Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:42:25

De la: Ingrid, la data 2011-05-06 22:09:21

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12

De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica

A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.

Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!

Imi place povestirea asta ...

Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....

Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ...

Buna Vanea, aia cu piticul o mai tii minte?

Un pitic asa de mic
Facea baie in ibric
Dar ibricul s-a varsat
Si piticul s-a-necat
Vaaai, vai, ce pacat
ca piticul s-a-necat!!!

Ultimele doua versuri trebuiesc schimbate in

Vaaai, vai, ce pacat
piticul s-a reformat !!!

Si noi mult ne-am bucurat ...

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Buna dimineata !Se anunta un weekend superb

De la: gabigabi, la data 2011-05-06 17:30:29incepeti Reformarea Statului prin a-l trimite la pensie pe Ultimul Nomenclaturist PCR.ist si fost....sau poate inca sub acoperire, securist : tov. T. Basescu ! degeaba incercati sa reparati Efectul coruptiei din tara asta, daca Nu umblati la CAUZA si ea sunteti voi, cei ce-ati transformat RO intr-un Stat de tip Mafiot : PD si Basescu !

De la: gabigabi, la data 2011-05-06 17:30:29incepeti Reformarea Statului prin a-l trimite la pensie pe Ultimul Nomenclaturist PCR.ist si fost....sau poate inca sub acoperire, securist : tov. T. Basescu ! degeaba incercati sa reparati Efectul coruptiei din tara asta, daca Nu umblati la CAUZA si ea sunteti voi, cei ce-ati transformat RO intr-un Stat de tip Mafiot : PD si Basescu !

forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:49:41

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Buna dimineata !Se anunta un weekend superb

OFICIAL, ne merge bine !

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:49:41

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Buna dimineata !Se anunta un weekend superb

OFICIAL, ne merge bine !

Traian Basescu: Unii oameni de afaceri ar fi vrut ca statul roman sa intre in colaps



Conferinta "Reforma institutional� a Statului Roman. Statul asistential, statul minimal sau statul eficient?"

"Nu a existat nici un fel de sprijin public pentru ca acest guvern sa-si duca la capat macar actiunile bune. Aratati-mi un singur post de TV care a sustinut reforma educatiei. Cine a sustinut descentralizarea si restructurarea sistemului de sanatate. Nimeni nu vrea sa spuna la TV adevarurile.", a declarat presedintele Traian Basescu in cadrul dezbaterii cu tema "Reforma institu�ional� a Statului Rom�n. Statul asisten�ial, statul minimal sau statul eficient?", organizata de Institutul de Studii Populare si Fundatia Konrad Adenauer, la care a participat si premierul Emil Boc. Urmariti mai jos principalele teme discutate in cadrul conferintei:

Statul social modern si reforma statului:
Foarte multi au crezut ca reformarea statului este un simplu discurs politic, care nu este destinat implementarii.
Dupa parerea mea, nici Europa nu mai poate rezista in sintagma de stat social asa cum ea a fost aplicata pana acum in statele vechi ale UE.
Vad multe tari din UE care au iesit din criteriile de la Maastricht. Romania nu este in aceasta situatie, de aceea cred ca acum este momentul sa intervenim.
Unul dintre rezultatele evidente ale acestei abordari este criza datoriilor suverane din UE. Statele nu au mai putut sa asigure protectia sociala excesiva cu propriile resurse si au imprumutat. Noi poate avem ocazia sa avem sansa sa ne oprim la timp din acest punct de vedere.
Nu suntem in situatia dificila de a avea datorii mai mari de 80% din PIB. Inca suntem sub 40%. N-are rost sa imprumutam ca sa dam salarii si ajutoare sociale. Daca nu vom intrerupe, va marca evolutia tarii negativ pentru foarte multe decade, nu pentru un an, nu pentru doi.
Interventia este mai usoara acum fata de momentul cand am ajunge la un nivel de indatorare de 70-80% din PIB.
Prioritatile intr-un proces de reforma a statului sunt reforma in abordarea bugetului de stat si modul cum cheltuim resursele.
Bugetul trebuie sa fie multi-anual, predictibil, lucru pe care il schimbam de anul acesta.
Cheltuielile trebuie sa fie transparente.
Reforma fiscala este parte a reformei statului.
Exista categorii pe care vrem sa le aducem la vot si nu le supunem impozitarii. Nu mai putem continua pe ideea scutirilor din interes electoral.
Administratia locala este un alt element al reformei statului.
Licitatiile sunt cele care pana la urma dau valoarea unei lucrari, dar si aceste licitatii trebuie sa se incadreze in ce este dispus beneficiarul sa plateasca. Cine nu se poate incadra in aceste costuri standardizate, n-are decat sa nu participe la licitatii.
Restructurarea aparatului de stat, restructurarea regiilor, precum si optimizarea serviciilor publice reprezinta un alt obiectiv in care s-a lucrat, dar mai sunt destul de facut in aceasta directie.
Criza ne-a gasit cu un aparat greoi, supradimensionat si ineficient.
Masurile din 2010 au meritul ca reduc cheltuielile cu acest aparat.
Romania nu-si poate permite sa mai continue nerestructurarea acestor regii. Sunt datorii de sute de milioane de lei la cea mai mare parte a regiilor. Trebuie sa fie unul din obiectivele anului 2011.
Implica abordari poate mai aspre in discutiile cu sindicatele, dar acest lucru trebuie sa se intample, pentru ca pagubiti sunt cei pe care liderii sindicali spun ca ii apara.
Am putea face din populism o crima impotriva viitorului tarii. Cei care se manifesta violent impotriva guvernului ar trebui sa se gandeasca ce ar face ei: ar sacrifica tara? Acest stat social a inceput sa impinga si Romania catre un derapaj. Putem sa oprim, si asta a facut guvernul in 2010 si avem obligatia sa continuam. In procese mai fine, dar va trebui sa continuam. In acest an inca imprumutam bani ca sa platim cheltuielile sociale.
A existat o incapatanare a guvernului, lucru pentru care ii felicit. Oricat de dificila a fost situatia, au continuat sa palpaie mici investitii. Ca au fost mici drumuri la tara, ca au fost mult criticatele sali de sport, ca au fost 10 km de autostrada, statul nu a abandonat, nu a taiat investitiile pentru consum.
Micile investitii au creat locuri de munca, am ajuns la somaj 6,8%.
Reforma sistemelor educatiei, justitiei si sanatatii:
Un alt element care nu poate fi evitat este educatia. Este o prestatie publica pe care o face statul, o prestatie adresata generatiilor care prefigureaza viitorul. Neglijarea sectorului educatie in reforma ar fi o mare greseala. Sper ca noua lege sa creeze si performanta, sa indeparteze si fabricile de diplome din peisajul educatiei romanesti si, mai ales, sa dea competente tinerilor, competente de care are nevoie in primul rand educatia nationala.
Reformarea statului inseamna si reformarea sistemului de sanatate. A existat o singura abordare: sistemul este subfinantat. Nu spun ca nu este asa, dar este esentiala eficientizarea costurilor din interiorul sistemului.
Romania ofera servicii de proasta calitate in domeniul sanatatii si educatiei.
Statul nu poate pompa bani intr-un sistem ineficient, cu prea putina activitate de preventie si prea multa activitate in spitale.
Avem o pasiune sa ne autoflagelam si, in acelasi timp, exista si o pasiune a aliatilor nostri de a gasi marea problema a Romaniei. Eu nu spun ca nu este o problema in justitie. Totusi, cifrele incep sa contrazica perceptia ca in Romania nu se lupta impotriva coruptiei.
Oglinda se pune atunci cand vedem si sentintele definitive in justitie, dar exact aici a actionat guvernul in ultima perioada prin adoptarea legii micii reforme.
Noul cod al muncii si reforma ajutoarelor sociale:
A fost o generozitate excesiva din punct de vedere al diverselor forme de ajutorare. Aceasta generozitate a fost manata de interese politice, iar rezultatul a fost o stimulare a nemuncii.
Pasii inceputi de guvern in 2010 trebuie continuati si accelerati in 2011.
Nu putem concepe o Romanie moderna fara un cod al muncii care sa flexibilizeze piata muncii.
Multe reforme si-au gasit expresia in legi care sunt in curs de implementare.
Reforma constitutionala si reforma sistemului electoral:
Nu putem privi la Romania ca la un stat modern fara o reforma constitutionala, acompaniata de o reforma electorala.
Ori vot uninominal intr-un singur tur, ori vot uninominal in doua tururi, mai costisitor, poate mai putin reprezentativ din punct de vedere popular.
Este singura formula care poate da Romaniei stabilitate pe termen lung, pentru ca votul uninominal are ca caracteristica crearea de majoritati.
Romania are nevoie, cel putin 10 ani de acum inainte, de guverne stabile, care sa isi asume modernizarea si consolidarea statului.
Intentionez sa ma limitez strict la rezultatul referendumului: o singura camera si maxim 300 de parlamentari.
In cazul in care clasa politica va refuza, exista modalitati de a reduce numarul de parlamentari prin lege, nu prin constitutie.
As mai face o referire care vizeaza reforma, reforma partidelor. Este clar ca in momentul de fata, partidele toate, si in primul rand principalul partid de guvernamant, au nevoie de reforme interne, care sa stimuleze aparitia unei noi generatii de lideri.
Este nevoie de o generatie de politicieni relativ experimentati, dar carora sa li se permita accesul la varful partidelor.
O remarca despre ceva ce vad foarte des spus la televizor: contradictia dintre "nu mai trebuie sa imprumutam atatia bani" si vocile care spun "de ce s-au redus ajutoarele sociale si salariile".
Cred ca unora care inteleg ce este in dezbaterea publica li se pare ciudat ca acelasi post TV pe de o parte sa promoveze reducerea de cheltuieli, disponibilizari si asa mai departe si apoi sa spuna ca indatoram generatiile viitoare.
Apare cate un indurerat de patrie cum ca nu exista o strategie despre ce sa facem in continuare. Romania are o singura strategie, aceea finantata.
Daca vrem sa ne dam ifose, cum putem noi sa dam Romaniei solutii, eu spun ca nu voi cadea in aceasta capcana. Romania are un singur program finantat, cel convenit cu UE pe cele sapte programe operationale.
As vrea sa spun un lucru care nu cred ca nu merita sa fie spus legat de clasa politica, si tot din galeata si sepcuta, spuse de dna. Culcer, mi-a creat sentimentul ca trebuie spus aici: trebuie sa intrerupem mita electorala si sa curatam alegerile. Acest lucru se poate face intr-un singur fel: asumandu-ne standarde de cost pentru fiecare candidat si dandu-i bani din bugetul de stat sau cel local.
Este infinit mai ieftin asa, decat ce se intampla acum. Cand un domn are 50.000 de lei, ii numeri usor afisele si sepcutele. Vor exista facturi, va scrie in lege pe ce poate cheltui banii. Daca vom lasa la liber finantarea partidelor politice, nu vom realiza reforma clasei politice.
Ar fi extrem de sanatos pentru clasa politica. Trebuie sa explicam romanilor: uite, atunci cand taie salariile, astia finanteaza campanii de la stat. Trebuie sa le explicam romanilor ca pierd mult mai mult altfel.
Decat sa batem campii creand noi strategii, mai bine am pune mana sa aplicam strategiile convenite cu UE, care sunt finantate. Putem sa luam lista de credite angajate si mai gasim vreo 4 miliarde de euro neangajati.
Ca o concluzie, Romania trebuie sa defineasca intai sintagma constitutionala, ca este stat social. Nu tot ce ne da prin cap face parte din definitia statului social asa cum se poate aplica in Romania.
Poltici sociale si pensiile militarilor:
Politica sociala trebuie focusata pe cei care au intr-adevar nevoie, pe cei care vor sa munceasca. Nu pe cei care pot sau au pamant in spatele casei, dar asteapta ajutor social si pamantul ramane nelucrat. Nu pe cei care nu accepta orice fel de munca in anumite momente. Trebuie sa ne indreptam catre statul performant.
Legat de pensii o mentinue: este o dezbatere uriasa, la ora 17 voi avea o intalnire cu toti factorii de decizie din institutiile militare. Este evident ca nu s-a raspuns nevoii de a se trimite pana la 1 decembrie a adeverintelor de venit. Ce mi s-a confirmat astazi este ca foarte putine pensii vor scadea. Aplicarea noii legi, mai ales pentru cei care dupa ce au plecat din armata au lucrat, le va aduce pensii mari.
Inchei spunand ca apreciez ca este o obligatie a mea sa promovez ideea de modernizare a statului, sa o sustin politic atat cat pot. Sigur, si alianta la guvernare poate avea limitele ei in a promova legislatia de modernizare a statului. Probabil ca modernizarea codului muncii si flexibilizarea pietii muncii va crea probleme foarte mari.
Incurajez dialogul intre guvern si sindicate, dar trebuie limitat in timp, pentru ca Romania nu mai poate astepta.
Continui sa pledez pentru un stat eficient in locul unuia care nu-si mai poate acoperi propriile cheltuieli.
Este o chestiune de responsabilitate a cuvantului propagat. Acest guvern si aceasta majoritate la limita: un guvern in situatie de recesiune profunda, cu resurse tot mai putine, este un guvern aflat in a doua situatie dupa cea de razboi, ca dificultate. Cea mai mare desconsiderare a actiunii guvernului a venit chiar din interior.
Atata timp cat un stat te umileste, el nu poate fi etichetat ca un stat democratic.
Eu la ora 17 aveam o intalnire cu ministrul apararii si cu cei responsabili pentru pensii. Fiecare beneficiar de pensie trebuia sa vina cu adeverinta de munca. Institutiile trebuiau sa-si dea seama ca masele de pensionari militari nu vor aduce adeverintele la timp si sa ii ajute. Daca incepeau de la 1 decembrie, situatia era alta. Nu trebuie gasit neaparat un responsabil. Nici un militar nu iesea in strada daca se zicea: nu ati putut aduce adeverintele, vom incepe recalcularea de la 1 februarie.
Am primit zeci de mailuri de la ofiteri in rezerva, care nu se adresau ministrului, ci comandantului fortelor armate. Ma intrebau "de ce ne umiliti?".
O chestiune extrem de sensibila la militari. Au fost si mesaje decente, si mesaje furioase. Le-am raspuns celor care ma jigneau. Pentru ca isi dadeau numele si prenumele, m-am interesat care era pensia lor recalculata.
Este un domn colonel, al carui mesaj a ajuns la mama, tata, nu injuraturi, ci exemple.
Acest domn colonel, de la 4300 de lei, primise 1500 de lei. Pentru om a fost un adevarat soc. Am cerut sa se recalculeze, am constatat ca pensia pe care trebuia s-o primeasca era de 3900 de lei. Pierdea vreo 400 de lei pentru ca a iesit inaintea varstei de pensionare.



Suportul politic si mediatic pentru guvernul Boc:
Nu a existat nici un fel de sprijin public pentru ca acest guvern sa-si duca la capat macar actiunile bune. Aratati-mi un singur post de TV care a sustinut reforma educatiei. Cine a sustinut descentralizarea si restructurarea sistemului de sanatate. Nimeni nu vrea sa spuna la TV adevarurile.
Impresia este ca guvernul si presedintele sunt impotriva propriului popor. Este o mare minciuna. In aceasta criza, dincolo de inamicul general, care a fost criza, de statul nefunctional, de cheltuielile extraordinar de mari, atmosfera creata a fost una prin care s-a dorit un colaps.
E, uite ca nu s-a intamplat si nu se va intampla. Unii oameni de afaceri ar fi vrut ca statul roman sa intre in colaps, sa vina la Antene si la Realitatea si sa ne spuna noua cum sa facem.
Pardidul Democrat Liberal si reforma interna:
Lectia anului 2010 a fost una de substanta pentru mine: nu ai ce cauta cu tehnocrati in guvern pe vreme de criza. Mergi cu oameni politici care isi pot convinge colegii. PDL trebuie sa mai reformeze ceva inainte de a reforma tara: sa se intalneasca cu toate partidele si sa stabileasca un nivel pana la care se fac schimbarile. Dupa parerea mea, sub secretar de stat nu ai ce cauta cu numirile.
La ora actuala este un mix convenabil. Interventiile din justitie au dus la realizarea unui mix acceptabil. Trebuie stabilit: de aici nu se mai schimba - ajungem la o intelegere si nu ne mai atingem dupa aceea. Nu vor cadea capete, dar vor trebui asumate responsabilitati.
Lucrurile trebuie vazute cu calm si cu rigoare. In ceea ce priveste competenta: apelul la competenta l-am facut tot timpul in cazul guvernului. Sper ca odata cu congresul partidului sa-si puna la punct acest proces de selectare a competentelor.
In ceea ce priveste competentele din guvern: cu certitudine o sa fie dezaprobat, dar exista urmatoarea realitate: privind la masurile pe care acest guvern le-a luat in 2010 si pe care trebuie sa le ia in 2011, este exclus ca un ministru neangajat politic sa faca fata.
Cum ar fi fost un ministru tehnocrat mergand la grupul PDL cu propunerea de a vota legea salarizarii? Aveti si explicatia de ce nu a rezistat un Vladescu la finante: nu a convins grupurile parlamentare, care nu il recunosteau.
Principalele declaratii ale premierului Emil Boc:
In viziunea noastra, un stat social este un stat care incurajeaza munca, plateste munca, cheltuieste cat produce.
Cei care spun ca Romania putea avea o alta alternativa de evolutie, de a merge pe cheltuieli bugetare excesive, le spun: daca Romania continua pe cheltuielile de pana acum, Romania ar fi avut un deficit de 14%.
Salut si eu alaturi de profesorul Stoica, in legatura cu noua alianta de pe scena politica romaneasca. Aceasta alianta nou creata apara statul lui Ion Iliescu, un stat greoi, birocratic, obez, nereformat. Ponta, Voiculescu, Antonescu sunt aparatorii lui Ion Iliescu. El a creat un stat dupa viziunea sa, care s-a dovedit a fi un stat falimentar.
Provocarea imediata pe care o are guvernul este sa modernizeze legislatia muncii si a ajutorului social. Avem nevoie de o piata a muncii competitiva. Actualul cod al muncii nu mai raspunde nevoilor nimanui. Acest cod al muncii nu este unul al investitorilor straini, cum s-a spus. Este un cod al Romaniei si al romanilor, pentru a permite tuturor sa munceasca, sa permita patronilor sa aiba acces la resurse, este un cod care inlatura barajele din sistem.
Un profesor american spunea "all democracy is local". Aducem puterea aproape de cetatean.
Incurajarea muncii, sustinerea acesteia, reprezinta singura solutie pentru un stat social veritabil. Nu omul este vinovat ca a ajuns intr-asa o stare de depdendenta, ci politicienii care l-au lasat cu mana intinsa si au stimulat nemunca.
Munca si sprijinirea celui care nu poate munci.
Eu sustin ce am declarat public: toate pensiile sub 3000 de lei cu vechime integrala nu vor scadea. Nu vor scadea, pentru ca mecanismul din lege garanteaza pastrarea lor.
Exista la guvern o echipa capabila sa indeplineasca ce si-a asumat.


www.hotnews.ro/stiri-esential-8218396-live-text-traian-basescu-s...

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker.

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:40:22

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:37:04

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:33:30

De la: gabigabi, la data 2011-05-06 14:20:50

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:38:23

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Care mai este viata dumneavoastra ?...

OFICIAL ne merge bine !

Heh,oficial este cea mai minunata perioada din viata noastra,suntem "reformati" si "modernizati" la buzunare de ne merg fulgii.... .Ar trebui sa ne bucuram de asta, asa cum face cretinul asta care "este multi".

Dupa mine asa canalii ca cele care ne conduc acum,nu au mai pus niciodata labele hapsane pe Romania.Mai mult,desi ne fura,desi sunt incapabili ,tot ei injura poporul roman deoarece nu este suficient de sclav pentru dorinta lor de imbogatire rapida ....

Asta este tot ce stiu sa faca,sa fure ,si sa zbiere acuzand pe altcineva .Poporul,guvernarile trecute (moda lansata de PDL si carea prins la o parte din prostime),criza care a trecut in toata lumea doar la noi nu ,incompetenta ,sindicatele,mass-media (in mana lor mai rau decat era pe vremea lui Nastase-masimul de dupa 1990) etc...

am exact aceeasi stare de Asteptare, ca inainte de dec. 89 ! .....mai poate face plopul pere ?

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

De la: 9am129906, la data 2011-05-07 08:02:44

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker.

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

CLONELOR postace cu simbrie , mai GARGARAGII ca voi nu se'ezista !

De la: 9am129906, la data 2011-05-07 08:02:44

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker.

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

CLONELOR postace cu simbrie , mai GARGARAGII ca voi nu se'ezista !

Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

De la: gabigabi, la data 2011-05-07 08:03:58

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:40:22

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:37:04

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:33:30

De la: gabigabi, la data 2011-05-06 14:20:50

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:38:23

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Care mai este viata dumneavoastra ?...

OFICIAL ne merge bine !

Heh,oficial este cea mai minunata perioada din viata noastra,suntem "reformati" si "modernizati" la buzunare de ne merg fulgii.... .Ar trebui sa ne bucuram de asta, asa cum face cretinul asta care "este multi".

Dupa mine asa canalii ca cele care ne conduc acum,nu au mai pus niciodata labele hapsane pe Romania.Mai mult,desi ne fura,desi sunt incapabili ,tot ei injura poporul roman deoarece nu este suficient de sclav pentru dorinta lor de imbogatire rapida ....

Asta este tot ce stiu sa faca,sa fure ,si sa zbiere acuzand pe altcineva .Poporul,guvernarile trecute (moda lansata de PDL si carea prins la o parte din prostime),criza care a trecut in toata lumea doar la noi nu ,incompetenta ,sindicatele,mass-media (in mana lor mai rau decat era pe vremea lui Nastase-masimul de dupa 1990) etc...

am exact aceeasi stare de Asteptare, ca inainte de dec. 89 ! .....mai poate face plopul pere ?

Gabi,am un apel umanitar...A scapat de la spitalul de nebuni un nene care are grave probleme :se crede multi,crede ca are dreptate toti,si are o poza comunista cu un pumn proletar pe care o arata cu mandrie la toata lumea .Daca il vezi pe undeva ,spune-i sa stea cuminte pana vine nenea doctoru' sa-l culce.

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 08:14:36

De la: gabigabi, la data 2011-05-07 08:03:58

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:40:22

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:37:04

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 19:33:30

De la: gabigabi, la data 2011-05-06 14:20:50

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:38:23

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?

Care mai este viata dumneavoastra ?...

OFICIAL ne merge bine !

Heh,oficial este cea mai minunata perioada din viata noastra,suntem "reformati" si "modernizati" la buzunare de ne merg fulgii.... .Ar trebui sa ne bucuram de asta, asa cum face cretinul asta care "este multi".

Dupa mine asa canalii ca cele care ne conduc acum,nu au mai pus niciodata labele hapsane pe Romania.Mai mult,desi ne fura,desi sunt incapabili ,tot ei injura poporul roman deoarece nu este suficient de sclav pentru dorinta lor de imbogatire rapida ....

Asta este tot ce stiu sa faca,sa fure ,si sa zbiere acuzand pe altcineva .Poporul,guvernarile trecute (moda lansata de PDL si carea prins la o parte din prostime),criza care a trecut in toata lumea doar la noi nu ,incompetenta ,sindicatele,mass-media (in mana lor mai rau decat era pe vremea lui Nastase-masimul de dupa 1990) etc...

am exact aceeasi stare de Asteptare, ca inainte de dec. 89 ! .....mai poate face plopul pere ?

Gabi,am un apel umanitar...A scapat de la spitalul de nebuni un nene care are grave probleme :se crede multi,crede ca are dreptate toti,si are o poza comunista cu un pumn proletar pe care o arata cu mandrie la toata lumea .Daca il vezi pe undeva ,spune-i sa stea cuminte pana vine nenea doctoru' sa-l culce.

Trebuie urgentata treaba, deoarece daca inaintea doctorului il gaseste Basescu,precis il pune premier !

De la: 9am129906, la data 2011-05-07 08:06:40
Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

si TU ce ai de SPUS ? CE SPUI TU ATIT DE RELEVANT, cind nu faci decit sa CITEZI ce SPUN ALTII si arareori, ca acum, mai zici ceva ce merita a fi citit ? cind repeti in nestire aceeasi postare , nu te masturbezi si tu intelectual ? nu transpiri de emotie ca i-ai zis-o lui vanea ....sau gabi ....sau vasile ? nu abia astepti sa vezi ce-am mai zis, ca sa-ti bagi repetirul la inaintare ? cui ii slujeste asta, in fond si la o adica ? numai tie, mosule, ca mie n-ai cum sa-mi spui ca-mi merge bine cind cosul zilnic e din ce in ce mai subtire ....sa fii sanatos cu nebuneala ta : ti-ai batut joc de parul tau alb ! mi-e mila de tine, dar si o imensa Scirba !

uite ca am fost gind la gind cu tine, Vanea s-am comis-o !

De la: gabigabi, la data 2011-05-07 08:29:14
si TU ce ai de SPUS ? CE SPUI TU ATIT DE RELEVANT, cind nu faci decit sa CITEZI ce SPUN ALTII si arareori, ca acum, mai zici ceva ce merita a fi citit ? cind repeti in nestire aceeasi postare , nu te masturbezi si tu intelectual ? nu transpiri de emotie ca i-ai zis-o lui vanea ....sau gabi ....sau vasile ? nu abia astepti sa vezi ce-am mai zis, ca sa-ti bagi repetirul la inaintare ? cui ii slujeste asta, in fond si la o adica ? numai tie, mosule, ca mie n-ai cum sa-mi spui ca-mi merge bine cind cosul zilnic e din ce in ce mai subtire ....sa fii sanatos cu nebuneala ta : ti-ai batut joc de parul tau alb ! mi-e mila de tine, dar si o imensa Scirba !

Ai tu suflet bun Gabi... .Mie imi este doar scarba de el ,mila absolut deloc . .

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 08:34:14

De la: gabigabi, la data 2011-05-07 08:29:14
si TU ce ai de SPUS ? CE SPUI TU ATIT DE RELEVANT, cind nu faci decit sa CITEZI ce SPUN ALTII si arareori, ca acum, mai zici ceva ce merita a fi citit ? cind repeti in nestire aceeasi postare , nu te masturbezi si tu intelectual ? nu transpiri de emotie ca i-ai zis-o lui vanea ....sau gabi ....sau vasile ? nu abia astepti sa vezi ce-am mai zis, ca sa-ti bagi repetirul la inaintare ? cui ii slujeste asta, in fond si la o adica ? numai tie, mosule, ca mie n-ai cum sa-mi spui ca-mi merge bine cind cosul zilnic e din ce in ce mai subtire ....sa fii sanatos cu nebuneala ta : ti-ai batut joc de parul tau alb ! mi-e mila de tine, dar si o imensa Scirba !

Ai tu suflet bun Gabi... .Mie imi este doar scarba de el ,mila absolut deloc . .

ai perfecta dreptate, caci pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti ! ....eh, unde eram azi daca romanii faceau deratizarea in 90 si sobolanii astia comunisti n-ar fi avut acces la viata politica ? evident, nu l-am fi avut azi, presedinte pe un fost Nomenclaturist si Colaborator al securitatii !

De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 08:34:14

De la: gabigabi, la data 2011-05-07 08:29:14
si TU ce ai de SPUS ? CE SPUI TU ATIT DE RELEVANT, cind nu faci decit sa CITEZI ce SPUN ALTII si arareori, ca acum, mai zici ceva ce merita a fi citit ? cind repeti in nestire aceeasi postare , nu te masturbezi si tu intelectual ? nu transpiri de emotie ca i-ai zis-o lui vanea ....sau gabi ....sau vasile ? nu abia astepti sa vezi ce-am mai zis, ca sa-ti bagi repetirul la inaintare ? cui ii slujeste asta, in fond si la o adica ? numai tie, mosule, ca mie n-ai cum sa-mi spui ca-mi merge bine cind cosul zilnic e din ce in ce mai subtire ....sa fii sanatos cu nebuneala ta : ti-ai batut joc de parul tau alb ! mi-e mila de tine, dar si o imensa Scirba !

Ai tu suflet bun Gabi... .Mie imi este doar scarba de el ,mila absolut deloc . .

ai perfecta dreptate, caci pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti ! ....eh, unde eram azi daca romanii faceau deratizarea in 90 si sobolanii astia comunisti n-ar fi avut acces la viata politica ? evident, nu l-am fi avut azi, presedinte pe un fost Nomenclaturist si Colaborator al securitatii !

De la: 9am129906, la data 2011-05-07 07:58:07Traian Basescu: Unii oameni de afaceri ar fi vrut ca statul roman sa intre in colaps



Conferinta "Reforma institutional� a Statului Roman. Statul asistential, statul minimal sau statul eficient?"

"Nu a existat nici un fel de sprijin public pentru ca acest guvern sa-si duca la capat macar actiunile bune. Aratati-mi un singur post de TV care a sustinut reforma educatiei. Cine a sustinut descentralizarea si restructurarea sistemului de sanatate. Nimeni nu vrea sa spuna la TV adevarurile.", a declarat presedintele Traian Basescu in cadrul dezbaterii cu tema "Reforma institu�ional� a Statului Rom�n. Statul asisten�ial, statul minimal sau statul eficient?", organizata de Institutul de Studii Populare si Fundatia Konrad Adenauer, la care a participat si premierul Emil Boc. Urmariti mai jos principalele teme discutate in cadrul conferintei:

Statul social modern si reforma statului:
Foarte multi au crezut ca reformarea statului este un simplu discurs politic, care nu este destinat implementarii.
Dupa parerea mea, nici Europa nu mai poate rezista in sintagma de stat social asa cum ea a fost aplicata pana acum in statele vechi ale UE.
Vad multe tari din UE care au iesit din criteriile de la Maastricht. Romania nu este in aceasta situatie, de aceea cred ca acum este momentul sa intervenim.
Unul dintre rezultatele evidente ale acestei abordari este criza datoriilor suverane din UE. Statele nu au mai putut sa asigure protectia sociala excesiva cu propriile resurse si au imprumutat. Noi poate avem ocazia sa avem sansa sa ne oprim la timp din acest punct de vedere.
Nu suntem in situatia dificila de a avea datorii mai mari de 80% din PIB. Inca suntem sub 40%. N-are rost sa imprumutam ca sa dam salarii si ajutoare sociale. Daca nu vom intrerupe, va marca evolutia tarii negativ pentru foarte multe decade, nu pentru un an, nu pentru doi.
Interventia este mai usoara acum fata de momentul cand am ajunge la un nivel de indatorare de 70-80% din PIB.
Prioritatile intr-un proces de reforma a statului sunt reforma in abordarea bugetului de stat si modul cum cheltuim resursele.
Bugetul trebuie sa fie multi-anual, predictibil, lucru pe care il schimbam de anul acesta.
Cheltuielile trebuie sa fie transparente.
Reforma fiscala este parte a reformei statului.
Exista categorii pe care vrem sa le aducem la vot si nu le supunem impozitarii. Nu mai putem continua pe ideea scutirilor din interes electoral.
Administratia locala este un alt element al reformei statului.
Licitatiile sunt cele care pana la urma dau valoarea unei lucrari, dar si aceste licitatii trebuie sa se incadreze in ce este dispus beneficiarul sa plateasca. Cine nu se poate incadra in aceste costuri standardizate, n-are decat sa nu participe la licitatii.
Restructurarea aparatului de stat, restructurarea regiilor, precum si optimizarea serviciilor publice reprezinta un alt obiectiv in care s-a lucrat, dar mai sunt destul de facut in aceasta directie.
Criza ne-a gasit cu un aparat greoi, supradimensionat si ineficient.
Masurile din 2010 au meritul ca reduc cheltuielile cu acest aparat.
Romania nu-si poate permite sa mai continue nerestructurarea acestor regii. Sunt datorii de sute de milioane de lei la cea mai mare parte a regiilor. Trebuie sa fie unul din obiectivele anului 2011.
Implica abordari poate mai aspre in discutiile cu sindicatele, dar acest lucru trebuie sa se intample, pentru ca pagubiti sunt cei pe care liderii sindicali spun ca ii apara.
Am putea face din populism o crima impotriva viitorului tarii. Cei care se manifesta violent impotriva guvernului ar trebui sa se gandeasca ce ar face ei: ar sacrifica tara? Acest stat social a inceput sa impinga si Romania catre un derapaj. Putem sa oprim, si asta a facut guvernul in 2010 si avem obligatia sa continuam. In procese mai fine, dar va trebui sa continuam. In acest an inca imprumutam bani ca sa platim cheltuielile sociale.
A existat o incapatanare a guvernului, lucru pentru care ii felicit. Oricat de dificila a fost situatia, au continuat sa palpaie mici investitii. Ca au fost mici drumuri la tara, ca au fost mult criticatele sali de sport, ca au fost 10 km de autostrada, statul nu a abandonat, nu a taiat investitiile pentru consum.
Micile investitii au creat locuri de munca, am ajuns la somaj 6,8%.
Reforma sistemelor educatiei, justitiei si sanatatii:
Un alt element care nu poate fi evitat este educatia. Este o prestatie publica pe care o face statul, o prestatie adresata generatiilor care prefigureaza viitorul. Neglijarea sectorului educatie in reforma ar fi o mare greseala. Sper ca noua lege sa creeze si performanta, sa indeparteze si fabricile de diplome din peisajul educatiei romanesti si, mai ales, sa dea competente tinerilor, competente de care are nevoie in primul rand educatia nationala.
Reformarea statului inseamna si reformarea sistemului de sanatate. A existat o singura abordare: sistemul este subfinantat. Nu spun ca nu este asa, dar este esentiala eficientizarea costurilor din interiorul sistemului.
Romania ofera servicii de proasta calitate in domeniul sanatatii si educatiei.
Statul nu poate pompa bani intr-un sistem ineficient, cu prea putina activitate de preventie si prea multa activitate in spitale.
Avem o pasiune sa ne autoflagelam si, in acelasi timp, exista si o pasiune a aliatilor nostri de a gasi marea problema a Romaniei. Eu nu spun ca nu este o problema in justitie. Totusi, cifrele incep sa contrazica perceptia ca in Romania nu se lupta impotriva coruptiei.
Oglinda se pune atunci cand vedem si sentintele definitive in justitie, dar exact aici a actionat guvernul in ultima perioada prin adoptarea legii micii reforme.
Noul cod al muncii si reforma ajutoarelor sociale:
A fost o generozitate excesiva din punct de vedere al diverselor forme de ajutorare. Aceasta generozitate a fost manata de interese politice, iar rezultatul a fost o stimulare a nemuncii.
Pasii inceputi de guvern in 2010 trebuie continuati si accelerati in 2011.
Nu putem concepe o Romanie moderna fara un cod al muncii care sa flexibilizeze piata muncii.
Multe reforme si-au gasit expresia in legi care sunt in curs de implementare.
Reforma constitutionala si reforma sistemului electoral:
Nu putem privi la Romania ca la un stat modern fara o reforma constitutionala, acompaniata de o reforma electorala.
Ori vot uninominal intr-un singur tur, ori vot uninominal in doua tururi, mai costisitor, poate mai putin reprezentativ din punct de vedere popular.
Este singura formula care poate da Romaniei stabilitate pe termen lung, pentru ca votul uninominal are ca caracteristica crearea de majoritati.
Romania are nevoie, cel putin 10 ani de acum inainte, de guverne stabile, care sa isi asume modernizarea si consolidarea statului.
Intentionez sa ma limitez strict la rezultatul referendumului: o singura camera si maxim 300 de parlamentari.
In cazul in care clasa politica va refuza, exista modalitati de a reduce numarul de parlamentari prin lege, nu prin constitutie.
As mai face o referire care vizeaza reforma, reforma partidelor. Este clar ca in momentul de fata, partidele toate, si in primul rand principalul partid de guvernamant, au nevoie de reforme interne, care sa stimuleze aparitia unei noi generatii de lideri.
Este nevoie de o generatie de politicieni relativ experimentati, dar carora sa li se permita accesul la varful partidelor.
O remarca despre ceva ce vad foarte des spus la televizor: contradictia dintre "nu mai trebuie sa imprumutam atatia bani" si vocile care spun "de ce s-au redus ajutoarele sociale si salariile".
Cred ca unora care inteleg ce este in dezbaterea publica li se pare ciudat ca acelasi post TV pe de o parte sa promoveze reducerea de cheltuieli, disponibilizari si asa mai departe si apoi sa spuna ca indatoram generatiile viitoare.
Apare cate un indurerat de patrie cum ca nu exista o strategie despre ce sa facem in continuare. Romania are o singura strategie, aceea finantata.
Daca vrem sa ne dam ifose, cum putem noi sa dam Romaniei solutii, eu spun ca nu voi cadea in aceasta capcana. Romania are un singur program finantat, cel convenit cu UE pe cele sapte programe operationale.
As vrea sa spun un lucru care nu cred ca nu merita sa fie spus legat de clasa politica, si tot din galeata si sepcuta, spuse de dna. Culcer, mi-a creat sentimentul ca trebuie spus aici: trebuie sa intrerupem mita electorala si sa curatam alegerile. Acest lucru se poate face intr-un singur fel: asumandu-ne standarde de cost pentru fiecare candidat si dandu-i bani din bugetul de stat sau cel local.
Este infinit mai ieftin asa, decat ce se intampla acum. Cand un domn are 50.000 de lei, ii numeri usor afisele si sepcutele. Vor exista facturi, va scrie in lege pe ce poate cheltui banii. Daca vom lasa la liber finantarea partidelor politice, nu vom realiza reforma clasei politice.
Ar fi extrem de sanatos pentru clasa politica. Trebuie sa explicam romanilor: uite, atunci cand taie salariile, astia finanteaza campanii de la stat. Trebuie sa le explicam romanilor ca pierd mult mai mult altfel.
Decat sa batem campii creand noi strategii, mai bine am pune mana sa aplicam strategiile convenite cu UE, care sunt finantate. Putem sa luam lista de credite angajate si mai gasim vreo 4 miliarde de euro neangajati.
Ca o concluzie, Romania trebuie sa defineasca intai sintagma constitutionala, ca este stat social. Nu tot ce ne da prin cap face parte din definitia statului social asa cum se poate aplica in Romania.
Poltici sociale si pensiile militarilor:
Politica sociala trebuie focusata pe cei care au intr-adevar nevoie, pe cei care vor sa munceasca. Nu pe cei care pot sau au pamant in spatele casei, dar asteapta ajutor social si pamantul ramane nelucrat. Nu pe cei care nu accepta orice fel de munca in anumite momente. Trebuie sa ne indreptam catre statul performant.
Legat de pensii o mentinue: este o dezbatere uriasa, la ora 17 voi avea o intalnire cu toti factorii de decizie din institutiile militare. Este evident ca nu s-a raspuns nevoii de a se trimite pana la 1 decembrie a adeverintelor de venit. Ce mi s-a confirmat astazi este ca foarte putine pensii vor scadea. Aplicarea noii legi, mai ales pentru cei care dupa ce au plecat din armata au lucrat, le va aduce pensii mari.
Inchei spunand ca apreciez ca este o obligatie a mea sa promovez ideea de modernizare a statului, sa o sustin politic atat cat pot. Sigur, si alianta la guvernare poate avea limitele ei in a promova legislatia de modernizare a statului. Probabil ca modernizarea codului muncii si flexibilizarea pietii muncii va crea probleme foarte mari.
Incurajez dialogul intre guvern si sindicate, dar trebuie limitat in timp, pentru ca Romania nu mai poate astepta.
Continui sa pledez pentru un stat eficient in locul unuia care nu-si mai poate acoperi propriile cheltuieli.
Este o chestiune de responsabilitate a cuvantului propagat. Acest guvern si aceasta majoritate la limita: un guvern in situatie de recesiune profunda, cu resurse tot mai putine, este un guvern aflat in a doua situatie dupa cea de razboi, ca dificultate. Cea mai mare desconsiderare a actiunii guvernului a venit chiar din interior.
Atata timp cat un stat te umileste, el nu poate fi etichetat ca un stat democratic.
Eu la ora 17 aveam o intalnire cu ministrul apararii si cu cei responsabili pentru pensii. Fiecare beneficiar de pensie trebuia sa vina cu adeverinta de munca. Institutiile trebuiau sa-si dea seama ca masele de pensionari militari nu vor aduce adeverintele la timp si sa ii ajute. Daca incepeau de la 1 decembrie, situatia era alta. Nu trebuie gasit neaparat un responsabil. Nici un militar nu iesea in strada daca se zicea: nu ati putut aduce adeverintele, vom incepe recalcularea de la 1 februarie.
Am primit zeci de mailuri de la ofiteri in rezerva, care nu se adresau ministrului, ci comandantului fortelor armate. Ma intrebau "de ce ne umiliti?".
O chestiune extrem de sensibila la militari. Au fost si mesaje decente, si mesaje furioase. Le-am raspuns celor care ma jigneau. Pentru ca isi dadeau numele si prenumele, m-am interesat care era pensia lor recalculata.
Este un domn colonel, al carui mesaj a ajuns la mama, tata, nu injuraturi, ci exemple.
Acest domn colonel, de la 4300 de lei, primise 1500 de lei. Pentru om a fost un adevarat soc. Am cerut sa se recalculeze, am constatat ca pensia pe care trebuia s-o primeasca era de 3900 de lei. Pierdea vreo 400 de lei pentru ca a iesit inaintea varstei de pensionare.



Suportul politic si mediatic pentru guvernul Boc:
Nu a existat nici un fel de sprijin public pentru ca acest guvern sa-si duca la capat macar actiunile bune. Aratati-mi un singur post de TV care a sustinut reforma educatiei. Cine a sustinut descentralizarea si restructurarea sistemului de sanatate. Nimeni nu vrea sa spuna la TV adevarurile.
Impresia este ca guvernul si presedintele sunt impotriva propriului popor. Este o mare minciuna. In aceasta criza, dincolo de inamicul general, care a fost criza, de statul nefunctional, de cheltuielile extraordinar de mari, atmosfera creata a fost una prin care s-a dorit un colaps.
E, uite ca nu s-a intamplat si nu se va intampla. Unii oameni de afaceri ar fi vrut ca statul roman sa intre in colaps, sa vina la Antene si la Realitatea si sa ne spuna noua cum sa facem.
Pardidul Democrat Liberal si reforma interna:
Lectia anului 2010 a fost una de substanta pentru mine: nu ai ce cauta cu tehnocrati in guvern pe vreme de criza. Mergi cu oameni politici care isi pot convinge colegii. PDL trebuie sa mai reformeze ceva inainte de a reforma tara: sa se intalneasca cu toate partidele si sa stabileasca un nivel pana la care se fac schimbarile. Dupa parerea mea, sub secretar de stat nu ai ce cauta cu numirile.
La ora actuala este un mix convenabil. Interventiile din justitie au dus la realizarea unui mix acceptabil. Trebuie stabilit: de aici nu se mai schimba - ajungem la o intelegere si nu ne mai atingem dupa aceea. Nu vor cadea capete, dar vor trebui asumate responsabilitati.
Lucrurile trebuie vazute cu calm si cu rigoare. In ceea ce priveste competenta: apelul la competenta l-am facut tot timpul in cazul guvernului. Sper ca odata cu congresul partidului sa-si puna la punct acest proces de selectare a competentelor.
In ceea ce priveste competentele din guvern: cu certitudine o sa fie dezaprobat, dar exista urmatoarea realitate: privind la masurile pe care acest guvern le-a luat in 2010 si pe care trebuie sa le ia in 2011, este exclus ca un ministru neangajat politic sa faca fata.
Cum ar fi fost un ministru tehnocrat mergand la grupul PDL cu propunerea de a vota legea salarizarii? Aveti si explicatia de ce nu a rezistat un Vladescu la finante: nu a convins grupurile parlamentare, care nu il recunosteau.
Principalele declaratii ale premierului Emil Boc:
In viziunea noastra, un stat social este un stat care incurajeaza munca, plateste munca, cheltuieste cat produce.
Cei care spun ca Romania putea avea o alta alternativa de evolutie, de a merge pe cheltuieli bugetare excesive, le spun: daca Romania continua pe cheltuielile de pana acum, Romania ar fi avut un deficit de 14%.
Salut si eu alaturi de profesorul Stoica, in legatura cu noua alianta de pe scena politica romaneasca. Aceasta alianta nou creata apara statul lui Ion Iliescu, un stat greoi, birocratic, obez, nereformat. Ponta, Voiculescu, Antonescu sunt aparatorii lui Ion Iliescu. El a creat un stat dupa viziunea sa, care s-a dovedit a fi un stat falimentar.
Provocarea imediata pe care o are guvernul este sa modernizeze legislatia muncii si a ajutorului social. Avem nevoie de o piata a muncii competitiva. Actualul cod al muncii nu mai raspunde nevoilor nimanui. Acest cod al muncii nu este unul al investitorilor straini, cum s-a spus. Este un cod al Romaniei si al romanilor, pentru a permite tuturor sa munceasca, sa permita patronilor sa aiba acces la resurse, este un cod care inlatura barajele din sistem.
Un profesor american spunea "all democracy is local". Aducem puterea aproape de cetatean.
Incurajarea muncii, sustinerea acesteia, reprezinta singura solutie pentru un stat social veritabil. Nu omul este vinovat ca a ajuns intr-asa o stare de depdendenta, ci politicienii care l-au lasat cu mana intinsa si au stimulat nemunca.
Munca si sprijinirea celui care nu poate munci.
Eu sustin ce am declarat public: toate pensiile sub 3000 de lei cu vechime integrala nu vor scadea. Nu vor scadea, pentru ca mecanismul din lege garanteaza pastrarea lor.
Exista la guvern o echipa capabila sa indeplineasca ce si-a asumat.


www.hotnews.ro/stiri-esential-8218396-live-text-traian-basescu-s...

Scufita Rosie - Analiza Psihologica
Date: Scufita Rosie este fetita cuminte.
Analiza: Din start ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, in rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetate de mamica ei, pe care fetita o poarta des, din cauza unei sensibilitati fizice la frig in regiunea craniului. Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.
Date: Scufita merge zi de zi cu cosuletul cu mancare la bunicuta care locuieste in padure.
Analiza: Nici o bunica normala nu locuieste in padure. Singura explicatie este ca aceasta bunica a primit in urma retrocedarilor cateva hectare de teren impadurit. Este stiut ca taranii nu se gandesc mult ca sa prade padurea de lemne, mai ales inainte de venirea iernii. Asadar aceasta bunica este o scorpie zgarcita care si-a facut casa in padure (oare nu tot din lemn taiat fara aprobare de la Ocolul Silvic?) si sta acolo ca sa-si pazeasca avutul. Teoria ca este vorba de o baba ticaloasa se verifica prin faptul ca in loc sa plateasca un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinta neajutorata si bolnava) sa faca zilnic naveta din oras in padure, fara sa-i pese de pericolele la care o expune pe biata fata.
Date: Scufita Rosie se intalneste cu lupul care o descoase in privinta drumului ei.
Analiza: Deja intram intr-o zona a fanteziei bolnave. Unu la mana ca in Romania lupi mai sunt tare putini, doi la mana ca se feresc de om ca de dracu iar trei la mana nu vorbesc si chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau cadavru bun de rontait. Singura explicatie este ca Scufita Rosie s-a uitat atat de mult la Animal Planet incat cunoaste obiceiurile lupilor si le poate intelege scheunaturile.
Date: Lupul o ia inaintea Scufitei care se opreste la cules de flori, isi preface vocea, intra la bunica, si o inghite.
Analiza: Nu mai stam sa analizam faptul ca multe flori prin padure nu-s, numai in luminis. Dar trebuie spus ca nu e frumos sa inveti copiii ca e in regula ca atunci cand ai o treaba de facut, sa te opresti la cules flori fara sa stii daca nu-s cumva specii protejate si in consecinta, pe cale de disparitie. Lupul in schimb pare un personaj menit sa fie bataia de joc a creatorilor de basme.
Daca citim si "Cei 3 purcelusi" sau "Capra cu 3 iezi" observam un model bine definit. Lupul este un individ manat de dorinta perpetua de a navali in casele oamenilor. Foloseste toate tertipurile: imita voci si daca nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.
Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual. Bunica musca momeala si-i da drumul. Iata cum este prezentata imaginea unei persoane in varsta: o senila care nu stie sa faca deosebirea intre un urlet de lup si glasul propriei nepoate. Cu aceasta imagine vor ramane copiii nostri.
Date: Lupul se imbraca cu hainele bunicii, se pune in pat unde il gaseste Scufita Rosie. O ademeneste prin vorbe sirete sa se apropie si o inghite si pe ea.
Analiza: Asta intrece orice rusine. Sa-l dea pe lup drept travestit, ei asta inca nu am mai auzit. Ce fel de minte bolnava poate spune la copii asa porcarii? Iar dialogul purtat cu Scufita e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dintii, si mai ce?! Iar el raspunde invariabil cu minciuni menite sa o aduca pe Scufita in pat langa el. De aici deducem: corupere de minori si perversiuni sexuale!
Date: Apare vanatorul care impusca lupul si le elibereaza pe Scufita Rosie si bunica.
Analiza: Ce cauta vanatorul in casa bunicii? Doar daca n-a venit cu gand ascuns. Apoi ce cauta la vanatoare de lupi pe proprietate privata? Din doua una: sau e un braconier nenorocit sau e un stab mare de la Bucuresti care plateste sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. In oricare dintre variante, ar trebui sa fie infierat de creatorul basmului si nicidecum glorificat pentru fapta sa mareata.
Finalul povestii este sinistru: lupul zbatandu-se in ghiarele mortii (si ne mai intrebam de ce avem copii dereglati din toate punctele de vedere) "elibereaza" cele doua femei. Adica avem oroarea sa asistam la aparitia a doua fapturi partial digerate care se pare ca nu au murit ci cu nonsalanta isi reiau firul vietii. Asemenea inchipuiri a unei minti bolnave se servesc zilnic copiilor intre 2 si 7 ani. Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale:"Alba ca Zapada" - auzi Alba si ea traieste in padure cu 7 barbati.

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

Dl.Tariceanu nu poate fi acuzat pentru ca economia duduia candva in Romania.

De fapt ar fi bine sa-l intrebam,mai degraba,ca atunci cand economia duduia el unde era?
Investitorii straini,cei care au capatat aproape pe gratis economia noastra au facut-o sa duduie iar PNL si dl.Tariceanu nu au avut nici o vina.

In tara noastra economia se bazeaza in special pe agricultura si industrie la care se adauga sectorul de servicii,in special.

Despre agricultura nu se poate vorbi.deoarece nu exista.Avem o agricultura de subzistenta pentru a-si mai prelungi viata fostii tarani acum ajunsi la varste inaintate,fara forta de munca sau mijloace materiale.
Agricultura care sa creieze marfa pentru piata nu exista ,sau este intr-o proportie nesemnificativa,adesea fiind opera unor intreprinzatori straini (de exemplu dece sa mearga romanii in Spania sa cultive capsuni cand poate veni strainul in Romania sa cultive pentru Spania capsuni pe pamantul si cu forta noastra de munca).
Cateva incercari palide de a crea fermieri romani au fost incercate de dl.Flutur(renta viajera) dar imediat a fost dat afara din PNL care a pus ca ministrii ai agriculturii un istoric,apoi pe vestitul traseist Remes,cunoscut din afacerea ccaltabosul.

Despre agricultura dl.Tariceanu nici nu a spus ca duduie dar nici nu are vocatie agricola si ori cum multi liberali de ai sai practica importurile de produse agricole ajunse in unele sectoare la 60-80% din cantitatea de marfa distribuita pe piata.Si de aici apar castiguri mari,aproape ca din medicamente(dupa distrugerea industriei farmaceutice romanesti)

Deci in acest sector Calin nu are nici o vina,agricultura nici nu exista pentru el si SRL-ul sau partinic.

Dar in industrie?
Aici a ramas de pomina ca industria si economia sub liberali duduie.
De fapt poate ca a mai duduit dar dl.Tariceanu nu are nici o vina.Toata economia(peste 90%) este in mana intreprinzatorilor straini si se conduce dupa economia de piata.Daca Calin nu-i mai incurca din cand in cand ,economia merge singura,alaturi de politica in deriva si sistemul politicienilor oligarhi.
Iata ce scria un ziar despre economia dlui Tariceanu:
Economia Romaniei are, in acest moment, doua infatisari. Prima dintre ele, care poate fi vazuta cu ochiul liber, este una reala,de care se ocupa strainii. Cealalta, a dlui calin,profund diferita de prima, este una virtuala, infatisata in manualele de geografie ale elevilor care sustin testele nationale. In lumea paralela a cartilor scolare exista inca fabrici de chibrituri si furnale care duduie, inghitind hulpave minereurile extrase din subsolul bogat al tarii; combinate care produc utilaje grele; puternice centre industriale de fabricare a avioanelor si autobuzelor. In aceeasi lume idilica, aeronavele companiei nationale se avanta falnic pe cerul Atlanticului, spre America de Nord sau Asia, iar la Ploiesti se gaseste una dintre cele mai mari fabrici de utilaj petrolier de pe glob. In realitate, toate acestea au ramas simple amintiri, lucru confirmat si de specialistii Ministerului Economiei.

Diferenta dintre c�t de bogati am putea fi si c�t de saraci suntem �n realitate este surprinsa fidel de greutatea cu care se pastreaza echilibrul macroeconomic. Atunci cand rezerva valutara era redusa, Banca Nationala tresarea la fiecare clatinare a balantei comerciale. Acum, cu vistieria plina ochi, BNR traieste aceleasi emotii legate de aterizarea inflatiei la punctul stabilit.
Concluzia nu poate fi decat trista: in Romania e la fel de rau si cu bani, si fara bani, fiindca lipseste viziunea care sa o duca spre o crestere economica durabila.
Acum suntem in criza economica si bine inteles ca acest Calin nu vede nici o criza.Din contra,in miopia si incompetenta sa ne vede imunila criza,ba si a 7-a putere economica a UE.

Leul scade,economia stagneaza,preturile cresc iar sl.Tariceanu rade,este vesel,el si cei care au dus PNL de rapa s-au asigurat in tara si strainatate.

Ce profesorii si alte categorii sociale nu au paine.
Pai,atunci sa manance cozonac!

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

O scrisoare pierdut�(1884) de I.L. Caragiale PERSOANELE:
�TEFAN TIP�TESCU, prefectul jude�ului
AGAMEMNON DANDANACHE, vechi lupt�tor de la 48
ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului
electoral, Comitetului �colar, Comi�iului agricol �i al altor comitete �i comi�ii
TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete �i comi�ii
IORDACHE BR�NZOVENESCU, asemenea
NAE CA�AVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului R�cnetul Carpa�ilor,
prezident-fundator al Societ��ii enciclopedice-cooperative "Aurora economic�
rom�n�"
IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar �i membru al acestei societ��i
POPESCU, asemenea
GHI�� PRISTANDA, poli�aiul ora�ului
UN CET��EAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, so�ia celui de mai sus
UN FECIOR
ALEG�TORI, CET��ENI, PUBLIC
�n capitala unui jude� de munte, �n zilele noastre ACTUL I (O anticamer� bine mobilat�. U�� �n fund cu dou� ferestre mari de laturi. La dreapta, �n planul din fund o u��, la st�nga alt� u��, �n planul din fa��. �n st�nga, planul �nt�i, canapea �i un fotoliu.) SCENA I Tip�tescu, pu�in agitat, se plimb� cu "R�cnetul Carpa�ilor" �n m�n�; e �n haine de odaie; Pristanda: �n picioare, mai spre u��, st� rezemat �n sabie Tip�tescu: (termin�nd de citit o fraz� din jurnal) "... Ru�ine pentru ora�ul nostru s� tremure �n fa�a unui om!... Ru�ine pentru guvernul vitreg, care d� unul din cele mai
frumoase jude�e ale Rom�niei prad� �n ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu
vampir, 'ai?... Caraghioz!
Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, s� ierta�i, coane F�nic�, c� �ntreb: bampir... ce-i aia, bampir? Tip�tescu: Unul... unul care suge s�ngele poporului... Eu sug s�ngele poporului!...
Pristanda: Dumneata sugi s�ngele poporului!... Aoleu!
Tip�tescu:Mi�el!
Pristanda: Curat mi�el!
Tip�tescu:Murdar!

Zoe: Pe Ghi�� l-am trimes eu la Ca�avencu, s�-i cumpere scrisoarea cu orice pre�.
Tip�tescu: Care va s� zic� Ghi�� e acolo?
Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)
Tip�tescu: El trebuie s� fie... (se r�pede la u�a din fund, o deschide �i se trage iute
�napoi.) A! Ascunde-te... degrab�. (o duce repede �i ies am�ndoi prin st�nga.) SCENA VI Farfuridi, Br�nzovenescu, intr�nd misterios din fund; apoi Tip�tescu din st�nga Br�nzovenescu: Poate s� nu fie tocmai a�a; poate c� e o manoper�... o manoper� grosolan�, ca s� intimideze pe c��iva nehot�r��i... Farfuridi: (cu inten�ie fin�) Pe venerabilul d. Trahanache l-am v�zut intr�nd la Ca�avencu, ast�zi pe la zece, c�nd m� duceam �n t�rg... Eu, am n-am s�-nt�lnesc pe cineva, la zece fix m� duc la t�rg... Br�nzovenescu:Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am v�zut-o ie�ind de la Ca�avencu tot ast�zi pe la unsprezece, c�nd m�-ntorceam din t�rg... Eu, am n-am clien�i acas�, la unsprezece fix m�-ntorc din t�rg... Br�nzovenescu:Nu-n� eleg.
Farfuridi: Cum nu-n�elegi? La unsprezece fix...
Br�nzovenescu: Nu frate, nu-n�eleg daraverile astea cu opozi�ia! Tu ai v�zut pe
Trahanache �nt�i, pe urm� pe madam Trahanache, �i eu adineaori am v�zut pe poli�aiul, pe Ghi��, intr�nd la Ca�avencu... Farfuridi: (cu inten�ie)
Br�nzovenescu: (cu �ndoial�) S� fie tr�dare la mijloc? 'Ai?
Farfuridi: Eu merg �i mai departe �i zic: tr�dare s� fie, dac� o cer interesele
partidului, dar s-o �tim �i noi!... Br�nzovenescu: Prefectul trebuie s� ne dea cheia comediei �tia... Iac�t�-l... Tip�tescu: (venind din st�nga turburat �i d�ndu-�i aer silit de degajare) Salutare, salutare, stimabile! Br�nzovenescu: (aparte) E galben!
Farfuridi: (aparte) Ce ro�u s-a f�cut. (tare.) Salutare, salutare, onorabile...
Tip�tescu: (oferindu-le locuri) Ia pofti�i, ia pofti�i, m� rog.
Br�nzovenescu: Mul�umim, mul�umim, stimabile, dar ne cam gr�bim: sunt dou�sprece trecute. Farfuridi: �i eu, am n-am �nf��i�are, la dou�sprece trecute fix m� duc la tribunal...
Br�nzovenescu: Uite de ce e vorba, stimabile, s� fim scur�i. Prin t�rg... se spune...
Farfuridi: Adic�, d�-mi voie, s� fim explici�i; mie �mi place s� pun punctele pe i... Se
aude... Br�nzovenescu: Se aude... cum c� partidul nostru d� la colegiul II ajutor lui Ca�avencu... Tip�tescu: (mi�cat) Care partid? Care Ca�avencu?
Br�nzovenescu: Cum care partid?
Farfuridi: Adic� partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi �i
ai no�tri... s� ducem pe bra�e pe d. Ca�avencu. Tip�tescu: �i cine spune asta? (r�de silit.)
Br�nzovenescu: Nu r�de, stimabile, nu r�de; a �nceput s� se vorbeasc�...
Farfuridi: �i de!... Ce s� zicem! Lumea are pentru ce s� intre la b�nuieli.
Br�nzovenescu: D. Trahanache la vizit� la d. Ca�avencu...
Tip�tescu:Ei?
Farfuridi: Madam Trahanache la vizit� la d. Ca�avencu...
Tip�tescu:Ei?
Br�nzovenescu: D. Ghi�� poli�aiul la vizit� la d. Ca�avencu...
Farfuridi: De unde �i p�n� unde?
Br�nzovenescu: Noi, ce s� zicem - ne temem de ce spune lumea...
Tip�tescu: (nervos) Ei, ce spune lumea?
Farfuridi: Vrei s� vorbesc curat �i deslu�it, stimabile? Ne temem de tr�dare... Na!
Tip�tescu: (dup� ce s-a �ntors c�nd la unul c�nd la altul, sup�rat c�tr� Farfuridi)
Amice, d-le Farfuride, nu �i se pare d-tale c� te faci mai catolic dec�t Papa? Farfuridi: Da, c�nd e vorba de prin�ipuri, stimabile, da, m� faci, adic� nu, nu m� fac, sunt c�nd e vorba de asta, sunt mai catolic dec�t Papa...
Tip�tescu: (sup�rat) Domnilor, nu primesc acas� la mine astfel de observa�ii, pe care, da�i-mi voie s� v� spui, le consider ca ni�te insulte... Farfuridi: S� nu ne iu�im, stimabile... Tip�tescu: Cum s� nu m� iu�esc, onorabile? D-voastr� veni�i la mine acas�, la mine, care mi-am sacrificat cariera �i am r�mas �ntre d-voastr�, ca s� v� organizez partidul
-c�ci f�r� mine, trebuie s� m�rturisi�i, c� d-voastr� n-a�i fi putut niciodat� s� fi�i un
partid -d-voastr� veni�i la mine acas� s� m� numi�i pe fa�� tr�d�tor... A! asta nu pot s�
v-o permit...
Br�nzovenescu: (sco��nd o h�rtie din buzunar) M� rog, iat� ce se �mparte acum prin t�rg, din partea lui d. Ca�avencu... E tip�rit, stimabile! Tip�tescu: (mi�cat, �i smulge h�rtia) Tip�rit? Farfuridi: (smulg�ndu-i-o el) Da, tip�rit, d�-mi voie... (cite�te.) "D�m ca pozitiv� �tirea cum c� desigur candidatura amicului nostru politic d. Ca�avencu, prezidentul
grupului independent, este pus� la ad�post de orice loviri din partea administra�iei.
Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede c� at�t b�tr�nul �i venerabilul d.
Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, c�t �i junele �i onorabilul nostru
prefect, ar fi convin�i �n fine c� �n �mprejur�rile prin care trece �ara, jude�ul nostru nu
poate fi mai bine reprezentat dec�t de un b�rbat independent ca amicul nostru d. Ca-
�a-ven-cu... D. Ca�avencu va lua cuv�ntul la �ntrunirea de desear�... Comitetul
grupului independent." (vorbit.)... Aud?
Tip�tescu: (aparte) Nu mai r�m�ne nici o clip� de pierdut. (tare.) Domnilor, v� rog, ni�te afaceri importante m� cheam� numaidec�t la telegraf... M� scuza�i... dar... (merge la o mas� �i trage clopo�elul, apoi iese �n fund.) Br�nzovenescu: A�a scurt?
Farfuridi: Adic�, cum am zice, pofti�i pe u�e afar�... Bine?
Tip�tescu: (apare �n fund cu un fecior) Unde e Ghi��?
Feciorul: L-am c�utat �n tot t�rgul, coane F�nic�, nu e. (vorbesc �ncet �n fund.)
Br�nzovenescu: (care a vorbit �ncet cu Farfuridi) 'Aide la Trahanache... Aici am aflat
tot... 'Aide... Farfuridi: Br�nzovenescule, mi-e fric� de tr�dare... C�te ceasuri sunt?
Br�nzovenescu: Dou�sprece trecute...
Farfuridi: Dou�sprece trecute?... Eu, la dou�sprece trecute fix...
Tip�tescu: (cobor�nd �ntre ei) Astfel dar, d-lor...
Br�nzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim s� facem deranj... Farfuridi: (grav) Ne ducem, dar g�nde�te-te stimabile, c� suntem membrii aceluia�i partid... Cum ziceam adineaori amicului Br�nzovenescu: tr�dare s� fie (cu oarecare
emo�ie) dac� cer interesele partidului, dar s-o �tim �i noi... De aceea eu totdeauna am
repetat cu str�bunii no�tri, cu Mihai Bravul �i �tefan cel Mare: iubesc tr�darea (cu
inten�ie), dar ur�sc pe tr�d�tori... (schimb�nd tonul, cu dezinvoltur�.) Salutare,
salutare, stimabile!...
Br�nzovenescu: (asemenea) Salutare!... Tip�tescu: (�nchiz�nd u�a dup� ei, grozav de plictisit) A! (coboar�.)

Ionescu, Popescu �i Grupul: Afar�! E turmentat! Afar�! (Ionescu �i Popescu �l �mbr�ncesc spre u��. Ca�avencu s-a dat jos de la tribun� �i vorbe�te cu c��iva din grup.) Cet��eanul: (�mbr�ncit de dasc�li �i opun�ndu-se) Nu m�-mbr�nci�i... c� ame�esc!
Ionescu, Popescu �i Grupul:Afar�!
Cet��eanul:Nembru!
(Toat� scena aceasta a fost �nso�it� de r�sete �i rumoare. Dasc�lii au dat afar� pe
Cet��eanul turmentat. �n adunare, mi�care. Pristanda se apropie la tribun�, �n vreme ce
dasc�lii �i grupul lor, �n mijloc cu Ca�avencu, se agit� �i-�i reiau locurile.)
Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, d�-i zor! Trebuie s�-l lucr�m pe onorabilul, pe d. Nae Ca�avencu; ordinul lui conul F�nic�... Sunt la u��, c�nd oi tu�i de trei ori, d-ta proclam� catindatul �i ie�i pe porti��... �i pe urm�-i treaba mea... Trahanache: (�ncet) Bine. Pristanda: (�ncet) C�nd oi tu�i de trei ori: nu mi-a sosit �nc� oamenii!... (trece l�ng� u�a din fund, pe unde intr� cu zgomot Farfuridi, Br�nzovenescu �i al�i c��iva. Pristanda vorbe�te �ncet cu d�n�ii. To�i se aranjeaz� �n fund, astup�nd u�a de ie�ire.) SCENA VII Aceia�i - Farfuridi, Br�nzovenescu �i al�i aleg�tori �i Cet��eanul turmentat, apoi Zoe �i Tip�tescu ascun�i dup� grilaj �i ascult�nd ce se petrece �n adunare. Trahanache: (clopo�ind, c�tr� Ca�avencu, care vorbe�te �ncet cu grupul lui) Pofti�i la tribun�, stimabile!... (Ca�avencu porne�te spre tribun�.) Zoe: Nu mai auz nimic...
Tip�tescu: Pesemne n-a sosit �nc� Ghi��.
Ca�avencu: (de la tribun�) Fra�ilor!
Farfuridi: (aduc�nd din fund pe Cet��eanul turmentat) Te-a dat afar�? Cum se poate,
fra�ilor, s� l�s�m s� goneasc� din adunare pe un cet��ean onorabil, pe un aleg�tor? Br�nzovenescu: Pentru c� d. Ca�avencu... Ca�avencu: (r�cnind) Stimabile! (lui Trahanache.) Domnule prezident! (Rumoare surd� �n fund.) Trahanache: Stimabile (clopo�ind) ave�i pu�intic� r�bdare. (Ghi�� tu�e�te cu putere de trei ori.) Fiindc� orele sunt �naintate... Ca�avencu: Da�i-mi voie...
Trahanache: (ridic�ndu-se) Fiindc� unii dintre domnii aleg�tori au �nceput s� plece, ar fi bine, cred, m�ine fiind alegerea, ca chiar acuma s� rug�m pe onorabilul orator s�-
�i �ntrerup� discursul un moment, s� aib� pu�intic� r�bdare, pentru ca s� proclam�m
numele candidatului propus de comitetul nostru.
Ca�avencu: (cu aer foarte degajat) Primesc cu mul�umire, d-lre pre�edinte. (coboar� de la tribun�, c�tr� grupul s�u.). Numele candidatului. To�i: (din grup �i din sal�) Da! Numele candidatului! Zoe: (tremur�nd, �ncet) F�nic�!
Tip�tescu: (�ncet) Taci! N-ai grij�!
Trahanache: (citind foaia �ntre lum�n�ri) Stimabil! Candidatul pe care-l sus�ine
comitetul nostru, este domnul... Ionescu: Nae Ca�...
Trahanache: (�ntrerup�ndu-l) Ai pu�intic� r�bdare... (citind) domnul...
Ca�avencu: Domnul... (Toat� lumea ascult� cu mare ner�bdare �i �n deplin� t�cere;
Zoe se str�nge dup� grilaj l�ng� Tip�tescu.) Trahanache: Domnul... Agami�� Dandanache! (Mi�care de satisfac�ie �n fund. �n grupul din fa�� turburare. Zoe �i Tip�tescu ascult� mi�ca�i.) Ca�avencu: (s�rind �n loc �i r�cnind) Tr�dare! (gesticuleaz� viu �n mijlocul grupului s�u. �n fund aplauze.) Trahanache: (�n picioare) Da�i-mi voie! (clopo�ind; dup� un moment de t�cere.) Cine a pronun�at cuv�ntul tr�dare? (Toat� lumea e �n picioare �i �n fierbere.) Ca�avencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghi��, Br�nzovenescu �i Cet��eanul turmentat �i Cei din fund: Afar�! Afar� moftologul! Trahanache: (tr�g�nd clopo�elul foarte violent, c�tr� grupul din fund) Ave�i pu�intic� r�bdare! (c�tr� Ca�avencu.) �i cine este tr�d�tor, stimabile? Ca�avencu: (foarte aprins) Acela care falsific� numele candidatului odat� hot�r�t, acela care uit�, care tr�deaz� interesele �i onoarea familiei sale... (cu un gest colosal.) D-ta! Trahanache: (tr�ntind clopo�elul pe mas� �n culmea indign�rii) Apoi, ai pu�intic� r�bdare, stimabile! M� sco�i din ����ni... Eu falsificator?... Pe mine, cet��ean onorabil,
pe mine, om venerabil, s� vie �ntr-o adunare public�, s� m� fac� falsificator... cine?
(rumoare mare. Tip�tescu �i Zoe ascult� palpit�nd) Cine? (cu energie.) Un plastograf
patentat!
Ca�avencu: (s�rind din loc) Plastograf!
To�i din fund: (strig�nd amenin��tor) Afar� plastograful!
To�i din fa��: (asemenea) Afar� falsificatorul! Tr�d�torul! (fierbere mare.)
Ca�avencu: (spum�nd, se repede din mijlocul grupului s�u la tribun� cu pumnii
�ncle�ta�i �i zbier�nd febril. Un moment t�cere) Fra�ilor! Domnilor! Un moment,
onorabili concet��eni! Am voit s� acoper o ru�ine care se petrece de at�ta vreme �n
s�nul ora�ului nostru... (Zoe �i Tip�tescu mi�care) am voit s� cru� opinia public� de o
lovitur� scandaloas�;... ast�zi �ns� am fost lovit a�a de crud �n dignitatea mea, �nc�t nu
mai pot t�cea. (Zoe �i Tip�tescu mi�care.) Acest onorabil cet��ean, (arat� pe
Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache...
Trahanache: (cu pofid�) Ei? Eu... Ca�avencu: Este at�t de naiv, �nc�t crede c� e plastografie un document olograf... (Zoe �i Tip�tescu mi�care de groaz�.) Zoe: F�nic�!... (�ov�ie.) Tip�tescu: (sus�in�nd-o �i r�cnind cu o suprem� putere) Ghi��! (se repede la porti�a grilajului... Zoe se aga�� de el �i-l opre�te. Rumoare mare.) Pristanda: (pun�nd m�inile am�ndou� l�ng� gur� ca o port-voce �i strig�nd asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (c�tr� cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Br�nzovenescu, Cet��eanul turmentat se reped la tribun� �i pun m�na pe Ca�avencu.) Ca�avencu: (continu�nd a zbiera �n mijlocul zgomotului) O scrisoric� a prefectului c�r�... Grupul lui Ca�avencu: Pe ei, fra�ilor. (Grupul din fa�� d� n�val� spre fund.) Toat� lumea: Afar�! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strig�te, huiduieli, fluier�turi. Zaharia Trahanache a ie�it repede pe
porti�a grilajului, a dat dincolo de Zoe �i de Tip�tescu, �i to�i trei ascult� ce se petrece
�n adunare. Pristanda, Farfuridi, Br�nzovenescu au apucat de g�t pe Ca�avencu �i-l
t�r�sc afar�. Grupul Ionescu �i Popescu sunt gr�mad� peste cei din fund. Toate
cuvintele �i mi�c�rile acestea din urm� se fac deodat� �i �ntr-o clip�. - Cortina se las�
asupra primei mi�c�ri a scandalului.)

Ionescu, Popescu �i Grupul: Afar�! E turmentat! Afar�! (Ionescu �i Popescu �l �mbr�ncesc spre u��. Ca�avencu s-a dat jos de la tribun� �i vorbe�te cu c��iva din grup.) Cet��eanul: (�mbr�ncit de dasc�li �i opun�ndu-se) Nu m�-mbr�nci�i... c� ame�esc!
Ionescu, Popescu �i Grupul:Afar�!
Cet��eanul:Nembru!
(Toat� scena aceasta a fost �nso�it� de r�sete �i rumoare. Dasc�lii au dat afar� pe
Cet��eanul turmentat. �n adunare, mi�care. Pristanda se apropie la tribun�, �n vreme ce
dasc�lii �i grupul lor, �n mijloc cu Ca�avencu, se agit� �i-�i reiau locurile.)
Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, d�-i zor! Trebuie s�-l lucr�m pe onorabilul, pe d. Nae Ca�avencu; ordinul lui conul F�nic�... Sunt la u��, c�nd oi tu�i de trei ori, d-ta proclam� catindatul �i ie�i pe porti��... �i pe urm�-i treaba mea... Trahanache: (�ncet) Bine. Pristanda: (�ncet) C�nd oi tu�i de trei ori: nu mi-a sosit �nc� oamenii!... (trece l�ng� u�a din fund, pe unde intr� cu zgomot Farfuridi, Br�nzovenescu �i al�i c��iva. Pristanda vorbe�te �ncet cu d�n�ii. To�i se aranjeaz� �n fund, astup�nd u�a de ie�ire.) SCENA VII Aceia�i - Farfuridi, Br�nzovenescu �i al�i aleg�tori �i Cet��eanul turmentat, apoi Zoe �i Tip�tescu ascun�i dup� grilaj �i ascult�nd ce se petrece �n adunare. Trahanache: (clopo�ind, c�tr� Ca�avencu, care vorbe�te �ncet cu grupul lui) Pofti�i la tribun�, stimabile!... (Ca�avencu porne�te spre tribun�.) Zoe: Nu mai auz nimic...
Tip�tescu: Pesemne n-a sosit �nc� Ghi��.
Ca�avencu: (de la tribun�) Fra�ilor!
Farfuridi: (aduc�nd din fund pe Cet��eanul turmentat) Te-a dat afar�? Cum se poate,
fra�ilor, s� l�s�m s� goneasc� din adunare pe un cet��ean onorabil, pe un aleg�tor? Br�nzovenescu: Pentru c� d. Ca�avencu... Ca�avencu: (r�cnind) Stimabile! (lui Trahanache.) Domnule prezident! (Rumoare surd� �n fund.) Trahanache: Stimabile (clopo�ind) ave�i pu�intic� r�bdare. (Ghi�� tu�e�te cu putere de trei ori.) Fiindc� orele sunt �naintate... Ca�avencu: Da�i-mi voie...
Trahanache: (ridic�ndu-se) Fiindc� unii dintre domnii aleg�tori au �nceput s� plece, ar fi bine, cred, m�ine fiind alegerea, ca chiar acuma s� rug�m pe onorabilul orator s�-
�i �ntrerup� discursul un moment, s� aib� pu�intic� r�bdare, pentru ca s� proclam�m
numele candidatului propus de comitetul nostru.
Ca�avencu: (cu aer foarte degajat) Primesc cu mul�umire, d-lre pre�edinte. (coboar� de la tribun�, c�tr� grupul s�u.). Numele candidatului. To�i: (din grup �i din sal�) Da! Numele candidatului! Zoe: (tremur�nd, �ncet) F�nic�!
Tip�tescu: (�ncet) Taci! N-ai grij�!
Trahanache: (citind foaia �ntre lum�n�ri) Stimabil! Candidatul pe care-l sus�ine
comitetul nostru, este domnul... Ionescu: Nae Ca�...
Trahanache: (�ntrerup�ndu-l) Ai pu�intic� r�bdare... (citind) domnul...
Ca�avencu: Domnul... (Toat� lumea ascult� cu mare ner�bdare �i �n deplin� t�cere;
Zoe se str�nge dup� grilaj l�ng� Tip�tescu.) Trahanache: Domnul... Agami�� Dandanache! (Mi�care de satisfac�ie �n fund. �n grupul din fa�� turburare. Zoe �i Tip�tescu ascult� mi�ca�i.) Ca�avencu: (s�rind �n loc �i r�cnind) Tr�dare! (gesticuleaz� viu �n mijlocul grupului s�u. �n fund aplauze.) Trahanache: (�n picioare) Da�i-mi voie! (clopo�ind; dup� un moment de t�cere.) Cine a pronun�at cuv�ntul tr�dare? (Toat� lumea e �n picioare �i �n fierbere.) Ca�avencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghi��, Br�nzovenescu �i Cet��eanul turmentat �i Cei din fund: Afar�! Afar� moftologul! Trahanache: (tr�g�nd clopo�elul foarte violent, c�tr� grupul din fund) Ave�i pu�intic� r�bdare! (c�tr� Ca�avencu.) �i cine este tr�d�tor, stimabile? Ca�avencu: (foarte aprins) Acela care falsific� numele candidatului odat� hot�r�t, acela care uit�, care tr�deaz� interesele �i onoarea familiei sale... (cu un gest colosal.) D-ta! Trahanache: (tr�ntind clopo�elul pe mas� �n culmea indign�rii) Apoi, ai pu�intic� r�bdare, stimabile! M� sco�i din ����ni... Eu falsificator?... Pe mine, cet��ean onorabil,
pe mine, om venerabil, s� vie �ntr-o adunare public�, s� m� fac� falsificator... cine?
(rumoare mare. Tip�tescu �i Zoe ascult� palpit�nd) Cine? (cu energie.) Un plastograf
patentat!
Ca�avencu: (s�rind din loc) Plastograf!
To�i din fund: (strig�nd amenin��tor) Afar� plastograful!
To�i din fa��: (asemenea) Afar� falsificatorul! Tr�d�torul! (fierbere mare.)
Ca�avencu: (spum�nd, se repede din mijlocul grupului s�u la tribun� cu pumnii
�ncle�ta�i �i zbier�nd febril. Un moment t�cere) Fra�ilor! Domnilor! Un moment,
onorabili concet��eni! Am voit s� acoper o ru�ine care se petrece de at�ta vreme �n
s�nul ora�ului nostru... (Zoe �i Tip�tescu mi�care) am voit s� cru� opinia public� de o
lovitur� scandaloas�;... ast�zi �ns� am fost lovit a�a de crud �n dignitatea mea, �nc�t nu
mai pot t�cea. (Zoe �i Tip�tescu mi�care.) Acest onorabil cet��ean, (arat� pe
Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache...
Trahanache: (cu pofid�) Ei? Eu... Ca�avencu: Este at�t de naiv, �nc�t crede c� e plastografie un document olograf... (Zoe �i Tip�tescu mi�care de groaz�.) Zoe: F�nic�!... (�ov�ie.) Tip�tescu: (sus�in�nd-o �i r�cnind cu o suprem� putere) Ghi��! (se repede la porti�a grilajului... Zoe se aga�� de el �i-l opre�te. Rumoare mare.) Pristanda: (pun�nd m�inile am�ndou� l�ng� gur� ca o port-voce �i strig�nd asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (c�tr� cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Br�nzovenescu, Cet��eanul turmentat se reped la tribun� �i pun m�na pe Ca�avencu.) Ca�avencu: (continu�nd a zbiera �n mijlocul zgomotului) O scrisoric� a prefectului c�r�... Grupul lui Ca�avencu: Pe ei, fra�ilor. (Grupul din fa�� d� n�val� spre fund.) Toat� lumea: Afar�! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strig�te, huiduieli, fluier�turi. Zaharia Trahanache a ie�it repede pe
porti�a grilajului, a dat dincolo de Zoe �i de Tip�tescu, �i to�i trei ascult� ce se petrece
�n adunare. Pristanda, Farfuridi, Br�nzovenescu au apucat de g�t pe Ca�avencu �i-l
t�r�sc afar�. Grupul Ionescu �i Popescu sunt gr�mad� peste cei din fund. Toate
cuvintele �i mi�c�rile acestea din urm� se fac deodat� �i �ntr-o clip�. - Cortina se las�
asupra primei mi�c�ri a scandalului.)