Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:38
De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:37:12De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 12:00:00De la: Ingrid, la data 2011-05-08 09:02:00De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:52:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:51:12De la: Ingrid, la data 2011-05-08 08:49:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:15De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:30:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:38:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:44De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:36:54De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:49:41De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............ 
Le cererea unor forumisti  sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii). 
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine... 
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru... 
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui"  .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ? 
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase
Imi ere dor de tpoicul asta... 
Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?
Buna dimineata !Se anunta un weekend superb
Dar din pacate nu este chiar asa ...
este cam noroasa vremea ...
Lucru firesc insa,este primavara nu vara
Sa speram insa ca vremea se va imbunatati ....
Buna dimineata dragi forumisti !
V-ati baut cafeaua ?
Este o vreme superba astazi .... 
Cafeaua dauneaza grav sanatatii - gata o taiet-o doctorii.
Vremea e superba, am verificat, mi-a inghetat nasul, dar cred ca e vina mea
Zi-mi ce fac, e nrenorocire fara cafea, s-a naruit tabietul de dimineata 
Pai ce ai patit ?Tensiune ?...
Ce sa faci,asta este situatia .Daca nu e voie atunci nu e voie .Am trait si eu asa ceva.Injuri cateva dimineti (da' nu spun cate )si apoi iti trece
 Baga un manual de injuraturi, ca n-am practicat pana acum. Copii fac misto de mine, cica ,,a enervat-o unul pe mama groaznic, l-a facut ,,tampitel"
Pai probabil din cauza asta nu prea te bagi pe la politica,"tampitel" este un cuvant absolut insuficient raportat la situatia actuala si la calitatile Marele Carmaci ...Nu exprima nimic din esenta lucrurilor .
Si cu ocazia asta ,sa-ti spun o poveste frumoasa...
A fost odata ca niciodata un imparat care avea o fata nespus de frumoasa, dar atat de trufasa, de nu putea sa-i gaseasca niciun petitor pe gustul ei. Pe cei care venisera-n petit pana atunci, fata reusise sa-i faca sa-si ia talpasita. Ba ii mai si batjocorise pe deasupra! Dar iata ca intr-o buna zi, imparatul dadu un bal mare, la care-i pofti pe toti flacaii dornici de insuratoare. Si de cum se infatisara acestia, veniti din toate partile lumii, imparatul ii si orandui dupa rang si stare: in frunte veneau imparatii, apoi printii, contii si baronii, iar la urma, nobilii de mana a doua.
Cand fata de imparat fu purtata prin fata sirului de petitori, de-ndata ce-i vazu, ii gasi fiecaruia cate-un cusur. Primul i se paru prea gras: �Parca-i un butoi!". Pe al doilea il gasi prea inalt: �Ia te uite ce lungan! Nu-l ajung nici intr-un an...". Cel de-al treilea era prea scund: �Scurt, gros si indesat! N-arata a barbat!". De al patrulea zise ca-i prea galben la fata: �Parca-i moartea!".
Al cincilea i se paru prea roscovan: �Ros-creasta de cocos!". Iar al saselea, prea adus de spate: �Ia te uita: brad verde, uscat dupa vatra!" Si uite asa, nu se afla unul sa nu-i gaseasca printesa vreun cusur. Dar cel mai mult isi rase de-un crai pe-a carui fata se vedea bunatatea si voiosia. Acesta sedea in capul mesei si avea barbia nitelus cam stramba.
- Ei, dracie! striga domnita, stricandu-se de atata ras. Acesta are o barbie ca un cioc de sturz! Si de-atunci ii ramase imparatului numele de �Cioc-de-Sturz". Daca vazu imparatul cel batran ca fata lui nu face altceva decat sa-si bata joc de toata lumea si sa-si alunge petitorii, se manie cumplit si facu juramant s-o dea de sotie celui dintai cersetor care va bate la poarta castelului. La numai cateva zile dupa ce trecuse balul acela de pomina, un biet cantaret trecu pe acolo si se porni sa cante sub ferestrele palatului, cu gandul ca s-or indura de el si l-or milui cu niscaiva mancare. De cum ii auzi cantecul, imparatul ii porunci unui slujitor:
- Aduceti-mi-l de indata incoace! Cantaretul cel zdrenturos intra-n sala tronului si incepu sa cante in fata imparatului si a fiicei sale. Si dupa ce sfarsi de cantat, se ruga de maria-sa sa-l ajute cu ce l-o lasa inima. Imparatul ii zise:
- Atat de mult mi-a placut cantarea ta, ca ti-o dau pe fiica mea de sotie! Pe domnita o trecura fiori de groaza la auzul acestor cuvinte, dar imparatul grai raspicat: - Am facut juramant sa te dau dupa cel dintai cersetor care va trece pe aici, si o sa-mi tin juramantul! In zadar se ruga fata si incerca sa se impotriveasca. Imparatul trimise dupa popa si trufasa printesa fu nevoita sa se cunune cu cantaretul cel sarman. Dupa cununie, imparatul nu-i lasa pic de ragaz si-i zise: - Crezi ca se mai cuvine ca o nevasta de cersetor sa locuiasca sub acoperisul meu? Ia-ti barbatul si du-te de-aici! Cersetorul isi lua tanara sotie de mana si-o pornira, batand drumurile pe jos. Si cand ajunsera ei intr-o padure mare, femeia isi intreba barbatul:
- Padurea asta mare, A cui sa fie oare? Iar barbatul ii raspunse:
- A lui Cioc-de-Sturz crai! Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mersera ei ce mai mersera pana ajunsera intr-o lunca. Si femeia intreba iarasi:
- Da' lunca asta verde, A cui sa fie oare?
- A lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mai mersera ei o asa vreme si numai ce dadura de-un oras mare. Femeia il intreba din nou pe cersetor:
- Orasul asta mare. Al cui sa fie oare?
- Al lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-al tau, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!...
- Nu-mi place defel, ii spuse manios cantaretul, sa te tot aud tanguindu-te ca n-ai pe altul de barbat!... Da' ce, eu nu ti-s potrivit, sunt de lepadat?! In cele din urma, poposira la o coliba mititica, iar femeia intreba:
- Vai, Doamne, cine-o locui in cascioara, Ca-i darapanata din cale-afara?! Iar cantaretul ii raspunse: - Vrei sa stii cine? Pana azi am stat eu singur in ea, dar de-acum incolo vom locui aici impreuna. Cand dadura sa intre, femeia fu nevoita sa se aplece, atat era de scund bordeiul. - Dar unde-mi sunt slugile? intreba ea.
- Care slugi? o lua la rost cersetorul. De-acum inainte, tu singura va trebui sa ai grija de toate. Ia du-te imediat de aprinde focul si pune apa la fiert, sa-mi faci de mancare. Nu mai pot de flamand si ostenit ce sunt! Dar fata de imparat nu se pricepea defel sa aprinda focul si nici sa gateasca, asa ca cersetorul nu avu incotro si fu nevoit sa puna el mana sa faca toata treaba, ca sa nu ramana flamand. Si, mai brodind-o, mai poticnindu-se, nu se poate spune ca n-a facut o mancare bunicica pana la sfarsit... Dupa ce imbucara ei putinul pe care-l aveau, se culcara pe cuptor. Dis-de-dimineata, cantaretul isi trezi nevasta cu noaptea-n cap si-o indemna sa se apuce imediat de treburile casei. De bine, de rau, o dusera si asa cateva zile, pana ce dadura gata toate merindele. Atunci, barbatul ii zise nevestei sale:
- Ia asculta, mai femeie, asa n-o mai scoatem noi la socoteala: sa mancam numai si de castigat nici pomeneala!... Sa te apuci de impletit cosuri, auzi? Apoi, barbatul se duse sa taie niste crengi de rachita, le facu nuiele si le cara in casa. Femeia se stradui din toata inima sa le impleteasca, dar nuielele erau tari si-i vatamau mainile cele gingase.
- Vad eu ca la asta nu-ti merge mana! - ii zise barbatul. Apuca-te macar de tors, ca poate la asta ai sa te pricepi mai bine. Se apuca femeia de tors, dar firul aspru al lanii ii taia atat de adanc pielea gingasa a degetelor, de-i dadea mereu sangele.
- Of, ca tare prost am mai nimerit-o cu tine, ca nu esti buna de nicio isprava! se otari la ea barbatul. Dar ca sa nu zici ca-ti caut pricina degeaba, uite, o sa incerc sa fac negot cu oale si strachini de lut. Iar tu o sa le duci in piata si o sa le vinzi. �Vai, gandi printesa, daca s-or nimeri sa vina tocmai atunci in piata oameni din imparatia tatalui meu si m-or vedea vanzand blide, ce-au sa-si mai rada de mine!" Dar cum n-avea incotro, fu nevoita sa se supuna, daca nu voia sa moara de foame. Prima oara ii merse bine negustoria, caci, vazand-o cat era de frumoasa, oamenii ii cumparau bucurosi marfa si-i plateau cat cerea ea. Ba, s-au mai gasit unii care-i puneau banii-n mana si uitau sa-si mai ia oalele...
Si asa au trait ei o bucata de vreme de pe urma castigului, pana ce-au cheltuit si ultima lescaie. Cand vazu barbatul ca n-au incotro, o trimise din nou la targ cu o gramada de oale, caci fusese prevazator si le cumparase mai inainte, din castig. De asta data insa, domnita se aseza increzatoare cu ele la gura oborului si-ncepu sa imbie oamenii sa le cumpere. Dar, ca un facut, deodata aparu un calaret care intra cu armasarul in gramada ei de oale si le facu pe toate numai cioburi. Femeia incepu sa planga si, de frica, nu mai stia ce sa faca. �Vai de mine si de mine ce-o sa mai platesc pentru asta! se tanguia ea intruna. �Cine stie ce-o sa spuna acu barbatul meu, cand o afla ce mi s-a intamplat!" O porni spre casa tot intr-o fuga si-i povesti cu de-amanuntul ce pacoste daduse peste dansa.
- Cine a mai pomenit sa te-asezi cu oalele tocmai la gura oborului, in drumul calaretilor! o certa barbatul, cu asprime. Si acum, ia nu te mai vaicari atat, ca si-un natang ar intelege ca nu esti buna de nicio treaba!... Uite, am fost la palatul imparatului si-am cercetat de nu le trebuie vreo slujnica la bucatarie, si mi-au fagaduit c-au sa te primeasca, dar fara nicio simbrie, numai pe mancare. Si uite asa ajunse fata imparatului slujnica la bucatarie. Acolo trebuia sa-i dea toate la indemana bucatarului si sa savarseasca muncile cele mai grele si mai umilitoare. Biata de ea isi legase de amandoua buzunarele cate-o ulcica, si-n ele aducea acasa resturile ramase de la masa imparateasca. Si cu bruma asta de mancare isi inselau foamea. Dar iata ca intr-o zi s-a intamplat sa se praznuiasca nunta feciorului celui mai mare al imparatului.
Se duse si ea, saraca, sa priveasca, pitindu-se dupa o usa din sala tronului... Cand se aprinsera luminile si incepura sa vina oaspetii, unul mai mandru decat altul si domnita vazu stralucirea aceea care-i lua ochii, se gandi, cu inima intristata, la soarta ei si-si blestema trufia care o adusese in starea asta de saracie, facand-o sa indure atatea umilinte. Trecand pe langa dansa, slugile ii aruncau din cand in cand din bucatele pe care le duceau ori le luau de la masa. Fata de imparat se grabea sa le puna in oala, ca sa plece acasa cu ele. Deodata se ivi in sala fiul imparatului, imbracat numai in catifea si-n matasuri. Cand o vazu pe femeia aceea frumoasa, cum statea asa, pironita-n usa, o prinse de mana si vru s-o traga-n joc.
Dar ea se inspaimanta grozav si cauta sa-i scape din stransoare, fiindca-si daduse indata seama ca fiul de crai nu era altul decat imparatul Cioc-de-Sturz, care-o petise pe vremuri si pe care ea il batjocorise. Dar impotrivirea nu-i ajuta la nimic, caci craiul o apuca si mai zdravan si o trase dupa el, in sala tronului. Atunci, deodata, se rupse cureaua de care-i stateau prinse cele doua ulcele si ciorba se varsa pe jos, imprastiindu-se cat colo... Cand vazura oaspetii una ca asta, incepura sa rada cu totii pana ce nu mai putura si-i aruncara numai cuvinte de batjocura. De rusine, biata fata de imparat ar fi vrut mai bine sa intre-n pamant. Alerga spre usa, ca sa piara cat mai degraba din ochii lor, dar pe scara o ajunse din urma cineva si o aduse inapoi. Il privi si-si dadu seama ca era tot imparatul Cioc-de-Sturz. Iar el ii grai cu blandete: - Nu te teme, ca eu si cantaretul cu care ai stat in coliba aceea micuta suntem unul si acelasi om! De dragul tau m-am prefacut in cersetor, iar calaretul care ti-a spart oalele tot eu am fost. Si toate astea le-am facut ca sa-ti infrang trufia si sa te pedepsesc pentru felul cum m-ai batjocorit.
Atunci ea incepu sa planga amarnic si-i zise: - Cat de nedreapta am fost! Nu ma simt vrednica sa-ti fiu soata! Dar el cauta s-o abata de la gandurile ei negre si-i zise: - Lasa, nu te mai omori atat cu firea! Mangaie-te cu gandul ca zilele tale de suferinta au trecut si acum o sa facem o nunta sa se duca vestea! Si cat ai bate din palme, se ivira slujnicele de o gatira cu cele mai minunate straie din cate s-au pomenit vreodata. Veni apoi si tatal fetei, imparatul cel batran, venira si curtenii si-i urara cu totii sa aiba parte de noroc la nunta ei cu imparatul Cioc-de-Sturz. Si de-abia acum pot sa zic ca se pusera pe chef... Rau imi pare, zau, ca n-am nimerit si noi pe acolo, ca trebuie sa se fi petrecut la nunta asta de pomina, cum nu s-a mai petrecut nicaieri pe lume!...
Fratii Grim...
|
|
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:38
De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:38:14De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:37:12De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 12:00:00De la: Ingrid, la data 2011-05-08 09:02:00De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:52:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:51:12De la: Ingrid, la data 2011-05-08 08:49:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:15De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:30:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:38:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:44De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:36:54De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:49:41De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase
Imi ere dor de tpoicul asta...
Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?
Buna dimineata !Se anunta un weekend superb
Dar din pacate nu este chiar asa ...
este cam noroasa vremea ...
Lucru firesc insa,este primavara nu vara
Sa speram insa ca vremea se va imbunatati ....
Buna dimineata dragi forumisti !
V-ati baut cafeaua ?
Este o vreme superba astazi ....
Cafeaua dauneaza grav sanatatii - gata o taiet-o doctorii.
Vremea e superba, am verificat, mi-a inghetat nasul, dar cred ca e vina mea
Zi-mi ce fac, e nrenorocire fara cafea, s-a naruit tabietul de dimineata
Pai ce ai patit ?Tensiune ?...
Ce sa faci,asta este situatia .Daca nu e voie atunci nu e voie .Am trait si eu asa ceva.Injuri cateva dimineti (da' nu spun cate )si apoi iti trece
Baga un manual de injuraturi, ca n-am practicat pana acum. Copii fac misto de mine, cica ,,a enervat-o unul pe mama groaznic, l-a facut ,,tampitel"
Pai probabil din cauza asta nu prea te bagi pe la politica,"tampitel" este un cuvant absolut insuficient raportat la situatia actuala si la calitatile Marele Carmaci ...Nu exprima nimic din esenta lucrurilor .
Si cu ocazia asta ,sa-ti spun o poveste frumoasa...
A fost odata ca niciodata un imparat care avea o fata nespus de frumoasa, dar atat de trufasa, de nu putea sa-i gaseasca niciun petitor pe gustul ei. Pe cei care venisera-n petit pana atunci, fata reusise sa-i faca sa-si ia talpasita. Ba ii mai si batjocorise pe deasupra! Dar iata ca intr-o buna zi, imparatul dadu un bal mare, la care-i pofti pe toti flacaii dornici de insuratoare. Si de cum se infatisara acestia, veniti din toate partile lumii, imparatul ii si orandui dupa rang si stare: in frunte veneau imparatii, apoi printii, contii si baronii, iar la urma, nobilii de mana a doua.
Cand fata de imparat fu purtata prin fata sirului de petitori, de-ndata ce-i vazu, ii gasi fiecaruia cate-un cusur. Primul i se paru prea gras: �Parca-i un butoi!". Pe al doilea il gasi prea inalt: �Ia te uite ce lungan! Nu-l ajung nici intr-un an...". Cel de-al treilea era prea scund: �Scurt, gros si indesat! N-arata a barbat!". De al patrulea zise ca-i prea galben la fata: �Parca-i moartea!".
Al cincilea i se paru prea roscovan: �Ros-creasta de cocos!". Iar al saselea, prea adus de spate: �Ia te uita: brad verde, uscat dupa vatra!" Si uite asa, nu se afla unul sa nu-i gaseasca printesa vreun cusur. Dar cel mai mult isi rase de-un crai pe-a carui fata se vedea bunatatea si voiosia. Acesta sedea in capul mesei si avea barbia nitelus cam stramba.
- Ei, dracie! striga domnita, stricandu-se de atata ras. Acesta are o barbie ca un cioc de sturz! Si de-atunci ii ramase imparatului numele de �Cioc-de-Sturz". Daca vazu imparatul cel batran ca fata lui nu face altceva decat sa-si bata joc de toata lumea si sa-si alunge petitorii, se manie cumplit si facu juramant s-o dea de sotie celui dintai cersetor care va bate la poarta castelului. La numai cateva zile dupa ce trecuse balul acela de pomina, un biet cantaret trecu pe acolo si se porni sa cante sub ferestrele palatului, cu gandul ca s-or indura de el si l-or milui cu niscaiva mancare. De cum ii auzi cantecul, imparatul ii porunci unui slujitor:
- Aduceti-mi-l de indata incoace! Cantaretul cel zdrenturos intra-n sala tronului si incepu sa cante in fata imparatului si a fiicei sale. Si dupa ce sfarsi de cantat, se ruga de maria-sa sa-l ajute cu ce l-o lasa inima. Imparatul ii zise:
- Atat de mult mi-a placut cantarea ta, ca ti-o dau pe fiica mea de sotie! Pe domnita o trecura fiori de groaza la auzul acestor cuvinte, dar imparatul grai raspicat: - Am facut juramant sa te dau dupa cel dintai cersetor care va trece pe aici, si o sa-mi tin juramantul! In zadar se ruga fata si incerca sa se impotriveasca. Imparatul trimise dupa popa si trufasa printesa fu nevoita sa se cunune cu cantaretul cel sarman. Dupa cununie, imparatul nu-i lasa pic de ragaz si-i zise: - Crezi ca se mai cuvine ca o nevasta de cersetor sa locuiasca sub acoperisul meu? Ia-ti barbatul si du-te de-aici! Cersetorul isi lua tanara sotie de mana si-o pornira, batand drumurile pe jos. Si cand ajunsera ei intr-o padure mare, femeia isi intreba barbatul:
- Padurea asta mare, A cui sa fie oare? Iar barbatul ii raspunse:
- A lui Cioc-de-Sturz crai! Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mersera ei ce mai mersera pana ajunsera intr-o lunca. Si femeia intreba iarasi:
- Da' lunca asta verde, A cui sa fie oare?
- A lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mai mersera ei o asa vreme si numai ce dadura de-un oras mare. Femeia il intreba din nou pe cersetor:
- Orasul asta mare. Al cui sa fie oare?
- Al lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-al tau, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!...
- Nu-mi place defel, ii spuse manios cantaretul, sa te tot aud tanguindu-te ca n-ai pe altul de barbat!... Da' ce, eu nu ti-s potrivit, sunt de lepadat?! In cele din urma, poposira la o coliba mititica, iar femeia intreba:
- Vai, Doamne, cine-o locui in cascioara, Ca-i darapanata din cale-afara?! Iar cantaretul ii raspunse: - Vrei sa stii cine? Pana azi am stat eu singur in ea, dar de-acum incolo vom locui aici impreuna. Cand dadura sa intre, femeia fu nevoita sa se aplece, atat era de scund bordeiul. - Dar unde-mi sunt slugile? intreba ea.
- Care slugi? o lua la rost cersetorul. De-acum inainte, tu singura va trebui sa ai grija de toate. Ia du-te imediat de aprinde focul si pune apa la fiert, sa-mi faci de mancare. Nu mai pot de flamand si ostenit ce sunt! Dar fata de imparat nu se pricepea defel sa aprinda focul si nici sa gateasca, asa ca cersetorul nu avu incotro si fu nevoit sa puna el mana sa faca toata treaba, ca sa nu ramana flamand. Si, mai brodind-o, mai poticnindu-se, nu se poate spune ca n-a facut o mancare bunicica pana la sfarsit... Dupa ce imbucara ei putinul pe care-l aveau, se culcara pe cuptor. Dis-de-dimineata, cantaretul isi trezi nevasta cu noaptea-n cap si-o indemna sa se apuce imediat de treburile casei. De bine, de rau, o dusera si asa cateva zile, pana ce dadura gata toate merindele. Atunci, barbatul ii zise nevestei sale:
- Ia asculta, mai femeie, asa n-o mai scoatem noi la socoteala: sa mancam numai si de castigat nici pomeneala!... Sa te apuci de impletit cosuri, auzi? Apoi, barbatul se duse sa taie niste crengi de rachita, le facu nuiele si le cara in casa. Femeia se stradui din toata inima sa le impleteasca, dar nuielele erau tari si-i vatamau mainile cele gingase.
- Vad eu ca la asta nu-ti merge mana! - ii zise barbatul. Apuca-te macar de tors, ca poate la asta ai sa te pricepi mai bine. Se apuca femeia de tors, dar firul aspru al lanii ii taia atat de adanc pielea gingasa a degetelor, de-i dadea mereu sangele.
- Of, ca tare prost am mai nimerit-o cu tine, ca nu esti buna de nicio isprava! se otari la ea barbatul. Dar ca sa nu zici ca-ti caut pricina degeaba, uite, o sa incerc sa fac negot cu oale si strachini de lut. Iar tu o sa le duci in piata si o sa le vinzi. �Vai, gandi printesa, daca s-or nimeri sa vina tocmai atunci in piata oameni din imparatia tatalui meu si m-or vedea vanzand blide, ce-au sa-si mai rada de mine!" Dar cum n-avea incotro, fu nevoita sa se supuna, daca nu voia sa moara de foame. Prima oara ii merse bine negustoria, caci, vazand-o cat era de frumoasa, oamenii ii cumparau bucurosi marfa si-i plateau cat cerea ea. Ba, s-au mai gasit unii care-i puneau banii-n mana si uitau sa-si mai ia oalele...
Si asa au trait ei o bucata de vreme de pe urma castigului, pana ce-au cheltuit si ultima lescaie. Cand vazu barbatul ca n-au incotro, o trimise din nou la targ cu o gramada de oale, caci fusese prevazator si le cumparase mai inainte, din castig. De asta data insa, domnita se aseza increzatoare cu ele la gura oborului si-ncepu sa imbie oamenii sa le cumpere. Dar, ca un facut, deodata aparu un calaret care intra cu armasarul in gramada ei de oale si le facu pe toate numai cioburi. Femeia incepu sa planga si, de frica, nu mai stia ce sa faca. �Vai de mine si de mine ce-o sa mai platesc pentru asta! se tanguia ea intruna. �Cine stie ce-o sa spuna acu barbatul meu, cand o afla ce mi s-a intamplat!" O porni spre casa tot intr-o fuga si-i povesti cu de-amanuntul ce pacoste daduse peste dansa.
- Cine a mai pomenit sa te-asezi cu oalele tocmai la gura oborului, in drumul calaretilor! o certa barbatul, cu asprime. Si acum, ia nu te mai vaicari atat, ca si-un natang ar intelege ca nu esti buna de nicio treaba!... Uite, am fost la palatul imparatului si-am cercetat de nu le trebuie vreo slujnica la bucatarie, si mi-au fagaduit c-au sa te primeasca, dar fara nicio simbrie, numai pe mancare. Si uite asa ajunse fata imparatului slujnica la bucatarie. Acolo trebuia sa-i dea toate la indemana bucatarului si sa savarseasca muncile cele mai grele si mai umilitoare. Biata de ea isi legase de amandoua buzunarele cate-o ulcica, si-n ele aducea acasa resturile ramase de la masa imparateasca. Si cu bruma asta de mancare isi inselau foamea. Dar iata ca intr-o zi s-a intamplat sa se praznuiasca nunta feciorului celui mai mare al imparatului.
Se duse si ea, saraca, sa priveasca, pitindu-se dupa o usa din sala tronului... Cand se aprinsera luminile si incepura sa vina oaspetii, unul mai mandru decat altul si domnita vazu stralucirea aceea care-i lua ochii, se gandi, cu inima intristata, la soarta ei si-si blestema trufia care o adusese in starea asta de saracie, facand-o sa indure atatea umilinte. Trecand pe langa dansa, slugile ii aruncau din cand in cand din bucatele pe care le duceau ori le luau de la masa. Fata de imparat se grabea sa le puna in oala, ca sa plece acasa cu ele. Deodata se ivi in sala fiul imparatului, imbracat numai in catifea si-n matasuri. Cand o vazu pe femeia aceea frumoasa, cum statea asa, pironita-n usa, o prinse de mana si vru s-o traga-n joc.
Dar ea se inspaimanta grozav si cauta sa-i scape din stransoare, fiindca-si daduse indata seama ca fiul de crai nu era altul decat imparatul Cioc-de-Sturz, care-o petise pe vremuri si pe care ea il batjocorise. Dar impotrivirea nu-i ajuta la nimic, caci craiul o apuca si mai zdravan si o trase dupa el, in sala tronului. Atunci, deodata, se rupse cureaua de care-i stateau prinse cele doua ulcele si ciorba se varsa pe jos, imprastiindu-se cat colo... Cand vazura oaspetii una ca asta, incepura sa rada cu totii pana ce nu mai putura si-i aruncara numai cuvinte de batjocura. De rusine, biata fata de imparat ar fi vrut mai bine sa intre-n pamant. Alerga spre usa, ca sa piara cat mai degraba din ochii lor, dar pe scara o ajunse din urma cineva si o aduse inapoi. Il privi si-si dadu seama ca era tot imparatul Cioc-de-Sturz. Iar el ii grai cu blandete: - Nu te teme, ca eu si cantaretul cu care ai stat in coliba aceea micuta suntem unul si acelasi om! De dragul tau m-am prefacut in cersetor, iar calaretul care ti-a spart oalele tot eu am fost. Si toate astea le-am facut ca sa-ti infrang trufia si sa te pedepsesc pentru felul cum m-ai batjocorit.
Atunci ea incepu sa planga amarnic si-i zise: - Cat de nedreapta am fost! Nu ma simt vrednica sa-ti fiu soata! Dar el cauta s-o abata de la gandurile ei negre si-i zise: - Lasa, nu te mai omori atat cu firea! Mangaie-te cu gandul ca zilele tale de suferinta au trecut si acum o sa facem o nunta sa se duca vestea! Si cat ai bate din palme, se ivira slujnicele de o gatira cu cele mai minunate straie din cate s-au pomenit vreodata. Veni apoi si tatal fetei, imparatul cel batran, venira si curtenii si-i urara cu totii sa aiba parte de noroc la nunta ei cu imparatul Cioc-de-Sturz. Si de-abia acum pot sa zic ca se pusera pe chef... Rau imi pare, zau, ca n-am nimerit si noi pe acolo, ca trebuie sa se fi petrecut la nunta asta de pomina, cum nu s-a mai petrecut nicaieri pe lume!...
Fratii Grim...
Heh,nu sunt sigur,asa cred ...
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:39
De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:38:48De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:38:14De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 13:37:12De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 12:00:00De la: Ingrid, la data 2011-05-08 09:02:00De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:52:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:51:12De la: Ingrid, la data 2011-05-08 08:49:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:31:15De la: vaneamarin, la data 2011-05-08 08:30:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:38:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:44De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:37:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 12:36:54De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 07:49:41De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:37:40De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase
Imi ere dor de tpoicul asta...
Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?
Buna dimineata !Se anunta un weekend superb
Dar din pacate nu este chiar asa ...
este cam noroasa vremea ...
Lucru firesc insa,este primavara nu vara
Sa speram insa ca vremea se va imbunatati ....
Buna dimineata dragi forumisti !
V-ati baut cafeaua ?
Este o vreme superba astazi ....
Cafeaua dauneaza grav sanatatii - gata o taiet-o doctorii.
Vremea e superba, am verificat, mi-a inghetat nasul, dar cred ca e vina mea
Zi-mi ce fac, e nrenorocire fara cafea, s-a naruit tabietul de dimineata
Pai ce ai patit ?Tensiune ?...
Ce sa faci,asta este situatia .Daca nu e voie atunci nu e voie .Am trait si eu asa ceva.Injuri cateva dimineti (da' nu spun cate )si apoi iti trece
Baga un manual de injuraturi, ca n-am practicat pana acum. Copii fac misto de mine, cica ,,a enervat-o unul pe mama groaznic, l-a facut ,,tampitel"
Pai probabil din cauza asta nu prea te bagi pe la politica,"tampitel" este un cuvant absolut insuficient raportat la situatia actuala si la calitatile Marele Carmaci ...Nu exprima nimic din esenta lucrurilor .
Si cu ocazia asta ,sa-ti spun o poveste frumoasa...
A fost odata ca niciodata un imparat care avea o fata nespus de frumoasa, dar atat de trufasa, de nu putea sa-i gaseasca niciun petitor pe gustul ei. Pe cei care venisera-n petit pana atunci, fata reusise sa-i faca sa-si ia talpasita. Ba ii mai si batjocorise pe deasupra! Dar iata ca intr-o buna zi, imparatul dadu un bal mare, la care-i pofti pe toti flacaii dornici de insuratoare. Si de cum se infatisara acestia, veniti din toate partile lumii, imparatul ii si orandui dupa rang si stare: in frunte veneau imparatii, apoi printii, contii si baronii, iar la urma, nobilii de mana a doua.
Cand fata de imparat fu purtata prin fata sirului de petitori, de-ndata ce-i vazu, ii gasi fiecaruia cate-un cusur. Primul i se paru prea gras: �Parca-i un butoi!". Pe al doilea il gasi prea inalt: �Ia te uite ce lungan! Nu-l ajung nici intr-un an...". Cel de-al treilea era prea scund: �Scurt, gros si indesat! N-arata a barbat!". De al patrulea zise ca-i prea galben la fata: �Parca-i moartea!".
Al cincilea i se paru prea roscovan: �Ros-creasta de cocos!". Iar al saselea, prea adus de spate: �Ia te uita: brad verde, uscat dupa vatra!" Si uite asa, nu se afla unul sa nu-i gaseasca printesa vreun cusur. Dar cel mai mult isi rase de-un crai pe-a carui fata se vedea bunatatea si voiosia. Acesta sedea in capul mesei si avea barbia nitelus cam stramba.
- Ei, dracie! striga domnita, stricandu-se de atata ras. Acesta are o barbie ca un cioc de sturz! Si de-atunci ii ramase imparatului numele de �Cioc-de-Sturz". Daca vazu imparatul cel batran ca fata lui nu face altceva decat sa-si bata joc de toata lumea si sa-si alunge petitorii, se manie cumplit si facu juramant s-o dea de sotie celui dintai cersetor care va bate la poarta castelului. La numai cateva zile dupa ce trecuse balul acela de pomina, un biet cantaret trecu pe acolo si se porni sa cante sub ferestrele palatului, cu gandul ca s-or indura de el si l-or milui cu niscaiva mancare. De cum ii auzi cantecul, imparatul ii porunci unui slujitor:
- Aduceti-mi-l de indata incoace! Cantaretul cel zdrenturos intra-n sala tronului si incepu sa cante in fata imparatului si a fiicei sale. Si dupa ce sfarsi de cantat, se ruga de maria-sa sa-l ajute cu ce l-o lasa inima. Imparatul ii zise:
- Atat de mult mi-a placut cantarea ta, ca ti-o dau pe fiica mea de sotie! Pe domnita o trecura fiori de groaza la auzul acestor cuvinte, dar imparatul grai raspicat: - Am facut juramant sa te dau dupa cel dintai cersetor care va trece pe aici, si o sa-mi tin juramantul! In zadar se ruga fata si incerca sa se impotriveasca. Imparatul trimise dupa popa si trufasa printesa fu nevoita sa se cunune cu cantaretul cel sarman. Dupa cununie, imparatul nu-i lasa pic de ragaz si-i zise: - Crezi ca se mai cuvine ca o nevasta de cersetor sa locuiasca sub acoperisul meu? Ia-ti barbatul si du-te de-aici! Cersetorul isi lua tanara sotie de mana si-o pornira, batand drumurile pe jos. Si cand ajunsera ei intr-o padure mare, femeia isi intreba barbatul:
- Padurea asta mare, A cui sa fie oare? Iar barbatul ii raspunse:
- A lui Cioc-de-Sturz crai! Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mersera ei ce mai mersera pana ajunsera intr-o lunca. Si femeia intreba iarasi:
- Da' lunca asta verde, A cui sa fie oare?
- A lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mai mersera ei o asa vreme si numai ce dadura de-un oras mare. Femeia il intreba din nou pe cersetor:
- Orasul asta mare. Al cui sa fie oare?
- Al lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-al tau, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!...
- Nu-mi place defel, ii spuse manios cantaretul, sa te tot aud tanguindu-te ca n-ai pe altul de barbat!... Da' ce, eu nu ti-s potrivit, sunt de lepadat?! In cele din urma, poposira la o coliba mititica, iar femeia intreba:
- Vai, Doamne, cine-o locui in cascioara, Ca-i darapanata din cale-afara?! Iar cantaretul ii raspunse: - Vrei sa stii cine? Pana azi am stat eu singur in ea, dar de-acum incolo vom locui aici impreuna. Cand dadura sa intre, femeia fu nevoita sa se aplece, atat era de scund bordeiul. - Dar unde-mi sunt slugile? intreba ea.
- Care slugi? o lua la rost cersetorul. De-acum inainte, tu singura va trebui sa ai grija de toate. Ia du-te imediat de aprinde focul si pune apa la fiert, sa-mi faci de mancare. Nu mai pot de flamand si ostenit ce sunt! Dar fata de imparat nu se pricepea defel sa aprinda focul si nici sa gateasca, asa ca cersetorul nu avu incotro si fu nevoit sa puna el mana sa faca toata treaba, ca sa nu ramana flamand. Si, mai brodind-o, mai poticnindu-se, nu se poate spune ca n-a facut o mancare bunicica pana la sfarsit... Dupa ce imbucara ei putinul pe care-l aveau, se culcara pe cuptor. Dis-de-dimineata, cantaretul isi trezi nevasta cu noaptea-n cap si-o indemna sa se apuce imediat de treburile casei. De bine, de rau, o dusera si asa cateva zile, pana ce dadura gata toate merindele. Atunci, barbatul ii zise nevestei sale:
- Ia asculta, mai femeie, asa n-o mai scoatem noi la socoteala: sa mancam numai si de castigat nici pomeneala!... Sa te apuci de impletit cosuri, auzi? Apoi, barbatul se duse sa taie niste crengi de rachita, le facu nuiele si le cara in casa. Femeia se stradui din toata inima sa le impleteasca, dar nuielele erau tari si-i vatamau mainile cele gingase.
- Vad eu ca la asta nu-ti merge mana! - ii zise barbatul. Apuca-te macar de tors, ca poate la asta ai sa te pricepi mai bine. Se apuca femeia de tors, dar firul aspru al lanii ii taia atat de adanc pielea gingasa a degetelor, de-i dadea mereu sangele.
- Of, ca tare prost am mai nimerit-o cu tine, ca nu esti buna de nicio isprava! se otari la ea barbatul. Dar ca sa nu zici ca-ti caut pricina degeaba, uite, o sa incerc sa fac negot cu oale si strachini de lut. Iar tu o sa le duci in piata si o sa le vinzi. �Vai, gandi printesa, daca s-or nimeri sa vina tocmai atunci in piata oameni din imparatia tatalui meu si m-or vedea vanzand blide, ce-au sa-si mai rada de mine!" Dar cum n-avea incotro, fu nevoita sa se supuna, daca nu voia sa moara de foame. Prima oara ii merse bine negustoria, caci, vazand-o cat era de frumoasa, oamenii ii cumparau bucurosi marfa si-i plateau cat cerea ea. Ba, s-au mai gasit unii care-i puneau banii-n mana si uitau sa-si mai ia oalele...
Si asa au trait ei o bucata de vreme de pe urma castigului, pana ce-au cheltuit si ultima lescaie. Cand vazu barbatul ca n-au incotro, o trimise din nou la targ cu o gramada de oale, caci fusese prevazator si le cumparase mai inainte, din castig. De asta data insa, domnita se aseza increzatoare cu ele la gura oborului si-ncepu sa imbie oamenii sa le cumpere. Dar, ca un facut, deodata aparu un calaret care intra cu armasarul in gramada ei de oale si le facu pe toate numai cioburi. Femeia incepu sa planga si, de frica, nu mai stia ce sa faca. �Vai de mine si de mine ce-o sa mai platesc pentru asta! se tanguia ea intruna. �Cine stie ce-o sa spuna acu barbatul meu, cand o afla ce mi s-a intamplat!" O porni spre casa tot intr-o fuga si-i povesti cu de-amanuntul ce pacoste daduse peste dansa.
- Cine a mai pomenit sa te-asezi cu oalele tocmai la gura oborului, in drumul calaretilor! o certa barbatul, cu asprime. Si acum, ia nu te mai vaicari atat, ca si-un natang ar intelege ca nu esti buna de nicio treaba!... Uite, am fost la palatul imparatului si-am cercetat de nu le trebuie vreo slujnica la bucatarie, si mi-au fagaduit c-au sa te primeasca, dar fara nicio simbrie, numai pe mancare. Si uite asa ajunse fata imparatului slujnica la bucatarie. Acolo trebuia sa-i dea toate la indemana bucatarului si sa savarseasca muncile cele mai grele si mai umilitoare. Biata de ea isi legase de amandoua buzunarele cate-o ulcica, si-n ele aducea acasa resturile ramase de la masa imparateasca. Si cu bruma asta de mancare isi inselau foamea. Dar iata ca intr-o zi s-a intamplat sa se praznuiasca nunta feciorului celui mai mare al imparatului.
Se duse si ea, saraca, sa priveasca, pitindu-se dupa o usa din sala tronului... Cand se aprinsera luminile si incepura sa vina oaspetii, unul mai mandru decat altul si domnita vazu stralucirea aceea care-i lua ochii, se gandi, cu inima intristata, la soarta ei si-si blestema trufia care o adusese in starea asta de saracie, facand-o sa indure atatea umilinte. Trecand pe langa dansa, slugile ii aruncau din cand in cand din bucatele pe care le duceau ori le luau de la masa. Fata de imparat se grabea sa le puna in oala, ca sa plece acasa cu ele. Deodata se ivi in sala fiul imparatului, imbracat numai in catifea si-n matasuri. Cand o vazu pe femeia aceea frumoasa, cum statea asa, pironita-n usa, o prinse de mana si vru s-o traga-n joc.
Dar ea se inspaimanta grozav si cauta sa-i scape din stransoare, fiindca-si daduse indata seama ca fiul de crai nu era altul decat imparatul Cioc-de-Sturz, care-o petise pe vremuri si pe care ea il batjocorise. Dar impotrivirea nu-i ajuta la nimic, caci craiul o apuca si mai zdravan si o trase dupa el, in sala tronului. Atunci, deodata, se rupse cureaua de care-i stateau prinse cele doua ulcele si ciorba se varsa pe jos, imprastiindu-se cat colo... Cand vazura oaspetii una ca asta, incepura sa rada cu totii pana ce nu mai putura si-i aruncara numai cuvinte de batjocura. De rusine, biata fata de imparat ar fi vrut mai bine sa intre-n pamant. Alerga spre usa, ca sa piara cat mai degraba din ochii lor, dar pe scara o ajunse din urma cineva si o aduse inapoi. Il privi si-si dadu seama ca era tot imparatul Cioc-de-Sturz. Iar el ii grai cu blandete: - Nu te teme, ca eu si cantaretul cu care ai stat in coliba aceea micuta suntem unul si acelasi om! De dragul tau m-am prefacut in cersetor, iar calaretul care ti-a spart oalele tot eu am fost. Si toate astea le-am facut ca sa-ti infrang trufia si sa te pedepsesc pentru felul cum m-ai batjocorit.
Atunci ea incepu sa planga amarnic si-i zise: - Cat de nedreapta am fost! Nu ma simt vrednica sa-ti fiu soata! Dar el cauta s-o abata de la gandurile ei negre si-i zise: - Lasa, nu te mai omori atat cu firea! Mangaie-te cu gandul ca zilele tale de suferinta au trecut si acum o sa facem o nunta sa se duca vestea! Si cat ai bate din palme, se ivira slujnicele de o gatira cu cele mai minunate straie din cate s-au pomenit vreodata. Veni apoi si tatal fetei, imparatul cel batran, venira si curtenii si-i urara cu totii sa aiba parte de noroc la nunta ei cu imparatul Cioc-de-Sturz. Si de-abia acum pot sa zic ca se pusera pe chef... Rau imi pare, zau, ca n-am nimerit si noi pe acolo, ca trebuie sa se fi petrecut la nunta asta de pomina, cum nu s-a mai petrecut nicaieri pe lume!...
Fratii Grim...
Heh,nu sunt sigur,asa cred ...
Nu pare stilul lor ?....
Raporteaza abuz de limbaj
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:45
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
|
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:47
Obsesia suspendarii:cine zice acela o are
Eu as zice ca CRIN are vocatie de Profet numai ca a uitat ce se spune despre profeti:nu pacatosii au nevoie de profet ci profetul de pacatosi.
Totusi dl.Crin insista,nu se descurajeaza cand profetiile dumnealui nu se adeveresc si se bucura ca un copil cand cate una pare a se fi indeplinit.
Dl.Basescu nu are obsesia suspendarii caci se bazeaza pe 75% din electorat ,lucru pe care dl.Crin il omite.
El vede lucrurile mergand ca la el in tabara oligarhica:master decide,master dixit iar psihologia excelentei sale nu o intelege.
El nu intelege ca pot exista personalitati care sa aiba pulsiuni interioare care sa repete acea cale a Damasculkui.Pentru el toti sunt o apa si un pamant,ca si prietenii sai.
Traian Basescu ar fi ramas marcat de puciul oligarhilor cu suspendarea cand mai degraba ar fi invers,Felix,Iliescu,Tariceanu si oligarhul sau nu au decat o singura obsesie,cum sa scape de Basescu.Toata activitatea,banii aruncati in presa,tot ce fac acesti politicieni retardati au o singura directie,eliminarea lui Basescu.Dar ei uita ca la fel cum spunea Dl.Ardeleanu vulpi exista peste tot si basesti asisderea.
La tot ce face benefic pentru tara oligarhii sunt contra ai personalizeaza tot in Basescu.
As vrea sa le amintesc ce a spus aseara Obama:coruptii sunt de parte gresita a istoriei.Daca asa este in USA la noi este mai pregnant.
Restul,ce scrie CRIN este poliloghie si nu merita sa i se dea atentie.
O sa-i amintesc talentatului ziarist CRIN doar o parafrazare a unui verset biblic:vai voua carturarilor caci ati luat cheia cunoasterii si intelepciunii si nici voi nu intrati si nici pe altii nu lasati sa intre.
Rau loc ai ales talentatule ziarist(cum ai fost cadva) sa fii impotriva istoriei si cum spune Obama de partea gresita a istoriei.
Personal simt un mare regret pentru un mare lenes,repetent de 2 ori,dar a ramas repetent pentru a protesta caci el era si un mare disident.
Dizidenta lui era sa le arate el comunistilor cum ramane el repetent.
Pana si-a pierdut si controlul moral.
Raporteaza abuz de limbaj
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:47
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:49
De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:56:25De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:52:29De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:50:30De la: Nica_Doru, la data 2011-05-07 13:04:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica
A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.
Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!
Imi place povestirea asta ...
Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....
Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ... Aveti un favorit in semifinala de astazai ? Nadal sau Federer ?
Eu mizez pe Nadal
Ok,de dragul discutiei,eu mizez pe Federer ...
Nu pun bani in joc,o fac doar asa...de dragul discutiei si de "gambling" ,vorba idiotului care a deschis acest topic....
Pot si sa pun ceva bani daca este un pariu serios, dar nu foarte mult ca deh,cu imbecilii astia la putere omu' trebuie sa ajunga zgarcit ! Dupa cum se vede cred ca ar trebui sa incep sa bag bani la pariuri sportive
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
|
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 13:54
De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:49:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:56:25De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:52:29De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:50:30De la: Nica_Doru, la data 2011-05-07 13:04:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica
A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.
Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!
Imi place povestirea asta ...
Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....
Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ... Aveti un favorit in semifinala de astazai ? Nadal sau Federer ?
Eu mizez pe Nadal
Ok,de dragul discutiei,eu mizez pe Federer ...
Nu pun bani in joc,o fac doar asa...de dragul discutiei si de "gambling" ,vorba idiotului care a deschis acest topic....
Pot si sa pun ceva bani daca este un pariu serios, dar nu foarte mult ca deh,cu imbecilii astia la putere omu' trebuie sa ajunga zgarcit ! Dupa cum se vede cred ca ar trebui sa incep sa bag bani la pariuri sportive Totusi am o retinere, stiu sigur ca indiferent de cat de infima ar fi suma pe care o voi juca, din acel moment toate vor iesi pe dos
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
|
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 14:13
De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:54:27De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:49:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:56:25De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:52:29De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:50:30De la: Nica_Doru, la data 2011-05-07 13:04:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica
A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.
Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!
Imi place povestirea asta ...
Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....
Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ... Aveti un favorit in semifinala de astazai ? Nadal sau Federer ?
Eu mizez pe Nadal
Ok,de dragul discutiei,eu mizez pe Federer ...
Nu pun bani in joc,o fac doar asa...de dragul discutiei si de "gambling" ,vorba idiotului care a deschis acest topic....
Pot si sa pun ceva bani daca este un pariu serios, dar nu foarte mult ca deh,cu imbecilii astia la putere omu' trebuie sa ajunga zgarcit ! Dupa cum se vede cred ca ar trebui sa incep sa bag bani la pariuri sportive Totusi am o retinere, stiu sigur ca indiferent de cat de infima ar fi suma pe care o voi juca, din acel moment toate vor iesi pe dos In seara asta merg pe mana lui Djokovic
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 16:45
Rolul murdar al presei
Presa,mass media reprezinta o categorie fara de care un stat democrat nu ar putea exista.
De aceea totalitarismul are ca prima masura a pune pumnul in gura presei,in primul rand.
Acest lucru il demonstreaza PNL si PSD
Din pacate,in privinta folosirii presei,inclusiv a forumurilor acestor partide stilul dictaturii este identic.
De fapt orice dictatura incepe prin limitarea dreptului la cuvant,inabusirea presei.
Iata stilul a doua forumri surori, a doua partide surori:PNL si PSD,la care eu scriam nu pornoigrafii,rasism,limbaj inadecvat ci opiniile mele politice la care se spune ca as avea dreptul.
PNL,forumul adiminstrat de Tom si Gabrie unde sunt banat cu motivatial:
Informa�ii primejdioase
Accesul dumneavoastr� �n acest forum este blocat
V� rug�m s� contacta�i webmaster-ul sau administratorul pentru mai multe informa�ii
Forumul PSD administrat de o oarecare Marry,unde iar sunt banat,exact cu aceeasi motivatie:
Informa�ii primejdioase
Accesul dumneavoastr� �n acest forum este blocat
V� rug�m s� contacta�i webmaster-ul sau administratorul pentru mai multe informa�ii
Deci cine se aseamana se aduna.
Articolele de ziar sunt acceptate,si platite numai daca conform politicii comune PNL/PSD critica pe adversarii politici,pe cei reformisti.
Maniera descrisa mai sus este simptomatica pentru folosirea malefica a presei.Naivii cred ca ziaristul este manat de cinste.
Minciuna.
Ziaristul are o comanda de a denigra pe presedintele republicii,pentru ca el conduce anticoruptia si reformele din Romania ,sau de a denigra un partid reformist
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 16:46
Extremismul taliban liberal,in fata istoriei
PNL este unul dintre,daca nu ultimul dintre partidele-istorice- ramase pe eschierul politicii romanesti,motiv pentru care el ocupa o pozitie aparte in campul politicii romanesti.
Daca partile slabe ale liberalismului s-au exprimat repede-vezi numeroasele aripi si partide liberale dizidente-conducerea Stoica si apoi Stolojan a reuisit sa reuneasca toate aripile intr-un PNL puternic,azi chiar partid principal la guvernare.
Din pacate PNL a renuntat repede la o conducere liberala eficienta si o noua generatie-tanara-,de nuanta talibana,gata sa serveasca grupurile de afaceristi a preluat conducerea PNL.
Aripa Tariceanu,el personal,conform unui statut modificat,a preluat total conducerea,toti membrii de conducere ai PNL fiind agreati de dl. Tariceanu,existand organizatii judetiene in care s-au repetat alegeriile pana a reusit cel agreat de conducerea centrala.
Problema nu ar fi grava daca printre acestia nu ar fi incoltit ideea totalitarismului si a dictaturii,ideea superioritatii funciare a PNL.
In acest scop a aparut CINTEZISMUL,numit dupa ideologul sau principal Dl.Cinteza,senator PNL si membru al conducerii PNL,de fapt un fel de talibanism liberal detasat de realitatea sociala a Romaniei.
Talibanismul liberal ca ideologie,reprezinta un liberalism primitiv,de sec.19,cu lozinci de tipul�prin noi insine�,cu complexe de superioritate liberala,de aroganta si autoincredere care transcede realitatea unei tari ca Romania.
Talibanul liberal considera ,in cadrul conceptiei sale,ca liberalii sunt totul,ca ei si admiratorii lor sunt doar oamenii de afaceri-un fel de sarea pamantului-care trebuie sa conduca si sa fie neconditionat admirati si promovati in conducerea tarii,motiv pentru care lesne au intrat in conflict cu aliatii lor si mai ales cu PD si Institutia Prezidentiala.
Talibanismul liberal a fost cel mai mult evidentiat de fostul ministru al sanatatii,intr-un domeniu in care dispretul si inumanitatea ies cel mai mult in evidenta(morti la cozile de medicamente, diabetici, epileptici, cancerosi iesiti in strada de disperare,eliminarea medicilor pensionari-contrar legii din practica medicala privata,conditii mizerabile pentru medicii de familie).
Dar talibanii liberali au esuat lamentabil in practica,si acest lucru il dovedesc discursurile dlui Orban,Antonescu,Hasoti etc.
Desigur efectele talibanismului liberal se vad astazi in cota-de piata a PNL- care a scazut in sondaje,in permanentele cverulente antiprezidentiale si anti-PD,inclinatia de colaborare cu PSD,sau de a-si face aliati din AP sau PIN.
De fapt prin atitudinea sa antipopulara,talibanismul va avea in curand soarta PNTCD,atunci cand persoane benefice ca Dnii.Stolojan, Stoica,dna Musca etc au fost excluse din partid,si care a dus la aparitia acelei platforme liberale,care doreste readucerea PNL in locul meritat al istoriei sale.
Intr-un articol din ZIUA un autor avea pretentia de a fi gasit piatra filosofala:dece scade in sondaje PNL si dece creste PD.
De obicei orbirea talibana gaseste explicatia in cauze externe, nesemnificative,ca si cum presedintele,PD sau chiar PSD ar trebui sa ridice ratingul electoral liberal.
In primul rand PNL pierde din cauza propriilor greseli si orgolii.Acceptand in guvern oameni ca Cinteza,Antonescu,David etc,folosindu-se de trambite sparte ca Orban,eliminand din PNL partea inteleapta(Stolojan care i-a reorganizat,Dna Musca,Dl.Stoica,Boureanu,Turcanu,Radu F.Alexandru etc),actualul establishment adopta solutia arogantei si a orbirii in fata realitatii,imbatandu-se cu calitatile pretinse ale liberalului oligarh, care merita totul si care desconsidera pe saraci,pe cei care nu au avut noroc in viata,ca doar nu toata Romania trebuie sa fie formata din oameni de afaceri. In loc sa se adreseze unor mase mari de oameni ei se adreseaza la grupuri de 2-3% din populatie,adica la cei interesati in afaceri.
Masurile nepopulare,sfideaza limitele existentei umane,desconsiderarea pensionarilor,a varsnicilor in general dar si a tinerilor care mai pot alege calea emigarii,talibanii ne arata ca nu-i intereseaza nevoile si viitorul tarii
Daca cu acest tip de ministri si ideologi ai partidului PNL se mai mira ca sta prost in sondaje,inseamna ca a pierdut contactul cu realitatea.
Fireste ca PD,partid de profesionisti,stie sa exploateze si mai ales sa ia distanta fata de talibanismul liberal,iar in PNL o miscare puternica si in crestere tinde sa preia salvarea liberalismului real,cu toata opozitia acerba a petro-liberalilor.
Pentru talibanii liberali,servitorii grupurilor de interese,cei care au aservit politica oligarhilor,cred ca se apropie ora H.
Liberalii sunt oameni inteligenti,aproape fiecare intelectual roman se considera funciar liberal.Eu cred ca aceasta masa,astazi exclusa sau redusa la tacere va putea determina salvarea PNL
Viitorul platformistilor pare deci optimist.
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 16:48
SOLUTIA COPOSU?
De fapt nu trebuie sa fii savant pentru a vedea ca doamna ziarista este foarte subiectiva.
In fond ceea ce nu permite PD-L care a depus motiunea de cenzura permite oligarhilor in a caror ziar scrie.
Dv.va mirati de politica PD-L-L,eu ma mir ca va mirati
Exact cat de inutil vi se pare dv.politica PD-L,inclusiv motiunea de cenzura pe atat de inutil mi se pare articolul dv.care nu face decat sa concluzionez ca ceea ce permiteti PNL si PSD interziceti PD-L.
Motiunea de partid prezidential sau majoritate prezidentiala sunt demult intrate in desuetudine si in fapt reflecta doar invidia celor care nu se pot lauda cu viitorul partidelor democrate sau a presedintelui Basescu.
Oare nu este corect ca Tariceanu dupa ce a denuntat alianta DA prin excluderea PD-L de la guvernare,dupa esecul referendumului,dupa sondajele care ii dau doar 6%,dupa lipsa de cadre de ministeriabili,acusi clauza de salvagardare,spun,nu vi se pare ca este prea mult si ca a pleca este lucrul minimal pe care un adevarat european trebuie sa-l faca?
Si apoi,stimata doamna.dece lupta pentru putere a lui basescu este murdara si a lui Geaoana,Tariceanu.Vadim,Felix este curata.
Asa doar ca dv.ii iubiti mai mult?
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 16:49
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
nastasemihail
47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 17:13
Intr-adevar, PNL e ultimul partid rominesc ramas in viata politica. Bine zis.
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 17:22
De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 14:13:07De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:54:27De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:49:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:56:25De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:52:29De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:50:30De la: Nica_Doru, la data 2011-05-07 13:04:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica
A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.
Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!
Imi place povestirea asta ...
Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....
Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ... Aveti un favorit in semifinala de astazai ? Nadal sau Federer ?
Eu mizez pe Nadal
Ok,de dragul discutiei,eu mizez pe Federer ...
Nu pun bani in joc,o fac doar asa...de dragul discutiei si de "gambling" ,vorba idiotului care a deschis acest topic....
Pot si sa pun ceva bani daca este un pariu serios, dar nu foarte mult ca deh,cu imbecilii astia la putere omu' trebuie sa ajunga zgarcit ! Dupa cum se vede cred ca ar trebui sa incep sa bag bani la pariuri sportive Totusi am o retinere, stiu sigur ca indiferent de cat de infima ar fi suma pe care o voi juca, din acel moment toate vor iesi pe dos In seara asta merg pe mana lui Djokovic E pacat ca avem atatea televiziuni cu profil sportiv in tara (dar ce-i drept sport nu prea avem) si niciuna nu transmite finala jucata de Sorana Cirstea
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
pascu08_yahoo_com
1522 mesaje
Membru din: 26/07/2009
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 17:57
De la: 9am129906, la data 2011-05-08 13:24:43In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
DE CITE ORI POSTEZI MA GINDESC CUM ARATA PRESEDINTELE / 
Si cum este de fapf ?
ROMANE FII DESTEPT/
|
Mos_tautu
235 mesaje
Membru din: 25/03/2011
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 19:18
TARICEANU-TI ARDE SATUL.NU-MI PASA MA MUT IN ALTUL
De fapt ar fi bine sa-l intrebam PE DL.TARICEANU,ca atunci cand economia duduia el unde era?
Investitorii straini,cei care au capatat aproape pe gratis economia noastra au facut-o sa duduie iar PNL si dl.Tariceanu nu au avut nici o vina.
In tara noastra economia se bazeaza in special pe agricultura si industrie la care se adauga sectorul de servicii,in special.
Despre agricultura nu se poate vorbi.deoarece nu exista.Avem o agricultura de subzistenta pentru a-si mai prelungi viata fostii tarani acum ajunsi la varste inaintate,fara forta de munca sau mijloace materiale.
Agricultura care sa creieze marfa pentru piata nu exista ,sau este intr-o proportie nesemnificativa,adesea fiind opera unor intreprinzatori straini (de exemplu dece sa mearga romanii in Spania sa cultive capsuni cand poate veni strainul in Romania sa cultive pentru Spania capsuni pe pamantul si cu forta noastra de munca).
Cateva incercari palide de a crea fermieri romani au fost incercate de dl.Flutur(renta viajera) dar imediat a fost dat afara din PNL care a pus ca ministrii ai agriculturii un istoric,apoi pe vestitul traseist Remes,cunoscut din afacerea ccaltabosul.
Despre agricultura dl.Tariceanu nici nu a spus ca duduie dar nici nu are vocatie agricola si ori cum multi liberali de ai sai practica importurile de produse agricole ajunse in unele sectoare la 60-80% din cantitatea de marfa distribuita pe piata.Si de aici apar castiguri mari,aproape ca din medicamente(dupa distrugerea industriei farmaceutice romanesti)
Deci in acest sector Calin nu are nici o vina,agricultura nici nu exista pentru el si SRL-ul sau partinic.
Dar in industrie?
Aici a ramas de pomina ca industria si economia sub liberali duduie.
De fapt poate ca a mai duduit dar dl.Tariceanu nu are nici o vina.Toata economia(peste 90%) este in mana intreprinzatorilor straini si se conduce dupa economia de piata.Daca Calin nu-i mai incurca din cand in cand ,economia merge singura,alaturi de politica in deriva si sistemul politicienilor oligarhi.
Iata ce scria un ziar despre economia dlui Tariceanu:
Economia Romaniei are, in acest moment, doua infatisari. Prima dintre ele, care poate fi vazuta cu ochiul liber, este una reala,de care se ocupa strainii. Cealalta, a dlui calin,profund diferita de prima, este una virtuala, infatisata in manualele de geografie ale elevilor care sustin testele nationale. In lumea paralela a cartilor scolare exista inca fabrici de chibrituri si furnale care duduie, inghitind hulpave minereurile extrase din subsolul bogat al tarii; combinate care produc utilaje grele; puternice centre industriale de fabricare a avioanelor si autobuzelor. In aceeasi lume idilica, aeronavele companiei nationale se avanta falnic pe cerul Atlanticului, spre America de Nord sau Asia, iar la Ploiesti se gaseste una dintre cele mai mari fabrici de utilaj petrolier de pe glob. In realitate, toate acestea au ramas simple amintiri, lucru confirmat si de specialistii Ministerului Economiei.
Diferenta dintre c�t de bogati am putea fi si c�t de saraci suntem �n realitate este surprinsa fidel de greutatea cu care se pastreaza echilibrul macroeconomic. Atunci cand rezerva valutara era redusa, Banca Nationala tresarea la fiecare clatinare a balantei comerciale. Acum, cu vistieria plina ochi, BNR traieste aceleasi emotii legate de aterizarea inflatiei la punctul stabilit.
Concluzia nu poate fi decat trista: in Romania e la fel de rau si cu bani, si fara bani, fiindca lipseste viziunea care sa o duca spre o crestere economica durabila.
Acum suntem in criza economica si bine inteles ca acest Calin nu vede nici o criza.Din contra,in miopia si incompetenta sa ne vede imunila criza,ba si a 7-a putere economica a UE.
Leul scade,economia stagneaza,preturile cresc iar sl.Tariceanu rade,este vesel,el si cei care au dus PNL de rapa s-au asigurat in tara si strainatate.
Si apoi cum putea dudui economia sub Tariceanu cand la parametrii statistici cu care se lauda apare un deficit de cont de 12 miliarde euro,o inflatie de 9%,o indatorare a romanilor de aproape 50 miliarde euro.Oare asa zisa desvoltare economica a fost sanatoasa cand populatia are de restituit 50 miliarde euro,deficitul de cont curent are 12 miliarde,datorii externe de 60 miliarde(deci desvoltare cu o indatorare de circa 170 miniarde euro,curata desvoltare).
Unde apare desvoltarea si duduirea economica.
Acum dl.Tariceanu pleaca si lasa Romania in plina criza,dupa formula:
Mai Romica-ti arde satul.
Aia-mea ma mut in altul!
|
Mos_tautu
235 mesaje
Membru din: 25/03/2011
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 19:19
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 19:53
De la: Mos_tautu, la data 2011-05-08 19:18:35TARICEANU-TI ARDE SATUL.NU-MI PASA MA MUT IN ALTUL
De fapt ar fi bine sa-l intrebam PE DL.TARICEANU,ca atunci cand economia duduia el unde era?
Investitorii straini,cei care au capatat aproape pe gratis economia noastra au facut-o sa duduie iar PNL si dl.Tariceanu nu au avut nici o vina.
In tara noastra economia se bazeaza in special pe agricultura si industrie la care se adauga sectorul de servicii,in special.
Despre agricultura nu se poate vorbi.deoarece nu exista.Avem o agricultura de subzistenta pentru a-si mai prelungi viata fostii tarani acum ajunsi la varste inaintate,fara forta de munca sau mijloace materiale.
Agricultura care sa creieze marfa pentru piata nu exista ,sau este intr-o proportie nesemnificativa,adesea fiind opera unor intreprinzatori straini (de exemplu dece sa mearga romanii in Spania sa cultive capsuni cand poate veni strainul in Romania sa cultive pentru Spania capsuni pe pamantul si cu forta noastra de munca).
Cateva incercari palide de a crea fermieri romani au fost incercate de dl.Flutur(renta viajera) dar imediat a fost dat afara din PNL care a pus ca ministrii ai agriculturii un istoric,apoi pe vestitul traseist Remes,cunoscut din afacerea ccaltabosul.
Despre agricultura dl.Tariceanu nici nu a spus ca duduie dar nici nu are vocatie agricola si ori cum multi liberali de ai sai practica importurile de produse agricole ajunse in unele sectoare la 60-80% din cantitatea de marfa distribuita pe piata.Si de aici apar castiguri mari,aproape ca din medicamente(dupa distrugerea industriei farmaceutice romanesti)
Deci in acest sector Calin nu are nici o vina,agricultura nici nu exista pentru el si SRL-ul sau partinic.
Dar in industrie?
Aici a ramas de pomina ca industria si economia sub liberali duduie.
De fapt poate ca a mai duduit dar dl.Tariceanu nu are nici o vina.Toata economia(peste 90%) este in mana intreprinzatorilor straini si se conduce dupa economia de piata.Daca Calin nu-i mai incurca din cand in cand ,economia merge singura,alaturi de politica in deriva si sistemul politicienilor oligarhi.
Iata ce scria un ziar despre economia dlui Tariceanu:
Economia Romaniei are, in acest moment, doua infatisari. Prima dintre ele, care poate fi vazuta cu ochiul liber, este una reala,de care se ocupa strainii. Cealalta, a dlui calin,profund diferita de prima, este una virtuala, infatisata in manualele de geografie ale elevilor care sustin testele nationale. In lumea paralela a cartilor scolare exista inca fabrici de chibrituri si furnale care duduie, inghitind hulpave minereurile extrase din subsolul bogat al tarii; combinate care produc utilaje grele; puternice centre industriale de fabricare a avioanelor si autobuzelor. In aceeasi lume idilica, aeronavele companiei nationale se avanta falnic pe cerul Atlanticului, spre America de Nord sau Asia, iar la Ploiesti se gaseste una dintre cele mai mari fabrici de utilaj petrolier de pe glob. In realitate, toate acestea au ramas simple amintiri, lucru confirmat si de specialistii Ministerului Economiei.
Diferenta dintre c�t de bogati am putea fi si c�t de saraci suntem �n realitate este surprinsa fidel de greutatea cu care se pastreaza echilibrul macroeconomic. Atunci cand rezerva valutara era redusa, Banca Nationala tresarea la fiecare clatinare a balantei comerciale. Acum, cu vistieria plina ochi, BNR traieste aceleasi emotii legate de aterizarea inflatiei la punctul stabilit.
Concluzia nu poate fi decat trista: in Romania e la fel de rau si cu bani, si fara bani, fiindca lipseste viziunea care sa o duca spre o crestere economica durabila.
Acum suntem in criza economica si bine inteles ca acest Calin nu vede nici o criza.Din contra,in miopia si incompetenta sa ne vede imunila criza,ba si a 7-a putere economica a UE.
Leul scade,economia stagneaza,preturile cresc iar sl.Tariceanu rade,este vesel,el si cei care au dus PNL de rapa s-au asigurat in tara si strainatate.
Si apoi cum putea dudui economia sub Tariceanu cand la parametrii statistici cu care se lauda apare un deficit de cont de 12 miliarde euro,o inflatie de 9%,o indatorare a romanilor de aproape 50 miliarde euro.Oare asa zisa desvoltare economica a fost sanatoasa cand populatia are de restituit 50 miliarde euro,deficitul de cont curent are 12 miliarde,datorii externe de 60 miliarde(deci desvoltare cu o indatorare de circa 170 miniarde euro,curata desvoltare).
Unde apare desvoltarea si duduirea economica.
Acum dl.Tariceanu pleaca si lasa Romania in plina criza,dupa formula:
Mai Romica-ti arde satul.
Aia-mea ma mut in altul!
BA SE SCUfunda Navele ! 
|
Dede_for_ever
271 mesaje
Membru din: 25/03/2011
Oras: Cernavoda
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 21:24
CE TREBUE SA STIE NEATZA DESPRE SARCINA PREZIDENTIALA DE MEDIERE.
Intre prerogativele prezidentiale stabilite prin Constitutia Romaniei la art. 80 alin.(2) sunt cele care prevad ca acesta -vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate-.
Aceasta este o forma speciala de aplicare a principiului separatiei puterilor in stat, conditionata de necesitatea existentei unui arbitru sau mediator, care sa indeplineasca atributia de aparare a interesului public al statului, reprezentat prin puterile si institutiile sale, precum si a intereselor private colective ale celor care compun aceste puteri si institutii, precum si ale cetatenilor si altor persoane juridice.
Medierea exercitata de presedinte pastreaza caracteristicile specifice obligatorii ale acestei forme alternative de solutionare a disputelor pe cale nejudiciara, cu unele particularitati pe care le vom explicita in continuare, pentru evitarea confuziilor.
Obiectul medierii pe care o poate exercita presedintele poate fi constituit de:
� divergente intre puterile statului � legislativa, executiva si judecatoreasca;
� dispute intre autoritati, institutii autonome sau subordonate acestor puteri;
� conflicte intre puterile, autoritatile sau institutiile statului si societatea reprezentata de cetateni, categorii sociale, profesii, entitati etnice, religioase, alte persoane juridice.
� conflicte intre partide politice, profesii, categorii/grupuri sociale, etnice, religioase.
Presedintele nu se ocupa de conflicte intre persoane fizice, intre acestea si persoane juridice in domeniul comercial, prestarea unor servicii, intre persoane juridice.
La rezolvarea conflictelor prezentate mai sus, presedintele poate sa participe din initiativa personala, la solicitarea partilor implicate sau in baza unui mandat.
Caracterul de utilitate publica al institutiei medierii este cel mai pregnant reliefat in cazul presedintelui, pentru ca interesele aparate nu sunt de natura privata a unor persoane fizice si juridice, ci interesele individuale ale tuturor cetatenilor sau cel putin cele colective ale unei parti semnificative din randul acestora.
Medierea de catre presedinte se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda acestuia in calitate de mediator, ca garant al apararii constitutiei, ordinii de drept, functionarii normale a puterilor statului, autoritatilor si institutiilor, drepturilor omului.
In acelasi timp presedintele trebuie sa convinga ca este o persoana apta sa faciliteze negocierile dintre partile aflate in divergente sau conflicte, ca poate prin prerogativele si personalitatea sa sa le sprijine in solutionarea conflictului, in vederea obtinerii unei solutii reciproc convenabile, dar cu mai multa strictete in respectarea legalitatii.
Si la acest nivel, medierea se bazeaza pe cooperarea partilor si utilizarea, de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere, dar care sa serveasca atat intereselor legitime si obiectivelor urmarite de partile aflate in conflict, cat si interesului public.
Pentru ca presedintele sa exercite cu adevarat o mediere, in intelegerea universala a termenului conform literaturii de specialitate si a practicii din Europa si din intreaga lume, este necesara indeplinirea ireprosabila a principiilor si obligatiilor definitorii:
� sa pastreze neutralitatea (independenta) fata de parti, adica sa nu fie atasat de una din acestea din nici un punct de vedere care ar afecta credibilitatea sa. In acest sens este si reglementarea stabilita la art. 84 Incompatibilitati din Constitutia Romaniei, care stabileste imperativ ca �In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.�
� sa exercite calitatea de mediator cu impartialitate, adica sa nu urmareasca prin medierea conflictului intre parti vreun interes personal, intelegandu-se aici ca nici pentru familia sa, persoanele apropiate, grupurile sau partidele care l-au sustinut;
� sa asigure respectarea libertatii, demnitatii si atributiilor constitutionale si legale ale partilor sau reprezentantilor acestora;
� sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite de la partile angajate in mediere, cu exceptia asupra carora partile au convenit ca este necesara publicarea, fiind de interes public, ori legea obliga la aceasta din acest motiv.
� sa ajute partile sa discute deschis problemele si sa-si identifice solutii durabile de rezolvare a divergentelor sau conflictelor, urmarind in acelasi timp prevenirea unor conflicte cu legea sau alte puteri, autoritati, institutii, categorii sau grupuri sociale;
� sa nu decida el cu privire la cine are dreptate, sa nu judece ce s-a intamplat si sa nu caute vinovati.
In acest context, spre deosebire de finalitatea celorlalte atributii prezidentiale la care constitutia, legislatia si practica interna si externa a stabilit putere de decizie, pentru prerogativa stabilita prin art. 80 alin.(2) din Constitutia Romaniei, trebuie respectat cadrul general valabil pentru mediere in literatura de specialitate si practica internationala, altfel aceasta forma de solutionare a conflictelor folosita de presedinte nu mai poate fi denumita mediere, lipsindu-i principiile si obligatiile esentiale consacrate.
Abordarea corecta, completa si permanenta a acestor principii si obligatii de catre presedintele � mediator constitutional, in exercitarea functiei de mediere a divergentelor si conflictelor intre puterile statului, precum si intre stat si societate, poate asigura caracterul durabil, legal, preventiv, acceptat, al actiunii de mediere a presedintelui tarii.
Rezulta clar,ca in atributiile de mediere intra si formarea guvernului in care Presedintele desemneaza un candidat iar parlamentul decide.
Pe aceasta baza presedintele va numi apoi noul guvern
Raporteaza abuz de limbaj
|
Dede_for_ever
271 mesaje
Membru din: 25/03/2011
Oras: Cernavoda
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 21:25
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 8 Mai 2011, ora 23:53
De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 17:22:18De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 14:13:07De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:54:27De la: Nica_Doru, la data 2011-05-08 13:49:42De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:56:25De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:52:29De la: vaneamarin, la data 2011-05-07 14:50:30De la: Nica_Doru, la data 2011-05-07 13:04:51De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:59:50De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:58:32De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 21:57:12De la: Nica_Doru, la data 2011-05-06 21:50:49Tichia Magica
A FOST ODATA intr-o vreme un imparat foarte bogat, si avea o fata frumoasa si chipesa ca o zana; multi feciori de imparat au petit-o, dar ea nu voia sa se marite. In fiecare seara spunea sa i se puna sub perna o pereche de papucasi de matase, iar in zorii zilei acestia erau gasiti umblati si tociti. Si cati au umblat dupa ea, le-a spus: - Cine-mi va afla taina, cum de mi se rup papucasii, pe acela mi-l voi lua de barbat; de altcum voi da porunca sa-l ucida.
Au venit feciori de imparat din toate patru marginile lumii, ca sa-i descopere taina si sa o ia de nevasta, dar vai de capul lor!... Nimeni n-a putut sa o descopere si asa i-a ucis pe toti. Dar un fecior de imparat, foarte frumos si singur copil la parinti, intr-o zi spune: - Am sa merg si eu, sa vad cum se face de i se rup papucii de sub perna. Parintii insa i-au spus:
- Ah, dragul nostru, ce vrei sa faci? Unde vrei sa mergi ? Nu vezi cati feciori de imparat si-au prapadit viata? Dar nenorocitul de el o tinea mereu:
- Vreau sa ma duc, vreau sa ma duc!
- Parintii au mai incercat cat au mai incercat, apoi i-au spus numai atat:
- Du-te cu norocul si binecuvantarea noastra! El le-a sarutat mana si a plecat. Si cum merge pe drum, ii iese in cale o batrana.
- Buna ziua, maicuta! - Sa ai parte de bine, fatul meu! N-as putea sti, unde si la ce te duci ? ii spune batrana.
- Ce sa-ti spun, maicuta?! Ma duc si eu la cutare fata de imparat, care a omorat atatia feciori de imparat, pentru ca n-au putut dezlega ramasagul la care s-au prins. - Dar la ce ramasag ii pune? intreba batrana.
- Apoi in fiecare seara asaza cate o pereche de papuci de matase sub perna si a doua zi dimineata sunt rupti; cum se face treaba asta?
- Oh, fatul meu, ca sa descopere cineva cum de se intampla, trebuie sa aiba cap si picioare! - Eu, maicuta, am si minte si picioare bune; si hotarat ma duc sau ca voi lua-o de nevasta, sau ca ma vor ucide.
- Mie-mi pare rau de tineretele tale, i-a spus batrana, si-ti voi spune un lucru, ca sa nu te poata omori. Uite, ia cu tine aceasta tichie! Si-i da o tichie alba, de aba, spunandu-i: Sa stii, cum o pui cap si o porti nu te mai vede nimeni. Iacata, stai sa vezi; sa mi-o pun eu! Cum a pus-o batrana, s-a facut nevazuta.
- Ei, ai vazut, fatul meu? Aceasta e tichie fermecata. Fata aceea de imparat, la care te duci, umbla cu feciori de imparat care-s fermecati. Si cum vei ajunge, te va aseza la masa si va avea doua sticlute cu vin. Aceea care iti va pune-o inaintea ta, e cu farmece; si sa faci chip si fel si sa nu bei din ea. Ea iti va spune: "bea, bea!. Iar tu sa o iei in mana ca si cum ai vrea sa bei vinul, dar sub barba sa ai un burete si, facandu-te ca bei vinul, sa-l torni in burete si sa te prefaci ca ai si adormit. Mai departe, baga de seama ce o sa faca! Poate ca o sa vezi cum iese pe usa afara; iti pui si tu in cap tichia, care te face nevazut, si incetisor, incetisor, mergi pe urma ei. Cat despre celelalte, fatul meu, vei avea tu atata minte! Eu, una, cred ca o sa izbutesti! - Cum sa-ti rasplatesc, maicuta, pentru povata ce mi-ai dat-o? a spus feciorul de imparat. - Nimic nu vreau de la tine, fatul meu, caci eu sunt ursitoarea ta cea buna, i-a spus si s-a facut nevazuta. Feciorul de imparat a luat tichia si a ascuns-o in san. A pornit la drum si merge inspre curtile fetei de imparat. Se infatiseaza la tatal ei si-i spune: - Sa traiesti intru multi ani, imparate; eu am venit de dragul fetei tale, sa-mi spui ce trebuie sa fac, ca sa mi-o pot lua de nevasta. - Mai intai, fatul meu, sa-mi spui cine esti. - Eu sunt fecior de imparat si singur la parinti, baiatul cutarui imparat, a raspuns el, si am auzit de frumusetea fetei tale si am venit: ori s-o iau de nevasta, ori sa mor. - Ce sa-ti spun, dragul meu, pacat de tineretele tale, ii spune imparatul. - Ei, spune-mi ce trebuie sa fac? Si poate ca am noroc. - Ce sa-ti spun, fatul meu? Sunt trei ani acuma, avea cincisprezece ani atuncea, grai imparatul; in fiecare seara ii punem sub perna cate o pereche de papuci si dimineata ii gasim umblati si rupti. Si nimeni nu poate afla cum de se face lucrul asta ; si spre marea noastra durere, multi feciori de imparat am ucis. - Sa incerc si eu, cum mi-a fi ursita, a vorbit feciorul de imparat. Atunci imparatul a batut din palme si a chemat o sluga, care 1-a dus la fata de imparat. Aceasta, cum l-a vazut, se ridica si spune catre sluga: - Nu s-a mai saturat inca tatal meu sa mi-i trimita pe cap? Apoi a grait catre feciorul de imparat: Sezi! Si a poruncit sa fie pusa masa, ca sa manance. Au intrat mai multe roabe si au asternut masa frumoasa cu mancaruri si dulciuri si fel de fel de fructe; si au adus si doua butelii frumoase cu vin. Apoi i-a spus: - Fii bun, sa ne asezam la masa, dragul meu! Si s-au asezat la masa; si ea rade si glumeste si-i spune mereu - Dar de ce nu bei vin? - Ei, incetul cu incetul, il voi bea, raspunde el. Si dansa si-a turnat din sticla ei si a baut. Apoi a luat si sticla lui si i-a turnat in pahar. - Hai sa bem in sanatatea ta, ii spune ea. Si s-a prefacut acela ca a baut, dar asa ca si 1-a turnat pe sub barba si nici un strop nu i-a venit in gura. Cum a golit paharul, spune: - Ah, am ametit! Trebuie sa ies nitel afara! A iesit afara, a stors cu bagare de seama buretele si 1-a pus la loc sub barba. Apoi intra si spune: Nu mai pot! Si cum a rostit: "nu mai pot, s-a si prabusit jos, ca si cum ar fi fost lesinat. Atunci fata de imparat a spus catre slujnice: - S-a dus si asta! Luati-l si aruncati-l in pat colea! Cum s-a facut noapte bine, de dormeau cu totii in palat, se scoala fetiscana mea de imparat, isi ia papucii cei frumos de sub perna, deschide apoi un dulap si ia doua vargute, una de argint si cealalta de aur, se intoarce si sopteste catre feciorul de imparat: - Iti va merge si tie capul sa caute pe ceilalti feciori de imparat! Dar cum s-a departat si s-a indreptat spre usa, s-a sculat si el si si-a pus tichia fermecata, pornindu-se agale, agale, in urma ei. Iar fata de imparat a atins usa cu varguta cea de argint si usa s-a deschis de la sine. A coborat scarile palatului si a ajuns la cea mare; o atinge cu varguta de aur, iar poarta se deschide. Apoi pornesc amandoi; ea inainte si el dupa dansa, cu tichia fermecata in cap. Merg ei ce merg, prin locuri neumblate si hatisuri intunecoase ca noaptea. Din cand in cand, aude ea inapoia ei trosnind cate o crenguta; se intoarce, nu vede pe nimeni si-si vede din nou de drum. Au mers, au mers, in sfarsit, feciorul de imparat zareste un palat mare, cu totul luminat de sus pana jos; totul stralucea. Si cum au vazut-o ca vine, apar trei feciori frumosi de imparat, fiecare cu o faclie in mana, coborand intru intampinarea ei, ca sa o primeasca. Acestia erau trei feciori de imparat si au fost fermecati. Au vazut-o o data la o hora si s-au indragostit tustrei; si de aceea nici unu n-a luat-o, ci au plecat in lumea larga, de li s-a pierdut urma. Cum au vazut-o, s-au imbratisat si i-au spus: - Ce ai intarziat, iubito, sa vii in asta-seara? - Ce sa va spun? Taica-meu iar mi-a adus un natarau de fecior de imparat si am stat pana ce a adormit, iar maine va pleca si el sa-si gaseasca tovarasii. Dar pe drum, cum veneam, parca auzeam ceva in urma-mi si m-am speriat. Sa fi fost un sarpe? Oare ce a fost? - Nu, nu, n-a fost nimic, vorbira feciorii de imparat, pentru ca noi ii tinem legati pe toti cei omorati! A fost numai inchipuire! Si au luat-o si au dus-o in sus pe scari, iar in urma lor, el, cu tichia fermecata. Sus, sus de tot, dupa cea din urma treapta, se gasea un ghiveci mare cu totului tot de aur; iar. in ghiveciul de aur era un pomisor ca un leandru, peste tot cu diamante si rubine. Cand ei mergeau inauntru, acela, cu tichia, a taiat o crenguta si a ascuns-o in san. Si s-au asezat la masa, iar deasupra lumina un policandru frumos din diamante. Farfuria fetei de imparat din care manca ea, furculita, lingura el, toate erau de aur cu diamante si rubine. Dupa ce au mancat bine, i-au adus un lighean si i-au turnat apa de s-a spalat si s-a sters cu un servet de aur; iar dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun; cel cu tichia insa, dindarat, l-a si apucat. Au trecut apoi intr-o sala mare si frumoasa, ca sa petreaca; acela insa ia farfuria, furculita si cutitul ei si le ascunde bine in san. Tarziu, dupa petrecere, cei trei feciori de imparat au luat fiecare cate o faclie si au petrecut-o pe fata de imparat pana la poarta; si dansa a plecat. Feciorul de imparat cu tichia fermecata s-a luat si el, singurel, singurel, pe urma ei; si au ajuns iarasi la palat.Scoate ea varguta cea de aur, deschide poarta; hop si el dupa dansa. Urca scarile, iar deschide usa cu varguta cea de argint si in urma ei intra si dInsub. dansul. Cat s-a dus ea sa se dezbrace, acela se urca in pat, se acopere cu plapuma si face pe mortul. Fata de imparat, intre timp, s-a dezbracat, si-a strans podoabele de diamant, si-a ascuns vargute1e, si-a scos papucii, rupti acu', si i-a pus sub perna la loc. Merge apoi, se uita la el si se face a rade: - Maine te dau gata si pe tine! A dat Dumnezeu de s-a facut ziua; imparatul repede a trimis sa vada papucii de sub perna: rupti si tociti! Atunci imparatul trimite doi oameni, de-l cheama pe feciorul de imparat si-i spune: - Ei, fatul meu, papucii s-au rupt; poti sa ne spui cum s-a intamplat aceasta? - Sa traiesti intru multi ani, imparate! Cheama-ti divanu1 sa-ti vina toti sfetnicii si logofatul cel mare si atunci o sa-ti spun. Si cand s-a strans de jur imprejur sfatul cel mare, atunci feciorul de imparat a spus: - Fiti buni, de mai impliniti-mi o dorinta inca! - Spune-mi, vorbi imparatul, ce doresti? - Acolo, in geamlacul cel de sus, sa fie buna sa vina fata de imparat, sa asculte si dansa. Imparatul a si poruncit indata sa-i vina fata si sa se aseze in geamlac. Cum a venit, feciorul de imparat a si inceput: - Maria ta esti nedumenit cum de se rup papucasii cei de matase?! Cum sa nu se rupa, daca toata noaptea alearga prin coclauri si locuri neumblate?! - Baga de seama, i-a spus imparatul, sa nu indrugi la minciuni, caci o sa te pun la chinuri, inainte de a-ti taia capul. - Un om care s-a hotarat, ii raspunde feciorul de imparat, sa-si puna capul, pentru a scapa de moarte atatia feciori de imparat, acela nu spune minciuni niciodata! - Ei, dar despre ce coclauri vorbesti, despre ce coclauri neumblate? il intreaba imparatul. - Apoi, aseara, cand maria ta m-ai trimis la fata, masa era pregatita; si pe masa era o sticla cu vin. Dupa aceea insa fata a batut din palme si au mai adus inca una, pentru mine. Atunci am cazut la banuiala, ca de ce adica mie sa-mi aduca alt vin si dansa sa bea din altul. Am facut chip si fel de mi-am pus batista sub barba si am turnat vinul intr-insa si nu 1-am baut. Si le-a povestit toate cate le stim, despre vargute, cum au iesit din palat, cum au plecat si pe ce drum, cum au ajuns la celalalt palat! Puteti sa va inchipuiti ce fete facea fata imparatului, care asculta de sus din geamlac! Si cum au intampinat-o cei trei feciori de imparat si au dus-o la palat. Iar sus de tot, dupa cea din urma treapta, le spune fecioru1 de imparat, era un ghiveci frumos de aur, si in el un pomisor, leandru, tot cu diamante si rubine, poftim si o crenguta, pe care am taiat-o drept marturie! Nu e aaa ca e din leandru ce era sus pe scara? O recunosti? se indreapta catre fata de imparat. Dar aceea nu scoate nici un cuvant! Iar imparatul nu-si gasea loc pe tron, nici liniste, si mereu tragea de barba. Si apoi, urmeaza feciorul de imparat, s-au asezat la masa sa manance. Apoi au adus un lighean si un ibricel de aur, ca sa se spele pe maini; si unu ii tinea ligheanul, altul ii turna cu ibricul, iar cel de al treilea i-a adus un servet de aur, ca sa se stearga. Si dupa ce s-a sters, l-a aruncat pe speteaza unui scaun ce era acolo pe aproape; si, poftiti, servetul inca l-am luat cu mine! Apoi s-au dus intr-o sala mare sa petreaca, si atunci eu am luat farfuria ei, lingura ei, cutitul si furculita ei, toate cu diamante, drept marturie. Si in vreme ce spunea acestea, scoate din san farfuria si celelalte, cate le-a spus, si le arata. Fata de imparat face fete, fete si nu spune nimic, numai sta ca pe ace, de nelinistita ce era. Iar imparatul scoate sabia din teaca si fuge la dansa s-o omoare. - Sunt trei ani de zile, de cand ne tii in chin, si ai ucis atatia feciori de imparat si mai traiesti inca!? Mare tulburare s-a facut si au sarit cu totii, de l-au oprit pe imparat si i-au spus: - Imparate, maria ta, vrei sa-ti omori copilul? Nu te gandesti ca nu mai ai altul? Marit-o mai bine! - Sa mai vedem, daca vreau si eu s-o iau, se face a spune feciorul de imparat. - Asta nu se poate, au spus toti ceilalti, de vreme ce ai castigat prinsoarea o vei lua-o de nevasta! - O primesc de nevasta, dar cu o invoiala: sa-si arda toate vrajitoriile, sa-si arunce in foc, de sa le topeasca, vargutele, cea de argint si cea de aur, si apoi o iau acasa la parintii mei, sa vad cum ma are de drag. Si de nu se va multumi sa sada acolo, sa nu va fie cu suparare, v-o trimit inapoi. Atunci au intrebat-o si pe ea: - Primesti toate acestea? - Le primesc, a raspuns fata. Atunci au trimis crainic, de au dat de stire: "A scapat de farmece printesa si a luat de barbat un fecior frumos de imparat. Cantari si timpane, bucurie mare. Si-a luat nevasta si s-a dus la parintii lui. Trei zile si trei nopti a tinut masa. Si m-au poftit si pe mine, dar n-am apucat sa ma duc, ci mi-au trimis un os de ros, incat mi-am scrantit falcile, si 1-am dat incolo, de 1-am aruncat peste casa. Si nici eu n-am fost pe acolo si nici tu sa nu ma crezi numaidecat!
Imi place povestirea asta ...
Va suparati daca o mai postez si eu de cateva zeci de ori ?....
Cand nu discut despre bridge sau tenis pe acest topic ,imi place sa postez povestioara dumneavoastra ... Aveti un favorit in semifinala de astazai ? Nadal sau Federer ?
Eu mizez pe Nadal
Ok,de dragul discutiei,eu mizez pe Federer ...
Nu pun bani in joc,o fac doar asa...de dragul discutiei si de "gambling" ,vorba idiotului care a deschis acest topic....
Pot si sa pun ceva bani daca este un pariu serios, dar nu foarte mult ca deh,cu imbecilii astia la putere omu' trebuie sa ajunga zgarcit ! Dupa cum se vede cred ca ar trebui sa incep sa bag bani la pariuri sportive Totusi am o retinere, stiu sigur ca indiferent de cat de infima ar fi suma pe care o voi juca, din acel moment toate vor iesi pe dos In seara asta merg pe mana lui Djokovic E pacat ca avem atatea televiziuni cu profil sportiv in tara (dar ce-i drept sport nu prea avem) si niciuna nu transmite finala jucata de Sorana Cirstea Iata ca iar am avut dreptate Djokovic a castigat finala in fata lui Nadal, iar ca bonus Sorana Cirstea a castigat finala turneului din Franta
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
vasile_vali
2835 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Galati
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 00:51
De la: Dede_for_ever, la data 2011-05-08 21:25:42In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de pd via KOTROCENI se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita "Feriti-va de magarus!",adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Beshecsu.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani -printre care ma numar si eu- trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare ca mine,care insult si ii insulta si pe ceilalti oameni.
Trebue sa faceti ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor ca umilul meu starv.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita beshecsianism).
Dar sa fiti seriosi,sa ma ignorati si sa vedeti care este problema zilei:
Tov Book a semnat in 1982 �Declaratia de la Cluj�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Tov. Book a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca Tov. Bool a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-Lache-ISTI SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!
Prin doclatrina si coporfilia noastra Romania se deformeaza, se schimba conducerea institutiilor cu oamenii nostri de incredere si se instaureaza legi comuniste.
PD-Lache-ISTI SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!
DEFORMATI ROMANIA SI "CLASA" CLINICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza pupinkhurismul golanesc:
Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid - pedeul,o personalitate nula = bashinescu sau o idee de afacere cu Statul = botis.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea noastra da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene sigur ca imi provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu eu sau de admonestari continui sa proferez insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor din mine se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri despre mine pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori =alter-ego-uri ale mele ca sa par mai multi, care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabil de analiza,de a edita o opinie, ma complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
Uraaaa, stai jos, ba tov. Taunu, iar ai comis'o, deh, la varsta matale astepti sa'ti mai cante doar cucul, ca nici Internationala n'o mai poti guitza cum trebuie!
PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 06:59
Au plecat si nici un caine n-a latrat
Oliver Cromwell a fost intrebat odata,dece cand domina total Anglia a inchis parlamentul,atarnand si un mare lacat la usa lui.
Raspunsul sau a fost prompt:l-am inchis si nici un caine n-a latrat.
Iata ca acum se sfarseste marele vis a dlui Basescu care vedea in cei 73% in parlament,oportunitatea de a reforma statul roman,de a reforma administratia statului,a pune capat abuzurile unei clase politice pusa doar pe castiguri,oportunutatea grupurilor de interese de a se infrupta din bogatiile tarii.
Grea desiluzie.
Dl.Basescu a crezut ca lupul isi poate schimba nu numai parul dar si naravul.
PSD ,care de fapt nu este un partid social-democrat ci un partid clientelar ,credea ca oportunitatea participarii la guvernare ii va imbogati,la fel cum au devalizaz bancile,au parazitat programele de privatizare si au produs clasa baronilor locali si centrali,au sabotat reformele in toate domeniile de la justitie la agricultura.
Panarama nu mai putea continua.
Duplicitatea PSD in guvern cu PD-L, in parlament cu PNL astazi se vede clar ca a esuat.
Sa fii partener de guvernare si sa iei ministrii PD-L rand pe rand,sa-i anchetezi si pe nedrept sa-i livrezi pentru DNA(deja doi au fost atacati ,se pregatea Berceceanu si cine mai stie cine).
Aceasta nu este fidelitate.
Sa critici guvernul la care participau,sa critici partenerul de guvernare iar tu Geoana,sef de senat si de PSD sa spui ca nu ai nici o implicare desi stai in acelasi guvern este o situatie care vorba lui Creanga se putea petrece doar in tara spanilor(prostilor).
Adica el nu este al doilea om in stat,nu este participant la guvernare si vorba dlui Basescu el este sef de bostanarie la Dabuleni si are voie sa critice propriul guvern si sa se considere virgin sau purtator al centurii de castitate.
Panarama s-a sfarsit,crezand ca are sanse mai mari de a fi ales presedinte,Geoana si gruparea Iliescu-Mineriade au reusit cu mai putin de 2 luni inainte de alegeri sa iasa de la guvernare rupand protocolul.
Degeaba dl.Basescu si dl.Boc le-a dat toate posibilitatile de a-l inlocui pe dl.Nica(nou ministru PSD,interimar PSD,ministru independent sau din opozitie),PSD si-a pus planul lui Vanghelie in practica ,a fortat ministrii proprii sa demisioneze si prin aceasta sa iasa de la guvernare.
De acum,din opozitie vor avea dreptul sa critice.
Experimentul dlui Basescu a esuat.La PSD nu mai canta cucu ci urla lupu.
PD-L este capabil sa inlocuiasca rapid golul ministerial lasat de PSD.
Acum intreaga greutate trebue lasata pe seama viitorului Presedinte.
Poporul roman trebue sa decida cine va conduce tara in viitor.Electoratul roman este inteligent iar un regim de tipul PSD care in 15 ani au jefuit tara nu mai poate fi agreat.
Eu cred ca Geoana a facut iar calcul gresit.
Daca nu maine,cand au congres,nu va fi eutanasiat,atunci dupa alegeri socot ca despre el se va vorbi la trecut.
De fapt romanii au o zicala inteleapta:daca sapi groapa altuia s-ar putea sa cazi singur in ea.Oare Tariceanu nu la indemnul lui Iliescu(cel cu mineriadele) a scos din guvern PD-L si apoi s-a obligat sa-i asigure majoritatea inca 2 ani?
Iata ca acum au cazut si ei in propria groapa.Sa-i ajute Tariceanu.
Au plecat!
Si asa a plecat de la guvernare PSD.Maine au congres.
Oare ce se va intampla cu Geoana si coeziunea PSD.
Vorba lui Cromwell,au plecat si nici un caine nu a latrat.
Raporteaza abuz de limbaj
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 07:00
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 07:41
Nu mai pu�in de opt nume noi a introdus Victor Ponta �n conducerea PSD de la ultimul Congres, �n acest timp elimin�nd cinci oameni considera�i ca f�c�nd parte din echipa lui Mircea Geoan�. �i la PNL, masa puterii a cunoscut muta�ii semnificative, Crin Antonescu tr�g�nd pe linie moart� c�teva nume sonore, acestea fiind �nlocuite cu apropia�i de-ai s�i. Liderii celor dou� forma�iuni �ncearc� astfel s�-�i consolideze puterea �n partidele pe care le conduc pentru a-�i impune mai u�or deciziile pe care urmeaz� s� le adopte �n perspectiva anului electoral 2012.
Congresul PSD din februarie 2010 l-a adus �n fruntea partidului pe Victor Ponta, dar echipa de conducere - Biroul Permanent Na�ional a fost ales cu prec�dere din oamenii lui Mircea Geoan�. Astfel, pre�edintele social-democra�ilor s-a v�zut nevoit s� colaboreze cu oameni care nu l-au sus�inut �n competi�ia pentru cea mai �nalt� func�ie �n partid. Cu toate acestea, la un an de la Congres, structura de conducere a PSD a fost populat� cu mai multe nume noi, �n timp ce altele au disp�rut din prima linie. Prima retragere sonor� a fost cea a lui Viorel Hrebenciuc, fost lider de grup la Camera Deputa�ilor. �n septembrie 2010, omul care a condus campania preziden�ial� a lui Mircea Geoan�, cunoscut drept �sforarul� sau strategul partidului, a renun�at la func�ia de�inut� la Camer�. Astfel, Hrebenciuc �i-a pierdut dreptul de a participa la �edin�ele Biroului Permanent Na�ional, drept primit doar de liderul de grup. Competi�ia dintre Mircea Geoan� �i Victor Ponta a fost una continu� pe tot parcursul anului 2010. Contrele dintre cei doi au culminat �n luna decembrie cu suspendarea pentru �ase luni din partid a lui Mircea Geoan�. Cu toate acestea, fostul lider PSD nu a fost schimbat �i de la Senat, unde de�ine func�ia de pre�edinte, dar i s-a interzis prezen�a la �edin�ele conducerii timp de �ase luni. Tot de la Senat, dar din func�ia de lider de grup a fost schimbat �i Ion Toma. Pe l�ng� aceast� pozi�ie pe care a pierdut-o, senatorul de Olt �i-a dat demisia anul acesta definitiv din PSD, unde ocupa func�ia de vicepre�edinte. Astfel el a eliberat dou� pozi�ii, care au fost ocupate imediat de apropia�i ai lui Victor Ponta. Cunoscut drept un adversar al pre�edintelui PSD, Adrian Severin a p�r�sit �i el conducerea, unde de�inea func�ia de vicepre�edinte, dar �i partidul, �n urma scandalului declan�at �n Parlamentul European privind posibile fapte de corup�ie. Ultimul care a p�r�sit echipa Ponta-PSD a fost trezorierul partidului Aristide Roibu. Acuzat c� a l�sat datorii de opt milioane de euro la partid, Roibu a trecut la UNPR.
Noile nume
Cine sunt noile nume din conducerea PSD? Mircea Du�a a preluat �efia grupului parlamentar din Camera Deputa�ilor, �n locul lui Viorel Hrebenciuc. Socrul lui Victor Ponta, Ilie S�rbu, a preluat func�ia similar� de la Senat, el fiind ales �n locul lui Ion Toma. �n func�ia de vicepre�edinte al PSD, �n locul demisionarilor Adrian Severin �i Ion Toma, au fost avansa�i Corina Cre�u �i Adrian Duicu. �i �n fruntea Comisiei de Integritate, cea care decide �n privin�a problemelor ap�rute �ntre membrii de partid, a fost numit un prieten al lui Victor Ponta. Senatorul Dan �ova a fost preferat altor nume, �n pofida opozi�iei baronilor locali. Schimb�ri s-au �nregistrat �i �n cadrul delega�iei din Parlamentul European. C�t�lin Ivan a fost ales recent �n aceast� calitate, �n locul Vioric�i D�ncil�. Dup� schimbarea Statutului PSD, organiza�ia de pensionari a partidului are dreptul s� aib� un reprezentant �n Biroul Permanent Na�ional. Astfel, Mircea Rizoiu, pre�edintele acestei organiza�ii face parte din acest an din conducerea partidului. La �edin�ele conducerii particip� �n mod constant �i Bunea Stancu, �eful Departamentului financiar din PSD. Astfel, cinci nume au p�r�sit conducerea social-democra�ilor, �n timp ce alte opt se g�sesc acum la masa puterii.
Orban, Vosganian, Fenechiu, Chiliman �n dizgra�ia pre�edintelui PNL
�i masa puterii din PNL a cunoscut muta�ii semnificative �n ultimul an, nume sonore fiind trecute pe linie moart�.
Spre deosebire de PSD, Crin Antonescu a venit �n fruntea partidului cu propria list� de oameni. Cu toate acestea, �i la liberali nume grele au fost trecut� pe line moart�. Prima ruptur� major� s-a produs la Congres �ntre Crin Antonescu �i Ludovic Orban. Chiar dac� trebuia s� ocupe func�ia de prim-vicepre�edinte pe lista lui Antonescu, Orban a preferat s� intre �n competi�ie la Congres, fiind nemul�umit c� nu s-a aprobat sistemul uninominal pentru alegerea vicepre�edin�ilor. Urm�torul nume greu care a ie�it din preferin�ele lui Crin Antonescu a fost ex-ministrul de finan�e Varujan Vosganian. Chiar dac� acesta a lucrat la programul de guvernare al partidului, s-a trezit c� nu a fost nominalizat de pre�edintele PNL pe lista �Guvernului din umbr�. �n locul s�u a fost preferat Claudiu Doltu. Pe lista celor care nu mai fac jocurile �n PNL se num�r� �i Andrei Chiliman �i Vlad Moisescu. Ruptura dintre ei �i Crin Antonescu a ie�it la iveal� la ultima �edin�� a conducerii liberalilor. La comanda pre�edintelui PNL, oamenii lui Chiliman �i Moisescu au fost �nlocui�i din func�iile ocupate �n sediul din Kiseleff. Ioana Costescu �i Oana Sima au fost �nlocuite din fruntea Departamentului de Comunicare, secretarul general adjunct Ion Brad, dar �i la consultantul politic Alin Bogdan. De asemenea, noul secretar general al PNL a devenit fostul consilier al lui Crin Antonescu, Eduard Hellvig. El l-a �nlocuit �n aceast� func�ie pe Radu Stroe, care a demisionat din aceast� func�ie s�pt�m�na trecut�. Nici Relu Fenechiu, Dan Radu Ru�anu sau Romeo Stavarache nu se afl� �n rela�ii foarte bune cu pre�edintele PNL.
Variantele pesedi�tilor �i liberalilor nemul�umi�i. Congres extraordinar sau un alt partid
Stilul autoritar de conducere impus PSD �i PNL de Victor Ponta �i Crin Antonescu au trezit reac�ii �n r�ndul membrilor de partid, dar �i specula�ii �n zona politic�. Mircea Geoan� a fost la un pas de excluderea din partidul pe care l-a condus, fiind acuzat c� pune la cale o sciziune a PSD.
Cei nemul�umi�i de stilul de conducere impus partidelor de Ponta �i Antonescu au de ales �ntre a continua s� activeze �n PSD �i PNL, s� cear� convocarea unui Congres Extraordinar sau s� formeze un alt partid. Ultimele dou� variante au fost vehiculate at�t de pesedi�ti, c�t �i printre liberali. Surse din PSD au declarat c� Mircea Geoan� a �ncercat s� creeze o emula�ie �n partid pentru organizarea unui Congres Extraordinar. �n cadrul discu�iilor purtate la Ramada Hotel, oamenii din jurul pre�edintelui Senatului au vorbit �i despre posibilitatea �nfiin��rii unui nou partid. Conducerea PSD a aflat despre planurile lui Mircea Geoan�, iar Adrian N�stase a prezentat �n Biroul Permanent Na�ional un formular distribuit la Ramada, care se dorea a fi punctul de plecare pentru un viitor partid. Pre�edintele Senatului a dat asigur�ri c� nu vrea s� plece din partid �i c� nu a pus la cale o sciziune a PSD. Apropia�ii s�i, Ion Toma �i Marius Laz�r nu au abandonat �ns� ideea form�rii unui nou partid pe st�nga e�icherului politic. �n r�ndul liberalilor, s-a discutat despre formarea unui nou partid de dreapta, sus�inut de Dinu Patriciu. Ruptura dintre omul de afaceri �i Crin Antonescu a �ntre�inut specula�iile privind apari�ia unei noi forma�iuni liberale. Pentru cei care nu �tiu, �n anii `90, Patriciu a condus o arip� a PNL, intitulat� PL-Aripa T�n�r�, devenit� ulterior, PL 93. Printre cei care f�ceau parte din acel partid s-a num�rat �i C�lin Popescu T�riceanu. Un alt scenariu al celor care nu �l mai vor pe Crin Antonescu �n fruntea partidului, prevede convocarea unui Congres Extraordinar �n aceast� toamn� pentru alegerea pre�edintelui PNL.
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 07:52
Cum ajung politicienii pe lista neagra a Antenelor
Autor: Florin Ciornei
Intr-un interviu pentru EVZ, Stelian Negrea, un fost jurnalist al trustului Intact, dezvaluie care erau politicienii protejati si care erau cei ce puteau fi atacati la Antenele lui Voiculescu.jurnalistilor din Trustul Inta
Dupa ce a dezvaluit cum erau luate firmele in vizorul Intact pentru obtinerea de contracte de publicitate, Stelian Negrea, fost senior editor la Antena 3, prezinta in al treilea episod din "presa in trustul lui Vociulescu" cum si de ce se comandau campanii impotriva unor politicieni.
EVZ: Spuneai ca Departamentul de Investigatii avea doua directii de actiune: economica, pentru publicitate, si politica. Cum era cu tintele politice?
Stelian Negrea: In majoritatea covarsitoare a cazurilor ne ocupam de adversarii lor politici. E de notorietate toata campania dusa pe Antene legata de Elena Udrea.
Aveati comenzi pentru a santaja politicieni ca sa-i determinati sa faca anumite lucruri?
In trei-patru discutii, conducerea Intact mi-a spus ca trebuie sa ne ocupam in mod special de un senator PDL de Dambovita, Valentin Calcan. I-am intrebat ce au cu el. Nu au putut sa-mi spuna. Dar mi-au zis asa: "Strange informatii, suna-l si da-i un mesaj, ca intelege el". Din punctul meu de vedere, asta se numeste santaj. Sa aduni informatii despre un om, sa pui o presiune mediatica, pentru ca eu nu ma duc la el, nu actionez in nume propriu, ci in numele Antenei 3. Si am strans informatii despre el, m-am intalnit cu el.
Ce ai strans despre el?
Informatii legate de o chermeza pe care a facut-o cu APDPR anul trecut. Dar nu au fost multumiti si chiar m-au apostrofat ca nu am reusit sa strang ceva compromitator. Codrut Seres mi-a spus: daca nu poti strange lucrurile astea intr-o dupa-amiaza si eu le pot strange in 10 minute inseamna ca e o problema. In schimb au gasit ei ceva de o companie pe care o cumparase pe vremea cand era la PSD. Mi-au dat informatiile si mi-au spus sa ma ocup. M-am interesat de firma respectiva si am dat materialul la Departamentul de Stiri. A intrat dupa ce Codrut Seres a intervenit la cei de acolo.
Cand se intampla asta?
Undeva la sfarsitul lui martie. L-am intrebat: "Dom�ne, da� ce-i cu omul asta?". Si raspunsul lui a fost: "E e un mascarici si nusi vede de treaba. Nu-si vede de treaba? Da-l in p... mea. Daca vrea sa ne f...., hai sa ne f..., sa vedem care ne f.... mai bine unul pe altul". Si ceva important de precizat: in acea perioada se purta o discutie legata de inclinarea balantei in Senat, puterea era pe cale sa piarda majoritatea.
Demersul vostru trebuia sa-l determine pe acel senator sa treaca de partea opozitiei?
E o asertiune care pe baza informatiilor pe care vi le-am furnizat poate fi transformata in afirmatie, cum sa nu?
Exista o lista si cu politicieni, unii protejati si altii atacabili?
Cu siguranta ca exista. De exemplu, cu presedintii de consilii judetene. M-am dus cu o astfel de lista la Codrut Seres si a inceput cu o seninatate ciudata sa spuna: "presedintele CJ Alba - da-i! Da-i presedintelui CJ Arad. Da-i presedintelui CJ Dambovita". Adica sa cauti informatii compromitatoare si sa le convertesti in materiale de presa care sa apara in toate publicatiile trustului Intact.
Despre presedintele CJ Arges Constantin Nicolescu, care chiar in perioada aia era anchetat de DNA pentru niste malversatiuni cu fonduri europene, a spus "aici sa actionam mai cu mila". Exista si oameni din opozitie care puteau fi supusi unor anchete, de exemplu presedintele CJ Bacau, Dragos Benea, de la PSD. Aici citez din domnul Seres: "Pe Benea il stim, dar nu ne-a folosit la nimic". De aici puteai intelege foarte bine ca putea sa devina o tinta. La domnul Frunzaverde, presedinte Caras Severin, de la PDL, a spus ca il stiau si facusera ceva impreuna. Deci mi se transmisese ca omul acesta poate fi de partea buna a baricadei.
Mai erau si altii de la PDL?
Da. Mircea Man, presedintele CJ Maramures, unde a fost senator si domnul Seres. Pentru domnul Man din partea lui Seres era ceva de genul: "Multa sanatate!". Mai este cazul lui Simirad, presedintele CJ Iasi, care a fost la PSD si acum e independent ar fi fost protejat pentru ca USL se chinuia sa-l treaca in barca lor. Asa mi-au spus ca a fost o discutie sa intre la PC sau sa candideze la USL, si in aceste conditii nu putea deveni o tinta.
Domnul Nicusor Constantinescu, presedintele CJ Constanta, despre care ne amintim cu totii ca a adormit la semafor, ni s-a indicat sa-l lasam undeva in linia a doua. Pe domnul Aristotel Cancescu, liberal, presedintele CJ Brasov, tocmai trecea pe la conducerea Intact zilele acelea si presupun, din discutia pe care am avut-o, ca se afla in gratiile trustului.
A mai fost cazul presedintelui CJ Hunedoara Mircea Molot (PNL) cu care aveau relatii bune pentru ca sprijinise statia locala a Antenei. O alta tinta care ne-a fost trasata de conducerea Intact era primarul sectorului 2, Neculai Ontanu. Niciun moment nu mi-a spus sa ma interesez de primarul Piedone, al PC, sau de Marian Vanghelie, de Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 de la PNL, sau de Sorin Oprescu.
La nivel de ministri exista o lista cu unii protejati si altii atacabili?
Ni se facuse un "instructaj" de munca pe ministere ce trebuie sa urmarim: de ministerul Elenei Udrea pana la Aparare si Interne. Ni se spusese ca ar fi bine sa incercam sa vorbim cu oameni din serviciile secrete pentru ca dupa taierile de salarii poate ar fi fost dispusi sa furnizeze niste informatii compromitatoare despre membrii executivului.
In discutiile cu Codrut Seres iti spunea ceva de genul noi, aici, facem politica PC sau a opozitiei?
Astea erau lucruri evidente. Se stia linia editoriala a trustului. Dar, de exemplu, ne spunea in clar ca domnul Dan Voiculescu nu poate fi atacat la Antene. La fel si domnul deputat-avocat Sergiu Andon si un senator PDL pe care incercau sa-l aduca la ei, domnul Nistor parca...
Vasile Nistor, senatorul care a trecut recent de la PDL la PC?
Da, da, exact. Dar ce e interesant este ca mi s-a spus "lasa-l in pace, dar daca ai ceva despre el, nu ne-ar strica".
Cum ai cataloga genul acesta de presa? Un fel de politie politica?
Ca politie politica nu stiu. Dar in foarte multe cazuri ca santaj editorial, cu siguranta. Pentru a pune o presiune si a le arata inamicilor sau celor cu care urmau sa incheie o afacere, sau celor pe care inceracu sa-i momeasca sa treaca in tabara lor politica, pentru a le arata pisica: nu faceti ceea ce vrem noi sa facem atunci avem un intreg imperiu media pe care il putem starni impotriva voastra.
Acest imperiu media era folosit in scopurile politice ale proprietarului sau?
Din tot ce am spus pana acum asa reiese. Nu am dubii in privinta asta. Ma uit la cele cateva cazuri, incepand cu Elena Udrea si terminand cu metamorfoza domnului Chereches trecand pe la senatorul Calcan, pe care trebuia sa-l facem "sa inteleaga mesajul", si putea fi oricine altcineva din Parlamentul Romaniei caruia putea sa i se spuna: "Ai grija cu cine te pui!". Departamentul de Investigatii la care am lucrat a fost creat la cererea expresa a doamnei Camelia Voiculescu, se afla in subordinea directa a lui Codrut Seres, persoane foarte apropiate domnului Voiculescu. Il suna pe Codrut Seres si mie imi ajungeau aceste comenzi: "da in ministrul nu stiu care", "ia-l pe senatorul nu stiu care", "arde-l pe presedintele CJ"... Si a mai fost un caz. Am ramas stupefiat. Amabsadorul SUA a avut acum cateva saptamani un comentariu public legat de eficienta sistemului nostru energetic. Codrut Seres, un fost ministru al energiei, mi-a spus sa trimitem niste intrebari Ambasadei SUA sa vedem care e treaba guvernului SUA in restructurarea sistemului energetic romanesc.
Pentru o actiune de intimidare a americanilor?
Da. Am ramas uimit. Am crezut ca e o gluma. A fost unul dintre factorii declansatori pentru decizia de a demisiona si de a spune aceste lucruri. Mi se parea incredibil. Daca eram folositi pentru a pune presiune pe Ambasada SUA, pe guvernul american, atunci unde ajungeam? Sa-i trimit intrebari lui Obama, sa-i trimit intrebari creatorului Universului. Unde ne opream?
DUBLA MASURA
Deputatul Catalin Chereches, candidat la Primaria Baia Mare, a fost o tinta pentru Antene cat timp negocia cu PDL. Dupa ce a intrat in USL, Codrut Seres a ingropat "dosarul" sau
Au mai fost si alte cazuri in care a trebuit sa pui presiune pe un om politic?
Un caz fascinant este cel al deputatului Catalin Chereches, candidat la Primaria Baia Mare unde azi (ieri - n.r.) sunt alegeri. Cum s-a transformat el din baiatul rau al PDL intr-un candidat onest al USL. Inainte sa se stie ca va candida pentru USL erau foarte multe zvonuri ca va fi la PDL. Am fost si am vorbit cu conducerea Intact si mi-au cerut sa ne axam pe Catalin Chereches pentru ca vin alegerile de la Baia Mare. Am zis OK, m-am dus, m-am interesat si am aflat niste lucruri stupefiante care se puteau transforma in informatie: are un dosar la DNA pentru nu stiu ce schimb de terenuri, e o persoana asupra careia planeaza suspiciuni de coruptie.
Ai strans informatii despre el. Au aparut?
Nu, n-au aparut. Apoi am avut o alta intalnire cu conducerea Intact si am intrebat ce mai facem cu acest caz. Si am ramas fascinat de stupefiat. Mi-a spus pe un ton senin ca tocmai trecuse pe acolo Crin Antonescu, iar dupa discutia dintre presedintele PNL si conducerea Intact mi-a spus ca "asta e politica si trebuie sa-l lasam pe Chereches in pace"...
Asta la cat timp?
La cateva zile, o saptamana.
La o saptamana dupa ce ti-au cerut sa-l ataci ti-au cerut sa-l lasi in pace?
Asa mi-au spus literalmente: lasa-l in pace, pentru ca asta e politica. Astea sunt cuvintele pe care le reproduc din discutiile mele cu Codrut Seres. Mi-a spus: Chereches sta foarte bine in sondaje - intre timp devenise candidat al USL - si ca nu isi permit sa piarda cele mai importante alegeri locale din acest an. Ce e foarte interesant, spunea ca au ras cu lacrimi la intalnirea dintre Crin Antonescu si conducerea Intact cand vorbeau de cum a ajuns Chereches dintr-un posibil candidat PDL cu dosar penal si care ar fi fost cu siguranta balacarit pe Antene un candidat USL cu viziune si care se bucura de sprijinul Antenelor. A fost cea mai fascinanta metamorfoza a unui om politic...
Deci chiar ei au ras de...
Da, chiar ei au ras de aceasta metamorfoza. Interesant este ce mi-a mai spus conducerea Intact si anume: daca Catalin Chereches ajungea candidat al PDL, atunci eram pregatiti sa-l rezolvam cu acele informatii, cu acel dosar DNA. Dar acum, in noile conditii in care el devenise candidat al USL si aparuse langa Crin Antonescu in conferinte de presa, acum era "lasa-l in pace", acum se metamorfozase in "candidatul nostru".
PRIORITATE
"Despre Elena Udrea ce mai scoatem?"
Elena Udrea era o tinta?
Cu siguranta. O tinta prezenta in mintea lor tot timpul. Ni s-a spus ca existau doua tinte prioritare: compania RCS-RDS si Elena Udrea. Orice material pe care l-ai fi strans despre Elena Udrea ar fi intrat la orice ora din zi si din noapte pe fluxurile de stiri de la Antena 3. Era o ura stahanovista si constanta fata de ea, nu numai la Antena 3, in tot trustul. Le-am furnizat materiale care au intrat pe fluxurile de stiri de la Antena 3, apoi erau rostogolite in talk-show-uri pana seara.
Elena Udrea era tinta unei campanii deliberate?
Da. Cand mergeam in sedintele de sumar imi spuneau: si de Elena Udrea ce mai avem, ce mai scoatem? In mod constat trebuia sa furnizez materiale despre ea.
Se cerea ceva anume sau orice?
Eu ma ocupam mai mult de ministerul condus de Elena Udrea. Daca esti o tinta pentru trustul acela, informatiile erau plonjate pe fluxurile de stiri. Nu mai conta care era adevarul. Informatia era interpretata in cheie negativa. Daca a dat bani pentru drumuri, conta ca nu a dat pentru autostrazi. Daca nu dadea bani pentru drumuri discutia mergea in directia de ce nu a dat bani pentru drumurile alea. Totul era vazut in cheia asta negativa.
Care era scopul: incercau sa obtina ceva de la ea sau doar pentru ca era un adversar politic?
Puneau o presiune gigantica doar pentru ca era un adversar politic, pentru ca Elena Udrea e un apropiat al presedintelui Traian Basescu si ma foloseau pe mine si intregul instrument mediatic pentru a arunca cu noroi.
Traian Basescu si premierul Emil Boc erau tinte?
De la sine inteles. Te uitai la Antena 3 si vedeai ca sunt tinte constante. Nu puteai sa te sustragi la a da materiale despre ei fara sa intri in conflict cu politica editorala cu interesul politic si economic al trustului. Iar daca ai fi spus ceva OK despre ei intrai sub "oprobriul public".
PROTEJATI
Politicieni aflati sub umbrela Intact
Sorin Frunzaverde (PDL)
Sergiu Andon (PC)
Crin Antonescu (PNL)
Sorin Oprescu (independent)
Mircea Molot (PNL)
Aristotel Cancescu (PNL)
ATACABILI
Tintele politice in trustul Intact
Traian Basecu
Elena Udrea (PDL)
Emil Boc (PDL)
Gheorghe Falca (PDL)
Neculai Ontanu (UNPR)
Valentin Calcan (PDL)
|
Gandirea_Politica
259 mesaje
Membru din: 5/03/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 08:07
Crin Antonescu si intelectualii lui Traian Basescu, in duel
Autor: Marinela Rata
Liderul PNL i-a acuzat pe Vladimir Tismaneanu si pe Andrei Plesu ca au fost membri PCR.
Sursa: CODRIN PRISECARU
Razboiul deschis dintre Crin Antonescu si asanumitii intelectuali ai lui Traian Basescu s-a consumat intr-un nou act, sambata. Liderul PNL, intr-un discurs tinut in fata a sute de tineri liberali, i-a pus in aceeasi oala cu politicienii de la putere pe Vladimir Tismaneanu si Andrei Plesu, acuzandu-i in acelasi timp ca au fost membri PCR.
"Nu eu, nici Victor Ponta sau Daniel Constantin, nu am fost membri ai PCR cum au fost Traian Basescu, Emil Boc, Andrei Plesu sau Vladimir Tismaneanu", a spus Antonescu. Atacul a continuat.
"Nu eu m-am adresat memoriei slujitoare a fostei Securitati, ci Andrei Plesu. Nu eu am fost apostol al filosofiei marxiste pana cand a fugit din tara, ci Vladimir Tismaneanu. Nu putem sa acceptam in fata oamenilor care vor sa cunoasca istoria tarii lor lectii de antomunism de la Basescu, Boc, Macovei, Plesu, Tismaneanu. Nu eu am fost ministrul lui Iliescu in �90, ci Plesu. Nu eu am scris o carte elogioasa cu si despre Ion Iliescu, ci Tismaneanu", a adaugat Antonescu.
Tismaneanu: "Antonescu e un politician in deriva"
Vladimir Tismaneanu nu a ezitat sa-i raspunda liberalului.
"Crin Antonescu nu face decat sa confirme, de o maniera stridenta si contraproductiva pentru el, diagnosticul pe care l-am formulat chiar aici, in �Evenimentul zilei�. Cele doua caracteristici ale comportamentului sau politic sunt fatuitatea (adica o aroganta exacerbata) si vacuitatea (natura gaunoasa a retoricii sale). Salturile mortale pseudo-ideologice, dispretul pentru principii si pentru intelectualii critici, practicarea unei politici a compromisurilor ignobile, menite sa-i nauceasca si sa-i descumpaneasca definitiv pe autenticii liberali din Romania, toate acestea descriu un politician in deriva", a declarat Vladimir Tismaneanu pentru EVZ, adaugand ca "discursul liderului PNL este imbibat de ura si ranchiuna".
Intre liderul PNL si Vladimir Tismaneanu, Andrei Plesu si Mircea Cartarescu exista de mai bine de un an un razboi deschis al declaratiilor. Cei trei intelectuali l-au criticat frecvent in editoriale pe Antonescu pentru miscarile politice. La randul lui, liberalul le-a raspuns dur prin discursuri publice sau in conferinte de presa.
Raporteaza abuz de limbaj
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 08:28
EXCLUSIV: Ghid de utilizare a ziaristului in trustul lui Voiculescu
Autor: Florin Ciornei
Un fost angajat al Intact Media dezvaluie sistemul prin care jurnalistii din trust erau facuti sa transforme, fara cracnire, ordinele conducerii in materiale de presa.
UPDATE. Presedintele fondator al PC Dan Voiculescu a declarat ca intentioneaza sa dea in judecata cotidianul "Evenimnetul zilei", e arata intr-un comunicat al PC.
"Exista o limita in toate. Evenimentul Zilei imi foloseste tendentios numele si imaginea in articolul �Ghid de utilizare a ziaristului in trustul lui Voiculescu", publicat in numarul de miercuri, 4 mai 2011. Am vorbit o singura data cu ziaristul Stelian Negrea, cu mult timp in urma, cand l-am felicitat pentru un articol. In rest, nu am avut absolut niciun contact, direct sau indirect, cu acest domn. Nu stiu ce contract avea cu Trustul Intact, dar, in mod evident, eu nu sunt parte in acel contract. Folosirea numelui meu in acest articol este o manipulare flagranta. Analizez posibilitatea de a solicita in justitie daune de 1 milion de euro de la Evernimentul Zilei, suma pe care o voi dona Fundatiei pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului. De altfel, incepand de azi, voi actiona similar impotriva oricarui demers public defaimator. Cu sau fara voie, fiecare trebuie sa inteleaga ce consecinte poate avea o minciuna, o insulta sau o calomnie", sus'ine Dan Voicuelscu In comunicatul citat.
Stelian Negrea a lucrat pana de curand in trustul Intact, avand functia de senior editor Antena 3. De doua luni ocupa o pozitie-cheie: era coordontorul Departamentului de Investigatii al grupului media. Un fel de "politie secreta" - investigatii politice si economice - care trebuia sa adune informatii despre firme si oameni politici. De la putere.
Investigatiile vizau subiecte solicitate expres de conducerea trustului Intact si erau publicabile in oricare din mediile trustului - TV, on-line sau print.
Stelian Negrea a dezvaluit cum, la comanda cui si in ce scop se faceau anchetele jurnalistice.
"Departamentul de Investigatii media se subordona conducerii Intact. Au fost presiuni editoriale si comenzi in doua luni cat nu mi-am luat in 10 ani de presa", a declarat Negrea pentru EVZ.
Voiculescu cerea prin contract supunere totala
Fostul jurnalist a povestit la ce presiuni editoriale erau supusi angajatii Intact. Voiculescu voia de la jurnalistii sa execute orice ordin fara cracnire.
"Prin contract - daca il semnam - orice mi-ar fi spus nu puteam sa refuz. Mergi la firma cutare, strange informatii despre cutare firma sau cutare om politic care, evident, era de la putere - nu puteam sa spun �NU�. Te transformau intr-un accesoriu la brelocul lor", povesteste Stelian Negrea.
Conform contractului pe care i l-a oferit trustul Intact, la punctul 3.7 angajatul "are obligatia sa se conformeze tuturor cererilor, instructiunilor si reglementarilor Beneficiarului (SC Intact Media Grup - n.r.)".
Defaimarea lui Voiculescu costa 100.000 de euro
Era vorba de un adevarat sistem prin care jurnalistii trebuiau sa se supuna total si sa execute comenzile sub sanctiunea unor daune care nu se limitau la desfacerea contractului. Nerespectarea acordului implica sanctiuni de 100.000 de euro. De exemplu, daca nu respectau clauza de confidentialitate si dezvaluiau detalii despre modul de lucru. Clauza trebuia respectata inca 3 ani de la incheierea contractului.
DOCUMENT. In fotocopia contractului-tip folosit de Intact se pot observa semnaturile celor doi directori ai trustului
Stelian Negrea spune ca a demisionat nemultumit nu doar de presiunile editoriale, ci si de conditiile abuzive prin care se ingradea dreptul la libera exprimare. "Contractul prevede sanctiuni si in cazul in care vorbeam despre presiunile editoriale. Prevederile contractuale exercita o presiune uriasa care incala dreptul la libera exprimare. Conform contractului nu ai voie mai nimic", reclama Stelian Negrea.
La punctul 4.6, contractul prevede "sanctiuni de daune interese de 100.000 de euro" pentru "discreditarea prin declaratii sau orice alta atitudine ori modalitate, individual sau colectiv, perosanele din conducerea actuala sau viitoare a benefciarului, sau pe Beneficiar sau Afiliatii Beneficiarului (...)".
"Daca, de exemplu, as fi vorbit undeva in creierii muntilor si cineva ma auzea ca am spus ceva de rau de Voiculescu, as fi primit o sanctiune de 100.000 de euro", adauga jurnalistul. Stelian Negrea spune ca acesta este doar "varful aisbergului". "Pot sustine acuzatiile aduse trustului Intact si sunt pregatit sa fac noi dezvaluiri", a conchis fostul angajat al trustului lui Voiculescu.
Replica Intact: "E de porc. Trei luni a luat bani"
Codrut Seres, directorul general al trustului Intact, spune ca nu a dat niciodata ordine cu privire la subiecte. "Niste mizerii. Trei luni cat a luat banii pentru prestatiile sale nu a invocat presiuni. Dar atunci cand s-a venit cu contractul spui ca rata impunge. Mi se pare de porc sa invoci clauza de confidentialitate cu privire la activitatea interna ca iti afecteaza independenta de exprimare. Sunt niste prostii", spune Seres.
Intrebat cu privire la exercitarea presiunilor editoriale, directorul Intact spune ca asta e "o mizerie", ca nu ii dicta lui Negrea pe cine sa atace
|
Pace_Voua
311 mesaje
Membru din: 4/03/2011
Oras: Fagaras
|
Postat pe: 9 Mai 2011, ora 08:46
In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.
Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.
Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.
Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.
In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).
Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:
Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING
Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.
Sa vedem care este substanta fenomenului:
Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.
Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.
�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.
Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.
Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.
Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.
Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.
Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat
|
|
|
