Info
x
Putem citi ºi discuta biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:12
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:46:16De la: karpov, la data 2009-08-17 19:13:04De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 15:43:07De la: alehin, la data 2009-08-17 15:16:52articolul 7 din Constituþia de la 1866, prin care nu se acordau cetãþenie românã ºi implicit drepturi sociale ºi politice decât persoanelor de rit creºtin. Ioana, ai grija ce-i doresti lui Dorynus ca s-ar putea sa i se-ndeplineasca !...
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:21
De la: mytcor, la data 2009-08-17 21:12:30De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:46:16De la: karpov, la data 2009-08-17 19:13:04De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 15:43:07De la: alehin, la data 2009-08-17 15:16:52articolul 7 din Constituþia de la 1866, prin care nu se acordau cetãþenie românã ºi implicit drepturi sociale ºi politice decât persoanelor de rit creºtin. nu lui dorinel...lui karpov da...o sã i se indeplineascã...atunci când o sã ajung eu regina angliei
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:34
....how God created light, Ioana
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:40
De la: mytcor, la data 2009-08-17 21:34:26 mytcor...nu începe și cu ca toți ãștia care-și varsã frustrãrile împotriva creștinismului pe toate topicurile ridiculizându-l în fel și chip.....eu te consider mult mai inteligent de atât... |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:43
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 21:21:23De la: mytcor, la data 2009-08-17 21:12:30De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:46:16De la: karpov, la data 2009-08-17 19:13:04De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 15:43:07De la: alehin, la data 2009-08-17 15:16:52articolul 7 din Constituþia de la 1866, prin care nu se acordau cetãþenie românã ºi implicit drepturi sociale ºi politice decât persoanelor de rit creºtin. Ateta voastra ,sper sa ajungeti regina Angliei ca pe acolo ai ce invata -biserica de acolo e ceva mai evoluata -ai sanse mai mari decat sa ajungi in rai vreodata - roaga-te la ingerii domnului pe care i-a pus sa deschida un punct de lucru adica iadul,niste rebuturi dealtfel ,de aici putem sa ne dam seama de in-capacitatea intelectuala a D-zeului -a gresit si cand a fabricat oamenii si cand a fabricat ingerii-pai daca e supus greselilor de unde dracu' sa invatam si noi ,din greselile lui ? nu vezi si cu cataclismele de pe glob si din tot restul universului de parca zici ca totul a fost creat de un psihopat ? ce ar fi fost daca si cel care a gandit si creat calculatorul ar fi procedat la fel ? pe de alta parte am remarcat ca ma eviti -nu agreezi ghivecele mele -nu faci fata la o lupta pe mai multe fronturi -ataci doar de la distanta - vezi ca ai fost invocata si la top AUTO - |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:52
**biserica de acolo e ceva mai evoluata**
evoluatã în ce sens? iar dacã existã rãu în lume existã doar datoritã pãcatelor oamenilor...mai spuneam și pe un alt topic ...omul este stãpânul acestei lumi.... **pe de alta parte am remarcat ca ma eviti ** dupã ce m-am chinuit ore în șir sã-ți scriu mesaje super lungi....tu mã acuzi cã te evit??? ba..mai mult decât atât...cã nu fac fațã unei discuții cu tine??? **vezi ca ai fost invocata si la top AUTO -** ...ce vrei sã spui? |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 21:58
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:47:44de unde știi tu ce înseamnã moartea , dorine? A vãzut-o cu ochii...!
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 22:09
De la: DorYnel, la data 2009-08-15 22:20:46De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:11:29tu ai citit biblia?Cu siguranta a citito. Dar au mai citit Biblia si cei care in numele ei, atunci cand a devenit LEGE, faradelegile Bisericii Crestine s-au transformat in CRIME, chiar si impotriva copiilor. Dorinel, nu ºtiu dacã sã le numesc restanþe, corigenþe sau doar discuþii abandonate la jumãtatea drumului, total nejustificat. Dar vreau sã te asigur cã sunt în continuare interesat de cele douã discuþii pe care le-am avut cu tine (una pe argumentele clasice privind existenþa lui Dumnezeu ºi învierea lui Iisus, iar cealaltã pe existenþa facultãþilor cognitive ºi ontologia numerelor).
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 22:16
De la: adipopa, la data 2009-08-17 21:58:46De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:47:44de unde știi tu ce înseamnã moartea , dorine? adi...ce mã bucur cã te-ai întors pe forum....
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 22:20
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 22:16:28adi...ce mã bucur cã te-ai întors pe forum.... Da? Atunci trebuie sã-þi scriu un rãspuns. Dar va lua ceva timp...
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 22:23
De la: adipopa, la data 2009-08-17 22:20:36De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 22:16:28adi...ce mã bucur cã te-ai întors pe forum.... lasã...scrie-mi mai târziu...acum intrã pe topicul adnanei și spune-ne dacã a ajuns mareșalul pe la tine...
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 22:54
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22** nu am spus niciodatã cã mitul/leitmotivul vechi-testamental al întoarcerii lui Yhwh ca rege în Sion este aplicat de Iisus sau autorii nou-testamentali unei presupuse intenþii a lui Dumnezeu de a-i elibera pe evrei de sub ocupaþia romanã. ** Ce înseamnã sau ce ce este mitul/leitmotivul vechi-testamental al întoarcerii lui Yhwh ca rege în Sion? Este o aºteptare naþionalã mesianicã a poporului legãmântului, alimentatã de scrierile profeþilor exilici ºi post-exilici, conform cãreia regele Yhwh avea sã revinã, în Ziua lui Yhwh (zi de judecatã ºi izbãvire), în Ierusalim ºi în templul sãu, de unde iniþial îºi retrãsese slava (ºekina). Aºteptarea aceasta se plia dupã istoria întoarcerii chivotului legãmântului din 1 Samuel 5-7 ºi era înþeleasã în zilele lui Iisus (vezi comentariul/Targum asupra cãrþii Isaia) ca moment culminant al inaugurãrii împãrãþiei lui Dumnezeu. Te invit mai întâi sã reciteºti sau sã te refamiliarizezi cu pasajele biblice din Isaia, Iezechiel, Agheu, Zaharia ºi Maleahi pe care le-am postat mai demult pe forum ºi care în mod cert informau gândirea iudeilor primului veac. Isaia 4.2-6 În ziua aceea se va arãta mlãdiþa Domnului în podoabã ºi în slavã ºi roadele pãmântului în mãrire ºi în cinste pentru aceia din Israel care vor fi scãpat. Rãmãºiþa Sionului ºi cei ce vor fi scãpat cu viaþã din Ierusalim se vor chema sfinþi ºi oricine va fi înscris sã trãiascã în Ierusalim. Când Domnul va fi spãlat necurãþenia fiicelor Sionului ºi va fi ºters fãrãdelegile din mijlocul lui prin duhul dreptãþii ºi al nimicirii, DOMNUL VA VENI PE MUNTELE SIONULUI ªI ÎN ADUNÃRILE SALE ca un nor ºi ca un fum ziua, iar noaptea ca un foc strãlucitor ºi ca o vãpaie. Cã peste tot locul slava Domnului va fi acoperãmânt: Fi-va în timpul zilei cort, care sã-l apere de cãldurã ºi sã-l adãposteascã de vreme rea ºi de ploaie. Isaia 24.23 Luna va fi roºie, iar soarele va pierde din lumina lui, CÃCI DOMNUL SAVAOT VA FI REGE ªI SLAVA LUI VA STRÃLUCI ÎNAINTEA BÃTRÂNILOR în muntele Sionului ºi în Ierusalim! Isaia 25.9-10 ªi se va zice în ziua aceea: IATà DUMNEZEUL NOSTRU ÎN CARE NÃDÃJDUIAM CA Sà FIM MÂNTUIÞI. IATà DOMNUL, ÎN CARE AM NÃDÃJDUIT, sã ne bucurãm ºi sã ne veselim de mântuirea Lui, Cà MÂNA DOMNULUI SE VA ODIHNI PE ACEST MUNTE. Moabul însã va fi cãlcat în picioare pe locul lui, ca niºte paie în groapa cu gunoi. Isaia 35.3-6, 10 Întãriþi-vã voi, mâini slabe ºi prindeþi putere genunchi slãbãnogi. Ziceþi celor slabi la inimã ºi la cuget: "Întãriþi-vã ºi nu vã temeþi. IATà DUMNEZEUL NOSTRU! Cu judecatã rãsplãteºte ºi va rãsplãti; EL VA VENI ªI NE VA MÂNTUI". Atunci se vor deschide ochii celor orbi ºi urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sãri ºchiopul ca cerbul ºi limpede va fi limba gângavilor; cã izvoare de apã vor curge în pustiu ºi pâraie în pãmânt însetat. ªi vor veni în Sion în chiote de bucurie ºi veselia cea veºnicã va încununa capul lor. Lauda ºi bucuria ºi veselia îi vor ajunge pe aceºtia ºi vor fugi durerea, întristarea ºi suspinarea. Isaia 40.3-5, 9-11 Un glas strigã: "În pustiu gãtiþi calea Domnului, drepte faceþi în loc neumblat cãrãrile Dumnezeului nostru. Toatã valea sã se umple ºi tot muntele ºi dealul sã se plece; ºi sã fie cele strâmbe, drepte ºi cele colþuroase, cãi netede. ªI SE VA ARÃTA SLAVA DOMNULUI ºi tot trupul o va vedea cãci gura Domnului a grãit". Suie-te pe munte înalt, cel ce binevesteºti Ierusalimului, ridicã glasul tãu cu putere, cel ce binevesteºti Ierusalimului, înalþã glasul ºi nu te teme, zi cetãþilor lui Iuda: "IATà DUMNEZEUL VOSTRU!" Cà DOMNUL DUMNEZEU VINE CU PUTERE ºi braþul Lui supune tot. Iatã cã preþul biruinþei Lui este cu El ºi rodul izbânzii merge înaintea Lui. El va paºte turma Sa ca un Pãstor ºi cu braþul Sãu o va aduna. Pe miei îi va purta la sânul Sãu ºi de cele ce alãpteazã va avea grijã. Isaia 52.7-10 Cât de frumoase sunt pe munþi picioarele trimisului care vesteºte pacea, a solului de veste bunã, care dã de ºtire mântuirea, care zice Sionului: Dumnezeul tãu este împãrat! Toþi strãjerii tãi ridicã glas ºi laolaltã strigã de bucurie, cã ei vãd cu ochii când DOMNUL SE ÎNTOARCE ÎN SION. Izbucniþi în chiote de veselie, dãrâmãturi ale Ierusalimului, cã Domnul mângâie pe poporul Sãu, rãscumpãrat-a Ierusalimul. Descoperit-a Domnul braþul Sãu cel sfânt în ochii tuturor popoarelor ºi toate marginile cele îndepãrtate ale pãmântului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.. Isaia 59.15-17, 19-21 Adevãrul nu mai este ºi cel ce se dã la o parte din calea rãutãþii este sfãrâmat. ªi Dumnezeul nostru a vãzut ºi S-a mâniat cã nu mai este dreptate. ªi a vãzut cã nu este nici un om ºi S-a mirat cã nimeni nu mijloceºte. Atunci braþul Lui I-a venit în ajutor, ºi dreptatea Sa a fost sprijinul Sãu. S-a îmbrãcat cu dreptatea ca ºi cu o platoºã ºi a pus pe capul Sãu coiful izbãvirii; S-a îmbrãcat cu rãzbunarea ca ºi cu o hainã ºi S-a înfãºurat în râvna Sa ca ºi într-o mantie. Cei de la apus se vor teme de numele Domnului ºi cei de la rãsãrit, de slava Lui; cã va veni ca un ºuvoi îngust pe care Duhul Domnului îl mânã. "PENTRU SION EL VA VENI CA UN MÂNTUITOR, pentru cei din Iacov care se vor cãi de pãcatele lor", zice Domnul. Iatã, acesta este legãmântul Meu cu ei, zice Domnul: "Duhul Meu, Care odihneºte peste tine, ºi cuvintele Mele pe care le-am pus în gura ta, sã nu se depãrteze din gura ta, nici din gura urmaºilor tãi ºi nici din gura urmaºilor urmaºilor tãi, zice Domnul, de acum ºi pânã în veac!" Isaia 62.10-11 Intraþi, întraþi pe porþi! Gãtiþi cale poporului, gãtiþi, gãtiþi-i drum, curãþiþi-l de pietre, înãlþaþi un steag peste neamuri! Iatã, Domnul vesteºte acestea pânã la marginile pãmântului: "Ziceþi fiicei Sionului: MÂNTUITORUL TÃU VINE! EL VINE CU PLATA, ºi rãsplãtirile merg înaintea Lui!" Isaia 63.1 CINE ESTE CEL CE VINE ÎMPURPURAT, cu veºmintele Sale mai roºii decât ale celui ce culege la vie, cu podoabã în îmbrãcãmintea Lui ºi mândru de belºugul puterii Lui? "Eu sunt Acela al Cãrui cuvânt este dreptatea ºi puternic este sã rãscumpere!" Isaia 64.1-3 Ca un foc care arde vreascurile, ca o vâlvãtaie care fierbe apa în clocot, fã pe vrãjmaºii Tãi sã cunoascã numele Tãu ºi sã tremure înaintea Ta neamurile, VÃZÂNDU-TE Fãcând minuni neaºteptate, Despre care niciodatã nu s-a auzit grãind. Nici urechea n-a auzit, nici ochiul n-a vãzut un dumnezeu, afarã de Tine, care ar sãvârºi unele ca acestea pentru cei ce nãdãjduiesc în el. Isaia 66.12-19 Acestea zice Domnul: "Vãrsa-voi pacea peste el ca un râu ºi slava popoarelor ca un ºuvoi ieºit din albia lui. Pruncii lui vor fi purtaþi în braþe ºi dezmierdaþi pe genunchi. Dupã cum mama îºi mângâie pe fiul ei ºi Eu vã voi mângâia pe voi, ºi voi veþi fi mângâiaþi în Ierusalim. Când veþi vedea, inima voastrã va tresãri de bucurie ºi oasele voastre vor odrãsli ca iarba. ªi mâna Domnului se va arãta slujitorilor Sãi, iar urgia, peste vrãjmaºii Sãi. CÃCI DOMNUL VINE în vãpaie ºi carele Lui sunt ca o vijelie, ca sã dezlãnþuie cu fierbinþealã mânia Lui ºi certarea Lui cu vãpãi de foc. Domnul va judeca cu foc ºi cu sabie pe tot omul ºi mulþi vor fi cei ce vor cãdea de bãtaia Domnului! ... DAR EU VIN ca sã strâng la un loc popoarele ºi toate limbile. Ele vor veni ºi vor vedea slava Mea, ªi le voi da un semn. ªi pe cei scãpaþi cu viaþã îi voi trimite cãtre popoarele din Tarsis, Put, Lud, Meºec, Roº, Tubal, Iavan, cãtre þinuturile cele mai depãrtate care n-au auzit despre Mine ºi nu au vãzut slava Mea. ªi la aceste neamuri vor vesti slava Mea. Iezechiel 43.1-7 Apoi m-a dus la poartã, la poarta dinspre rãsãrit. ªi iatã SLAVA DUMNEZEULUI LUI ISRAEL VENEA DINSPRE RÃSÃRIT; glasul Lui era ca glasul de ape multe ºi pãmântul strãlucea de slava Lui. Vedenia aceasta era ca aceea pe care o vãzusem mai înainte, tocmai ca aceea pe care o vãzusem când am venit sã vestesc pieirea cetãþii; vedenia aceasta era asemenea vedeniei pe care o vãzusem la râul Chebar. Atunci am cãzut cu faþa la pãmânt. ªi SLAVA DOMNULUI A INTRAT ÎN TEMPLU PE POARTA CARE ESTE CU FAÞA SPRE RÃSÃRIT. ªi m-a ridicat Duhul ºi m-a dus în curtea cea dinãuntru ºi iatã SLAVA DOMNULUI UMPLEA TOT TEMPLUL. ªi am auzit pe Cineva Care-mi grãia din templu, iar bãrbatul acela de mai înainte stãtea lângã mine. ºi mi-a zis glasul: "Fiul omului, acesta este locul tronului Meu ºi locul pe care-Mi pun tãlpile picioarelor Mele, unde voi locui veºnic în mijlocul fiilor lui Israel; casa lui Israel nu va mai întina numele Meu cel sfânt, nici ea, nici regii ei, prin desfrânãrile lor, prin cadavrele regilor lor, cu locurile lor înalte. Agheu 2.7-9 Voi zgudui toate popoarele ºi toate neamurile vor veni cu lucruri de preþ ªI VOI UMPLE DE SLAVà TEMPLUL ACESTA, ZICE DOMNUL SAVAOT. Al Meu este argintul, al Meu este aurul", zice Domnul Savaot. "ªi SLAVA ACESTUI TEMPLU DE PE URMà VA FI MAI MARE DECÂT A CELUI DINTÂI", zice Domnul Savaot, "ºi în locul acesta voi sãlãºlui pacea", zice Domnul Savaot. Zaharia 2.8-9, 14-17 "Aleargã ºi spune tânãrului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca un oraº deschis, atât de mare va fi mulþimea de oameni ºi de dobitoace înãuntrul lui. ªi Eu voi fi pentru el un zid de foc de jur împrejurul lui", zice Domnul, "ºi voi fi slava lui în mijlocul lui". Bucurã-te ºi te veseleºte, fiica Sionului, CÃCI IATà EU VIN Sà LOCUIESC ÎN MIJLOCUL TÃU", ZICE DOMNUL. "ªi multe neamuri se vor alipi de Domnul în ziua aceea ºi Îmi vor fi Mie popor ªI VOI LOCUI ÎN MIJLOCUL TÃU, ca sã ºtii cã Domnul Savaot m-a trimis la tine. ªi va lua Domnul ca moºtenire a Sa pe Iuda, în þara cea sfântã, ºi va alege încã o datã Ierusalimul. Sã tacã tot trupul înaintea Domnului, CÃCI EL S-A RIDICAT DIN LOCAªUL SÃU CEL SFÂNT". Zaharia 8.2-3 Aºa grãieºte Domnul Savaot: Iubesc Sionul cu zel mare ºi cu patimã aprinsã îl doresc". Aºa grãieºte Domnul: "M-AM ÎNTORS CU MILOSTIVIRE CÃTRE SION ªI VOI LOCUI ÎN MIJLOCUL IERUSALIMULUI; ºi Ierusalimul se va chema cetate credincioasã ºi muntele Domnului Savant, munte sfânt". Zaharia 14.1-5 IATà Cà VINE ZIUA DOMNULUI, când se vor împãrþi prãzile tale în mijlocul tãu. ªi voi aduna toate neamurile pentru rãzboi împotriva Ierusalimului, ºi cetatea va fi luatã, casele vor fi jefuite ºi femeile necinstite. Atunci jumãtate din cetate va fi dusã în robie, iar restul poporului Meu nu va fi stârpit din cetate. ATUNCI DOMNUL VA IEªI LA LUPTà ºi se va rãzboi împotriva acestor popoare, ca în vreme de luptã, ca în vreme de rãzboi. ªI ÎN VREMEA ACEEA SE VOR SPRIJINI PICIOARELE LUI PE MUNTELE MÃSLINILOR, care este în faþa Ierusalimului, la rãsãrit; iar Muntele Mãslinilor se va crãpa în douã de la rãsãrit la apus ºi se va face o vale foarte mare ºi jumãtate din munte se va da înapoi cãtre miazãnoapte ºi cealaltã jumãtate cãtre miazãzi. Maleahi 3.1-4 "Iatã, Eu trimit pe îngerul Meu ºi va gãti calea înaintea feþei Mele ªI VA VENI ÎNDATà ÎN TEMPLUL SÃU DOMNUL PE CARE ÎL CÃUTAÞI ªI ÎNGERUL LEGÃMÂNTULUI PE CARE VOI ÎL DORIÞI. IATÃ, VINE!", ZICE DOMNUL SAVAOT. "ªi cine va putea îndura ziua venirii Lui ºi cine se va putea þine bine, când El Se va arãta? Cãci El este ca focul topitorului ºi ca leºia nãlbitorului. ªi El Se va aºeza sã lãmureascã ºi sã cureþe argintul; El va curãþa pe fiii lui Levi ºi îi va lãmuri ca pe aur ºi argint, ºi vor aduce Domnului jertfã întru dreptate. ªi va plãcea Domnului jertfa lui Iuda ºi a Ierusalimului, ca înainte vreme ºi ca în anii cei de altãdatã. Am mai spus aceste lucruri, dar încerc acum sã le adun cumva laolaltã. Dezamãgiþi cã întoarcerea din exilul babilonian a fost sãracã în slavã dumnezeiascã ºi neînsoþitã de manifestãri extraordinare asemãnãtoare celor din Ieºirea 40, Levitic 9 sau 1 Regi 8, iudeii ultimelor 3 veacuri înainte de Hristos au continuat sã spere cã împlinirea profeþiilor despre întoarcerea lui Yhwh ca rege în Sion rãmâne una viitoare. Adumbriri palide ale acestui moment pot fi probabil considerate viziunea lui Sirah despre venirea Înþelepciunii (a Torei de fapt) sã locuiascã în templu ºi apoi biruinþa lui Iuda Macabeul asupra sirienilor, curãþirea templului ºi începuturile dinastiei hasmoneilor; dar ambele texte sunt ambigue ºi în final neconcludente. Astfel, multe pseudepigrafe inter-testamentale considerã cã exilul nu s-a sfârºit (1 Enoh 1.3-9; 25.3-5; 90.15; 91.7; Testementul lui Moise 10.1-7; 12.13; Jubilee 1.26-28), iar scrierile de la Qumran continuã sã vorbeascã despre o zi a vizitãrii dumnezeieºti (zi de judecatã ºi de izbãvire) încã în viitor. Metaforele acestea (vizitarea dumnezeiascã ºi inaugurarea împãrãþiei lui Yhwh) sunt indisolubil legate una de alta ºi profund apocaliptice în caracter, pentru cã se referã la sfârºitul sau momentul culminant al istoriei lui Yhwh cu poporul sãu. De aceea Iisus ºi evangheliºtii ºi le-au apropriat cu multã uºurinþã, legându-le de întruparea, parabolele-ºi-miracolele, rãstignirea-ºi-îndreptãþirea lui Iisus (prin înviere dar ºi la cãderea Ierusalimului). De întrupare, pentru cã Iisus se naºte ºi primeºte numele în strânsã corelare cu ciclurile de 14 generaþii care se terminã în exil; de parabole-ºi-miracole, pentru cã povestirile-simbol pe care Iisus le spune au de a face cu plecarea regelui/stãpânului pentru o vreme (precum plecarea lui Arhelau la Roma ca sã obþinã de la August dreptul de a împãrãþi în locul tatãlui sãu) ºi revenirea sa în þarã pentru a constata nesupunere, rãzvrãtire ºi opoziþie (e.g., talanþii sunt îngropaþi, via este acaparatã, arendaºii îºi bat angajaþii, etc.), în timp ce miracolele sunt acþiuni-simbol, o punere-în-scenã a revenirii/vizitãrii dumnezeieºti în urma cãreia omul ºi natura se reîntregesc, iar convieþuirea leului ºi mielului devine o realitate miniaturalã ºi anticipativã privind consumarea împãrãþiei; de rãstignire-ºi-îndreptãþire pentru cã Iisus preia, îºi atribuie ºi împlineºte în sine însuºi scenariul profetic din Daniel în care Fiul Omului vine pe norii cerului spre Cel Îmbãtrânit de Zile (nu pe pãmânt!) pentru a primi domnie ºi stãpânire universalã, dupã ce a suferit, dar a ieºit biruitor asupra fiarelor/monºtrilor haosului (vezi rãspunsul pe care i-l dã Iisus lui Caiafa). În rostirile sale deci Iisus re-spune povestea lui Yhwh cu poporul sãu în termeni extrem de familiari, dar ºocant de zgârâietori urechilor iudeilor contemporani. Pentru Iisus, Ziua lui Yhwh prezisã de Amos este o zi apocalipticã de întuneric ºi judecatã a casei lui Israel pentru neascultare ºi cãlcare de legãmânt; fiarele/monºtri care luptã împotriva Fiului Omului (gata chiar sã-l rãstigneascã) sunt fiii lui Avraam, în alianþã (ce-i drept) cu neamurile, dar toþi aceºtia împreunã, spune el, vor fi biruiþi. Lui Caiafa ºi Sanhedrinului, Iisus le spune cã vor vedea cu ochii lor pe Fiul Omului venind pe norii cerului spre Cel Îmbãtrânit de Zile pentru a primi recunoaºterea de slavã pentru suferinþa înduratã ºi recunoaºterea de biruinþã pentru ascultarea sa pânã la moarte ºi încã moarte de cruce. Aceastã îndreptãþire a lui Iisus din Nazaret prin înviere (ºi la dãrâmarea Ierusalimului) este chiar venirea Fiului Omului pe nori din Daniel ºi a lui Yhwh în Sion din Isaia, Iezechiel, Agheu, Zaharia ºi Maleahi, culminarea realã ºi apocalipticã a istoriei rãscumpãrãrii vechi-testamentale, din care mai rãmâne totuºi consumarea împãrãþiei ºi a doua venire pomenitã începând cu Faptele Apostolilor. Iisus îºi înþelege ultimul drum la Ierusalim ca o întrupare ºi dramatizare apocalipticã a venirii lui Yhwh în Sion. Tot ce zice ºi face pe drum ºi apoi în Ierusalim se potriveºte cu acest scenariu – de la vindecarea orbului la margine de drum, milostenie care spalã ruºinea orbilor din Iebus ºi revocã prohibiþia davidicã privind intrarea acestora în templu, la întreruperea temporarã a jertfelor la templu prin acte de violenþã simbolice ºi surprinzãtoare, la blestemarea unui smochin înaintea vremii de rod, prevestind astfel iminenþa ºi dreptatea judecãþii cu care Yhwh vine în Sion (dupã modelul argumentaþiei „dacã X...cu cât mai mult Y?”), la discursul apocaliptic despre cãderea zidurilor cetãþii ºi desacralizarea templului. Iisus nu se mulþumeºte sã se rãzboiascã în cuvinte cu elita preoþeascã iudaicã de la o distanþã de siguranþã (cum fãceau eseneii), nici sã spiritualizeze ºi sã interiorizeze Tora prin discursuri moralizatoare în aºa fel încât sã lase totuºi loc de compromis politic (cum fãceau fariseii). Nu. Iisus e mult mai tranºant. În-scenând venirea lui Yhwh în Sion ºi împlinind în sine însuºi Ziua lui Yhwh, Iisus aduce în acelaºi timp judecatã celor ce au îngropat talanþii ºi au contestat dreptul de stãpânire al sãditorului viei, dar ºi izbãvire oiþei rãtãcite, bãnuþului pierdut, fiilor risipitori, vameºilor ºi prostituatelor, neiudei care se mulþumiserã ºi numai cu firmiturile de la masa stãpânilor. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:13
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22tu mi-ai arãtat textele...iar eu ți-am spus cã se referã la altceva... Ioana, acum cã le-am recopiat ºi adus ceva mai în faþã, aº fi curios sã vãd la ce altceva crezi tu cã se referã aceste profeþii în contextul lor original, dar ºi în contextul canonic al scripturilor (adicã þinând cont de interpretarea acestora în Noul Testament). Îþi propun deci sã le iei pe rând ºi sã le exegetezi dupã toate rigorile istorice, literare ºi canonice, pentru a arãta cã ele nu se potrivesc scenariului pe care l-am schiþat eu mai sus. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:15
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**Care din textele vechi-testamentale citate se referã la prima venire a lui Hristos ºi în ce sens (dacã nu în sensul punerii-în-scenã a venirii lui Yhwh ca rege în Sion)** Hai sã vorbim concret, altfel nu progresãm. Care din profeþiile vechi-testamentale citate mai devreme de mine se referã la prima venire ºi care la a doua venire a lui Iisus? Noteazã de exemplu cu [A] profeþiile vechi-testamentale despre prima venire ºi cu [B] profeþiile despre a doua. Apoi, din prima categorie, spune-mi care profeþie vorbeºte despre mântuirea sufletelor din iad [MI] sau de pãcatul strãmoºesc [PS] – ºi ce indicii în acest sens gãseºti tu în text? Pune deci aceste abrevieri în dreptul fiecãrui text de mai jos. Isaia 4.2-6 Isaia 24.23 Isaia 25.9-10 Isaia 35.3-6, 10 Isaia 40.3-5, 9-11 Isaia 52.7-10 Isaia 59.15-17, 19-21 Isaia 62.10-11 Isaia 63.1 Isaia 64.1-3 Isaia 66.12-19 Iezechiel 43.1-7 Agheu 2.7-9 Zaharia 2.8-9, 14-17 Zaharia 8.2-3 Zaharia 14.1-5 Maleahi 3.1-4 Cât priveºte apocalipsa, da, avem apocalipse chiar ºi în Vechiul Testament (e.g., în Isaia, Iezechiel, Daniel, etc.), dar apocalipsele biblice vechi- ºi inter-testamentale nu vorbesc despre sfârºitul lumii spaþio-temporare (ºi nici nu au fost înþelese aºa de iudeii din timpul lui Iisus sau de Iisus însuºi), ci vorbesc despre momentul culminant al intervenþiei lui Yhwh în istoria rãscumpãrãrii poporului sãu. Am folosit nu demult exemplul profeþiei lui Iisus privind cãderea Ierusalimului; ei bine, acest eveniment este descris într-un limbaj poetic cunoscut iudeilor mai ales din scrierile isaianice, limbajul unui cataclism cosmic la care participã soarele, luna ºi stelele...prin întuncare, transformare în sânge, etc. Însã astfel de expresii de bocet ºi adâncã trãire emoþionalã a unei tragedii de proporþii, precum cãderea unei mari cetãþi, se regãsesc în multe scrieri biblice ºi non-biblice antice (e.g., despre Babilon, Tir, Roma, Cartagina, etc.) ºi nu au nimic a face cu ideea unui sfârºit al lumii materiale. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:17
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**la ce bun în-trupare dacã numai sufletul conteazã, iar trupul ºi firea [κτίσις] nu?** Da, Ioana. Eu sunt convins cã întruparea a fãcut posibilã identificarea dumnezeirii cu suferinþa umanã ºi luarea de cãtre Iisus asupra sa (vicarios) a pãcatului lumii. Dar dacã Dumnezeu ar fi fost interesat numai de izbãvirea sufletului ºi nu ºi de izbãvirea trupului sau firii [κτίσις], în-truparea Fiului sãu nu ar fi fost nici mãcar necesarã (sufletul putea fi izbãvit ºi altfel!), iar învierea trupului ºi rãscumpãrarea firii materiale [κτίσις] ar fi complet inutile. |
|
Fosta membra 9am.ro 220 mesaje Membru din: 7/08/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:25
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:47:44Este o poveste ce te depaseste ca intelegere.
Nu-mi daþi sfaturi. ªtiu sã greºesc ºi singur !
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:27
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**dacã banchetul mesianic are loc numai ºi abia dupã moarte de ce ar mai fi pus-în-scenã Iisus era mesianicã prin acte de exorcism, vindecãri sau re-înstãpânire a creaþiei?)** Deºi am întâlnit aceastã învãþãturã ºi la unii pãrinþi, eu cred cã atribuirea minunilor sãvârºite de Iisus naturii sale dumnezeieºti este nejustificatã. Cele douã naturi (deºi distincte) se întrepãtrund perfect ºi nu pot fi astfel despãrþite încât sã punem minunile pe seama divinitãþii, iar plânsul, setea, mersul pe jos, etc., pe seama umanitãþii sale. De fapt, eu nici mãcar nu pun acum întrebãri de dogmaticã creºtinã (ceea ce vãd cã te intereseazã mai mult pe tine), ci de exegezã ºi istorie biblicã nou-testamentalã. Oricum, nici mãcar în sens dogmatic, nu putem spune cã minunile lui Iisus îi dovedesc dumnezeirea, dupã cum nu putem spune nici cã minunile celorlalþi profeþi biblici (sau chiar minunile apostolilor sãi) ar dovedi aºa ceva; iar mie mi se pare (dacã te înþeleg bine) cã tu desparþi sufletul de trup/fire la fel de neîntemeiat ºi partizan precum desparþi cele douã naturi ale lui Hristos. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:28
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**iar etica ºi misiunea împãrãþiei s-ar trasforma exclusiv într-un troc cu viitorul (i.e., un fel de sã-mi-fie-bine-dupã-moarte în loc de o trãire entuziastã a puterii Sfântului Duh de a schimba aici ºi acum comunitãþi, culturi, destine).** Ioana, eu cred cã viaþa aceasta conteazã. Chiar dacã suntem þãrânã ºi ne întoarcem în þãrânã, chiar dacã moartea aduce frustrare ºi un sentiment de absurd, suntem totuºi investiþi cu valoare în trupul nostru; la fel ºi firea care ne înconjoarã, Dumnezeu a pus în ea valoare. Cultura e importantã ºi rãscumpãrabilã, iar etica ºi misiunea creºtinã au un scop transformator în ce priveºte comunitãþile ºi culturile în care trãim. Faptele bune fãcute doar de dragul rãsplãþii dupã moarte (în rai) îºi pierd orice rãdãcinã ontologicã în caracterul moral perfect al lui Dumnezeu care ne-a creat ºi ignorã culpabil valoarea semenilor care împãrtãºesc alãturi de noi chipul ºi asemãnarea dumnezeiascã. |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:31
De la: DorYnel, la data 2009-08-17 23:25:33De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 20:47:44Este o poveste ce te depaseste ca intelegere. hai...nu mã înnebuni....chiar așa??? |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:35
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**La acestea trei se referã deci mântuirea ºi îndumnezeirea, anume la schimbarea ºi transformarea progresivã a firii aici ºi acum dupã chipul Dumnezeului cel întrupat, rãstignit, înviat ºi înãlþat, pânã la atingerea desãvârºirii ºi plinãtãþii de dumnezeire la consumarea domniei sau împãrãþiei lui.** Argumente, Ioana. Etichete poate pune oricine...
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:35
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**Iar martirii creºtini nu au murit pentru ideea izbãvirii sufletului din iad (ce reducþionism!), ci pentru Hristosul rãstignit ºi înviat pe care îl mãrturiseau dominus et deus noster într-un context deschis-conflictual în care cezarul roman (e.g., Domiþian, dupã Suetoniu) îºi atribuia singur acest titlu regal ºi divin.** În primul rând, nu am înþeles ce am spus eu ca sã te facã sã crezi cã alegerea creºtinilor de a sluji Hristosului înviat ºi a de a refuza orice compromis al credinþei (prin incorporarea unor elemente din cultul cezarului) s-ar fi fãcut într-o manierã arbitrarã sau pur subiectivã? Motivul istoric pentru care aceºti locuitori ai imperiului s-au ataºat în mod autentic de Hristos nu a fost frica de iad sau utilitarianismul îmburdãrii în rai, ci înþelegerea împlinirii fãgãduinþelor mesianice vechi-testamentale în Iisus din Nazaret în urma învãþãturilor primite de la apostoli ºi urmaºii acestora. Este o caricaturã complet aistoricã sã sugerezi cã paradisul ºi hadesul elin ar fi înlocuit interesele acestor oameni faþã de istoria rãscumpãrãrii în Vechiul Testament (singura scripturã pe care o aveau de altfel primii creºtini). În al doilea rând, portretul aistoric pe care îl faci tu martirilor creºtini din primul veac se apropie mai degrabã de acela al sinucigaºilor dintr-un cult neo-davidian. Dacã primii creºtini au fost gata sã moarã pentru credinþa lor (ºi mulþi nu au fost!) lucrul acesta s-a datorat nu unui dispreþ iraþional faþã de viaþa aceasta, ci absenþei unei alternative viabile (vezi inclusiv cazul martirului ªtefan): nu au avut de ales, dat fiind hotãrârea prealabilã de a nu sluji cezarului ca dominus et deus noster, crezând cã numai Hristos era îndreptãþit la acest titlu. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:37
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22adi..hai sã facem împreunã un exercițiu de imginație și o sã-ți dai seama apoi ușor cum gândesc eu în comparație cu tine.... eu aș fii creștinã , aș trãi în imperiul roman de dinainte de constantin cel mare , aș fii prinsã de autoritãți și pusã sã aduc jertã lui cezar (indiferent care ar fi el). aș alege sã-mi salvez viața și sã aduc jertã...bun...hai sã gândim împreunã ce s-ar fii întâmplat cu mine apoi... Exerciþiul tãu de imaginaþie aproximeazã ridicolul. Nu existã nici o incompatibilitate între a preþui aceastã viaþã, a te implica transformator în cultura în care trãieºti ºi a te bucura de ea ca de la un dar de la Dumnezeu, ºi a hotãrî definitiv ºi irevocabil cã nu vei face compromisuri în faþa cultului cezarului! De exemplu, Pavel s-a folosit la un moment dat de oportunitatea de a evada într-o coºarã coborâtã dintr-o locuinþã amplasatã pe zidul cetãþii; dupã tine, ar fi trebuit sã stea pentru a fi linºat? |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:38
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22adi...așa au gândit primii creștini!!!...acum sper sã-ți dai seama ....ei au murit pentru a fii astfel salvați de chinurile iadului și a intra în rai...au crezut cu adevãrat cã hristos cel înviat le poate oferi raiul , adicã fericire veșnicã ...își pot mântui sufletele prin suferințã și moartea lor...ce mai contau în contextul ãsta niște chinuri de maxim o orã dupã care urma o viațã de veci în rai alãturi de ceilați sfinți ?.... . Ioana, nu aºa au gândit primii creºtini; aºa gândeºti tu (sper numai tu). Aratã-mi, din scrierile nou-testamentale sau patristice, cã primii creºtini au acceptat martirajul...nu pentru Hristos ºi cine era el, ci pentru a se salva de iad sau pentru a ajunge în rai! Vezi tu aºa ceva la martirul ªtefan, de exemplu? De ce cobori frumuseþea religiei creºtine istorice în derizoriu? Evanghelia primilor creºtini a fost profund hristocentricã, nicidecum iadocentricã...! |
|
Fosta membra 9am.ro 220 mesaje Membru din: 7/08/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:39
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 23:31:36Ei uite, hai ca te ''inebunesc'' !!! DA, te depaseste total !!! Cine stie .... si mai stiu si altii asta, ferice de ei !!! Cine nu si in continuare raman ignoranti, vai de funduletul lor la aflarea adevarului !!!
Nu-mi daþi sfaturi. ªtiu sã greºesc ºi singur !
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:39
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22iar ...astea nu veneau din tradiția iudaicã...sființii apostoli (cei care i-au convertit la creștinism) le-au vorbit despre viața veșnicã și raiul în care aveau sã intre( ti-am dat exemplu cu sfântul apostol pavel și atenienii). astfel, creștinismul a reușit sã-și facã repede adepți într-o lume dominatã de stoicism ( care promova rezistarea cu fermitate în fața vicisitudinilor vieții) și platonism (cu nemurirea sufletului). Nu ºtiu de ce crezi cã Pavel le-a predicat atenienilor despre lucruri plãcute urechilor greceºti! Din contrã, fiecare concept pomenit de Apostol în areopagul atenian a fost unul distinctiv ebraic (e.g., trancendenþa creatorului, unitatea rasei umane, absurditatea idolilor, învierea trupeascã, pocãinþa ºi judecata), astfel încât epicurienii ºi stoicii care l-au ascultat l-au luat în derâdere. Pavel nu a fost Iosif Flavius! |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:44
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 21:52:23**biserica de acolo e ceva mai evoluata** |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 17 August 2009, ora 23:44
De la: ioana_dark, la data 2009-08-15 22:10:22**rãstãlmãcirea sintagmei „împãrãþia cerurilor”** Prin rugãciunea dominicanã, Iisus îi face pe ucenici pãrtaºi agendei sale mesianice. Împãrãþia pentru a cãrei venire se rugau ucenicii nu era raiul dupã moarte (o idee complet non-sensicã în acest moment istoric în viaþa lui Iisus), ci este acea demonstraþie a puterii ºi domniei lui Dumnezeu promisã în Vechiul Testament ºi gata sã se înfiripe în viaþa ºi lucrarea lui Iisus din Nazaret (parabole-ºi-miracole, rãstignire-ºi-îndreptãþire). |
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 18 August 2009, ora 00:58
De la: ioana_dark, la data 2009-08-17 21:52:23**biserica de acolo e ceva mai evoluata** iar dacã existã rãu în lume existã doar datoritã pãcatelor oamenilor...mai spuneam și pe un alt topic ...omul este stãpânul acestei lumi.... Ioana...nu se poate aºa....hotãrãºte-te odatã! Ori este omul stãpânul acestei lumi...ori este ......din douã una!
Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 August 2009, ora 00:59
nu am spus eu cã
este stãpânul acestei lumi ci gabigabi....
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 August 2009, ora 03:39
De la: ioana_dark, la data 2009-08-18 00:59:59nu am spus eu cã De ce minti poporul ?
|
|
|
|

...