Ce este la moda;credinta sau ateismul???

cred ca ambele,parerea mea,uneori oscilez si eu intre cele 2 ba una ,ba alta,dar nu mi -am pierdut credinta de tot chiar,nu inca....

De la: zgirboc_18, la data 2009-05-16 12:43:09

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-15 01:10:30

De la: zgirboc_18, la data 2009-05-13 17:25:59
la faza cu jertfa inseamna ca orice sinucigas ar trebui sa fie un sfant nu un pacatos cum e vzut de religie si cand vine vb de restu nu pot sa zic nimic pt ca nu miai dat nici un raspuns

Nicidecum!
Una e jertfa pentru al�ii �i cu totul altceva e sinuciderea. Nu confunda lucrurile. Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii.
Iar jertfa lui Isus Cristos nu a fost nicidecum sinucidere, ci sacrificiu pentru oameni. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. A�a cum spuneam, El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim.

�i-am r�spuns �i la celelalte �ntreb�ri. Dac� tot nu e�ti l�murit, po�i citi mai pe larg (inclusiv c�r�i pe net), acces�nd blogul urm�tor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Blogul con�ine: Argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte. Videoclipuri. �nregistr�ri video cu miracole. Leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in posturi TV on-line �i posturi de radio). C�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator). Articole. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� servicii caritative, etc.

dar cei care sunt bolnavi de cancer si stiu ca nu mai au mult de trait si se sinucid ca sa nu isi mai chinuie familia nu ii mantuie ?

Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Nimeni nu are dreptul s� se sinucid� pentru nimic �n lume. Fiecare are o cruce pe m�sura sa, care trebuie dus� p�n� la cap�t, orice ar fi.

Cred ca si una si alta,ambele sunt la moda de fapt.

Mi-ar placea sincer sa afirm ca la moda nu e nici religia,la moda nu e nici ateismul, la moda e logica si ratiunea !!! Dar din pacate la noi, la moda e prostia crancena !!!

Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!

De la: blagaiulia, la data 2009-05-19 17:43:57Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!

De ce spui asta?!? ...Doar Biserica are dovezi clare in privinta relicvelor....
De exemplu, intr-o catedrala din Germania,se afla pana nu cu mult timp in urma,capul lui Ioan Botezatorul la varsta de 12 ani... ..Celalalt cap,al lui Ioan Botezatorul,la 30 de ani,se afla intr-o alta biserica din cate se stie ...

(ref. Numele Trandafirului )

Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),

De la: dark1secret, la data 2009-05-19 17:57:44

De la: blagaiulia, la data 2009-05-19 17:43:57Cred ca este la moda credinta...e ingrozitor sa vezi atatia oameni prostiti de biserica , care se calca in picioare pt asa zisa apa sfintita sau niste oase culese cine stie de unde!

De ce spui asta?!? ...Doar Biserica are dovezi clare in privinta relicvelor....
De exemplu, intr-o catedrala din Germania,se afla pana nu cu mult timp in urma,capul lui Ioan Botezatorul la varsta de 12 ani... ..Celalalt cap,al lui Ioan Botezatorul,la 30 de ani,se afla intr-o alta biserica din cate se stie ...

(ref. Numele Trandafirului )

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2009-05-19 17:58:53

Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Nimeni nu are dreptul s� se sinucid� pentru nimic �n lume. Fiecare are o cruce pe m�sura sa, care trebuie dus� p�n� la cap�t, orice ar fi.

Demonstreaza mai intai ca exista iadul si discutam apoi despre asta..

Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),

De la: dark1secret, la data 2009-05-19 18:06:03

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Nimeni nu are dreptul s� se sinucid� pentru nimic �n lume. Fiecare are o cruce pe m�sura sa, care trebuie dus� p�n� la cap�t, orice ar fi.

Demonstreaza mai intai ca exista iadul si discutam apoi despre asta..

Interesanta intrebare,ce mai exista oare?Rautate sigur exista,asta e sigur....

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-18 02:07:17

De la: zgirboc_18, la data 2009-05-16 12:43:09

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-05-15 01:10:30

De la: zgirboc_18, la data 2009-05-13 17:25:59
la faza cu jertfa inseamna ca orice sinucigas ar trebui sa fie un sfant nu un pacatos cum e vzut de religie si cand vine vb de restu nu pot sa zic nimic pt ca nu miai dat nici un raspuns

Nicidecum!
Una e jertfa pentru al�ii �i cu totul altceva e sinuciderea. Nu confunda lucrurile. Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii.
Iar jertfa lui Isus Cristos nu a fost nicidecum sinucidere, ci sacrificiu pentru oameni. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. A�a cum spuneam, El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim.

�i-am r�spuns �i la celelalte �ntreb�ri. Dac� tot nu e�ti l�murit, po�i citi mai pe larg (inclusiv c�r�i pe net), acces�nd blogul urm�tor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Blogul con�ine: Argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte. Videoclipuri. �nregistr�ri video cu miracole. Leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in posturi TV on-line �i posturi de radio). C�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator). Articole. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� servicii caritative, etc.

dar cei care sunt bolnavi de cancer si stiu ca nu mai au mult de trait si se sinucid ca sa nu isi mai chinuie familia nu ii mantuie ?

Cine se sinucide ajunge �n iad, pentru c� moare cu acest p�cat pe suflet. Nimeni nu are dreptul s� se sinucid� pentru nimic �n lume. Fiecare are o cruce pe m�sura sa, care trebuie dus� p�n� la cap�t, orice ar fi.

si ajungem la vechea poveste ca noi suntem cobaii lui.u imi zici ca el are deja planuri cu noi si ca sar putea sa ma imbolnavesc de o boala incurabila doar ca sa vada el daca mai cred in el? acum da o sa cred in dumnezeu..eu cred ca u te antrenezi pt doctoratul pe carte urmeaza sa il faci. dar am si eu o intrebare . cu ce te va ajuta acest doctorat?

Te gandesti la vacanta?
w w w.taberelemele . ro

Pentru dark1secret

Existen�a iadului este real� �i dovedit�.

�n primul r�nd existen�a suferin�ei ve�nice a iadului este un adev�r revelat de Dumnezeu �n Biblie �i nu este o r�zbunare a lui, ci este pedeapsa drept��ii instituite de el. El este iubitor dar este �i drept. Dumnezeu este Fiin�a perfect� �i nu poate fi nedrept, deci nu-i poate primi �n rai �i pe p�c�to�ii care n-au f�cut poc�in�� de p�cate pe p�m�nt, nici nu poate �ng�dui s� r�m�n� nepedepsi�i. �i nici nu poate min�i, iar �n Biblie ne vorbe�te de multe ori at�t de fericirea ve�nic� c�t �i de suferin�a ve�nic�.

Chiar �i pe p�m�nt Dumnezeu a dat dovezi ale drept��ii sale, permi��nd pedepse atunci c�nd oamenii perseverau �n p�cate �i nepoc�in��, de exemplu potopul, distrugerea cet��ilor Sodoma �i Gomora, etc.

Pedepsirea celor r�i �n iad va fi la fel de ve�nic� �n ceea ce prive�te durata, tot astfel cum va fi �i r�splata celor m�ntui�i �n Rai, adic� pentru toat� ve�nicia. Pedepsirea celor r�i �n iad este descris� de-a lungul Sfintelor Scripturi ca fiind �focul cel ve�nic" (Matei 25:41), "focul care nu se stinge" (Matei 3:12), "ocara �i ru�inea ve�nic�" (Daniel 12:2), un loc unde "viermele lor nu moare �i focul nu se stinge" (Marcu 9:44-49), un loc al "chinurilor" �i "v�p�ilor" (Luca 16:23,24), al "pierz�rii ve�nice" (2 Tesaloniceni 1:9), un loc al chinurilor "�n foc �i pucioas�" unde "fumul chinului lor se suie �n sus �n vecii vecilor" (Apocalipsa 14:10,11), unde cei r�i sunt chinui�i "zi �i noapte �n vecii vecilor" (Apocalipsa 20:10). ��ngerii vor ie�i, vor desp�r�i pe cei r�i din mijlocul celor drep�i �i-i vor arunca �n cuptorul de foc ; acolo va fi pl�nsul �i scr�nirea din�ilor � (Matei 13:49-50).

Cei care se vor afla �n iad vor �ti c� ei �n�i�i sunt cei vinova�i pentru aceasta (Deuteronom 32:3-5).
Da, suferin�a ve�nic� a iadului este real�!

� �n acel timp, Isus a spus ucenicilor s�i: � C�nd va veni Fiul Omului �n slava sa, �mpreun� cu to�i �ngerii, se va a�eza pe tronul s�u de m�rire. �naintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el �i va desp�r�i pe unii de al�ii, a�a cum desparte p�storul oile de capre, �i va pune oile la dreapta sa, iar caprele la st�nga sa. Atunci �mp�ratul va spune celor de la dreapta sa: �Veni�i, binecuv�nta�ii Tat�lui meu, primi�i ca mo�tenire �mp�r��ia preg�tit� pentru voi de la �ntemeierea lumii; c�ci am fost fl�m�nd �i voi mi-a�i dat s� m�n�nc; am fost �nsetat �i voi mi-a�i dat s� beau; am fost str�in �i voi m-a�i primit; am fost gol �i voi m-a�i �mbr�cat; am fost bolnav �i voi m-a�i vizitat; am fost �n �nchisoare �i voi a�i venit la mine�. Atunci cei drep�i vor r�spunde: �Doamne, c�nd te-am v�zut noi fl�m�nd �i �i-am dat s� m�n�nci? Sau �nsetat �i �i-am dat s� bei? Sau c�nd te-am v�zut noi str�in �i te-am primit? Sau gol �i te-am �mbr�cat? Sau c�nd te-am v�zut bolnav sau �n �nchisoare �i am venit la tine?�. �mp�ratul le va r�spunde: �V� spun adev�rul: ori de c�te ori a�i f�cut acestea unuia dintre ace�tia mici, care sunt fra�ii mei, mie mi-a�i f�cut�. Apoi va spune celor din st�nga: �Pleca�i de la mine, blestema�ilor, �n focul cel ve�nic, preg�tit diavolului �i �ngerilor s�i! C�ci am fost fl�m�nd �i voi nu mi-a�i dat s� m�n�nc, am fost �nsetat �i voi nu mi-a�i dat s� beau; am fost str�in �i voi nu m-a�i primit; am fost gol �i voi nu m-a�i �mbr�cat; am fost bolnav �i �n �nchisoare �i voi nu m-a�i vizitat�. Atunci �i vor r�spunde �i ei: �Doamne, c�nd te-am v�zut noi fl�m�nd, �nsetat, str�in, gol, bolnav sau �n �nchisoare �i nu �i-am slujit?�. El le va r�spunde: �V� spun adev�rul: Ori de c�te ori nu a�i f�cut acestea unuia dintre ace�tia mici, care sunt fra�ii mei, mie nu mi-a�i f�cut�. �i vor merge ace�tia �n os�nda ve�nic�, iar drep�ii �n via�a ve�nic�". (Mt. 25,31-46)

Isus Cristos s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�.

Iat� un material despre iad �i cele nou� feluri de suferin�e care sunt acolo:
www.sfaturiortodoxe.ro/despreiad.htm

�n clipa decesului se �ncheie timpul harului �i dup� deces nimeni nu mai poate primi iertare. Iat� c�teva versuri scrise de poetul Traian Dorz care se adreseaz� cuiva care refuz� sau am�n� pe pamant poc�in�a de p�cate �i poate fi surprins de clipa decesului cu sufletul necur��it de p�cate :
C�ci va veni un ceas amar �i-o vreme de obid�
C�nd u�a marelui s�u har pe veci o s� se-nchid�
Iar tu vei ram�ne pe veci �n focul de afar�
�n pl�nsul nesf�r�it s�-�i treci a vecilor povar�.
Dar chinul cel mai greu �i-amar va fi �ncredin�area
C-a fost �i pentru tine har, dar i-ai respins chemarea.

�i oamenii care trec prin moarte clinic� v�d raiul �i iadul. Mul�i oameni care trec prin moarte clinic� (o moarte temporar�, de c�teva minute sau cel mult c�teva ore), �i v�d propriul trup �ntins la locul mor�ii, iar ei plutesc f�r� greutate, v�d ora�e de lumin� (raiul), v�d o mare de foc �i suferin�� (iadul) precum �i o Fiin�� de lumin� care le spune: "Ceasul t�u n-a sosit �nc�". Revin la via�a p�m�nteasc� dup� moartea clinic� �i povestesc altora ceea ce au v�zut �i auzit �n lumea de dincolo. Ei mai povestesc �i tot ceea ce au f�cut �i vorbit medicii �i asistentele �n timpul �n care au fost declara�i mor�i, ba chiar �i ceea ce s-a petrecut �n saloanele al�turate, precum �i faptul c� materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau s� treac� prin pere�i). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinic� cercetate �i confirmate de medici. Unii dintre medici, care, �nainte de a cerceta aceste cazuri, se �ndoiau de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, dup� ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins c� exist� Dumnezeu �i via�a de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existen�a vie�ii de dincolo de moarte f�c�nd cercet�ri ale cazurilor de moarte clinic�: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convins� c� exist� via�� dincolo de moarte. Am asistat �i am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".
Dar a�a cum am ar�tat, nu este acesta singurul sau cel mai important argument c� exist� raiul �i iadul.

Mai multe po�i citi �i vedea pe blogul urm�tor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog g�se�ti: Argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte. Videoclipuri. �nregistr�ri video cu miracole. Leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio). C�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator). Articole foarte interesante. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.

Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat la adresa de e-mail [email protected] sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi

Cezare...ne le�i?!
Tu nu ai cum s� dovede�ti nimic!!! O culegere de texte scrise de ni�te evrei neevolua�i, de acum 2000 de ani nu dovede�te nimic, unui om cu ra�iune din sec.XXI. Este o legend� a poporului evreu, a�a cum au grecii "legendele Olimpului"....are exact aceea�i valoare!
C� a prins la "public"...p�i este �i normal...c� doar promite "nemurire"
Dar de demonstrat nu ai cum s� demonstrezi nici un fel de existen�� a vreunei for�e supranaturale,punct!
Ni�te simple coinciden�e, sau lucruri pe care deocamdat� (a se re�ine, am scris deocamdat�) �tiin�a nu le poate explica (dar care �n viitor cu siguran�� vor putea fi explicate logic), nu demonstreaz� absolut nimic, �n afar� de naivitate!
Nu te obosi s�-mi r�spunzi! Chiar insist s� nu o faci! Sunt mult prea cerebral� �i am acumulat prea multe cuno�tin�e s� mai pot crede orice gogori�� cu "lei" �i "ur�i".

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

mda ,pe oamenii credinciosi nu ai cum sa ii contrazici cu argumente logice ei asteapta minuni de la tine ca sa ii convingi de o idee !
de aceea consider dicutiile pe tema asta inutile.

Pentru Dorulet (valabil �i pentru al�ii care nu cred)

Uite c� am cum s� dovedesc:

ARGUMENTE �I DOVEZI (PE SCURT) DESPRE EXISTEN�A LUI DUMNEZEU �I A VIE�II DE DINCOLO DE MOARTE

Motto :

"Dac� tabla �nmul�irii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar g�si mul�i s� le nege adev�rul". (Nicolas Malebranche)

Preciz�ri ini�iale:

- acestea sunt o parte dintre argumentele �i dovezile de pe blogul urm�tor :

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Mai multe pute�i citi �i vedea intr�nd pe acest blog.

-sunt foarte multe dovezi c� exist� Dumnezeu �i via�� dincolo de moarte. �n textul urm�tor voi reda c�teva dintre ele. Prin textul urm�tor argumentele �i dovezile existen�ei lui Dumnezeu nu sunt epuizate nici pe departe. Mai sunt multe alte argumente �i dovezi care atest� existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, �nc�t ar putea fi scrise tomuri �ntregi.

�n primul r�nd Dumnezeu ne-a revelat existen�a sa �i a vie�ii de dincolo. Cuv�ntul Revela�ie provine din expresia latin� "retro velum dare", adic� "a da v�lul la o parte, a descoperi". Sunt dou� tipuri principale de Revela�ie : natural� �i supranatural�.

1) Revela�ia natural�:

a) M�rturia macrocosmosului �i a microcosmosului despre existen�a lui Dumnezeu:

Toat� crea�ia "vorbe�te" despre Dumnezeu, at�t macrocosmosul, c�t �i microcosmosul. Exist� atei care au ajuns la credin�� doar studiind la microscop un picior de albin�, v�z�nd c�t� complexitate exist� �n celule �i molecule �i d�ndu-�i seama de Fiin�a Inteligent� Suprem� din spatele crea�iei, pentru c� aceast� crea�ie complex� nu putea s� apar� la �nt�mplare. Este vorba de argumentul teleologic al existen�ei lui Dumnezeu, dedus� din complexitatea crea�iei.

Un ateu nu are scuz� pentru necredin�a sa, se afl� �n ignoran�a vinovat� chiar dac� nu ar avea nici un fel de cultur� religioas�, deoarece existen�a lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din crea�ie (chiar f�r� revela�ia supranatural�), dup� cum spune �i psalmistul : �Cerurile spun slava lui Dumnezeu �i facerea m�inilor Lui o veste�te t�ria� (Psalm 18, 1) precum �i Sf�ntul Apostol Pavel �n scrisoarea c�tre romani : ��n adev�r, �nsu�irile nev�zute ale Lui, puterea Lui ve�nic� �i dumnezeirea Lui, se vad l�murit, de la facerea lumii, c�nd te ui�i cu b�gare de seam� la ele �n lucrurile f�cute de El. A�a c� [necredincio�ii] nu se pot dezvinov��i� (Romani 1:20). � Credin�a e o condi�ie necesar� pentru m�ntuire, pentru fericirea ve�nic�, dar nu e suficient�, dupa cum vom vedea.

Un ateu poate fi iertat dac� face poc�in�� pentru p�catul ateismului, ca �i pentru orice alt p�cat.

Ateismul nu are nici un temei. Nu este nici un argument �i nici o dovad� c� Dumnezeu nu exist�, dimpotriv�, sunt foarte multe argumente �i dovezi c� exist�. Faptul c� nu-l putem vedea pe Dumnezeu �i sufletele, nu �nseamn� c� nu exist�. Dumnezeu �i sufletele sunt la fel de reale ca �i lumea material�, de�i sunt invizibile pentru noi.
Fizica cuantic� ne arat� existen�a sufletului, prin teoria nivelurilor de realitate. Diferitele niveluri de realitate ne arat� c� existen�a nu se desf�oar� numai pe un singur plan sau nivel, cel v�zut �i pip�it de noi, ci sunt mai multe niveluri sau lumi. Conform descoperirilor fizicii cuantice de la �nceputul secolului XX, s-a putut constata c� materia, la nivel subatomic, nu mai este format� din corpusculi, ci din unde. Corpusculii sunt mai subtili dec�t substan�ele, pe care le vedem �i le pip�im. Undele sunt mai subtile dec�t corpusculii, fiind la un alt nivel de realitate. Trupul nostru este compus din substan�e, iar substan�ele, la r�ndul lor sunt compuse din corpusculi �i din unde. Iat� deja mai multe niveluri de realitate care exist� �n acela�i timp. A�a cum exist� mai multe niveluri sau planuri, exist� un nivel de realitate �i mai subtil, cel sufletesc. Sufletul este la un nivel de realitate mult mai subtil, imaterial; sufletul este eul omului, este �ns�i persoana noastr� care anim� trupul.

�nt�lnirea religiei �i �tiintei �n domeniul fizicii cuantice - o ramur� a fizicii destul de nou� - este �nca o dovad� �n plus, c�, cu c�t ad�ncim cercet�rile �n �tiin��, cu at�t se confirm� mai mult adevarurile religiei. Doar �tiin�a superficial� poate s� duc� la ateism, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie, a�a cum spunea �i filosoful Francis Bacon : �Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei readuce pe om la Dumnezeu �.
�n Psalmul 13,1 este scris: "Zis-a cel nebun �n inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adic� a afirma sau a crede c� nu exist� Dumnezeu este o absurditate, este ca o nebunie.
�i savantul Albert Einstein a folosit cunostin�ele de fizic� cuantic� �n descoperirile sale. El era convins de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii dincolo de moarte �i spunea: "�n veacul nostru materialist, singurii oameni de �tiin�� serio�i sunt oamenii profund religio�i." Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris �n cartea de onoare: "Admira�ia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului �i cea mai mare admira�ie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu!"A spus c� ceea ce nu este materie �i nu se poate sim�i �i m�sura este cu mult mai mult dec�t materia �i c� oamenii de �tiin�� au �nceput s�-�i dea seama mai clar de acest lucru �ncep�nd cu descoperirea spectrului electromagnetic: "P�n� �n secolul XX realitatea a fost ceea ce oamenii puteau atinge, mirosi, vedea �i auzi. De la prima publicare a spectrului electromagnetic, oamenii au �nv��at c� ceea ce ei pot atinge, mirosi, vedea �i auzi este mai pu�in de o milionime a realit��ii. " �n leg�tur� cu descoperirile �tiin�ifice �i inven�iile: dac� sunt constructive �i sunt folosite pentru binele umanit��ii sunt benefice. Descoperirile �tiin�ei �i inven�iile nu trebuie �n nici un caz s� fie folosite �n scopuri rele.

Filosoful rom�n Ioan Petru Culianu a vorbit �i a scris despre "a patra dimensiune" (dimensiunea fiin�elor spirituale) �i despre c�l�torii �n lumea de dincolo. �n revista Incognito din 1990 , Culianu a publicat un studiu foarte interesant care se numea Trusa istoricului pentru a patra dimensiune. Tema lumilor multidimensionale �i a universului cvadridimensional domin� textul.
Josef Z�llner, astronom �i profesor la Universitatea din Leipzig, atribuia a patra dimensiune existen�ei fiin�elor spirituale.

Pe l�ng� aceste argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a lumii de dincolo, trebuie s� ne g�ndim �i la faptul c� �ns�i existen�a omului este o dovad� a existen�ei lui Dumnezeu care a creat lumea, pentru c� ar fi absurd ca omul s� fi ap�rut datorit� �nt�mpl�rii oarbe. �n acest sens, Montesquieu spunea : �Fatalitatea oarb� care ar fi creat fiin�e ra�ionale este cea mai mare absurditate ! �

b) Crea�ia �i evolu�ia nu se contrazic, ci se �mbin�:

�n leg�tur� cu crea�ia �i evolu�ia, gre�eala unora este c� merg doar pe logica ter�ului exclus : �sau...sau... � � sau crea�ie sau evolu�ie�. Dar este �i logica ter�ului inclus : � �i...�i... � ��i crea�ie �i evolu�ie�. Dumnezeu a �mbinat crea�ia cu evolu�ia �n mod admirabil. Crea�ia special� se aplic� doar omului, nu �i celorlalte specii. Deci, omul a fost creat de Dumnezeu �n mod special, ca o coroan� a crea�iei v�zute, nu a fost creat prin evolu�ie, cum au fost create celelalte specii.
�n plus, �ntre om �i animal exist� deosebiri esen�iale (nu doar deosebiri graduale), pentru c� omul, spre deosebire de animal, este f�cut dup� chipul �i asem�narea lui Dumnezeu. (C�nd vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim at�t la un chip spiritual, c�t �i la un chip uman, ambele accep�iuni ale chipului fiind revelate prin �ntruparea Domnului Isus Cristos).
Pierre Teilhard de Chardin a dezvoltat o teorie �n care se �mpletesc crea�ionismul �i evolu�ionismul. Iar Jacques Monod (n. 1910), medic �i biochimist francez (premiul Nobel pentru psihologie �i medicin�, �n 1965 pentru lucr�ri de biochimie �i genetic�) scria: �Nu-i exclus c� a�a au evoluat toate, dar nu f�r� Dumnezeu�. Crea�ia nu a fost doar �n momentul ini�ial, ci continu� prin evolu�ie. Evolu�ionismul nu poate fi la �nt�mplare, ci este dirijat de Dumnezeu.

Teoria evolu�iei e perfect compatibil� cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican. Ravasi a f�cut aceste declara�ii cu prilejul organiz�rii la Vatican, �ntre 3 �i 7 martie 2009, o conferin�� prilejuit� de aniversarea a 150 de ani de la publicarea volumului �Asupra originii speciilor�, �n care Darwin �i-a expus teoria evolu�iei. Evenimentul a reunit �n egal� m�sur� oameni de �tiin��, teologi �i filosofi.
Arhiepiscopul Ravasi a mai spus c� teoriile lui Darwin �n-au fost niciodat� condamnate de Biserica Catolic�, dup� cum nici c�r�ile lui n-au fost interzise�. Papa Pius al XII-lea a declarat, �n 1950, c� Biserica Catolic� nu interzice studiul evolu�iei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a spus, �n 1995, c� evolu�ionismul �ncetase s� fie o �simpl� ipotez� pentru catolici. Astfel, Vaticanul nu sprijin� interpretarea literal� a �ntregii c�r�i a Genezei. De exemplu, cele �ase zile ale crea�iei lumii sunt de fapt epoci. �n acest sens, Biserica Catolic� sus�ine un evolu�ionism teist (dirijat de Dumnezeu), spun�nd c� nu exist� nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv �n crea�ie.
Iat� c�teva linkuri despre aceast� conferin�� care s-a desf�urat la Roma:

www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17284&lang=r

www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=16712&idcom=7030

www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=270658

Un articol foarte interesant pe aceast� tem� poate fi citit acces�nd linkul:
www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_01_03

Lamarck �i Darwin, pe ale c�ror idei materiali�tii moderni �i-au edificat sistemul, credeau �n Dumnezeu:

Jean-Baptiste de Lamarck: �Natura nefiind o inteligen��, nefiind nici m�car o fiin��, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere �n �ntregime supus� legilor, aceast� natura, zic, nu este �nsu�i Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voin�ei sale atotputernice. Astfel, voin�a lui Dumnezeu este pretutindeni exprimat� prin func�ionarea legilor naturii, pentru c� aceste legi vin de la El. Iar aceast� voin�� nu poate fi limitat�, puterea din care ea eman� neav�nd limite�. (Lamarck, Histoire naturelle des animaux sans vert�bres, I, edi�ia a doua, Editura Baillière, Paris, 1885, pag. 267)

Charles Darwin: �O alt� cauz� a credin�ei �n existen�a lui Dumnezeu, care �ine de ra�iune iar nu de sentimente, m� impresioneaz� prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens si prodigios Univers, cuprinz�nd omul �i facultatea sa de a privi �n viitor, ca pe rezultatul unui destin �i al unei necesit��i oarbe. Cuget�nd astfel, m� simt nevoit s� admit o Cauz� primar� cu un spirit inteligent, analog �ntr-o oarecare m�sur� cu cel al omului, �i merit numirea de deist. � (La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny, I, Editura Reinwald, Paris, 1888, pag. 363)

Tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus, putem �n�elege c� Isus Cristos este �i Dumnezeu �i om. Denis de Rougemont spunea c� f�r� practica cre�tinismului - a Dumnezeului-om - fizicienii n-ar fi ajuns niciodat� s� accepte c� fotonul poate fi, �n acela�i timp, �i und�, �i corpuscul. Deci �i fizica ne �nva�� practic logica ter�ului inclus, prin faptul c� fotonul, particula luminii, este �i und� �i corpuscul, �n acela�i timp.
De asemenea, tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus putem �n�elege c� Dumnezeu este �i iubitor �i drept. �n iubirea lui, Dumnezeu ne d� iertare dac� ne �ntoarcem la el �n via�a p�manteasc�, iar dreptatea lui se manifest� mai ales dup� moarte, �n sensul c� nu-i poate primi �n rai �i pe p�c�to�ii care n-au f�cut poc�in�� de p�cate pe p�m�nt, pentru c� ar fi nedrept, iar el, ca Fiin�� perfect�, nu poate fi nedrept. �i nici nu poate min�i, iar �n Biblie ne vorbe�te de multe ori at�t de fericirea ve�nic�, c�t �i de suferin�a ve�nic�.

c) Exist� �n om un "desiderium", care �nseamn� "dorin�� de fericire total�", " dorin�� de fericire p�n� la stele". Acestei dorin�i de fericire total� �i corespunde realitatea �mplinirii ei �n Dumnezeu, care va fi acordat� celor ce vor ajunge la m�ntuire, la fericirea ve�nic�. Orice om are �n el aceast� dorin�� de fericire, de �mplinire total�, numai c� mul�i o caut� unde nu este, sau chiar pe c�i gre�ite, �n loc s� caute �mplinirea ei �n Dumnezeu. Oric�t de �mplinit ar fi un om, tot �i va r�m�ne �n suflet acest "desiderium", aceast� dorin�� de �mplinire total�, "p�n� la stele", care poate fi g�sit� numai �n Dumnezeu.

d) C�teva exemple de scriitori, fo�ti atei, care au devenit cre�tini
Scriitorul francez Andr� Frossard a fost int�i ateu, apoi a devenit cre�tin �i a scris, printre altele, �i c�r�ile �Dumnezeu exist�, eu L-am �ntalnit� �i ��ntreb�ri despre Dumnezeu�, care sunt traduse �n limba rom�n� �i le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit cre�tin este scriitorul francez Paul Claudel. �i exemplele pot continua.

e) M�rturii ale oamenilor de �tiin�� referitoare la existen�a lui Dumnezeu, a vie�ii dincolo de moarte �i a armoniei dintre religie �i �tiin��

Savantul rom�n Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, scria: �Demonstra�ia existen�ei unei cauze primare a vie�ii, imateriale, unice �i �n�elepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Aceast� cauz� primar� este Dumnezeu. Prin urmare, omul de �tiin�� nu se poate mul�umi s� spun�: Cred �n Dumnezeu, ci trebuie s� afirme : �tiu c� Dumnezeu este.� (Nicolae Constantin Paulescu - No�iunile de suflet �i Dumnezeu �n fiziologie, Editura Anastasia, Bucure�ti, 1999, pag. 115)
�n aceea�i carte scrie : ��n ceea ce m� prive�te, afirm sus �i tare c� sunt tot a�a de sigur de existen�a sufletului ca de orice adev�r bine stabilit de �tiin�a experimental�. �i aceast� siguran�� nu este o simpl� credin��, ci o convingere profund�, dob�ndit� �n mod �tiin�ific.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 110).
Iar despre materialism �i ateism Nicolae Paulescu scrie: �Ast�zi, o mi�care de reac�ie �mpotriva �nc�lc�rilor pe care Materialismul �i corolarul s�u, Ateismul, le s�v�r�esc asupra domeniului �tiin�ei, �ncepe s� se produc� pretutindeni, �n Fran�a �i mai ales �n Germania. S� sper�m, prin urmare, c� �n cur�nd �tiin�a va ajunge s� scape de acest parazit, care nu numai c� o compromite, dar o �i paralizeaz�, �mpiedic�ndu-i progresul.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 129) �Ideea de Dumnezeu este o no�iune fundamental�, f�r� de care �tiin�a cade �n absurd. Materialismul ateu a n�p�dit societatea modern�, care l-a primit orbe�te tocmai pentru c� el s-a dat drept expresia �tiin�ei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul �tiintei - de�i, ca sistem, este �ns�i nega�ia acesteia - ca s� impun� mul�imii semi-savan�ilor, incapabili s�-i priceap� ipocrizia. Prin ei, s-a introdus �n �coli (unde, �n mod la�, a exploatat �i exploateaz� candoarea �i naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimenta�i, care nu au nici cuno�tin�e suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adev�r) �i a otr�vit astfel, cu doctrinele sale r�uf�c�toare, mai multe genera�ii. Ca orice eroare, materialismul �nseamn� ignoran�� -fie prin lipsa de cultur�, fie prin lipsa de inteligen��, fie prin caracterul p�tima�. La �aptesprezece ani, eram materialist pentru c� nu aveam dec�t o sum� foarte restr�ns� de cuno�tin�e asupra naturii; pentru c� ra�iunea mea nu era �nc� dezvoltat�, a�a c�, neav�nd spirit critic, credeam tot ce auzeam �i citeam; pentru c� m� l�sam prins �n cursa perfidei afirma�ii c� oamenii de �tiin�� sunt to�i materiali�ti. Ei bine, dac� de atunci nu a� fi dob�ndit, printr-un studiu continuu, noi cun�tin�e asupra naturii brute �i asupra fiin�elor vie�uitoare, sau dac�, din nenorocire, facult��ile mele intelectuale ar fi r�mas �n acel stadiu infantil, sau dac� nu a� fi constatat c� adev�ra�ii savan�i resping sistemul materialist, atunci a� fi �i ast�zi o victim� a acestei doctrine.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 119 � 120).

Alte exemple:

Wernher von Braun (1912-1977), inginer american de origine german�. Creatorul fusibilelor V2 �i al rachetelor spa�iale americane. A scris multe articole despre �tiin�� �i credin��. �ntr-o conferin�� �inut� la Colegiul Belmont din Carolina de Nord, �n iunie 1972 spunea: ��tiin�a nu este incompatibil� cu religia. �n timp ce �tiin�a ne �nva�� tot mai multe despre crea�iune, religia ne �nva�� tot mai mult despre Creator!�
�ntre cuvintele care-i pl�ceau mai mult s� le citeze erau cele spuse de astronautul american Frank Borman, dup� misiunea astronavei Apollo 8, care de Cr�ciun �n anul 1968 a �nconjurat luna. Celor care dup� acest Cr�ciun petrecut �n spa�iu �l �ntrebau dac� a v�zut pe Dumnezeu (aluzie care se referea la cosmonautul sovietic Titov, care �n 6 aug. 1961 dup� �ntoarcerea sa din spa�iu a declarat c� nu l-a �nt�lnit pe Dumnezeu), Frank Borman r�spundea: �Nu, pe Dumnezeu nu l-am v�zut, dar am v�zut clar dovezile existen�ei Sale�. Werhner von Braun mai spunea: �Cu c�t vom �n�elege mai bine universul, cu at�t vom admira mai mult pe Creator!�

Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel �n 1928. Era credincios practicant, merg�nd regulat la biseric�. Declar�: �Oric�t de profund am ajunge cu cercet�rile, nu g�sim nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, ci dimpotriv�, o concordan�� esen�ial�. Religia �i �tiin�a nu se exclud, cum cred unii, ci se completeaz�.�
Jurien de la Graviere, pre�edinte al Academiei de �tiinte din Paris, in C. R. Acad. des Sciences, �edin�a din 27 decembrie 1886, p. 1293: �Botanica este o �tiin�� care, cu umilin��, se mul�ume�te s�-l admire pe Creator �n operele sale�.

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, celebru naturalist, membru al Academiei de �tiin�e: �Ajuns la aceast� limit�, fizicianul dispare; omul religios singur r�m�ne, pentru a �mp�rt�i entuziasmul sf�ntului Profet �i pentru a striga cu d�nsul: Cerurile spun gloria lui Dumnezeu...�. (Etienne Geoffroy Saint-Hilaire Philosophie anatomique, Paris, 1822, II, p. 499).

Herv� Faye, astronom ilustru, membru al Academiei de �tiinte: ��i cum inteligen�a noastr� nu s-a facut ea ins�i, trebuie s� existe o inteligen�� superioar� din care deriv� a noastr�. �i cu c�t ideea pe care ne-o vom face despre aceast� inteligen�� suprem� va fi mai �nalt�, cu at�t ne vom apropia mai mult de adev�r; nu risc�m s� ne �n�el�m consider�nd-o drept autoarea tuturor lucrurilor, raport�nd la ea aceste splendori ale Cerurilor care au de�teptat cugetarea noastr�; �i, �n fine, iat�-ne preg�ti�i s� �n�elegem �i s� primim formula tradi�ional�: Dumnezeu, Tatal, atot�iitorul, f�c�torul cerului �i al p�m�ntului... �. (Faye Sur l'origine du monde. Theories cosmogoniques des anciens et des modernes, Ed. Gauthier-Villars, Paris, 1884, p. 9)

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630) �i-a rezumat crezul afirm�nd: �Sunt cre�tin�. L-a recunoscut pe Dumnezeu drept � Creatorul plin de bun�voin��, care a adus �n fiin�� natura din nimic �. Legile descoperite de el, ale mi�c�rii planetare, au fost rezultatul credin�ei �n Dumnezeu, ca Dumnezeu al ordinii, �i nu al haosului. �n cartea sa, Armonia lumilor, publicat� �n 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al mi�c�rii planetare, Kepler scria: � Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa �i �ntelepciunea Lui nu are sf�r�it. � Afirmatiile lui Kepler reflect� credin�a cre�tin� pe care acest mare om de �tiin�� a avut-o: � V�d acum c�, prin str�daniile mele, Dumnezeu este sl�vit �i �n astronomie, �ntruc�t cerurile spun slava lui Dumnezeu. �
Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel �n 1935 pentru cercet�ri asupra mecanismului fiin�elor vii, declara: �Trebuie s� m�rturisesc c� �n timp ce fac cercet�ri am impresia c� am �n fa�a mea o fiin�� cu care dialoghez �i care m� dep�e�te total prin inteligen�a Sa. Aceast� prezen�� de necrezut treze�te �n cercet�tor un respect de admira�ie.�

Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie f�r� fir. Premiul Nobel �n 1909. De pe vasul s�u din marea Mediteran� a aprins l�mpile de la Congresul euharistic �inut la Sidney �n Australia. Un fapt f�r� precedent! El zicea: ��tiin�a singur� nu poate l�muri multe mistere, �n primul loc, al existen�ei noastre: cine suntem, de unde venim �i unde mergem? Eu declar cu m�ndrie c� sunt cre�tin. Credin�a o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar �i ca om de �tiin��!�

Sir James Jeans (1877-1946), astronom, matematician �i fizician englez. El a fost unul dintre primii fizicieni care a prezentat marelui public teoria relativit��ii �i a quantelor. �n cartea sa Universul enigmatic scrie: �Universul se aseam�n� tot mai mult cu o g�ndire uria��, dec�t cu o ma�in� uria��. Descoperim c� Universul d� la iveal� prezen�a unei puteri planificatoare �i diriguitoare. Teoria �tiin�ific� modern� ne oblig� s� ne g�ndim la Creator ca lucr�nd �n afara timpului �i spa�iului, care sunt parte a crea�iei Sale, tot a�a dup� cum pictorul se afl� �n afara p�nzei sale. Universul pare s� fi fost proiectat de un matematician pur�.

Iat� �i m�rturisirile a doi membri ai Academiei franceze care mai tr�iesc:

Louis Leprince-Ringuet, fizician, membru al Academiei franceze. �ntrebat �n iulie 1983 cu privire la existen�a lui Dumnezeu, r�spunde: �Este at�t de grandios mesajul adus de Cristos, at�ta �n�elepciune �n dragostea pentru aproapele, o for�� ce zdrobe�te carapacea egoismului �i a la�it��ii ce ne �nconjoar�...Exist� �n via�a cre�tinului o speran�� care-i d� putere �n orice greut��i, indiferent de regim, de structura social� sau politic�. �n mesajul Evanghelic g�se�ti un punct de sprijin, o bucurie, un curaj, un sens pentru via�� �i pentru mine acest mesaj poart� pecetea adev�rului ve�nic.�

Pierre P. Grasse, biolog, membru al Academiei de �tiin�e din Paris, r�spunde �ntreb�rii cu privire la �tiin�� �i credin��: �Dumnezeu �i �tiin�a, subiect tratat foarte des, dar tratat gre�it! Dumnezeu este cea mai mare descoperire a umanit��ii. Gra�ie acestei descoperiri omul a luat cuno�tin�� de propria sa existen��, de locul �i rolul pe care-l are �n lumea material�. Ateismul nu ridic� pe om, ci �l aduce pe Homo sapiens la condi�ia de animal. Dumnezeu �i infinita sa putere d� omului un sens �n via�� ridic�ndu-l din nelini�tea lui metafizic�. Este sigur c� �tiin�a nu �ndep�rteaz� pe om de Dumnezeu, ci dimpotriv�, ea �l conduce direct spre El.�

f) Despre cauzele necazurilor �i suferin�ei din lume

Dumnezeu nu a vrut r�ul �n lume. �ntreaga r�spundere pentru r�ul din lume �i revine omului. Necazurile �i bolile au intrat �n lume mai �nt�i datorit� p�catului str�mo�esc al omului, pentru c� omul a cedat ispititorului. De asemenea, au �i diferite cauze genetice �i alte cauze (alcoolismul, fumatul, etc.) Deci, necazurile �i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. Una este a da, a vrea �i cu totul altceva este a permite.
Necazurile sunt permise �i ca �ncerc�ri pentru noi, �n scop pedagogic, educativ. To�i suntem �ncerca�i pe p�m�nt. Dar Dumnezeu ne spune �n Biblie c� el nu permite ca cineva s� fie �ncercat peste puterea sa, chiar dac�, atunci c�nd pierdem sau suferim �n via��, nou� ni se pare c� necazurile noastre sunt prea mari pentru noi. Nici un om nu e �ncercat peste puterea sa, nici cei cu handicap, boli sau diferite deficien�e mai mult sau mai pu�in grave. Un om e �ncercat mai mult, altul mai pu�in, pentru c� unul e capabil s� treac� prin �ncerc�ri mai mari, altul e capabil s� treac� prin �ncerc�ri mai mici, dar nimeni nu este �ncercat peste puterea sa.
Deci, un scop al necazurilor este cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : � Dac� a� fi suferit c�nd eram t�n�r c�t suf�r acum c�nd sunt b�tr�n, a� fi ajuns un geniu .� Un copil care sufer� e mai matur �n g�ndire dec�t un adult care nu a cunoscut suferin�a.

�Dumnezeu nu a venit s� suprime suferin�a, nu a venit s� o explice, dar a venit ca s� o umple de prezen�a Sa�, spune un alt scriitor, Paul Claudel. �i asta p�n� �n r�d�cinile sale cele mai profunde.

Pe de alt� parte, suferin�a are �i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa�� de al�ii. �n acest sens, papa Ioan Paul al II � lea scria despre suferin�� : � Suferin�a e prezent� �n lume pentru a face s� se desc�tu�eze iubirea, pentru a face s� se nasc� fapte de iubire fa�� de aproapele. �

Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr� : "Nu v-a ajuns nici o ispit� care s� nu fi fost potrivit� cu puterea omeneasc� �i Dumnezeu, care este credincios, nu va �ng�dui s� fi�i ispiti�i peste puterile voastre; ci �mpreun� cu ispita, a preg�tit �i mijlocul s� iesi�i din ea, ca s-o pute�i r�bda." (1 Cor. 10,13)

Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este �i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast� via�� trec�toare, ci s� ne �ndrept�m speran�a spre via�a ve�nic�.

Necazurile �i r�ul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit� teodicee.

Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferin�a noastr�: Domnul Isus Cristos a venit �i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u, a�a cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnica pentru el. Deci, sa nu zadarnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S� ne str�duim s� ajungem �n rai, unde nu este durere, nici �ntristare, nici suspin, ci via�� ve�nic� �i at�t de fericit� cum nici nu ne putem imagina! Dac� ne vom m�ntui, vom avea parte de �mplinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, �mplinirea acelei dorin�i de fericire total�, "�mplinire p�n� la stele".

Se poveste�te c� un om a avut �ntr-o noapte un vis interesant. Se f�cea c� se afla �ntr-un pustiu uria�, unde vedea, privind �napoi, urmele pa�ilor pe nisip pe care �i f�cuse pe urmele pa�ilor lui Isus : urmele pa�ilor lui Isus �mpreun� cu urmele pa�ilor s�i. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c� �n anumite zile nu erau dou� urme de pa�i pe nisip, ci una singur� : erau zilele �n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : � Doamne, tu ai promis c� vei r�m�ne cu noi �n toate zilele. De ce m-ai l�sat singur tocmai �n momentele cele mai grele ? � Iar Domnul a r�spuns : � Zilele �n care ai v�zut o singur� urm� pe nisip sunt zilele �n care te-am purtat �n bra�e. Nu e urma pa�ilor t�i, ci urma pa�ilor mei. �

�n leg�tur� cu suferin�a este exemplul lui Iov �n Biblie. Iov era un om drept �i un diavol i-a spus lui Dumnezeu c� lui Iov �i este u�or s� fie drept c�nd �i merge bine, apoi i-a cerut voie lui Dumnezeu s�-l pun� la �ncercare cu necazuri. Primul necaz : a pierdut toat� averea �i i-au murit to�i copiii. Iov nu s-a revoltat �mpotriva lui Dumnezeu, ci a spus : �Gol am ie�it din p�ntecele mamei mele �i gol m� voi �ntoarce �n p�m�nt! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuv�ntat!� (Iov 1,21). Atunci diavolul a cerut voie pentru a doua �ncercare, iar Dumnezeu a permis �nc� o �ncercare, cu condi�ia s� nu se ating� de via�a sa. Iov a fost atins de o boal� grea, �nc�t ajunsese s� stea pe o gr�mad� de gunoi, plin de bube. �Atunci nevasta lui a zis c�tre el : �Te �ii mereu �n statornicia ta? Blestem� pe Dumnezeu �i mori! �. Dar Iov �i r�spunse : �Vorbe�ti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dac� am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare �i pe cele rele?� �i �n toate acestea, Iov n-a p�c�tuit deloc cu buzele sale.� (Iov 2, 9 � 10) Pentru c� nu a p�c�tuit �n ciuda at�tor �ncerc�ri, Dumnezeu l-a r�spl�tit, d�ndu-i din nou s�n�tate, mul�i copii �i prosperitate, toate �ntr-o m�sur� mult mai mare dec�t avusese �nainte.

g) Exemple de site-uri despre armonia dintre religie �i �tiin�� :

Dup� cum am v�zut, nu este nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, dimpotriv�, este armonie �ntre ele. A�a cum spuneam la �nceput, doar �tiinta superficial� contrazice religia, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie. Au �nceput �i la noi in �ara cursuri despre armonia dintre religie, filosofie �i �tiin��, care se fac �n Occident de mai bine de 20 de ani. De exemplu, site-ul urm�tor con�ine revista on-line de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��. Pute�i vedea o declara�ie comun� �ntre mitropolitul (actual Patriarh) Daniel, rector, prorectori �i decanii facult��ilor, de demarare a studiilor �n legatur� cu armonia dintre religie �i �tiin��:
www.jirrs.org/ro/index.html

Nu cu mult timp �n urm� unii au crezut c� religia �i �tiin�a n-ar avea nimic �n comun, ba chiar c� ar fi opozi�ie, ceea ce este fals, pentru c� religia �i �tiin�a sunt de fapt �ntr-o armonie perfect�. Ca �i Einstein, cei mai mul�i savan�i �i filosofi au fost convin�i de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte.
Iat� �i site-ul Funda�iei Internationale de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��, Funda�ie ce are centre �n foarte multe ��ri de pe glob:
www.templeton.org/funding_areas/natural_sciences/astronomy_and_c...

h) Foarte pe scurt despre "pariul" lui Pascal

Blaise Pascal a fost un om de �tiin�� si filosof profund credincios. Pentru atei �i pentru cei care nu s-au hotar�t �n a-l urma pe Dumnezeu, el a scris celebrul s�u "pariu", care, pe scurt, ar putea fi redat astfel: �Dac� Dumnezeu nu exist� �i ai crezut �n El �i i-ai urmat Cuv�ntul, nu ai pierdut nimic. Dar dac� Dumnezeu exist� �i nu ai crezut �n El �i nu i-ai urmat Cuv�ntul, atunci ai pierdut totul.� Iat� un fragment din "Cuget�ri", referitor la acest "pariu": �S� punem �n cump�n� c�tigul sau pierderea �n caz c� a�i lua partea credin�ei c� Dumnezeu exist�. Dac� c�tiga�i, ca�tiga�i tot; dac� pierde�i, nu pierde�i nimic. Deci, paria�i c� exist�; face�i-o f�r� �ov�ire. �

i) Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� Dumnezeu exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat:

Dumnezeu ni s-a revelat ca Fiin�� suprem� personal� (cu g�ndire �i voin��), mai exact ca o singur� Fiin�� �n trei Persoane: Tat�l, Fiul �i Sf�ntul Duh (este vorba de misterul Sfintei Treimi, adic� misterul lui Dumnezeu unic �n Fiin�� �i �ntreit �n Persoane, mister pe care nu-l putem �n�elege dec�t �ntr-o mic� m�sur� cu g�ndirea noastr� uman� limitat�). Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� el exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea, �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat. �n acest sens, Evagrie din Pont spunea: "Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea uman�; dac� ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu." Ideea pe care vreau s-o subliniez acum e urm�toarea: Dumnezeu este Fiin�a Personal� infinit� �i absolut�, iar noi, ca fiin�e tot personale, �ns� limitate �n privin�a ra�iunii, nu-l putem �n�elege pe deplin, nu-l putem cuprinde pe deplin cu mintea noastr� uman� limitat�, de aceea, pe de o parte, Dumnezeu ne r�m�ne ascuns, inefabil. �n plus, este �i diferen�a datorit� faptului c� noi avem �i trup, nu numai spirit, pe c�nd Dumnezeu nu are trup, este doar spirit, de aceea nici nu-l putem vedea, pe l�ng� faptul c� nu-l putem �n�elege pe deplin cu g�ndirea noastr� limitat�.
Iata �i o carte cu dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu. Poate fi citit� direct pe internet, f�r� a fi necesar s� fie desc�rcat� �n calculator:
www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme

2) Revela�ia supranatural�:

a) Pe scurt despre scrierile sacre (c�r�ile Bibliei �i scrierile Sfin�ilor P�rin�i ai Bisericii) �i despre faptul c� sunt inspirate de Dumnezeu

Pe l�ng� faptul c� ni se descoper� prin revela�ia natural� descris� pe scurt mai sus, Dumnezeu ne-a descoperit existen�a sa �i a vie�ii de dincolo de moarte �i prin Revela�ia supranatural� : prin profe�i, prin fapte �i interven�ii, prin Fiul s�u �ntrupat, Isus Cristos, precum �i prin apostoli �i sfin�ii p�rin�i ai Bisericii. Sunt dou� mari izvoare care cuprind Revela�ia supranatural� a lui Dumnezeu: Sf�nta Scriptur� (Biblia) �i Sf�nta Tradi�ie (Sf�nta Tradi�ie cuprinde scrierile sfin�ilor p�rin�i ai Bisericii, marii episcopi cre�tini). Biblia este cuv�ntul viu al lui Dumnezeu, este inspirat� de Dumnezeu, la fel �i scrierile Sfintei Tradi�ii. Dumnezeu e autorul principal al Bibliei �i al scrierilor Sfintei Tradi�ii, oamenii au fost doar autorii secundari. Pe l�ng� dovezile arheologice care confirm� evenimentele relatate �n Biblie, mai exist� �i argumentele profe�iilor biblice: profe�ii au prevestit fapte care s-au petrecut �ntocmai cum au spus ei, dup� multe secole de la prevestirea lor, deci e clar c� au fost inspira�i de Dumnezeu, care cunoa�te �i ceea ce va fi �n viitor. Dac� nu ar fi fost inspira�i de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde s� �tie ce va fi dup� multe secole. Dumnezeu, fiind atot�tiutor, cunoa�te ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i oblig� pe oameni s� aleag� �ntr-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voin�ei �i r�spunderea pentru alegerile lor.

Despre cuv�ntul lui Dumnezeu inspirat autorilor c�r�ilor din Sf�nta Scriptur� pute�i citi acces�nd linkul urm�tor:
www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=5

b) Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu �ntrupat - Revela�ia �n Persoan�

�n afar� de profe�iile cu privire la multe evenimente din lume, �n Vechiul Testament au mai fost profe�ite cu multe secole �nainte de na�terea Domnului Isus Cristos �i principalele evenimente din via�a sa, cum ar fi: locul �i �mprejur�rile na�terii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce �i �nvierea sa.
El este Revela�ia �n Persoan�, supremul Revelator �i, totodat�, supremul Revelat.
Domnul Cristos a dovedit prin toat� via�a sa, prin �nv���turile �i prin minunile sale c� este Fiul lui Dumnezeu �ntrupat, nu un simplu om. Dac� ar fi fost un simplu om n-ar fi avut via�a prevestit� de profe�i cu veacuri �nainte, nu s-ar fi �mplinit profe�iile referitoare la el, nici nu ar fi putut s� �nvie mor�ii, s� �nvie el �nsu�i din mor�i, s� potoleasc� furtuna pe mare, s� vindece at��ia orbi, bolnavi, etc. Dar el a f�cut toate acestea �i multe altele. Dup� �nviere el a mai r�mas 40 de zile pe p�m�nt, p�n� la �n�l�are �i a fost v�zut de apostoli �i de mul�i al�i oameni. Apostolii au m�ncat �i au vorbit cu el �n aceste 40 de zile. Apoi ei au predicat toat� via�a despre �nvierea Domnului Isus Cristos �i au murit pentru acest adev�r. E clar c� nu ar fi murit ei pentru o minciun�. Marele matematician, fizician �i filosof francez Blaise Pascal, spunea : �Cred cu bucurie �n cuv�ntul acelora care �i-au dat via�a pentru ceea ce au spus. �
Acces�nd linkul urm�tor g�si�i o carte foarte bun� despre Isus Cristos. Poate fi citit� direct pe internet:
www.profamilia.ro/sftreime.asp?isuscristos

c) Miracole recente

Sunt foarte multe miracole care sprijin� �i confirm� Revela�ia lui Dumnezeu. Credin�a se bazeaz� �n primul r�nd pe Revela�ia cu R mare, prezentat� foarte pe scurt, mai sus. Urm�toarele sunt revela�ii de mai mic� importan�� �n compara�ie cu Revela�ia, dar o sprijin� �i o confirm�:
- Mul�i oameni care trec prin moarte clinic� (o moarte temporar�, de c�teva minute sau cel mult c�teva ore), �i v�d propriul trup �ntins la locul mor�ii, iar ei plutesc f�r� greutate, v�d ora�e de lumin� (raiul), v�d o mare de foc �i suferin�� (iadul) precum �i o Fiin�� de lumin� care le spune: "Ceasul t�u n-a sosit �nc�". Revin la via�a p�m�nteasc� dup� moartea clinic� �i povestesc altora ceea ce au v�zut �i auzit �n lumea de dincolo. Ei mai povestesc �i tot ceea ce au f�cut �i vorbit medicii �i asistentele �n timpul �n care erau declara�i mor�i, ba chiar �i ceea ce s-a petrecut �n saloanele al�turate, precum �i faptul c� materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau s� treac� prin pere�i). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinic� cercetate �i confirmate de medici. Unii dintre medici, care, �nainte de a cerceta aceste cazuri, se �ndoiau de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, dup� ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins c� exist� Dumnezeu �i via�a de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existen�a vie�ii de dincolo de moarte f�c�nd cercet�ri ale cazurilor de moarte clinic�: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convins� c� exist� via�� dincolo de moarte. Am asistat �i am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".
Acces�nd linkul urm�tor pute�i viziona un documentar foarte interesant (subtitrat �n limba rom�n�) cu m�rturii ale unor oameni care au trecut prin moarte clinic� �i au v�zut raiul �i iadul, precum �i m�rturii ale medicilor care au asistat numero�i oameni care au trecut prin moarte clinic�, de exemplu medicul Maurice S. Rawlings (unul dintre cei 11 medici aminti�i mai sus). Documentarul e format din nou� p�r�i (pe youtube), fiecare de aproximativ 9 sau 10 minute. Acces�nd urm�torul link pute�i viziona prima parte a acestui documentar, iar celelalte opt p�r�i le pute�i viziona tot pe youtube, �n partea dreapt�:
www.youtube.com/watch?v=uMJrCQZoXp8

�nc� o �nregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinic� �n urma unui accident �i relateaz� ce a v�zut cand a fost �n afara trupului. �nregistrarea se nume�te: Man died and returned - God, heaven and hell are real (Om mort �i re�ntors - Dumnezeu, raiul �i iadul sunt reale)
www.youtube.com/watch?v=fWV7QU98nFM
Sunt sute de mii de experien�e asem�n�toare ale oamenilor care trec prin moarte clinic�, confirmate de medici.

- Sunt sfin�i care primesc �n mod miraculos stigmatele (r�nile Domnului Cristos) pe trupul lor, cum a fost Sf�ntul Apostol Pavel, Sf�ntul Francisc de Asissi, Sf�ntul Padre Pio �n Italia �n anii 50-60 ai sec. XX, sau t�n�ra Myrna Nazzour, �n Damasc, �n anii 80-90 ai sec. XX. T�nara Myrna Nazzour a primit stigmatele (r�nile Domnului Cristos) �n urma unor apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria. Pute�i vedea r�nile c�nd s�ngereaz� iar pe trupul ei apare apoi ulei de m�sline din abunden��, precum �i alte miracole de acolo (icoane din care curge ulei sf�nt, etc). To�i care au v�zut aceste miracole au r�mas uimi�i, inclusiv medicii de la fa�a locului. Iat� site-ul care con�ine toate �nregistr�rile video cu miracolele din Damasc (toate �nregistr�rile sunt foarte interesante dar recomand �n primul r�nd �nregistr�rile 1 �i 8)
www.catholicdigitalstudio.com/miracleofdamascus.htm

- Exist� apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria, �nso�ite de vindec�ri miraculoase �i multe alte minuni. Sf�nta Fecioar� Maria a ap�rut (�i apare �i �n prezent) �n multe locuri de pe p�m�nt: �n Fran�a la Lourdes, �n Portugalia la Fatima, �n Belgia la Banneux, �n Spania la Garabandal �i, �n prezent, �n Bosnia-Her�egovina la Medjugorje. �n localitatea Medjugorje patru fete �i doi b�ie�i au primit darul de a o vedea pe Sf�nta Fecioar�. Apari�iile au �nceput �n 1981 c�nd erau copii ; continu� �i azi, c�nd sunt adul�i. �n timpul apari�iilor, vizionarii sunt �n extaz, vorbesc f�r� glas cu Sf�nta Fecioar�, invizibil� pentru restul oamenilor. Acolo au loc �i alte miracole: vindec�ri de boli incurabile, semne deosebite �n soare, miresme foarte pl�cute la locul apari�iilor, etc. Vizionarii au fost testa�i �n timpul apari�iilor �n multe moduri, de exemplu li s-au pus ecrane opace �n fa�� �i s-a constatat cu ajutorul unor aparate puse pe cap, c� ei v�d �i prin ecrane; nu simt nimic �n jur �n timpul apari�iilor, etc.
Iat� o �nregistrare video cu una din vizionarele de la Medjugorje �n timpul unei apari�ii a Sfintei Fecioare Maria pe data de 2 octombrie 2007:
www.youtube.com/watch?v=hXNWYx9z7zs&feature=related

- O �nregistrare video de la apari�iile Sfintei Fecioare Maria la Garabandal (Spania) �n anii 1961 � 1965. Tot acolo a ap�rut �i Arhanghelul Mihail. �n timpul extazului, vizionarele (patru fete) au vorbit f�r� glas cu Sf�nta Fecioar�, s-au deplasat fizic (inclusiv deplas�ri �napoi, cu spatele) �i i-au dat Sfintei Fecioare Maria s� binecuv�nteze cruciuli�e �i alte obiecte de cult. Apari�iile au fost �nso�ite de vindec�ri miraculoase �i de profe�ii. Da�i click pe linkul urm�tor pentru a vedea �nregistrarea
www.youtube.com/watch?v=cWIivb9hEFo&feature=related

- De�i pentru cei mai sceptici poate p�rea incredibil, �n timpul unora dintre apari�iile de la Garabandal vizionarele au fost �mp�rt�ite �n mod miraculos de Arhanglelul Mihail. Nu e de necrezut, pentru c� Dumnezeu permite uneori �i lucruri ie�ite din comun, supranaturale. Unele dintre �mp�rt�anii au fost vizibile pentru to�i cei prezen�i. Martorii oculari confirm� acest miracol �i azi. To�i au putut vedea cum sf�nta �mp�rt�anie a ap�rut dintr-o dat� pe limba vizionarei Conchita �i au scos un strig�t de uimire �i bucurie la apari�ia miraculoas� a sfintei �mp�rt�anii. �i nu sunt singurele apari�ii unde vizionarii au fost �mp�r�i�i �n mod supranatural, aceste miracole au avut loc �i la Fatima, �n 1917.
�n urm�toarea �nregistrare se poate vedea �mp�rt�ania ap�r�nd �n mod miraculos pe limba unei vizionare de la Garabandal. Da�i click pe linkul urm�tor
www.youtube.com/watch?v=TKKLtogftCQ&feature=related

- Videoclipul urm�tor con�ine fotografii din via�a Sf�ntului Padre Pio din Italia. Padre Pio este un sf�nt din secolul XX care a primit �n mod miraculos stigmatele pe trupul s�u (r�nile Domnului Cristos), precum �i alte minuni: levita�ia, biloca�ia, apari�ii de �ngeri, de diavoli, minuni �n leg�tura cu mirosurile - osmogenezia, etc.
www.youtube.com/watch?v=0AFQ5cbe7RY&feature=related

Recomand �i site-ul Teleradio Padre Pio. Con�ine TV on-line �i radio, precum �i �nregistr�ri cu vocea sf�ntului Padre Pio:
www.catholica.ro/varia/showwebdir.asp?go=226

Iat� un site deosebit de interesant despre Padre Pio �n limba rom�n�:
www.padrepio.catholicwebservices.com/RUMENO/Index.htm

- Sunt numeroase locuri de pe P�m�nt, unde au fost miracole euharistice : Sf�nta �mp�rt�anie s-a transformat �n carne �i s�nge la Sf�nta Liturghie, sub ochii preotului �i ai credincio�ilor, de exemplu la Lanciano �i la Orvieto. Iat� un videoclip cu miracol euharistic - Sf�nta �mp�rt�anie s�nger�nd, precum �i alte miracole de acolo :
www.youtube.com/watch?v=Krq-eu2o16M&feature=related

- Exorciz�ri (rug�ciuni speciale pentru scoaterea diavolilor din persoanele posedate), �nso�ite de manifest�ri cu totul ie�ite din comun a persoanelor posedate. Iat� o �nregistrare video despre o fat� posedat� de diavoli :
www.youtube.com/watch?v=x4n9vK0_mdk&feature=related

3) Concluzie (sau cum trebuie s� r�spundem Revela�iei lui Dumnezeu)

Precizez c�, de�i sunt catolic, ceea ce e scris aici este perfect valabil �i �n Biserica Ortodox�. Biserica Catolic� �i Biserica Ortodox� sunt Biserici surori, care merg spre refacerea unit��ii din primul mileniu cre�tin. �nv���tura celor dou� Biserici surori este aproape la fel, diferen�ele fiind mai mult de ritual.

�n via�a de pe p�m�nt cel mai important este s� fim preocupa�i de m�ntuire, adic� de a ne preg�ti fercirea ve�nic� pentru via�a de dincolo de moarte. Domnul Cristos �i-a dat via�a pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe m�ntuirea depinde de noi, dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. El a spus s� c�ut�m mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i dreptatea lui. Credin�a este o condi�ie necesar� pentru m�ntuire, dar nu e suficient�. E necesar� �i respectarea poruncilor lui Dumnezeu �i a poruncilor Bisericii, care sunt inspirate tot de Dumnezeu. Iar cei care au �nc�lcat poruncile, trebuie s� fac� poc�in�� de p�cate. Domnul Cristos �i-a �nceput predicile publice chiar cu aceste cuvinte: �Face�i poc�in�� �i crede�i �n Evanghelie� (Mc 1,15). Iat� ce spune �i Sf�ntul Apostol Pavel �n scrisoarea c�tre evrei, �n leg�tur� cu credin�a: "F�r� credin�� este imposibil s� fii pl�cut lui Dumnezeu, pentru c� acela care se apropie de Dumnezeu trebuie s� cread� c� el exist� �i �i r�splate�te pe cei care �l caut�" (Ev 11,6).

Domnul Isus Cristos a precizat c� toate poruncile sunt cuprinse (incluse) �n dou� porunci fundamentale: poruncile iubirii. Iubirea de Dumnezeu mai presus de toate �i iubirea de semeni ca de noi �n�ine. Dup� cum spunea Sf�ntul Ioan al Crucii : ��n seara vie�ii noastre vom fi judeca�i despre iubire.� Deci iubirea de Dumnezeu mai presus de toate �i iubirea de semeni ca de noi �n�ine �nseamn� p�zirea poruncilor : �Dac� m� iube�te cineva, va p�zi cuv�ntul meu; Tat�l meu �l va iubi, vom veni la el �i vom r�m�ne la el. Cine nu m� iube�te, nu p�ze�te cuvintele mele; or, cuv�ntul pe care �l auzi�i nu este al meu ci al Tat�lui care m-a trimis.� (In. 14, 23-24) �Precum m-a iubit pe mine Tat�l, tot a�a �i eu v� iubesc pe voi. R�m�ne�i �n dragostea mea. Dac� p�zi�i poruncile mele, ve�i r�m�ne �n iubirea mea, dup� cum �i eu am p�zit poruncile Tat�lui meu �i r�m�n �n iubirea lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria mea s� fie �n voi �i ca bucuria voastr� s� fie deplin�.� (In. 15, 9-11) Dumnezeu nu ne-a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liber arbitru (libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u), deci avem responsabilitatea felului �n care folosim acest liber arbitru. El a dat poruncile pentru binele nostru sufletesc �i trupesc. Sf�ntul Apostol Pavel spune : �Cu fric� �i cu cutremur lucra�i la m�ntuirea voastr� (Filipeni 2, 12) Adic�, s� lucr�m la m�ntuirea noastr� cu foarte mare grij� �i responsabilitate.

Iat� o carte care poate fi citit� direct pe internet, despre Decalog (cele zece porunci ale lui Dumnezeu ) �i despre p�catele care se fac �mpotriva lor, prezentate cu exemple din via��:

www.profamilia.ro/porunci.asp?decalog
Nu trebuie s� vedem religia ca pe ceva trist �i sumbru. A respecta poruncile �i a fi cre�tini practican�i care particip� la sfintele sacramente ale Bisericii, nu �nseamn� neap�rat ascetism. Religia nu interzice bucuriile p�m�nte�ti, cu condi�ia ca acestea s� fie �n acord cu cuv�ntul lui Dumnezeu, adic� s� nu treac� de limita p�catului. De exemplu, nici boga�ia nu e un lucru r�u, daca sunt �ndeplinite urm�toarele condi�ii : s� fie c�tigat� cinstit, s� nu se fac� din ea un scop �n sine, s� nu fie pus� pe primul plan (�naintea celor spirituale) �i din bog��ie s� fie ajuta�i �i cei s�raci. Totu�i, chiar dac� nu e un lucru r�u �n sine, bog��ia poate fi, de multe ori, o capcan� �i o piedic� �n calea m�ntuirii.

A�a cum aminteam mai �nainte, Domnul Isus Cristos a spus s� c�ut�m mai �nt�i �mp�ra�ia lui Dumnezeu �i dreptatea lui, deci s� ne preocup�m �n primul r�nd de m�ntuirea sufletului. Din p�cate, unii se preocup� mai mult de cele materiale �i las� la urm� preocuparile pentru suflet sau le neglijeaz� cu totul. Ace�tia pot fi numi�i "robi ai p�ntecelui", deoarece ei tr�iesc doar la nivel biologic, neglij�nd preocup�rile pentru suflet.
Deci, pe l�ng� credin��, respectarea poruncilor, frecventarea Bisericii �i a sfintelor sacramente, sunt necesare �i faptele de milostenie trupeasc� �i sufleteasc�, prin care dovedim iubirea fa�� de semeni. Bine�n�eles c� nu-i obligatoriu s� facem toate faptele de milostenie trupeasc� sau sufleteasc�, dar s� facem m�car o parte din ele. Acestea sunt: a) faptele de milostenie trupeasc�: a da de m�ncare celor fl�m�nzi; a da de b�ut celor �nseta�i; a �mbr�ca pe cei goi; a vizita pe cei bolnavi; a primi pe cei str�ini; a �ngropa pe cei mor�i. b) faptele de milostenie sufleteasc�: a �nv��a pe cei ne�tiutori; a sf�tui pe cei ce stau la �ndoial�; a m�ng�ia pe cei �ntrista�i; a �ndrepta pe cei p�c�to�i; a ierta celor ce ne-au sup�rat; a suferi cu r�bdare nedreptatea; a ne ruga pentru cei vii �i pentru cei deceda�i (precizare important�: rug�ciunile, slujbele, parastasele, pomenile pentru cei deceda�i nu �i pot ajuta dec�t pe cei care au decedat cu sufletul cur��it de p�cate, dup� cum vom vedea mai jos)

Este un text foarte interesant referitor la faptele de milostenie : se nume�te �Ce nu-�i va cere Dumnezeu niciodat�... � �Dumnezeu nu-�i va cere s� spui ce suprafa�� are casa ta, dar ��i va cere cont de num�rul celor pe care i-ai primit �n casa ta. Nu-�i va cere num�rul hainelor din dulapul t�u, dar i�i va cere cont de num�rul celor pe care le-ai d�ruit. Dumnezeu nu-�i va cere s� spui cel mai mare venit pe care l-ai realizat, dar te va �ntreba daca �i-ai �ndeplinit slujba dup� maxima ta capacitate. Dumnezeu nu te va �ntreba c��i prieteni ai avut, dar te va �ntreba c�tor oameni le-ai fost prieten. umnezeu nu te va �ntreba despre vecin�tatea �n care ai tr�it, dar te va �ntreba cum �i-ai tratat vecinii. Dumnezeu nu te va �ntreba c�tor oameni le-ai transmis acest mesaj, dar te va �ntreba daca �i-a fost ru�ine s�-l trimi�i.� Expresiile ���i va cere� sau �te va �ntreba� sunt folosite �n sens simbolic, pentru c� Dumnezeu �tie exact ceea ce a f�cut, vorbit �i g�ndit fiecare, f�r� a fi nevoie s� mai �ntrebe. Chiar dac� nu cunosc autorul acestui text, con�inutul s�u este foarte bun.

Domnul Isus Cristos a spus c� trebuie s� facem milostenie �i c� orice fapt� de milostenie pe care o facem pentru oameni, e ca �i cum am face-o pentru Dumnezeu:
� �n acel timp, Isus a spus ucenicilor s�i: � C�nd va veni Fiul Omului �n slava sa, �mpreun� cu to�i �ngerii, se va a�eza pe tronul s�u de m�rire. �naintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el �i va desp�r�i pe unii de al�ii, a�a cum desparte p�storul oile de capre, �i va pune oile la dreapta sa, iar caprele la st�nga sa. Atunci �mp�ratul va spune celor de la dreapta sa: �Veni�i, binecuv�nta�ii Tat�lui meu, primi�i ca mo�tenire �mp�r��ia preg�tit� pentru voi de la �ntemeierea lumii; c�ci am fost fl�m�nd �i voi mi-a�i dat s� m�n�nc; am fost �nsetat �i voi mi-a�i dat s� beau; am fost str�in �i voi m-a�i primit; am fost gol �i voi m-a�i �mbr�cat; am fost bolnav �i voi m-a�i vizitat; am fost �n �nchisoare �i voi a�i venit la mine�. Atunci cei drep�i vor r�spunde: �Doamne, c�nd te-am v�zut noi fl�m�nd �i �i-am dat s� m�n�nci? Sau �nsetat �i �i-am dat s� bei? Sau c�nd te-am v�zut noi str�in �i te-am primit? Sau gol �i te-am �mbr�cat? Sau c�nd te-am v�zut bolnav sau �n �nchisoare �i am venit la tine?�. �mp�ratul le va r�spunde: �V� spun adev�rul: ori de c�te ori a�i f�cut acestea unuia dintre ace�tia mici, care sunt fra�ii mei, mie mi-a�i f�cut�. Apoi va spune celor din st�nga: �Pleca�i de la mine, blestema�ilor, �n focul cel ve�nic, preg�tit diavolului �i �ngerilor s�i! C�ci am fost fl�m�nd �i voi nu mi-a�i dat s� m�n�nc, am fost �nsetat �i voi nu mi-a�i dat s� beau; am fost str�in �i voi nu m-a�i primit; am fost gol �i voi nu m-a�i �mbr�cat; am fost bolnav �i �n �nchisoare �i voi nu m-a�i vizitat�. Atunci �i vor r�spunde �i ei: �Doamne, c�nd te-am v�zut noi fl�m�nd, �nsetat, str�in, gol, bolnav sau �n �nchisoare �i nu �i-am slujit?�. El le va r�spunde: �V� spun adev�rul: Ori de c�te ori nu a�i f�cut acestea unuia dintre ace�tia mici, care sunt fra�ii mei, mie nu mi-a�i f�cut�. �i vor merge ace�tia �n os�nda ve�nic�, iar drep�ii �n via�a ve�nic�". (Mt. 25,31-46)

Actorul �i scriitorul Dan Puric a sus�inut conferin�e �i a vorbit de c�teva ori �i la emisiuni TV, critic�nd �cre�tinismul de form�, de spoial� �i subliniind necesitatea de a fi cre�tini autentici. Din orice Biseric� am face parte, este foarte important s� fim cre�tini adev�ra�i, autentici, nu cre�tini doar de form�, de spoial�.

Pentru a deveni buni cre�tini este nevoie de metanoia. Metanoia este un concept compus din termenii grece�ti meta �i nous �i �nseamn� schimbare de mentalitate. Schimbare de mentalitate �n sensul de renun�are la egoism �i orgoliu, renun�are la a ne vedea doar propriile interese, pentru a-i putea iubi pe ceilal�i ca pe noi �n�ine. Nu spune nimeni c� nu trebuie s� ne iubim �i pe noi �n�ine, dar iubirea fa�� de noi �n�ine nu trebuie s� lezeze alte persoane. S� nu le facem r�u, ci s� le facem bine dup� posibilit��i, pentru c� trebuie s�-i iubim ca pe noi �n�ine.

Dup� cum am v�zut, moartea e o trecere �n lumea de dincolo, nu o dispari�ie. De altfel, chiar �i cuv�ntul "deces" ("decesus") �nseamn�, �n limba latin�, "trecere". Este foarte important s� fim pregati�i oric�nd pentru aceast� trecere. Poc�in�a de p�cate nu trebuie am�nat� niciodat�, din cel pu�in dou� motive: �n primul r�nd pentru c� nu se �tie clipa decesului, iar cine moare cu sufletul necur��it de p�cate nu mai poate avea iertare �i ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului. Slujbele pentru cei deceda�i, parastasele, pomenile �i rug�ciunile nu �i pot ajuta dec�t pe cei care au decedat cu sufletul cur��it de p�cate. Ele pot �terge p�catele mici (f�cute f�r� voie sau cu voie dar �n lucru mic) �i urmele l�sate �n suflet de p�catele mari (f�cute cu voie �i �n lucru mare) de care omul deja s-a cur��it pe p�m�nt. Dar dac� cineva a decedat cu sufletul necur��it de p�cate, atunci nu-i mai sunt de folos slujbele, parastasele, pomenile sau rug�ciunile care se fac pentru acea persoan�. �n al doilea r�nd, de regul�, clipa decesului �l surprinde pe om dup� cum tr�ie�te: dac� a tr�it �n via�� departe de calea lui Dumnezeu, de obicei tot a�a �l surprinde clipa decesului: departe de Dumnezeu, cu sufletul necur��it de p�cate. Dumnezeu este iubitor dar este �i drept. Existen�a suferin�ei ve�nice a iadului este un adev�r revelat de Dumnezeu �i nu este o r�zbunare a lui, ci este pedeapsa drept��ii instituite de el. Totu�i nu Dumnezeu trimite �n iad, ci p�catele pentru care nu s-a f�cut poc�in�� pe p�mant �l duc pe om la iad. �n iubirea lui, Dumnezeu ne acord� iertare dac� ne �ntoarcem la el �n via�a p�m�nteasc�, iar �n dreptatea lui nu-i poate primi �n rai pe cei care nu s-au �ntors la el �n via�a p�m�nteasc�. Dreptatea lui se manifest� mai ales dup� moarte. Nu-i poate primi �n rai �i pe p�c�to�ii care n-au f�cut poc�in�� de p�cate, pentru c� ar �nsemna s� fie nedrept, iar el, ca Fiin�� perfect� nu poate fi nedrept. �i nici nu poate min�i, iar �n Biblie ne vorbe�te de multe ori at�t de fericirea ve�nic�, c�t �i de suferin�a ve�nic�. Dup� cum am amintit, Sf�ntul Apostol Pavel spune : �Cu fric� �i cu cutremur lucra�i la m�ntuirea voastr� (Filipeni 2, 12)

�n clipa decesului se �ncheie timpul harului �i dup� deces nimeni nu mai poate primi iertare. Iat� c�teva versuri scrise de poetul Traian Dorz care se adreseaz� cuiva care refuz� sau am�n� pe pamant poc�in�a de p�cate �i poate fi surprins de clipa decesului cu sufletul necur��it de p�cate :
C�ci va veni un ceas amar �i-o vreme de obid�
C�nd u�a marelui s�u har pe veci o s� se-nchid�
Iar tu vei ram�ne pe veci �n focul de afar�
�n pl�nsul nesf�r�it s�-�i treci a vecilor povar�.
Dar chinul cel mai greu �i-amar va fi �ncredin�area
C-a fost �i pentru tine har, dar i-ai respins chemarea.

Pentru a face bine o poc�in�� de p�cate, trebuie �ndeplini�i urm�torii cinci pa�i :
1) Cercetarea cugetului (s� ne g�ndim ce pacate avem �i, m�car cu aproxima�ie, cam de c�te ori pe fiecare). Cercetarea cugetului se face cer�nd ajutor de la Sf�ntul Duh.
2) Trezirea c�in�ei �n suflet pentru toate p�catele pe care le avem.
3) Hot�r�rea de a nu mai p�c�tui.
4) Spovada, m�rturisind cu sinceritate preotului toate p�catele de care ne amintim. Nu-i nimic dac� cineva uit� s� m�rturiseasc� un pacat sau mai multe, de�i a f�cut bine cercetarea cugetului. Este suficient daca �l (le) m�rturise�te la spovada urm�toare. Dar dac� ascunde un p�cat (sau mai multe) de care �i aduce aminte, atunci spovada nu e valabil� �i face un alt p�cat deoarece se spovede�te r�u. O spovad� r�u facut� se repar� f�c�nd alt� spovad� bun�, spun�nd preotului p�catul (p�catele) ascuns (ascunse), spun�nd la c�te spovezi a fost ascuns acel p�cat (acele p�cate) �i m�rturisind din nou toate p�catele spuse la acele spovezi r�u f�cute.
5) �ndeplinirea poc�in�ei (canonului) dat� de preot.

Iat� o carte despre sacramentul poc�in�ei (taina spovedaniei). Poate fi citit� direct pe internet, f�r� a fi nevoie s� fie des�rcat� �n calculator, acces�nd linkul urm�tor:
www.profamilia.ro/sacramente.asp?tainaspovedaniei

Pe p�m�nt trebuie s� trecem prin �ncerc�ri �i ispite ca s� putem ajunge la victorie. Dumnezeu ne-a creat dup� chipul �i asem�narea sa, dar prin c�derea �n p�cat a primilor oameni s-a pierdut asem�narea �i s-a p�strat doar chipul. (C�nd vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim at�t la un chip spiritual, c�t �i la un chip uman, ambele accep�iuni ale chipului fiind revelate prin �ntruparea Domnului Isus Cristos) Noi nu suntem vinova�i �n mod direct de p�catul str�mo�esc, dar �l mo�tenim. Consecin�ele eterne ale p�catului str�mo�esc se �terg prin botez, dar r�m�n consecin�ele lui p�m�nte�ti. Este un exemplu �n acest sens : dac� un mare dreg�tor de la curtea unui rege comite un act de �nalt� tr�dare �i este dat afar� din func�ie pierz�nu-�i rangul, va avea de pierdut nu numai el, ci �i copiii lui �i nepo�ii, etc. A�a este �i cu mo�tenirea p�catului str�mo�esc. Trebuie s� ne str�duim s� redob�ndim asem�narea cu Dumnezeu, iar pentru aceasta avem ocazia s� fim proprii no�tri sculptori. Tocmai �n asta const� demnitatea voin�ei noastre libere. Dumnezeu ne-a dat uneltele �i indica�iile operei pe care o vrea din noi, dar ne-a l�sat liber arbitru s� ne pl�smuim dup� propria voin��. De rezultatul lucrului depinde r�splata sau pedeapsa. �i nu o r�splat� sau pedeaps� oarecare, ci o r�splat� sau pedeaps� ve�nic�! Uneltele principale cu care lucr�m sunt credin�a, speran�a �i iubirea. Alte unelte sunt sfintele sacramente. Mai sunt �i alte unelte, numite porunci �i altele, numite virtu�i, dar se includ �n iubire: �n iubirea de Dumnezeu mai presus de orice �i �n iubirea de semeni ca de noi �n�ine. Dac� unii se pl�smuiesc gre�it sau abandoneaz� lucrul, este vina lor. Totu�i, c�t nu le-a expirat timpul vie�ii p�m�nte�ti, pot repara lucrarea. Dar exist� un termen limit� pentru fiecare. Un termen c�nd se va spune �time out�. �n acel moment ni se va cere lucrarea, adic� ni se va cere s� avem sufletul curat �i s� prezent�m binele f�cut. �i cum nimeni nu-�i �tie acel termen limit�, nu trebuie s� ri�te s� r�m�n� cu sufletul necurat. Cine r�m�ne cu sufletul necurat pierde propria fericire ve�nic� �n schimbul suferin�ei ve�nice!

To�i oamenii sunt �ncerca�i �i ispiti�i pe p�m�nt, fie laici, fie clerici. Deci, nimeni nu e scutit de �ncerc�ri �i ispite, nici oamenii Bisericii. �i chiar dac� unii oameni ai Bisericii au mai avut gre�eli personale, mai ales �n trecut, iar uneori �i azi, nu trebuie s� uit�m c� Biserica este o institu�ie divino-uman�, deci format� �i din oameni care pot gre�i (pot gre�i �n ceea ce fac, nu �n expunerea �nv���turii cre�tine, care e de la Dumnezeu), iar vina este individual�, nu colectiv�, deci e gre�it ca, pornind de la ni�te cazuri particulare, s� se generalizeze, �nvinuind, �n bloc, to�i reprezentan�ii Bisericii. �n plus, gre�elile unui preot nu invalideaz� lucr�rile sale religioase, el r�m�ne preot �i Dumnezeu continu� s� lucreze �i printr-un instrument bolnav, adic� lucreaz� �i printr-un preot care a gre�it, deci lucr�rile sale religioase r�m�n valabile. Nu putem pretinde o Biseric� ideal�, format� numai din sfin�i, nici nu avem dreptul s�-i judecam pe preo�i, are cine s�-i judece. Important este s� privim la via�a noastr� dac� e �n regul� �i �n acord cu principiile cre�tine, iar dac� nu e �n acord, s� facem poc�in�� de p�cate �i s� ne �ndrept�m. �i nu trebuie s� uit�m c� nu ne putem m�ntui singuri, avem nevoie de Biseric�, a�a imperfect� cum este.

Mai multe pute�i citi �i vedea pe blogul urm�tor :

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog g�si�i: argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte; videoclipuri ; �nregistr�ri video cu miracole ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio on-line) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.

V� rog intra�i pe blog �i trimite�i-l mai departe ca s� foloseasc� �i altora. Chiar merit�.

Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat la adresa de e-mail [email protected] sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi

mamaaaaaa ce de "dovezi" era sa nu mai ies din mormanu de litere :))

De la: cifobrien, la data 2009-05-26 14:23:02mamaaaaaa ce de "dovezi" era sa nu mai ies din mormanu de litere :))

Eu nici nu m� mai obosesc s�-l citesc......"toarn�" acela�i text cu copy/paste.....peste tot!
Nu �tiu ce doctorand este...at�t timp c�t nu-i �n stare s� discute liber....doar l�l�ie aiurea-n tranvai!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cezare...imi cer scuze, poate am inceput sa te "vanez"...dar astept de la tine parerile personale despre existenta lui D-zeu...nu ceea ce scrie in Biblie sau ceea ce au afirmat niste savanti care erau la fel de credinciosi ca tine. Acestea nu sunt argumente ca ar exista, sunt doar pareri.Ei, poate tocmai acest lucru ma intereseaza...parerea ta! Dupa cum vad, niciodata n-o sa te pot convinge ca nu exista D-zeu( nici nu vreau sa te conving, fiecare crede ce vrea), precum nici tu nu ma poti convinge ca exista.Dar putem argumenta fiecare de ce credem intr-un fel sau in altul!

hai ca mati enervat ce tot aveti cu cezar? el e mai bine documentat decat voi drept dovada a si citit ce a scris el sau oricine altcineva. chiar daca nu prea are habar despre ce e swcris cum nici noi nu avem habar pt ca la mijlocul povestii sale putea sa scrie orice altceva ca nimeni nu sar fi prins pt ca pe nimeni nu intereseaza ce are el de zis. el are dreptul sa isi sustina parerea indiferent prin ce metoda el oricum scrie si sunt sigur ca el e singurul care stie ce scrie asa ca nu il mai atacati. oricum eu cred ca cel care citeste cea ce a scris el e un pic deranjat la mansarda. pt cine nu stie el spune ca isi da doctoratul in filosofia religioasa . filosofia nu o intelege oricinept un singur fapt pe nimeni nu intereseaza atat de mult incat sa se chinuie sa o inteleaga. dar eu inca mai astept raspunsurile la intrebarile puse mai demult.

De la: blagaiulia, la data 2009-05-27 20:00:06Cezare...imi cer scuze, poate am inceput sa te "vanez"...dar astept de la tine parerile personale despre existenta lui D-zeu...nu ceea ce scrie in Biblie sau ceea ce au afirmat niste savanti care erau la fel de credinciosi ca tine. Acestea nu sunt argumente ca ar exista, sunt doar pareri.Ei, poate tocmai acest lucru ma intereseaza...parerea ta! Dupa cum vad, niciodata n-o sa te pot convinge ca nu exista D-zeu( nici nu vreau sa te conving, fiecare crede ce vrea), precum nici tu nu ma poti convinge ca exista.Dar putem argumenta fiecare de ce credem intr-un fel sau in altul!

Nu inteleg de unde atata rautate ! pana de curand , am crezut ca dl Cezar, licentiat in filozofie si doctorand in povesti religioase , va intelge ca are de a face cu oameni relativ normali si nu cu cei de la Socola (spitalul de glumeti) pe unde isi face , probabil. dlui cercetarile, numai ca dlui se descalifica cu acest soistem copy-paste , care crede dsa ca pot fi dovezi.
Oare cand va intelege ca totusi ceace ce nu spune dlui sunt povesti de genul :"legendele Olimpului" de Al Mitru.
Cu cat se incapataneaza mai mult cu atat se face mai mult de ras!
Dar asta-i problema dlui.
Sper , insa, sa nu fie profesor la vreo scoala cu copii normali !

pt blaga iulia!
�I don't believe in God, but I'm afraid of Him.� G.G. Marquez

Parerea mea este ca la moda se afla credinta in orice iti ofera confort. Nu-ti mai place crestinismul pt ca iti spune sa tii post? Solutia : ma fac budist. Acolo te pune sa stai in apa rece. Nu e bine. Te apuci de altceva. In cele din urma ar fi bine sa devii ateu sa scapi de intrebarile existentiale si ifosele unora care imi cer ba post, ba sa stau in cap, ba sa stau pe camp in cerc sau aliniat pe zodii.

Si totusi cum s-a creat universul?

Si am o rugaminte pt cei ce se declara atei.
Mergeti intr-o vineri (sau in orice alta zi cand se oficiaza) la o biserica crestin ortodoxa(daca intrebati aflati si care are mai mare ,,trecere'' printre credinciosi) cand se citesc rugaciunile Sfantului Ciprian(adica cele care alunga demonii din oameni - BUHUHUHU).

Si apoi sa postati pe forum parerea voastra.

Abia astept. Va pup!

Draga Alexdava2004,la noi la pocaiti nu avem nici un "sfant"Ciprian..... .Dupa Cuvantul Lui Dumnezeu....orce demon iese dintr-o persoana posedata doar daca isi marturiseste pacatele si Biserica,presbiteri se roaga pentru el,si in Numele Domnului Isus....primeste eliberare!!!...

symy-apocalipsa.blogspot.ro

asa e symy,esti singurul care are dreptatea de partea sa,domnul fie cu tine!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Daca nu crezi ca are vre-o influenta fa o vizita de ,,protocol''. Poate se mai extind orizonturile.

In rest, numai de bine!

De la: Alxdava2004, la data 2009-05-29 09:40:30Daca nu crezi ca are vre-o influenta fa o vizita de ,,protocol''. Poate se mai extind orizonturile.

In rest, numai de bine!

cine da protocolul,mana sparta de popa sau talica?daca dai o tuica si o juma' de kil de muschi strig si traiasca regele,unde se organizeaza protocolul,sper ca nu in tinutul inteleptilor sionului?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Te salut,Florin.!!Ce cafeaua ai facut lui Camy???Nu de alta dar ai uitat-o la mine in rulota,cand ai timp poti veni dupa ia Nu inainte de a prinde un peste frumos pentru tine!!!

symy-apocalipsa.blogspot.ro