Putem citi ºi discuta biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?

De la: adipopa, la data 2009-08-09 00:19:50

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 00:12:17adi...așa spune și iosephus flavius...c� saducheii nu credeau...dar...cartea pe care am citit-o eu avea o not� de subsol (eu citesc și notele de subsol) �n care scria c� de fapt iosephus flavius se �nșeal� și c� și saducheii credeau...

Ioana, at�t cel care a scris notele de subsol c�t �i cel care e at�t de naiv s�-l cread� "se �n�eal� amarnic." Noapte bun�!

noapte bun� , adi...
vorbim m�ine și-mi explici mai multe...

De la: andu30, la data 2009-08-04 11:40:17

De la: Ic3, la data 2009-08-04 10:57:35
Elimin tot ce pare irational si fara logica.Universul este infinit...Nu are varsta...Lumea in care traim,Terra...are o varsta..Atmosfera,modul in care functioneaza..totul.Tu ai varsta...vietuitoarele,vegetatia..nu poti sa sustii ceva ce nu poti demonstra..Teoria conform careia lumea a fost creata se bate cap in cap cu religia...Ori este bine stiut ca adeptii religiei si numarul celor care traiesc in ignoranta il depaseste cu mult pe cel al realistilor.Acesta este marele defect al umanitatii..si o bariera in calea evolutiei acesteia.

Iti dai seama ca nu vorbim aici despre pareri personale. Nu stiu de ce te deranjeaza ca specialistii in domeniu afirma acelasi lucru ca si credinta iudeo-crestina si anume ca universul material are un inceput.

Uite mai jos parerile diferitilor specialisti in domeniu referitor la varsta universului. Daca iti poti baza afirmatiile tale pe anumite demonstratii sau pe anumiti specialisti in domeniu te rog fa-o, daca nu parerea ta personala nu inseamna nimic pentru mine si o consider total nefondata.
Chiar daca tu nu crezi in Dumnezeu nu inteleg ce te deranjeaza asa de mult sa crezi ca universul material are un inceput. Toti specialistii in domeniu (dupa cunostinta mea cel putin) cred asta si este si logic asta.
"
Calculele cele mai recente arat� c� v�rsta universului este de 10-15 miliarde de ani. Gamov �i studen�ii s�i au ajuns la concluzia ca unele elemente chimice din universul de azi provin din primele timpuri ale form�rii acestuia. Unele radia�ii, care se presupune ca dateaz� din perioada big bang-ului �i �nc� mai circul� prin univers. S-a mai descoperit c� cele mai u�oare elemente ca hidrogenul, deuteriul �i heliul au fost primele elemente �n univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercet�torii sus�in c� elementele mai grele dec�t heliul �i mai u�oare dec�t fierul s-au format �n procesul nuclear �n stele, iar cele mai grele elemente (mai grele dec�t fierul) s-au format �n urma exploziilor supernovelor.
Unii speciali�ti apreciaz� c� aceast� v�rst� se poate determina destul de aproximativ �i rezultatul este �n func�ie de metoda folosit�. Una din metode se bazeaz� pe mi�carea galaxiilor, mai precis pe faptul c� mi�carea lor este propor�ional� cu distan�a �i arat� c� ��nceputul universului� se situeaz� cu 15 � 20 de miliarde de ani �n urm� (Hubert Reeves � R�bdare �n azur; Evolu�ia cosmic� � ed. Humanitas, Bucure�ti 1993, pag.37).
�i Georges Abell de la California University, S.U.A. are p�rerea c� v�rsta universului ar fi cuprins� �ntre 15-20 de miliarde de ani, iar dup� Sandage �i Tammann aceast� cifr� ar fi exact 19,5 miliarde de ani [Renato Zamfir � Ipoteza paleoastronautic� (terra incognita), ed. Saeculum I.O., Bucure�ti, 2001].
"
ro.wikipedia.org/wiki/V�rsta_Universului[/quote]

Nu vreau sa fiu rautacios...dar..gandeste..

Ce numesti tu..Specialist in domeniu...aaaaaaa?

Georges Abell de la California University, S.U.A. are p�rerea c� v�rsta universului ?..ar fi cuprins� �ntre 15-20 de miliarde de ani, iar dup� Sandage �i Tammann aceast� cifr� ar fi exact 19,5 miliarde de ani ?

Cred ca e vorba de varsta sistemului nostru solar..in speta a pamantului..

Spatiul ce include galaxia din care face parte pamantul este infinit...No limit...
Ca atare galaxii si constelatii ce includ aleator sisteme solare identice sau asemanatoare exista fara numar...
Nu exista unitate de masura a infinitului...Tocmai de acea este....INFINIT...Spatiul nu e finit...Nici macar materia..Aceasta este in continua miscare..transformare....De aici si ...Nimic nu se pierde..Totul se transforma....Doar spatiul este etern in timp.



Sunt speculatii...Iar daca aduni toti asa zisii specialisti la un loc...ai sa ai tot atatea teorii cate stele sunt vizibile de pe Terra...Si te asigur ca cei la care te referi nu sunt specialisti in teologie sau religie..!!

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 00:21:48

De la: adipopa, la data 2009-08-09 00:19:50

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 00:12:17adi...așa spune și iosephus flavius...c� saducheii nu credeau...dar...cartea pe care am citit-o eu avea o not� de subsol (eu citesc și notele de subsol) �n care scria c� de fapt iosephus flavius se �nșeal� și c� și saducheii credeau...

Ioana, at�t cel care a scris notele de subsol c�t �i cel care e at�t de naiv s�-l cread� "se �n�eal� amarnic." Noapte bun�!

noapte bun� , adi...
vorbim m�ine și-mi explici mai multe...

Este una sa crezi in ceva, si alta sa crezi in ceva demonstrabil si palpabil.
Citez: ,,se inseala amarnic" ! Buna faza asta ! Dau de baut pentru ea !

Nu-mi da�i sfaturi. �tiu s� gre�esc �i singur !

cartoonblog.ayatango.ro/wp-content/uploads/2009/03/adam-si-eva1.jpg">

Nu-mi da�i sfaturi. �tiu s� gre�esc �i singur !

De la: Dorinus, la data 2009-08-09 10:31:10Este una sa crezi in ceva, si alta sa crezi in ceva demonstrabil si palpabil...

Sunt multe lucruri ne-demonstrabile �i ne-palpabile �n care crezi �i tu (e.g., ra�iune, numere), dar ��i scriu imediat dincolo despre ele. E caraghios �i necinstit din partea ta s� dai impresia c� tu crezi numai �n ceva demonstrabil �i palpabil!

adi..revin asupra discuției de asear�. de la �nceput �ți spun c� eu nu sunt pasionat� de istoria evreilor. știu puține lucruri despre ei și m� intereseaz� mai mult �n m�sura �n care au leg�tur� cu creștinismul. ..de altfel...nici nu-mi plac ...(mai ales acum dup� ce am citit cartea). mi se p�reau prea s�lbatici și...ca s� fiu sincer� cu tine...eu eram de partea romanilor (sunt o admiratoare a lor )...chiar m� cuprinsese un sentiment de m�ndrie c� str�moșii noștri au fost așa de viteji , �nțelepți , curajoși..etc (iosephus flavius vorbește foarte frumos despre ei )
bun...acum �n ce privește credința lor �n nemurirea sufletului ...
ai admis și tu c� at�t zeloții �ia c�t și fariseii credeau ...�n ce �i privește pe saduchei uite ce spune nota de subsol pe care am citit-o eu (�ți copiez exact):

** deoarece teoria nemuririi constituie piatra de temelie a fiec�rei religii pozitive , și deoarece de-a lungul secoleleor, dup� cum s-a dovedit , saducheii și-au disputat cu fariseii �nt�ietatea �n rang, astfel �nc�t din mijlocul lor au ieșit de multe ori mari preoți și membri ai marelui sfat, nu este deci prea sigur c� ei au negat pur și simplu nemurirea.ei au comb�tut mai mult teoria re�nvierii , care nu este de ob�rșie iudaic� și și-a g�sit �n farisei pe principalii ei sprijinitori; �n esenț� , �ns�, ei au crezut �n nemurire, baz�ndu-și pe ea princiipele lor religioase (vezi spiegler , istoria filozofiei iudaismului, p 202)**

deci...ce s� cred?

adi...dac� stau s� m� g�ndesc mai bine... evreii , așa cum reiese din cartea lui iosefus credeau și �n existența raiului și �n posibilitatea lor de a intra acolo...(c�nd irod vrea s� se sinucid� , dar este �mpiedicat , cineva r�sp�ndește zvonul fals cum c� ar fii murit. atunci niște tineri se gr�besc s� distrug� idolii contruiți de acesta. irod �i arde pe rug , iar ei afirm� c� plata și-o vor lua pe lumea cealalt� ...c� vor intra �n rai pentru ceea ce au f�cut )...deci..aș putea accepta teoria ta cum c� ei nu vedeau �n acel mesia pe cineva care s� le permit� s� intre �n rai , ci pe un rege care s�-i elibere pe lumea asta de cei care-i asupreau (indiferent cine erau aceia ...)....
�ns�...�ți spun eu sut� la sut� sigur c� creștinii nu au crezut niciodat� asta(și adev�rat era așa cum credeau ei...și cum mai cred �nc�)...ți-am mai explicat eu ție ...�n mesia ei vedeau acel m�ntuitor care s�-i salveze din iad ...f�r� el ( deci f�r� sfintele taine ) nu se poate intra �n rai ...(și las� erezia cu m�ntuirea lui avraam)
iar...�n ce privește �mp�rația lui dumnezeu...aici poate c� mereu noi am vorbit limbi total diferite (și de asta nu ne-am �nțeles deloc )...eu am tot susținut teoria creștinilor din evul mediu (și ortodoxia nu s-a modificat deloc de atunci) cu privire la acest subiect...tu ...pe a evreilor
crede-m� adi...creștinii au avut mereu dreptate...chiar iisus hristos le-a descoperit lor ce este cu �mp�rația sa și cum pot intra �n ea....
oricum...mai vorbim noi despre asta.


** Mai �nt�i, cred c� ar trebui s� vorbim despre ceea ce istoricul �nsu�i crede**

asta ar fii foarte simplu...c�nd vespasian �i spune s� se predea �mpreun� cu toți soldații s�i , iar �ia nu și nu c� ei vor s� se sinucid� el le ține un discurs despre sinucidere . dup� el �sta ar fii un act �mpotriva legii naturale , deci �mpotriva celui care a dat-o...dumnezeu!!!!

oricum....d�-l �ncolo....


adi..mai vorbim ...dac� vom ajunge iar la *�mp�r�ția lui dumnezeu* e imposibil s� nu-ți dai seama �ntr-un final cine are dreptate și cine nu....

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 20:43:44adi..revin asupra discuției de asear�. de la �nceput �ți spun c� eu nu sunt pasionat� de istoria evreilor. știu puține lucruri despre ei și m� intereseaz� mai mult �n m�sura �n care au leg�tur� cu creștinismul. ..de altfel...nici nu-mi plac ...(mai ales acum dup� ce am citit cartea). mi se p�reau prea s�lbatici și...ca s� fiu sincer� cu tine...eu eram de partea romanilor (sunt o admiratoare a lor )...chiar m� cuprinsese un sentiment de m�ndrie c� str�moșii noștri au fost așa de viteji , �nțelepți , curajoși..etc (iosephus flavius vorbește foarte frumos despre ei )

Ioana, faptul c� nu e�ti pasionat� de istoria evreilor nu �i se poate desigur imputa (ca persoan� obi�nuit�). Nici mie nu-mi place s� g�tesc, de exemplu; �i de fapt nici nu �tiu s� g�tesc. Dar, pentru o persoan� care aspir� c�ndva la statutul profesional de istoric, ai comis deja p�catul care nu se iart� nici �n veacul acesta nici �n veacul care vine: �nclina�ia presupozi�ional-favorabil� romanilor (sub pretextul unui patriotism prost �n�eles) �i presupozi�ional-nefavorabil� evreilor (din convingeri anti-semite greu de ascuns) te calific� perfect pentru postul de propagandist, dar te descalific� pentru cel de istoric.

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 20:43:44bun...acum �n ce privește credința lor �n nemurirea sufletului ...
ai admis și tu c� at�t zeloții �ia c�t și fariseii credeau ...�n ce �i privește pe saduchei uite ce spune nota de subsol pe care am citit-o eu (�ți copiez exact):

** deoarece teoria nemuririi constituie piatra de temelie a fiec�rei religii pozitive , și deoarece de-a lungul secoleleor, dup� cum s-a dovedit , saducheii și-au disputat cu fariseii �nt�ietatea �n rang, astfel �nc�t din mijlocul lor au ieșit de multe ori mari preoți și membri ai marelui sfat, nu este deci prea sigur c� ei au negat pur și simplu nemurirea.ei au comb�tut mai mult teoria re�nvierii , care nu este de ob�rșie iudaic� și și-a g�sit �n farisei pe principalii ei sprijinitori; �n esenț� , �ns�, ei au crezut �n nemurire, baz�ndu-și pe ea princiipele lor religioase (vezi spiegler , istoria filozofiei iudaismului, p 202)**

deci...ce s� cred?

Nu-mi amintesc s� fi vorbit p�n� acum despre zelo�i, ci doar despre saduhei, farisei �i esenei; a�a c� nu �tiu despre ce vorbe�ti. C�t despre autorul acelei note de subsol (are �i un nume?), competen�ele lui istorice �i integritatea profesional� sunt se pare extrem de reduse. Chiar dac� ar fi adev�rat (dar nu este!) c� �teoria nemuririi constituie piatra de temelie a fiec�rei religii pozitive� �i presupun�nd c� iudaimsul este (�n opinia acestuia) o religie pozitiv�, tot nu po�i picta un Rembrandt cu bidineaua �i tot nu po�i �nregimenta saduheii cu sus�in�torii �nvierii.

�n privin�a credin�elor saduheilor, avem �n principiu trei surse istorice (niciuna complet neutr�): Noul Testament, Iosif Flavius �i scrierile rabinice. Noul Testament este interesat numai de negarea �nvierii �i a perioadei intermediare (sub form� de �nger sau spirit), Iosif Flavius (el �nsu�i un aristocrat) de acomodarea filosofic� a acestora cu epicurienii, iar rabinii de principiile purit��ii. Dup� r�zboi �ns� saduheii au disp�rut din istorie, a�a c� nimeni nu le-a mai luat ap�rarea. Totu�i, saduheii au fost practic teologii conservatori ai vremii; interpretau foarte strict Vechiul Testament (�n special Pentateuhul) �i aveau acolo sute de texte privind finalitatea mor�ii. Dar saduheii nu au fost singurii sceptici: nici Sirah, nici 1 Macabei, nici Tobit nu au nimic de spus �n privin�a �nvierii. (Cite�te �n mod deosebit negarea din Sirah 14.16-24; 17.27-29).

Nu pot deci dec�t s� sper ca �n edi�iile viitoare aceast� not� de subsol nefericit� s� fie retras� din carte.

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 20:43:44adi...dac� stau s� m� g�ndesc mai bine... evreii , așa cum reiese din cartea lui iosefus credeau și �n existența raiului și �n posibilitatea lor de a intra acolo...(c�nd irod vrea s� se sinucid� , dar este �mpiedicat , cineva r�sp�ndește zvonul fals cum c� ar fii murit. atunci niște tineri se gr�besc s� distrug� idolii contruiți de acesta. irod �i arde pe rug , iar ei afirm� c� plata și-o vor lua pe lumea cealalt� ...c� vor intra �n rai pentru ceea ce au f�cut )...deci..aș putea accepta teoria ta cum c� ei nu vedeau �n acel mesia pe cineva care s� le permit� s� intre �n rai , ci pe un rege care s�-i elibere pe lumea asta de cei care-i asupreau (indiferent cine erau aceia ...)....
�ns�...�ți spun eu sut� la sut� sigur c� creștinii nu au crezut niciodat� asta(și adev�rat era așa cum credeau ei...și cum mai cred �nc�)...ți-am mai explicat eu ție ...�n mesia ei vedeau acel m�ntuitor care s�-i salveze din iad ...f�r� el ( deci f�r� sfintele taine ) nu se poate intra �n rai ...(și las� erezia cu m�ntuirea lui avraam)
iar...�n ce privește �mp�rația lui dumnezeu...aici poate c� mereu noi am vorbit limbi total diferite (și de asta nu ne-am �nțeles deloc )...eu am tot susținut teoria creștinilor din evul mediu (și ortodoxia nu s-a modificat deloc de atunci) cu privire la acest subiect...tu ...pe a evreilor
crede-m� adi...creștinii au avut mereu dreptate...chiar iisus hristos le-a descoperit lor ce este cu �mp�rația sa și cum pot intra �n ea....

Ioana, dup� cum �i-am mai spus, trebuie s� cite�ti istorici nou-testamentali pentru a �n�elege istoric Noul Testament. �nceteaz� s� mai impui modelel medievale (a la Dante, et co.) privind raiul �i iadul asupra scrierilor nou-testamentale. Fie c� ��i place sau nu, cre�tinii s-au n�scut �n p�tulul g�ndirii ebraice privind domnia lui Dumnezeu �i s-au hr�nit cu aceia�i n�dejde c� �ntr-o zi Yhwh se va �ntoarce rege �n Sion; dar, spre deosebire de o parte din co-na�ionalii lor, au crezut c� parabolele �i minunile lui Iisus au f�cut ca aceast� domnie s� se �nfiripe deja, s� ia propor�ii �n drum spre Ierusalim �i s� fie inaugurat� de drept �n r�stignirea �i �nvierea lui, �n �n�l�area sa �i �n pogor�rea Sf�ntului Duh la cincizecime...

De la: ioana_dark, la data 2009-08-09 20:43:44f�r� el ( deci f�r� sfintele taine ) nu se poate intra �n rai ...(și las� erezia cu m�ntuirea lui avraam)

Ha, ha! A�a-zisa �erezie� cu privire la m�ntuirea lui Avraam (i.e., �ndrept��irea sa �n virtutea credin�ei �n Dumnezeu care �nviaz� pe cei mor�i) �i apar�ine de fapt Apostolului Pavel (Romani 4). Inchizitorii, draga mea, ar fi f�cut o achizi�ie bun� cu tine dac� tr�iai �n alte vremuri (�i �i-ar fi oferit bine�n�eles o slujb�): ai fi ars pe rug mult mai mul�i eretici chiar dec�t au f�cut-o ei. Concluzia? Nu mai deosebe�ti prieten de du�man, eretic de ortodox � �i asta e trist!

dac�-mi plac mai mult romanii dec�t evreii asta nu e o crim�...pur și simplu.....�mi plac mai mult �ia. serios acum....ce are??? uite...și ție �ți plac mai mult evreii dec�t...dacii (de exemplu)...normal...dac�-ți pl�ceau dacii mai mult le �nchinai lor teza de doctorat....și???...
adi...�n lume e normal s� ne plac� unele lucruri mai mult dec�t altele ...
și nu patriotismul m� face s�-mi plac� romanii ci ...pur și simplu ...nu pot s� nu admir niște oameni care au cucerit la vremea lor toat� lumea pe care o cunoșteau și a c�ror cultur� mai d�inuie și ast�zi , dup� 2000 de ani....�n comparație cu ei , evreii par niște s�lbatici ...

**convingeri anti-semite greu de ascuns**

nah...acum și tu ...vrei s� te acuz și eu total aiurea c� nu suporți romanii , deci...c� nu ești patriot și nu respecți valorile naționale și c�....bla bla bla???....crede-m�...pot s� o fac!!!!


**Nu-mi amintesc s� fi vorbit p�n� acum despre zelo�i, ci doar despre saduhei, farisei �i esenei; a�a c� nu �tiu despre ce vorbe�ti. **

adi.....eu �mi amintesc din liceu așa ...c� evreii se �mparțeau �n patru categoriii: esenienii -o sect� care se retr�gea �n pustie și....(m� rog....ce mai f�ceau ei pe acolo) , saducheii -aristocrația , fariseii - un fel de preoți sau...nu mai țin minte exact ce și zeloții -adepții rezistenței cu arma �n m�n� �mpotriva romanilor.
acum...dac� nu o fii bine ce-mi amintesc eu...asta e... ...nu are nimic...�mi spui tu cum e bine și rețin...
tu spuneai c� doar saducheii nu credeau �n nemurirea sufletului așa c� ...eu am dedus c� c� restul credeau automat....
adi..nu prea știu eu cum era cu evreii �știa...am f�cut și la facultate despre ei, dar...am uitat nu pretind c� aș știi prea multe despre ei....vreau s�-mi spui tu (dar pe un ton frumos...nu ceva de genul ....*huuuuuuuuuu....habar nu ai* )

autorul notelor alea de subsol se numește ioan acsan...cartea a ap�rut la editura hasefer , bucurești 1997....asta e...o fi greșit...dar eu nu aveam de unde s� știu asta....



**saduheii au fost practic teologii conservatori ai vremii; interpretau foarte strict Vechiul Testament (�n special Pentateuhul) **

eu credeam c� �ia erau fariseii .....nu știu...e foarte �ncurcat



**Ioana, dup� cum �i-am mai spus, trebuie s� cite�ti istorici nou-testamentali pentru a �n�elege istoric Noul Testament**


ehe...de c�nd m� rog eu de tine s�-mi spui și mie unde ai g�sit faza cu �ntoarcerea regelui și...nimic!!!...așa c�..p�n� nu-mi spui exact ce s� citesc....nici nu m� mișc....practic tu acum m� trimiți s� caut ca nebuna prin toate carțile care s-au scris vreodat� pe p�m�nt...
și...oricum...nu-mi spune tu mie c� creștinii primelor veacuri mai credeau �n �ntoarcearea regelui sau c� iisus �nsuși ar fii spus vreodat� c� el este regele �la care s-a �ntors s�-i scape de romani....m� lași???
am citit și eu noul testament...nu ești singurul ...



**Fie c� ��i place sau nu, cre�tinii s-au n�scut �n p�tulul g�ndirii ebraice privind domnia lui Dumnezeu �i s-au hr�nit cu aceia�i n�dejde c� �ntr-o zi Yhwh se va �ntoarce rege �n Sion; dar, spre deosebire de o parte din co-na�ionalii lor, au crezut c� parabolele �i minunile lui Iisus au f�cut ca aceast� domnie s� se �nfiripe deja, s� ia propor�ii �n drum spre Ierusalim �i s� fie inaugurat� de drept �n r�stignirea �i �nvierea lui, �n �n�l�area sa �i �n pogor�rea Sf�ntului Duh la cincizecime...**

of of of...adi...aș putea accepta cel mult c� doar evreii care se creștinaser� mai credeau asta...dar...nu-mi spune tu mie acum c� și romanii sau grecii care deveniser� creștini credeau la fel...sau toți sclavii lor....
adi..primii creștini au crezut cu totul alteceva...c� iisus hristos este acel *mesia * care a venit �n lume pentru a le m�ntui lor sufletele . așa ni s-a spus nou� la facultate...așa e!
uite...de exemplu ..�mi amintesc perfect momentul c�nd apostulul pavel se duce la greci , �ntr-un templu dedicat de ei unui zeu necunoscut...(denumit de ei soter ) și le vorbește despre iisus hristos, ca despre acel zeul care le va m�ntui lor sufetele .astfel mulți greci au crezut �n el și s-au creștinat.
deci...apostolul pavel credea c� iisus este m�ntuitorul lumii....



**A�a-zisa �erezie� cu privire la m�ntuirea lui Avraam (i.e., �ndrept��irea sa �n virtutea credin�ei �n Dumnezeu care �nviaz� pe cei mor�i) �i apar�ine de fapt Apostolului Pavel (Romani 4).**

ia d�-mi tu citatele exact �n care spune apostolul pavel c� avraam s-ar fii m�ntuit...mergi la biblia ortodox�(alt� biblie nu m� intereseaz�)...ca s� te și cred


**Inchizitorii, draga mea, ar fi f�cut o achizi�ie bun� cu tine dac� tr�iai �n alte vremuri (�i �i-ar fi oferit bine�n�eles o slujb�): ai fi ars pe rug mult mai mul�i eretici chiar dec�t au f�cut-o ei.**

adi...eu nu aș fii �n stare s� ard pe nimeni pe rug (spre deosebire de tine )...

**Nu mai deosebe�ti prieten de du�man, eretic de ortodox � �i asta e trist! **

ei...hai...nu mai exagera și tu ...normal c� te-am considerat mereu un priten...și ți-am scris ca unui prieten (dovad� este faptul c� ți-am pus mereu și )...de altfel...eu nici nu am dușmani....c�nd m� cert cu cineva m� �mpac repede...
iar...eu prin *eretic* �nțeleg o persoan� care g�ndește altfel dec�t ortodocșii...care se abate de la ortodoxie (și acum ...serios....la ce ortodox ai v�zut tu *�ntoarcerea regelui*? )...nu am spus c� ereticii trebuie arși pe rug....doar c� sunt eretici...(sau...dac� g�sești tu un alt cuv�nt pentru a desemna persoanele care se abat de la ortodoxie, sunt gata s�-l folosesc pe �la)
(ca o parantez�...�n categoria *eretici* nu-i includ și pe adepții unei alte religii)



numai bine!

Ioana, romanii antici nu sunt o echip� de fotbal cu care s� �ii; nici evreii una pe care s� o huidui. Un istoric ar trebui s� fie c�ta-c�ta echidistant fa�� de sursele sale �i s� nu se pronun�e �n nici o chestiune pe baza unor alegeri f�cute a priori pentru sau �mpotriva unui grup de indivizi. Nu a� vedea cum (sau �n ce sens) ai putea tu s� m� acuzi pe mine de lipsa unui partizanat na�ional sau politic: istoria e istorie, nu meci de fotbal! Despre zelo�i nu am spus c� nu au existat, ci doar c� noi doi nu am discutat despre ei �n contextul scrierilor lui Iosif Flavius. Despre istorici nou-testamentali, am spus (mai demult) c� orice student la teologie, de la nivelul de seminar �n sus, ar trebui (cel pu�in s� �nceap�) s� citeasc� �i s� interac�ioneze cu oameni precum Dodd, Caird, Sanders, Dunn, Crossan, Horsley, Farmer, Allison, Bauckham, Ladd, Meier, Borg, Brown, Perrin, Chilton, Vermes, Wright, etc. Despre saduhei, da, putem spune c� ei erau conservatorii vremii, iar fariseii harismaticii �i inovatorii; era �i normal s� fie a�a. Ca orice aristocra�ie veritabil�, saduheii aveau tot interesul s� men�in� status quo, s� evite �i s� �n�bu�e mi�c�rile de reform� �i protest, s� demonetizeze a�tept�rile eshatologice, etc. Ideea ta cu evreii care au crezut �n eliberare-de-sub-ocupa�ia-roman� �i cre�tinii care au crezut �n m�ntuire-din-iad-�i-�mburdare-�n-rai-dup�-ce-mori este o caricatur� aistoric� �i nepotrivit� nici unuia nici altuia; exist� mai mult� continuitate �ntre Iisus (plus ucenicii s�i) �i teologia vechi-testamental� dec�t cred c� e�ti tu con�tient� �n momentul de fa��! Nu-l po�i smulge pe Iisus din lumea ebraic� concret� �n care Yhwh ac�ioneaz� salvific �n istorie pentru a-�i onora angajamentele asumate prin leg�m�nt �i s�-l arunci tam-nesam �n lumea greceasc� (dac� nu cumva gnostic�) speculativ interesat� de eliberarea prin moarte a spiritului pur din �nchisoarea trupului cel �ntinat. A propos, de curiozitate, de unde �tii c� altarul atenian era �nchinat unui zeu pe nume Soter? �n ce prive�te referin�a biblic� �n care Avraam este numit p�rintele celor credincio�i pentru c� a crezut �n Dumnezeu care �nviaz� mor�ii, te-am invitat s� cite�ti Romani 4 (tot capitolul, �n orice traducere vrei tu, c� eu mi-o fac singur). �ntr-adev�r, dup� c�t de h�tru am scris mai sus, numai a�a pot �ncheia:

**Ioana, romanii antici nu sunt o echip� de fotbal cu care s� �ii; nici evreii una pe care s� o huidui.**

adi..diferența dintre un istoric care are o admirație deosebit� pentru imperiul roman (cu tot ce ține de el...universalism , creștinism , dreptul roman , etc) și un suporter al unei echipe de fotbal oarecare este aceea c� ultimul nu poate justifica �n niciun fel preferința lui pentru una dintre echipe �n defavoarea alteia. �n fotbal nu exit� nicio rațiune...�n fotbal ții cu o echip� și ...gata. indiferent c� pierde sau c�știg� un meci ești al�turi de ea , f�r� a putea g�si vreo justificare pentru asta.
aprecierea la adresa romanilor nu vine �ns� la fel de simplu . și cred c�-ți dai și tu seama de asta.



**Un istoric ar trebui s� fie c�ta-c�ta echidistant fa�� de sursele sale �i s� nu se pronun�e �n nici o chestiune pe baza unor alegeri f�cute a priori pentru sau �mpotriva unui grup de indivizi.**

ete nah...dar de unde știi tu c� eu a priori (�n cazul de faț� dinainte de a citi cartea ) am decis c� nu suport evreii și-mi plac romanii?de unde știi ce a fost �n mintea mea? și..de altfel...nici nu am spus c� nu suport absolut deloc evreii. uite am g�sit la ei și lucruri care mi-au pl�cut . de exemplu pe tot parcursul c�rții zeloții mi-au fost simpatici ...mi-a pl�cut curajul și vitejia lor ....modul cum au preferat s� moar� dec�t s� tr�iasc� �n sclavie. chiar dac� iosefus flavius vorbește foarte ur�t despre ei (normal...doar a scris sub ochii romanilor ) mie mi-au pl�cut!!!
de restul...
oricum...ți-am mai spus și ție ...�n fața unor oameni care cuceriser� toat� lumea cunoscut� evreii par niște bieți copii...curajoși , cei drept , dar... (și acum urmeaz� s� m� acuzi -pe bun� dreptate -de xenofobie... , dar stai liniștit c� nu sunt antisemit�...acceași p�rere o am și despre daci...ca s� fii mulțumit )

**Nu a� vedea cum (sau �n ce sens) ai putea tu s� m� acuzi pe mine de lipsa unui partizanat na�ional sau politic:**

cum...*�n ce sens*???..p�i...așa aiurea...cum m� acuzi și tu pe mine de antisemitism...


**Despre zelo�i nu am spus c� nu au existat, ci doar c� noi doi nu am discutat despre ei �n contextul scrierilor lui Iosif Flavius. **

așa e...scuze...nu mi-am dat seama. dar...ți-am spus mai sus ce cred despre ei.


**Despre istorici nou-testamentali, am spus (mai demult) c� orice student la teologie, de la nivelul de seminar �n sus, ar trebui (cel pu�in s� �nceap�) s� citeasc� �i s� interac�ioneze cu oameni precum Dodd, Caird, Sanders, Dunn, Crossan, Horsley, Farmer, Allison, Bauckham, Ladd, Meier, Borg, Brown, Perrin, Chilton, Vermes, Wright, etc.**

eu nu sunt student� la teologie ....doar la litere și istorie ...dar m� intereseaz� creștinismul...
ca o curiozitate...din tot pomelnicul �sta...e vre-unul ortodox?



** Ideea ta cu evreii care au crezut �n eliberare-de-sub-ocupa�ia-roman� �i cre�tinii care au crezut �n m�ntuire-din-iad-�i-�mburdare-�n-rai-dup�-ce-mori este o caricatur� aistoric� �i nepotrivit� nici unuia nici altuia; exist� mai mult� continuitate �ntre Iisus (plus ucenicii s�i) �i teologia vechi-testamental� dec�t cred c� e�ti tu con�tient� �n momentul de fa��! **

ei , adi...creștinismul a devenit repede religia romanilor , și...nu-mi spune tu mie c� �ia se creștinaser� pentru c� li se vorbise despre *�ntoarcerea regelui*(adic� un rege care s�-i salveze de....romani...adic�...de ei �nșiși )...li s-a vorbit despre altceva...despre m�ntuirea sufletelor lor ...
�n plus...creștinismul datoreaz� filozofiei grecești și romane poate la fel de mult c�t datoareaz� evreilor (de exemplu...stoicismului )
ca s� nu mai vorbesc de scrierile sfinților p�rinți care numai despre �ntoarcerea regelui nu au vorbit. vezi , adi...noi pe l�ng� sf�nta scriptur� mai avem și scrierile lor ....ortodoxia mai cuprinde și sf�nta tradiție....care nu este tradiția ebraic� ci o tradiție format� �n interiorul culturii greco-romane , iar apoi bizantine.



** A propos, de curiozitate, de unde �tii c� altarul atenian era �nchinat unui zeu pe nume Soter? **

așa am auzit la facultate....




numai bine!!!

Ioana, sub aspect partizan, nu exist� nici o diferen�� �ntre un istoric care �ine cu un anumit grup de indivizi �i un suporter al unei echipe de fotbal; iar, dac� tu crezi c� un suporter nu-�i poate justifica alegerea echipei de suflet, te �n�eli. M� �ntrebi de unde �tiu c� ai decis a priori s� fii �n favoarea unui popor (a romanilor) �i �n defavoarea altuia (a iudeilor) � de la tine, pentru c� ai spus c� �ii cu romanii �i �i consideri pe evrei ni�te s�lbatici! Practic nu m� intereseaz� dac� a priori �nseamn� �nainte de a examina o anumit� surs� istoric� (e.g., Iosif Flavius); nu e important. Indiferent cum justifici �nclina�ia ta �n favoarea sau �n defavoarea unui grup de indivizi (e.g., eroism, strategie, succes, etc.), aceast� �nclina�ie �n sine (extrem de v�dit� de altfel) este descalificant� profesional pentru un istoric. Nu �i se cere s� �ii cu cineva anume (nici m�car �n cazul dacilor) �i nu �n�eleg de ce te ambi�ionezi s� o faci.

Hai s� ne �ntoarcem acum la teologia nou-testamental�... M� �ndoiesc c� vreunul din autorii cita�i anterior este Ortodox, dar acest lucru reflect� probabil o preocuparea sc�zut� �n Biserica Ortodox� fa�� de �tiin�ele exegetice critice �n general (critica textual�, critica tradi�iilor, critica surselor, critica istoric�, critica literar�, etc.). De fapt nu sunt sigur nici c��i dintre autorii respectivi s-ar considera (sau ar fi considera�i) conservatori �i c��i liberali. Dar nu etichetele conteaz�; ace�tia sunt printre cei mai influen�i g�nditori �n domeniul istoriei nou-testamentale, astfel c� oricine intr� pe acest teren (inclusiv teologii Ortodoc�i) ar trebui s� joace cu ei. Dac�, asemenea partizanatului pro-roman declarat anterior, mai �mbr��i�ezi unul exclusiv �i radical pro-Ortodox, s-ar putea s� nu �nve�i niciodat� nimic de la cercet�torii istorici (liberali sau conservatori, protestan�i sau catolici) care au lucrat de-a dreptul euristic �n domeniu.

Este foarte convenabil (dar profund aistoric) s� smulgi cre�tinismul din contextul iudaic formativ �i s�-l arunci cu at�ta rapiditate direct �n categoriile de g�ndire grece�ti �i latine�ti. Dup� cum o dovede�te amplu coresponden�a apostolic� �i soborniceasc�, procesul de convertire a ne-iudeilor la cre�tinism a presupus culturalizarea sau familiarizarea acestora cu teologia vechi-testamental� �i instruirea lor �n interpretarea lui Iisus �n contextul acestor scripturi ebraice. Toate epistolele adresate ne-iudeilor opereaz� cu concepte tipic ebraice (leg�m�nt, Exod, botez, Pa�te, �ndrept��ire, Fiul lui Dumnezeu, Ziua Domnului, �nviere) �i dovedesc parcurgerea nara�iunilor istorice vechi-testamentale. Apostolii nu au preluat aceste categorii sub forma unor g�oace de ou care se puteau umple de greci �i romani dup� buna pl�cere, ci i-au �nv��at pe ne-iudei s� le �n�eleag� �n linie cu semnifica�ia lor ebraic�. �n acest sens, nu este prea mult cred s� spunem c� �n primul secol a avut de fapt loc o ebraizare conceptual� a lumii �i c� religia noastr� este una cu adev�rat iudeo-cre�tin� (nicidecum greco- sau latino-cre�tin�).

�n privin�a scrierilor p�rin�ilor biserice�ti, eu cred c� avem o contribu�ie extrem de important� la sistematizarea credin�ei cre�tine �n dialog cu lumea greco-roman� de dup� r�zboi. Po�i �i tu observa c� subscriu �i c� mi-am �nsu�it crezurile Bisericii. Dogmatica �ns� nu este punctul meu forte �i recunosc c� nu pot discuta patristica la fel de informat ca istoria �i exegeza biblic�. Acest lucru nu �nseamn� c� o ignor sau subapreciez; din contr�! Nu pot s� fac totu�i dou� lucruri (care se leag� de fapt dialectic): unu, s� las dogmatica s� controleze exegeza; doi, s� cred c� exegeza ar putea modifica radical dogmatica. Ar trebui probabil s� dau exemple, dar m� opresc aici pentru c� am scris destul...

...Adi, vad ca de foarte multa vreme / nr. pagini topic/ si tu , dar si ceilalti , stati cu fata spre trecutul crestinatatii si nu numai, pe mine cel putin, m-ar interesa mai mult conceptia /conceptele crestinismului /si nu numai/ ce pot fi transpune-n strategii si aplicatii benefice societatii/societatilor umane la inceput de sec.XXI...

De la: mytcor, la data 2009-08-12 19:21:35...Adi, vad ca de foarte multa vreme / nr. pagini topic/ si tu , dar si ceilalti , stati cu fata spre trecutul crestinatatii si nu numai, pe mine cel putin, m-ar interesa mai mult conceptia /conceptele crestinismului /si nu numai/ ce pot fi transpune-n strategii si aplicatii benefice societatii/societatilor umane la inceput de sec.XXI...

Important e c� st�m �n prezent cu fa�a spre trecut; eu cred c� sunt un om care tr�ie�te �n prezent, apar�ine culturii, societ��ii, dar am o oarecare pasiune pentru trecut �i te asigur o a�teptare eshatologic�. �i se pare c� nu am nici un cuv�nt de spus �n zbaterea contemporan�...? Nah, chiar din contr�.

De la: adipopa, la data 2009-08-12 19:33:47

De la: mytcor, la data 2009-08-12 19:21:35...Adi, vad ca de foarte multa vreme / nr. pagini topic/ si tu , dar si ceilalti , stati cu fata spre trecutul crestinatatii si nu numai, pe mine cel putin, m-ar interesa mai mult conceptia /conceptele crestinismului /si nu numai/ ce pot fi transpune-n strategii si aplicatii benefice societatii/societatilor umane la inceput de sec.XXI...

Important e c� st�m �n prezent cu fa�a spre trecut; eu cred c� sunt un om care tr�ie�te �n prezent, apar�ine culturii, societ��ii, dar am o oarecare pasiune pentru trecut �i te asigur o a�teptare eshatologic�. �i se pare c� nu am nici un cuv�nt de spus �n zbaterea contemporan�...? Nah, chiar din contr�.

...cred ca m-ai inteles gresit, in fine, nu asta-i problema /trecutul ca pasiune / ci translarea esentialului crestin spre societatea umana prezenta si viitoare printr-o strategie extinsa , (daca pot spune asa) in vederea reactivarii si reimprospatarii conceptelor de baza ale crestinismului: moralitate,generozitate, solidaritate, ce-au impregnat aceasta religie din inceputuri dar, din pacate, evolutia societatii umane de dupa 1800 le-a cam trecut in plan secund in cadrul convietuirii social umane,.
Pozitiile diferitelor biserici, crestine ori nu, fata de actualitatile societatii umane, (cu toata superdezvoltarea mijloacelor de comunicatie-n masa), nu prea se percep (sau n-am reusit eu a percepe) o pozitie transanta atat in plan spiritual dar mai ales socio-uman, poate-i doar o problema de manager(iere)informationala, poate alceva, dar, nu pot sa cred c-ar fi posibil a ne indrepta catre o "anarhie generalizata" si-n acest timp religiile s-asiste c-o pasivitate asemanatore celei de pe timpul nazismului sau comunismului paneuropean.al inceputului de sec IXX.

FLORIAN MARIN - ISUS DIN NAZARET FLORIAN MARIN - ISUS DIN NAZARET

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: mytcor, la data 2009-08-12 20:04:21translarea esentialului crestin spre societatea umana prezenta si viitoare printr-o strategie extinsa , (daca pot spune asa) in vederea reactivarii si reimprospatarii conceptelor de baza ale crestinismului: moralitate,generozitate, solidaritate, ce-au impregnat aceasta religie din inceputuri dar, din pacate, evolutia societatii umane de dupa 1800 le-a cam trecut in plan secund in cadrul convietuirii social umane...

Mytcor, re-�mprosp�tarea �i re-traducerea dogmei �n societate este practic voca�ia fiec�rei genera�ii cre�tine: aici se a�eaz�, la intersec�ia dintre text �i societate. Acela�i text, aceia�i dogm� trebuie s� r�spund� la �ntreb�ri noi - �i o face, cu instrumente noi, �ntr-o dinamic� nou�. Biserica este activ� �n lume �n foarte multe zone, de la dreptate social� la supra�ndatorare financiar�... Nu cred c� moralitatea, generozitatea sau solidaritatea social� au fost uitate de Biseric� �n ultimii 200 de ani �i eu nu v�d �n jurul meu o Biseric� pasiv� sau nep�s�toare.

De la: adipopa, la data 2009-08-12 22:10:52

De la: mytcor, la data 2009-08-12 20:04:21translarea esentialului crestin spre societatea umana prezenta si viitoare printr-o strategie extinsa , (daca pot spune asa) in vederea reactivarii si reimprospatarii conceptelor de baza ale crestinismului: moralitate,generozitate, solidaritate, ce-au impregnat aceasta religie din inceputuri dar, din pacate, evolutia societatii umane de dupa 1800 le-a cam trecut in plan secund in cadrul convietuirii social umane...

Mytcor, re-�mprosp�tarea �i re-traducerea dogmei �n societate este practic voca�ia fiec�rei genera�ii cre�tine: aici se a�eaz�, la intersec�ia dintre text �i societate. Acela�i text, aceia�i dogm� trebuie s� r�spund� la �ntreb�ri noi - �i o face, cu instrumente noi, �ntr-o dinamic� nou�. Biserica este activ� �n lume �n foarte multe zone, de la dreptate social� la supra�ndatorare financiar�... Nu cred c� moralitatea, generozitatea sau solidaritatea social� au fost uitate de Biseric� �n ultimii 200 de ani �i eu nu v�d �n jurul meu o Biseric� pasiv� sau nep�s�toare.

DESCHIDE BINE OCHII SI VEI VEDEA REALITATEA

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: adipopa, la data 2009-08-12 22:10:52

De la: mytcor, la data 2009-08-12 20:04:21translarea esentialului crestin spre societatea umana prezenta si viitoare printr-o strategie extinsa , (daca pot spune asa) in vederea reactivarii si reimprospatarii conceptelor de baza ale crestinismului: moralitate,generozitate, solidaritate, ce-au impregnat aceasta religie din inceputuri dar, din pacate, evolutia societatii umane de dupa 1800 le-a cam trecut in plan secund in cadrul convietuirii social umane...

Mytcor, re-�mprosp�tarea �i re-traducerea dogmei �n societate este practic voca�ia fiec�rei genera�ii cre�tine: aici se a�eaz�, la intersec�ia dintre text �i societate. Acela�i text, aceia�i dogm� trebuie s� r�spund� la �ntreb�ri noi - �i o face, cu instrumente noi, �ntr-o dinamic� nou�. Biserica este activ� �n lume �n foarte multe zone, de la dreptate social� la supra�ndatorare financiar�... Nu cred c� moralitatea, generozitatea sau solidaritatea social� au fost uitate de Biseric� �n ultimii 200 de ani �i eu nu v�d �n jurul meu o Biseric� pasiv� sau nep�s�toare.

...avand in vedere facptul ca eu intalnesc o serie intreaga de situatii de-a dreptul stagnante ( cu mici exceptii, com. prot si neo prot.) ti-as cere prea mult daca te-as ruga sa -mi faci cateva exemplificari ?..

De la: 999florin, la data 2009-08-12 22:14:39

De la: adipopa, la data 2009-08-12 22:10:52

De la: mytcor, la data 2009-08-12 20:04:21translarea esentialului crestin spre societatea umana prezenta si viitoare printr-o strategie extinsa , (daca pot spune asa) in vederea reactivarii si reimprospatarii conceptelor de baza ale crestinismului: moralitate,generozitate, solidaritate, ce-au impregnat aceasta religie din inceputuri dar, din pacate, evolutia societatii umane de dupa 1800 le-a cam trecut in plan secund in cadrul convietuirii social umane...

Mytcor, re-�mprosp�tarea �i re-traducerea dogmei �n societate este practic voca�ia fiec�rei genera�ii cre�tine: aici se a�eaz�, la intersec�ia dintre text �i societate. Acela�i text, aceia�i dogm� trebuie s� r�spund� la �ntreb�ri noi - �i o face, cu instrumente noi, �ntr-o dinamic� nou�. Biserica este activ� �n lume �n foarte multe zone, de la dreptate social� la supra�ndatorare financiar�... Nu cred c� moralitatea, generozitatea sau solidaritatea social� au fost uitate de Biseric� �n ultimii 200 de ani �i eu nu v�d �n jurul meu o Biseric� pasiv� sau nep�s�toare.

DESCHIDE BINE OCHII SI VEI VEDEA REALITATEA

Florine, crestinismul , din punctul meu de vedere, este cea mai liberala si cea mai aproape religie de legea naturala !...

dac-ai scrie ceea ce tu scri p-aceste topicuri intr-un stat islamic, de mult ti-ai fi rezervat un loc in lumea celor drepti !...

De la: 999florin, la data 2009-08-12 22:14:39DESCHIDE BINE OCHII SI VEI VEDEA REALITATEA

Mda. A�a gr�ita Zarathustra, iar noi to�i ad�nc plecane-vom 'nainte-�i! Dar argumentul t�u care e? Tu nu �tii s� define�ti cuv�ntul "realitate" darmite s� explici ce �nseamn� "a vedea"...

mytcor...ca s� �nțelegi prezentul trebuie mai int�i s� �nțelegi trecutul...

și ....știi...konrad adehouer a spus *scoate religia din istoria unui popor și nu-i vei l�sa mai mult� istorie dec�t unei turme de oi*....

deci...vezi �nt�i ce rol a avut creștinismul pentru europa de-a lungul timpurilor...apoi vei vedea cu alți ochi rolul pe care �l are el azi...



te pup....

De la: mytcor, la data 2009-08-12 22:20:22...avand in vedere facptul ca eu intalnesc o serie intreaga de situatii de-a dreptul stagnante ( cu mici exceptii, com. prot si neo prot.) ti-as cere prea mult daca te-as ruga sa -mi faci cateva exemplificari ?..

Nu a� vrea acum dec�t s�-�i dau exemplul personal; pe acesta probabil nu-l po�i contesta.

nea mithra ia colea de citeste: REALIT�TE, realit�ți, s.f. Existenț� efectiv�, obiectiv�; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adev�r. ♢ Loc adv. �n realitate = de fapt, efectiv, �n adev�r. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care exist� �n afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] � Din fr. r�alit�, lat. realitas, -atis, germ. Realit�t.
Sursa: DEX '98 | Trimis� de claudia, 6 Jul 2004 | Greșeal� de tipar

REALIT�TE s. 1. v. adev�r. 2. v. existenț�. 3. adev�r, veridicitate, (livr.) veracitate, (�nv.) veritate. (~ conținut� �ntr-o oper� literar�.)
Sursa: Sinonime | Trimis� de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeal� de tipar

Realitate ≠ iluzie, �nchipuire, irealitate, vis
Sursa: Antonime | Trimis� de siveco, 3 Aug 2004 | Greșeal� de tipar

realit�te s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realit�ții; (situații, fapte, lucruri) pl. realit�ți
Sursa: Dicționar ortografic | Trimis� de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeal� de tipar

REALIT//�TE ~�ți f. 1) Existenț� obiectiv�; stare real�. 2) Lucru concret, care exist� �n mod real. 3) Caracter real. 4) Lume �nconjur�toare, existent� �n afara conștiinței umane și independent de ea. [G.-D. realit�ții; Sil. re-a-] /

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Friedrich Nietzsche - Asa Grait-A Zarathustra Friedrich Nietzsche - Asa Grait-A Zarathustra

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: adipopa, la data 2009-08-12 18:45:53Ioana, sub aspect partizan, nu exist� nici o diferen�� �ntre un istoric care �ine cu un anumit grup de indivizi �i un suporter al unei echipe de fotbal; iar, dac� tu crezi c� un suporter nu-�i poate justifica alegerea echipei de suflet, te �n�eli. M� �ntrebi de unde �tiu c� ai decis a priori s� fii �n favoarea unui popor (a romanilor) �i �n defavoarea altuia (a iudeilor) � de la tine, pentru c� ai spus c� �ii cu romanii �i �i consideri pe evrei ni�te s�lbatici! Practic nu m� intereseaz� dac� a priori �nseamn� �nainte de a examina o anumit� surs� istoric� (e.g., Iosif Flavius); nu e important. Indiferent cum justifici �nclina�ia ta �n favoarea sau �n defavoarea unui grup de indivizi (e.g., eroism, strategie, succes, etc.), aceast� �nclina�ie �n sine (extrem de v�dit� de altfel) este descalificant� profesional pentru un istoric. Nu �i se cere s� �ii cu cineva anume (nici m�car �n cazul dacilor) �i nu �n�eleg de ce te ambi�ionezi s� o faci.

Hai s� ne �ntoarcem acum la teologia nou-testamental�... M� �ndoiesc c� vreunul din autorii cita�i anterior este Ortodox, dar acest lucru reflect� probabil o preocuparea sc�zut� �n Biserica Ortodox� fa�� de �tiin�ele exegetice critice �n general (critica textual�, critica tradi�iilor, critica surselor, critica istoric�, critica literar�, etc.). De fapt nu sunt sigur nici c��i dintre autorii respectivi s-ar considera (sau ar fi considera�i) conservatori �i c��i liberali. Dar nu etichetele conteaz�; ace�tia sunt printre cei mai influen�i g�nditori �n domeniul istoriei nou-testamentale, astfel c� oricine intr� pe acest teren (inclusiv teologii Ortodoc�i) ar trebui s� joace cu ei. Dac�, asemenea partizanatului pro-roman declarat anterior, mai �mbr��i�ezi unul exclusiv �i radical pro-Ortodox, s-ar putea s� nu �nve�i niciodat� nimic de la cercet�torii istorici (liberali sau conservatori, protestan�i sau catolici) care au lucrat de-a dreptul euristic �n domeniu.

Este foarte convenabil (dar profund aistoric) s� smulgi cre�tinismul din contextul iudaic formativ �i s�-l arunci cu at�ta rapiditate direct �n categoriile de g�ndire grece�ti �i latine�ti. Dup� cum o dovede�te amplu coresponden�a apostolic� �i soborniceasc�, procesul de convertire a ne-iudeilor la cre�tinism a presupus culturalizarea sau familiarizarea acestora cu teologia vechi-testamental� �i instruirea lor �n interpretarea lui Iisus �n contextul acestor scripturi ebraice. Toate epistolele adresate ne-iudeilor opereaz� cu concepte tipic ebraice (leg�m�nt, Exod, botez, Pa�te, �ndrept��ire, Fiul lui Dumnezeu, Ziua Domnului, �nviere) �i dovedesc parcurgerea nara�iunilor istorice vechi-testamentale. Apostolii nu au preluat aceste categorii sub forma unor g�oace de ou care se puteau umple de greci �i romani dup� buna pl�cere, ci i-au �nv��at pe ne-iudei s� le �n�eleag� �n linie cu semnifica�ia lor ebraic�. �n acest sens, nu este prea mult cred s� spunem c� �n primul secol a avut de fapt loc o ebraizare conceptual� a lumii �i c� religia noastr� este una cu adev�rat iudeo-cre�tin� (nicidecum greco- sau latino-cre�tin�).

�n privin�a scrierilor p�rin�ilor biserice�ti, eu cred c� avem o contribu�ie extrem de important� la sistematizarea credin�ei cre�tine �n dialog cu lumea greco-roman� de dup� r�zboi. Po�i �i tu observa c� subscriu �i c� mi-am �nsu�it crezurile Bisericii. Dogmatica �ns� nu este punctul meu forte �i recunosc c� nu pot discuta patristica la fel de informat ca istoria �i exegeza biblic�. Acest lucru nu �nseamn� c� o ignor sau subapreciez; din contr�! Nu pot s� fac totu�i dou� lucruri (care se leag� de fapt dialectic): unu, s� las dogmatica s� controleze exegeza; doi, s� cred c� exegeza ar putea modifica radical dogmatica. Ar trebui probabil s� dau exemple, dar m� opresc aici pentru c� am scris destul...

**de la tine, pentru c� ai spus c� �ii cu romanii �i �i consideri pe evrei ni�te s�lbatici!**

da, adi...e adev�rat...am spus , dar...din c�te știu eu *a priori* �nseamn� dinainte de experința senzorial� ...iar eu am stabilit c� aia erau niște s�lbatici ( ) dup� ce am citit cartea...
o ebraizare a lumii greco-romane prin introducerea creștinismului �n cadrul ei???...nah...nici vorb�!!!
ceea ce nu vrei tu s� �nțelegi este c� pentru greci și romani toat� biblia a c�p�tat semnificații diferite. iisus nu a fost niciodat� regele care s-a �ntors s�-i elibereze de romani....nici pe departe....
iisus a fost m�ntuitorul sufletelor lor ...iar dac� mulți creștini au ales o moarte maritic� �n numele lui ,lep�d�rii de credinț� a fost pentru c� erau convinși c� vor intra apoi �n rai....
cultura bizantin� s-a contruit pe creștinism...toat� ideologia politic� bizantin� s-a construit pe creștinism , dar nu pe tradiția iudaic� ci pe ideile pe care ți le spun eu ...ți-am vorbit mult timp despre cum au �nțeles bizantinii �mp�r�ția lui dumnezeu și lumea aceasta .....iar...de la bizantini �ntreaga lume ortodox� a preluat teoriile astea...ele au influențat tot spațiul ortodox (și catolic �ntr-o mare m�sur�) timp de secole de-a r�ndul...
și....asta provenea din g�ndirea creștin� timpurie despre imperiul universal (imperiul roman) și etern care trebuie s� fie copia celui din ceruri ....adic�...copia �mp�r�ției lui dumnezeu .
creștinii au crezut mereu c� �mp�r�ția lui dumnezeu se alf� �n ceruri și c� este de fapt raiul �n care vor intra dup� ce vor muri ...
așa c�...nu-mi vorbi despre tradiția ebraic�....(apropo...unde vorbește apostolul pavel despre �ntoarcerea regelui?....nic�ieri!!!...dar...despre universalism , da)...
oricum...


ps:iar sfinții p�rinți...asta e...nu pomenesc nic�ieri despre �noarcerea regelui...deci...p�n� la ei tradiția ebric� s-a pierdut ...

De la: 999florin, la data 2009-08-12 22:32:39REALIT�TE, realit�ți, s.f. Existenț� efectiv�, obiectiv�; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adev�r. ♢ Loc adv. �n realitate = de fapt, efectiv, �n adev�r. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care exist� �n afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] � Din fr. r�alit�, lat. realitas, -atis, germ. Realit�t. Sursa: DEX '98 | Trimis� de claudia, 6 Jul 2004 |

Nah, bine, Florin; �i-acum, dup� ce ne-ai ar�tat ce surse filosofice folose�ti, f�-�i un amar de bine �i cite�te undeva pe Internet unul dintre cele mai influente eseuri despre ce �nseamn� s� vezi realitatea: Thomas Nagel, "What Is It Like to Be a Bat?" C�nd termini, putem reveni la acest subiect...

De la: ioana_dark, la data 2009-08-12 22:43:32o ebraizare a lumii greco-romane prin introducerea creștinismului �n cadrul ei???...nah...nici vorb�!!! ceea ce nu vrei tu s� �nțelegi este c� pentru greci și romani toat� biblia a c�p�tat semnificații diferite. iisus nu a fost niciodat� regele care s-a �ntors s�-i elibereze de romani....nici pe departe....iisus a fost m�ntuitorul sufletelor lor ...iar dac� mulți creștini au ales o moarte maritic� �n numele lui ,lep�d�rii de credinț� a fost pentru c� erau convinși c� vor intra apoi �n rai....cultura bizantin� s-a contruit pe creștinism...toat� ideologia politic� bizantin� s-a construit pe creștinism , dar nu pe tradiția iudaic� ci pe ideile pe care ți le spun eu ...ți-am vorbit mult timp despre cum au �nțeles bizantinii �mp�r�ția lui dumnezeu și lumea aceasta .....iar...de la bizantini �ntreaga lume ortodox� a preluat teoriile astea...ele au influențat tot spațiul ortodox (și catolic �ntr-o mare m�sur�) timp de secole de-a r�ndul...și....asta provenea din g�ndirea creștin� timpurie despre imperiul universal (imperiul roman) și etern care trebuie s� fie copia celui din ceruri ....adic�...copia �mp�r�ției lui dumnezeu...

Ioana, cum spuneam, cea mai elocvent� dovad� privind p�strarea caracterului ebraic al credin�ei cre�tine (odat� cu �i chiar �n ciuda convertirii neiudeilor) sunt �ns�i scrierile nou-testamentale ocazionale care le-au fost adresate; f� abstrac�ie de Moise �i profe�i, ia-�i ochelarii lui Platon �i Socrate, �i nu vei mai �n�elege, �n epistolele lui Pavel de pild�, ce �nseamn� leg�m�nt, Exod, botez, �ndrept��ire, templu, Pa�te, etc. Toate scrierile nou-testamentale (inclusiv evangheliile sau apocalipsele) respir� un aer ebraic pur revela�ional, nicidecum elen sau latin. Mutarea centrului de greutate al misiunii cre�tine �n sfera euro-asiatic� ne-iudaic�, �n perioada apostolic� �i imediat urm�toare, nu produce nici o schimbare de esen�� a mesajului iudeo-cre�tin; din contr�, traducerea lui se face cu aceia�i fidelitate �i �n acela�i context vechi-testamental �n care Iisus �i apostolii l-au �ncadrat. Dac� ai o alt� p�rere, vino cu texte care s� sprijine contrarul; numai s� nu-mi citezi din Simon Magul, Marcion sau al�i gnostici, unde �ntr-adev�r se reg�sesc ideile tale despre m�ntuirea sufletului din a�a-zisa �nchisoare trupeasc�. Teoria c� �mp�r��ia lui Dumnezeu ar fi o copie p�m�nteasc� a celei din ceruri seam�n� a�a de mult cu teoria platonic� a formelor (�i a�a de pu�in cu teologia ebraic� dinamic� privind domnia lui Yhwh sau �ntoarcerea lui �n Sion) �nc�t prefer s�-mi iau o distan�� exegetic� de siguran��. M� mir� faptul c� cele peste 20 de citate vechi-testamentale �n care acest leitmotif al �ntoarcerii lui Yhwh ca Rege �n Sion este men�ionat explicit (�i pe care �i le-am reprodus mai demult, cu sublinierile necesare), plus pasajele nou-testamentale �n care Iisus �nsu�i face uz de acest leitmotif, nu te satisfac; mi se pare amuzant de ira�ional s� le respingi f�r� nici cel mai mic efort de a le judeca contextual �i a explica m�car de ce. �n fine, o ultim� eroare (grav� �i impardonabil�) este s� afirmi c� tradi�ia ebraic� vechi-testamental� s-a pierdut complet sau a fost ignorat� total �n perioada patristic� (sau �n cultura bizantin�), hot�r�t� parc� (�n versiunea ta) s�-l cread� pe Platon, nu pe Iisus, Pavel sau Petru; sunt convins de fapt c� lucrurile nu stau a�a �i ��i propun s� discut�m concret anumi�i p�rin�i, �ncep�nd probabil cu Ieronim (un bun exemplu, cred, mai ales av�nd �n vedere traducerea Vulgata). La fel ��i propun, �ns� �n seara aceasta sunt prea obosit (am jucat �i fotbal 2 ore!) s� discut�m parabolele �mp�r��iei din Noul Testament (poate parabola vierilor ar fi ideal� pentru �nceput) ca s� vedem �mpreun� ebraismul care permeaz� �n mod consecvent �i coerent discursul m�ntuitorului precum �i importan�a leitmotivului vechi-testamental al �ntoarcerii lui Yhwh �n Sion.