back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Ce este la moda;credinta sau ateismul???

 


 
Pagini: << 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 >> Sari la pagina:
 
Ebony

14969 mesaje
Membru din: 5/01/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 17 Mai 2009, ora 20:45

cred ca ambele,parerea mea,uneori oscilez si eu intre cele 2 ba una ,ba alta,dar nu mi -am pierdut credinta de tot chiar,nu inca....


vieru_cezar_iasi

247 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 18 Mai 2009, ora 02:07

De la: zgirboc_18, la data 2009-05-16 12:43:09
De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-15 01:10:30
De la: zgirboc_18, la data 2009-05-13 17:25:59
la faza cu jertfa inseamna ca orice sinucigas ar trebui sa fie un sfant nu un pacatos cum e vzut de religie si cand vine vb de restu nu pot sa zic nimic pt ca nu miai dat nici un raspuns


Nicidecum!
Una e jertfa pentru alþii ºi cu totul altceva e sinuciderea. Nu confunda lucrurile. Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Numai Dumnezeu e stãpânul vieþii.
Iar jertfa lui Isus Cristos nu a fost nicidecum sinucidere, ci sacrificiu pentru oameni. Dumnezeu ar fi putut gãsi ºi o altã cale pentru a ne deschide calea spre mântuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea arãta iubirea lui maximã. Domnul nostru Isus Cristos însuºi a spus : „Nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care îºi dã viaþa pentru prietenii Sãi” (Ioan 15:13) ªi a dovedit din plin aceasta. Aºa cum spuneam, El s-a sacrificat pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe depinde de noi dacã ne mântuim.

Þi-am rãspuns ºi la celelalte întrebãri. Dacã tot nu eºti lãmurit, poþi citi mai pe larg (inclusiv cãrþi pe net), accesând blogul urmãtor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Blogul conþine: Argumente ºi dovezi ale existenþei lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte. Videoclipuri. Înregistrãri video cu miracole. Legãturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conþin posturi TV on-line ºi posturi de radio). Cãrþi foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fãrã a necesita descãrcare în calculator). Articole. Adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care oferã servicii caritative, etc.



dar cei care sunt bolnavi de cancer si stiu ca nu mai au mult de trait si se sinucid ca sa nu isi mai chinuie familia nu ii mantuie ?


Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Nimeni nu are dreptul sã se sinucidã pentru nimic în lume. Fiecare are o cruce pe mãsura sa, care trebuie dusã pânã la capãt, orice ar fi.


Ebony

14969 mesaje
Membru din: 5/01/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 18 Mai 2009, ora 15:53

Cred ca si una si alta,ambele sunt la moda de fapt.


goaaddict2003

55 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 18 Mai 2009, ora 21:26

Mi-ar placea sincer sa afirm ca la moda nu e nici religia,la moda nu e nici ateismul, la moda e logica si ratiunea !!! Dar din pacate la noi, la moda e prostia crancena !!!


july

563 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 17:43

Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!


Fosta membra 9am.ro

618 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 17:57

De la: blagaiulia, la data 2009-05-19 17:43:57Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!


De ce spui asta?!? ...Doar Biserica are dovezi clare in privinta relicvelor....
De exemplu, intr-o catedrala din Germania,se afla pana nu cu mult timp in urma,capul lui Ioan Botezatorul la varsta de 12 ani... ..Celalalt cap,al lui Ioan Botezatorul,la 30 de ani,se afla intr-o alta biserica din cate se stie ...

(ref. Numele Trandafirului )


Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),
Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 19 Mai 2009, ora 17:58

De la: dark1secret, la data 2009-05-19 17:57:44
De la: blagaiulia, la data 2009-05-19 17:43:57Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!


De ce spui asta?!? ...Doar Biserica are dovezi clare in privinta relicvelor....
De exemplu, intr-o catedrala din Germania,se afla pana nu cu mult timp in urma,capul lui Ioan Botezatorul la varsta de 12 ani... ..Celalalt cap,al lui Ioan Botezatorul,la 30 de ani,se afla intr-o alta biserica din cate se stie ...

(ref. Numele Trandafirului )



Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
Fosta membra 9am.ro

618 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 18:04

De la: Dorulet, la data 2009-05-19 17:58:53




Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),
Fosta membra 9am.ro

618 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 18:06

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Nimeni nu are dreptul sã se sinucidã pentru nimic în lume. Fiecare are o cruce pe mãsura sa, care trebuie dusã pânã la capãt, orice ar fi.


Demonstreaza mai intai ca exista iadul si discutam apoi despre asta..


Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),
Ebony

14969 mesaje
Membru din: 5/01/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 19 Mai 2009, ora 20:35

De la: dark1secret, la data 2009-05-19 18:06:03
De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Nimeni nu are dreptul sã se sinucidã pentru nimic în lume. Fiecare are o cruce pe mãsura sa, care trebuie dusã pânã la capãt, orice ar fi.


Demonstreaza mai intai ca exista iadul si discutam apoi despre asta..

Interesanta intrebare,ce mai exista oare?Rautate sigur exista,asta e sigur....


zgirboc_18

72 mesaje
Membru din: 12/12/2008
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 20:50

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17
De la: zgirboc_18, la data 2009-05-16 12:43:09
De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-15 01:10:30
De la: zgirboc_18, la data 2009-05-13 17:25:59
la faza cu jertfa inseamna ca orice sinucigas ar trebui sa fie un sfant nu un pacatos cum e vzut de religie si cand vine vb de restu nu pot sa zic nimic pt ca nu miai dat nici un raspuns


Nicidecum!
Una e jertfa pentru alþii ºi cu totul altceva e sinuciderea. Nu confunda lucrurile. Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Numai Dumnezeu e stãpânul vieþii.
Iar jertfa lui Isus Cristos nu a fost nicidecum sinucidere, ci sacrificiu pentru oameni. Dumnezeu ar fi putut gãsi ºi o altã cale pentru a ne deschide calea spre mântuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea arãta iubirea lui maximã. Domnul nostru Isus Cristos însuºi a spus : „Nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care îºi dã viaþa pentru prietenii Sãi” (Ioan 15:13) ªi a dovedit din plin aceasta. Aºa cum spuneam, El s-a sacrificat pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe depinde de noi dacã ne mântuim.

Þi-am rãspuns ºi la celelalte întrebãri. Dacã tot nu eºti lãmurit, poþi citi mai pe larg (inclusiv cãrþi pe net), accesând blogul urmãtor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Blogul conþine: Argumente ºi dovezi ale existenþei lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte. Videoclipuri. Înregistrãri video cu miracole. Legãturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conþin posturi TV on-line ºi posturi de radio). Cãrþi foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fãrã a necesita descãrcare în calculator). Articole. Adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care oferã servicii caritative, etc.



dar cei care sunt bolnavi de cancer si stiu ca nu mai au mult de trait si se sinucid ca sa nu isi mai chinuie familia nu ii mantuie ?


Cine se sinucide ajunge în iad, pentru cã moare cu acest pãcat pe suflet. Nimeni nu are dreptul sã se sinucidã pentru nimic în lume. Fiecare are o cruce pe mãsura sa, care trebuie dusã pânã la capãt, orice ar fi.


si ajungem la vechea poveste ca noi suntem cobaii lui.u imi zici ca el are deja planuri cu noi si ca sar putea sa ma imbolnavesc de o boala incurabila doar ca sa vada el daca mai cred in el? acum da o sa cred in dumnezeu..eu cred ca u te antrenezi pt doctoratul pe carte urmeaza sa il faci. dar am si eu o intrebare . cu ce te va ajuta acest doctorat?


haihui09

38 mesaje
Membru din: 6/05/2009
Postat pe: 19 Mai 2009, ora 20:51

Te gandesti la vacanta?
w w w.taberelemele . ro


vieru_cezar_iasi

247 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 20 Mai 2009, ora 05:43

Pentru dark1secret

Existenþa iadului este realã ºi doveditã.

În primul rând existenþa suferinþei veºnice a iadului este un adevãr revelat de Dumnezeu în Biblie ºi nu este o rãzbunare a lui, ci este pedeapsa dreptãþii instituite de el. El este iubitor dar este ºi drept. Dumnezeu este Fiinþa perfectã ºi nu poate fi nedrept, deci nu-i poate primi în rai ºi pe pãcãtoºii care n-au fãcut pocãinþã de pãcate pe pãmânt, nici nu poate îngãdui sã rãmânã nepedepsiþi. ªi nici nu poate minþi, iar în Biblie ne vorbeºte de multe ori atât de fericirea veºnicã cât ºi de suferinþa veºnicã.

Chiar ºi pe pãmânt Dumnezeu a dat dovezi ale dreptãþii sale, permiþând pedepse atunci când oamenii perseverau în pãcate ºi nepocãinþã, de exemplu potopul, distrugerea cetãþilor Sodoma ºi Gomora, etc.

Pedepsirea celor rãi în iad va fi la fel de veºnicã în ceea ce priveºte durata, tot astfel cum va fi ºi rãsplata celor mântuiþi în Rai, adicã pentru toatã veºnicia. Pedepsirea celor rãi în iad este descrisã de-a lungul Sfintelor Scripturi ca fiind “focul cel veºnic" (Matei 25:41), "focul care nu se stinge" (Matei 3:12), "ocara ºi ruºinea veºnicã" (Daniel 12:2), un loc unde "viermele lor nu moare ºi focul nu se stinge" (Marcu 9:44-49), un loc al "chinurilor" ºi "vãpãilor" (Luca 16:23,24), al "pierzãrii veºnice" (2 Tesaloniceni 1:9), un loc al chinurilor "în foc ºi pucioasã" unde "fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor" (Apocalipsa 14:10,11), unde cei rãi sunt chinuiþi "zi ºi noapte în vecii vecilor" (Apocalipsa 20:10). «Îngerii vor ieºi, vor despãrþi pe cei rãi din mijlocul celor drepþi ºi-i vor arunca în cuptorul de foc ; acolo va fi plânsul ºi scrâºnirea dinþilor » (Matei 13:49-50).

Cei care se vor afla în iad vor ºti cã ei înºiºi sunt cei vinovaþi pentru aceasta (Deuteronom 32:3-5).
Da, suferinþa veºnicã a iadului este realã!

« În acel timp, Isus a spus ucenicilor sãi: « Când va veni Fiul Omului în slava sa, împreunã cu toþi îngerii, se va aºeza pe tronul sãu de mãrire. Înaintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el îi va despãrþi pe unii de alþii, aºa cum desparte pãstorul oile de capre, ºi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga sa. Atunci împãratul va spune celor de la dreapta sa: «Veniþi, binecuvântaþii Tatãlui meu, primiþi ca moºtenire împãrãþia pregãtitã pentru voi de la întemeierea lumii; cãci am fost flãmând ºi voi mi-aþi dat sã mãnânc; am fost însetat ºi voi mi-aþi dat sã beau; am fost strãin ºi voi m-aþi primit; am fost gol ºi voi m-aþi îmbrãcat; am fost bolnav ºi voi m-aþi vizitat; am fost în închisoare ºi voi aþi venit la mine». Atunci cei drepþi vor rãspunde: «Doamne, când te-am vãzut noi flãmând ºi þi-am dat sã mãnânci? Sau însetat ºi þi-am dat sã bei? Sau când te-am vãzut noi strãin ºi te-am primit? Sau gol ºi te-am îmbrãcat? Sau când te-am vãzut bolnav sau în închisoare ºi am venit la tine?». Împãratul le va rãspunde: «Vã spun adevãrul: ori de câte ori aþi fãcut acestea unuia dintre aceºtia mici, care sunt fraþii mei, mie mi-aþi fãcut». Apoi va spune celor din stânga: «Plecaþi de la mine, blestemaþilor, în focul cel veºnic, pregãtit diavolului ºi îngerilor sãi! Cãci am fost flãmând ºi voi nu mi-aþi dat sã mãnânc, am fost însetat ºi voi nu mi-aþi dat sã beau; am fost strãin ºi voi nu m-aþi primit; am fost gol ºi voi nu m-aþi îmbrãcat; am fost bolnav ºi în închisoare ºi voi nu m-aþi vizitat». Atunci îi vor rãspunde ºi ei: «Doamne, când te-am vãzut noi flãmând, însetat, strãin, gol, bolnav sau în închisoare ºi nu þi-am slujit?». El le va rãspunde: «Vã spun adevãrul: Ori de câte ori nu aþi fãcut acestea unuia dintre aceºtia mici, care sunt fraþii mei, mie nu mi-aþi fãcut». ªi vor merge aceºtia în osânda veºnicã, iar drepþii în viaþa veºnicã»". (Mt. 25,31-46)

Isus Cristos s-a sacrificat pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe depinde de noi dacã ne mântuim. Ne mântuim dacã facem pocãinþã de pãcate ºi urmãm cuvântul sãu. Avem liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi fãrã de noi, dar nu ne poate mântui fãrã de noi, fãrã colaborarea noastrã.

Iatã un material despre iad ºi cele nouã feluri de suferinþe care sunt acolo:
www.sfaturiortodoxe.ro/despreiad.htm

În clipa decesului se încheie timpul harului ºi dupã deces nimeni nu mai poate primi iertare. Iatã câteva versuri scrise de poetul Traian Dorz care se adreseazã cuiva care refuzã sau amânã pe pamant pocãinþa de pãcate ºi poate fi surprins de clipa decesului cu sufletul necurãþit de pãcate :
Cãci va veni un ceas amar ºi-o vreme de obidã
Când uºa marelui sãu har pe veci o sã se-nchidã
Iar tu vei ramâne pe veci în focul de afarã
În plânsul nesfârºit sã-þi treci a vecilor povarã.
Dar chinul cel mai greu ºi-amar va fi încredinþarea
C-a fost ºi pentru tine har, dar i-ai respins chemarea.

ªi oamenii care trec prin moarte clinicã vãd raiul ºi iadul. Mulþi oameni care trec prin moarte clinicã (o moarte temporarã, de câteva minute sau cel mult câteva ore), îºi vãd propriul trup întins la locul morþii, iar ei plutesc fãrã greutate, vãd oraºe de luminã (raiul), vãd o mare de foc ºi suferinþã (iadul) precum ºi o Fiinþã de luminã care le spune: "Ceasul tãu n-a sosit încã". Revin la viaþa pãmânteascã dupã moartea clinicã ºi povestesc altora ceea ce au vãzut ºi auzit în lumea de dincolo. Ei mai povestesc ºi tot ceea ce au fãcut ºi vorbit medicii ºi asistentele în timpul în care au fost declaraþi morþi, ba chiar ºi ceea ce s-a petrecut în saloanele alãturate, precum ºi faptul cã materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau sã treacã prin pereþi). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinicã cercetate ºi confirmate de medici. Unii dintre medici, care, înainte de a cerceta aceste cazuri, se îndoiau de existenþa lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte, dupã ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins cã existã Dumnezeu ºi viaþa de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existenþa vieþii de dincolo de moarte fãcând cercetãri ale cazurilor de moarte clinicã: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convinsã cã existã viaþã dincolo de moarte. Am asistat ºi am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".
Dar aºa cum am arãtat, nu este acesta singurul sau cel mai important argument cã existã raiul ºi iadul.

Mai multe poþi citi ºi vedea pe blogul urmãtor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog gãseºti: Argumente ºi dovezi ale existenþei lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte. Videoclipuri. Înregistrãri video cu miracole. Legãturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conþin ºi posturi TV on-line ºi posturi de radio). Cãrþi foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fãrã a necesita descãrcare în calculator). Articole foarte interesante. Adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care ofera servicii caritative, etc.

Pentru întrebãri ºi dialog pot fi contactat la adresa de e-mail vieru_cezar_iasi@yahoo.com sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi


Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 20 Mai 2009, ora 12:24

Cezare...ne leºi?!
Tu nu ai cum sã dovedeºti nimic!!! O culegere de texte scrise de niºte evrei neevoluaþi, de acum 2000 de ani nu dovedeºte nimic, unui om cu raþiune din sec.XXI. Este o legendã a poporului evreu, aºa cum au grecii "legendele Olimpului"....are exact aceeaºi valoare!
Cã a prins la "public"...pãi este ºi normal...cã doar promite "nemurire"
Dar de demonstrat nu ai cum sã demonstrezi nici un fel de existenþã a vreunei forþe supranaturale,punct!
Niºte simple coincidenþe, sau lucruri pe care deocamdatã (a se reþine, am scris deocamdatã) ºtiinþa nu le poate explica (dar care în viitor cu siguranþã vor putea fi explicate logic), nu demonstreazã absolut nimic, în afarã de naivitate!
Nu te obosi sã-mi rãspunzi! Chiar insist sã nu o faci! Sunt mult prea cerebralã ºi am acumulat prea multe cunoºtinþe sã mai pot crede orice gogoriþã cu "lei" ºi "urºi".


Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
cifobrien

128 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 21 Mai 2009, ora 15:08

mda ,pe oamenii credinciosi nu ai cum sa ii contrazici cu argumente logice ei asteapta minuni de la tine ca sa ii convingi de o idee !
de aceea consider dicutiile pe tema asta inutile.


vieru_cezar_iasi

247 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 26 Mai 2009, ora 04:37

Pentru Dorulet (valabil ºi pentru alþii care nu cred)

Uite cã am cum sã dovedesc:

ARGUMENTE ªI DOVEZI (PE SCURT) DESPRE EXISTENÞA LUI DUMNEZEU ªI A VIEÞII DE DINCOLO DE MOARTE

Motto :

"Dacã tabla înmulþirii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar gãsi mulþi sã le nege adevãrul". (Nicolas Malebranche)

Precizãri iniþiale:

- acestea sunt o parte dintre argumentele ºi dovezile de pe blogul urmãtor :

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Mai multe puteþi citi ºi vedea intrând pe acest blog.

-sunt foarte multe dovezi cã existã Dumnezeu ºi viaþã dincolo de moarte. În textul urmãtor voi reda câteva dintre ele. Prin textul urmãtor argumentele ºi dovezile existenþei lui Dumnezeu nu sunt epuizate nici pe departe. Mai sunt multe alte argumente ºi dovezi care atestã existenþa lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte, încât ar putea fi scrise tomuri întregi.

În primul rând Dumnezeu ne-a revelat existenþa sa ºi a vieþii de dincolo. Cuvântul Revelaþie provine din expresia latinã "retro velum dare", adicã "a da vãlul la o parte, a descoperi". Sunt douã tipuri principale de Revelaþie : naturalã ºi supranaturalã.

1) Revelaþia naturalã:

a) Mãrturia macrocosmosului ºi a microcosmosului despre existenþa lui Dumnezeu:

Toatã creaþia "vorbeºte" despre Dumnezeu, atât macrocosmosul, cât ºi microcosmosul. Existã atei care au ajuns la credinþã doar studiind la microscop un picior de albinã, vãzând câtã complexitate existã în celule ºi molecule ºi dându-ºi seama de Fiinþa Inteligentã Supremã din spatele creaþiei, pentru cã aceastã creaþie complexã nu putea sã aparã la întâmplare. Este vorba de argumentul teleologic al existenþei lui Dumnezeu, dedusã din complexitatea creaþiei.

Un ateu nu are scuzã pentru necredinþa sa, se aflã în ignoranþa vinovatã chiar dacã nu ar avea nici un fel de culturã religioasã, deoarece existenþa lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din creaþie (chiar fãrã revelaþia supranaturalã), dupã cum spune ºi psalmistul : “Cerurile spun slava lui Dumnezeu ºi facerea mâinilor Lui o vesteºte tãria” (Psalm 18, 1) precum ºi Sfântul Apostol Pavel în scrisoarea cãtre romani : “În adevãr, însuºirile nevãzute ale Lui, puterea Lui veºnicã ºi dumnezeirea Lui, se vad lãmurit, de la facerea lumii, când te uiþi cu bãgare de seamã la ele în lucrurile fãcute de El. Aºa cã [necredincioºii] nu se pot dezvinovãþi” (Romani 1:20). “ Credinþa e o condiþie necesarã pentru mântuire, pentru fericirea veºnicã, dar nu e suficientã, dupa cum vom vedea.

Un ateu poate fi iertat dacã face pocãinþã pentru pãcatul ateismului, ca ºi pentru orice alt pãcat.

Ateismul nu are nici un temei. Nu este nici un argument ºi nici o dovadã cã Dumnezeu nu existã, dimpotrivã, sunt foarte multe argumente ºi dovezi cã existã. Faptul cã nu-l putem vedea pe Dumnezeu ºi sufletele, nu înseamnã cã nu existã. Dumnezeu ºi sufletele sunt la fel de reale ca ºi lumea materialã, deºi sunt invizibile pentru noi.
Fizica cuanticã ne aratã existenþa sufletului, prin teoria nivelurilor de realitate. Diferitele niveluri de realitate ne aratã cã existenþa nu se desfãºoarã numai pe un singur plan sau nivel, cel vãzut ºi pipãit de noi, ci sunt mai multe niveluri sau lumi. Conform descoperirilor fizicii cuantice de la începutul secolului XX, s-a putut constata cã materia, la nivel subatomic, nu mai este formatã din corpusculi, ci din unde. Corpusculii sunt mai subtili decât substanþele, pe care le vedem ºi le pipãim. Undele sunt mai subtile decât corpusculii, fiind la un alt nivel de realitate. Trupul nostru este compus din substanþe, iar substanþele, la rândul lor sunt compuse din corpusculi ºi din unde. Iatã deja mai multe niveluri de realitate care existã în acelaºi timp. Aºa cum existã mai multe niveluri sau planuri, existã un nivel de realitate ºi mai subtil, cel sufletesc. Sufletul este la un nivel de realitate mult mai subtil, imaterial; sufletul este eul omului, este însãºi persoana noastrã care animã trupul.

Întâlnirea religiei ºi ºtiintei în domeniul fizicii cuantice - o ramurã a fizicii destul de nouã - este înca o dovadã în plus, cã, cu cât adâncim cercetãrile în ºtiinþã, cu atât se confirmã mai mult adevarurile religiei. Doar ºtiinþa superficialã poate sã ducã la ateism, dar ºtiinþa adâncã îl conduce pe om spre religie, aºa cum spunea ºi filosoful Francis Bacon : „Puþina gustare a ºtiinþei poate duce la ateism, dar adâncirea ºtiinþei readuce pe om la Dumnezeu ”.
În Psalmul 13,1 este scris: "Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adicã a afirma sau a crede cã nu existã Dumnezeu este o absurditate, este ca o nebunie.
ªi savantul Albert Einstein a folosit cunostinþele de fizicã cuanticã în descoperirile sale. El era convins de existenþa lui Dumnezeu ºi a vieþii dincolo de moarte ºi spunea: "În veacul nostru materialist, singurii oameni de ºtiinþã serioºi sunt oamenii profund religioºi." Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris în cartea de onoare: "Admiraþia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului ºi cea mai mare admiraþie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu!"A spus cã ceea ce nu este materie ºi nu se poate simþi ºi mãsura este cu mult mai mult decât materia ºi cã oamenii de ºtiinþã au început sã-ºi dea seama mai clar de acest lucru începând cu descoperirea spectrului electromagnetic: "Pânã în secolul XX realitatea a fost ceea ce oamenii puteau atinge, mirosi, vedea ºi auzi. De la prima publicare a spectrului electromagnetic, oamenii au învãþat cã ceea ce ei pot atinge, mirosi, vedea ºi auzi este mai puþin de o milionime a realitãþii. " În legãturã cu descoperirile ºtiinþifice ºi invenþiile: dacã sunt constructive ºi sunt folosite pentru binele umanitãþii sunt benefice. Descoperirile ºtiinþei ºi invenþiile nu trebuie în nici un caz sã fie folosite în scopuri rele.

Filosoful român Ioan Petru Culianu a vorbit ºi a scris despre "a patra dimensiune" (dimensiunea fiinþelor spirituale) ºi despre cãlãtorii în lumea de dincolo. În revista Incognito din 1990 , Culianu a publicat un studiu foarte interesant care se numea Trusa istoricului pentru a patra dimensiune. Tema lumilor multidimensionale ºi a universului cvadridimensional dominã textul.
Josef Zöllner, astronom ºi profesor la Universitatea din Leipzig, atribuia a patra dimensiune existenþei fiinþelor spirituale.

Pe lângã aceste argumente ºi dovezi ale existenþei lui Dumnezeu ºi a lumii de dincolo, trebuie sã ne gândim ºi la faptul cã însãºi existenþa omului este o dovadã a existenþei lui Dumnezeu care a creat lumea, pentru cã ar fi absurd ca omul sã fi apãrut datoritã întâmplãrii oarbe. În acest sens, Montesquieu spunea : „Fatalitatea oarbã care ar fi creat fiinþe raþionale este cea mai mare absurditate ! ”

b) Creaþia ºi evoluþia nu se contrazic, ci se îmbinã:

În legãturã cu creaþia ºi evoluþia, greºeala unora este cã merg doar pe logica terþului exclus : „sau...sau... ” „ sau creaþie sau evoluþie”. Dar este ºi logica terþului inclus : „ ºi...ºi... ” „ºi creaþie ºi evoluþie”. Dumnezeu a îmbinat creaþia cu evoluþia în mod admirabil. Creaþia specialã se aplicã doar omului, nu ºi celorlalte specii. Deci, omul a fost creat de Dumnezeu în mod special, ca o coroanã a creaþiei vãzute, nu a fost creat prin evoluþie, cum au fost create celelalte specii.
În plus, între om ºi animal existã deosebiri esenþiale (nu doar deosebiri graduale), pentru cã omul, spre deosebire de animal, este fãcut dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. (Când vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim atât la un chip spiritual, cât ºi la un chip uman, ambele accepþiuni ale chipului fiind revelate prin întruparea Domnului Isus Cristos).
Pierre Teilhard de Chardin a dezvoltat o teorie în care se împletesc creaþionismul ºi evoluþionismul. Iar Jacques Monod (n. 1910), medic ºi biochimist francez (premiul Nobel pentru psihologie ºi medicinã, în 1965 pentru lucrãri de biochimie ºi geneticã) scria: “Nu-i exclus cã aºa au evoluat toate, dar nu fãrã Dumnezeu”. Creaþia nu a fost doar în momentul iniþial, ci continuã prin evoluþie. Evoluþionismul nu poate fi la întâmplare, ci este dirijat de Dumnezeu.

Teoria evoluþiei e perfect compatibilã cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican. Ravasi a fãcut aceste declaraþii cu prilejul organizãrii la Vatican, între 3 ºi 7 martie 2009, o conferinþã prilejuitã de aniversarea a 150 de ani de la publicarea volumului “Asupra originii speciilor”, în care Darwin ºi-a expus teoria evoluþiei. Evenimentul a reunit în egalã mãsurã oameni de ºtiinþã, teologi ºi filosofi.
Arhiepiscopul Ravasi a mai spus cã teoriile lui Darwin “n-au fost niciodatã condamnate de Biserica Catolicã, dupã cum nici cãrþile lui n-au fost interzise”. Papa Pius al XII-lea a declarat, în 1950, cã Biserica Catolicã nu interzice studiul evoluþiei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a spus, în 1995, cã evoluþionismul încetase sã fie o “simplã ipotezã” pentru catolici. Astfel, Vaticanul nu sprijinã interpretarea literalã a întregii cãrþi a Genezei. De exemplu, cele ºase zile ale creaþiei lumii sunt de fapt epoci. În acest sens, Biserica Catolicã susþine un evoluþionism teist (dirijat de Dumnezeu), spunând cã nu existã nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv în creaþie.
Iatã câteva linkuri despre aceastã conferinþã care s-a desfãºurat la Roma:

www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17284&lang=r

www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=16712&idcom=7030

www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=270658

Un articol foarte interesant pe aceastã temã poate fi citit accesând linkul:
www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_01_03

Lamarck ºi Darwin, pe ale cãror idei materialiºtii moderni ºi-au edificat sistemul, credeau în Dumnezeu:

Jean-Baptiste de Lamarck: „Natura nefiind o inteligenþã, nefiind nici mãcar o fiinþã, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere în întregime supusã legilor, aceastã natura, zic, nu este însuºi Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voinþei sale atotputernice. Astfel, voinþa lui Dumnezeu este pretutindeni exprimatã prin funcþionarea legilor naturii, pentru cã aceste legi vin de la El. Iar aceastã voinþã nu poate fi limitatã, puterea din care ea emanã neavând limite”. (Lamarck, Histoire naturelle des animaux sans vertébres, I, ediþia a doua, Editura Baillière, Paris, 1885, pag. 267)

Charles Darwin: „O altã cauzã a credinþei în existenþa lui Dumnezeu, care þine de raþiune iar nu de sentimente, mã impresioneazã prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens si prodigios Univers, cuprinzând omul ºi facultatea sa de a privi în viitor, ca pe rezultatul unui destin ºi al unei necesitãþi oarbe. Cugetând astfel, mã simt nevoit sã admit o Cauzã primarã cu un spirit inteligent, analog într-o oarecare mãsurã cu cel al omului, ºi merit numirea de deist. ” (La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny, I, Editura Reinwald, Paris, 1888, pag. 363)

Tot cu ajutorul logicii terþului inclus, putem înþelege cã Isus Cristos este ºi Dumnezeu ºi om. Denis de Rougemont spunea cã fãrã practica creºtinismului - a Dumnezeului-om - fizicienii n-ar fi ajuns niciodatã sã accepte cã fotonul poate fi, în acelaºi timp, ºi undã, ºi corpuscul. Deci ºi fizica ne învaþã practic logica terþului inclus, prin faptul cã fotonul, particula luminii, este ºi undã ºi corpuscul, în acelaºi timp.
De asemenea, tot cu ajutorul logicii terþului inclus putem înþelege cã Dumnezeu este ºi iubitor ºi drept. În iubirea lui, Dumnezeu ne dã iertare dacã ne întoarcem la el în viaþa pãmanteascã, iar dreptatea lui se manifestã mai ales dupã moarte, în sensul cã nu-i poate primi în rai ºi pe pãcãtoºii care n-au fãcut pocãinþã de pãcate pe pãmânt, pentru cã ar fi nedrept, iar el, ca Fiinþã perfectã, nu poate fi nedrept. ªi nici nu poate minþi, iar în Biblie ne vorbeºte de multe ori atât de fericirea veºnicã, cât ºi de suferinþa veºnicã.

c) Existã în om un "desiderium", care înseamnã "dorinþã de fericire totalã", " dorinþã de fericire pânã la stele". Acestei dorinþi de fericire totalã îi corespunde realitatea împlinirii ei în Dumnezeu, care va fi acordatã celor ce vor ajunge la mântuire, la fericirea veºnicã. Orice om are în el aceastã dorinþã de fericire, de împlinire totalã, numai cã mulþi o cautã unde nu este, sau chiar pe cãi greºite, în loc sã caute împlinirea ei în Dumnezeu. Oricât de împlinit ar fi un om, tot îi va rãmâne în suflet acest "desiderium", aceastã dorinþã de împlinire totalã, "pânã la stele", care poate fi gãsitã numai în Dumnezeu.

d) Câteva exemple de scriitori, foºti atei, care au devenit creºtini
Scriitorul francez André Frossard a fost intâi ateu, apoi a devenit creºtin ºi a scris, printre altele, ºi cãrþile „Dumnezeu existã, eu L-am întalnit” ºi „Întrebãri despre Dumnezeu”, care sunt traduse în limba românã ºi le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit creºtin este scriitorul francez Paul Claudel. ªi exemplele pot continua.

e) Mãrturii ale oamenilor de ºtiinþã referitoare la existenþa lui Dumnezeu, a vieþii dincolo de moarte ºi a armoniei dintre religie ºi ºtiinþã

Savantul român Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, scria: „Demonstraþia existenþei unei cauze primare a vieþii, imateriale, unice ºi înþelepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Aceastã cauzã primarã este Dumnezeu. Prin urmare, omul de ºtiinþã nu se poate mulþumi sã spunã: Cred în Dumnezeu, ci trebuie sã afirme : ªtiu cã Dumnezeu este.” (Nicolae Constantin Paulescu - Noþiunile de suflet ºi Dumnezeu în fiziologie, Editura Anastasia, Bucureºti, 1999, pag. 115)
În aceeaºi carte scrie : „În ceea ce mã priveºte, afirm sus ºi tare cã sunt tot aºa de sigur de existenþa sufletului ca de orice adevãr bine stabilit de ºtiinþa experimentalã. ªi aceastã siguranþã nu este o simplã credinþã, ci o convingere profundã, dobânditã în mod ºtiinþific.” (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 110).
Iar despre materialism ºi ateism Nicolae Paulescu scrie: „Astãzi, o miºcare de reacþie împotriva încãlcãrilor pe care Materialismul ºi corolarul sãu, Ateismul, le sãvârºesc asupra domeniului ºtiinþei, începe sã se producã pretutindeni, în Franþa ºi mai ales în Germania. Sã sperãm, prin urmare, cã în curând ºtiinþa va ajunge sã scape de acest parazit, care nu numai cã o compromite, dar o ºi paralizeazã, împiedicându-i progresul.” (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 129) „Ideea de Dumnezeu este o noþiune fundamentalã, fãrã de care ºtiinþa cade în absurd. Materialismul ateu a nãpãdit societatea modernã, care l-a primit orbeºte tocmai pentru cã el s-a dat drept expresia ºtiinþei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul ºtiintei - deºi, ca sistem, este însãºi negaþia acesteia - ca sã impunã mulþimii semi-savanþilor, incapabili sã-i priceapã ipocrizia. Prin ei, s-a introdus în ºcoli (unde, în mod laº, a exploatat ºi exploateazã candoarea ºi naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimentaþi, care nu au nici cunoºtinþe suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adevãr) ºi a otrãvit astfel, cu doctrinele sale rãufãcãtoare, mai multe generaþii. Ca orice eroare, materialismul înseamnã ignoranþã -fie prin lipsa de culturã, fie prin lipsa de inteligenþã, fie prin caracterul pãtimaº. La ºaptesprezece ani, eram materialist pentru cã nu aveam decât o sumã foarte restrânsã de cunoºtinþe asupra naturii; pentru cã raþiunea mea nu era încã dezvoltatã, aºa cã, neavând spirit critic, credeam tot ce auzeam ºi citeam; pentru cã mã lãsam prins în cursa perfidei afirmaþii cã oamenii de ºtiinþã sunt toþi materialiºti. Ei bine, dacã de atunci nu aº fi dobândit, printr-un studiu continuu, noi cunºtinþe asupra naturii brute ºi asupra fiinþelor vieþuitoare, sau dacã, din nenorocire, facultãþile mele intelectuale ar fi rãmas în acel stadiu infantil, sau dacã nu aº fi constatat cã adevãraþii savanþi resping sistemul materialist, atunci aº fi ºi astãzi o victimã a acestei doctrine.” (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 119 – 120).

Alte exemple:

Wernher von Braun (1912-1977), inginer american de origine germanã. Creatorul fusibilelor V2 ºi al rachetelor spaþiale americane. A scris multe articole despre ºtiinþã ºi credinþã. într-o conferinþã þinutã la Colegiul Belmont din Carolina de Nord, în iunie 1972 spunea: “ªtiinþa nu este incompatibilã cu religia. În timp ce ºtiinþa ne învaþã tot mai multe despre creaþiune, religia ne învaþã tot mai mult despre Creator!”
Între cuvintele care-i plãceau mai mult sã le citeze erau cele spuse de astronautul american Frank Borman, dupã misiunea astronavei Apollo 8, care de Crãciun în anul 1968 a înconjurat luna. Celor care dupã acest Crãciun petrecut în spaþiu îl întrebau dacã a vãzut pe Dumnezeu (aluzie care se referea la cosmonautul sovietic Titov, care în 6 aug. 1961 dupã întoarcerea sa din spaþiu a declarat cã nu l-a întâlnit pe Dumnezeu), Frank Borman rãspundea: “Nu, pe Dumnezeu nu l-am vãzut, dar am vãzut clar dovezile existenþei Sale”. Werhner von Braun mai spunea: “Cu cât vom înþelege mai bine universul, cu atât vom admira mai mult pe Creator!”

Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel în 1928. Era credincios practicant, mergând regulat la bisericã. Declarã: “Oricât de profund am ajunge cu cercetãrile, nu gãsim nici o contradicþie între religie ºi ºtiinþã, ci dimpotrivã, o concordanþã esenþialã. Religia ºi ºtiinþa nu se exclud, cum cred unii, ci se completeazã.”
Jurien de la Graviere, preºedinte al Academiei de ªtiinte din Paris, in C. R. Acad. des Sciences, ºedinþa din 27 decembrie 1886, p. 1293: „Botanica este o ºtiinþã care, cu umilinþã, se mulþumeºte sã-l admire pe Creator în operele sale”.

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, celebru naturalist, membru al Academiei de ªtiinþe: „Ajuns la aceastã limitã, fizicianul dispare; omul religios singur rãmâne, pentru a împãrtãºi entuziasmul sfântului Profet ºi pentru a striga cu dânsul: Cerurile spun gloria lui Dumnezeu...”. (Etienne Geoffroy Saint-Hilaire Philosophie anatomique, Paris, 1822, II, p. 499).

Hervé Faye, astronom ilustru, membru al Academiei de ªtiinte: „ªi cum inteligenþa noastrã nu s-a facut ea insãºi, trebuie sã existe o inteligenþã superioarã din care derivã a noastrã. ªi cu cât ideea pe care ne-o vom face despre aceastã inteligenþã supremã va fi mai înaltã, cu atât ne vom apropia mai mult de adevãr; nu riscãm sã ne înºelãm considerând-o drept autoarea tuturor lucrurilor, raportând la ea aceste splendori ale Cerurilor care au deºteptat cugetarea noastrã; ºi, în fine, iatã-ne pregãtiþi sã înþelegem ºi sã primim formula tradiþionalã: Dumnezeu, Tatal, atotþiitorul, fãcãtorul cerului ºi al pãmântului... ”. (Faye Sur l'origine du monde. Theories cosmogoniques des anciens et des modernes, Ed. Gauthier-Villars, Paris, 1884, p. 9)

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630) ºi-a rezumat crezul afirmând: “Sunt creºtin”. L-a recunoscut pe Dumnezeu drept « Creatorul plin de bunãvoinþã, care a adus în fiinþã natura din nimic ». Legile descoperite de el, ale miºcãrii planetare, au fost rezultatul credinþei în Dumnezeu, ca Dumnezeu al ordinii, ºi nu al haosului. În cartea sa, Armonia lumilor, publicatã în 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al miºcãrii planetare, Kepler scria: « Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa ºi întelepciunea Lui nu are sfârºit. » Afirmatiile lui Kepler reflectã credinþa creºtinã pe care acest mare om de ºtiinþã a avut-o: « Vãd acum cã, prin strãdaniile mele, Dumnezeu este slãvit ºi în astronomie, întrucât cerurile spun slava lui Dumnezeu. »
Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel în 1935 pentru cercetãri asupra mecanismului fiinþelor vii, declara: “Trebuie sã mãrturisesc cã în timp ce fac cercetãri am impresia cã am în faþa mea o fiinþã cu care dialoghez ºi care mã depãºeºte total prin inteligenþa Sa. Aceastã prezenþã de necrezut trezeºte în cercetãtor un respect de admiraþie.”

Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie fãrã fir. Premiul Nobel în 1909. De pe vasul sãu din marea Mediteranã a aprins lãmpile de la Congresul euharistic þinut la Sidney în Australia. Un fapt fãrã precedent! El zicea: “ªtiinþa singurã nu poate lãmuri multe mistere, în primul loc, al existenþei noastre: cine suntem, de unde venim ºi unde mergem? Eu declar cu mândrie cã sunt creºtin. Credinþa o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar ºi ca om de ºtiinþã!”

Sir James Jeans (1877-1946), astronom, matematician ºi fizician englez. El a fost unul dintre primii fizicieni care a prezentat marelui public teoria relativitãþii ºi a quantelor. În cartea sa Universul enigmatic scrie: “Universul se aseamãnã tot mai mult cu o gândire uriaºã, decât cu o maºinã uriaºã. Descoperim cã Universul dã la ivealã prezenþa unei puteri planificatoare ºi diriguitoare. Teoria ºtiinþificã modernã ne obligã sã ne gândim la Creator ca lucrând în afara timpului ºi spaþiului, care sunt parte a creaþiei Sale, tot aºa dupã cum pictorul se aflã în afara pânzei sale. Universul pare sã fi fost proiectat de un matematician pur”.

Iatã ºi mãrturisirile a doi membri ai Academiei franceze care mai trãiesc:

Louis Leprince-Ringuet, fizician, membru al Academiei franceze. Întrebat în iulie 1983 cu privire la existenþa lui Dumnezeu, rãspunde: “Este atât de grandios mesajul adus de Cristos, atâta înþelepciune în dragostea pentru aproapele, o forþã ce zdrobeºte carapacea egoismului ºi a laºitãþii ce ne înconjoarã...Existã în viaþa creºtinului o speranþã care-i dã putere în orice greutãþi, indiferent de regim, de structura socialã sau politicã. În mesajul Evanghelic gãseºti un punct de sprijin, o bucurie, un curaj, un sens pentru viaþã ºi pentru mine acest mesaj poartã pecetea adevãrului veºnic.”

Pierre P. Grasse, biolog, membru al Academiei de ºtiinþe din Paris, rãspunde întrebãrii cu privire la ºtiinþã ºi credinþã: “Dumnezeu ºi ºtiinþa, subiect tratat foarte des, dar tratat greºit! Dumnezeu este cea mai mare descoperire a umanitãþii. Graþie acestei descoperiri omul a luat cunoºtinþã de propria sa existenþã, de locul ºi rolul pe care-l are în lumea materialã. Ateismul nu ridicã pe om, ci îl aduce pe Homo sapiens la condiþia de animal. Dumnezeu ºi infinita sa putere dã omului un sens în viaþã ridicându-l din neliniºtea lui metafizicã. Este sigur cã ºtiinþa nu îndepãrteazã pe om de Dumnezeu, ci dimpotrivã, ea îl conduce direct spre El.”

f) Despre cauzele necazurilor ºi suferinþei din lume

Dumnezeu nu a vrut rãul în lume. Întreaga rãspundere pentru rãul din lume îi revine omului. Necazurile ºi bolile au intrat în lume mai întâi datoritã pãcatului strãmoºesc al omului, pentru cã omul a cedat ispititorului. De asemenea, au ºi diferite cauze genetice ºi alte cauze (alcoolismul, fumatul, etc.) Deci, necazurile ºi bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. Una este a da, a vrea ºi cu totul altceva este a permite.
Necazurile sunt permise ºi ca încercãri pentru noi, în scop pedagogic, educativ. Toþi suntem încercaþi pe pãmânt. Dar Dumnezeu ne spune în Biblie cã el nu permite ca cineva sã fie încercat peste puterea sa, chiar dacã, atunci când pierdem sau suferim în viaþã, nouã ni se pare cã necazurile noastre sunt prea mari pentru noi. Nici un om nu e încercat peste puterea sa, nici cei cu handicap, boli sau diferite deficienþe mai mult sau mai puþin grave. Un om e încercat mai mult, altul mai puþin, pentru cã unul e capabil sã treacã prin încercãri mai mari, altul e capabil sã treacã prin încercãri mai mici, dar nimeni nu este încercat peste puterea sa.
Deci, un scop al necazurilor este cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : « Dacã aº fi suferit când eram tânãr cât sufãr acum când sunt bãtrân, aº fi ajuns un geniu .» Un copil care suferã e mai matur în gândire decât un adult care nu a cunoscut suferinþa.

«Dumnezeu nu a venit sã suprime suferinþa, nu a venit sã o explice, dar a venit ca sã o umple de prezenþa Sa», spune un alt scriitor, Paul Claudel. ªi asta pânã în rãdãcinile sale cele mai profunde.

Pe de altã parte, suferinþa are ºi rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii faþã de alþii. În acest sens, papa Ioan Paul al II – lea scria despre suferinþã : « Suferinþa e prezentã în lume pentru a face sã se descãtuºeze iubirea, pentru a face sã se nascã fapte de iubire faþã de aproapele. »

Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastrã : "Nu v-a ajuns nici o ispitã care sã nu fi fost potrivitã cu puterea omeneascã ºi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngãdui sã fiþi ispitiþi peste puterile voastre; ci împreunã cu ispita, a pregãtit ºi mijlocul sã iesiþi din ea, ca s-o puteþi rãbda." (1 Cor. 10,13)

Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este ºi pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceastã viaþã trecãtoare, ci sã ne îndreptãm speranþa spre viaþa veºnicã.

Necazurile ºi rãul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numitã teodicee.

Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferinþa noastrã: Domnul Isus Cristos a venit ºi a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe depinde de noi dacã ne mântuim. Ne mântuim dacã facem pocãinþã de pãcate ºi urmãm cuvântul sãu, aºa cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat roboþi, ne-a înzestrat cu liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi fãrã de noi, dar nu ne poate mântui fãrã de noi, fãrã colaborarea noastrã. Dumnezeu ar fi putut gãsi ºi o altã cale pentru a ne deschide calea spre mântuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea arãta iubirea lui maximã. Domnul nostru Isus Cristos însuºi a spus : „Nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care îºi dã viaþa pentru prietenii Sãi” (Ioan 15:13) ªi a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnica pentru el. Deci, sa nu zadarnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! Sã ne strãduim sã ajungem în rai, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaþã veºnicã ºi atât de fericitã cum nici nu ne putem imagina! Dacã ne vom mântui, vom avea parte de împlinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, împlinirea acelei dorinþi de fericire totalã, "împlinire pânã la stele".

Se povesteºte cã un om a avut într-o noapte un vis interesant. Se fãcea cã se afla într-un pustiu uriaº, unde vedea, privind înapoi, urmele paºilor pe nisip pe care îi fãcuse pe urmele paºilor lui Isus : urmele paºilor lui Isus împreunã cu urmele paºilor sãi. Dar spre surprinderea sa, a remarcat cã în anumite zile nu erau douã urme de paºi pe nisip, ci una singurã : erau zilele în care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : « Doamne, tu ai promis cã vei rãmâne cu noi în toate zilele. De ce m-ai lãsat singur tocmai în momentele cele mai grele ? » Iar Domnul a rãspuns : « Zilele în care ai vãzut o singurã urmã pe nisip sunt zilele în care te-am purtat în braþe. Nu e urma paºilor tãi, ci urma paºilor mei. »

În legãturã cu suferinþa este exemplul lui Iov în Biblie. Iov era un om drept ºi un diavol i-a spus lui Dumnezeu cã lui Iov îi este uºor sã fie drept când îi merge bine, apoi i-a cerut voie lui Dumnezeu sã-l punã la încercare cu necazuri. Primul necaz : a pierdut toatã averea ºi i-au murit toþi copiii. Iov nu s-a revoltat împotriva lui Dumnezeu, ci a spus : «Gol am ieºit din pântecele mamei mele ºi gol mã voi întoarce în pãmânt! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!» (Iov 1,21). Atunci diavolul a cerut voie pentru a doua încercare, iar Dumnezeu a permis încã o încercare, cu condiþia sã nu se atingã de viaþa sa. Iov a fost atins de o boalã grea, încât ajunsese sã stea pe o grãmadã de gunoi, plin de bube. „Atunci nevasta lui a zis cãtre el : «Te þii mereu în statornicia ta? Blestemã pe Dumnezeu ºi mori! ». Dar Iov îi rãspunse : «Vorbeºti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dacã am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare ºi pe cele rele?» ªi în toate acestea, Iov n-a pãcãtuit deloc cu buzele sale.” (Iov 2, 9 – 10) Pentru cã nu a pãcãtuit în ciuda atâtor încercãri, Dumnezeu l-a rãsplãtit, dându-i din nou sãnãtate, mulþi copii ºi prosperitate, toate într-o mãsurã mult mai mare decât avusese înainte.

g) Exemple de site-uri despre armonia dintre religie ºi ºtiinþã :

Dupã cum am vãzut, nu este nici o contradicþie între religie ºi ºtiinþã, dimpotrivã, este armonie între ele. Aºa cum spuneam la început, doar ºtiinta superficialã contrazice religia, dar ºtiinþa adâncã îl conduce pe om spre religie. Au început ºi la noi in þara cursuri despre armonia dintre religie, filosofie ºi ºtiinþã, care se fac în Occident de mai bine de 20 de ani. De exemplu, site-ul urmãtor conþine revista on-line de studii în legãturã cu armonia dintre religie ºi ºtiinþã. Puteþi vedea o declaraþie comunã între mitropolitul (actual Patriarh) Daniel, rector, prorectori ºi decanii facultãþilor, de demarare a studiilor în legaturã cu armonia dintre religie ºi ºtiinþã:
www.jirrs.org/ro/index.html

Nu cu mult timp în urmã unii au crezut cã religia ºi ºtiinþa n-ar avea nimic în comun, ba chiar cã ar fi opoziþie, ceea ce este fals, pentru cã religia ºi ºtiinþa sunt de fapt într-o armonie perfectã. Ca ºi Einstein, cei mai mulþi savanþi ºi filosofi au fost convinºi de existenþa lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte.
Iatã ºi site-ul Fundaþiei Internationale de studii în legãturã cu armonia dintre religie ºi ºtiinþã, Fundaþie ce are centre în foarte multe þãri de pe glob:
www.templeton.org/funding_areas/natural_sciences/astronomy_and_c...

h) Foarte pe scurt despre "pariul" lui Pascal

Blaise Pascal a fost un om de ºtiinþã si filosof profund credincios. Pentru atei ºi pentru cei care nu s-au hotarât în a-l urma pe Dumnezeu, el a scris celebrul sãu "pariu", care, pe scurt, ar putea fi redat astfel: „Dacã Dumnezeu nu existã ºi ai crezut în El ºi i-ai urmat Cuvântul, nu ai pierdut nimic. Dar dacã Dumnezeu existã ºi nu ai crezut în El ºi nu i-ai urmat Cuvântul, atunci ai pierdut totul.” Iatã un fragment din "Cugetãri", referitor la acest "pariu": „Sã punem în cumpãnã câºtigul sau pierderea în caz cã aþi lua partea credinþei cã Dumnezeu existã. Dacã câºtigaþi, caºtigaþi tot; dacã pierdeþi, nu pierdeþi nimic. Deci, pariaþi cã existã; faceþi-o fãrã ºovãire. ”

i) Cercetarea ºtiinþificã ºi raþiunea ne pot ajuta pe drumul credinþei doar pânã la o anumitã limitã, (suficientã însã ca sã ne dãm seama cã Dumnezeu existã ºi cã este Fiinþa supremã personalã) dincolo de care adevãrurile depãºesc raþiunea ºi ne sunt revelate de el însuºi, în mod supranatural, prin profeþi ºi prin Fiul sãu întrupat:

Dumnezeu ni s-a revelat ca Fiinþã supremã personalã (cu gândire ºi voinþã), mai exact ca o singurã Fiinþã în trei Persoane: Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh (este vorba de misterul Sfintei Treimi, adicã misterul lui Dumnezeu unic în Fiinþã ºi întreit în Persoane, mister pe care nu-l putem înþelege decât într-o micã mãsurã cu gândirea noastrã umanã limitatã). Cercetarea ºtiinþificã ºi raþiunea ne pot ajuta pe drumul credinþei doar pânã la o anumitã limitã, (suficientã însã ca sã ne dãm seama cã el existã ºi cã este Fiinþa supremã personalã) dincolo de care adevãrurile depãºesc raþiunea, ºi ne sunt revelate de el însuºi, în mod supranatural, prin profeþi ºi prin Fiul sãu întrupat. În acest sens, Evagrie din Pont spunea: "Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umanã; dacã ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu." Ideea pe care vreau s-o subliniez acum e urmãtoarea: Dumnezeu este Fiinþa Personalã infinitã ºi absolutã, iar noi, ca fiinþe tot personale, însã limitate în privinþa raþiunii, nu-l putem înþelege pe deplin, nu-l putem cuprinde pe deplin cu mintea noastrã umanã limitatã, de aceea, pe de o parte, Dumnezeu ne rãmâne ascuns, inefabil. În plus, este ºi diferenþa datoritã faptului cã noi avem ºi trup, nu numai spirit, pe când Dumnezeu nu are trup, este doar spirit, de aceea nici nu-l putem vedea, pe lângã faptul cã nu-l putem înþelege pe deplin cu gândirea noastrã limitatã.
Iata ºi o carte cu dovezi ale existenþei lui Dumnezeu. Poate fi cititã direct pe internet, fãrã a fi necesar sã fie descãrcatã în calculator:
www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme

2) Revelaþia supranaturalã:

a) Pe scurt despre scrierile sacre (cãrþile Bibliei ºi scrierile Sfinþilor Pãrinþi ai Bisericii) ºi despre faptul cã sunt inspirate de Dumnezeu

Pe lângã faptul cã ni se descoperã prin revelaþia naturalã descrisã pe scurt mai sus, Dumnezeu ne-a descoperit existenþa sa ºi a vieþii de dincolo de moarte ºi prin Revelaþia supranaturalã : prin profeþi, prin fapte ºi intervenþii, prin Fiul sãu întrupat, Isus Cristos, precum ºi prin apostoli ºi sfinþii pãrinþi ai Bisericii. Sunt douã mari izvoare care cuprind Revelaþia supranaturalã a lui Dumnezeu: Sfânta Scripturã (Biblia) ºi Sfânta Tradiþie (Sfânta Tradiþie cuprinde scrierile sfinþilor pãrinþi ai Bisericii, marii episcopi creºtini). Biblia este cuvântul viu al lui Dumnezeu, este inspiratã de Dumnezeu, la fel ºi scrierile Sfintei Tradiþii. Dumnezeu e autorul principal al Bibliei ºi al scrierilor Sfintei Tradiþii, oamenii au fost doar autorii secundari. Pe lângã dovezile arheologice care confirmã evenimentele relatate în Biblie, mai existã ºi argumentele profeþiilor biblice: profeþii au prevestit fapte care s-au petrecut întocmai cum au spus ei, dupã multe secole de la prevestirea lor, deci e clar cã au fost inspiraþi de Dumnezeu, care cunoaºte ºi ceea ce va fi în viitor. Dacã nu ar fi fost inspiraþi de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde sã ºtie ce va fi dupã multe secole. Dumnezeu, fiind atotºtiutor, cunoaºte ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i obligã pe oameni sã aleagã într-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voinþei ºi rãspunderea pentru alegerile lor.

Despre cuvântul lui Dumnezeu inspirat autorilor cãrþilor din Sfânta Scripturã puteþi citi accesând linkul urmãtor:
www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=5

b) Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat - Revelaþia în Persoanã

În afarã de profeþiile cu privire la multe evenimente din lume, în Vechiul Testament au mai fost profeþite cu multe secole înainte de naºterea Domnului Isus Cristos ºi principalele evenimente din viaþa sa, cum ar fi: locul ºi împrejurãrile naºterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce ºi învierea sa.
El este Revelaþia în Persoanã, supremul Revelator ºi, totodatã, supremul Revelat.
Domnul Cristos a dovedit prin toatã viaþa sa, prin învãþãturile ºi prin minunile sale cã este Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu un simplu om. Dacã ar fi fost un simplu om n-ar fi avut viaþa prevestitã de profeþi cu veacuri înainte, nu s-ar fi împlinit profeþiile referitoare la el, nici nu ar fi putut sã învie morþii, sã învie el însuºi din morþi, sã potoleascã furtuna pe mare, sã vindece atâþia orbi, bolnavi, etc. Dar el a fãcut toate acestea ºi multe altele. Dupã înviere el a mai rãmas 40 de zile pe pãmânt, pânã la înãlþare ºi a fost vãzut de apostoli ºi de mulþi alþi oameni. Apostolii au mâncat ºi au vorbit cu el în aceste 40 de zile. Apoi ei au predicat toatã viaþa despre Învierea Domnului Isus Cristos ºi au murit pentru acest adevãr. E clar cã nu ar fi murit ei pentru o minciunã. Marele matematician, fizician ºi filosof francez Blaise Pascal, spunea : „Cred cu bucurie în cuvântul acelora care ºi-au dat viaþa pentru ceea ce au spus. ”
Accesând linkul urmãtor gãsiþi o carte foarte bunã despre Isus Cristos. Poate fi cititã direct pe internet:
www.profamilia.ro/sftreime.asp?isuscristos

c) Miracole recente

Sunt foarte multe miracole care sprijinã ºi confirmã Revelaþia lui Dumnezeu. Credinþa se bazeazã în primul rând pe Revelaþia cu R mare, prezentatã foarte pe scurt, mai sus. Urmãtoarele sunt revelaþii de mai micã importanþã în comparaþie cu Revelaþia, dar o sprijinã ºi o confirmã:
- Mulþi oameni care trec prin moarte clinicã (o moarte temporarã, de câteva minute sau cel mult câteva ore), îºi vãd propriul trup întins la locul morþii, iar ei plutesc fãrã greutate, vãd oraºe de luminã (raiul), vãd o mare de foc ºi suferinþã (iadul) precum ºi o Fiinþã de luminã care le spune: "Ceasul tãu n-a sosit încã". Revin la viaþa pãmânteascã dupã moartea clinicã ºi povestesc altora ceea ce au vãzut ºi auzit în lumea de dincolo. Ei mai povestesc ºi tot ceea ce au fãcut ºi vorbit medicii ºi asistentele în timpul în care erau declaraþi morþi, ba chiar ºi ceea ce s-a petrecut în saloanele alãturate, precum ºi faptul cã materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau sã treacã prin pereþi). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinicã cercetate ºi confirmate de medici. Unii dintre medici, care, înainte de a cerceta aceste cazuri, se îndoiau de existenþa lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte, dupã ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins cã existã Dumnezeu ºi viaþa de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existenþa vieþii de dincolo de moarte fãcând cercetãri ale cazurilor de moarte clinicã: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convinsã cã existã viaþã dincolo de moarte. Am asistat ºi am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".
Accesând linkul urmãtor puteþi viziona un documentar foarte interesant (subtitrat în limba românã) cu mãrturii ale unor oameni care au trecut prin moarte clinicã ºi au vãzut raiul ºi iadul, precum ºi mãrturii ale medicilor care au asistat numeroºi oameni care au trecut prin moarte clinicã, de exemplu medicul Maurice S. Rawlings (unul dintre cei 11 medici amintiþi mai sus). Documentarul e format din nouã pãrþi (pe youtube), fiecare de aproximativ 9 sau 10 minute. Accesând urmãtorul link puteþi viziona prima parte a acestui documentar, iar celelalte opt pãrþi le puteþi viziona tot pe youtube, în partea dreaptã:
www.youtube.com/watch?v=uMJrCQZoXp8

Încã o înregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinicã în urma unui accident ºi relateazã ce a vãzut cand a fost în afara trupului. Înregistrarea se numeºte: Man died and returned - God, heaven and hell are real (Om mort ºi reîntors - Dumnezeu, raiul ºi iadul sunt reale)
www.youtube.com/watch?v=fWV7QU98nFM
Sunt sute de mii de experienþe asemãnãtoare ale oamenilor care trec prin moarte clinicã, confirmate de medici.

- Sunt sfinþi care primesc în mod miraculos stigmatele (rãnile Domnului Cristos) pe trupul lor, cum a fost Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Francisc de Asissi, Sfântul Padre Pio în Italia în anii 50-60 ai sec. XX, sau tânãra Myrna Nazzour, în Damasc, în anii 80-90 ai sec. XX. Tânara Myrna Nazzour a primit stigmatele (rãnile Domnului Cristos) în urma unor apariþii ale Domnului Cristos ºi ale Sfintei Fecioare Maria. Puteþi vedea rãnile când sângereazã iar pe trupul ei apare apoi ulei de mãsline din abundenþã, precum ºi alte miracole de acolo (icoane din care curge ulei sfânt, etc). Toþi care au vãzut aceste miracole au rãmas uimiþi, inclusiv medicii de la faþa locului. Iatã site-ul care conþine toate înregistrãrile video cu miracolele din Damasc (toate înregistrãrile sunt foarte interesante dar recomand în primul rând înregistrãrile 1 ºi 8)
www.catholicdigitalstudio.com/miracleofdamascus.htm

- Existã apariþii ale Domnului Cristos ºi ale Sfintei Fecioare Maria, însoþite de vindecãri miraculoase ºi multe alte minuni. Sfânta Fecioarã Maria a apãrut (ºi apare ºi în prezent) în multe locuri de pe pãmânt: în Franþa la Lourdes, în Portugalia la Fatima, în Belgia la Banneux, în Spania la Garabandal ºi, în prezent, în Bosnia-Herþegovina la Medjugorje. În localitatea Medjugorje patru fete ºi doi bãieþi au primit darul de a o vedea pe Sfânta Fecioarã. Apariþiile au început în 1981 când erau copii ; continuã ºi azi, când sunt adulþi. În timpul apariþiilor, vizionarii sunt în extaz, vorbesc fãrã glas cu Sfânta Fecioarã, invizibilã pentru restul oamenilor. Acolo au loc ºi alte miracole: vindecãri de boli incurabile, semne deosebite în soare, miresme foarte plãcute la locul apariþiilor, etc. Vizionarii au fost testaþi în timpul apariþiilor în multe moduri, de exemplu li s-au pus ecrane opace în faþã ºi s-a constatat cu ajutorul unor aparate puse pe cap, cã ei vãd ºi prin ecrane; nu simt nimic în jur în timpul apariþiilor, etc.
Iatã o înregistrare video cu una din vizionarele de la Medjugorje în timpul unei apariþii a Sfintei Fecioare Maria pe data de 2 octombrie 2007:
www.youtube.com/watch?v=hXNWYx9z7zs&feature=related

- O înregistrare video de la apariþiile Sfintei Fecioare Maria la Garabandal (Spania) în anii 1961 – 1965. Tot acolo a apãrut ºi Arhanghelul Mihail. În timpul extazului, vizionarele (patru fete) au vorbit fãrã glas cu Sfânta Fecioarã, s-au deplasat fizic (inclusiv deplasãri înapoi, cu spatele) ºi i-au dat Sfintei Fecioare Maria sã binecuvânteze cruciuliþe ºi alte obiecte de cult. Apariþiile au fost însoþite de vindecãri miraculoase ºi de profeþii. Daþi click pe linkul urmãtor pentru a vedea înregistrarea
www.youtube.com/watch?v=cWIivb9hEFo&feature=related

- Deºi pentru cei mai sceptici poate pãrea incredibil, în timpul unora dintre apariþiile de la Garabandal vizionarele au fost împãrtãºite în mod miraculos de Arhanglelul Mihail. Nu e de necrezut, pentru cã Dumnezeu permite uneori ºi lucruri ieºite din comun, supranaturale. Unele dintre împãrtãºanii au fost vizibile pentru toþi cei prezenþi. Martorii oculari confirmã acest miracol ºi azi. Toþi au putut vedea cum sfânta împãrtãºanie a apãrut dintr-o datã pe limba vizionarei Conchita ºi au scos un strigãt de uimire ºi bucurie la apariþia miraculoasã a sfintei împãrtãºanii. ªi nu sunt singurele apariþii unde vizionarii au fost împãrãºiþi în mod supranatural, aceste miracole au avut loc ºi la Fatima, în 1917.
În urmãtoarea înregistrare se poate vedea împãrtãºania apãrând în mod miraculos pe limba unei vizionare de la Garabandal. Daþi click pe linkul urmãtor
www.youtube.com/watch?v=TKKLtogftCQ&feature=related

- Videoclipul urmãtor conþine fotografii din viaþa Sfântului Padre Pio din Italia. Padre Pio este un sfânt din secolul XX care a primit în mod miraculos stigmatele pe trupul sãu (rãnile Domnului Cristos), precum ºi alte minuni: levitaþia, bilocaþia, apariþii de îngeri, de diavoli, minuni în legãtura cu mirosurile - osmogenezia, etc.
www.youtube.com/watch?v=0AFQ5cbe7RY&feature=related

Recomand ºi site-ul Teleradio Padre Pio. Conþine TV on-line ºi radio, precum ºi înregistrãri cu vocea sfântului Padre Pio:
www.catholica.ro/varia/showwebdir.asp?go=226

Iatã un site deosebit de interesant despre Padre Pio în limba românã:
www.padrepio.catholicwebservices.com/RUMENO/Index.htm

- Sunt numeroase locuri de pe Pãmânt, unde au fost miracole euharistice : Sfânta Împãrtãºanie s-a transformat în carne ºi sânge la Sfânta Liturghie, sub ochii preotului ºi ai credincioºilor, de exemplu la Lanciano ºi la Orvieto. Iatã un videoclip cu miracol euharistic - Sfânta Împãrtãºanie sângerând, precum ºi alte miracole de acolo :
www.youtube.com/watch?v=Krq-eu2o16M&feature=related

- Exorcizãri (rugãciuni speciale pentru scoaterea diavolilor din persoanele posedate), însoþite de manifestãri cu totul ieºite din comun a persoanelor posedate. Iatã o înregistrare video despre o fatã posedatã de diavoli :
www.youtube.com/watch?v=x4n9vK0_mdk&feature=related

3) Concluzie (sau cum trebuie sã rãspundem Revelaþiei lui Dumnezeu)

Precizez cã, deºi sunt catolic, ceea ce e scris aici este perfect valabil ºi în Biserica Ortodoxã. Biserica Catolicã ºi Biserica Ortodoxã sunt Biserici surori, care merg spre refacerea unitãþii din primul mileniu creºtin. Învãþãtura celor douã Biserici surori este aproape la fel, diferenþele fiind mai mult de ritual.

În viaþa de pe pãmânt cel mai important este sã fim preocupaþi de mântuire, adicã de a ne pregãti fercirea veºnicã pentru viaþa de dincolo de moarte. Domnul Cristos ºi-a dat viaþa pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe mântuirea depinde de noi, dacã facem pocãinþã de pãcate ºi urmãm cuvântul sãu. Avem liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi fãrã de noi, dar nu ne poate mântui fãrã de noi, fãrã colaborarea noastrã. El a spus sã cãutãm mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu ºi dreptatea lui. Credinþa este o condiþie necesarã pentru mântuire, dar nu e suficientã. E necesarã ºi respectarea poruncilor lui Dumnezeu ºi a poruncilor Bisericii, care sunt inspirate tot de Dumnezeu. Iar cei care au încãlcat poruncile, trebuie sã facã pocãinþã de pãcate. Domnul Cristos ºi-a început predicile publice chiar cu aceste cuvinte: „Faceþi pocãinþã ºi credeþi în Evanghelie” (Mc 1,15). Iatã ce spune ºi Sfântul Apostol Pavel în scrisoarea cãtre evrei, în legãturã cu credinþa: "Fãrã credinþã este imposibil sã fii plãcut lui Dumnezeu, pentru cã acela care se apropie de Dumnezeu trebuie sã creadã cã el existã ºi îi rãsplateºte pe cei care îl cautã" (Ev 11,6).

Domnul Isus Cristos a precizat cã toate poruncile sunt cuprinse (incluse) în douã porunci fundamentale: poruncile iubirii. Iubirea de Dumnezeu mai presus de toate ºi iubirea de semeni ca de noi înºine. Dupã cum spunea Sfântul Ioan al Crucii : „În seara vieþii noastre vom fi judecaþi despre iubire.” Deci iubirea de Dumnezeu mai presus de toate ºi iubirea de semeni ca de noi înºine înseamnã pãzirea poruncilor : „Dacã mã iubeºte cineva, va pãzi cuvântul meu; Tatãl meu îl va iubi, vom veni la el ºi vom rãmâne la el. Cine nu mã iubeºte, nu pãzeºte cuvintele mele; or, cuvântul pe care îl auziþi nu este al meu ci al Tatãlui care m-a trimis.” (In. 14, 23-24) „Precum m-a iubit pe mine Tatãl, tot aºa ºi eu vã iubesc pe voi. Rãmâneþi în dragostea mea. Dacã pãziþi poruncile mele, veþi rãmâne în iubirea mea, dupã cum ºi eu am pãzit poruncile Tatãlui meu ºi rãmân în iubirea lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria mea sã fie în voi ºi ca bucuria voastrã sã fie deplinã.” (In. 15, 9-11) Dumnezeu nu ne-a creat roboþi, ne-a înzestrat cu liber arbitru (libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu), deci avem responsabilitatea felului în care folosim acest liber arbitru. El a dat poruncile pentru binele nostru sufletesc ºi trupesc. Sfântul Apostol Pavel spune : „Cu fricã ºi cu cutremur lucraþi la mântuirea voastrã” (Filipeni 2, 12) Adicã, sã lucrãm la mântuirea noastrã cu foarte mare grijã ºi responsabilitate.

Iatã o carte care poate fi cititã direct pe internet, despre Decalog (cele zece porunci ale lui Dumnezeu ) ºi despre pãcatele care se fac împotriva lor, prezentate cu exemple din viaþã:

www.profamilia.ro/porunci.asp?decalog
Nu trebuie sã vedem religia ca pe ceva trist ºi sumbru. A respecta poruncile ºi a fi creºtini practicanþi care participã la sfintele sacramente ale Bisericii, nu înseamnã neapãrat ascetism. Religia nu interzice bucuriile pãmânteºti, cu condiþia ca acestea sã fie în acord cu cuvântul lui Dumnezeu, adicã sã nu treacã de limita pãcatului. De exemplu, nici bogaþia nu e un lucru rãu, daca sunt îndeplinite urmãtoarele condiþii : sã fie câºtigatã cinstit, sã nu se facã din ea un scop în sine, sã nu fie pusã pe primul plan (înaintea celor spirituale) ºi din bogãþie sã fie ajutaþi ºi cei sãraci. Totuºi, chiar dacã nu e un lucru rãu în sine, bogãþia poate fi, de multe ori, o capcanã ºi o piedicã în calea mântuirii.

Aºa cum aminteam mai înainte, Domnul Isus Cristos a spus sã cãutãm mai întâi Împãraþia lui Dumnezeu ºi dreptatea lui, deci sã ne preocupãm în primul rând de mântuirea sufletului. Din pãcate, unii se preocupã mai mult de cele materiale ºi lasã la urmã preocuparile pentru suflet sau le neglijeazã cu totul. Aceºtia pot fi numiþi "robi ai pântecelui", deoarece ei trãiesc doar la nivel biologic, neglijând preocupãrile pentru suflet.
Deci, pe lângã credinþã, respectarea poruncilor, frecventarea Bisericii ºi a sfintelor sacramente, sunt necesare ºi faptele de milostenie trupeascã ºi sufleteascã, prin care dovedim iubirea faþã de semeni. Bineînþeles cã nu-i obligatoriu sã facem toate faptele de milostenie trupeascã sau sufleteascã, dar sã facem mãcar o parte din ele. Acestea sunt: a) faptele de milostenie trupeascã: a da de mâncare celor flãmânzi; a da de bãut celor însetaþi; a îmbrãca pe cei goi; a vizita pe cei bolnavi; a primi pe cei strãini; a îngropa pe cei morþi. b) faptele de milostenie sufleteascã: a învãþa pe cei neºtiutori; a sfãtui pe cei ce stau la îndoialã; a mângâia pe cei întristaþi; a îndrepta pe cei pãcãtoºi; a ierta celor ce ne-au supãrat; a suferi cu rãbdare nedreptatea; a ne ruga pentru cei vii ºi pentru cei decedaþi (precizare importantã: rugãciunile, slujbele, parastasele, pomenile pentru cei decedaþi nu îi pot ajuta decât pe cei care au decedat cu sufletul curãþit de pãcate, dupã cum vom vedea mai jos)

Este un text foarte interesant referitor la faptele de milostenie : se numeºte „Ce nu-þi va cere Dumnezeu niciodatã... ” „Dumnezeu nu-þi va cere sã spui ce suprafaþã are casa ta, dar îþi va cere cont de numãrul celor pe care i-ai primit în casa ta. Nu-þi va cere numãrul hainelor din dulapul tãu, dar iþi va cere cont de numãrul celor pe care le-ai dãruit. Dumnezeu nu-þi va cere sã spui cel mai mare venit pe care l-ai realizat, dar te va întreba daca þi-ai îndeplinit slujba dupã maxima ta capacitate. Dumnezeu nu te va întreba câþi prieteni ai avut, dar te va întreba câtor oameni le-ai fost prieten. umnezeu nu te va întreba despre vecinãtatea în care ai trãit, dar te va întreba cum þi-ai tratat vecinii. Dumnezeu nu te va întreba câtor oameni le-ai transmis acest mesaj, dar te va întreba daca þi-a fost ruºine sã-l trimiþi.” Expresiile „îþi va cere” sau „te va întreba” sunt folosite în sens simbolic, pentru cã Dumnezeu ºtie exact ceea ce a fãcut, vorbit ºi gândit fiecare, fãrã a fi nevoie sã mai întrebe. Chiar dacã nu cunosc autorul acestui text, conþinutul sãu este foarte bun.

Domnul Isus Cristos a spus cã trebuie sã facem milostenie ºi cã orice faptã de milostenie pe care o facem pentru oameni, e ca ºi cum am face-o pentru Dumnezeu:
« În acel timp, Isus a spus ucenicilor sãi: « Când va veni Fiul Omului în slava sa, împreunã cu toþi îngerii, se va aºeza pe tronul sãu de mãrire. Înaintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el îi va despãrþi pe unii de alþii, aºa cum desparte pãstorul oile de capre, ºi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga sa. Atunci împãratul va spune celor de la dreapta sa: «Veniþi, binecuvântaþii Tatãlui meu, primiþi ca moºtenire împãrãþia pregãtitã pentru voi de la întemeierea lumii; cãci am fost flãmând ºi voi mi-aþi dat sã mãnânc; am fost însetat ºi voi mi-aþi dat sã beau; am fost strãin ºi voi m-aþi primit; am fost gol ºi voi m-aþi îmbrãcat; am fost bolnav ºi voi m-aþi vizitat; am fost în închisoare ºi voi aþi venit la mine». Atunci cei drepþi vor rãspunde: «Doamne, când te-am vãzut noi flãmând ºi þi-am dat sã mãnânci? Sau însetat ºi þi-am dat sã bei? Sau când te-am vãzut noi strãin ºi te-am primit? Sau gol ºi te-am îmbrãcat? Sau când te-am vãzut bolnav sau în închisoare ºi am venit la tine?». Împãratul le va rãspunde: «Vã spun adevãrul: ori de câte ori aþi fãcut acestea unuia dintre aceºtia mici, care sunt fraþii mei, mie mi-aþi fãcut». Apoi va spune celor din stânga: «Plecaþi de la mine, blestemaþilor, în focul cel veºnic, pregãtit diavolului ºi îngerilor sãi! Cãci am fost flãmând ºi voi nu mi-aþi dat sã mãnânc, am fost însetat ºi voi nu mi-aþi dat sã beau; am fost strãin ºi voi nu m-aþi primit; am fost gol ºi voi nu m-aþi îmbrãcat; am fost bolnav ºi în închisoare ºi voi nu m-aþi vizitat». Atunci îi vor rãspunde ºi ei: «Doamne, când te-am vãzut noi flãmând, însetat, strãin, gol, bolnav sau în închisoare ºi nu þi-am slujit?». El le va rãspunde: «Vã spun adevãrul: Ori de câte ori nu aþi fãcut acestea unuia dintre aceºtia mici, care sunt fraþii mei, mie nu mi-aþi fãcut». ªi vor merge aceºtia în osânda veºnicã, iar drepþii în viaþa veºnicã»". (Mt. 25,31-46)

Actorul ºi scriitorul Dan Puric a susþinut conferinþe ºi a vorbit de câteva ori ºi la emisiuni TV, criticând „creºtinismul de formã, de spoialã” ºi subliniind necesitatea de a fi creºtini autentici. Din orice Bisericã am face parte, este foarte important sã fim creºtini adevãraþi, autentici, nu creºtini doar de formã, de spoialã.

Pentru a deveni buni creºtini este nevoie de metanoia. Metanoia este un concept compus din termenii greceºti meta ºi nous ºi înseamnã schimbare de mentalitate. Schimbare de mentalitate în sensul de renunþare la egoism ºi orgoliu, renunþare la a ne vedea doar propriile interese, pentru a-i putea iubi pe ceilalþi ca pe noi înºine. Nu spune nimeni cã nu trebuie sã ne iubim ºi pe noi înºine, dar iubirea faþã de noi înºine nu trebuie sã lezeze alte persoane. Sã nu le facem rãu, ci sã le facem bine dupã posibilitãþi, pentru cã trebuie sã-i iubim ca pe noi înºine.

Dupã cum am vãzut, moartea e o trecere în lumea de dincolo, nu o dispariþie. De altfel, chiar ºi cuvântul "deces" ("decesus") înseamnã, în limba latinã, "trecere". Este foarte important sã fim pregatiþi oricând pentru aceastã trecere. Pocãinþa de pãcate nu trebuie amânatã niciodatã, din cel puþin douã motive: în primul rând pentru cã nu se ºtie clipa decesului, iar cine moare cu sufletul necurãþit de pãcate nu mai poate avea iertare ºi ajunge în suferinþa veºnicã a iadului. Slujbele pentru cei decedaþi, parastasele, pomenile ºi rugãciunile nu îi pot ajuta decât pe cei care au decedat cu sufletul curãþit de pãcate. Ele pot ºterge pãcatele mici (fãcute fãrã voie sau cu voie dar în lucru mic) ºi urmele lãsate în suflet de pãcatele mari (fãcute cu voie ºi în lucru mare) de care omul deja s-a curãþit pe pãmânt. Dar dacã cineva a decedat cu sufletul necurãþit de pãcate, atunci nu-i mai sunt de folos slujbele, parastasele, pomenile sau rugãciunile care se fac pentru acea persoanã. În al doilea rând, de regulã, clipa decesului îl surprinde pe om dupã cum trãieºte: dacã a trãit în viaþã departe de calea lui Dumnezeu, de obicei tot aºa îl surprinde clipa decesului: departe de Dumnezeu, cu sufletul necurãþit de pãcate. Dumnezeu este iubitor dar este ºi drept. Existenþa suferinþei veºnice a iadului este un adevãr revelat de Dumnezeu ºi nu este o rãzbunare a lui, ci este pedeapsa dreptãþii instituite de el. Totuºi nu Dumnezeu trimite în iad, ci pãcatele pentru care nu s-a fãcut pocãinþã pe pãmant îl duc pe om la iad. În iubirea lui, Dumnezeu ne acordã iertare dacã ne întoarcem la el în viaþa pãmânteascã, iar în dreptatea lui nu-i poate primi în rai pe cei care nu s-au întors la el în viaþa pãmânteascã. Dreptatea lui se manifestã mai ales dupã moarte. Nu-i poate primi în rai ºi pe pãcãtoºii care n-au fãcut pocãinþã de pãcate, pentru cã ar însemna sã fie nedrept, iar el, ca Fiinþã perfectã nu poate fi nedrept. ªi nici nu poate minþi, iar în Biblie ne vorbeºte de multe ori atât de fericirea veºnicã, cât ºi de suferinþa veºnicã. Dupã cum am amintit, Sfântul Apostol Pavel spune : „Cu fricã ºi cu cutremur lucraþi la mântuirea voastrã” (Filipeni 2, 12)

În clipa decesului se încheie timpul harului ºi dupã deces nimeni nu mai poate primi iertare. Iatã câteva versuri scrise de poetul Traian Dorz care se adreseazã cuiva care refuzã sau amânã pe pamant pocãinþa de pãcate ºi poate fi surprins de clipa decesului cu sufletul necurãþit de pãcate :
Cãci va veni un ceas amar ºi-o vreme de obidã
Când uºa marelui sãu har pe veci o sã se-nchidã
Iar tu vei ramâne pe veci în focul de afarã
În plânsul nesfârºit sã-þi treci a vecilor povarã.
Dar chinul cel mai greu ºi-amar va fi încredinþarea
C-a fost ºi pentru tine har, dar i-ai respins chemarea.

Pentru a face bine o pocãinþã de pãcate, trebuie îndepliniþi urmãtorii cinci paºi :
1) Cercetarea cugetului (sã ne gândim ce pacate avem ºi, mãcar cu aproximaþie, cam de câte ori pe fiecare). Cercetarea cugetului se face cerând ajutor de la Sfântul Duh.
2) Trezirea cãinþei în suflet pentru toate pãcatele pe care le avem.
3) Hotãrârea de a nu mai pãcãtui.
4) Spovada, mãrturisind cu sinceritate preotului toate pãcatele de care ne amintim. Nu-i nimic dacã cineva uitã sã mãrturiseascã un pacat sau mai multe, deºi a fãcut bine cercetarea cugetului. Este suficient daca îl (le) mãrturiseºte la spovada urmãtoare. Dar dacã ascunde un pãcat (sau mai multe) de care îºi aduce aminte, atunci spovada nu e valabilã ºi face un alt pãcat deoarece se spovedeºte rãu. O spovadã rãu facutã se reparã fãcând altã spovadã bunã, spunând preotului pãcatul (pãcatele) ascuns (ascunse), spunând la câte spovezi a fost ascuns acel pãcat (acele pãcate) ºi mãrturisind din nou toate pãcatele spuse la acele spovezi rãu fãcute.
5) Îndeplinirea pocãinþei (canonului) datã de preot.

Iatã o carte despre sacramentul pocãinþei (taina spovedaniei). Poate fi cititã direct pe internet, fãrã a fi nevoie sã fie desãrcatã în calculator, accesând linkul urmãtor:
www.profamilia.ro/sacramente.asp?tainaspovedaniei

Pe pãmânt trebuie sã trecem prin încercãri ºi ispite ca sã putem ajunge la victorie. Dumnezeu ne-a creat dupã chipul ºi asemãnarea sa, dar prin cãderea în pãcat a primilor oameni s-a pierdut asemãnarea ºi s-a pãstrat doar chipul. (Când vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim atât la un chip spiritual, cât ºi la un chip uman, ambele accepþiuni ale chipului fiind revelate prin întruparea Domnului Isus Cristos) Noi nu suntem vinovaþi în mod direct de pãcatul strãmoºesc, dar îl moºtenim. Consecinþele eterne ale pãcatului strãmoºesc se ºterg prin botez, dar rãmân consecinþele lui pãmânteºti. Este un exemplu în acest sens : dacã un mare dregãtor de la curtea unui rege comite un act de înaltã trãdare ºi este dat afarã din funcþie pierzânu-ºi rangul, va avea de pierdut nu numai el, ci ºi copiii lui ºi nepoþii, etc. Aºa este ºi cu moºtenirea pãcatului strãmoºesc. Trebuie sã ne strãduim sã redobândim asemãnarea cu Dumnezeu, iar pentru aceasta avem ocazia sã fim proprii noºtri sculptori. Tocmai în asta constã demnitatea voinþei noastre libere. Dumnezeu ne-a dat uneltele ºi indicaþiile operei pe care o vrea din noi, dar ne-a lãsat liber arbitru sã ne plãsmuim dupã propria voinþã. De rezultatul lucrului depinde rãsplata sau pedeapsa. ªi nu o rãsplatã sau pedeapsã oarecare, ci o rãsplatã sau pedeapsã veºnicã! Uneltele principale cu care lucrãm sunt credinþa, speranþa ºi iubirea. Alte unelte sunt sfintele sacramente. Mai sunt ºi alte unelte, numite porunci ºi altele, numite virtuþi, dar se includ în iubire: în iubirea de Dumnezeu mai presus de orice ºi în iubirea de semeni ca de noi înºine. Dacã unii se plãsmuiesc greºit sau abandoneazã lucrul, este vina lor. Totuºi, cât nu le-a expirat timpul vieþii pãmânteºti, pot repara lucrarea. Dar existã un termen limitã pentru fiecare. Un termen când se va spune „time out”. În acel moment ni se va cere lucrarea, adicã ni se va cere sã avem sufletul curat ºi sã prezentãm binele fãcut. ªi cum nimeni nu-ºi ºtie acel termen limitã, nu trebuie sã riºte sã rãmânã cu sufletul necurat. Cine rãmâne cu sufletul necurat pierde propria fericire veºnicã în schimbul suferinþei veºnice!

Toþi oamenii sunt încercaþi ºi ispitiþi pe pãmânt, fie laici, fie clerici. Deci, nimeni nu e scutit de încercãri ºi ispite, nici oamenii Bisericii. ªi chiar dacã unii oameni ai Bisericii au mai avut greºeli personale, mai ales în trecut, iar uneori ºi azi, nu trebuie sã uitãm cã Biserica este o instituþie divino-umanã, deci formatã ºi din oameni care pot greºi (pot greºi în ceea ce fac, nu în expunerea învãþãturii creºtine, care e de la Dumnezeu), iar vina este individualã, nu colectivã, deci e greºit ca, pornind de la niºte cazuri particulare, sã se generalizeze, învinuind, în bloc, toþi reprezentanþii Bisericii. În plus, greºelile unui preot nu invalideazã lucrãrile sale religioase, el rãmâne preot ºi Dumnezeu continuã sã lucreze ºi printr-un instrument bolnav, adicã lucreazã ºi printr-un preot care a greºit, deci lucrãrile sale religioase rãmân valabile. Nu putem pretinde o Bisericã idealã, formatã numai din sfinþi, nici nu avem dreptul sã-i judecam pe preoþi, are cine sã-i judece. Important este sã privim la viaþa noastrã dacã e în regulã ºi în acord cu principiile creºtine, iar dacã nu e în acord, sã facem pocãinþã de pãcate ºi sã ne îndreptãm. ªi nu trebuie sã uitãm cã nu ne putem mântui singuri, avem nevoie de Bisericã, aºa imperfectã cum este.

Mai multe puteþi citi ºi vedea pe blogul urmãtor :

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog gãsiþi: argumente ºi dovezi ale existenþei lui Dumnezeu ºi a vieþii de dincolo de moarte; videoclipuri ; înregistrãri video cu miracole ; legãturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conþin ºi posturi TV on-line ºi posturi de radio on-line) ; cãrþi foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fãrã a necesita descãrcare în calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care ofera servicii caritative, etc.

Vã rog intraþi pe blog ºi trimiteþi-l mai departe ca sã foloseascã ºi altora. Chiar meritã.

Pentru întrebãri ºi dialog pot fi contactat la adresa de e-mail vieru_cezar_iasi@yahoo.com sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi




cifobrien

128 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 26 Mai 2009, ora 14:23

mamaaaaaa ce de "dovezi" era sa nu mai ies din mormanu de litere :))


Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 26 Mai 2009, ora 15:38

De la: cifobrien, la data 2009-05-26 14:23:02mamaaaaaa ce de "dovezi" era sa nu mai ies din mormanu de litere :))


Eu nici nu mã mai obosesc sã-l citesc......"toarnã" acelaºi text cu copy/paste.....peste tot!
Nu ºtiu ce doctorand este...atât timp cât nu-i în stare sã discute liber....doar lãlãie aiurea-n tranvai!


Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Mai 2009, ora 06:07



Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
july

563 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 27 Mai 2009, ora 20:00

Cezare...imi cer scuze, poate am inceput sa te "vanez"...dar astept de la tine parerile personale despre existenta lui D-zeu...nu ceea ce scrie in Biblie sau ceea ce au afirmat niste savanti care erau la fel de credinciosi ca tine. Acestea nu sunt argumente ca ar exista, sunt doar pareri.Ei, poate tocmai acest lucru ma intereseaza...parerea ta! Dupa cum vad, niciodata n-o sa te pot convinge ca nu exista D-zeu( nici nu vreau sa te conving, fiecare crede ce vrea), precum nici tu nu ma poti convinge ca exista.Dar putem argumenta fiecare de ce credem intr-un fel sau in altul!


zgirboc_18

72 mesaje
Membru din: 12/12/2008
Postat pe: 27 Mai 2009, ora 23:07

hai ca mati enervat ce tot aveti cu cezar? el e mai bine documentat decat voi drept dovada a si citit ce a scris el sau oricine altcineva. chiar daca nu prea are habar despre ce e swcris cum nici noi nu avem habar pt ca la mijlocul povestii sale putea sa scrie orice altceva ca nimeni nu sar fi prins pt ca pe nimeni nu intereseaza ce are el de zis. el are dreptul sa isi sustina parerea indiferent prin ce metoda el oricum scrie si sunt sigur ca el e singurul care stie ce scrie asa ca nu il mai atacati. oricum eu cred ca cel care citeste cea ce a scris el e un pic deranjat la mansarda. pt cine nu stie el spune ca isi da doctoratul in filosofia religioasa . filosofia nu o intelege oricinept un singur fapt pe nimeni nu intereseaza atat de mult incat sa se chinuie sa o inteleaga. dar eu inca mai astept raspunsurile la intrebarile puse mai demult.


lorduljohn

499 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 27 Mai 2009, ora 23:19

De la: blagaiulia, la data 2009-05-27 20:00:06Cezare...imi cer scuze, poate am inceput sa te "vanez"...dar astept de la tine parerile personale despre existenta lui D-zeu...nu ceea ce scrie in Biblie sau ceea ce au afirmat niste savanti care erau la fel de credinciosi ca tine. Acestea nu sunt argumente ca ar exista, sunt doar pareri.Ei, poate tocmai acest lucru ma intereseaza...parerea ta! Dupa cum vad, niciodata n-o sa te pot convinge ca nu exista D-zeu( nici nu vreau sa te conving, fiecare crede ce vrea), precum nici tu nu ma poti convinge ca exista.Dar putem argumenta fiecare de ce credem intr-un fel sau in altul!


Nu inteleg de unde atata rautate ! pana de curand , am crezut ca dl Cezar, licentiat in filozofie si doctorand in povesti religioase , va intelge ca are de a face cu oameni relativ normali si nu cu cei de la Socola (spitalul de glumeti) pe unde isi face , probabil. dlui cercetarile, numai ca dlui se descalifica cu acest soistem copy-paste , care crede dsa ca pot fi dovezi.
Oare cand va intelege ca totusi ceace ce nu spune dlui sunt povesti de genul :"legendele Olimpului" de Al Mitru.
Cu cat se incapataneaza mai mult cu atat se face mai mult de ras!
Dar asta-i problema dlui.
Sper , insa, sa nu fie profesor la vreo scoala cu copii normali !


Fosta membra 9am.ro

492 mesaje
Membru din: 26/05/2009
Oras: Brasov

Postat pe: 28 Mai 2009, ora 14:54

pt blaga iulia!
“I don't believe in God, but I'm afraid of Him.” G.G. Marquez


Alxdava2004

8 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Constanta

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:00

Parerea mea este ca la moda se afla credinta in orice iti ofera confort. Nu-ti mai place crestinismul pt ca iti spune sa tii post? Solutia : ma fac budist. Acolo te pune sa stai in apa rece. Nu e bine. Te apuci de altceva. In cele din urma ar fi bine sa devii ateu sa scapi de intrebarile existentiale si ifosele unora care imi cer ba post, ba sa stau in cap, ba sa stau pe camp in cerc sau aliniat pe zodii.

Si totusi cum s-a creat universul?


Alxdava2004

8 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Constanta

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:11

Si am o rugaminte pt cei ce se declara atei.
Mergeti intr-o vineri (sau in orice alta zi cand se oficiaza) la o biserica crestin ortodoxa(daca intrebati aflati si care are mai mare ,,trecere'' printre credinciosi) cand se citesc rugaciunile Sfantului Ciprian(adica cele care alunga demonii din oameni - BUHUHUHU).

Si apoi sa postati pe forum parerea voastra.

Abia astept. Va pup!


symy1

4661 mesaje
Membru din: 4/02/2009
Oras: Zalau

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:26

Draga Alexdava2004,la noi la pocaiti nu avem nici un "sfant"Ciprian..... .Dupa Cuvantul Lui Dumnezeu....orce demon iese dintr-o persoana posedata doar daca isi marturiseste pacatele si Biserica,presbiteri se roaga pentru el,si in Numele Domnului Isus....primeste eliberare!!!...


symy-apocalipsa.blogspot.ro
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:35

asa e symy,esti singurul care are dreptatea de partea sa,domnul fie cu tine!


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Alxdava2004

8 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Constanta

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:40

Daca nu crezi ca are vre-o influenta fa o vizita de ,,protocol''. Poate se mai extind orizonturile.

In rest, numai de bine!


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:43

De la: Alxdava2004, la data 2009-05-29 09:40:30Daca nu crezi ca are vre-o influenta fa o vizita de ,,protocol''. Poate se mai extind orizonturile.

In rest, numai de bine!
cine da protocolul,mana sparta de popa sau talica?daca dai o tuica si o juma' de kil de muschi strig si traiasca regele,unde se organizeaza protocolul,sper ca nu in tinutul inteleptilor sionului?


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
symy1

4661 mesaje
Membru din: 4/02/2009
Oras: Zalau

Postat pe: 29 Mai 2009, ora 09:49

Te salut,Florin.!!Ce cafeaua ai facut lui Camy???Nu de alta dar ai uitat-o la mine in rulota,cand ai timp poti veni dupa ia Nu inainte de a prinde un peste frumos pentru tine!!!


symy-apocalipsa.blogspot.ro
Pagini: << 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului CE ESTE LA MODA;CREDINTA SAU ATEISMUL???
Mergi la: