Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

Altadata Parintele Arsenie a spus: ''Cand faradelegile vor inclesta mintea si inima oamenilor si-i vor salbatici asa de tare, incat vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si Biserica si preoti, incat va fi salbaticirea si nebunia urii peste tot pamantul, atunci vine sfarsitul.''

(''Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca'' - Editura Agaton, 2004)

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

www.razbointrucuvant.ro/2008/06/07/sistemul-sau-cum-lucreaza-sat...

Banuielile mele incep sa fie intarite de poza cu patriarhul Daniel, alaturi de catolici. Doamne ajuta!

�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�

''ori de cate ori ne vom poticni ,ne vom tulbura sau ne vom mahni sa nu acuzam pe altul,ci pe noi insine,,sau mai exact propriile noastre opinii.A invinovati pe altul din cauza celor pe care el insusi le face gresit,este un lucru specific omului necultivat''citat din MANUALUL CATRE SINE(Epictet. Marcus Aurelius)
Stiinta ne-a facut sa fim zei inainte de a fi meritat sa fim oameni...


ATENTIE !!! cercetatorii de la institutul de cercetare atomica au descoperit ca prostia este radioactiva si foarte contagioasa, in concluzie omoara si se transmite (virtual sau real mai rau ca Ebola)...


Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!


Sa-�i spun ce este dragostea adevarata. E credinta oarba, umilinta fara preget, supunere desavarsita, �ncredere �i daruire impotriva ta �nsuti, impotriva lumii �ntregi. Dragostea inseamn� sa iti dai inima si sufletul �ntreg celui care ti le va zdrobi. (Charles Dickens)

cica erau 3 femei la judecata de apoi.......sf. Petru catre prima:Tu draga mea,care-ti sunt pacatele ???.......sfinte,io nimic......cuminte,fidela,la locul meu......nimic,nimic.........Dumnezeu:Bravo,dati-i cheia de aur !!!!.........sf. Petru catre a 2-a: Tu,draga mea,ai pacatuit cu ceva ????........io,sfinte,acolo ,putin......cate-un pic din fiecare !!!!......da' ma caiesc ,sfinte!!!!......Dumnezeu: e bine asa,fata mea !!!.......dati-i cheia de argint !!!!........sf. Petru catre a 3-a:Tu ,draga mea,ce-ai facut ????.......apai io, sfinteeeeee........de toate......nu mi-a scapat nimic !!!!.........si nici ca ma caiesc .......pai doar o viata avem ,nu ????....Dumnezeu: DATI-I CHEIA DE LA APARTAMENTUL MEU !!!!...........

�n ad�ncurile fiin�ei noastre purt�m cu to�ii amintirea a ceea ce reprezint� menirea vie�ii noastre. Fiecare a participat la crearea acestei meniri, �mpreuna cu Dumnezeu �i cu �ngerii, �nainte de a veni pe P�m�nt. C�nd ne-am �ntrupat, P�m�ntul ne-a influen�at modul de a g�ndi, sim�i, ac�iona, f�c�ndu-ne astfel s� uit�m care-i scopul venirii noastre aici. Dar c�utarea, con�tient� sau nu, ne urm�re�te �n mod constant, ne determin� s� ne punem �ntreb�ri despre rostul lucrurilor �i sensul vie�ii, s� ne definim sentimentul utilit��ii �n tot ceea ce �ntreprindem.
Reamintirea menirii noastre umple golul din noi. Atunci c�nd te sim�i pustiu pe din�untru, te �ndrep�i c�tre ceva din afara fiin�ei tale, pentru a umple acest gol. �i totusi, obiectele �i persoanele exterioare nu reu�esc niciodat� s� umple complet acest sentiment de pustiu interior. Aceasta se realizeaz� numai prin g�sirea �i urmarea drumului propriu �n via��.
Fiecare dintre noi, oamenii, avem menirea de a descoperi cine suntem �n esen�� �i de a deveni expresia Iubirii Divine. �n afara acestei meniri mai cuprinz�toare, mai avem �i o menire personal�. De obicei, menirea personal� are leg�tur� cu acele tr�s�turi, calit��i, �dat-uri� ale noastre pe care ni le punem �n valoare, le exprim�m prin �mplinirea menirii.
Atunci c�nd ne descoperim menirea �i �ncepem s� ne-o manifest�m, vom constata c� se intensific� sentimentul de evolu�ie, d�ruire, mi�care, care ne vor �mplini �i vor �ndep�rta senza�ia de team�. S-a constatat, de asemenea, c� fiecare boal� �i are r�d�cinile �n faptul c� drumul pe care-l urm�m este gre�it. Boala �n sine este un semn c� nu suntem pe drumul cel bun. Deprimarea, anxietatea, dependen�ele, obsesiile, complexele de inferioritate, lipsa de respect de sine � toate acestea apar datorita faptului c� nu ne concentr�m asupra menirii.
Unii oameni intuiesc care este rostul lor �n viat�, �ns� le e team� s� avanseze, fiind speria�i de succes, de e�ec, de a nu fi suficient de buni sau de a nu fi ridicoli. Al�ii nici m�car nu-�i pun problema sau nu au �ncredere �n intui�iile lor.
Este indicat s� �ncepem cu rug�ciuni, apoi s� urm�rim s� fim aten�i la �ndrum�rile divine, care vin �ntotdeauna ca r�spuns la aceste rug�ciuni. �ndrumarea divin� apare �n forma unor semne pe care le �vedem� (cum ar fi c�r�i care cad din bibliotec�), ca semne pe care le �auzim� (cum ar fi o conversa�ie pe care o surprindem �nt�mpl�tor �i care ne d� informa�ii folositoare), sub form� de vise sau g�nduri �i sentimente repetitive, care ne impulsioneaz� s� facem un anume lucru � chiar dac� respectiva ac�iune pare s� nu aib� leg�tur� cu rug�ciunea �i inten�ia ini�iale. Atunci c�nd lu�m seama la aceast� �ndrumare �i o urm�m, suntem condu�i, �n mod firesc, s� �ntreprindem lucruri legate de menirea noastr�. Ne bucur�m de faptul c� Dumnezeu �i �ngerii ne sprijin� ca s� trecem prin acest proces �i ei au grij� s� primim tot timpul cunoa�terea, informa�iile, oamenii, posibilit��ile materiale de care avem nevoie pentru realizarea fiec�rei ac�iuni. U�ile ni se deschid de fiecare dat� c�nd urm�m �ndrumarea divin� care ne este dat�, ceea ce face ca uneori s� asist�m la adev�rate miracole. Pe l�ng� acestea, senza�iile de disconfort psihic sau problemele de comportament se reduc sau dispar de la sine, mai mult, vom constata o �mbun�t��ire a rela�iilor noastre afective, a aprecierii de sine, chiar a situa�iei materiale. Totul �ncepe s� se lege, s� capete sens, iar starea de �mplinire �i armonie se intensific� pe zi ce trece.








Rela�iile personale sunt adesea prima cauz� a ritmului gr�bit al vie�ii. Este adev�rat c� rela�iile cer timp, uneori chiar mult. Dar este un timp bine petrecut. S� ne g�ndim la exemplul meselor. Pe m�sur� ce ritmul vie�ii a crescut, mul�i dintre noi ne-am dezobi�nuit s� st�m �mpreun� cu familia sau prietenii la mas�. Adesea m�nc�m singuri, gr�bi�i, �n picioare, alerg�nd pe strad� sau la volan. Cunosc oameni despre care cu greu se poate spune c� iau masa; ei se alimenteaz� doar. Acesta nu este numai rezultatul grabei, ci o �i spore�te. Putem �ncetini ritmul prin a ne face timp s� g�sim un prieten sau doi �i s� cre�m o oaz� �n timpul zilei, �n care s� anul�m presiunea din jurul nostru, s� ne bucur�m de compania unor oameni.
M�ncatul �n comun �nc� este considerat sacru �n multe culturi. Aceste leg�turi simple joac� un anumit rol �n a �ine o societate la un loc. Deci, chiar dac� locuim singuri, ar fi frumos s� lu�m masa regulat cu prietenii sau cu familia. Cunosc persoane care locuiesc singure, dar care men�in cu grij� rela�iile personale prin �nt�lniri cu prietenii �i se bucur� �mpreun� de preg�tirea mesei �i de degustarea ei. C�nd facem acest lucru, nu ob�inem doar elemente nutritive, ci �i o companie drag� pe care o �mp�rt�esc to�i cei de la mas�.
Rela�iile personale nu numai c� iau timp, dar iau timp pre�ios. Acest lucru se verific� �n mod deosebit la copii, c�nd ceea ce conteaz� nu este doar num�rul de ore petrecut, ci �i aten�ia pe care o d�m, iubirea pe care o ar�t�m, p�n� acolo �nc�t intr�m �n lumea copilului. Orarele sunt foarte bune la birou, dar copiii au alt sim� al timpului, unul mai natural. Ei nu �tiu de �ntruniri sau de spa�iul de parcare, de via�a �n ritm alert �i noi nu putem s� �i facem s� �n�eleag� toate acestea. Tot ceea ce facem este s�-i gr�bim.
Noi, adul�ii, putem �nv��a s� �ncetinim ritmul �ndeajuns de mult pentru a intra �n lumea lor, dar nu este treaba lor s� accelereze ritmul �i s� se al�ture lumii noastre. Unde este graba? Ce perioad� a vie�ii este mai pre�ioas� dec�t copil�ria? Dac� �n�elegem valoarea ei, ne vom ocupa de �ncetinirea ritmului copil�riei �n loc s�-i gr�bim pe copii s� ias� din lumea lor.........
Via�a este ca �i arta miniaturilor: p�nza de canafas este at�t de mic�, iar �ndem�narea cerut� at�t de mare, �nc�t este u�or s� treci cu vederea poten�ialul artistic �i sentimental... �i cine ar vrea acest lucru?
4 Feb 2009, 08:32 georgeta51 Cand poti uita, nu stii ce vine?



Pentru c� am nevoie de timp, pentru c� nu am r�bdare, pentru c� inima mea simte c� te ascunzi, te strecori, g�se�ti motive, inventezi motive �i, cum pot s� te iubesc, cum pot s� nu m� revolt �i s� nu m-ai accept aceast� mocirl� �n care m� ad�ncesc tot mai mult? Nu-�i ceream dec�t iubire, r�bdare, aten�ie. Voiam s� simt c� sunt iubit�, apreciat�, s� simt �i s� te simt... E at�t de mult?�.....A�a sun� cuvintele de dragoste fr�nt� �i ne �ntreb�m de ce in�eal� femeile, poate �i b�rba�ii. Caut� pe cineva care s� le fie aproape, s� simt� c� sunt iubite, apreciate, dorite. Nu cer absolutul; cer doar c�teva lucruri fire�ti, care �n via�a de azi se pierd din moment ce... oferta e at�t de vast� pe pia��.


Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri.Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incediate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabit, sunt frunza pe care o tii ingandurat a intre degete.Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand�Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca.Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau�sfarsitul unei lumi si nasterea alteia.Iubita mea esti vis si � durere.Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta.O clipa sa ma privesti, sa imi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti.Te mai astept o viata�Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa iti calauzeasca pasii zi de zi.!!!





Fiecare fiin�� uman� este egal� �i c� nu putem iubi un om, �n detrimentul altuia,
Pentru c� to�i suntem aspecte ale lui Dumnezeu, nici unul dintre noi nu este, �n esen�a lui spiritual�, mai bun sau mai r�u dec�t cel�lalt. Pornim to�i pe picior de egalitate, ca aspecte ale divinului. La nivelul sufletului, nimeni nu poate avea putere asupra ta, nici tu nu po�i avea putere asupra altcuiva. Sufletul nu stie de titluri, de pozi�ie social� sau de statut economic. Sufletul �tie doar c� �nt�lne�te un alt suflet �i cinste�te c�l�toria f�cut� �mpreun�.

Iisus a mers chiar mai departe, spun�nd c� trebuie s� �nv���m s�-i iubim pe to�i, p�n� �i pe cei mai sadici criminali. El a spus: �A�a cum a�i f�cut unuia dintre ace�ti prea mici, a�a Mi-a�i f�cut Mie�. Iar aceasta nu este o �nv���tur� simpl�.

Legea Egalit��ii creeaz� o punte �ntre oameni � punte ce deschide canalul spre iubirea divin�. Iubindu-se �i accept�ndu-se unii pe al�ii, oamenii �i pot rede�tepta con�tiin�a legat� de iubirea lui Dumnezeu. Nimeni nu este mai spiritualizat dec�t altul. Din punct de vedere spiritual, noi suntem cu to�ii egali. Cu to�ii merit�m iubire �i to�i trebuie s� �nv���m s� o d�ruim �i s� o primim f�r� condi�ii. �n lumea spiritului, nu exist� ierarhie.



O persoan� care tr�ie�te conform Legii Egalit��ii simte, �n mod constant, c� e nevoie s�-�i extind� limitele �i s� p�easc� dincolo de propria zon� de confort. Simte c� e necesar s� renun�e la prejudec��i �i s�-�i �nsu�easc� o perspectiv� mai larg� �i mai altruist� �n ceea ce-i prive�te pe ceilal�i. I se cere s� �intre �n pielea� du�manului s�u �i s� �n�eleag� perspectiva aceluia cu care nu este de acord.

Cel care �i propune s� respecte drepturile omului � care sunt dovada, pe planeta P�m�nt, a principiului spiritual al egalit��ii � nu poate avea o minte �ngust� �i o inim� �nchis�. Calea spiritual� a acelora care �i iau un angajament fa�� de egalitatea dintre oameni le prezint� ocazii mereu provocatoare de a renun�a la ideile false �i limitate de a adopta un adev�r mai profund �i mai cuprinz�tor. O astfel de persoan� �i ia angajamentul de a-i iubi nu doar pe aceia care �i aprob� setul de valori �i credin�e, ca �i pe cei care nu o fac.

�Ce �ie nu-�i place, altuia nu-i face�. Aceasta este regula de aur pentru toate interac�iunile umane.
�nv���turile separ�rii spun c� unii au dreptate �i al�ii gre�esc � iar cei care au dreptate trebuie s�-i �nving� sau s�-i doboare pe aceia care nu au dreptate.
�nv���turile egalit��ii afirm� c� nici una dintre p�r�i nu de�ine adev�rul �ntreg. Prin urmare, fiecare parte trebuie ascultat� cu respect.
Calea spre pace, conform �nv���turilor egalit��ii, este de a onora viziunea �i credin�ele unei persoane care se afl� de partea opus� � chiar �i dac� nu suntem de acord cu ele.



Practica accept�rii afirm� c� nu e nevoie ca o persoan� s� fie de acord cu alta pentru a o accepta, ci doar s� asculte ce are de zis, s�-i respecte p�rerea, chiar �i dac� o face s� nu se simt� �n largul ei. Prin practica accept�rii noi cre�m egalitatea, pornind tot timpul de la atitudinea c� ideea celuilalt este la fel de important� �i demn� de a fi ascultat�, ca �i a noastr�.

Aceasta reprezint� un progres revolu�ionar �n interac�iunea uman�. Este o deplasare din perspectiva deosebirii � care alimenteaz� conflictul �i ne�n�elegerile, spre cea a egalit��ii � care sus�ine pacea �i toleran�a. Dac� vrem s� avem pace �n suflet �i pace �n lume, trebuie s� renun��m la urm�toarele nevoi: nevoia de a avea dreptate (a considera c� al�ii gre�esc) �i nevoia de a fi de acord.





Emiterea de judec��i atrage dup� sine nerespectarea acestei legi divine.
Cu to�ii avem �n via�� oameni pe care �i excludem din legea egalit��ii. Suntem dispu�i s� accept�m egalitatea oric�ror altor oameni �i grupuri, dar nu �i a �acestuia� � indiferent cine este acesta pentru noi.
Mai mult, �n fiecare zi, fiecare dintre noi emite sute de judec��i �n leg�tur� cu al�i oameni. �ncerc�m s� justific�m aceste judec��i �n mintea noastr�. Consider�m c� suntem obiectivi, atunci c�nd nu suntem. �i privim pe ceilal�i, nu a�a cum �i vede Dumnezeu � cu �n�elegere �i compasiune � ci a�a cum �i percepem noi la un moment dat. Nu avem perspectiva spiritual� care s� cuprind� �ntreaga imagine � �i anume, re�eaua de interconexiuni ce o influen�eaz� pe persoana pe care o judec�m. Aceast� perspectiv� vine doar dintr-o con�tiin�� eliberat� de judecat�.
Unul din primele lucruri pe care e necesar s� le con�tientiz�m pe c�rarea spiritual� este c� judec��ile noastre nu sunt corecte, nici justificabile. Ceea ce percepem nu este, �n mod necesar, adev�rat. Ori de c�te ori vedem o persoan� �ntr-o lumin� negativ�, o atac�m pe ea �i, �n cele din urm�, ne atac�m pe noi �n�ine. A considera c� cineva este r�u, nu numai c� este sup�r�tor pentru acea persoan�; este sup�r�tor �i pentru noi �n�ine.
Fiecare inegalitate pe care o percepem este, pur �i simplu, o eroare de percep�ie. Dac� dorim s� tr�im o via�� de adev�r, trebuie s� ne rectific�m percep�iile de inegalitate, �nainte de a le l�sa s� ne influen�eze �i s� provoc�m astfel suferin�� pentru noi �n�ine �i pentru al�ii.
Con�tiin�a noastr� este rezultatul g�ndurilor pe care le avem �i, dac� emitem multe g�nduri negative sau neadev�rate, vom fi tem�tori �i nec�ji�i tot timpul. Cu toate acestea, nu este nevoie s� �ncerc�m s� ne form�m s� fim pozitivi, atunci c�nd avem g�nduri negative. Acest lucru nu face altceva dec�t s� �nt�reasc� negativitatea, f�c�nd-o s� fie ceva r�u sau gre�it.
Trebuie doar s� devenim con�tien�i de g�ndirea noastr� negativ� �i s� ne amintim c� nici una dintre judec��ile noastre nu este corect� sau justificabil�. Trebuie doar s� �n�elegem judecata, f�r� s� ne pedepsim sau s� ne umilim pe noi �n�ine �i, pur �i simplu, s� spunem: �Sunt con�tient de faptul c� judec�, sau �Pot vedea c� mi-am �nchis inima �i c�, atunci c�nd ma aflu �n aceast� stare, nu privesc lucrurile corect sau drept�. Con�tientizarea este, prin ea �ns�i, o rectificare. Nu trebuie s� schimb�m nimic. Nu trebuie s� neg�m judecata sau s� o �ndep�rt�m. Nu trebuie s� o consider�m ca fiind ceva r�u sau care necesit� modific�ri. Trebuie doar s� fim con�tien�i de existen�a ei �i s� o trat�m cu bl�nde�e. Dac� ne trat�m judec��ile cu bl�nde�e, ne vom da seama c� multe dintre ele se nasc din fric�. Apoi, ne putem privi frica �n fa�� �i o putem aborda cu compasiune. Dac� proced�m astfel, �ntr-un final, frica se diminueaz�. Frica se dizolv� �ntotdeauna �n prezen�a iubirii. Iar judecata nu poate r�m�ne prezent� , atunci c�nd ne-am luat angajamentul de a practica egalitatea.

Dac� avem nevoie de ajutor, mai ales �n procesul de con�tientizare a emiterii judec��ilor, dar �i �n cel de raportare concret� la cei din jur, �ngerul p�zitor, �ngerii iubirii, ai iert�rii, �ngerii cunoa�terii, ai discern�m�ntului, Arhanghelul Mihail, �ngerii compasiunii, �ngerii �mp�c�rii, ai p�cii sau ai fraternit��ii ne sunt al�turi �i a�teapt� chemarea noastr�. S� nu ezit�m s� o facem, �ntruc�t procesul de eliminare a judec�tilor este anevoios �i necesit� o �n�elegere profund� a lucrurilor �i mult� aten�ie, cu at�t mai mult cu c�t avem �n jur persoane care judec�. Iar pacea sufletului nu poate fi ob�inut� dec�t integr�nd aceast� lege divin� �n via�a noastr�.
�ncepe�i prin a �nchide ochii �i vizualiza�i lumina angelic� �nv�luindu-v�. Imagina�i-v� st�nd relaxa�i �n aceast� lumin� str�lucitoare. Vizualiza�i-v� lini�ti�i �i receptivi la imaginile �i sunetele �ngerilor. Crede�i �n existen�a lor �i vizualiza�i-i ca pe ni�te fiin�e �nalte de lumin� care v� �nconjoar�. Fi�i con�tien�i c� ei sunt acolo pur �i simplu pentru c� dragostea �i dorinta voastr� i-a atras. Ve�i fi pur �i simplu ului�i de energia pe care o pute�i primi prin acest moment de comuniune cu �ngerii. Respira�i ad�nc �n lumina lor �i fi�i con�tien�i c� ei v� �nconjoar� pur �i simplu. L�sa�i �ngerii s� cure�e p�nza de p�ianjen a confuziei din mintea voastr�. L�sa�i-i s� v� ajute s� v� relaxa�i mu�chii. Accepta�i din partea lor darul de energie, putere, dragoste, pace �i bucurie.
Dac� v� sim�i�i singuri, permite�i-v� s� v� odihni�i �n lumina �ngerilor �i s� sim�i�i apropierea lor. Permite�i-v� s� sim�i�i prezen�a lui Dumnezeu �n voi. Ea va veni pe m�sur� ce ve�i �ncepe s� sim�i�i iubirea �i compania �ngerilor �n jurul vostru.
Dac� ceva v-a deranjat ast�zi permite�i luminii angelice s� coboare asupra voastr� �i s� vindece r�nile �i dezam�girile. Ve�i fi uimi�i de schimbarea care poate s� intervin� �n atitudinea voastr�. Cu credin��, permite�i-v� s� sim�i�i duio�ia �i iertarea cobor�nd asupra voastr�. Armonia v� va �mbr��i�a atunci c�nd face�i aceasta.
Dac� exist� un eveniment viitor pentru care sunte�i anxio�i, l�sa�i lumina angelic� s� str�luceasc� deasupra voastr� �i s� v� umple de senin�tate, lini�te �i siguran�a c� via�a voastr� se desf�oar� conform unei ordini divine. Tr�i�i �n eternul "acum" cu aceast� siguran��. Prezen�a �ngerilor v� �nconjoar� �i v� cuprinde �ntr-o tandr�, protectoare mantie de pace.
Acorda�i-v� zilnic un astfel de moment �n care s� experimenta�i �ngerii �ntr-o scurt� �i lini�tit� medita�ie. L�sa�i ca via�a s� v� fie ghidat� de dragostea �ngerilor �ntr-un astfel de moment magic. Dac� face�i ace�ti simpli pa�i �i practica�i constant aceasta, dorin�a de comuniune cu �ngerii va fi cea mai buna alegere pe care a�i f�cut-o vreodat�.
Orice cauz� are un efect rezultant �i fiecare efect devine cauza unui alt efect. Nu exist� nimic la �nt�mplare. Nimic nu �ncepe un nou lan� de evenimente. sa privim consecinta ca pe o pedeaps�. Pur �i simplu, are un rezultat. Karma e doar rezultatul sau consecin�a unei ac�iuni.Exist� multe expresii care ilustreaz� aceast� lege: "Ce semeni, aia culegi", "P�rin�ii m�n�nc� agurid� �i copiilor li se strepeze�te gura", "Cum ��i a�terni, a�a dormi", "Dup� fapt� �i r�splat�". Altfel spus, ceea ce emi�i se �ntoarce la tine (de fapt, nici nu te p�r�se�te vreodat�).E important s� examin�m efectele din via�a noastr� �i cauzele lor. Trebuie s� devenim con�tien�i de toate alegerile pe care le facem, pentru c� toate vor deveni cauzele rezultatelor de pe parcursul drumului. Dac� g�ndurile noastre sunt cele care ne creeaz� via�a, cum trebuie s� ne schimb�m g�ndurile (cauza) pentru a ob�ine un efect diferit? �i c�ror for�e exterioare le permitem s� provoace efecte asupra vie�ii noastre? nu po�i ataca o persoan�, f�r� s� te ataci pe tine �nsu�i. �ntr-un final, trebuie s� sim�i suferin�a pe care ai cauzat-o. Agresiunea este o forma de proiec�ie prin care �ncerc�m s�-i d�m altuia durerea noastr�. Dac� suferim, dorim ca �i al�ii s� sufere � a�adar, agresam, iar apoi ne sim�im vinova�i. Vina men�ine agresiunea �n c�mpul nostru energetic. Credem c� am sc�pat de suferin�a noastr�, dar nu este a�a. Ea se afl� �nc� acolo. Apoi, �ntr-o zi, �n via�a noastr� intr� cineva sau ceva care ne declan�eaz� vina �i o aduce la suprafa�� pentru a fi vindecat�. Poate c� suntem agresati sau r�ni�i de c�tre altcineva. Poate c� doar vizion�m un film sau citim o carte care ne tulbur�.



Atunci c�nd vina se ridic� la suprafa�� �i ne cuprinde, iese la lumin� �i ocazia de a ne vindeca. Primim o �ans� pentru a ne asuma gre�elile �i remu�c�rile cu privire la ceea ce am spus sau f�cut altuia. Avem ocazia s� ne recunoa�tem gre�eala, s� o corect�m �i s� cerem iertare.
Negarea ne �mpiedic� �ntotdeauna s� ne manifest�m responsabilitatea adecvat� pentru g�ndurile, sentimentele, cuvintele �i ac�iunile noastre. P�n� nu �nl�tur�m acest mecanism de negare, nu putem �nfrunta adev�rul despre noi �n�ine. Legea karmei ne asigur� c� vina �i ru�inea noastr� vor fi con�tientizate �i aduse spre vindecare. Deci, chiar dac� nu facem nimic spre a ne sparge cochilia neg�rii, via�a o va face, �ntr-un final, �n locul nostru, �ntruc�t, mai devreme sau mai t�rziu, trebuie s� ne asum�m responsabilitatea corespunz�toare.



Majoritatea dintre noi suntem mai ferici�i atunci c�nd ne oferim benevol s� ne asum�m responsabilitatea, dec�t atunci c�nd suntem �for�a�i� de evenimente s� o facem. De ce s� ne proiect�m vina asupra celorlal�i, c�nd aceasta creeaz� o distan�� inutil� sau o am�nare �ntre p�catul nostru �i �ndreptarea lui? De ce s�-i implic�m �i pe al�ii �n melodrama noastr�, dac� putem descoperi r�d�cina suferin�ei sau a fricii �i tratarea ei?
Roata karmic� nu reprezint� dec�t oameni care �i proiecteaz� durerea �i �ncearc� s� o trateze �ntr-o rela�ie cu altcineva. Ea ne ofer� multe ocazii de a ne privi problemele �i de a ni le asuma.

Roata karmic� nu este alimentat� de electricitate. Ea se autosus�ine. Prin urmare, nu �nceteaz� s� se roteasc�. Nu te dai jos de pe roata karmic�, oprind-o. Te dai jos, prin asumarea propriilor probleme � o dat� pentru totdeauna.

Acesta nu e �ns� un lucru u�or, dar avem cu to�ii �nso�itori puternici, iar ajutorul de care avem nevoie ne va fi dat. Trebuie s� avem �ncredere �n acest lucru. �i, cu c�t vom crede mai mult, cu at�t mai repede vom avea rezultate.Ingerul p�zitor, �ngerii �n�elegerii, ai cunoa�terii, ai dicern�m�ntului, �ngerii �n�elepciunii a�teapt� momentul �n care s� le solicit�m ajutorul. S-o facem chiar �n momentul �n care ne confrunt�m cu situa�ia �n sine, �nainte de a trece la fapte �i a crea efecte pe care apoi s� le regret�m. S� le cerem �ndrumarea �i ea ne va fi oferit�.
�ngerii sunt �ntotdeauna cu noi, martori ai problemelor noastre �i prieteni prev�z�tori care ne alina durerile, �nv���tori, profesori �i �nso�itori plini de dragoste. �i, cu toat� sinceritatea, nu putem spune c� noi, cei care beneficiem de existen�a lor, facem prea multe ca s� facilit�m sarcina pe care o au. Mai ales atunci c�nd ne �ndoim de existen�a lor, rareori �i ascult�m sau tindem s� facem chiar opusul a ceea ce ei ne sf�tuiesc. Dar dragostea �ngerilor este imuabil� �i r�bdarea lor infinit�. Dac� ne obi�nuim cu ideea c� �mp�rt�im cu �ngerii via�a noastr� cotidian�, vom fi mai disponibili pentru al�ii �i mai sensibili �i toleran�i fa�� de tot ceea ce ne �nconjoar�.
O bun� rela�ie cu �ngerii presupune o mai mare deschidere spiritual�, o mare disponibilitate de a-i accepta pe ceilal�i �i a te �n�elege c�t mai bine pe tine �nsu�i. Ne trebuie doar pu�in ca s� ne schimb�m obiceiurile ; un g�nd bun de diminea��, o mic� rug�ciune sunt suficiente pentru a ne relua via�a �ntr-un mod diferit �i pentru a ne sim�i mai senini �i mai �ncrez�tori, con�tien�i c� nu suntem singuri �i nici nu am fost vreodat�.
�nainte de a �nv��a cum s� auzim vocea �ngerilor, trebuie s� cunoa�tem modul �n care ei ne vorbesc. Pentru a ne conduce pe drumul �n�elepciunii �i al iubirii, �ngerii stabilesc cu sufletul nostru o comunicare lini�tit� ; ei ne inspir� g�ndurile astfel �nc�t s� nu gre�im sau s� comitem fapte rele ; ne "sugereaz�" s� adopt�m o direc�ie care s� fie cea mai optim�, pentru a nu ne expune unor riscuri care ar putea s� ne pun� �n pericol starea fizic� sau psihic�. De asemenea, ei pot interveni asupra amintirilor, restructur�nd experien�a acumulat� �i reamintindu-ne ceea ce trebuie s� facem sau, din contr�, ceea nu trebuie s� facem. Ei ne �ndeamn� la reflectare (spontan sau declan��nd evenimente) �i la atenuarea sl�biciunilor noastre, ne �ncurajeaz� s� d�m curs ideilor noi, benefice �i s� aliment�m f�r� �ncetare via�a noastr� interioara pentru ca ea s� nu amor�easc� �n rutin�.
Astfel, �ngerii �optesc sfaturile lor sufletului �i nu urechilor noastre. Totu�i, deoarece avem liberul nostru arbitru, ei nu pot interveni peste voin�a noastr�: suntem liberi s� accept�m sau s� refuz�m imboldurile lor; putem s� urm�m drumul pe care �ngerii ni-l indic� sau s� ignor�m �ndemnurile lor �i s� ne chinuim datorit� gre�elilor pe care le facem. Pe scurt, noi suntem cei care decidem asupra atitudinii �i comportamentului pe care s�-l adopt�m, �ngerii neput�nd s� fac� nimic f�r� colaborarea noastr�. Este limpede pentru oricine c�, de�i fiecare dintre noi este asistat de un �nger p�zitor, oamenii continu� s� ofenseze principiul binelui. Din acest motiv, uneori, acest ghid pre�ios nu ne scute�te de accidente �i situa�ii dureroase (care ar fi fost mai numeroase f�r� ajutorul s�u) : o atitudine imprudent� �i superficial� din partea noastr� ne pune �n fa�a unor experien�e care ne sunt necesare, c�ci ele ne permit s� devenim con�tien�i de consecin�ele negative ale ac�iunilor noastre �i, deci, s� putem evita ulterior �ncerc�rile mai dure la care am putea fi supu�i.

�ngerii vegheaz� asupra sufletului nostru, dar pot de asemenea s� ne ajute s� facem fa�� problemelor cotidiene �i chiar s� protej�m interesele noastre materiale dac� ele sunt importante pentru evolu�ia noastr� spiritual�.

Cel care nu este dispus s� acorde aten�ie existen�ei �ngerului s�u p�zitor, de pild�, sau chiar o neag�, cel care nu i se adreseaz� niciodat� �i nu �i cere niciodat� nimic, este pu�in probabil s� beneficieze cu adev�rat de sfaturile lui. �ngerul �i va fi �ntotdeauna al�turi, dornic s� intervin� �n favoarea ocrotirii sale �i s� �i primeasc� cererile, dar ac�iunea s� va fi diminuat� c�ci el nu va reu�i niciodat� s� intre �ntr-un contact real cu persoana c�reia i-a fost �ncredin�at�. Din contr�, cel care se adreseaz� �n mod con�tient �ngerului s�u p�zitor, deschiz�ndu-�i inima la cuvintele sale t�cute, interpel�ndu-l �n momentele dificile �i dorindu-i ajutorul, va putea conta pe sprijinul pre�ios al unui prieten fidel.

Iat� de ce este important s� �nv���m s� ascult�m �ngerii. Este primul pas de realizat pentru a intra �n contact cu ei �i acest demers este mai simplu dec�t ne imagin�m.

�n acest sens este bine s� �inem cont �i de c�teva considera�ii importante. Via�a modern�, at�t de stresant�, at�t de bogat� �n stimuli, at�t de prodigioas� �n imagini, senza�ii, informa�ii, ne las� prea pu�in timp pentru noi. Toate se fac �n grab�. M�nc�m repede, dormim pu�in, g�ndim �i vorbim repede : suntem f�r� �ncetare proiecta�i spre ziua de m�ine. Astfel, viitorul devine dimensiunea cea mai important� a vie�ii, pierz�nd �n felul acesta �ns�i valoarea zilei.

Suntem continuu solicita�i de mediul �n care tr�im. Nu mai g�sim nici timpul �i nici locul necesar pentru a percepe lumea noastr� interioar�. Lini�tea ne �nsp�im�nt�, c�ci suntem scufunda�i constant �ntr-o lume zgomotoas� �i tumultoas�, traversat� de mesaje mediatice, lini�tea devenind astfel sinonim� cu singur�tatea, care, fire�te, ne �nsp�im�nt�. �i atunci ne str�duim s� combatem absen�a zgomotului �i a stimulilor exteriori, l�s�nd mijloacele moderne de comunicare s� ne invadeze intimitatea. Rareori c�ut�m aceast� lini�te, care este de fapt �n noi �i care ne permite s� intr�m �n contact cu sursa divin� a Totului.

A asculta �ngerii �nseamn� de fapt s� le rezerv�m un spa�iu al lini�tii, iar apoi s� le permitem s� ne elibereze fiin�a de tensiuni �i preocup�ri care ne �in ancora�i �n realitatea trepidant�. Revenim astfel, �n sf�r�it, la noi �n�ine cu sentimentul c� apar�inem �ntregului Univers.

Lizuca..ca feedback...imi place mult comentariul tau...ba mai mult l-am printat!

De la: mari_uka, la data 2009-04-09 14:19:06Lizuca..ca feedback...imi place mult comentariul tau...ba mai mult l-am printat!

si mie mi s-a parut extraordinar de interesant :) si are multa dreptate :)

Cum a murit Constantin Br�ncoveanu �i copiii s�i.

Plenipoten�iarul vene�ian la �arigrad, Andrea Memno, a fost de fa�� �n 15 august
1714, la scena execu�iei lui Constantin Br�ncoveanu Vod� �i a membrilor familiei sale
uci�i din porunca sultanului Ahmed. �n scrisoarea sa c�tre dogele Vene�iei,
plenipoten�iarul s�u raporteaz� astfel:
Duminic� 15 august de diminea��, s-a t�iat capul b�tr�nului principe al Vlahiei,
tuturor fiilor lui �i unui boier care-i era vistier.
Iat� cum s-a f�cut:
�nc� de diminea�� Sultanul Ahmed se puse �ntr-un caic �mp�r�tesc �i veni la
seraiul zis foi�orul Jalikiacs pe canalul M�rii Negre, �n fa�a c�reia era o mic� pia��, unde
au adus pe Br�ncoveanu Voievod, pe cei patru b�ie�i ai lui �i pe vistierul V�c�rescu, i-au
pus �n genunchi unul l�ng� altul la oarecare dep�rtare, un g�de le-a scos c�ciulile din cap
�i Sultanul i-a mustrat f�c�ndu-i haini. Apoi le deter� voie a face o scurt� rug�ciune.
�nainte de a se ridica securea asupra capului lor fur� �ntreba�i dac� voiesc s� se
fac� turci �i atunci vor fi ierta�i. Glasul cel �n�bu�it de credin�� al b�tr�nului
Br�ncoveanu r�sun� �i zise �nsp�im�ntat de aceast� insult�:
"Fiii mei! Iat�, toate avu�iile �i tot ce am avut am pierdut; s� nu ne pierdem �ns� �i
sufletele! Sta�i tare �i b�rb�te�te, dragii mei, �i nu b�ga�i seam� de moarte. Privi�i la
Hristos M�ntuitorul nostru c�te a r�bdat pentru noi �i cu ce moarte de ocar� a murit;
crede�i tare �ntru aceasta �i nu v� mi�ca�i nici v� cl�ti�i din credin�a cea pravoslavnic�
pentru via�a �i lumea aceasta."
La aceste cuvinte Ahmed se f�cu ca un leu turbat �i porunci s� li se taie capetele.
G�dele �nfior�tor, ridic� securea �i capul marelui vistier Enache V�c�rescu se rostogoli
pe p�m�nt. Apoi se �ncepu cu uciderea copiilor. C�nd g�dele ridic� securea la capul
feciorului celui mai t�n�r al domnului, Beizadea Mateia�, numai de 16 ani, acesta se
�ngrozi de spaim�; s�rmanul copila�, v�z�nd at�ta s�nge de la fra�ii lui �i de la
V�c�rescu, se rug� de Sultan s�-l ierte, f�g�duindu-i c� se va face turc. �ns� p�rintele
s�u, Domnul, al c�rui cap c�zu �n urm�, �nfrunt� pe fiul s�u �i zise: "Mai bine s� mori �n
legea cre�tineasc�, dec�t s� te faci p�g�n, lep�d�ndu-te de Iisus Hristos pentru a tr�i
c��iva ani mai mult pe p�m�nt!
Copila�ul ascult� �i ridic�nd capul, cu glas �ngeresc zise g�delui: "Vreau s� mor
cre�tin. Love�te!"
�n urm� ucise �i pe Br�ncoveanu.
O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremur� c�nd v� scriu Excelen��. Ceea ce am
v�zut ... M� �ntreb: putut-a fi de fa�� cineva s� nu fi pl�ns, v�z�nd capul nevinovatului
Mateia� t�n�r tinerel, rostogolindu-se pe jos, l�ng� capul p�rintelui s�u care se apropiase
de-al copilului ... p�rea a-l �mbr��i�a...
G�dele stropit de s�ngele cre�tinesc, face un salut Sultanului Ahmed �i se retrage.
Sultanul �nso�it de plenipoten�iarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridic� s� plece.
V�z�ndu-m� cu ochii �nl�crima�i spuse Sultanul c� regret� acum ceea ce a s�v�r�it...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Mari,ca feedback,e adev�rat.Trebuie s� g�sim drumul c�tre noi �nșine,trebuie s� ne g�sim liniștea interioar�,pentru a ne putea simți �mpliniți.

De la: lizucaus, la data 2009-04-09 18:57:12Mari,ca feedback,e adev�rat.Trebuie s� g�sim drumul c�tre noi �nșine,trebuie s� ne g�sim liniștea interioar�,pentru a ne putea simți �mpliniți.

...si e atat de greu de parcurs acest drum..catre noi insine..nici nu-ti inchipui...insa asa cum spuneai sa-i lasam pe ingerii nostri pazitori sa ne indrume frumos catre .....noi cu deschidere apoi catre viata...mie personal, acest comentariu al tau parca mi-a fost predestinat!

Mi-ar palcea mult Lizuca, cu permisiunea ta de altfel sa vorbim si in privat pe mess...crezi ca se poate?
Astept raspuns. L-am citit cred ca de vreo 4 ori in timpul programului de lucru acest comentariu...si multe idei de aici le-am regasit in alte lucrari si carti de specialitate...insa crede-ma Lizuca nu e atat de usor sa si aplici in contextul zilelor de azi, aceste frumoase indrumari...catre SINE!

Dragii mei,



In adincurile sufletului nostru purtam acea Frumusete vesnica pe care moartea vrea sa ne-o ia ! In adincurile sufletului nostru purtam vesnica sete a Adevarului absolut ! In adincurile sufletului nostru purtam Izvorul Armoniei, al Pacii si al Iubirii ! In adincul sufletului nostru purtam Izvorul Vesnic al Vietii ! Adica purtam pe Dumnezeu !
Cum au pacatuit Adam si Eva ?! Nu prin simplul fapt de a fi muscat dintr-un mar au pacatuit ! Ci prin faptul ca au scos pe Dumnezeu afara din inima lor si astfel neascultarea lor de Dumnezeu a fost posibila ! Caderea in intunericul patimilor si al mortii a fost inevitabila dupa ce au scos pe Dumnezeu afara din inima lor ! Asta trebuie sa intelegem noi foarte bine !

Am citit despre atitea cazuri disperate de oameni bolnavi ! Pai dragii mei ! Eu chiar nu inteleg de ce nu cereti ajutorul Imparatului Imparatilor ?! De ce nu cereti ajutorul celui care toate le poate ?! Adica ajutorul Celui care e Stapin peste toti si peste toate, peste viata si peste moarte ! De ce nu cereti ajutor lui Hristos care stim cu totii ca a invins moartea !? Oare nu spune Domnul nostru Iisus Hristos Dumnezeul cel Viu : "CERE SI TI SE V DA ! BATE SI TI SE VA DESCHIDE ! " La fel Hristos Domnul zice : "De poti crede toate sunt cu putiinta celui ce crede !" Cum sa nu crezi ca Dumnezeu care a facut lumea, cu cuvintul numai a zis si s-a facut, cum poti sa crezi ca El nu poate vindeca o amarita de boala, oricare ar fi ea !? Sa fim seriosi ! Pentru Dumnezeu este o nimicatoata sa vindece o boala ! El care a scos suflete din iad ! El care stim ca a inviat morti care incepeau a putrezi ! El care a inviat cu de la Sine putere, invingid moartea !
Asadar dragii mei, cereti cu incredere Tatalui ca El va iubeste si asteapta ruga voastra ! Sa acceptati ca niciodata nu veti mai fi aceiasi ! Adica veti incepe o viata Sfinta pentru ca Dumnezeu va va vindeca mai intii sufletul !!!!! Si de-abia dupa aceea trupul !!!! Dar El asteapta sa doriti acest lucru, cu toata sinceritatea si hotarirea ! Si sa-i cereti vindecarea ! Nu-i spuneti cum sa va vindece ! Stie El ! Credeti numai ca El poate ! Pentru ca El toate le poate ! Amin !

BUNUL DUMNEZEU SA VA DEA MINTUIREA !!! AMIN !!!


Mircea pacatosul

nea musaca sau salata de vinete[ca nu se intelege ce e in capu' lu' talica]mata chiar de bati la mine la usa,s-a inventat vizoru' si de-al naibii nu-ti deschid sa-mi sperii copiii,poate de te vad la sf.vinere in poarta si-mi ceri o paine,ti-oi da un covrig,haidi,pa!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Ce i-a putut determina pe mai-marii iudeilor s� cear� cu at�ta �nver�unare r�stignirea lui Iisus? Ce i-a putut face pe romani s� cread� c� r�stignirea lui ar fi necesar� �i s-o execute? Dar ce-l m�na �i pe Iisus at�t de neab�tut �i sigur spre crucea preg�tit� pe Dealul C�p���nii? De ce s-a r�stignit Iisus?

[Asta pentru c� e Pa�te pentru unii...�i pentru c� vine Pa�tele pentru cei mai mul�i dintre noi.]

Hristos trebuia sa moara. Moartea lui a fost prorocita de profetii VT, era singurul mod de a impaca omenirea cu Dumnezeu.Doar sangele Mielului este cel care ridica pacatele omenirii.
Mai marii iudeilor nu au fost capabili sa-l recunoasca pe Mesia.Ei inca il mai asteapta pe Mesia.


Hristos a murit pt mine si pt tine pt el,ea .....ca sa poti/putem fii mantuit/i

Apocalipsa 5
1 Apoi am vãzut �n m�na dreaptã a Celui ce sedea pe scaunul de domnie o carte, scrisã pe dinãuntru si pe dinafarã, pecetluitã cu sapte peceti.
Ezec 2.9-10;Isa 29.11;1Dan 2.4;

2 Si am vãzut un �nger puternic, care striga cu glas tare: "Cine este vrednic sã deschidã cartea si sã-i rupã pecetile?"

3 Si nu se gãsea nimeni nici �n cer, nici pe pãm�nt, nici sub pãm�nt, care sã poatã deschide cartea, nici sã se uite �n ea.

4 Si am pl�ns mult, pentru cã nimeni nu fusese gãsit vrednic sã deschidã cartea si sã se uite �n ea.

5 Si unul din bãtr�ni mi-a zis: "Nu pl�nge: Iatã cã Leul din semintia lui Iuda, Rãdãcina lui David, a biruit ca sã deschidã cartea, si cele sapte peceti ale ei.
Gen 49.9-10;Evr 7.14;Isa 11.1-10;Rom 15.12;Apoc 22.16;Apoc 5.1;Apoc 6.1;

6 Si la mijloc, �ntre scaunul de domnie si cele patru fãpturi vii, si �ntre bãtr�ni, am vãzut st�nd �n picioare un Miel. Pãrea �njunghiat, si avea sapte coarne si sapte ochi, care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise �n tot pãm�ntul.
Isa 53.7;Ioan 1.29-36;1Pet 1.19;Apoc 13.8;Apoc 5.9-12;Zah 3.9;Zah 4.10;Apoc 4.5;

7 El a venit, si a luat cartea din m�na dreaptã a Celui ce sedea pe scaunul de domnie.
Apoc 4.2;

8 C�nd a luat cartea, cele patru fãpturi vii si cei douãzeci si patru de bãtr�ni s-au aruncat la pãm�nt �naintea Mielului, av�nd fiecare c�te o alãutã si potire de aur, pline cu tãm�ie, care sunt rugãciunile sfintilor.
Apoc 4.8-10;Apoc 14.2;Apoc 15.2;Ps 141.2;Apoc 8.3-4;

9 Si c�ntau o c�ntare nouã, si ziceau: "Vrednic esti tu sã iei cartea si sã-i rupi pecetile: cãci ai fost �njunghiat, si ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu, cu s�ngele Tãu, oameni din orice semintie, de orice limbã, din orice norod si de orice neam.
Ps 40.3;Apoc 14.3;Apoc 4.11;Apoc 5.6;Fapt 20.28;Rom 3.24;1Cor 6.20;1Cor 7.23;Efes 1.7;Col 1.14;Evr 9.12;1Pet 1.18-19;2Pet 2.1;1Ioan 1.7;Apoc 14.4;Apoc ;Dan 4.1;Dan 6.25;Apoc 7.9;Apoc 11.9;Apoc 14.6;

Maria,



Isus e principiul trait in mod absolut.Radicalismul Lui Isus e bazat pe principii, pe care chiar El le-a creat.Si iubirea, si binele si credinta sunt principii,dar toate sunt inglobate si armonizate in persoana Lui.Isus de fapt ,poate nici nu e inteles in profunzimea adevarului Sau.Si de aceea se cauta subiecte adiacente (dezbatute in biserici) care sa compenseze lipsa intelegerii si sa constituie totusi o vietuire crestina.Ori acest lucru nu se poate pentru ca am priva continutul de substanta.Esenta crestinismului e Isus si poate de aceea a esuat crestinismul,ca nu a tinut cont de esenta.
Cel mai important aspect ,e sa gasim Viata.Si aici e un paradox,pentru ca de fapt nu ne deosebim mult de evrei.Ei cautau un Mesia potrivit conceptiilor lor,dar noi pe care Isus Il cautam? Cred ca cea mai mare reforma pe care o poate face o religie nu e aceea legata de simboluri,zile,alimentatie etc.,ci aceea a redescoperirii Lui Isus.Si cum toate se implinesc in Isus ,vom gusta din imparatia cerului eliberati de desertaciunea unei gandiri stereotipe.

de la adipopa,

Ce i-a putut determina pe mai-marii iudeilor s� cear� cu at�ta �nver�unare r�stignirea lui Iisus? Ce i-a putut face pe romani s� cread� c� r�stignirea lui ar fi necesar� �i s-o execute? Dar ce-l m�na �i pe Iisus at�t de neab�tut �i sigur spre crucea preg�tit� pe Dealul C�p���nii? De ce s-a r�stignit Iisus?



[Asta pentru c� e Pa�te pentru unii...�i pentru c� vine Pa�tele pentru cei mai mul�i dintre noi.]











Cum gindesti despre faptul ca Israel il va accepta pe Yahshueh din Nazaret, ca pe Masyah cel asteptat de ei ?

Ar fi antihristul ???.... Isus a fost rastignit nu fIindca s-a pretins mesia ci pentru ca a refuzat sa fie �Masyah cel asteptat de ei� adica un mesia national.

De la: lizucaus, la data 2009-04-09 18:57:12Mari,ca feedback,e adev�rat.Trebuie s� g�sim drumul c�tre noi �nșine,trebuie s� ne g�sim liniștea interioar�,pentru a ne putea simți �mpliniți.

Prima oara cand nu adorm citindu-ti lungile povestiri!Exagerez!Eknath Easwaran ar fi mandru de tine!

Super tabere!
Intra pe www.taberelemele.ro

De la: shlomo_imre, la data 2009-04-10 04:40:29

De la: lizucaus, la data 2009-04-09 18:57:12Mari,ca feedback,e adev�rat.Trebuie s� g�sim drumul c�tre noi �nșine,trebuie s� ne g�sim liniștea interioar�,pentru a ne putea simți �mpliniți.

Prima oara cand nu adorm citindu-ti lungile povestiri!Exagerez!Eknath Easwaran ar fi mandru de tine!

stii ce zic eu...ar fi bine sa mai citim si cartile lui Eknath Easwaran ....

De la: mari_uka, la data 2009-04-10 09:28:49

De la: shlomo_imre, la data 2009-04-10 04:40:29

De la: lizucaus, la data 2009-04-09 18:57:12Mari,ca feedback,e adev�rat.Trebuie s� g�sim drumul c�tre noi �nșine,trebuie s� ne g�sim liniștea interioar�,pentru a ne putea simți �mpliniți.

Prima oara cand nu adorm citindu-ti lungile povestiri!Exagerez!Eknath Easwaran ar fi mandru de tine!

stii ce zic eu...ar fi bine sa mai citim si cartile lui Eknath Easwaran ....

Nici n-am sustinut altceva!

De la: flaviapopcj, la data 2009-04-10 09:16:23Super tabere!
Intra pe www.taberelemele.ro

Ai inceput sa ma enervezi!

Sunt multi care vorbesc de Hristos. Fiecare in felul lui. Dar Hristos este Unul.

�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�

De la: balabanandrei, la data 2009-04-08 14:20:10www.razbointrucuvant.ro/2008/06/07/sistemul-sau-cum-lucreaza-sat...

Banuielile mele incep sa fie intarite de poza cu patriarhul Daniel, alaturi de catolici. Doamne ajuta!

Andrei am descoperit datorita tie site-ul "Razboi intru cuvant"

Multumesc !!!

Dumnezeu sa-ti daruiasca numai bine !

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

www.razbointrucuvant.ro/2009/01/16/ereticii-vor-pune-mana-pe-bis...

www.razbointrucuvant.ro/2009/02/23/in-zilele-cele-mai-de-pe-urma...

�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�

Stapanul cadoului



L�nga Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i �ndrume pe cei tineri �n budismul Zen. Se spune ca �n ciuda v�rstei �naintate, el putea �nfr�nge orice adversar.

�ntr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns �n localitatea unde traia batr�nul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta p�na c�nd adversarul facea prima miscare si apoi, fiind daruit cu destula inteligenta pentru a corecta orice greseala ar fi facut, contraataca cu viteza.

T�narul luptator nu pierduse �nca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l �nvinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau �mpotriva luptei, dar batr�nul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti �n piata din centrul orasului, iar t�narul a �nceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat c�teva pietre �n directia lui, l-a scuipat �n fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat p�na si pe stramosi. Timp de c�teva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batr�nul ram�nea impasibil. La sf�rsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise at�t de multe insulte si provocari, studentii l-au �ntrebat: "Cum ai putut rabda at�t de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, �n loc sa-ti expui lasitatea �n fata tuturor?"

"Daca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu �l primesti, cui apartine cadoul?" - �ntreba Samuraiul.
"Celui care ti l-a oferit - replica unul dintre discipoli."
"La fel si cu orice m�nie, insulta sau invidie - spuse maestrul. C�nd nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat."

In viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim prinsi fara sa vrem in tot felul de situatii nedorite. Fiecare clipa isi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca. Totul depinde de tine. Poti alege sa accepti orice cadou si sa fi inclus in planurile altora, sau sa fi selectiv... si sa accepti doar acele cadouri care te ajuta in cresterea ta.

�Osana! Binecuv�ntat sete Cel ce vine �ntru numele Domnului� (Ioan 12, 13)
www.arhiepiscopiatomisului.ro/evenimente/apr24_intrareaierusalim..." />

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

TUTUROR CREDINCIOSILOR ORTODOCSI, PACE SI BUCURIE DUHOVNICEASCA !!!

Erata:

�Osana! Binecuv�ntat este Cel ce vine �ntru numele Domnului� (Ioan 12, 13)

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

TUTUROR CREDINCIOSILOR CATOLICI, UN PASTE FERICIT SI PLIN DE LUMINA !
DUMNEZEU SA VA DARUIASCA BELSUG SI BUCURIE !
LUMINA SA SFANTA SA VA LUMINEZE VIATA !
www.archeparchy.org/page/metropolitan/images/2007_Resurrection_i..." />

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

De la: tumaria, la data 2009-04-10 01:09:30Hristos trebuia sa moara. Moartea lui a fost prorocita de profetii VT, era singurul mod de a impaca omenirea cu Dumnezeu.Doar sangele Mielului este cel care ridica pacatele omenirii.
Mai marii iudeilor nu au fost capabili sa-l recunoasca pe Mesia.Ei inca il mai asteapta pe Mesia.


Hristos a murit pt mine si pt tine pt el,ea .....ca sa poti/putem fii mantuit/i

De la: adipopa, la data 2009-04-10 00:19:15Ce i-a putut determina pe mai-marii iudeilor s� cear� cu at�ta �nver�unare r�stignirea lui Iisus? Ce i-a putut face pe romani s� cread� c� r�stignirea lui ar fi necesar� �i s-o execute? Dar ce-l m�na �i pe Iisus at�t de neab�tut �i sigur spre crucea preg�tit� pe Dealul C�p���nii? De ce s-a r�stignit Iisus?

[Asta pentru c� e Pa�te pentru unii...�i pentru c� vine Pa�tele pentru cei mai mul�i dintre noi.]

Maria, r�spunsul teologic (�Iisus a murit pentru mine�) nu exclude un r�spuns politic �i istoric la �ntrebarea �De ce a murit Iisus�? De fapt, Iisus nu a f�cut teologie pur� �n satele pesc�re�ti din Galileea, ci a �nceput �i apoi des�v�r�it un program reformist-mesianic cu implica�ii politice profunde.

Ce spun este c� mai marii iudeilor au avut motive s�-l prind� prin tr�dare, s�-l judece sumar �i s� cear� procuratorului roman executarea lui �n grab�.

Romanii, st�p�nii lumii la acea dat�, nu puteau fi constr�n�i s� fac� ceva �mpotriva voin�ei proprii: aveau p�rghiile, resursele militare �i logistica necesar� pentru a �n�bu�i orice revolt� (dac� era cazul). De ce au acceptat s� execute un condamnat a c�rui judecat� nu s-a �ncheiat cu un verdict clar de vinov��ie?