Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

Ce gluma! Da, suntem inca in aprilie.

De la: july, la data 2011-04-29 17:27:46Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

Ce gluma! Da, suntem inca in aprilie.

Parca nu este rasul tau ori ma insel???

De la: Balboaca, la data 2011-04-29 17:17:31Curios, foarte curios, cineva(stim noi cine) sterge postarile cu ,,ode'' aduse PNL-PSD, asa ca voi incerca o noua postare .......Mare dobitoc esti cumetre daca poti crede ca acum , in mandatul Base democratia este in pericol. Pai cand in celelalte mandate televiziunile de scandal gen A3,OTV si R au avut atata libertate? Pe timpul carui presedinte toti ciumpalacii care se dau PNListi(in realitate sunt PSDisti inraiti)puteau minti cu atata nerusinare? Problema care va ustura la fofeaza este ca incet dar sigur acest presedinte reuseste sa restructureze aparatul bugetar si voi capusele staliniste transformate peste noapte in PNListi ,,onesti'', ramaneti pe drumuri, acolo unde va este locul.Sunt convins ca va este tare frica . Traiasca Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

iete te ,ti se facu dor de noi si ai reinviat avatarul lui boltoaca asta !

au,au,ce de spini!
Au bagat spinii la-naintare, ca sa nu ajungi la reformator! La Mare Neagra

,,Consiliul National de Integritate nu este chiar atat de integru...,,

Articolul citat incepe astfel: ,,Consiliul National de Integritate nu este chiar atat de integru cum il recomanda denumirea si cum spune legea ca ar trebui sa fie. Unul dintre membrii sai, Tiberius Tanase, este trimis in judecata pentru fals intelectual, altul, Zaharia Lefter, este cercetat penal de procurori in dosarul �Loteria�, iar Alice Draghici se afla in incompatibilitate si chiar institutia din care face parte ii cerceteaza averea. CNI este dominat politic de PNL, iar parte din membrii sai au avut legaturi stranse cu fosta guvernare PSD�. Urmeaza enumerarea pesedistilor si penelistilor controversati, si aici apare si Razvan Codru Vrabie, citam:
,,Reprezentantul societatii civile in CNI, potrivit declaratiilor de avere si de interese din 5 iulie 2007, este membru in consiliul director al Asociatiei Romane pentru Transparenta (febr 2007-febr 2010), unde a detinut si functia de director interimar timp de trei luni in anul 2005, functie pentru care a fost retribuit cu 2.000 euro. Codru Vrabie mai detine si calitatea de membru in asociatia Institutului Romån de Training si de membru la portalul EurActiv.ro, din 2005.
Codru Vrabie este proprietarul a 30,7 mp dintr-un apartament de 74,3 mp si are 12.116 lei si 2.783 euro in conturi. In perioada 2006-2007 a beneficiat de o bursa speciala acordata de Guvernul Romaniei la Universitatea din Maastrich, in cadrul Programului Natiunilor Unite, in valoare de 18.500 euro.
Codru Vrabie a castigat din salariul de coordonator de proiect la Asociatia Institutului Roman de Training suma de 2.276 lei, si din drepturi de autor de la acelasi institut 14.291 lei, potrivit declaratiei de avere de pe site-ul ANI.
Dintr-o declaratie de avere din mai 2008, postata insa pe site-ul Camerei Deputatilor si nu pe cel al ANI, reiese ca a fost retribuit pentru functia de consilier la cancelaria lui Bogdan Olteanu cu suma de 13.264 lei, iar de la Institutul Romån de Training a incasat 9.444 lei, drepturi de autor, si de la Academia de Advocacy - 1.004 lei, tot drepturi de autor�.
Asadar, distinsul ,,civil� Vrabie ridica o caruta de bani profesand nimic, vorbind despre nimic, pana cand il activeaza ,,ai lui� pentru a-si ridica vocea si a carai pe la colturi, ba in numele societatii civile, ba de pe post de ,,integru�, cu o ipocrizie si o nesimtire a imposturii fara egal, specifica unei pletore mizere rasarita din te miri ce unghere ale democraturii dambovitene. Culmea neobrazarii, acest neica nimeni care nu a scris nimic in viata lui, expert in nimic, isi mai da cu parerea si despre jurnalism, comentand in penibila sa ciocofoneala trimisa ONG-urilor GRIVCO-FNI pe marginea materialului-bomba aparut in ,,Curentul�, cum ca lui nu i se pare ca asa ceva se numeste jurnalism. Tembelul frustrat numeste bomba de presa a Danei Iliescu ,,intamplare trista� si-si incheie ravasul penibil cu formula ,,cu foarte mare tristete�.
Tristule, lasa-ne... Cat despre Dana Iliescu, n-ai tu sanse sa te apropii de ea, oricat ai ciripi si-ai da din aripioare.

Vrabie - acuzat ca a sprijinit sustragerea unor documente de la ANI

Codru Vrabie se afla si in vizorul DIICOT, pe numele sau existand o plangere penala in care este acuzat ca ,,a determinat si sprijinit sustragerea de catre personalul ANI de documente si/sau informatii aferente activitatii institutiei si la care aveau acces prin prisma atributiilor de serviciu ale fiecaruia�. Potrivit plangerii penale facute de catre conducerea ANI, Codru Vrabie, ,,prevalandu-se de posibilitatea acordarii certificatelor de avertizor in interes public conform dispozitiilor Legii 571/2004 si explicandu-le care dintre inscrisuri ar putea avea relevanta probatorie, a creat impresia acestor persoane ca nu vor fi trase la raspundere pentru faptele lor, in demersul comun impotriva conducerii ANI�. Persoanele in cauza, Burciu Fanel, Fluture Carmen si Andreea Ilie, crezand ca sunt acoperiti de certificatele de avertizori au sustras diferite documente cu caracter confidential de la ANI, motiv pentru care, in luna octombrie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus inceperea urmaririi penale fata de Burciu Fanel si Fluture Carmen. Documentele sustrase de angajatii ANI aflati acum sub urmarire penala se presupune ca au ajuns chiar la Codru Vrabie, care i-a instigat pe angajatii Agentiei sa le scoata ilegal din institutie.

Sever Voinescu: Unele ONG-uri nu mai au nicio legatura cu civismul

Organizatiile nonguvernamentale care au cerut instantei sa anuleze referendumul privind Parlamentul unicameral practica ,,in mod suspect un discurs politic�, a declarat, la RFI, purtatorul de cuvånt al lui Traian Basescu in campania electorala, Sever Voinescu.
,,Cred ca nu au dreptate. Eu am sesizat de ceva vreme ca aceste organizatii neguvernamentale - in mod suspect dupa parerea mea - practica un discurs politic, in plina campanie electorala. Asta inseamna mai exact ca aceste organizatii neguvernamentale practica in spatiul public, in campanie electorala exact påna la identitate discursul unuia dintre candidati, e vorba de discursul domnului Mircea Geoana. Domnia sa ne tot vinde gogosile astea cu fraudarea alegerilor si asa mai departe�, a afirmat Sever Voinescu.
Sever Voinescu a tinut sa isi exprime nemultumirea pentru faptul ca ONG-urile nu se ocupa de altceva: ,,Sunt un pic intristat de faptul ca organizatii neguvernamentale - care in general trebuie sa militeze pentru civism, pentru actiune si implicare civica, iata, in aceasta situatie, in loc sa se implice in dezbatere, asa cum ar fi normal si sa pledeze, si sa explice care ar fi solutia cea mai buna Parlament unicameral sau bicameral si asa mai departe - aleg o cale destul de dura, aceea de a interzice practic poporului romån exprimarea suveranitatii sale

www.curentul.ro/2009/index.php/2009111336864/Actualitate/Brigazi...

Criza actuala din PSD este rezultatul evolutiei acestui asa zis partid.

Infiintat ca o continuare a PCR si pentru salvarea fostei nomenclaturi,electoratul fiind constituit din nostalgicii comunismului,a conservatorismului taranesc sau al pensionarilor,categorii conservatoare si impotriva schimbarii,in prezent nu mai este capabil de restructurare.

Mergand pe formula leninista,partidul-partid de masa-PSD a adunat fara discriminare peste 600000 de membri,din care cel putin 10000 au pretentii de a fi lideri locali sau generali.

In constructii este foarte des aplicata formula:decat sa reconstruiesc,sa repar o cladire veche,care ar costa mult si ar necesita fonduri mari este mai rentabila daramarea ei si apoi reconstructia uneia noi.In acest cadru se inscrie actualul PSD dat fiind scaderea batranilor si a taranilor electoratul lor traditional(cresterea tinerilor si a intelectualilor,
funciarmente anticomunisti).

Un partid poate supravetui datorita unei ideologii,a unui lider carismatic sau mai bine a ambelor.
In PSD nu exista ideologie decat cea a pragmatismului si inbogatirii,exista grupuri sincer social-democrate dar si grupuri de interese asa de multe incat PSD a aparut ca un partid al coruptilor.

Liderul carismatic.Iliescu nu mai poate indeplini acest rol din cauza schimbarii demografice(scaderea batranilor conservatori si cresterea tinerilor,plus redesteptarea multor electori care nu se mai tem de boieri si mosieri si accepta capitalismul).
In acest caz Iliescu apare mai degraba in rolul consacrat de reactionar comunist,opus schimbarii si ocrotind clasa coruptilor,chiar daca el este cinstit si sarac.

In fine daca ambele componente nu exista, PSD este in deriva.

Este de datoria persoanelor constiente din partid si din afara lui de a constitui o noua constructie social democrata.

Acest rationament ne duce la divizarea PSD cel putin in 2 aripi ireconciliante,ale adevaratilor social democrati ,la inceput putini si slabi si gruparea puscariabililor,a criptocomunistilor,coruptilor care vor incerca zadarnic o reabilitare,desi la inceput,sub conducerea lui Iliescu vor fi mai multi.

Dar progresul nu tine cont de majoritate si minoritate,el creste ca valoare si ca numar in timp.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

PRESEDINTELE BASESCU ISI ARATA CLASA IN POLITICA
Excelenta Sa Dl.Presedinte Basescu a oferit clasei politice in ultimele 4-5 zile o lectie stralucita de a face politica, politicienilor romani,si mai ales in domeniul relatiilor politice externe,acolo unde nu se poate face rabat iar incompetenta iese ca uleiul deasupra apei(vezi cazul Cioroianu).
Daca ma voi referi la antecedente,voi da doar 2 exemple anterioare summitului NATO:
1.Atitudinea ferma de respingere a recunoasterii ca stat a provinciei Kosovo.
Aici dl.Presedinte a spus clasei politice ca indiferent de atitudinea politica a liderilor politici,politica Romaniei trebuie sa fie previzibila.
Si Dl.Presedinte a avut anterior declararii independentei Kosovo dar si dupa convorbiri cu presedintele Serbiei.
Cancelariile occidentale nu au ramas surprinse de atitudinea Romaniei exprimata de dl.Presedinte,motiv pentru care acest mod de a face politica a fost inteles de USA sau tarile din UE si laudat,chiar de Rusia.
Nu declaratii sforaitoare,condamnari de parada ci atitudine practica si previzibila.Serbia a vazut ca in Romania are un prieten de nadejde iar aliatii din NATO si UE au vazut ca Romania are o atitudine constanta si care trebuie respectata.

2.In tara au isbucnit retorici nationaliste.Politicieni care nu au parasit biroul parlamentar sau Bucurestiul condamna,afurisesc,cer sanctiuni,chiar arestari fara ca macar cu degetul pe harta sa nu fi
fost in zonele interesate.
Dl.Presedinte si-a luat sotia si intr-o vizita particulara de trei zile,deci fara pretentii,s-a deplasat la sursa in cauza si care constituie si pentru politicienii romani si unguri motiv de cearta,invective si care imboldesc populatia fie romaneasca sau maghiara la revolta.

Dl.Presedinte s-a dus,cum se spune,la sursa,a discutat cu organizatiile civice romane si maghiare,cu prefectii,liderii politici locali si pe aceasta baza va lansa o initiativa politica argumentata,a constatat in teren ce se intampla acolo.

Fara a fi spectacular,impotenta clasa politica,guvern sau opozitie trebuie sa invete de la Profesorul Basescu cum se intampina evenimentele,crizele sociale si cum se rezolva dupa principiul realitatii si nu dupa pretinse doctrine politice,adesea deformata prin diabolizarea adversarilor si neintelegerea fenomenelor.

DL.PROFESOR BASESCU FACE POLITICA REALA SI PRAGMATICA.
La marea reuniune NATO care s-a desfasurat in tara noastra s-a vazut clasa acestui politician care a reusit sa discute de la egal la egal cu Marii acestei lumi.
O tara mica,spune Presedintele,dand exemplul Greciei,poate daca este condusa de oameni de curaj sa impuna si interesele ei si nu doar sa aprobe ce spun statele mai mari.

Mult timp s-a hulit politica dlui Presedinte fata de Rusia.Rusia este o mare putere care nu discuta cu cei timizi,cu cei infricosati.Si dl.Presedinte a stiut sa expuna lumii unde greseste o mare putere ca Rusia spunand ca nimeni nu trebuie sa aiba relatii cu Rusia in genunchi.
Iata ca marele Tzar a apreciat fermitatea unui mare conducator care reprezinta o tara relativ mica.Intrevederea de o ora(fata de 15 minute programate,lipsa de relatii privind cele discutate si invitarea imediata a dlui Basescu in Rusia ne dovedesc ca Putin a luat in consideratie si o tara cu un conducator care sties a fie demn.Deja presupunem ca in Rusia se vor discuta probleme care vor schimba relatiile traditionale cu Rusia.
De fapt trebuie sa spunem ca nu numai Presedintele dar si Guvernul supervizat de Presedinte si-a facut datoria si
a reusit sa apere interesele Romaniei si sa organizeze o mare reuniune in maniera exemplara.
Rusia este un juc�tor mult prea important pe scena interna�ional� �i pentru a asigura securitatea �n regiunea M�rii Negre este nevoie �n egal� m�sur� �i de Rusia, �i de Rom�nia, �i de Turcia, �i de Ucraina, a declarat pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, �ntr-un interviu acordat directorului general al agen�iei de pres� ruse Itar-Tass, Mihail Gusman, pentru cotidianul rus Izvestia, care l-a publicat joi.
Asa cum subliniaza Isvestia,Pre�edintele Rom�niei vorbe�te despre fosta sa profesie - c�pitan de nav� - �i despre modul �n care aceasta l-a influen�at. "Aceast� profesie m-a format �ntr-un alt mod dec�t sunt forma�i, de obicei, politicienii. De exemplu, eu nu am sentimentul fricii. Am �nv��at s� evaluez pericolul. Iar atunci c�nd aud c� cineva dintre politicieni catalogheaz� drept pericol cine �tie ce demonstra�ii ale opozi�iei, mi se pare ridicol. Pericolul apare doar atunci c�nd la b�taie ��i este pus� via�a, iar restul poate fi numit "joc democratic".Posibil, datorit� fostei mele profesii, eu accept foarte greu compromisurile. �n fosta mea meserie nu exist� practic compromisuri. Nava fie este �n siguran��, fie este �n pericol"a explicat Traian B�sescu."Totu�i, politica este arta compromisului..."a sugerat jurnalistul rus. "Da, a�a este. Presa m� critic� adesea pentru refuzul meu de a face compromisuri. �ns�, eu accept doar un singur tip de compromis: cel ce r�spunde intereselor na�ionale", a conchis B�sescu.
Cred ca dupa ultima reunioune NATO multe voci vor amuti si vor inceta de a-l mai insult ape presedinte.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

O �ntrebare-dou� pentru Ponta. Pentru Antonescu-odihn� politic� ve�nic�
Scris de : Roland Catalin Pena
Mai harnic dec�t colegul s�u de USL, Crin Antonescu, pre�edintele PSD, Victor Ponta, ne �ine �n priz� �i de Sfintele S�rb�tori de Pa�ti. Nu pridide�te s� ne spun� c�t de r�u e, ceea ce vedem cu to�ii, chiar f�r� m�iastra dumnealului �ndrumare.
�C�t timp �i avem la conducere pe ace�ti oameni, o s� pierdem �n fiecare zi c�te ceva, o s� rat�m �n fiecare zi c�te un obiectiv � vroiam s� remarca�i c�, practic, toate obiectivele noastre de integrare european� au fost ratate. Avem �n continuare Mecanism de Cooperare �i Verificare, nu suntem �n Schengen, �n mod oficial, cred, data de aderare la euro s-a dovedit imposibil de atins, a�a �nc�t trebuie s� ne facem noi datoria �i, �mpreun� cu colegii din USL, s� ne preg�tim pentru ceea ce e de f�cut�, ne-a luminat liderul PSD, Victor Ponta, �n a treia zi de Pa�ti, potrivit Agen�iei na�ionale de pres�, Agerpres.
Pre�edintele PSD a mai spus c�, �n cadrul �edin�ei Biroului Permanent Na�ional al PSD, se discut� despre cele dou� mo�iuni simple pe Agricultur� la Senat �i pe S�n�tate la Camera Deputa�ilor, pe care USL inten�ioneaz� s� le depun�. Cum sunt convins c� discu�ia �i mo�iunile vor rezolva multe dintre problemele curente, nu insist pe tem�.
A�a c�, prima �ntrebare, care-mi vine �n cap pentru Victor Ponta, USL �i PSD (c� PNL doar Hristos mai �tie pe unde e, poate �i Dinu Patriciu) este: C�nd ve�i veni voi, sociali�tii, la guvernare ce o s� c�tig�m, noi �tia, simpli votan�i, �n fiecare zi? E secret de partid ori de Uniune Social-Liberal�?
A doua �i ultima: Ok, s� dispar� B�sescu! �i, dup� aia? Ce face�i voi cu noi, cu �ara, cu economia, cu Schengen, cu euro etc, etc?
�mi cer scuze, c� inoportunez, dar mai am �i o interogare ajut�toare:): V� preg�ti�i, v� preg�ti�i, dar c�nd striga�i gata, ca �ia mici de pe oli��, sunte�i siguri c� vor da fuga Dan Voiculescu �i Adrian N�stase s� v� �tearg�, pardon, la gur�?

BASESCU:DRUMUL CU SPINI AL UNUI MARE REFORMATOR Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE! REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De ce nu il salveaza SISTEMUL pe Vintu

de DAN CRISTIAN TURTURICA

Retinerea, in urma cu o saptamana, a lui Sorin Ovidiu Vintu pentru santajarea partenerului sau de afaceri, Sebastian Ghita, a fost un bun moment pentru a rememora modul in care un contabil anonim din Roman, condamnat pentru delapidare inainte de 1990, a ajuns unul dintre cei mai bogati si influenti oameni din Romania. Si in special pentru a reaminti legaturile sale cu fosti sefi ai Securitatii, politicieni sI magistrati, care l-au ajutat sa isi cladeasca averea si sa scape nepedepsit. Respingerea cererii de arestare, pronuntata a doua zi, a reamintit multora rolul jucat de SISTEM in ascensiunea si protejarea "parintelui FNI". Astazi, dupa rasturnarea acelei decizii, prin admiterea recursului facut de procurori, in urma careia Vintu a fost arestat pentru 29 de zile, este obligatoriu sa punem din nou in discutie relatia dintre Vintu si SISTEM.
Intrebarea principala este ce s-a schimbat atat de dramatic in ultimii ani, astfel incat sa faca posibile nu doar arestarea, cat mai ales blocarea activitatii sale infractionale. Pentru ca in urma cu doar un an ar fi fost de neimaginat ca Vintu, care a preferat intotdeauna sa lucreze prin intermediari, sa se expuna direct atat de tare cum a facut-o in conflictul cu Sebastian Ghita, daca nu ar fi ajuns la fundul sacului. Intre Vintu care platea milioane de euro, fara sa clipeasca, pentru a-si finanta tot felul de mofturi politice (partidul lui Vosganian, candidatura lui Cozmin Gusa, printre altele) si Vintu care descinde cu o ceata de 40 de mardeiasi pentru a cersi sa i se plateasca o taxa de protectie de 155.000 de euro pe luna este o distanta uriasa. Pe care doar disperarea o poate explica.
Ce rol joaca SISTEMUL in toata aceasta poveste? Unde este SISTEMUL acum, cand protejatul sau are mai multa nevoie de el ca niciodata? L-a abandonat SISTEMUL? Sau, si mai rau (pentru el), s-a intors impotriva sa? Si daca da, de ce?
In primul rand, cine sau ce este SISTEMUL? Nimeni nu l-a catalogat exact, insa daca analizam contextul in care acest cuvant este folosit cel mai des, o definitie simpla ar fi: o retea de oameni cu influenta si/sau bani, care dirijeaza in interes propriu cele mai importante decizii care se iau in Romania. Din el fac parte in primul rand persoane cu functii importante in institutiile publice, dar si in cele private - in stat, in partide, in Parlament, in justitie, in companii, in media, in cam tot ce are legatura cu puterea, cu banii si cu sistemul judiciar. SISTEMUL lucreaza insa si prin personaje de rang secundar, care asculta de ordinele celor din primul esalon, asigurand astfel controlul nu doar asupra principalelor centre decizionale, ci a intregii societati.
Va suna a introducere in teoria conspiratiei? Daca da, nu va inselati.
Modul in care enorm de multi romani percep actiunile celor ce conduc tara exact acesta este: ca sunt victimele unei imense conspiratii. Ca marea majoritate a celor ce se afla in functii importante, sefii din politica, administratie, justitie, servicii secrete, companii de stat, fac totul cu un singur scop: ca ei, familiile si colaboratorii lor, sa prospere pe spinarea celor multi si necajiti, ignorand programatic binele comun si de cele mai multe ori incalcand legea.
De ce are aceasta viziune atat de multi adepti? Dintr-un motiv evident: ceea ce se vede la fiecare pas, discrepanta uriasa intre cum traiesc cei multi si cum traieste elita mentionata mai sus, nu poate fi explicat nici prin coincidente, nici prin actiunea unor forte naturale, cea mai simpla interpretare fiind aceea ca este rezultatul unei actiuni deliberate. Si care, data fiind dimensiunea efectelor, nu poate fi altfel decat una concertata, la scara intregii tari.
Ca orice teorie a conspiratiei, insa, si aceasta ignora cel mai puternic contraargument. Efortul de a coordona un numar atat de mare de oameni, vorbim de cel putin cateva mii, daca nu chiar zeci de mii de persoane cu functii de conducere, de a-i face sa se comporte ca o armata clandestina, plus managementul, logistica si costurile necesare sincronizarii actiunilor lor depaseste cu mult capacitatile oricaruia dintre liderii trecuti si prezenti. Din fericire (sau din pacate) pentru noi, limitele lor se afla mult sub nivelul de expertiza sI dedicatie pe care l-ar presupune un asemenea proiect.
Certitudinea faptului ca SISTEMUL nu este condus ca un detasament paramilitar, ca nu functioneaza ca un intreg, cu obiective, strategii si planuri de actiune stabilite si urmarite de o conducere centrala, este din pacate singura veste buna. Cea mai proasta este ca el exista. Nu ca o organizatie unitara, ci ca un cumul de grupari, definite prin istorie comuna, profesie, interese, metode de actiune si legaminte.
Securistii reprezinta un astfel de grup. Politicienii, un altul. Ca sI magistratii, politistii, functionarii publici dintr-un anumit domeniu sau conducatorii de companii de stat. In fiecare dintre aceste grupuri mai se gasesc si oameni din zona privata, cel mai adesea oameni de afaceri abonati la contracte cu statul sau care au nevoie de protectie in fata legii. Marele avantaj al acestor structuri este ca au o capacitate aproape nelimitata de a se combina intre ele - integral, prin diverse factiuni sau chiar la nivel de indivizi, in functie de interesele de moment. Practic, fiecare membru al SISTEMULUI este definit nu doar de apartenenta la grupul sau, ci si de apartenenta la retea, totalitatea membrilor care apartin vreunuia dintre grupurile care alcatuiesc SISTEMUL.
De aici vine, de fapt, eficienta diabolica a acestei structuri: din faptul ca actioneaza ca o multitudine de subunitati, care concomitent isi urmaresc, fiecare independent, tintele proprii. O data atinsa o tinta, o alta intra in vizor. Iar daca pentru atingerea ei este nevoie de o alta combinatie de membri, de o alta subunitate practic, reteaua este capabila sa furnizeze orice arhitectura de resurse este nevoie.
Un exemplu concret: cazul Voicu. El apartinea in principal de grupul politicienilor, fiind senator. In acelasi timp avea relatii excelente cu oameni din grupul politistilor, sustinerea lor fiind unul dintre argumentele principale atunci cand a fost propus sa devina ministru de Interne. Si nu in ultimul rand avea relatii excelente cu grupul magistratilor, dovada abilitatea sa de a aranja procese, care de altfel i-a intarit si mai mult pozitia in grupul sau de baza - cel al politicienilor. PSD-istii care aveau probleme cu justitia erau trimisI direct la Voicu pentru a fi rezolvati.
Arestarea lui Catalin Voicu a fost una dintre rarele ocazii in care am putut vedea cum este construit si cum functioneaza SISTEMUL, disecat ca pe masa de operatie. Daca scopul era ca un anumit politician sau om de afaceri sa scape de un dosar, Voicu actiona ca un impuls electric care strabatea cu viteza fulgerului toata reteaua, activandu-i pe factorii de decizie care puteau influenta soarta acelui dosar in sensul dorit. Politisti, ofiteri de informatii, procurori, judecatori, membri ai CSM, avocati, toata garnitura de profesionisti care aveau un cuvant de spus in speta in cauza era sunata, convocata la intalniri, pentru a i se cere sprijinul. Evident, acest serviciu nu era solicitat in numele apartenentei la SISTEM, sau a vreunei fratii de genul francmasoneriei, ci contra unor sume de bani, sau a unor contraservicii, a unui troc cu influente.
Misculatiile operate de Voicu ani de-a randul reprezinta doar o particica infima din totalul operatiunilor pe care SISTEMUL le-a durat si le deruleaza in continuare. Sunt doua categorii de interese pentru care se mobilizeaza toate energiile membrilor sai: bani si protectie.
Imaginati-va cum ar arata harta Romaniei daca fiecare telefon dat de vreun politician la un sef de institutie pentru a-si aranja un contract cu statul ar fi marcat cu o linie rosie. Sau fiecare telefon dat in perioada alegerilor din CSM, pentru a impiedica soaterea "garzii vechi". Sau toate intalnirile si aranjamentele care se pun la cale clipa de clipa pentru a mai da o gaura in banul public sau pentru a mai bloca ajungerea unui ticalos in fata justitiei. Imensa pata rosie care se suprapune peste harta Romaniei este SISTEMUL.
Intorcandu-ne la cazul Vintu, este limpede ca abilitatile sale de escroc nu i-ar fi folosit la nimic daca nu ar fi facut jonctiunea cu SISTEMUL. Exista doua teorii in aceasta chestiune: prima, ca Vintu a fost creierul operatiunii si ca el a fost cel ce i-a angajat pe securisti sa construiasca mecanismele prin care FNI a atins anvergura pe care avut-o. A doua spune ca un grup de securisti destepti l-au recrutat pe Vintu si l-au folosit ca paravan, incasand grosul banilor, dar lasandu-l pe Vintu sa se balaceasca in grandomania sa si sa pozeze in mare speculator financiar/bancher/asigurator/mecena pentru intelectuali/mogul de presa, cu banii care i-au revenit lui. Probabil ca adevarul e pe la mijloc. Daca ar fi fost vorba doar de varianta a doua, Vintu nu ar fi depasit nivelul lui Stoica de la Caritas. Stoica, intr-adevar, este prototipul perfect de sarla care s-a lasat folosit de fosti militieni si securisti imbogatindu-i si chiar intrand la zdup in locul lor, contra unor sume relativ modeste.
Prin comparatie, banii castigati de Vintu sunt la alt nivel. Daca ar fi avut doar un rol marginal, daca ar fi fost doar un maimutoi cu gura mare, bun doar de pus in vitrina pentru ca lumea sa arunce cu oua in el cand se prabuseste piramida, partea lui din prada ar fi fost mult mai modesta. Un alt argument: cariera lui penala nu s-a incheiat o data cu FNI. A fost implicat si in FNA, in Banca Romana de Scont, Banca de Investitii si Dezvoltare si in devalizarea companiei de asigurari Astra.
La toate acestea se adauga, foarte important, relatiile extrem de apropiate cu multi lideri politici. Daca ar fi fost doar o unealta a SISTEMULUI, doar un paravan pentru un nucleu de securisti super-destepti, nu Vintu ar fi fost cel la care s-a dus in miez de noapte Mircea Geoana. "Prostanacul" s-ar fi dus la papusari, nu la marioneta. Iar daca papusarii exista si l-au lasat pe cel in care isI pusesera toata nadejdea ca ii va scapa de Basescu sa se duca la marioneta inseamna ca sunt mai prosti decat jucaria lor de carpa.
Puteau niste papusari trogloditi sa puna la cale si mai ales sa duca la bun sfarsit o operatiune de talia FNI? Nici vorba. In concluzie,mult mai plauzibila este varianta unui parteneriat intre Vintu sI SISTEM, in cazul tuturor masinatiunilor pe care le-a facut. El s-a folosit de reteaua de trafic de influenta la care a avut acces prin intermediul generalilor de Securitate cu care s-a combinat, iar acestia, plus cei carora le-au solicitat diverse servicii, au primit un procent consistent din praduiala.
Ce s-a intamplat insa cu relatia Vintu - SISTEM? De ce a incetat SISTEMUL sa il mai ajute sa faca inca o golanie de succes, cum se intampla odinioara? De ce l-au lasat sa-i pice si afacerea cu returnarea de TVA, in valoare de 60 de milioane de euro, si protectia pe care i-o acorda lui Nicolae Popa, iar acum pana si gainaria care a incercat sa i-o faca lui Ghita?
Explicatia se afla in schimbarile prin care a trecut SISTEMUL in ultimii ani. Puterea sa de a influenta marile decizii care se luau in Romania a stat intr-un singur lucru: membrii sai de vaza erau unii sI aceiasi cu cei ce luau marile decizii. Nu vroiau ca arhivele Securitatii sa ajunga la CNSAS? Nimic mai simplu. Nu ajungeau. Nimeni nu a elaborat o lege care sa determine un astfel de transfer. Cand, de gura occidentului, au trebuit sa reglementeze asta, au facut-o. Dar printr-o lege atat de confuza si lipsita de obligativitati incat nimeni nu a dat nici un document. Dupa alte critici, au mai modificat legea si au trimis si niste camioane cu dosare la CNSAS. Dar le-au pastrat pe cele mai importante. Si tot asa, stiti prea bine povestea.
La fel s-a intamplat cu toate legile, actiunile, gesturile normale sI de bun simt care ar fi trebuit sa faca din aceasta tara un loc respirabil. Au fost ignorate si sabotate programatic si constant chiar de cei care ar fi trebuit sa asigure implementarea si buna lor functionare. Lucrurile au inceput sa se schimbe doar de vreo patru-cinci ani incoace. La inceput foarte lent si ezitant, din ce in ce mai accelerat in ultima vreme. Cum? Foarte simplu: cei mai importanti oameni ai SISTEMULUI au inceput usor, usor, sa-si piarda functiile.
Si chiar daca dorinta lor de a influenta deciziile a ramas neschimbata, au ramas fara mijloace de a o face. S-a intamplat concomitent si in serviciile secrete, si in magistratura si in politie si in administratie. Dovada stau miile de treceri in rezerva, de pensionari, de concedieri, de care nu au scapat nume grele ale generatiei care a facut ce a vrut in Romania anilor '90.
Cand epurarile au atins o anumita masa critica, SISTEMUL a inceput sa scartaie. Si ceea ce a patit acum un an Voicu, pateste acum si Vintu. SISTEMUL, la care apeleaza pentru a-l scoate din nou din necaz, nu mai raspunde la comenzi. Capilarele sale din DNA, parchet si unele judecatorii refuza sa colaboreze.
Intocmai cum judecatoarele la care Voicu apelase pentru a rezolva dosarul lui Casuneanu au refuzat sa dea achitarea mult asteptata, asa si magistratii pe care se baza ca il vor lasa din nou in libertate au spus pas. De ce? Poate din constiinta, poate pentru ca stiu ca sunt monitorizati si le e frica sa ia spaga. Aceleasi explicatii sunt valabile si in cazul oamenilor din SISTEM pe care se baza sa acopere matrapazlacul returnarii de TVA de 60 de milioane de euro, sau a celor care au inchis ochii pana acum la finantarea fugarului Nicolae Popa.
Ca sa nu mai vorbi de poate cea mai importanta reduta pierduta de Vintu: Serviciul Roman de Informatii. S-au dus de mult vremurile in care avea la picioare serviciul, pe vremea cand Timofte si Veliscu taiau si spanzurau. Astazi si daca i-ar santaja pe toti generalii pe care i-a umplut de bani pe vremea FNI-ului, amenintandu-i ca ii da in vileag daca nu il ajuta, ce ar primi in schimb? Nimic sau aproape nimic. SISTEMUL nu s-a intors impotriva lui Vintu si nici nu refuza sa-l ajute. Nu poate.
Din pacate, acest proces de expulzare din institutiile statului a SISTEMULUI nu este nici total, nici definitiv si nici ireversibil.
Este cat se poate de vizibil ca traficul de influenta la nivel inalt a fost stopat in anumite zone, dar continua nestingherit in altele. Nu ii mai tine lui Vintu, dar ii merge lui Ghita si ale sale dubioase contracte cu statul. Au fost blocate multe golanii in domeniul energetic, dar nu si in (ne)constructia de autostrazi. S-a facut curatenie in vamile din vest, dar nu in toate cele din est. Ca sa nu mai vorbim ca afacerile mai mici, care nu intra in radarul SRI si DNA, merg ca unse. SISTEMUL are probleme mari de eficienta in zonele serviciilor secrete si ale justitiei, dar nu si in cele ale administratiei.
Iar toate acestea din doua motive. Primul: zona care a scapat aproape complet de mari epurari a ramas politica, adica locul de unde de fapt ar fi trebuit sa inceapa schimbarea. Acolo e si problema, deoarece, prin puterea de a numi oameni in fruntea institutiilor publice, clasa politica are capacitatea de a asigura perpetuarea SISTEMULUI. Degeaba e dat afara un functionar prins ca a luat spaga daca politicienii care controleaza acea institutie vor trage sfori sa-l inlocuiasca cu unul de aceeasi teapa.
Al doilea: multi dintre oamenii SISTEMULUI lasati fara functii au scapat nepedepsiti. Isi rumega linistiti milioanele de euro incasati de la Vintu si cei ca el. Chiar daca si-au pierdut mult din influenta, au ramas in contact cu unii fostii colegi si prin ei afla ce se intampla in instiutiile pe care le-au condus si transmit mesajul ca nu si-au spus inca ultimul cuvant. In acelasi timp, exemplul lor este unul negativ pentru cei care le-au luat locul: poti sa iei spaga pentru ca tot ce risti este sa fii dat afara. Si la cat de mult poti castiga din coruptie, merita!
Si din acest punct de vedere, condamnarea lui Vintu pentru santajarea lui Ghita ar fi insuficienta. Si daca va fi redeschis dosarul FNI, Popa va vorbi si Vintu va fi condamnat pentru orchestrarea megaescrocheriei, tot nu ar fi indeajuns. Justitia nu va fi servita pana ce toti oamenii din SISTEM care l-au ajutat nu vor ajunge si ei dupa gratii.
Ar fi nu doar un final fericit pentru o poveste mizerabila ci si un pas important spre insanatosirea Romaniei. Pentru ca oamenii SISTEMULUI care au fost scosi pe tusa in ultimii ani nu au disparut. Ei asteapta in continuare schimbarea politica majora care ar fi trebuit sa aiba loc in decembrie anul trecut pentru a se reintoarce pe pozitiile pierdute. Daca acest lucru se va intampla, tot efortul facut in ultima vreme va fi fost in van.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE! REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De la: Balboaca, la data 2011-04-29 17:17:31Curios, foarte curios, cineva(stim noi cine) sterge postarile cu ,,ode'' aduse PNL-PSD, asa ca voi incerca o noua postare .......Mare dobitoc esti cumetre daca poti crede ca acum , in mandatul Base democratia este in pericol. Pai cand in celelalte mandate televiziunile de scandal gen A3,OTV si R au avut atata libertate? Pe timpul carui presedinte toti ciumpalacii care se dau PNListi(in realitate sunt PSDisti inraiti)puteau minti cu atata nerusinare? Problema care va ustura la fofeaza este ca incet dar sigur acest presedinte reuseste sa restructureze aparatul bugetar si voi capusele staliniste transformate peste noapte in PNListi ,,onesti'', ramaneti pe drumuri, acolo unde va este locul.Sunt convins ca va este tare frica . Traiasca Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

Pentru obtinerea voturilor Basescu a lasat sa fie defrisata Romania 90% de padure si avem si noi tornade,vorba aia ,axa Wasington-Londra-Bucuresti si bordeluri clandestine,ura aaaaaaa!
www.johnleslie.com/en/Slut-Tracker/film/17065

http://www.johnleslie.com/en/Slut-Tracker/film/ Velicity Von Is A Hot Horny Sailor Bouncing Her Ass Off Cock

De la: Balboaca, la data 2011-04-29 17:17:31Curios, foarte curios, cineva(stim noi cine) sterge postarile cu ,,ode'' aduse PNL-PSD, asa ca voi incerca o noua postare .......Mare dobitoc esti cumetre daca poti crede ca acum , in mandatul Base democratia este in pericol. Pai cand in celelalte mandate televiziunile de scandal gen A3,OTV si R au avut atata libertate? Pe timpul carui presedinte toti ciumpalacii care se dau PNListi(in realitate sunt PSDisti inraiti)puteau minti cu atata nerusinare? Problema care va ustura la fofeaza este ca incet dar sigur acest presedinte reuseste sa restructureze aparatul bugetar si voi capusele staliniste transformate peste noapte in PNListi ,,onesti'', ramaneti pe drumuri, acolo unde va este locul.Sunt convins ca va este tare frica . Traiasca Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

Sa stii ca si eu cred ca ai dreptate. Pe timpul PSD Ilescu tolera multe si rasuflau putine. Si asta doar de dragul unui jilt la cotroceni. In ce priveste PNL-ul m-am lamurit cu ei. Nu sunt si numa mai vad curand inregimentat in vreun partid politic. Am avut cererea de adeziune in mana si m-am oprit la timp. Ma batea gandul sa ader la PNL, dar m-am trezit la timp si acum ma felicit. Din pacate pana acum toate guvernarile au incurajat nemunca, hotia ....samd

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.

vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

Liberalismul romanesc este un bolnav intr-o stare critica.

Aceasta este ideea principala a acestei analize. Nici invocarea traditiei liberale, nici aderarea la miscarea liberala europeana, si nici dublul discurs referitor la piata nu sint argumente care sa sprijine temeinic actuala pozitie a PNL. � Dragos Paul ALIGICA. Notiunea ca PNL se sprijina pe o doctrina clara si ca aceasta doctrina este �liberala� ramine unul dintre miturile politicii romanesti. Care este insa continutul acestei doctrine? Azi, in toata lumea, atit dreapta cit si stinga se revendica in mare masura de la liberalism. De aceea �liberalism� este la ora actuala unul dintre cei mai confuzi termeni ai lexiconului politic. Exista liberalism de dreapta si liberalism de stinga, liberalism economic si liberalism social, liberalism clasic si liberalism modern s.a.m.d. Spectacolul filialelor PNL, afirmindu-si indirjite prin vot �identitatea liberala�, ar fi comic daca n-ar fi trist. In absenta unor documente doctrinare serioase si a oricarei urme de premeditare ideologica in rindurile ierarhiei partidului, substanta �liberalismului� PNL este foarte greu de stabilit. Ramine atunci ca elementele �doctrinei� PNL sa fie identificate folosind alte chei de descifrare decit cele obisnuite. In acest caz sintem obligati sa ne referim la temele implicite in discursul PNL-istilor atunci cind sint pusi in situatia sa dea explicatii cu privire la aceasta chestiune. Traditie problematica Prima tema este traditia antebelica a partidului. Intr-adevar, PNL-istii fac mereu referinta la ea. Din pacate, aceasta complica in loc sa simplifice lucrurile. Aportul doctrinar al acestei trimiteri este nul. In cursul istoriei sale, traiectoria PNL a strabatut de la stinga la dreapta aproape intreg spectrul politic. In plus, poti gasi coexistind, in orice moment din istoria sa, elemente atit de dreapta cit si de stinga in doctrina expusa si in practica politica. Variatia este extrema: de la cel mai �rosu� radicalism la cel mai profund nationalism etnicist. Or, aceasta face irelevanta trimiterea la bagajul doctrinar istoric. A incerca sa trimiti la istorie este in cazul PNL, ca in cazul majoritatii partidelor cu vechime, un act reflex de stabilire a unei genealogii politice, si nu un argument de intemeiere doctrinara. Optiunea europeana Cealalta tema este afilierea la grupul liberal- democratilor europeni. Ca si in cazul traditiei istorice, aportul doctrinar al acestei afilieri este mai mult derutant decit clarificator. Doua sint motivele: in primul rind, gruparea liberal-democrata europeana este o grupare eterogena, constituita mai degraba din ceea ce ramine dupa ce prima mina a partidelor europene a fost triata intre socialisti si populari. Poti gasi acolo un spectru larg de pozitii: de la stinga la centru-dreapta si orice vrei intre ei. Totusi, si acesta este al doilea motiv, cind trebuie sa tragi o linie, centrul de greutate al gruparii cade in mod incontestabil la stinga, lucru confirmat si de pozitionarea sa in Parlamentul European. Or, PNL se pretinde, si este perceput in spatiul romanesc, drept o entitate de dreapta. Evocarea repetata a afilierii la grupul liberal-democratilor europeni nu face decit sa amplifice confuzia. Capitalism radical, dar pe hirtie Daca asa stau lucrurile, atunci aceste doua modalitati de a stabili, in absenta resorturilor normale, substanta doctrinara a PNL, sint niste etichete lipsite de continut: ni se spune ca PNL este �liberal� pentru ca este �PNL� si pentru ca este afiliat la ceva european ce are in titlu cuvintul �liberal�. Ramine insa in joc un al treilea element: accentele radicale pro-piata ale unor lideri ce se angajeaza ocazional in retorica de tip Thatcher-Reagan. Dar notiunea ca aceasta ar reprezenta o linie doctrinara in PNL, chiar si minoritara, este sistematic contrazisa nu numai de alte declaratii si atitudini (uneori ale aceluiasi lider in chiar acelasi discurs), dar chiar si de practica politica a partidului. Prin statut, organizare, conduita si agenda politica, PNL se prezinta ca un tipic partid oligarhic �de tranzitie�, strain cu totul de dinamica si fervoarea revolutionar-reformatoare pro-capitalista a gruparilor �thatcheriste�. Pe scurt, nici elementul practic, singurul care ar mai putea cit de cit sa ne ajute, fie si in mod indirect, la clarificarea situatiei doctrinare a PNL, nu duce nici el prea departe. Teorie contrazisa de practica Toate aceste concluzii nu sint o noutate. Politologii, jurnalistii si comentatorii politici romani au sesizat in mod repetat aceasta paradoxala carenta a PNL si contradictiile �liberalismului� pe care-l afiseaza. De altfel, azi s-a creat o situatie paradoxala in care ideile si preocuparile doctrinare sint mai bine reprezentate in redactiile mass-media si pe forumurile de discutie pe Internet decit in partidele ce se pretind vehiculele politice ale acestor idei. In Romania exista azi nu mii, ci zeci de mii de indivizi care fie prin studiu, fie prin experienta angajarii zi de zi in constructia sau administrarea institutiilor capitalismului, fie prin simpla interactiune inteligenta cu aceste institutii, sint in proces de a-si crea o identitate politica de centru-dreapta, clasic-liberala sau neoconservatoare. De asemenea, sint altii ce se indreapta spre un liberalism modern, de stinga. Procesul lor personal de articulare identitar-politica este cu ani-lumina inaintea procesului similar la nivelul partidelor politice. Este inevitabil ca mai devreme sau mai tirziu ei vor refuza sa mai inchida ochii la mitul �doctrinei liberale� sub care PNL isi ascunde acum vacuitatea doctrinara si lipsa acuta de imaginatie politica. Ce va urma este greu de prevazut. Criza cronica Nu incape indoiala ca majoritatea membrilor PNL se doreste de dreapta. A te afirma insa de dreapta si a avea o doctrina coerenta de dreapta sint doua lucruri total diferite. Are PNL o doctrina de dreapta? Este ea liberala? Membrii PNL par convinsi de asta si trebuie sa le respectam convingerile, dar nu aceasta este problema. Ce este pina la urma liberalismul romanesc? Care sint conturile sale doctrinare? Care este corespondenta doctrinara intre PNL si partidele dreptei europene? Care este �proiectul liberal� pentru Romania? Ce inseamna a fi liberal in Romania si Europa secolului 21? Ce inseamna a fi de dreapta in Romania? Sint intrebari al caror raspuns reprezinta nu numai o obligatie pe care PNL o are fata de electoratul roman, dar si o necesitate strategica de prim ordin pentru supravietuirea partidului. Rezolvarea crizei cronice a PNL depinde in buna masura si de iesirea din prelungita confuzie identitara in care dreapta romaneasca se afla de atita vreme. � �Salvatorul� Stolojan Pe parcursul mandatului de presedinte al PNL pe care il detine Calin Popescu Tariceanu, numele predecesorului acestuia, Teodor Stolojan, dar mai ales o eventuala revenire a sa in fruntea liberalilor, a fost invocat de mai multe ori. Actualmente consilier la Cotroceni al presedintelui Basescu, caruia i-a cedat locul sau in competitia prezidentiala in 2004, in urma unui moment ale carui sensuri definitive nu sint nici pina astazi cunoscute, Stolojan este mereu distribuit in scenarii care vizeaza schimbarea actualei conduceri liberale si reorientarea politica a PNL. Este important de consemnat faptul ca, aproape de fiecare data cind asemenea scenarii au prins contur public, Teodor Stolojan s-a ferit sa nege pina la capat ca ar avea de-a face cu ele. (C. Patrasconiu) Cine este Dragos-Paul Aligica S-a nascut in 1966, la Bucuresti. Actualmente este cercetator la Institutul Hudson din Washington si, de asemenea, profesor asociat al SNSPA din Bucuresti. Este doctor in stiinte politice la Universitatea Indiana din Bloomington. In plus, are doua doctorate la Bucuresti, in economie si in sociologie. Autor al mai multor carti si al multor studii de specialitate, Dragos-Paul Aligica este unul dintre cei mai atenti observatori si analisti ai economiei si geopoliticii contemporane.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De la: Mos_tautu, la data 2011-04-30 07:32:35De ce nu il salveaza SISTEMUL pe Vintu

de DAN CRISTIAN TURTURICA

Retinerea, in urma cu o saptamana, a lui Sorin Ovidiu Vintu pentru santajarea partenerului sau de afaceri, Sebastian Ghita, a fost un bun moment pentru a rememora modul in care un contabil anonim din Roman, condamnat pentru delapidare inainte de 1990, a ajuns unul dintre cei mai bogati si influenti oameni din Romania. Si in special pentru a reaminti legaturile sale cu fosti sefi ai Securitatii, politicieni sI magistrati, care l-au ajutat sa isi cladeasca averea si sa scape nepedepsit. Respingerea cererii de arestare, pronuntata a doua zi, a reamintit multora rolul jucat de SISTEM in ascensiunea si protejarea "parintelui FNI". Astazi, dupa rasturnarea acelei decizii, prin admiterea recursului facut de procurori, in urma careia Vintu a fost arestat pentru 29 de zile, este obligatoriu sa punem din nou in discutie relatia dintre Vintu si SISTEM.
Intrebarea principala este ce s-a schimbat atat de dramatic in ultimii ani, astfel incat sa faca posibile nu doar arestarea, cat mai ales blocarea activitatii sale infractionale. Pentru ca in urma cu doar un an ar fi fost de neimaginat ca Vintu, care a preferat intotdeauna sa lucreze prin intermediari, sa se expuna direct atat de tare cum a facut-o in conflictul cu Sebastian Ghita, daca nu ar fi ajuns la fundul sacului. Intre Vintu care platea milioane de euro, fara sa clipeasca, pentru a-si finanta tot felul de mofturi politice (partidul lui Vosganian, candidatura lui Cozmin Gusa, printre altele) si Vintu care descinde cu o ceata de 40 de mardeiasi pentru a cersi sa i se plateasca o taxa de protectie de 155.000 de euro pe luna este o distanta uriasa. Pe care doar disperarea o poate explica.
Ce rol joaca SISTEMUL in toata aceasta poveste? Unde este SISTEMUL acum, cand protejatul sau are mai multa nevoie de el ca niciodata? L-a abandonat SISTEMUL? Sau, si mai rau (pentru el), s-a intors impotriva sa? Si daca da, de ce?
In primul rand, cine sau ce este SISTEMUL? Nimeni nu l-a catalogat exact, insa daca analizam contextul in care acest cuvant este folosit cel mai des, o definitie simpla ar fi: o retea de oameni cu influenta si/sau bani, care dirijeaza in interes propriu cele mai importante decizii care se iau in Romania. Din el fac parte in primul rand persoane cu functii importante in institutiile publice, dar si in cele private - in stat, in partide, in Parlament, in justitie, in companii, in media, in cam tot ce are legatura cu puterea, cu banii si cu sistemul judiciar. SISTEMUL lucreaza insa si prin personaje de rang secundar, care asculta de ordinele celor din primul esalon, asigurand astfel controlul nu doar asupra principalelor centre decizionale, ci a intregii societati.
Va suna a introducere in teoria conspiratiei? Daca da, nu va inselati.
Modul in care enorm de multi romani percep actiunile celor ce conduc tara exact acesta este: ca sunt victimele unei imense conspiratii. Ca marea majoritate a celor ce se afla in functii importante, sefii din politica, administratie, justitie, servicii secrete, companii de stat, fac totul cu un singur scop: ca ei, familiile si colaboratorii lor, sa prospere pe spinarea celor multi si necajiti, ignorand programatic binele comun si de cele mai multe ori incalcand legea.
De ce are aceasta viziune atat de multi adepti? Dintr-un motiv evident: ceea ce se vede la fiecare pas, discrepanta uriasa intre cum traiesc cei multi si cum traieste elita mentionata mai sus, nu poate fi explicat nici prin coincidente, nici prin actiunea unor forte naturale, cea mai simpla interpretare fiind aceea ca este rezultatul unei actiuni deliberate. Si care, data fiind dimensiunea efectelor, nu poate fi altfel decat una concertata, la scara intregii tari.
Ca orice teorie a conspiratiei, insa, si aceasta ignora cel mai puternic contraargument. Efortul de a coordona un numar atat de mare de oameni, vorbim de cel putin cateva mii, daca nu chiar zeci de mii de persoane cu functii de conducere, de a-i face sa se comporte ca o armata clandestina, plus managementul, logistica si costurile necesare sincronizarii actiunilor lor depaseste cu mult capacitatile oricaruia dintre liderii trecuti si prezenti. Din fericire (sau din pacate) pentru noi, limitele lor se afla mult sub nivelul de expertiza sI dedicatie pe care l-ar presupune un asemenea proiect.
Certitudinea faptului ca SISTEMUL nu este condus ca un detasament paramilitar, ca nu functioneaza ca un intreg, cu obiective, strategii si planuri de actiune stabilite si urmarite de o conducere centrala, este din pacate singura veste buna. Cea mai proasta este ca el exista. Nu ca o organizatie unitara, ci ca un cumul de grupari, definite prin istorie comuna, profesie, interese, metode de actiune si legaminte.
Securistii reprezinta un astfel de grup. Politicienii, un altul. Ca sI magistratii, politistii, functionarii publici dintr-un anumit domeniu sau conducatorii de companii de stat. In fiecare dintre aceste grupuri mai se gasesc si oameni din zona privata, cel mai adesea oameni de afaceri abonati la contracte cu statul sau care au nevoie de protectie in fata legii. Marele avantaj al acestor structuri este ca au o capacitate aproape nelimitata de a se combina intre ele - integral, prin diverse factiuni sau chiar la nivel de indivizi, in functie de interesele de moment. Practic, fiecare membru al SISTEMULUI este definit nu doar de apartenenta la grupul sau, ci si de apartenenta la retea, totalitatea membrilor care apartin vreunuia dintre grupurile care alcatuiesc SISTEMUL.
De aici vine, de fapt, eficienta diabolica a acestei structuri: din faptul ca actioneaza ca o multitudine de subunitati, care concomitent isi urmaresc, fiecare independent, tintele proprii. O data atinsa o tinta, o alta intra in vizor. Iar daca pentru atingerea ei este nevoie de o alta combinatie de membri, de o alta subunitate practic, reteaua este capabila sa furnizeze orice arhitectura de resurse este nevoie.
Un exemplu concret: cazul Voicu. El apartinea in principal de grupul politicienilor, fiind senator. In acelasi timp avea relatii excelente cu oameni din grupul politistilor, sustinerea lor fiind unul dintre argumentele principale atunci cand a fost propus sa devina ministru de Interne. Si nu in ultimul rand avea relatii excelente cu grupul magistratilor, dovada abilitatea sa de a aranja procese, care de altfel i-a intarit si mai mult pozitia in grupul sau de baza - cel al politicienilor. PSD-istii care aveau probleme cu justitia erau trimisI direct la Voicu pentru a fi rezolvati.
Arestarea lui Catalin Voicu a fost una dintre rarele ocazii in care am putut vedea cum este construit si cum functioneaza SISTEMUL, disecat ca pe masa de operatie. Daca scopul era ca un anumit politician sau om de afaceri sa scape de un dosar, Voicu actiona ca un impuls electric care strabatea cu viteza fulgerului toata reteaua, activandu-i pe factorii de decizie care puteau influenta soarta acelui dosar in sensul dorit. Politisti, ofiteri de informatii, procurori, judecatori, membri ai CSM, avocati, toata garnitura de profesionisti care aveau un cuvant de spus in speta in cauza era sunata, convocata la intalniri, pentru a i se cere sprijinul. Evident, acest serviciu nu era solicitat in numele apartenentei la SISTEM, sau a vreunei fratii de genul francmasoneriei, ci contra unor sume de bani, sau a unor contraservicii, a unui troc cu influente.
Misculatiile operate de Voicu ani de-a randul reprezinta doar o particica infima din totalul operatiunilor pe care SISTEMUL le-a durat si le deruleaza in continuare. Sunt doua categorii de interese pentru care se mobilizeaza toate energiile membrilor sai: bani si protectie.
Imaginati-va cum ar arata harta Romaniei daca fiecare telefon dat de vreun politician la un sef de institutie pentru a-si aranja un contract cu statul ar fi marcat cu o linie rosie. Sau fiecare telefon dat in perioada alegerilor din CSM, pentru a impiedica soaterea "garzii vechi". Sau toate intalnirile si aranjamentele care se pun la cale clipa de clipa pentru a mai da o gaura in banul public sau pentru a mai bloca ajungerea unui ticalos in fata justitiei. Imensa pata rosie care se suprapune peste harta Romaniei este SISTEMUL.
Intorcandu-ne la cazul Vintu, este limpede ca abilitatile sale de escroc nu i-ar fi folosit la nimic daca nu ar fi facut jonctiunea cu SISTEMUL. Exista doua teorii in aceasta chestiune: prima, ca Vintu a fost creierul operatiunii si ca el a fost cel ce i-a angajat pe securisti sa construiasca mecanismele prin care FNI a atins anvergura pe care avut-o. A doua spune ca un grup de securisti destepti l-au recrutat pe Vintu si l-au folosit ca paravan, incasand grosul banilor, dar lasandu-l pe Vintu sa se balaceasca in grandomania sa si sa pozeze in mare speculator financiar/bancher/asigurator/mecena pentru intelectuali/mogul de presa, cu banii care i-au revenit lui. Probabil ca adevarul e pe la mijloc. Daca ar fi fost vorba doar de varianta a doua, Vintu nu ar fi depasit nivelul lui Stoica de la Caritas. Stoica, intr-adevar, este prototipul perfect de sarla care s-a lasat folosit de fosti militieni si securisti imbogatindu-i si chiar intrand la zdup in locul lor, contra unor sume relativ modeste.
Prin comparatie, banii castigati de Vintu sunt la alt nivel. Daca ar fi avut doar un rol marginal, daca ar fi fost doar un maimutoi cu gura mare, bun doar de pus in vitrina pentru ca lumea sa arunce cu oua in el cand se prabuseste piramida, partea lui din prada ar fi fost mult mai modesta. Un alt argument: cariera lui penala nu s-a incheiat o data cu FNI. A fost implicat si in FNA, in Banca Romana de Scont, Banca de Investitii si Dezvoltare si in devalizarea companiei de asigurari Astra.
La toate acestea se adauga, foarte important, relatiile extrem de apropiate cu multi lideri politici. Daca ar fi fost doar o unealta a SISTEMULUI, doar un paravan pentru un nucleu de securisti super-destepti, nu Vintu ar fi fost cel la care s-a dus in miez de noapte Mircea Geoana. "Prostanacul" s-ar fi dus la papusari, nu la marioneta. Iar daca papusarii exista si l-au lasat pe cel in care isI pusesera toata nadejdea ca ii va scapa de Basescu sa se duca la marioneta inseamna ca sunt mai prosti decat jucaria lor de carpa.
Puteau niste papusari trogloditi sa puna la cale si mai ales sa duca la bun sfarsit o operatiune de talia FNI? Nici vorba. In concluzie,mult mai plauzibila este varianta unui parteneriat intre Vintu sI SISTEM, in cazul tuturor masinatiunilor pe care le-a facut. El s-a folosit de reteaua de trafic de influenta la care a avut acces prin intermediul generalilor de Securitate cu care s-a combinat, iar acestia, plus cei carora le-au solicitat diverse servicii, au primit un procent consistent din praduiala.
Ce s-a intamplat insa cu relatia Vintu - SISTEM? De ce a incetat SISTEMUL sa il mai ajute sa faca inca o golanie de succes, cum se intampla odinioara? De ce l-au lasat sa-i pice si afacerea cu returnarea de TVA, in valoare de 60 de milioane de euro, si protectia pe care i-o acorda lui Nicolae Popa, iar acum pana si gainaria care a incercat sa i-o faca lui Ghita?
Explicatia se afla in schimbarile prin care a trecut SISTEMUL in ultimii ani. Puterea sa de a influenta marile decizii care se luau in Romania a stat intr-un singur lucru: membrii sai de vaza erau unii sI aceiasi cu cei ce luau marile decizii. Nu vroiau ca arhivele Securitatii sa ajunga la CNSAS? Nimic mai simplu. Nu ajungeau. Nimeni nu a elaborat o lege care sa determine un astfel de transfer. Cand, de gura occidentului, au trebuit sa reglementeze asta, au facut-o. Dar printr-o lege atat de confuza si lipsita de obligativitati incat nimeni nu a dat nici un document. Dupa alte critici, au mai modificat legea si au trimis si niste camioane cu dosare la CNSAS. Dar le-au pastrat pe cele mai importante. Si tot asa, stiti prea bine povestea.
La fel s-a intamplat cu toate legile, actiunile, gesturile normale sI de bun simt care ar fi trebuit sa faca din aceasta tara un loc respirabil. Au fost ignorate si sabotate programatic si constant chiar de cei care ar fi trebuit sa asigure implementarea si buna lor functionare. Lucrurile au inceput sa se schimbe doar de vreo patru-cinci ani incoace. La inceput foarte lent si ezitant, din ce in ce mai accelerat in ultima vreme. Cum? Foarte simplu: cei mai importanti oameni ai SISTEMULUI au inceput usor, usor, sa-si piarda functiile.
Si chiar daca dorinta lor de a influenta deciziile a ramas neschimbata, au ramas fara mijloace de a o face. S-a intamplat concomitent si in serviciile secrete, si in magistratura si in politie si in administratie. Dovada stau miile de treceri in rezerva, de pensionari, de concedieri, de care nu au scapat nume grele ale generatiei care a facut ce a vrut in Romania anilor '90.
Cand epurarile au atins o anumita masa critica, SISTEMUL a inceput sa scartaie. Si ceea ce a patit acum un an Voicu, pateste acum si Vintu. SISTEMUL, la care apeleaza pentru a-l scoate din nou din necaz, nu mai raspunde la comenzi. Capilarele sale din DNA, parchet si unele judecatorii refuza sa colaboreze.
Intocmai cum judecatoarele la care Voicu apelase pentru a rezolva dosarul lui Casuneanu au refuzat sa dea achitarea mult asteptata, asa si magistratii pe care se baza ca il vor lasa din nou in libertate au spus pas. De ce? Poate din constiinta, poate pentru ca stiu ca sunt monitorizati si le e frica sa ia spaga. Aceleasi explicatii sunt valabile si in cazul oamenilor din SISTEM pe care se baza sa acopere matrapazlacul returnarii de TVA de 60 de milioane de euro, sau a celor care au inchis ochii pana acum la finantarea fugarului Nicolae Popa.
Ca sa nu mai vorbi de poate cea mai importanta reduta pierduta de Vintu: Serviciul Roman de Informatii. S-au dus de mult vremurile in care avea la picioare serviciul, pe vremea cand Timofte si Veliscu taiau si spanzurau. Astazi si daca i-ar santaja pe toti generalii pe care i-a umplut de bani pe vremea FNI-ului, amenintandu-i ca ii da in vileag daca nu il ajuta, ce ar primi in schimb? Nimic sau aproape nimic. SISTEMUL nu s-a intors impotriva lui Vintu si nici nu refuza sa-l ajute. Nu poate.
Din pacate, acest proces de expulzare din institutiile statului a SISTEMULUI nu este nici total, nici definitiv si nici ireversibil.
Este cat se poate de vizibil ca traficul de influenta la nivel inalt a fost stopat in anumite zone, dar continua nestingherit in altele. Nu ii mai tine lui Vintu, dar ii merge lui Ghita si ale sale dubioase contracte cu statul. Au fost blocate multe golanii in domeniul energetic, dar nu si in (ne)constructia de autostrazi. S-a facut curatenie in vamile din vest, dar nu in toate cele din est. Ca sa nu mai vorbim ca afacerile mai mici, care nu intra in radarul SRI si DNA, merg ca unse. SISTEMUL are probleme mari de eficienta in zonele serviciilor secrete si ale justitiei, dar nu si in cele ale administratiei.
Iar toate acestea din doua motive. Primul: zona care a scapat aproape complet de mari epurari a ramas politica, adica locul de unde de fapt ar fi trebuit sa inceapa schimbarea. Acolo e si problema, deoarece, prin puterea de a numi oameni in fruntea institutiilor publice, clasa politica are capacitatea de a asigura perpetuarea SISTEMULUI. Degeaba e dat afara un functionar prins ca a luat spaga daca politicienii care controleaza acea institutie vor trage sfori sa-l inlocuiasca cu unul de aceeasi teapa.
Al doilea: multi dintre oamenii SISTEMULUI lasati fara functii au scapat nepedepsiti. Isi rumega linistiti milioanele de euro incasati de la Vintu si cei ca el. Chiar daca si-au pierdut mult din influenta, au ramas in contact cu unii fostii colegi si prin ei afla ce se intampla in instiutiile pe care le-au condus si transmit mesajul ca nu si-au spus inca ultimul cuvant. In acelasi timp, exemplul lor este unul negativ pentru cei care le-au luat locul: poti sa iei spaga pentru ca tot ce risti este sa fii dat afara. Si la cat de mult poti castiga din coruptie, merita!
Si din acest punct de vedere, condamnarea lui Vintu pentru santajarea lui Ghita ar fi insuficienta. Si daca va fi redeschis dosarul FNI, Popa va vorbi si Vintu va fi condamnat pentru orchestrarea megaescrocheriei, tot nu ar fi indeajuns. Justitia nu va fi servita pana ce toti oamenii din SISTEM care l-au ajutat nu vor ajunge si ei dupa gratii.
Ar fi nu doar un final fericit pentru o poveste mizerabila ci si un pas important spre insanatosirea Romaniei. Pentru ca oamenii SISTEMULUI care au fost scosi pe tusa in ultimii ani nu au disparut. Ei asteapta in continuare schimbarea politica majora care ar fi trebuit sa aiba loc in decembrie anul trecut pentru a se reintoarce pe pozitiile pierdute. Daca acest lucru se va intampla, tot efortul facut in ultima vreme va fi fost in van.

E bun copy-paste-ul, ba mos Bautu, tb. sa recunosc! Insa nu e foarte bun...! Dom' Turturica asta, a "uitat" sa pua punctul pe "i": totul pleaca de la Constitutie si de la ambiguitatile lui, care permit unor "jucatori" jucausi sa'i puna niste blejnari, botis'i si CCR-isti in fruntea unor institutii cheie. Iar daca Legea Fundamentala are lacune, Sistemul de care se face vorbire va profita de ele LA MAXIM, in "limite constitutionale". Eeei, mos Bautule AICI e buba: limitele Constitutiei "intelese" de basecsu nu sunt ACELEASI ca si ale lui X, Y sau Z, adica nu sunt INTELESE si DECI RESPECTATE LA FEL! Difrentele se traduc in 20 mld Euro, in ebe, woodre, bideni si turcane...
Nu e sg. hiba, mai sunt si altele, de la numararea voturilor inexistente de catre roberte si pana la protectia martorilor, de la lipsa de transparenta a instituiilor publice, pana la haituirea Presei incomode Puterii...Bonus lenea proverbiala a romanilor de a citi un text de lege/HG/Constitutie in ceea ce priveste DREPTURILE lor [ca de obligatii are cine sa le aminteasca...citeste "organili" ]..

"NIHIL SINE DEO!"

Fumigena dictaturii prezidentiale

Problema dictaturii lui Basescu apare mai degraba ca o fumigena,in spatele careia se ascund frustratii politicii,acei impotenti care isi vad ,insfarsit,interesele grav amenintate,motiv pentru care fenomenul trebuie desvaluit opiniei publice. Acuzatia de dictatura asupra lui Basescu ne arata de fapt neputinta grupurilor oligarhice si de interese,cu acoperirea mediatica privata a mogulilor din presa. Saracia de argumente ii duce pe adversarii sau inamicii presedintelui la invective,printre care cea de dictator pare a fi preferata,pentru ca fiind o generalitate, argumentele sunt ambigui si nedemonstrabile. De fapt patronii acestor afirmatii sunt fie persoane din sfera politica sau economica care ei insasi au manifestat sau manifesta comportament dictatorial,imbogatiti pe cai ilegale si care deodata se vad confruntati cu un opozant redutabil,fie asa numiti lideri de opinie care care lucreza in solda oligarhilor politici sau economici si care,la vremea lor, nu se jucau de-a-dictarura ci chiar o promovau. Ridicolul situatiei este ca, asa numitul dictator Basescu apare in aceasta postura aproape in toate domeniile:desfiinteaza parlamentul,inabusa presa,pune la punct personalitati politice impotente dar pe functii inalte. Si toate acestea sunt facute de detractori cu cat mai mult sgomot,uneori teatral,chiar histeroid. Detractorii de stanga par cei mai jalnici din acest punct de vedere caci in peste 10 ani de conducere a tarii au practicat dictatura economica,aservirea presei,au creat sistemul baronilor si a imbogatitilor penal. Din partea dreapta a scenei politice,mai ales din PNL-ul incremenit in proiecte politice dubioase si adesea reactionare ,acuzatiile de dictatura apar ca o adevarata invidie fata de un conducator viril,gata sa se sacrifice si sa lucreze pana la epuizare pentru a pune capat politicii maligne care s-a practicat in tara noastra. Basescu apare pentru acestia ca un obstacol serios in fata tendintei de a folosi functiile publice pentru imbogatire si mai ales teama permanenta de sistemul anticoruptie pus in practica de catre el. Alaturi de aceste grupuri interesate,apar asa numitii PAPUSNIKI,grupuri sau persoane intelectuale frustrate,unii care chiar l-au sprijinit in alegeri pe Basescu dar care dupa parerea lor nu au primit ceea ce meritau. Asa cum sublinia recent un mare ziarist.acuza ca presedintele actual al Romaniei ca ar fi un dictator este construita printr-o deplasare flagranta de sens. Basescu face altfel politica. El nu se ascunde in spatele cuvintelor; vorbeste raspicat, numeste, nu evita, puncteaza si nu prea rateaza. E ferm si e un tip de lider puternic, cu multa autoritate. Trebuie sa fii orb pentru a nu vedea ca Basescu nu incalca separarea puterilor in stat,nu se ploconeste si nici nu ofera avantaje mass mediei si adesea se afla in disputa cu ziaristii.Nici un raport international nu s-a referit la inabusirea democratiei pluripartinice ,sau ca s-ar amesteca in problemele justitiei sau ar manipula sau obstructiona presa.Din contra,el insasi este adesea victima atacurilor din presa. Si subliniaza acelasi autor,la care m-am referit mai sus,in toata aceasta afacere, a �dictatorului� Basescu, exista un amanunt frapant. Nu straniu, ci frapant. Cei care pretind ca deschid mintile oamenilor, aratindu-le adevarata fata a lui Traian Basescu, sint exact aceiasi care s-au straduit, din rasputeri, sa le inchida. �. Argumentele unui Basescu care ar fi deasupra legii si care se viseaza dictator, este contrazis de faptul ca tocmai asupra lui se abat criticile politicienilor, ale presei, judecatorilor si chiar ale fostilor aliati. Ar trebui sa ne intrebam daca seful statului, unanim etichetat drept un politician abil, chiar poate fi atat de inconstient incat sa-si asume imensul risc de a fi acuzat de torpilarea statului democratic? Si Horia Alexandrescu enumera o serie de insinuari nedemne: -El o fi dirijat dosarul Guru, care ne-a facut de ras in Europa, prin acordarea acelui azil politic care a ridicat un mare semn de intrebare asupra democratiei romanesti? -Tot el sa fi cerut si inculparea ziaristilor pentru detinerea unor secrete militare, atragand proteste internationale, inclusiv de la OSCE. -Basescu ar fi aruncat pe piata bomba cu atacurile americane lansate de pe teritoriul Romaniei, fara sa ni se ceara parerea? -El a aranjat scandalul cu Fundatia Gojdu -El pregateste Declaratia de autonomie a secuilor, anuntata pentru saptamana viitoare?! Este limpede ca in toate aceste provocari nu se poate vorbi de responsabilitatea lui Basescu In schimb, nu realizeaza nimeni ca diversiunile indreptate din diferite alte directii spre institutiile statului de drept - incepand chiar cu asaltul asupra Parlamentului, CSM-ului, serviciilor secrete si chiar Curtii Constitutionale tintesc, implicit, in seful statului si chiar dincolo de capul sau Pre�edintele Traian B�sescu a promis c� va �nvinge "vechile structuri, acolo unde mai exist�" �n societatea rom�neasc�. In acest sens el a spus:"Sunt convins c� a�a cum spunea un pre�edinte al Rom�niei la sf�r�it de mandat, 'M-au �nvins vechile structuri', sunt convins c� a avut dreptate. Ceea ce v� pot spune cu certitudine este c� eu o s� le �nving", a declarat Traian B�sescu. Promisiunea f�cut� de Traian B�sescu la Timi�oara a fost �nso�it� de o ad�ugire - voin�a politic� nu este suficient�, trebuie actiune si fermitate,adaugand 'Voi �nvinge vechile structuri' Sunt oare aceste evenimente si luari de pozitie ale Dlui Basescu simptomele unui dictator? Cred ca ar fi cazul sa ne indoim si sa vedem cine de fapt dusmaneste Romania si instaurarea democratiei in aceasta tara ________________

De la: 9am246030, la data 2011-04-30 09:16:15Fumigena dictaturii prezidentiale

Problema dictaturii lui Basescu apare mai degraba ca o fumigena,in spatele careia se ascund frustratii politicii,acei impotenti care isi vad ,insfarsit,interesele grav amenintate,motiv pentru care fenomenul trebuie desvaluit opiniei publice. Acuzatia de dictatura asupra lui Basescu ne arata de fapt neputinta grupurilor oligarhice si de interese,cu acoperirea mediatica privata a mogulilor din presa. Saracia de argumente ii duce pe adversarii sau inamicii presedintelui la invective,printre care cea de dictator pare a fi preferata,pentru ca fiind o generalitate, argumentele sunt ambigui si nedemonstrabile. De fapt patronii acestor afirmatii sunt fie persoane din sfera politica sau economica care ei insasi au manifestat sau manifesta comportament dictatorial,imbogatiti pe cai ilegale si care deodata se vad confruntati cu un opozant redutabil,fie asa numiti lideri de opinie care care lucreza in solda oligarhilor politici sau economici si care,la vremea lor, nu se jucau de-a-dictarura ci chiar o promovau. Ridicolul situatiei este ca, asa numitul dictator Basescu apare in aceasta postura aproape in toate domeniile:desfiinteaza parlamentul,inabusa presa,pune la punct personalitati politice impotente dar pe functii inalte. Si toate acestea sunt facute de detractori cu cat mai mult sgomot,uneori teatral,chiar histeroid. Detractorii de stanga par cei mai jalnici din acest punct de vedere caci in peste 10 ani de conducere a tarii au practicat dictatura economica,aservirea presei,au creat sistemul baronilor si a imbogatitilor penal. Din partea dreapta a scenei politice,mai ales din PNL-ul incremenit in proiecte politice dubioase si adesea reactionare ,acuzatiile de dictatura apar ca o adevarata invidie fata de un conducator viril,gata sa se sacrifice si sa lucreze pana la epuizare pentru a pune capat politicii maligne care s-a practicat in tara noastra. Basescu apare pentru acestia ca un obstacol serios in fata tendintei de a folosi functiile publice pentru imbogatire si mai ales teama permanenta de sistemul anticoruptie pus in practica de catre el. Alaturi de aceste grupuri interesate,apar asa numitii PAPUSNIKI,grupuri sau persoane intelectuale frustrate,unii care chiar l-au sprijinit in alegeri pe Basescu dar care dupa parerea lor nu au primit ceea ce meritau. Asa cum sublinia recent un mare ziarist.acuza ca presedintele actual al Romaniei ca ar fi un dictator este construita printr-o deplasare flagranta de sens. Basescu face altfel politica. El nu se ascunde in spatele cuvintelor; vorbeste raspicat, numeste, nu evita, puncteaza si nu prea rateaza. E ferm si e un tip de lider puternic, cu multa autoritate. Trebuie sa fii orb pentru a nu vedea ca Basescu nu incalca separarea puterilor in stat,nu se ploconeste si nici nu ofera avantaje mass mediei si adesea se afla in disputa cu ziaristii.Nici un raport international nu s-a referit la inabusirea democratiei pluripartinice ,sau ca s-ar amesteca in problemele justitiei sau ar manipula sau obstructiona presa.Din contra,el insasi este adesea victima atacurilor din presa. Si subliniaza acelasi autor,la care m-am referit mai sus,in toata aceasta afacere, a �dictatorului� Basescu, exista un amanunt frapant. Nu straniu, ci frapant. Cei care pretind ca deschid mintile oamenilor, aratindu-le adevarata fata a lui Traian Basescu, sint exact aceiasi care s-au straduit, din rasputeri, sa le inchida. �. Argumentele unui Basescu care ar fi deasupra legii si care se viseaza dictator, este contrazis de faptul ca tocmai asupra lui se abat criticile politicienilor, ale presei, judecatorilor si chiar ale fostilor aliati. Ar trebui sa ne intrebam daca seful statului, unanim etichetat drept un politician abil, chiar poate fi atat de inconstient incat sa-si asume imensul risc de a fi acuzat de torpilarea statului democratic? Si Horia Alexandrescu enumera o serie de insinuari nedemne: -El o fi dirijat dosarul Guru, care ne-a facut de ras in Europa, prin acordarea acelui azil politic care a ridicat un mare semn de intrebare asupra democratiei romanesti? -Tot el sa fi cerut si inculparea ziaristilor pentru detinerea unor secrete militare, atragand proteste internationale, inclusiv de la OSCE. -Basescu ar fi aruncat pe piata bomba cu atacurile americane lansate de pe teritoriul Romaniei, fara sa ni se ceara parerea? -El a aranjat scandalul cu Fundatia Gojdu -El pregateste Declaratia de autonomie a secuilor, anuntata pentru saptamana viitoare?! Este limpede ca in toate aceste provocari nu se poate vorbi de responsabilitatea lui Basescu In schimb, nu realizeaza nimeni ca diversiunile indreptate din diferite alte directii spre institutiile statului de drept - incepand chiar cu asaltul asupra Parlamentului, CSM-ului, serviciilor secrete si chiar Curtii Constitutionale tintesc, implicit, in seful statului si chiar dincolo de capul sau Pre�edintele Traian B�sescu a promis c� va �nvinge "vechile structuri, acolo unde mai exist�" �n societatea rom�neasc�. In acest sens el a spus:"Sunt convins c� a�a cum spunea un pre�edinte al Rom�niei la sf�r�it de mandat, 'M-au �nvins vechile structuri', sunt convins c� a avut dreptate. Ceea ce v� pot spune cu certitudine este c� eu o s� le �nving", a declarat Traian B�sescu. Promisiunea f�cut� de Traian B�sescu la Timi�oara a fost �nso�it� de o ad�ugire - voin�a politic� nu este suficient�, trebuie actiune si fermitate,adaugand 'Voi �nvinge vechile structuri' Sunt oare aceste evenimente si luari de pozitie ale Dlui Basescu simptomele unui dictator? Cred ca ar fi cazul sa ne indoim si sa vedem cine de fapt dusmaneste Romania si instaurarea democratiei in aceasta tara ________________

Toata peroratia ta, ba comunistule, se intemeiaza pe un fals constitutional: presedintele NU tb sa faca politica, de asta se ocupa partidele! Presedintele mediaza intre partide atunci cand se ajunge in impas intitutional, se ocupa de politica externa, de apararea Tarii si...cam atat! Restul...sunt simptome ale dictaturii, asa cum e ea definita nu de adversarii politici, ci de DEX: Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț� [sursa DEX'98] Pricepi, toarrasu bobu, sau sa'ti desenez? E vb. de AUTORITATE, = Drept, putere, �mputernicire de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare- ac. sursa. Daca nici demisia botis'ului -cel mai recent caz. nu e un exemplu de dictatura, inseamna ca n'ai depasit stadiul de eba in scaun electric.. Multe succesuri, toarrase!

"NIHIL SINE DEO!"

De la: vasile_vali, la data 2011-04-30 10:02:48

De la: 9am246030, la data 2011-04-30 09:16:15Fumigena dictaturii prezidentiale

Problema dictaturii lui Basescu apare mai degraba ca o fumigena,in spatele careia se ascund frustratii politicii,acei impotenti care isi vad ,insfarsit,interesele grav amenintate,motiv pentru care fenomenul trebuie desvaluit opiniei publice. Acuzatia de dictatura asupra lui Basescu ne arata de fapt neputinta grupurilor oligarhice si de interese,cu acoperirea mediatica privata a mogulilor din presa. Saracia de argumente ii duce pe adversarii sau inamicii presedintelui la invective,printre care cea de dictator pare a fi preferata,pentru ca fiind o generalitate, argumentele sunt ambigui si nedemonstrabile. De fapt patronii acestor afirmatii sunt fie persoane din sfera politica sau economica care ei insasi au manifestat sau manifesta comportament dictatorial,imbogatiti pe cai ilegale si care deodata se vad confruntati cu un opozant redutabil,fie asa numiti lideri de opinie care care lucreza in solda oligarhilor politici sau economici si care,la vremea lor, nu se jucau de-a-dictarura ci chiar o promovau. Ridicolul situatiei este ca, asa numitul dictator Basescu apare in aceasta postura aproape in toate domeniile:desfiinteaza parlamentul,inabusa presa,pune la punct personalitati politice impotente dar pe functii inalte. Si toate acestea sunt facute de detractori cu cat mai mult sgomot,uneori teatral,chiar histeroid. Detractorii de stanga par cei mai jalnici din acest punct de vedere caci in peste 10 ani de conducere a tarii au practicat dictatura economica,aservirea presei,au creat sistemul baronilor si a imbogatitilor penal. Din partea dreapta a scenei politice,mai ales din PNL-ul incremenit in proiecte politice dubioase si adesea reactionare ,acuzatiile de dictatura apar ca o adevarata invidie fata de un conducator viril,gata sa se sacrifice si sa lucreze pana la epuizare pentru a pune capat politicii maligne care s-a practicat in tara noastra. Basescu apare pentru acestia ca un obstacol serios in fata tendintei de a folosi functiile publice pentru imbogatire si mai ales teama permanenta de sistemul anticoruptie pus in practica de catre el. Alaturi de aceste grupuri interesate,apar asa numitii PAPUSNIKI,grupuri sau persoane intelectuale frustrate,unii care chiar l-au sprijinit in alegeri pe Basescu dar care dupa parerea lor nu au primit ceea ce meritau. Asa cum sublinia recent un mare ziarist.acuza ca presedintele actual al Romaniei ca ar fi un dictator este construita printr-o deplasare flagranta de sens. Basescu face altfel politica. El nu se ascunde in spatele cuvintelor; vorbeste raspicat, numeste, nu evita, puncteaza si nu prea rateaza. E ferm si e un tip de lider puternic, cu multa autoritate. Trebuie sa fii orb pentru a nu vedea ca Basescu nu incalca separarea puterilor in stat,nu se ploconeste si nici nu ofera avantaje mass mediei si adesea se afla in disputa cu ziaristii.Nici un raport international nu s-a referit la inabusirea democratiei pluripartinice ,sau ca s-ar amesteca in problemele justitiei sau ar manipula sau obstructiona presa.Din contra,el insasi este adesea victima atacurilor din presa. Si subliniaza acelasi autor,la care m-am referit mai sus,in toata aceasta afacere, a �dictatorului� Basescu, exista un amanunt frapant. Nu straniu, ci frapant. Cei care pretind ca deschid mintile oamenilor, aratindu-le adevarata fata a lui Traian Basescu, sint exact aceiasi care s-au straduit, din rasputeri, sa le inchida. �. Argumentele unui Basescu care ar fi deasupra legii si care se viseaza dictator, este contrazis de faptul ca tocmai asupra lui se abat criticile politicienilor, ale presei, judecatorilor si chiar ale fostilor aliati. Ar trebui sa ne intrebam daca seful statului, unanim etichetat drept un politician abil, chiar poate fi atat de inconstient incat sa-si asume imensul risc de a fi acuzat de torpilarea statului democratic? Si Horia Alexandrescu enumera o serie de insinuari nedemne: -El o fi dirijat dosarul Guru, care ne-a facut de ras in Europa, prin acordarea acelui azil politic care a ridicat un mare semn de intrebare asupra democratiei romanesti? -Tot el sa fi cerut si inculparea ziaristilor pentru detinerea unor secrete militare, atragand proteste internationale, inclusiv de la OSCE. -Basescu ar fi aruncat pe piata bomba cu atacurile americane lansate de pe teritoriul Romaniei, fara sa ni se ceara parerea? -El a aranjat scandalul cu Fundatia Gojdu -El pregateste Declaratia de autonomie a secuilor, anuntata pentru saptamana viitoare?! Este limpede ca in toate aceste provocari nu se poate vorbi de responsabilitatea lui Basescu In schimb, nu realizeaza nimeni ca diversiunile indreptate din diferite alte directii spre institutiile statului de drept - incepand chiar cu asaltul asupra Parlamentului, CSM-ului, serviciilor secrete si chiar Curtii Constitutionale tintesc, implicit, in seful statului si chiar dincolo de capul sau Pre�edintele Traian B�sescu a promis c� va �nvinge "vechile structuri, acolo unde mai exist�" �n societatea rom�neasc�. In acest sens el a spus:"Sunt convins c� a�a cum spunea un pre�edinte al Rom�niei la sf�r�it de mandat, 'M-au �nvins vechile structuri', sunt convins c� a avut dreptate. Ceea ce v� pot spune cu certitudine este c� eu o s� le �nving", a declarat Traian B�sescu. Promisiunea f�cut� de Traian B�sescu la Timi�oara a fost �nso�it� de o ad�ugire - voin�a politic� nu este suficient�, trebuie actiune si fermitate,adaugand 'Voi �nvinge vechile structuri' Sunt oare aceste evenimente si luari de pozitie ale Dlui Basescu simptomele unui dictator? Cred ca ar fi cazul sa ne indoim si sa vedem cine de fapt dusmaneste Romania si instaurarea democratiei in aceasta tara ________________

Toata peroratia ta, ba comunistule, se intemeiaza pe un fals constitutional: presedintele NU tb sa faca politica, de asta se ocupa partidele! Presedintele mediaza intre partide atunci cand se ajunge in impas intitutional, se ocupa de politica externa, de apararea Tarii si...cam atat! Restul...sunt simptome ale dictaturii, asa cum e ea definita nu de adversarii politici, ci de DEX: Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț� [sursa DEX'98] Pricepi, toarrasu bobu, sau sa'ti desenez? E vb. de AUTORITATE, = Drept, putere, �mputernicire de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare- ac. sursa. Daca nici demisia botis'ului -cel mai recent caz. nu e un exemplu de dictatura, inseamna ca n'ai depasit stadiul de eba in scaun electric.. Multe succesuri, toarrase!

"NIHIL SINE DEO!"

Mai Vasile,
Desi s-a incetatenit pe forum ca tu nu ai capacitate si deci nu trebuesti luat in seama,totusi pe intelesul tau sa lamurim cu dictatura.

Pai ope intelesul tau se poate mergand de la particular la general.

Dictatori cunoscuti:Stalin,ceausescu,presedintele Coreiei de Nord,al Siriei.

daca la acestia cineva ar scrie ce se spune de basescu,chiar de catre tine,insultele permanente de la antenele lui felix vam ce crezi tu dupa capul tau ca s-ar intampla cu acei oameni sau organe media.

Basescu este contrazis,insultat,fluerat dar nimeni nu pateste nimic.Presa este libera,demonstratiile de asemenea,sloganurile sunt devastatoare si totusi nimeni nu este pedepsit.


Acuma daca pricepi iata niste definitii:

DICTAT�R�, dictaturi, s.f. 1. (�n Roma antic�) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat� de un dictator. 2. Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț�. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxist� care preconiza exercitarea puterii de stat de c�tre proletariat �n perioada cuprins� �ntre revoluția socialist� și instaurarea societ�ții socialiste. � Din fr. dictature, lat. dictatura.
Sursa: DEX '98

dictat�r� s. f., g.-d. art. dictat�rii; pl. dictat�ri
Sursa: Dicționar ortografic

DICTAT�R//� ~i f. 1) Conducere a unui stat, �n fruntea c�reia st� un dictator. 2) Putere despotic�, tiranic�. 3) (�n Imperiul Roman) Demnitate a unui dictator. 4) Timpul c�t acesta �și exercita puterea. /

Raspuns dedicat lui Vasile,pentru ca nu s-a inregistrat bine si tot anterior:


Mai Vasile,
Desi s-a incetatenit pe forum ca tu nu ai capacitate si deci nu trebuesa fii luat in seama,totusi pe intelesul tau sa lamurim cu dictatura.

Pai pe intelesul tau se poate merge de la particular la general.

Dictatori cunoscuti:Stalin,ceausescu,presedintele Coreiei de Nord,al Siriei.

Daca la acestia cineva ar scrie ce se spune despre Basescu,chiar de catre tine,insultele permanente de la antenele lui felix cam ce crezi tu dupa capul tau ca s-ar intampla cu acei oameni sau organe media.

Basescu este contrazis,insultat,fluerat dar nimeni nu pateste nimic.Presa este libera,demonstratiile de asemenea,sloganurile sunt devastatoare si totusi nimeni nu este pedepsit.


Acuma daca pricepi iata niste definitii:

DICTAT�R�, dictaturi, s.f. 1. (�n Roma antic�) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat� de un dictator. 2. Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț�. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxist� care preconiza exercitarea puterii de stat de c�tre proletariat �n perioada cuprins� �ntre revoluția socialist� și instaurarea societ�ții socialiste. � Din fr. dictature, lat. dictatura.
Sursa: DEX '98

dictat�r� s. f., g.-d. art. dictat�rii; pl. dictat�ri
Sursa: Dicționar ortografic

DICTAT�R//� ~i f. 1) Conducere a unui stat, �n fruntea c�reia st� un dictator. 2) Putere despotic�, tiranic�. 3) (�n Imperiul Roman) Demnitate a unui dictator. 4) Timpul c�t acesta �și exercita puterea. /

Iar nu s-a inregistrat bine

Mai Vasile,
Desi s-a incetatenit pe forum ca tu nu ai capacitate si deci nu trebuesa fii luat in seama,totusi pe intelesul tau sa lamurim cu dictatura.

Pai pe intelesul tau se poate merge de la particular la general.

Dictatori cunoscuti:Stalin,ceausescu,presedintele Coreiei de Nord,al Siriei.

Daca la acestia cineva ar scrie ce se spune despre Basescu,chiar de catre tine,insultele permanente de la antenele lui felix cam ce crezi tu dupa capul tau ca s-ar intampla cu acei oameni sau organe media.

Basescu este contrazis,insultat,fluerat dar nimeni nu pateste nimic.Presa este libera,demonstratiile de asemenea,sloganurile sunt devastatoare si totusi nimeni nu este pedepsit.

Argumentul adus de opozitie ca democtratie inseamna doar ei Ponta si Crin la putere nu este un argument.Mai ales ca si CRIN in PNL este acuzat ca ar fi dictator.

In rest te las sa reflectezi ca victima a propagandei,poate ca ai capacitatea sa judeci daca la noi este dictatura.

Masurile anticriza luate nu sunt semne de dictatura.Toate statele UE au luat aceste masuri.

Fara reforme Romania devenea neguvernabila,platile incetau,eram paria Europei.

Deci stimate Vasile,ia gandeste-te putin si revino la un corect simt politic.Tu nu ai interese ca Dnii Crin sau Ponta sau ca nomenclatura USL-ista.
Hai sa vad daca ai inteles!



Acuma daca pricepi iata niste definitii:

DICTAT�R�, dictaturi, s.f. 1. (�n Roma antic�) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat� de un dictator. 2. Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț�. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxist� care preconiza exercitarea puterii de stat de c�tre proletariat �n perioada cuprins� �ntre revoluția socialist� și instaurarea societ�ții socialiste. � Din fr. dictature, lat. dictatura.
Sursa: DEX '98

dictat�r� s. f., g.-d. art. dictat�rii; pl. dictat�ri
Sursa: Dicționar ortografic

DICTAT�R//� ~i f. 1) Conducere a unui stat, �n fruntea c�reia st� un dictator. 2) Putere despotic�, tiranic�. 3) (�n Imperiul Roman) Demnitate a unui dictator. 4) Timpul c�t acesta �și exercita puterea. /

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De la: 9am246017, la data 2011-04-30 10:24:12
Iar nu s-a inregistrat bine

Mai Vasile,
Desi s-a incetatenit pe forum ca tu nu ai capacitate si deci nu trebuesa fii luat in seama,totusi pe intelesul tau sa lamurim cu dictatura.

Pai pe intelesul tau se poate merge de la particular la general.

Dictatori cunoscuti:Stalin,ceausescu,presedintele Coreiei de Nord,al Siriei.

Daca la acestia cineva ar scrie ce se spune despre Basescu,chiar de catre tine,insultele permanente de la antenele lui felix cam ce crezi tu dupa capul tau ca s-ar intampla cu acei oameni sau organe media.

Basescu este contrazis,insultat,fluerat dar nimeni nu pateste nimic.Presa este libera,demonstratiile de asemenea,sloganurile sunt devastatoare si totusi nimeni nu este pedepsit.

Argumentul adus de opozitie ca democtratie inseamna doar ei Ponta si Crin la putere nu este un argument.Mai ales ca si CRIN in PNL este acuzat ca ar fi dictator.

In rest te las sa reflectezi ca victima a propagandei,poate ca ai capacitatea sa judeci daca la noi este dictatura.

Masurile anticriza luate nu sunt semne de dictatura.Toate statele UE au luat aceste masuri.

Fara reforme Romania devenea neguvernabila,platile incetau,eram paria Europei.

Deci stimate Vasile,ia gandeste-te putin si revino la un corect simt politic.Tu nu ai interese ca Dnii Crin sau Ponta sau ca nomenclatura USL-ista.
Hai sa vad daca ai inteles!



Acuma daca pricepi iata niste definitii:

DICTAT�R�, dictaturi, s.f. 1. (�n Roma antic�) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitat� de un dictator. 2. Instituție politic�, putere de stat �n care o persoan� (sau un grup de persoane) este �nvestit� cu autoritate nelimitat� prin legi și adesea bazat� pe violenț�. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxist� care preconiza exercitarea puterii de stat de c�tre proletariat �n perioada cuprins� �ntre revoluția socialist� și instaurarea societ�ții socialiste. � Din fr. dictature, lat. dictatura.
Sursa: DEX '98

dictat�r� s. f., g.-d. art. dictat�rii; pl. dictat�ri
Sursa: Dicționar ortografic

DICTAT�R//� ~i f. 1) Conducere a unui stat, �n fruntea c�reia st� un dictator. 2) Putere despotic�, tiranic�. 3) (�n Imperiul Roman) Demnitate a unui dictator. 4) Timpul c�t acesta �și exercita puterea. /

Ba comunistule, nu tb. sa "lamurim" tu nimic, nu ai capacitatea intelectuala -dovada gramatica execrabila utilizata- si nici morala -pupinkurismul exhibitionist afisat de tine/voi, acesti 3 in 1 sau cati ati fi tu- de a emite judecati de valoare. Ca Realitatea si Antenele sunt inca libere, adevarat, insa pana cand si, mai ales, cat de libere sunt celelalte televiziuni? Ai, taci malc, ia de aici: "TVR a fost amendata pentru emisiunea Ne vedem la TVR! realizata si prezentata de Marina Almasan-Socaciu in Bucovina in data de 16.04.2011, in care premierul Emil Boc, dar si alti lideri marcanti ai PD-L au fost invitati de onoare si au vorbit despre realizarile lor in calitate de demnitari. CNA a sanctionat cu somatie publica postul TVR 1 pentru incalcarea dispozitiilor art. 139 din Decizia CNA 220/ 2011, care stipuleza ca "Publicitatea, pozitiva sau negativa, in legatura cu partide politice, oameni politici, mesaje politice este interzisa, cu exceptia perioadelor de campanie electorala", pentru editia emisiunii "Ne vedem la TVR!" realizata in orasul Oradea si difuzata in data de 26.03.2011, se arata in comunicatul remis presei de CNA." [sursa ziare.com]
In care Tara libera de dictatori ai mai pomenit, ba comunistule, ca TV Publica sa faca pupinkurism partidului aflat la putere? Din ce bani va plati TVR amenda, din banii trompetelor puse de basecsu, sau din banii prostilor, vb. lu' shtrolojean, specialistu' tau in iekknomie?
Ba, de'alde tine cumpar ieftin: 2 pupinkuroi la leu_vechi, atat sunteti de slabi in a'mi putea tine pasul, copistilor in ale trompetelor_pedaloaie ce sunteti!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI DOAR TUPEU!

De la: gabigabi, la data 2011-04-29 17:41:15

De la: Balboaca, la data 2011-04-29 17:17:31Curios, foarte curios, cineva(stim noi cine) sterge postarile cu ,,ode'' aduse PNL-PSD, asa ca voi incerca o noua postare .......Mare dobitoc esti cumetre daca poti crede ca acum , in mandatul Base democratia este in pericol. Pai cand in celelalte mandate televiziunile de scandal gen A3,OTV si R au avut atata libertate? Pe timpul carui presedinte toti ciumpalacii care se dau PNListi(in realitate sunt PSDisti inraiti)puteau minti cu atata nerusinare? Problema care va ustura la fofeaza este ca incet dar sigur acest presedinte reuseste sa restructureze aparatul bugetar si voi capusele staliniste transformate peste noapte in PNListi ,,onesti'', ramaneti pe drumuri, acolo unde va este locul.Sunt convins ca va este tare frica . Traiasca Base !! Spaima PSD-PNL-PC si a altor haimanale penale!

iete te ,ti se facu dor de noi si ai reinviat avatarul lui boltoaca asta !

Am lasat sa treaca ceva timp in speranta ca ati mai evoluat . Din pacate observ ca ati ramas tot PSDisti convinsi indiferent de titulatura pe care o afisati, anume de PNListi convertiti, adica ,, bugetarodinozaurofagi''

SI OLIGARHII AU FANTEZII,NU-I ASA?
Joi seara la Antena 3,doamna Gabriela Firea a avut un regal prin participarea la emisiune a doi,sa le zicem oligarhi,dl.Felix si dl.Patriciu.
Sigur ma asteptam la o atitudine de ascundere si mistificare,dat fiind ofensiva anti-oligarhica a Excelentei Sale,Dl.Presedinte Basescu si de atacuri de tip �cutit os� asupra institutiei prezidentiale.
Nu a fost tocmai asa dar, in privinta dlui Basescu cateva sageti otravite tot s-au lansat.
Dupa o pledorie,chipurile �docta� a dlui Voiculescu privind importanta oligarhiei in viata economica si politica,greu de inteles,dl.Patriciu,a carui personalitate de tip infantile a devenit proverbiala,a slobozit adevarurile si conceptia oligarhica asupra a ceea ce intelege un mare bancher ca trebuie sa fie politica in Romania si necesitatea unui complex politico-economic.
Fara menajamente si cu exemple interpretate in stil propriu din Austria,dl.Patriciu vede politica romaneasca ca o simbioza intre oligarhi (sau cum ii numeste el mari contribuabili) si politicieni.
La un moment dat a fost atat de aproape de a nega importanta democratiei si alegerilor democrate incat s-a vazut clar ca tara trebuie condusa de politicieni buni(si unde ii putem gasi decat in PNL) si marii contribuabili(oligarhi) si aici,cu spiritual sau democratic,devenit proverbial,oligarhii(pardon,marii contribuabili) pot fi din orice partid.
Iata ce ne pregateste noua dl.Felix cu al sau PC si dl.Patriciu (pluripartinic,PNL,PSD),care spune,din distractie,vrea sa-si faca un mare trust de presa.
Acuma ma intreb,oare dece asa mare inghesuiala a oamenilor de afaceri,a celor imbogatiti catre politica.
O sa spuneti ca o fac din generozitate,adica pentru ca Dumnezeu a fost bun cu ei,acuma vor si ei sa devina �people servants� si sa fericeasca natiunea,cetatenii.
Eu personal si, in jurul meu toti cu care am vorbit, nu credem acest lucru la actuala clasa politica.
Timpul cand omul bogat era chemat la treburie statului,le rezolva si apoi pleca iar la treburile lui,a murit demult.
Lumea nu-i crede pe politicieni nici cand fac cruci massive,calugaresti in biserici la diferite ocazii.
Acuma,ca orice este omenesc, se mai poate si gresi si sa punem in lumina proasta cativa generosi.Este posibil.
Totusi aceasta avalansa de afaceristi cu vocatie altruista sociala,cu atata frica de procuratura si justitie,atata dorinta de imunitate si avantaje materiale de pe urma dormitului in parlament pare prea suspecta.

Este greu sa dai nume ,nu pentru ca sunt rare ,ci poate ca sunt prea multe.
Disperarea ,periculoasa pentru el,cu care Tariceanu vrea sa-l salveze pe prietenul de afaceri, este patetica,aproape ca iti vine sa plangi,la fel cum Nastase joaca rolul persecutatului.
Si totusi,toti au un punct comun,desfiintarea parchetului sau tocirea unghiilor sale si ideea ca Basescu este singurul vinovat pentru ceea ce li se intampla.
De fapt au dreptate,toate regimurile prezidentiale de pana acum nu le-a deranjat comportamentul argentofil.
Ei,vezi doamne,sunt buni,generosi dar tenebrosul Basescu vrea sa-i termine pe acesti ingerasi.
Ajutati-i,doamne,cat sunt de nedreptatiti.
Ce lume ar fi fara Basescu,Moraru si mai ales fara Monica.
Raiul pe pamant,iar democratia ar prospera.
Incai,bunastarea si progresul ar prospera iar taranii ar sburda pe la sate,vorba unui clasic.

Dar asa Basescu?

In medicina se spune uneori ca prin comportamentul bonavului acesta aproape isi scuipa diagnosticul.Parafrazand,Felix si Patriciu si-au scuipat conceptiile politice care stau la baza unui viitor(cred ei) regim oligarchic,in care ,spunea candva Patriciu,primul ministru sa vina in fiecare dimineata la el,pe balcon, la o cafea si sa stabileasca impreuna ce politica sa faca in ziua respectiva.

NU EXISTA MINCIUNA PERFECTA
Traim intr-o tara in care calomnia,lipsa de curaj civic,invidia si opozitia totala fata de reforme reprezinta o caracteristica a politicienilor (inclusiv sau mai ales al celor de la putere),si adesea si a unor sustinatori liberali din afara si uneori chiar a unor diplomati care cred ca te poti amesteca in treburile Romaniei fara probleme. Se INVOCA adesea,in lipsa de argumente pentru a combate adversarul,apartenenta acestora,in trecutul indepartat la PCR sau ahiar la UTC. Cand aveai note mari in liceu sau facultate,cel putin in ultimul deceniu al lui Ceausescu intrarea in UTC si chia PCR era impusa,si cine s-ar fi putut opune atunci? Este rizibi azi sa crezi ca magnificii politici ai momentului,chiar cei tineri nu ar fi avut si ei azi carnetul rosu in buzunar. De fapt aici este strigatul reactionarilor,lipsiti de argumente logice ,a celor care se tem de reforme,sau a celor care vor sa fie eterni la putere ca si comunistii,cei care acum blameaza, chipurile pe fostii comunisti,mimand curajul pe care l-ar fi avut ei daca ar fi trait atunci,vorba lui Creanga,si o fac din dosul sobei. Nu este greu sa vezi ca cei mai contestati,numiti comunisti, securisti sunt politicienii,ministrii care fac reforme reale ale domeniului ce il conduc (Macovei, Nicolaescu, Ungureanu, Stolojan ,Fluture si,in fruntea tuturor Dl.Presedinte Basescu). Mare si miraculoasa coincidenta.Grupul numit comunisto-securist lupta pentru reformarea tarii,a justitiei,agriculturii,a pozitiei Romaniei in lume,in timp ce purii anticomunisti,liberali rasati si originali de tipul petroliberalilor au certificat de virginitate.Ati auzit ceva despre dl.Patriciu,Voiculescu,Tariceanu,Norica Nicolae,Olteanu,Crin Antonescu,Olteanu,nepotul tovarasei Ghizela Vass care era a treia in rang in comitetul executiv al PCR(adica dupa Nicolae si Elena Ceausescu) ?Sigur ca s-a auzit,s-ascris in ziare cum au colaborat cu securitatea,cum provin din familii comuniste notorii, si care intr-un fel sau altul au fost salariati ai magnatului petrolului, dar ei sunt chipurile anticomunisti si liberali autentici,fac parte adesea din grupuri de putere a banilor prin care s-au si impus puteriii.Ei sunt insa dusmanii reformelor si reformatorilor din PNL si din Romania,ei se opun reformelor dar ofera sau primesc servicii bune la mii de apropiati cum s-a exprimat chiar renumitul dl.Crin Antonescu...deci sunt foarte buni. Macovei,Basescu,Nicolaescu,Ungureanu.Fluture,Stoica,Stolojan sunt comunisti si securisti,au chiar necuviinta de a spune ca actualul PNL trebuie reformat,ca grupurile oligarhice trebuesc inlaturate de la conducerea tarii. NUMAI CA PROVERBUL CHINEZESC SPUNE MINCIUNA NU ESTE NICIODATA PERFECTA