Transcriptul emisiunii Zig-zag
Televiziunea Antena 3
Emisiunea ZIG-ZAG
Ora 20.05
TALK-SHOW
Ion Cristoiu in dialog cu Principele Radu al Romaniei
Ion Cristoiu: Înainte de 1989, am fost directorul revistei Teatru. La aceastã revistã unde m-au dus vremurile, printer actorii tineri pe care i-a cultivat revista, s-a numãrat ºi Radu Duda, actualmente Alteþa sa regalã Principele Radu Duda, candidat independent la preºedinþie. M-am hotãrât sã fac un taifas cu Principele Radu. Bine aþi venit, Alteþã. Dumneavoastrã vã amintiþi mai bine decât mine… ce îmi amintesc despre dumneavoastrã ca actor e faptul cã am publicat noi odatã pe coperta revistei Teatru, dumneavoastrã ºi Carmen Tãnase, la Teatrul Naþional din Iaºi, “Doi pe un balansoar”.
Principele Radu: A fost unul dintre cele mai frumoase spectacole ale mele ºi coperta aceea din pãcate ne-a adus oprirea lui. Pentru cã Sala Studio de la Teatrul Naþional din Iaºi pusese spectacolul fãrã sã aibã toate aprobãrile.
Ion Cristoiu: V-am fãcut un rãu fãrã sã ºtim.
Principele Radu: S-a jucat dupã aceea fãrã sã mai fie pus pe afiº, avea un succes mare de public, dar piesa fiind americanã era puþin mai dificil de plãtit…
Ion Cristoiu: A, erau drepturile de autor! Mai ºtiþi ceva de Carmen Tãnase?
Principele Radu: Da, este o actriþã cu un succes fabulos la televiziune, acum face un serial care are o trecere extraordinarã, chiar ºi în alte þãri, nu numai în România. E un talent extraordinar.
Ion Cristoiu: Dumneavoastrã dacã aþi fi fost actor acum în activitate, aþi fi acceptat sã jucaþi în televiziune?
Principele Radu: Nu cred cã aº mai fi fost actor.
Ion Cristoiu: Dacã.
Principele Radu: Nu cred cã asta s-ar mai fi întâmplat. Nu putea sã fie decât ce a fost. Nu cred cã…
Ion Cristoiu: Nu se mai putea…
Principele Radu: Nu, nu, nu.
Ion Cristoiu: Deseori când trec pe Kiseleff ºi se vede Palatul Elisabeta, rãmân surprins cã eu n-am vãzut niciodatã miºcare. Ce se întâmplã în interiorul palatului ãsta?
Principele Radu: Întâi aveþi acest sentiment pentru cã e departe de ºosea ºi pãstreazã o anumitã discreþie. În al doilea rând, vi se pare cã nu miºcã, pentru cã nu miºcã precum România.
Ion Cristoiu: Existã o viaþã?
Principele Radu: Palatul are o activitate foarte puternicã. Sunt sute de angajamente publice pe care le gãzduieºte, dar o face altfel decât fac celelalte instituþii. Noi am început aici în 2001, prezenþa acum 8 ani în luna mai, ºi am fãcut tot ce a fost posibil ca în aceºti 8 ani palatul sã lucreze netrãdându-ºi identitatea lui, ºi atunci acþiunea noastrã publicã are o particularitate. Nu seamãnã cu nimic din ceea ce se face în viaþa publicã româneascã, mai ales în viaþa politicã. Serile Palatului Elisabeta e un exemplu.
Ion Cristoiu: Vreþi sã spuneþi cã aveþi o activitate publicã? Palatul? Eu credeam cã n-are nici viaþã…
Principele Radu: Da, are o activitate publicã puternicã. Unul din evenimente este “Serile Palatului Elisabeta”. În fiecare lunã, serile au ajuns la cifra 100 - ºi noi nu suntem de 100 de luni în palat -, pun de fiecare datã întâlnirea sub o anumitã temã. De exemplu: “Societatea civilã româneascã”, sau “Pictorii români”,
“Uniunea Europeanã”, “NATO”, “Colegiul Marshall”, “Comunitatea de afaceri”, “Camera de comerþ a României”… Pe urmã avem serile regionale. Cât am fost reprezentant special a trei guverne diferite am fãcut mereu serile regionale, care purtau numele judeþului: “Seara doljeanã”, “Seara ieºeanã”, “Seara braºoveanã”, punând împreunã personalitãþi din judeþul respectiv, de toate felurile, de la oameni de afaceri pânã la militari sau jurnaliºti, ºi mediul bucureºtean, corpul diplomatic, companii de consultanþã, pentru a însufleþi aceastã comunitate localã þinutã într-o stare de umilinþã de cãtre centru, în general.
Ion Cristoiu: Acolo stau ºi douã familii. Din ce povestiþi dumneavoastrã, vãd cã e o instituþie.
Principele Radu: Da. Familiile cele douã au douã apartamente…
Ion Cristoiu: Cum aratã viaþa?
Principele Radu: Da, la etajul 1 al palatului sunt douã apartamente care stau faþã în faþã, e apartamentul maiestãþilor lor ºi cel al nostru, fiecare din ele compuse dintr-un ºir de douã sau trei încãperi, ºi acolo ne ducem viaþa în fiecare zi. Restul palatului e folosit tot pentru întâlniri, activitãþi. Secretariatul nostru cuprinde destul de multã lume, dar activitãþile sunt fãcute pe temeiul Casei regale.
Ion Cristoiu: A, deci e o instituþie în acel palat? Nu cum ar crede unii cã cele douã familii fac acolo…
Principele Radu: Da, noi ocupãm câteva zeci de metri pãtraþi, poate 100, dar restul casei… ca ºi la Palatul Buckingham.. Regina Elisabeta în camera ei, unde ne primeºte la ceai, e o camerã nu mai mare decât spaþiul unde stãm noi de vorbã. ªi de altfel îºi fierbe apa de la ceai singurã. Restul palatului e gigantic ºi ea primeºte acolo tot felul de musafiri.
Ion Cristoiu: Existã un protocol, luaþi masa împreunã cu maiestatea sa?
Principele Radu: Da.
Ion Cristoiu: Toate cele 3 mese?
Principele Radu: Da, e un anume protocol. Nu toate trei, pentru cã regele nu ia micul dejun niciodatã. Nu mãnâncã decât la prânz, la 12:30, niciodatã mai mult, ºi masa de prânz dureazã 20 de minute. Cafeaua dureazã un minut. Nu-i place sã piardã vremea cu masa. Iar seara mãnâncã amândoi la 18:30 ºi dureazã 25 de minute, pentru cã mai stãm puþin de vorbã.
Ion Cristoiu: Înseamnã cã e contrar tradiþiei româneºti, care presupune sã stai cât mai mult la masã.
Principele Radu: El ºi astãzi, la 87 de ani, dacã îmbracã uniforma de la vârsta de 27, se încheie la toþi nasturii.
Ion Cristoiu: Stã bine cu sãnãtatea?
Principele Radu: Da, e foarte bine.
Ion Cristoiu: ªi ce face, îºi scrie memoriile?
Principele Radu: Întâi ºi întâi îºi îngrijeºte jeep-urile în fiecare zi. Se duce la atelier ºi ºurubãreºte.
Ion Cristoiu: Da, ºi acum?
Principele Radu: Da. Se bagã sub maºini, le reparã. Sunt 9 pe care le-a refãcut de-a lungul a 50 de ani, a refãcut 9 jeep-uri de rãzboi. Are grijã de ele. κi verificã corespondenþa în fiecare zi, scrie o parte din scrisori cu mâna lui, primeºte tot felul de musafiri, merge prin þarã, conduce maºina singur, a mers la un moment dat de la Geneva la Paris ºi înapoi. De la Bucureºti la Sãvârºin merge numai cu maºina condusã personal.
Ion Cristoiu: Probabil cã la fel ca mulþi români, aveam impresia cã nu face nimic.
Principele Radu: Da, e adevãrat.
Ion Cristoiu: Dar acum îmi dau seama cã e o activitate intensã. Dumneavoastrã aþi hotãrât sã candidaþi ºi aþi stat de vorbã cu maiestãþile sale, sau regele Mihai a spus, ce ar fi dacã ai candida? Mã intereseazã momentul ãla omenesc.
Principele Radu: Momentul a fost în anul 2007 într-o plimbare prin parcul de la Sãvârºin. Erau deja 2-3 ani de când subiectul acesta îmi parvenea mereu în diferite întâlniri. Dupã cum v-am spus ºi cu alte ocazii, sunt foarte mult timp plecat prin þarã, în comunitãþile locale. ªcoli, universitãþi, camere de comerþ, administraþii locale. Eu cred în puterea comunitãþii locale de a privi cu fruntea sus cãtre lume, de a fi stãpânã pe ea însãºi.
Ion Cristoiu: Dar la acea plimbare cum a fost? Dumneavoastrã aþi deschis subiectul?
Principele Radu: Da, i-am spus, pentru cã regele nu vine în general la acele întâlniri în þarã, ºi punându-l în temã de fiecare datã cu ce s-a întâmplat, la un moment dat, în anii 2005, 2006 ºi 2007 în mod special, acest subiect a revenit mereu în discuþiile publice pe care le aveam cu diverse persoane. Presã… ªi la acea întâlnire la Sãvârºin, era într-o varã, ne-am plimbat prin parc într-o dupã-amiazã, doar noi doi, ºi i-am spus cã acest lucru începe sã devinã din ce în ce mai mult un subiect. ªi cã aº vrea sã ºtie acest fapt pentru cã e ceva cu totul ieºit din comun, nu e un lucru uºor de înþeles, nici uºor de decis. ªi atunci regele a spus textual, dupã o pauzã destul de lungã: “Aceasta e o sabie cu douã tãiºuri”.
Ion Cristoiu: Atât? N-a explicat ºi de ce?
Principele Radu: Nu, dar eu am fost cu totul de acord cu el, cã sunt douã tãiºuri.
Ion Cristoiu: Ce se înþelegea, care e un tãiº ºi care e altul?
Principele Radu: Cã existã o parte bunã a acestui lucru, pentru cã regele a fost toatã viaþa interesat de menþinerea în spiritul naþional ºi în instituþiile României a unei statalitãþi solide. E singurul lucru care a contat. La urma urmei familia regalã e un fel de custode al statului român modern, pe care l-a format. Deci pentru el, principalul lucru, deasupra oricãrei forme de guvernãmânt, este de a pãstra pe cât posibil naþiunea, cu valorile ºi forma ei propriu-zisã, ºi statalitatea ºi statul, care nu sunt de fapt acelaºi lucru. ªi ultimii ani regelui i-au adus în mod limpede în faþã o degradare a statalitãþii ca sumã de valori. E limpede cã românul nu mai înþelege prea bine ce înseamnã acest stat.
Ion Cristoiu: Dar dincolo de aceste lucruri, maiestatea sa e apropiat de dumneavoastrã ca om. De atunci aþi mai discutat, v-aþi sfãtuit în campania asta electoralã? V-a atras atenþia asupra vreunui pericol?
Principele Radu: Da, de atunci au trecut 2 ani ºi jumãtate ºi între timp discuþiile au continuat. Am vorbit ºi pe parcursul lui 2008, însã regele a fãcut de fiecare datã o luare de cunoºtinþã a acestor aspecte, ºi corespondãm, vorbim destul de des, ºi puþin câte puþin subiectul a fost întors pe toate pãrþile ºi rediscutat pânã în
2008. Dupã 2 ani de la aducerea lui pe firmament, într-o zi - în 21 februarie - a spus: “O sã mergem înainte aºa. Cred cã e un lucru bun de fãcut”.
Ion Cristoiu: Staþi, cã totuºi sunteþi douã persoane apropiate. Cum, adicã la un moment dat a spus cred cã o sã mergem înainte? Sau dumneavoastrã aþi spus: pot sã candidez?
Principele Radu: Doi ani a fost continuu discutat acest lucru.
Ion Cristoiu: A, da?
Principele Radu: Da.
Ion Cristoiu: ªi de ce? Ezita sau ce?
Principele Radu: Nu a considerat probabil cã este momentul. Eu niciodatã nu îi spuneam, în aceºti 2 ani, maiestate, vã rog sã facem asta. Eu îi aduceam la cunoºtinþã de fiecare datã situaþia. Urmãrind felul în care lucrurile decurg în România ºi discutând în continuare… am vorbit mereu despre asta, pânã au început sã îi spunã ºi diverse persoane direct, fãrã sã îi spun eu. ªi la începutul lui 2009, întâlnirile noastre au fost mult mai dese. Am mers chiar ºi noi în Elveþia pentru câteva sãptãmâni, ceea ce n-am mai fãcut de ani de zile, ºi am discutat atunci destul de mult.
Ion Cristoiu: Staþi, puteaþi sã vã întâlniþi la masã. Nu abordaþi subiectul acesta?
Principele Radu: Da, dar vreau sã vã spun cã… la masã în general nu prea vorbim, regele mãnâncã foarte puþin ºi scurt. Nu e timp de vorbit. Dar mai e un motiv pentru care a fãcut-o în 2009, în februarie, faptul cã era anul electoral. Adicã discuþia asta în 2007 nu avea atât de mare relevanþã, pentru cã mai era timp.
Ion Cristoiu: Pot sã constat cã a vorbit cu dumneavoastrã ca un ºef de stat, nu ca un socru?
Principele Radu: Da. El e ºef de stat ºi atunci când… Eu nu l-am vãzut niciodatã pe rege în faþa mea ca un socru 100%. Niciodatã. Eu n-am uitat nicio clipã cã e regele meu în aceºti ani.
Ion Cristoiu: Observ cã toatã aceastã discuþie a fost cu regele Mihai, ºi nu cu tatãl Margaretei.
Principele Radu: Absolut.
Ion Cristoiu: E posibil aºa ceva?
Principele Radu: Da. ªtiþi ce se întâmplã? E posibil, pentru cã oamenii care au profesat aceastã ºefie a statului, prin încarnarea ei, sunt asta ºi când dorm, ºi când iau micul dejun. M-am întâlnit cu regele Juan Carlos acum, pe 29. El nu e nici socrul meu, nici regele meu. ªi cu toate acestea nicio clipã eu nu uit cã e regele Spaniei, chiar dacã vorbim în cele mai nãstruºnice subiecte. Pentru cã el are alt fel de personalitate. El e vorbãreþ, jucãuº…
Ion Cristoiu: Nu e ca maiestatea sa.
Principele Radu: Nu. ªi vorbim multe lucruri care nu au nimic legat de conducerea statului spaniol. Cu toate acestea nu uit nicio clipã cine e. Pentru cã astfel de îndeletniciri nu sunt cu adevãrat profesii. Sunt destine, nu sunt cariere. Deci omul pe care îl ai în faþã nu poartã haina unei îndeletniciri. Ci poartã un fel de aripã deasupra lui, care îl duce mai departe.
Ion Cristoiu: Voiam sã vã întreb, dumneavoastrã eraþi actorul Radu Duda, v-a schimbat intrarea în aceastã lume a Casei regale a contactelor cu familii regale? Adicã eraþi ºi înainte aºa… sobru, disciplinat, controlat?
Principele Radu: O anumitã parte a personalitãþii nu are cum sã se schimbe. Am fost educat aºa de la vârsta de 0 ani. Am plecat din Maternitatea Elena, din Iaºi, ca fiu al unei mame de 22 de ani, care era studentã, ºi am fost crescut într-o lume de oameni în vârstã, a pãrinþilor ei ºi a pãrinþilor tatãlui meu, pânã la vârsta de 7 ani.
Ion Cristoiu: Adicã la bunici.
Principele Radu: Da. ªi bunicii mei erau doi intelectuali foarte, foarte subþiri.
Ion Cristoiu: Severi?
Principele Radu: Nu. Erau foarte în vârstã faþã de mine, bunicul meu, care a fost medic, era nãscut în 1894. Deci la venirea mea pe lume era un domn bãtrân. ªi de altfel nici n-a trãit decât 10 ani… la 10 ani ai mei au murit. Într-un mod cât se poate de dramatic. A fãcut un infarct cãzând într-o cofetãrie, la rând.
Ion Cristoiu: Da.
Principele Radu: A fost un model, a fost un om excepþional. Un om de o extraordinarã personalitate, dar din pãcate nu aveam decât 10 ani când a dispãrut. Pentru mine a rãmas ca un model. Iar bunica mea, soþia lui, era un reputat profesor de istorie ºi de limbi strãine, ºi care au contat amândoi enorm pentru mine. Eu fiind nãscut în 1960, nu mã separau decât 12 ani de momentul în care în România s-a schimbat regimul. Deci ei fatalmente erau oameni care aparþineau în mod automat unui alt… un om care la momentul naºterii mele avea 66 de ani, era un om pe care nu-l mai putea schimba o lume nouã. ªi ca atare educaþia mea a venit în mod direct de la ei, în acel oraº patriarhal, unde se mânca ºerbet de trandafir ºi duminica jucau poker pe 30 de bani împreunã cu preotul din capãtul strãzii ºi cu profesorii din oraº…
Ion Cristoiu: Asta în Iaºi?
Principele Radu: Nu, era un orãºel lângã, Bârlad. La 7 ani m-am întors la Iaºi, la pãrinþi, unde am gãsit doi oameni surprinzãtor de tineri, despre care nu înþelegeam cum aº putea sã îi numesc pãrinþi. Erau ca doi fraþi mai mari. Mama avea 29 de ani, iar tata 31. ªi am rãmas în acest raport de prietenie cu ei pânã la sfârºit.
Ion Cristoiu: De fapt primii 10 ani aþi fost cu bunicii.
Principele Radu: Da, ºi cu pãrinþii a fost un fel de complicitate. Toþi împreunã eram copiii a doi oameni care la un moment dat n-au mai fost. ªi cred cã de acolo s-a tras acest fel de sobrietate de care vorbiþi, ºi din natura mea umanã, dar ºi din educaþia primitã de la ei. ªi pe urmã când am intrat în familia regelui, nu atât comportamentul maiestãþii sale… pentru cã regele e un om foarte simplu. Îl poþi gãsi, dacã nu anunþi când te duci, în salopetã, la motor.. Dar are ceva în sensul datoriei pe care o are. De fapt acest om e rege pentru cã el crede cã are o datorie. E singurul motor care îl þine în viaþã, ºi care îi dã un sens. Pentru cã pentru el din momentul plecãrii, din 1948, nimic nu a fost reparabil. Pentru el atâta vreme cât n-a putut sã îºi facã datoria faþã de România, cum a înþeles el, totul a fost o pierdere. Totul e ireparabil. El nu doreºte poziþii, nu doreºte bani, nu doreºte bogãþii. Lui maºinile i-au plãcut pentru performanþa lor tehnicã, nu pentru culoarea lor sau ca sã îi epateze pe ceilalþi. De altfel nu ºtiu dacã aþi remarcat, regele în Bucureºti când conduce, conduce maºini foarte scumpe. Dar nimeni nu bagã asta de seamã. Nu pare cã e în contrast… asta pentru cã are înãuntru acest lucru.
Ion Cristoiu: Au fost anumite elemente de protocol la care v-aþi adaptat mai greu? Nu aici, în întâlniri, la Palatul Buckingham, la…
Principele Radu: Nu, nu mi-a fost greu, pentru cã…
Ion Cristoiu: Eraþi actor.
Principele Radu: Poate cã existã ºi ceva din asta care m-a ajutat. Dar întâi ºi întâi pentru cã nimic din ritualul vieþii noastre, de exemplu, ritualul de a merge la bisericã sã aprinzi o lumânare, sau de a merge într-o bibliotecã, toate au un anume sens, ele pornesc de undeva. La un moment dat eu i-am spus cuiva de la palat, o fatã care venise sã se angajeze cameristã, ºi care pusese în faþa mesei obiectele de folosit pentru mâncare anapoda. ªi eu i-am spus, ele se pun altfel, uite aºa. ªi i-am spus, dar ºtii de ce? ªi ea a spus cã e frumos. ªi am spus nu, întâi trebuie sã fie utile. Furculiþa e pusã aici nu pentru fanfaronadã, ci pentru cã trebuie sã fie aproape de mânã. Acelaºi lucru e ºi la ritualul de la Palatul Buckingham. El nu e respectat prosteºte. El a fost pus la cale acum 700 de ani, pentru cã exprimã un conþinut. ªi aºa se întâmplã cu absolut tot ritualul statal. Chiar ºi într-o republicã. Pentru cã nu toate þãrile puternice sunt monarhii. Dar nimic din ceea ce ritualul cere, nu e fãcut gratuit. Totul are un rost undeva. Citeam zilele trecute despre George Washington cât era de pedant. Dar el nu era pedant din superficialitate. El spunea la un moment dat cã indiferent cine intrã în camerã, dacã i se adreseazã, el se ridicã în picioare. Dar n-o fãcea dintr-o politeþe stupidã sau fãrã rost, o fãcea pentru cã simþea nevoia sã îl onoreze pe celãlalt, iar celãlalt la rândul lui nu mai putea sfârºi decât prin a-l respecta.
Ion Cristoiu: Cât e personalul la palat?
Principele Radu: Sunt 3 cameriste care lucreazã… dar dimensiunea palatului e imensã, are 3500 de metri. Deci sunt chiar foarte puþine. Existã o bucãtãreasã, Gina, care e excepþionalã, ºi mai ales la patiserie. Existã câþiva ofiþeri ºi subofiþeri de la SPP care pãzesc clãdirea ºi care sunt angajaþii statului. Existã câteva persoane la secretariat, unele sunt angajate de noi, altele sunt angajate de stat, pentru cã regele are prin lege dreptul de a avea un mic personal…
Ion Cristoiu: Care e criteriul când angajaþi?
Principele Radu: De asta nu mã ocup eu. E un director al administraþiei regelui care se ocupã de asta.
Ion Cristoiu: Dar existã un criteriu? Bãnuiesc cã nu angajaþi orice cameristã.
Principele Radu: E un criteriu, bine, camerista nu e un post atât de complicat. Nu primim doctori în economie la…
Ion Cristoiu: Am înþeles. Aþi fãcut niºte dezvãluiri, ºi o imagine… trebuie sã recunoaºteþi cã exista o imagine de porþi închise la Casa regalã. Spuneþi-mi, au trecut 6 luni, regretaþi cã v-aþi anunþat candidatura?
Principele Radu: Nu.
Ion Cristoiu: De ce?
Principele Radu: Pentru cã este o extraordinarã ocazie de verificare pentru mine, ca om care a slujit 8 ani de zile cu tot devotamentul viaþa publicã româneascã. Am început la 42 de ani mergând la ºcoalã, am intrat la Colegiul Naþional de Apãrare, ºi timp de 4 ani pânã în 2006 n-am fãcut decât sã studiez, în timp ce ºi lucram. E un angajament pe care Principesa ºi cu mine l-am luat, pentru cã am realizat în 2001 când am venit, era momentul când Simion al II-lea lua în primire Guvernul bulgar, am venit odatã, ºi fiecare a luat-o pe un alt drum. Dar amândoi am pornit spre societãþile noastre. ªi vine un moment în care ai nevoie sã îþi rãspunzi la o întrebare. Întâi ºi întâi, eºti util acestei þãri sau nu? Pentru cã e evident cã lumea de astãzi nu e o lume a moºtenirii unui drept prin naºtere. Ci o lume a meritului. E un lucru pe care îl verifici în Spania, în Marea Britanie, ºi cu atât mai mult în þãri care se conduc dupã o Constituþie republicanã. Nu existã în acest moment posibilitatea de a te adresa viitorului numai pentru cã te-ai nãscut cu o poziþie. Acest lucru s-a încheiat ºi sper cã toatã lumea înþelege cã nu se poate întoarce. Dar existã un anume fel de a fi util þãrii, pe care îl are de evaluat chiar ºi cineva care s-a nãscut într-o familie regalã, dar cu atât mai mult cineva care a intrat fãrã sã fi fost nãscut în ea. Eu fiind un român nãscut într-o familie obiºnuitã, am cu atât mai mult obligaþia istoricã de a fi o punte de legãturã între familie ºi þarã.
Ion Cristoiu: Dacã nu aþi fi fost Principele Radu Duda, aþi fi candidat?
Principele Radu: Niciodatã.
Ion Cristoiu: De ce?
Principele Radu: Pentru cã nu ar fi arãtat niciodatã viaþa mea în acest fel. Nu aº fi fost un personaj public care doreºte sã ajungã om de stat. Aº fi fost un om de artã ºi aº fi încheiat ca om de artã. Este exclusiv datoratã identitãþii mele actuale pe care însã am asumat-o nu ca pe un personaj sau ca pe o hainã, ci am asumat-o în sângele meu, în viaþa mea, în respiraþia mea… Nu e vorba doar de cazul meu particular. ªi nici de un merit personal. În Suedia existã un caz celebru. Soþia regelui Carl Gustaf a fost translator. Era o tânãrã fatã din Germania, foarte frumoasã, cu care acest tânãr rege s-a cãsãtorit, dar particularitatea era cã regele era deja pe tron în momentul în care a gãsit aceastã fatã în Germania, de care s-a îndrãgostit. A luat-o de soþie, ºi aceastã persoanã, dintr-o familie simplã din Germania, s-a dus în þara de adopþie cu extraordinar de dificila sarcinã de a deveni reginã direct. ªi astãzi, dupã 34 de ani, regina Silvia e cea mai iubitã persoanã din familia regalã, e un simbol al acestei þãri, o þarã foarte de stânga dealtfel, un om care nu numai cã întruchipeazã gustul suedez, dar e ºi un liant pentru coroana suedezã. ªi în acest moment nimeni nu îºi poate imagina nici þara, nici familia fãrã ea. ªi e o femeie care ºi-a început acest fel de viaþã la 20 ºi ceva de ani, a devenit mama a trei copii care astãzi sunt ºi ei pe punctul de a deveni pãrinþi, ºi e un exemplu extraordinar despre ceea ce înseamnã sã îþi asumi nu o carierã, nu un rol, ci un destin. Astãzi când mã uit la ea, nu vãd în Europa o reginã mai perfectã decât Silvia a Suediei.
Ion Cristoiu: Da. Spuneþi-mi când aþi fost la întâlnirea privatã cu regele Juan Carlos, a fãcut vreo remarcã în legãturã cu candidatura dumneavoastrã?
Principele Radu: Da.
Ion Cristoiu: ªi ce a spus, a glumit?
Principele Radu: E foarte interesat.
Ion Cristoiu: Nu v-a descurajat?
Principele Radu: Nu. Dar întâi ºi întâi, un om de experienþa lui nu ºi-ar putea vreodatã permite sã facã un gest atât de brutal într-o chestiune care priveºte familia românã ºi þara ei.. Nici lui nu i-ar plãcea sã audã despre el ºi þara lui vreo remarcã. În schimb e foarte interesat, de ce? Pentru cã Juan Carlos al Spaniei e probabil cel mai prezidenþial rege din lume. Pentru cã el ºi-a câºtigat coroana prin propriul merit. El e singurul caz din secolul 20 când un monarh a ajuns monarh prin merit personal, prin forþa personalitãþii lui. El nu era la rând la tron. Deci aceastã þarã a îmbrãþiºat monarhia prin el ºi pentru el. De aceea existã ºi o problemã mare astãzi în Spania, pentru cã toþi spaniolii sunt juancarliºti, nu monarhiºti. O bunã parte din oamenii care þin cu el nu doresc monarhie, ci pe el. ªi asta e o problemã serioasã pentru el, cã are 71 de ani. Ei nu au ceva în special cu urmaºul lui, pentru cã are toate calitãþile, minus una, nu e el. ªi aici…..
Ion Cristoiu: Senzaþionalã observaþie.
Principele Radu: Deci el, orice lucru þi-ar spune, aceastã legendã vie a secolului 20, pentru cã Juan Carlos e un mare om de stat, e o binecuvântare. ªi în plus e un om atât de jovial ºi atât de simplu… dar e adevãrat, cã spre satisfacþia mea prezidenþialã, niciodatã n-a fost atât de afectuos cu mine ca acum. În toþi aceºti ani de când îl cunosc, a avut un fel de… un fel de duioºie, un fel de protecþie pãrinteascã. Niciodatã n-a fost atât de afectuos cu noi, cum a fost în lunea aceea. Bineînþeles cã nu se poate pune problema unei poziþii publice a lui în privinþa aceasta. Dar el nu a privit-o ca pe ºeful de stat al Spaniei, ci ca o întâlnire în care e foarte interesat. De altfel un om care a trecut prin ce a trecut el înþelege bine cã þãrile din Estul Europei sunt într-o stare de vulnerabilitate din cauza felului în care s-a fãcut tranziþia de la comunism la democraþie. ªi þara lui, care e o þarã cu mult mai solidã ca România, are anumite vulnerabilitãþi democratice. Deci înþelege bine cã o þarã ca Bulgaria, Serbia, România, sunt þãri care încã îºi cautã identitatea.
Ion Cristoiu: Da. Spuneþi-mi, dumneavoastrã vã enervaþi?
Principele Radu: O, da.
Ion Cristoiu: Nu se vede.
Principele Radu: Aceasta e meseria. A te enerva e o slãbiciune, ºi atunci încerc sã o acopãr. Mã enervez teribil uneori. Dar enervarea mea nu se produce decât în faþa incompetenþei. Pe mine mã enerveazã doar lucrurile care nu ies, care nu merg. În rest am înþelegere pentru orice altceva.
Ion Cristoiu: Maiestatea sa se enerveazã?
Principele Radu: Da. Nu aratã, dar uneori se enerveazã teribil.
Ion Cristoiu: În aceastã perioadã de candidat… dumneavoastrã spuneþi cã nu faceþi campanie… dupã ce v-aþi anunþat, existã vreo acuzaþie care v-a supãrat?
Principele Radu: Deloc. Nu m-au supãrat, pentru cã existã douã circumstanþe atenuante. Întâi ºi întâi, faptul cã orice om care ajunge sã doreascã o astfel de poziþie e cât se poate de normal sã fie scrutat de societate în toate felurile. ªi în al doilea rând, dacã ceea ce se produce public ca acuzã are un anumit rost, are un motiv, porneºte de la ceva, e cât se poate de normal. Dacã de exemplu luãm
acea acuzã cu colaborarea cu Securitatea, cum pot sã mã supãr, când acel document pe care numele meu e pus existã? Cum aº putea sã mã supãr? ªi eu sunt intrigat de faptul cã acel document existã. Cum sã nu fie intrigaþi cei care nu mã vor? Pentru cã existã desigur o manipularã serioasã a acestor acuzaþii. Dar chiar dacã ele… câtã vreme documentul acela existã, ºi eu aº pune întrebarea de ce existã. Acum, dupã ce am spus de 100 de ori de ce cred eu cã el existã, ºi cã n-am fãcut acest gest, evident cã dacã povestea se repetã la infinit nu e plãcut.
Ion Cristoiu: Vã aºteptaþi… cunoaºteþi confruntãrile electorale din România, vã aºteptaþi la ºi mai multe mizerii?
Principele Radu: Da, sunt convins cã vor apãrea.
Ion Cristoiu: ªi cum veþi reacþiona? Nu o sã vã enervaþi?
Principele Radu: O sã….
Ion Cristoiu: S-ar putea sã fie confruntãri unde o sã fiþi chiar insultat. O sã rezistaþi?
Principele Radu: Da. Sunt un luptãtor. E adevãrat cã la început am luptat cu cuvântul, acum lupt cu sabia, dar sunt un luptãtor.
Ion Cristoiu: Publicitate.
Ion Cristoiu: Am revenit, un taifas istoric cu Alteþa sa Principele Radu Duda. Domnia sa mi-a amintit cã a fost un interviu, primul interviu al dumneavoastrã, tot cu mine. A fost într-un fel…
Principele Radu: Acum 7-8 ani.
Ion Cristoiu: Am aici o carte: “Principele Radu al României în dialog cu Nicolae Drãguºin - altfel”. Am înþeles cã e ºi titlul campaniei dumneavoastrã. Altfel ce? Altfel de Românie, altfel de preºedinþie?
Principele Radu: Exact. Altfel de generaþie regalã întâi ºi întâi, prima generaþie din familia regalã care nu va moºteni decât un tron virtual. E interesant. Principesa Margareta va fi prima din cei cinci ºefi ai Casei, care atunci când îi va veni rândul va moºteni ceva ce nu existã. Deci pentru asta trebuie sã îþi pui dinainte… trebuie sã ºtim exact ce vom face în situaþia aceea în România. Altfel de stat, gãsesc cã statul român e în momentul de faþã într-una diin cele mai vulnerabile forme ale lui de la crearea lui de Carol I. Altfel de democraþie, democraþia româneascã e astãzi extraordinar de fragilizatã de lipsa de încredere a oamenilor, altfel de instituþii, altfel de candidaturã, altfel de campanie electoralã.
Ion Cristoiu: ªi altfel de preºedinte, în ce sens?
Principele Radu: În sensul cã nu voi fi sub nicio formã un preºedinte politic.
Ion Cristoiu: Altfel decât preºedintele în exerciþiu, sau decât toþi preºedinþii României de pânã acum?
Principele Radu: Decât toþi preºedinþii. Preºedintele actual nu a fãcut altceva decât sã îngroaºe tuºele unei forme, ale unui profil care fusese deja bine de tot dus în direcþia aceasta, din 1989 încoace, de toþi ceilalþi. Nu e autorul integral al acestei devieri de la statalitate, de 20 de ani.
Ion Cristoiu: Îmi amintesc cã aþi colaborat la revista Teatru ºi ca jurnalist. Ca jurnalist, faceþi scurt un portret despre principalii dumneavoastrã contracandidaþi. Crin Antonescu, ce e bun, ce e rãu?
Principele Radu: Nu, ei sunt toþi trei, au douã trãsãturi commune importante. Prima e cã sunt toþi oameni politici, fiecare cu mai mult sau mai puþin talent, cu mai mult sau mai puþinã putere, ºi a doua caracteristicã e cã nici unul dintre ei nu e bun de preºedinte.
Ion Cristoiu: În afarã de dumneavoastrã.
Principele Radu: Absolut.
Ion Cristoiu: Spuneþi-mi un lucru bun despre Traian Bãsescu.
Principele Radu: Este cel mai redutabil om politic pe care l-a avut România în ultimii…
Ion Cristoiu: Adicã e mai bun decât Ion Iliescu?
Principele Radu: E “mai” redutabil.
Ion Cristoiu: De ce?
Principele Radu: Pentru cã e un om care provoacã fricã.
Ion Cristoiu: Ce are specific Traian Bãsescu?
Principele Radu: Setea de putere. Plãcerea.
Ion Cristoiu: Foarte interesantã observaþie, îi place puterea.
Principele Radu: Nu puterea, ci lupta, în stomac, îi face plãcere aceastã permanentã sfâºiere.
Ion Cristoiu: Nu se simte bine când e liniºte.
Principele Radu: E o mare plãcere. Aºa cum vã place sã fumaþi. E o plãcere, vine din viscere. ªi de aceea nici nu se încheie vreodatã. Pentru cã dacã ar veni din suflet sau din minte, ar putea sã apunã. Omul poate înceta sã iubeascã, dar nu va înceta sã îi fie foame pânã la capãt. Nu va înceta sã îi fie sete. Aici e vorba de o sete. Setea de luptã ºi de putere. De aceea ºi spun cã e un om politic redutabil. Problema este cã la Cotroceni trebuie altceva decât un om politic. Trebuie un om de stat. Omul acela trebuie sã respire statalitate în fiecare zi, cum respirã Juan Carlos aer. Indiferent dacã e rege sau preºedinte. Nu conteazã asta. Nu forma de guvernãmânt e problema. Ci faptul cã omul aºezat acolo trebuie sã acþioneze statal, nu politic. Uitaþi-vã, dau un exemplu din domeniul republican. Adenauer nu era ºef de stat, era doar cancelar, era premier. Deci era om politic. Nu era un monarh, cu toate acestea omul acesta respira statalitate. Era un om care impunea nu numai respect, dar valorile pe care statul are nevoie sã le conþinã, sã fie înconjurat de ele. ªi aceasta e marea dramã a statului român. Pentru cã îl are în frunte pe omul cel mai puternic ºi mai talentat din punct de vedere politic. Îi face rãu. N-ar trebui sã fie acolo. Câºtigul lui, succesul lui de om politic este insuccesul statalitãþii româneºti.
Ion Cristoiu: Sunteþi bun gazetar. Extraordinarã observaþia asta. Aºa este cã ghinionul statului român este cã e un om foarte bun, politic, acolo.
Principele Radu: ªi n-ar trebui sã fie acolo. Ar trebui sã fie în altã parte, aici e drama.
Ion Cristoiu: Îl vedeþi ºeful opoziþiei? Ar fi bun de ºeful opoziþiei?
Principele Radu: E bun de ºef, ºi preºedintele României nu e un ºef. Nu e nicãieri scris cã el ar fi ºef la ceva.
Ion Cristoiu: De ce credeþi cã… despre ceilalþi contracandidaþi sã vã întreb?
Principele Radu: Nu mã întrebaþi pentru cã n-are rost.
Ion Cristoiu: Da, aºadar, sã încheiem. Indiferent ce se va întâmpla, vã veþi înscrie ºi oficial în cursã?
Principele Radu: Da.
Ion Cristoiu: Dacã, sã spunem, dacã nu aþi intra în turul 2, cui daþi voturile?
Principele Radu: Nimãnui, mie. Le þin ºi fac din ele un tezaur cu care vom duce Casa regalã mai departe.
Ion Cristoiu: Da, extraordinar. Un taifas cu Alteþa sa Principele Radu Duda. Vã urez succes! O sã vã urmãresc în aceastã bãtãlie.. La revedere.
