Info
x
Cat mai e sau nu romania a noastra?
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 21:20
 Mandro, postezi din experienta? Probabil, asta faci tu, le "ochesti" intre doua invarteli si te trezesti mare isteata intr-ale "politichiei" nationale, internationale sau... universale; retine, fii amabila, ca niciodata, intra-n dovlecel? niciodata nu postez un singur rand inainte de-a citi ce-au postat toti (trebuie sa subliniez "toti"?), cuvant cu cuvant, abia apoi ma "leg" de careva. Asta spre deosebire de tine care nu "rumegi" mai nimic, dar sari de posterior in sus de parca ti-as fi aprins deja fitilu`. Nici o grija, nu-l aprind... inca... numa` daca te mananca prea mult degetele si n-ai la indemana perie de sarma sa ti le scarmeni... atunci o sa-ti dau spre "rumegat" cateva "citate celebre si nemuritoare" produse de scafarliile si limbarita neostoita a" bunilor si umanistilor maghiari" ai timpurilor trecute, prezente si, probabil, viitoare!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gigilipianu 443 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Tg Jiu |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 00:15
Foarte interesant, de multe ori ilar, dar mai ales tragic. Inteleg sa nu stii. Dar sa pretinzi ca stii cand nu stii nici cat bunica este tragic. Dar nici macar o minima judecata si prudenta pentru autoconservare nu mai exista. De ce ? Acum vin alegerile iar optiunea cea mai buna, in cazul cand unii ignoranti sau rau voitori s-ar trezi din somnul cel de moarte, este foarte greu de luat. Presiunile unor manipulatori politici sunt foarte puternice si chiar pe lipsa de discernamant al unora se bazeaza. Acestora unele experiente negative din politica roamaneasca nu le spune nimic. Va dati seama ca suntem condamnati definitiv cu asemenea gandiri. De altfel stricarea invatamantului a fost cel mai mare obiectiv al antiromanilor. Cand se reuseste aici inseamna cutitul infipt in inima Romaniei. Ce inseamna acest lucru pentru viitor ? Foarte putini, dupa cum ati vazut, pot sa-si dea seama. Interesant si tragic in acelasi timp este ca vor plati cel mai mult tinerii de acum care in naivitatea lor provocata de intunericul intelectual si imbacsit doar de informatii false manipulatoare nici nu intrevad ce-i asteapta maine, daramite mai tarziu. Pacat de copii si nepotii nostri carora nu le vom mai putea da alta sansa si se pare ca acum, la alegerile acestea, suntem deja in al 12-lea ceas. In aceasta situatie ce se mai poate spune despre Romania ? Doamne, ocroteste-i pe romani ! Logos.
|
|
marinbota 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 08:14
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-14 21:20:56 Daca ai citit fiecare rindulet ma bucur si "no comment", fiecare are nivelu lui de perceptie si de intelectual . |
|
ramonaanda 13 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Oradea |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 14:19
in primul rand as dori sa subliniez faptul ca sunt romanca,si ca si nationalitate si ca si cetatenie...si nu ma deranjeaza parerea nimanui...cred ca intr-o tara libera,fiecare are dreptul la o opinie...tot timpul am fost mandra de nationalitatea mea,in orice tara am fost,am sustinut-o...pacat ca comportamentul anumitor persoane,lasa de dorit....si da,imi doresc din tot sufletul,o autonomie economica a judetului....
|
|
kali13 233 mesaje Membru din: 25/09/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 15:03
De la: ada_202002, la data 2009-02-14 12:14:28De la: kali13, la data 2009-02-12 01:02:59De la: ramonaanda, la data 2009-02-11 01:34:23De ce nu se poate intelege faptul ca o natiune care a dominat Ardealul atata timp,pur si simplu nu s-a obisnuit ca sa fie dominata de altii...atunci cand te obisnuiesti cu binele,e mai greu....si mi se pare normal ca sa aiba scoli si institutii in limba maghiara,ptr ca sunt in numar mare...si noi avem in alte tari unde suntem mai numerosi...si de ce nu va uitati la caracterul unei persoane,fara sa o judecati dupa etnie...tot dati cu istoria,la fel ca si ei....istoria e importanta ptr. a intelege prezentul,intr-adevar,dar nu esentiala in micile detalii din fiecare zi...multi de la noi doresc Moldova si foste provincii romanesti...si acolo se vb limba romana,si ei au institutii in limba romana,chiar daca apartin altor tari(provinciile)...asa ca nu inteleg ce e cu faza asta...mi se pare normal sa se desparta cu greu de un teritoriu,dupa atatia ani....iar,datorita lor,Ardealul a evoluat fata de celelalte provincii ale tarii,care traiesc de pe urma Ardealului...asta se stie...iar daca ei nu stiu romana,e paguba lor...ei isi amarasc viata cu frustrari...eu ma simt bine la mine in tara,la fel cum ma simt pretutindeni,fiind romanca...iar daca va deranjeaza ceva,nu va mai macinati atat,spuneti-le in fata...nu cred ca maghiarii sunt un real pericol,fata de rromi....si inca ceva,si eu ma rog sa am autonomie economica la judet...ar fi cea mai fericita zi a mea,ptr ca judetul meu da o gramada de bani la bucuresti si nu primeste aproape nimik...stiti de ce?...ptr. ca sunt multi unguri aici...si eu ca si romanca ce drepturi am ?...se gandesc aia de acolo la mine?...nu prea....nu vreau sa jignesc pe nimeni...asa vad eu lucrurile,din experiente personale...stiu ca si voi aveti dreptate,ptr ca va inteleg...dar incerc sa inteleg pe toata lumea...imi pare rau daca nu sunt foarte coerenta,ptr ca mi-e tare somn |
|
geogabyjon 1 mesaj Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 15:59
Eu cred ca e un subiect prea delicat si cu un titlu care ar fi bun pt un basm. Oare noi mai suntem romani? In asa zisa Romanie in care creste numarul de persoane care au avut ocazia sa isi petreaca putin timp in exteriorul tarii (munca sau vacanta) si care la intoarcere vin cu niste fite de parca nu ar fi plecat din Romania, ci sunt niste vizitatori instariti ai unei tari amarate. Acestia suntem noi romanii care ne credem nationalisti. Credeti ca pentru aceste persoane mai conteaza ca anumite zone ale Romaniei vor autonomie?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 17:17
k/e..amintiri despre ceea ce ne-ar putea asigura viitorul....
"România este o þarã cu o veche culturã ºi civilizaþie. Afirmaþia este demonstratã de sutele de mii de probe materiale arheologice existente în numeroasele muzee din þarã. Dintre acestea, douã prin simbolistica lor valideazã vechimea spiritualitãþii noastre: Gânditorul de la Cernavoda, cultura Hamangia ºi Hora de la Frumusani cultura Cucuteni! Statueta Gânditorul (descoperitã la Cernavodã în 1956, dateazã din a doua jumãtate a mileniului V ºi începutul mileniului IV î.Hh.) reflectã starea meditativã ºi contemplativã a Omului, vizavi de Sine, de lumea în care trãieºte ºi în relaþia sa cu întreg Universul, pe când existenþa lui depindea de puterea braþelor. Cealaltã statuetã, Hora de la Frumuºica (4000 î.H.), aparþinând culturii neolitice de la Cucuteni, se gãseºte în Muzeul Arheologic din Piatra Neamþ, (localitate de un interes turistic special); ea aratã capacitatea de abstractizare a artiºtilor anonimi reflectatã în Artã, cu cca. 6.000 de ani în urmã, când se exprimau prin simboluri ºi semne. Omul, în relaþia sa cu natura, a traversat multe etape. De la o atitudine sfidãtoare, agresivã ºi de distrugãtor al mediului în care trãieºte, considerându-se stãpân al naturii, pânã la convingerea cã trebuie sã convieþuiascã în armonie cu Natura. Armonizarea relaþiilor omului cu natura e promovatã din timpurile biblice, iar pe teritoriul de astãzi al României, aceastã atitudine are rãdãcini adânci. Probatã mai ales prin obiceiuri ºi credinþe populare (transmise pe cale oralã) se manifestã ºi în ritualuri precreºtine din vremea zeului Zamolxe, a întregitorului Burebista ºi a viteazului ºi neînduplecatului rege dac Decebal. Din timpul acestui legendar erou, dateazã cetatea ºi sanctuarul de la Sarmizegetusa, unicate în Europa. ªi azi impresioneazã ingeniozitatea soluþiilor tehnice aplicate în construcþia zidurilor, ºtiinþa dacilor în calcularea timpului ºi a miºcãrii astrelor pe cer ºi mai ales bogãþia în aur ºi modul de prelucrare a acestuia (monedele cosoni din tezaurele dacice). Poate de aceea, tot un daco-roman, Dionysus Exiguus este acela care a realizat calendarul modern, utilizat azi de lumea întreagã ºi care fixeazã ca moment zero, naºterea lui Isus Cristos (înainte ºi dupã Hristos). Tehnica unor construcþii indestructibile, din piatrã ºi lemn, dãinuie ºi azi în zona Maramureºului (zonã cunoscutã mai ales prin conservarea trãsãturilor fundamentale ale românilor) ºi în unele sate situate în zona dealurilor subcarpatice. Bisericile de lemn din Maramureº (Ieud) sunt unice în Europa, prin arhitectura lor zveltã, prin modul de construcþie ºi îmbinare a structurilor fãrã a se utiliza vreun cui metalic. Ele au mai fost denumite ºi catredale din lemn. Cu o astfel de tradiþie multimilenarã, este explicabil de ce a fost posibil, ca tot un român, Constantin Brâncuºi sã revoluþioneze sculptura universalã. Aceeaºi simbolisticã, întoarcerea la esenþã, cu rãdãcini în timpurile imemoriale ale acestui popor poate fi descifratã în celebrele sculpturi „Masa tãcerii”, „Poarta sãrutului” ºi „Coloana infinitã” ale lui Brâncuºi, sculpturi ce se aflã în oraºul Târgu Jiu din România. Una din trãsãturile profunde ale mentalitãþii româneºti o reprezintã maniera de reflectare a relaþiei Om – Divinitate în picturi ºi fresce din bisericile ºi mânãstirile rãspândite pe întreg cuprinsul þãrii. Printre cele mai frumoase ºi vestite biserici din þarã, sunt cele construite de domnitorul ªtefan cel Mare ºi Sfânt, care, dupã fiecare rãzboi de apãrare câºtigat, ca semn de mulþumire pentru izbândã, înãlþa o mânãstire. Culoarea albastrã a mânãstirii Voroneþ, compusã dupã reþete tradiþionale, uimeºte lumea întreagã, datoritã rezistenþei la factorii de mediu (este indestructibilã). Nici pânã azi nu a fost descifrat secretul preparãrii culorilor! Mânãstirile devenite locuri de pelerinaj pentru oamenii din lumea întreagã, au constituit nuclee ale spiritualitãþii naþionale, în jurul cãrora au fost create legende ºi mituri nemuritoare (vezi Legenda meºterului Manole - constructorul legendar al mânãstirii de la Curtea de Argeº, - care dezvoltã ideea sacrificiului ca etapã obligatorie în realizarea unei capodopere). Românii, indiferent de perioada istoricã, supuºi vremurilor, au continuat sã viseze, ridicând ochii spre cer, în aspiraþia de a zbura. Mult înainte de a se inventa avionul, Conrad Haas de la Sibiu a imaginat zborul cosmic, elaborând principiul rachetelor cu mai multe trepte. Manuscrisul „Coligatul din Sibiu” descrie aceste încercãri, realizate experimental incã din 1569! Mai târziu, în 1935 Herman Oberth (1894-1989), profesor în oraºul Mediaº, a lansat o rachetã cu combustibil lichid. (În teza sa de doctorat susþinutã în 1923 la Universitatea din Cluj a conceput Racheta pentru spaþiile interplanetare). Tot un român, Traian Vuia a inventat în 1903 maºina zburãtoare folosind propriile mijloace de bord pentru desprinderea de la sol. Nici reprezentanþii Academiei Franceze nu au crezut în posibilitatea acestui zbor ºi au respins memoriul inventatorului Traian Vuia cu rezoluþia „nebun”. Acesta nu s-a descurajat ºi a brevetat invenþia în august 1903 iar apoi, în anii 1904-1905 a construit avionul probându-l în zbor la 18 martie 1906 pe Câmpia de la Montesson lângã Paris. Prin brevetul sãu, prin construcþia aparatului ºi încercarea acestuia în zbor, Traian Vuia este de fapt inventatorul avionului modern. Deºi era conºtient de valoarea invenþiei sale, el spunea „Ce importanþã are cine a fãcut un lucru ! Important este cã el existã, s-a fãcut. Eu n-am cãutat niciodatã gloria, fiindcã ºtiu cã gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personalã, eu lucrez pentru gloria omenirii.” Numeroase bunuri de care azi se bucurã întreaga omenire, au fost create de români. Un exemplu concludent în acest sens, este pancreina (insulina) descoperitã de medicul Nicolae Paulescu. Acest medicament, poate fi considerat cea mai mare descoperire medicalã a secolul XX, aplicarea tratamentului salvând milioane de vieþi omeneºti. Spiritul inventiv al românilor s-a manifestat în cele mai diverse domenii de activitate, de la mijloacele folosite pentru scris, vezi „condeiul portãreþ fãrã sfârºit”, (strãmoºul stiloului de azi) invenþie brevetatã de Petrache Poenaru la Paris în 1827 ºi pânã la tehnica forajelor petroliere de mare adâncime, brevetate de Ion Basgan în 1934 ºi 1937. Este demn de reþinut faptul, cã, tot pe teritoriul României, a fost descoperitã una din cele mai vechi scrieri ideogramice din lume, Tablele din Tãrtãria judeþul Alba (5000 îHr ). Deºi nu ne propunem sã facem o ierarhizare a creatorilor români, câteva nume se impun prin unicitate : Gogu Constantinescu, Gheorghe I. Marinescu ºi ªtefan Odobleja. Gogu Constantinescu este creatorul unei ºtiinþe noi, sonicitatea, care se ocupã cu transmiterea energiei prin vibraþii. Teoria a fost expusã într-o broºurã publicatã în 1918 la Londra sub denumirea „Theory of sonics” având drept consecinþã apariþia a numeroase invenþii care au contribuit la progresul tehnic mondial.(Pompele de injecþie ºi injectoarele pentru motoarele Diesel, motoarele sonice rotative, perforatoarele sonice, ciocanele sonice, etc.). Ca o recunoaºtere a contribuþiei adusã de Gogu Constantinescu, o grupã a clasificãrii internaþionale a brevetelor poartã numele sãu : F16H33/12 – Transmisia Constantinescu. Gogu Constantinescu spunea „Tehnica de azi dispune de mijloacele necesare pentru a face lumea fericitã. Depinde numai de oameni s-o aplice în folosul lor deplin, în scopul unui ideal scump tuturor popoarelor – pacea.” Gheorghe I. Marinescu (1863-1938) eminent specialist în histologie, patologie ºi bacteorologie, este unul din fondatorii neorologiei prin lucrarea sa fundamentalã „La cellule nerveuse” (douã volume – Paris 1909). Teoria consonantistã creatã de românul ªtefan Odobleja (1902-1978), în fapt teoria ciberneticii generalizate, pune în evidenþã similitudinea dintre procesele psihologice ale fiinþei umane ºi corespondenþa lor în ºtiinþele exacte oglindite în procesele fizice din Univers. În Om ca parte a Întregului, se regãsesc toate procesele fizice din Univers. Consecinþele directe ale acestei teorii au condus la apariþia calculatorului ºi a teoriei cibernetice, aceasta reprezentând doar un aspect particular al teoriei cibernetice generalizate a lui Odobleja. Întreaga teorie a fost publicatã de ªtefan Odobleja în lucrarea „La psichologie consonantiste”, în douã volume (1938 – Lugoj). Evident, într-o astfel de prezentare sinteticã nu putem trece în revistã pe toþi creatorii români. Cunoaºterea României cu istoria ei multimilenarã poate fi fãcutã vizitând muzeele de Arheologie, Artã, Istorie, Tehnicã, Literaturã º.a.m.d. din þarã. O incursiune la Muzeul Naþional Tehnic din Bucureºti, oferã oportunitatea de a descoperi primul vehicol din lume cu formã aerodinamicã perfectã, având un consum minim de energie la înaintarea într-un fluid, invenþie ce stopeazã mult agresiunea omului împotriva naturii. În fapt este vorba de automobilul construit ºi brevetat în Germania în 1922-1923 de inginerul român Aurel Persu, având forma unei picãturi de apã în cãdere. O altã curiozitate ºtiinþificã o reprezintã Pilele Karpen cu electrozii din platinã ºi aur, având ca electrolit acidul sulfuric în concentraþie de 100%. Aceste pile, pentru care Vasilescu Karpen, (profesor, inventator ºi fost rector al Politehnicii din Bucureºti în perioada 1920-1940), a elaborat o teorie matematicã, pun în discuþie principiul al doilea al termodinamicii. Un punct de mare atracþie îl constituie aparatul de zbor individual al lui Justin Caprã brevetat în 1958 ºi al doilea laser cu gaz (Heliu-Neon) din lume, realizat de profesorul Ion Agârbiceanu în 1962. Am putea aminti ºi pe alþi inventatori români, dar ei pot fi gãsiþi în site-ul expoziþiei româneºti. De la Aiki , Japonia. Menþionãm însã ce a spus un alt savant român, Henri Coandã, inventatorul avionului cu reacþie (avion prezentat la expoziþia mondialã de la Paris în 1910), cu privire la contribuþia noastrã ºtiinþificã. Afirmaþia a fost fãcutã la începutul deceniului VII al secolului XX . „Ce noroc ar avea omenirea dacã ar exista multe naþii care sã-i fi adus faþã de numãrul de locuitori atât cât i-a adus naþia Românã în ultimii 120 de ani”. Aceastã afirmaþie rãmâne valabilã ºi azi pe o mai lungã perioadã de timp ºi se susþine prin exemple din diverse domenii. Tipul ºi cantitatea de energie utilizatã de-a lungul istoriei a marcat cicluri succesive de civilizaþii. Datoritã în special motorului cu ardere internã, producerea ºi consumul petrolului a cãpãtat o largã rãspândire la sfârºitul secolului al XIX-lea. Trebuie subliniat faptul cã în România, mult înainte de producerea industrialã a petrolului, au existat instalaþii de tehnicã popularã folosite în extracþia petrolului, hecna cu cai. În 1850 în zona Pãcureþi – Prahova, cu o astfel de instalaþie se extrãgeau cca. 2t/zi. Þiþeiul era scos ca ºi apa din fântâni cu gãleþi mari, hecne, acþionate manual cu ajutorul unor scripeþi – crivac - ºi apoi prin forþa animalã. (În timp ce o gãleatã se ridica plinã de þiþei, alta, cobora.) Ceva mai târziu, fraþii Theodor ºi Marin Mehedinþeanu, au construit la Râfov – Ploieºti (1856) prima instalaþie de rafinare industrialã a petrolului din þarã, fapt pentru care România este menþionatã în statisticile mondiale ca producãtoare de petrol. În 1857 ºi 1858, producþia industrialã de þiþei a României era de 257t/an. Din 1859, între þãrile producãtoare de þiþei apare ºi S.U.A. cu o producþie de 274t/an. Theodor Mehedinþeanu, pe baza unui contract încheiat în 8 octombrie 1856 cu primãria oraºului Bucureºti, începe cu 1.04.1857 iluminarea Bucureºtiului cu petrol, astfel cã primul oraº din lume iluminat cu gaz lampant este Bucureºtiul. Obþinerea hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen) s-a fãcut prin „Procedeul de rafinare cu bioxid de sulf lichid” brevetat în 1908 de Lazãr Edeleanu (1861 – 1941). Mina de petrol de la „Sãrata Monteoru” – judeþul Buzãu, în funcþiune ºi azi, este un unicat al tehnologiei de exploatare – se folosesc galerii de minã pentru extragerea petrolului. Localitatea este renumitã ºi prin izvoarele sãrate, amenajate în bãi termale cu efecte miraculoase în vindecarea a numeroase afecþiuni, în special de naturã reumaticã. Primul care a folosit principiul sonicitãþii în forajul petrolier, a fost P. Oteteleºeanu, care în 1921, a brevetat procedeul „Sondaj rotativ uscat pentru petrol, sistem român”, iar mai târziu folosind acelaºi principiu al sonicitãþii, Ion Basgan a brevetat în 1934 (România) ºi în 1937 în S.U.A., forajul petrolier de mare adâncime. Prin aplicarea acestei invenþii, companiile americane, au obþinut profituri uriaºe. Deºi inventatorul nu a reuºit sã-ºi dobândeascã drepturile de autor ce proveneau din aplicarea invenþiei, (evaluate de o firmã germanã în 1967 la 8,6 miliarde dolari) de la tribuna Muzeului Naþional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” din Bucureºti, ºi-a exprimat speranþa cã aceste contribuþii româneºti vor fi cunoscute de lumea întreagã. El mai spera, cã dacã vreodatã va câºtiga acei bani care i se cuveneau, sã-i ofere cu generozitate tinerilor creatori români din toate domeniile, ca un fel de premiu Nobel. În ofensiva omului pentru cunoaºterea lumii în care trãieºte un rol determinant la avut Fizica. ªi în acest domeniu, numeroºi creatori români au avut contribuþii esenþiale. Astfel stabilirea cât mai exactã a unor constante universale, este esenþialã prin consecinþele ce decurg în viaþa practicã, din aplicarea unor formule clasice. În acest sens, Constantin Miculescu (1863 – 1937) a inventat în 1891 un calorimetru ºi a folosit o metodã originalã pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei, 4,1857 J/cal. Determinãrile efectuate de alþi mari fizicieni ai lumii, ca J. M. Joule (1819 – 1889), E. M. Lenz (1804 – 1865) ºi J. A. d’ Arsonval (1851 – 1940) prezentau abateri de cca. 20% faþã de valoarea exactã stabilitã abia în 1950, când Comitetul Internaþional de Mãsuri ºi Greutãþi a adoptat valoarea definitivã. Valoarea echivalentului mecanic al caloriei stabilitã de Constantin Miculescu la 4,1857 J/cal în 1891 s-a modificat doar la a patra zecimalã, respectiv a devenit 4,1855 J/cal. Un model al calorimetrului folosit de inventator, realizat de academicianul Matei Marinescu, se gãseºte în Muzeul Naþional Tehnic din Bucureºti. Un alt fizician, Dragomir Hurmuzescu (1865 – 1954) s-a ocupat de gãsirea constantei universale reprezentând raportul dintre unitatea electromagneticã ºi electrostaticã – constanta electrodinamicã, elaborând o tezã de doctorat sub îndrumarea celebrului fizician francez Gabriel Lippman (1845 – 1921), laureat al premiului Nobel în 1908. Mai târziu, Dragomir Hurmuzescu împreunã cu fizicianul francez J. Benoist, a descoperit proprietatea razelor Röntgen de a descãrca corpurile electrizate. De asemenea a inventat un material electroizolant – dielectrina – (amestec de sulf ºi parafinã în anumite proporþii) ºi electroscopul Hurmuzescu, folosit de soþii Pierre ºi Marie Curie la descoperirea Radiului. Un model al electroscopului se aflã în Muzeul Naþional Tehnic din Bucureºti. Dragomir Hurmuzescu este ºi pãrintele radiofoniei româneºti, la 1 noiembrie 1928 fiind inauguratã transmisia radiofonicã permanentã. Prima staþie de radiofonie tip Marconi, folositã în Bucureºti (Bãneasa) se aflã la Muzeul Naþional Tehnic din Bucureºti. Structura atomului a fost o preocupare a oamenilor de ºtiinþã încã din antichitate. Când modelul atomic s-a definitivat, o altã problemã s-a nãscut, calcularea momentului magnetic al electronului. ªtefan Procopiu (1890 – 1972), pornind de la teoria cuantelor a calculat în 1912, momentul magnetic al electronului, descoperind în acest fel magnetonul. Mai târziu, în 1915 în mod independent, N. Bohr la descoperit ºi el. Procopiu a stabilit de asemenea faptul cã momentul magnetic al globului pãmântesc, a început sã creascã din 1932, dupã ce scãzuse timp de 120 de ani. Având aceleaºi preocupãri Alexandru Proca (1897 – 1955) a stabilit ecuaþiile câmpului mezonic, numite ºi ecuaþii Proca. Independent de el, japonezul H. Yukawa, a prevãzut existenþa mezonilor ºi a stabilit ºi a stabilit ecuaþiile de spin Proca. Tot Proca a pus în discuþie structura granularã a spaþiului ºi timpului, a adus contribuþii importante la teoria particulelor elementare. Începând cu deceniul patru al secolului XX, una dintre cele mai importante probleme puse fizicienilor din lumea întreagã a fost legatã de producerea energiei electrice în centralele nucleare. Horia Hulubei (1896 – 1972) a participat la organizarea Institutului de Fizicã Atomocã din Bucureºti, al cãrui prim director a fost. El a vut ºi alte contribuþii – cu ajutorul unui spectrograf de concepþie proprie, aobþinut spectre de raze X în gaze ( printre primele în lume). În prezent, în România s-au dezvoltat domenii de vârf ale fizicii ca laserii ºi optica nelinearã, studiul materialelor nucleare prin tehnici de rezonanþã magneticã, fizica plasmei ºi a ionilor grei, producerea materialelor ºi combustibililor nucleari, radiobiologia, studiul unor noi surse de energie etc. Un alt domeniu care a captat atenþia oamenilor de ºtiinþã români a fost chimia. Fondatorii ºcolii româneºti de chimie, au fost Petru Poni (1841 – 1925) la Iaºi ºi Constantin I. Istrate (1850 – 1918) la Bucureºti. Petru Poni a îmbogãþit terminologia ºtiinþificã prin descoperirea a douã minerale pe care le-a denumit Broºtenitã ºi Badenitã ºi a întreprins un studiu aprofundat al petrolului, publicând monografia „Cercetãri asupra compoziþiei chimice a petrolurilor române”(1903). Constantin I. Istrate (1850 - !934) a elaborat o reacþie chimicã datoricã cãreia a descoperit în 1887 o clasã de coloranþi „Franceinele”, substanþe fãrã azot ºi cu mare stabilitate la luminã. El a întreprins studii însemnate ºi asupra sãrii, (unul din zãcãmintele cele mai importante ale României) ºi a chihlimbarului. A fost comisar general pentru pregãtirea expoziþiei inaugurale a Parcului Carol I (1906), parc ce azi este inclus în rândul monumentelor din tezaurul naþional, constituind ºi un punct de atracþie turisticã. Tot el a elaborat un studiu introductiv la volumul Dacia Preistoricã a lui Nicolae Densuºianu sub titlul „Însemnãtatea Daciei Preistorice” (1912). Printre cei mai cunoscuþi chimiºti români contemporani pe plan internaþional, este Costin D. Neniþescu (1902 – 1970). Contribuþiile acestui savant sunt consemnate în literatura chimicã mondialã prin „Reacþia Neniþescu” (obþinerea unor derivaþi ai iodului), „Sintezele Neniþescu”, „Hidrocarbura Neniþescu”. A inventat o serie de procedee tehnologice pentru fabricarea unor medicamente, antidãunãtori ºi a unor intermediari pentru chimia organicã. În 1970 a obþinut în Germania medalia Hofman. Numeroase sunt ºi invenþiile în aviaþie. Cel mai prolific inventator din România, este Henry Coandã (1886 – 1972), pomenit mai sus ca autor al avionului cu reacþie. Tot el este inventatorul aerodinei lenticulare, construitã pe baza efectului Coandã (un fel de farfurie zburãtoare) aceasta fiind o invenþie pentru mileniul trei. Henry Coandã este autorul ºi a altor invenþii de mare interes ca : sistemul de transport tubular de mare vitezã cu propulsie, prin aplicarea efectului Coandã, (fluidul de lucru fiind aerul comprimat care determinã deplasarea ultrarapidã), clãdirea cruciform antiseismicã, sau rezervor de petrol oceanic de mare capacitate etc. În 6 mai 1911 Ion Paulat a prezentat în revista Flügsport din Frankfurt, un hidroavion, acesta fiind printre primele în lume. Printre eroii naþionali cei mai îndrãgiþi, este flãcãul din Binþinþi, Aurel Vlaicu (1882 – 1913) constructor de avioane, inventator ºi pilot deschizãþor de drumuri în aviaþia mondialã „M-aº socoti rãsplãtit cu prisosinþã pentru cei patrusprezece ani de muncã de teamã ºi speranþe chinuitoare, dacã aº ºtii cã am fãcut ceva, cât de puþin pentru progresul ºtiinþei ºi pentru fericirea oamenilor”. A proiectat ºi construit douã avioane monoplane în 1910 (Vlaicu I) ºi în 1911 (Vlaicu II) iar în perioada 1912 – 1913 a proiectat Vlaicu III, primul avion de construcþie metalicã din lume. La concursul internaþional de la Aspen – Viena, din 1912, a obþinut premiul pentru aterizare la punct fix, cu un aeroplan conceput, construit ºi pilotat de el însuºi. Anastase Dragomir este precursorul cabinei catapultate a avionului când acesta este în pericol de prãbuºire. Inventatorul român a brevetat în Franþa procedeul (brevet nr. 675566/1930) dar l-a experimentat încã din 28 august 1929 pe aeroportul de lângã Orly, celula paraºutatã fiind lansatã de aviatorul francez Bussontrott. Apariþia telefonului (1876 – Graham Bell), a reprezentat o revoluþie în tehnica de comunicare. Utilizarea acestuia nu necesitã o ºtiinþã înaltã pentru utilizatori (apelant ºi receptor), aºa cã s-a rãspândit în toatã lumea, inclusiv în România (1882) destul de repede (cu îmbunãtãþiri aduse de Hughes ºi Edison). Telefonia a intrat în impas, când, datoritã creºterii foarte mari a utilizatorilor (noi circuite), se ajungea la blocaj. Tocmai de aceea se impunea transmiterea mai multor mesaje pe aceiaºi linie electricã. Primul cercetãtor care a conceput ºi realizat o instalaþie operaþionalã de telefonie multiplã în curenþi purtãtori ai unui curent microfonic de frecvenþã audibilã a fost românul Augustin Maior în anul 1906, cu o schemã de telefonie duplex, în laboratorul de electricitate al Poºtei din Budapesta, iar apoi pe o linie telefonicã de 15 km pe care a transmis cinci convorbiri în multiplex. În articolul publicat în 1907 în revista „Elektrotechnische zeitschrift” el a arãtat cã a reuºit sã transmitã cele cinci convorbiri simultan. Un lung ºir de creatori în domeniul teologiei ortodoxe, literaturii, istoriografiei, filozofiei ºi sociologiei ilustreazã cum ºtiinþa româneascã s-a impus în lumea întreagã. Astfel Sfântul Niceta de Remesiana (338-340 – cca.420) teolog ºi muzicolog este creatorul imnului capodoperã Tedeum Laudamus, cântat în zilele noastre în bisericile creºtine din lumea întreagã (ortodoxe, catolice, protestante). Sfântul Ioan Casian (360-435) este fondatorul vieþii monahale în Europa Occidentalã ºi unul din marii doctrinari ai bisericii. Dimitrie Cantemir ( ) istoric, scriitor, etnograf, arheolog, orientalist, filozof este considerat unul din fondatorii etnografiei ca ºtiinþã (Descriptio Moldaviae), ºi ai orientalisticii. Mihai Eminescu poetul nostru naþional reprezentând „Expresia integralã a sufletului românesc” - Nicolae Iorga sau „Cea mai înaltã încorporare a inteligenþei româneºti” – Titu Maiorescu (a cãrui operã este consideratã una dintre cele mai înalte culmi ale romantismului literar european), interpret liric de mare forþã expresivã al miturilor fundamentale ale românilor, a reuºit printr-o mare putere de abstractizare ºi sintezã, sã anticipe chiar unele teorii din ºtiinþele exacte legate de naºterea Universului, exprimate într-o formã literarã de neegalat (La Steaua, Luceafãrul etc.). Nicolae Iorga prin opera sa fluviu însumând peste 3000 de volume publicate în românã, germanã, englezã, italianã, francezã este unul din fondatorii sociologiei naþiunii. Lucian Blaga filozof ºi scriitor este teoreticianul subconºtientului colectiv în culturã alãturi de elveþianul Carl Gustav Jung ºi românul Mircea Eliade. El spunea cã „veºnicia s-a nãscut la sat”. Oamenii de la sat (satul primordial) trãiesc în armonie cu natura. Invenþiile nu sunt aprioric distructive, devin aºa doar prin felul cum sunt utilizate de om. O importanþã covârºitoare privind atitudinea omului faþã de naturã o are morala creºtinã. Cel mai important istoric al religiilor din cultura universalã este considerat Mircea Eliade , alãturi de Dumitru Stãniloaie (1903-1993) apreciat ca unul dintre cei mai mari gânditori creºtini din istoria umanitãþii. Subliniind în continuare importanþa modului de utilizare a creaþiei ºi în mod special a invenþiilor, putem arãta cã aceeaºi energie nuclearã poate servi unor scopuri nobile, sau poate fi folositã în mod distructiv. ªtefania Mãrãcineanu, fizicianã românã, descoperitoarea radioactivitãþii artificiale cu cca. zece ani înaintea savantei Irene Joliot Curie , o folosea pentru provocarea ploii artificiale în þinuturi deºertice. Tocmai pentru a nu fi folosite invenþiile într-un scop distructiv, este necesarã comunicarea între oameni, indiferent de barierele lingvistice, geografice, religioase. Cel mai la îndemânã mijloc de comunicare a fost ºi continuã sã fie Muzica. Printre cei mai cunoscuþi români care transmit informaþii despre sufletul nostru prin muzicã, amintim pe Ion Cãianu Valachus (1629-1683), care ne-a lãsat moºtenire Codexul, conþine cântecele româneºti, George Enescu, violonist, pianist, compozitor, dirijor care a adus muzica cultã româneascã la nivelul muzicii universale ºi Pascal Bentoiu, compozitor si exegetul cel mai important al operei lui Enescu. Cele câteva repere nu sunt suficiente pentru cunoaºterea creativitãþii din România. Numai aceia care strãbãt þara de la un capãt la altul, vizitând mânãstirile, muzeele ºi mai ales încercând un contact nemijlocit cu oamenii acestor locuri, vor avea revelaþia adevãratei dimensiuni a culturii ºi civilizaþiei poporului român" Nicolae Aurelian Diaconescu |
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 17:24
Marinbota, nivelul tau "de intelectual" lasa de dorit; eu m-am nascut si traiesc azi in Banat ca urmare a "bunavointei" cu care imi casapeau neamurile cei al caror gulas il "balotezi" cu spor si pe care ni-l recomanzi calduros. De aceea te-am sfatuit sa "tragi o raita" prin istorie; sper sa-ti "cada bine la ramazan" gulasul si dupa aceea. Crezi ca vreo natie supravietuieste uitandu-si trecutul, mangaind si acceptandu-si lichelele care-au calcat-o sub talpi si, ca final "glorios" si printr-un "pupat piata independentei"? Da, Ramonaanda, independenta ECONOMICA a unui judet, Bihorul, Timisul, Hunedoara, Caras-Severinul, ai dreptate, e de dorit fiindca nu ni s-ar mai da bani preferential, dupa cati copii, nepoti, stranepoti, nasi, fini sau cuscrii are sir Ion sau mister Papugiu din Bucale, mare grangur si etc.; normal c-ar fi de dorit, dar asta-i cu totul altceva, n-are tangenta cu autonomia TERITORIALA. Am mai scris-o si-o repet, pt. ultima oara: daca n-ati trait voi vremea respectiva, intrebati-va parintii; am mai avut un astfel de "mort" in casa - regiunea Mures-Autonomo-Maghiara, impusa pe-atunci de "fratele mai mare Ivan"; oare de ce credeti ca i-a favorizat pe ei si nu pe noi? Fiindca multi dintre ei, indeosebi cei din randul conducerii lor, au fost (si multi mai sunt inca) otrepe care si-ar vinde si pielea ca sa se poata ridica si huzuri pe spinarea oricui - vezi Soros, Lantos si mai sunt. Sa cotrobai dupa ei si sa-i scot de la naftalina pe toti, numai spre a vi-i insira? Daca ma mai calca pe batatura care nu trebuie vreun istet, o fac si pe-asta, cu tot cu "nepartinicele" lor luari de pozitie din Congresul American si cu "justele lor cerinte" privitoare la drepturile "oprimatei si aproape deznationalizatei minoritati maghiare" din Romania! Dupa cum am promis!
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 18:21
Congresul al V-lea al P.C.d.R. a fost pregatit de un secretariat provizoriu, care era format din urmatorii: Elena Filipescu-Fffipovici, Eugen Iacobovici, Paul Goldstein, Timotei Marin, Solomon Tinkelman-Timov, Constantin Parvulescu, Moscu Kolin (Gh. Stoica), Alexandr Danieluk-Stefanski (Gorn). La lucrarile congresului, desfasurate in U.R.S.S., la Gorikovo (langa Moscova), intre 3-24 decembrie 1931, au fost convocati sa participe 38 de membrii ai P.C.d.R., toti sub pseudonim.
Iata si numele conspirative ale delegatilor la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo: 1. Alexandrescu - Grosnev Gheorghi 2. Artur - Topa Mihai 3. Ardeleanu - Goldberger Nicolae 4. Aurel - Aladar Imre 5. Balog - Fodor Stefan 6. Braun - Halitki Emil 7. Busuioc - Lazar Aron (Alexandru Buican) 8. Corneliu - Grun I. Nicolae 9. Costache - Dubinski, Moise Abraham 10. Cristea - Encsel Mauriciu 11. Covaci - Schultzberger Olga 12. Florea - neidentificat 13. Furnica - Botnar Profiri Stefanovici 14. Ghita - Breiner Bela 15. Georgescu - Chelerman Dumitni 16. Gorn - Stefanski-Danieluk, Alexandr 17. Iepure - neidentificat 18. Ignat - Iliescu Alexandru 19. Ionel - Popescu Gheorghe-Otelaru 20. Marinescu - neidentificat 21. Mihai - Pehlivanov Gheorghi (Petre Gheorghe) 22. Mihalcea - Patrascanu Lucretiu 23. Morozov - neidentificat 24. Niculescu - Vexler Carol-Talmazan 25. Paraschiv - Ducu Stefan 26. Pavel - Goldstein Dori 27. Radu - Borila Petre 28. Socolov - Finchel Iosif 29. Smaranda - Filipescu-Filipovici Elena (Maria Ciobanu) 30. Stejar - Avramescu David 31. Tatarascu - Marin Timotei 32. Toma - S. Tinkelman-Timov 33. Teodorescu - neidentificat 34. Maghiar - Fazecas Andras 35. Vifor - Iacobovici Eugen 36. Vasilescu - Grofu Dumitru 37. Verzeanu - Bucur Nicolae 38. Zamfirescu Zoe - Ecaterina Arbore-Ralli Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezinta cateva date statistice interesante privind compozitia nationala, sociala si profesionala (gradul de scolarizare) al participantilor la Congresul al V-lea de la Gorikovo, astfel: COMPOZITIA NATIONALA: Romani 10 (dintre care unul evreu); unguri 8 (4 evrei); bulgari 2; ucrainieni 3; evrei 1. NIVELUL DE STUDII: cu o scoala superioara (facultate) 2; cu liceu 2; cu patru clase 20; (restul participantilor nu si-au declarat studiile). COMPOZITIA SOCIALA: muncitori 18(75%); inteleetuali 2; revolutionari de profesie 2; tarani 1; fara profesie, restul. Menlionamca Alexandru Iliescu "Ignat" s-a inscris drept muncitor, desi atunci cand a fugit in U.R.S.S. el avea o bacanie; asadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARATI: metalurgisti 10; ceferisti 2; constructori 1; tabacari 3; tamplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarati, nici unul nu lucra, in acel moment, in vreo intreprindere. Ultimii doi ceferisti fusesera concediati in urma arestarilor de la 1 august1931. Din partea Komintern-ului, lucrarile au fost conduse de Bela Kuhn (Schlosser), fostul secretar al lui Lenin, conducatorul revolutiei bolsevice din Ungaria (1919), inabusita de Armata Romana si care, evident, nutrea din acest motiv nu chiar cele mai bune sentimente fata de Romania si de Romani. Tot din partea Komintern-ului, la lucrarile Congresului al V-lea P.C.d.R. au mai participat Gheorghi Dimitrov, D. Z. Manuilski si Matias Rakoezi (viitorul dictator stalinist al Ungariei, pana la criza din 1956). Conform unui raport SSI (Serviciul Special de Informatii), Alexandru Iliescu Ignat - ca si ceilalti delegati la Congresul al V-lea - au plecat din Romania mai intai in directia Berlin (Romania nu avea relatii oficiale cu U.R.S.S.), unde ii s-au retinut pasapoartele romanesti si li s-au inmanat alte documente de identitate, cu care au intrat in U.R.S.S.. In cadrul Komintern-ului exista un departament special - Departamentul pentru Relatii Internationale - care asigura deplasarea agentiIor sai, ca si transferurile de informatii si valuta. Departamentul includea, intre altele, si o asa-numita sectie tehnica, specializata in procurarea de pasapoarte false. Pina in 1933, cand Hitler a venit la putere in Germania, serviciul extern al Departamentului pentru Relatii Internationale, din cadrul Komintern, avea sediul la Berlin. Acest serviciu extern procura fondurile necesare pentru deplasarea emisarilor secreti ai Komintern ori pentru delegatiile partidelor comuniste care participau la congresele de la Moscova. Acesta a fost si cazul Kominternistilor din Romania printre care Alexandru Iliescu (Ignat) care, in 1931, s-au deplasat clandestin la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo (langa Moscova), via Berlin. La Berlin, Alexandru Iliescu Ignat si ceilalti Kominternisti romani au primit o mica bucata de stofa, pe care si-au cusut-o in interiorul pantalonilor, in care se afla ascunsa urmatoarea atestare pentru autoritatile vamale sovietice: Legitimatie. Tovarasul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o suma de pana la 20 de dolari. Legitimatiile ascunse in bucata de stofa semnata de secretarul Departnentului pentru Relatii Internationale al Komintern, erau opera unui anume Fritzmann. Delegatia Kominternisiilor Romani, printre care si Alexandru Iliescu Ignat, a ramas pentru cateva zile la Berlin, inainte de a se deplasa catre granita sovietica. Tuturor membrilor li s-au inmanat pasapoarte false, care sa le ateste calitatea de oameni de afaceri. Acest gen de pasapoarte erau.procurate de la un functionar elvetian din Bale, Max Habijanic, care percepea pentru activitate un ciubuc de o suta de franci elvetieni lunar. In 1932, Kominternul a transferat sediul sectiei externe de la Berlin, la Paris, care a devenit astfel placa turnanta a activitatilor sale operative din strainatate. Sefa sectiei externe de la Paris a fost, intre 1932-1937, elvetiana Lidia Dubi iar sectia a fost codificata, in mesajele Komintern, drept Punctul 20. Mai trebuie precizat si un alt detaliu telmic. Sectia de la Berlin a Komintern era incadrata cu agenti GPU (din 1934, NKVD), care au insotit delegatia Kominternistilor Romani - deghizati in oameni de afaceri, pana la granita sovietica. Pe teritoriul U.R.S.S., Alexandra Iliescu Ignat si ceilalti oameni de afaceri romani au avut dreptul la maximum 20 de dolari, bani de buzunar. Intreg Congresul al V-lea a fost dominat de chestiunea nationala, mai exact de acuzatiile aduse de Komintern conducerii P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criza economica (marea criza din 1929-1933, care lovise si Romania), pentru a trece la actiuni insurectionale, conform "Planului Kolarov", in scopul Dezmembrarii Romaniei, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Cateva citate din luarile de cuvant sunt cat se poate de semnificativ asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii nationale si asupra minoritatilor din Rominia. Gheorghi Dimitrov: "Dupa razboi [primul razboi mondial n.n.] in decursul unui sir de ani, nu am vazut ca proletariatul natiunii dominante din Romania sa fie mobilizat impotriva ocupatiei unor regiuni straine, impotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania." (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 333 din 1931, fllele 844-845). Bela Kuhn: "Noi nu trebuie sa punem problema autonomiei, noi ne vom calauzi dupa lozinca noastra de baza “a autodeterminarii." (Loc. cit. fila 862) Rezolutia adoptata la incheierea Congresului al V-lea, redactata de Bela Kuhn - la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru in noul secretariat C.C. al P.C.d.R. - specifica in problema chestiunii nationale urmatoarele: "Romania contemporana nu reprezinta prin sine o unire a tuturor Romanilor, ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Versailles, pe baza ocuparii unor teritoni straine si pe baza inrobirii unor popoare straine. Burghezia si mosierimea din Romania, infaptuind propriile lor planuri imperialiste si indeplinind, totodata, insarcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina si Banatul si supun unei asupriri nationale nemaipomenite si unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, rusi, ucraineni, bulgari, nemti, turci si altii." (Biblioteca Academiei Romine, Arhiva Istorica, Cota Ab XIII-3). Conform insa recensamantului din 1930, Romania prezenta urmatoarea structura minoritara, raportata la un numar total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% rusi; 2% bulgari; 3,2% ruteni si ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi si slovaci; 0,3% sarbi, croati, sloveni; 1,5% tigani; 1,6% alte minoritati. La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, langa Harkov; intre 28 iunie si 7 iulie 1928 - se afirmase ca in Romania existau 6 milioane de minoritari. Cum observam, in numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporisera cu 2 milioane, ajungand la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov. |
|
marinbota 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 19:49
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-15 17:24:00 Nu tin minte sa-ti fi recomnadat vreodata gulas asa ca nu mai avem ce discuta, confunzi sezonu cu fazonu, cu aceste cuvinte inchei si spor la creatie mai departe pe acest forum . |
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 20:06
Perfect! Probabil din lipsa de argumente mai pertinente!!!
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 20:44
Multumescu-ti tie, Mytcor, ca mi-ai usurat o sarcina: aceea de-a cotrobai prin biblioteca spre a gasi si posta sub nasul duduii "cosmopolite" si mare admiratoare a gulasului, exact "gulasul" pe care l-ai postat. Cam indigest!!! Si, fiindca m-a calcat totusi pe batatura, nu ma pot abtine sa nu adaug si "incomensurabilul bine" facut de marele si admiratul revolutionar "roman" Laszlo Tokes, de pe pozitia lui de agent operativ dublu - atat al AVO maghiar, cat si cel al CIA si nu de ieri-alaltaieri ci de mai bine de-un sfert de secol (ca si fratele lui de-altfel, doar ca acela-i cetatean american si nu canadian cum se afirmase), bine ce s-a tradus in zugravirea romanilor dupa bunu-i plac la toate "inaltele porti" unde-a fost invitat sa-si verse veninul si in deplangerea "bietilor minoritari maghiari, deznationalizati si asimilati" de catre "olahi" (daca nu stiati cum ne numesc ei intre ei)! Si, repet, SECUII NU SUNT MAGHIARI!!!
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 21:10
Ar mai trebuii postata sub nasul compatriotilor nosti politicieni si-o initiativa legislativa pentru interzicerea ONG-urilor si-asa ziselor Fundatii Culturale ce primesc sprijin financiar din afara tarii .
Atunci ne-am convinge si de onestitatea multor "intelectuali" cosmopoliti ce le populeaza, dar mai ales am observa si interesele lor ce-i mana-n lupta pentru o cauza sau alta dar numai in interesul ROMANIEI nu !... |
|
emilia_3milia 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Pitesti |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 21:20
Nu am citit toate mesajele postate de voi cu referire la acest subiect,dar intrebarea mea este:cat la suta dintre romani a avut grija de "Romania noastra" asa cum se cuvine? Vad zi de zi oameni aruncand gunoaie din masina in timpul mersului,vad zi de zi tineri care distrug spatiile verzi,vad primari carora nu le pasa daca orasul lor are servicii de colectare ,reciclare gunoaie,e.t.c.....asa ca oameni buni,noi daca am avea ceva oricum nu meritam.Cu parere de rau....
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 22:16
Nu te supara, Emilia, aici e vorba de altceva si-anume se dezbate AUTONOMIA TERITORIALA a asa-zisului "tinut secuiesc" si nu despre ce meritam sau nu! Oricum, nu-mi spune ca n-ai aruncat niciodata o hartie pe strada, ci numai in cosul de gunoi! Ne cunoastem toate "petele", nu-i nevoie sa ni le etalam pe taraba ca la reclama-vanzari produse si sa ne batjocorim singuri, s-au gasit destui s-o faca, desi, la o privire mai atenta, poti observa ca nu-si vad propriul par de sub nas, dar iti vad tie paiul; ce-asteptam, sa ne curete primarul. politaiul sau popa mizeriile noastre? Sau altii, de aiurea? Sau iti inchipui cumva ca daca ne vindem tara "la bucata" or sa ne faca altii ceea ce suntem noi prea puturosi sau indolenti pt. a o face? Viseaza, draga, viseaza, visele sunt inca neimpozitabile!
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:21
Exemplu simplu de educatie:
Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama: - Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa? Da, dragul mamii :) - Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana? Ba da, puiul mamii :) - Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?! Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI... 
favorita nr.1
|
|
andreealex_2005 12 mesaje Membru din: 1/02/2009 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:24
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-15 20:44:27Multumescu-ti tie, Mytcor, ca mi-ai usurat o sarcina: aceea de-a cotrobai prin biblioteca spre a gasi si posta sub nasul duduii "cosmopolite" si mare admiratoare a gulasului, exact "gulasul" pe care l-ai postat. Cam indigest!!! Si, fiindca m-a calcat totusi pe batatura, nu ma pot abtine sa nu adaug si "incomensurabilul bine" facut de marele si admiratul revolutionar "roman" Laszlo Tokes, de pe pozitia lui de agent operativ dublu - atat al AVO maghiar, cat si cel al CIA si nu de ieri-alaltaieri ci de mai bine de-un sfert de secol (ca si fratele lui de-altfel, doar ca acela-i cetatean american si nu canadian cum se afirmase), bine ce s-a tradus in zugravirea romanilor dupa bunu-i plac la toate "inaltele porti" unde-a fost invitat sa-si verse veninul si in deplangerea "bietilor minoritari maghiari, deznationalizati si asimilati" de catre "olahi" (daca nu stiati cum ne numesc ei intre ei)! Si, repet, SECUII NU SUNT MAGHIARI!!! |
|
andreealex_2005 12 mesaje Membru din: 1/02/2009 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:25
ai dreptate daca-i spui unui secui ca e maghiar te usca in bataie
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:26
De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:  cred, totuºi cã merge mai bine la categoria "bancuri politice"
Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:34
Pt. toti care santeti atat de inversunati impotriva Secuilor!!!!
 Vedeti sondajele de opinie pe Romania Libera, un site unde poti vota anonim fara sa fii injurat (eventual rupt in bataie) de cineva sau tras ulterior la raspundere:  www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt Astept pareri :) 
favorita nr.1
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:37
De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie: da...ce sa zic....comparatia e ridicola.... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:40
www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt
adica 95% dintre romani considera k cererile de autonomie ale secuilor sunt indreptatite?  |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:52
bai...sondajul ala e un fake...in mod sigur....asa cum sunt mai toate sondajele de opinie....
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:56
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:52:37bai...sondajul ala e un fake...in mod sigur....asa cum sunt mai toate sondajele de opinie.... Vai ce fata educata... "bai" de care? Termale, sau cu dus rece?  si ce limbaj literar
favorita nr.1
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 02:06
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:40:38www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt Ioana, aici îþi dau dreptate 100% sã te îndoieºti de veridicitatea acelui sondaj. Dupã cum ai vãzut nu este relevant. Sund doar câteva postãri ºi alea de unguri rãu-voitori. Umblatãprinlume, Eu sunt din Cluj, din inima ardealului ºi pot sã spun cu mâna pe inimã cã sunt câþiva nostalgici care-ºi doresc aºa-zisa autonomie. În rest, ungurii de aici, dacã îi întrebi ce sunt...ºti ce-þi rãspund?! Cã sunt români! Cei ºovini sunt atât de puþini încât nici nu îndrãsnesc sã caºte gura! ªi sã fie clar : România este un stat unitar de drept! aºa este ºi aºa va rãmâne. Nu va primii ungurimea ºi secuimea nici un fel de autonomie cu toatã Uniunea Europeanã cu tot la un loc!
Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
|
|
stejerean_vasile 672 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bistrita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 03:30
De la: dora_visinescu, la data 2009-02-16 02:06:08De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:40:38www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt e fain ce spui... totusi cazul Kosovo... 
Omerta Vision
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:07
Ai dreptate, Dora, majoritatea ungurilor sunt si de treaba, si revoltati cand aud alegatiile cretinilor nostalgici din randul lor; am prieteni unguri de f. multi ani si-i cunosc. Din pacate, in afara de "vajnicii lor leaderi", cu capatanile pline de aburi de palinca si de planuri revansarde post `918 pt. "marea nedreptate savarsita prin care li s-a ciuntit si faramitat...imperiul" se gasesc "cantatori in strana" printre cei cu stiinta putina dar ranzosi, dornici nevoie-mare in a arata ce le poate pielea "imputitilor de olahi". Tocmai de la asemenea specimene am auzit afirmatia facuta cu pumnii stransi "Transilvania a fost si este, de drept, a noastra"! Sa nu le tragi peste bot? Iar dupa specificul lor de neam viclean si las, de pusta, se-ascund in spatele secuilor maghiarizati, neam ce se trage din sucii nordici si care are tot atata legatura cu fino-ugricii cata am si eu cu un predicator mormon. Kosovo e un precedent periculos; un stat artificial musulman auto-declarat in mijlocul Europei, nerecunoscut de multe tari si sustinut de cine si cu ce interese?! Nu-i tocmai aceeasi situatie. Iar Umblateiprinlume ii recomand calduros sa mai umble precum closca prin batatura, sa mai rascaie - daca se poate - ceva mai profund prin ceea ce, se pare ca-i place si posteaza cu nonsalanta si vadita satisfactie; poate-poate are bafta sa inghita un vierme mai ambitios care urca la creier si devine subiect de presa internationala ca si predecesorul ei american. Si, poate, "isprava" se lasa si cu ceva verzisori, mai stii???!!! Gheseftul omului!!!!
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:21
Aºa este Sirius. Nu se poate compara Kosovo cu România.
Eu cunosc unguri mult mai sãritori ºi de treabã decât mulþi români. Aici " ne mâncãm cojile împreunã" ºi de foarte multe ori am dat ºi am primit ajutor de la ei. Nu se pot compara cu acei fanatici care cer autonomie sau mai ºtiu eu ce impresii au în dovleacul ãla golit de orice urmã de raþiune. Nu pot sã nu vãd cã sunt unguri cumsecade la fel cum sunt ºi unguri ºovini. Nu existã pãdure fãrã uscãciuni!
Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:27
ªi sã fie clar, aºa cum a spus ºi Preºedintele Bãsescu, Constituþia României spune cã suntem un stat unitar de drept ºi cei care nu vor sã înþeleagã asta n-au decât sã plece în lumea largã, unde vor ei sau sã viseze în continuare.
Cu atât vor rãmâne, cu visele! Nu va fi niciodatã nici un fel de autonomie pe teritoriul þãrii noastre.
Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:57
Da, Dora, padure fara uscaturi nu exista niciunde-n lume. Traind niste ani buni inTimisoara, am avut ca vecini, iar apoi ca prieteni, o familie de unguri extraordinara si chiar si-acum, dupa multi ani in care nu mai suntem vecini, am ramas tot prieteni ca si-atunci. Am mancat impreuna aceeasi paine, am impartit si-un pahar de apa, daca nu se putea altfel, i-am ajutat, ne-au ajutat, am fost mai apropiati unii de altii decat ar fi putut fi rudele. Si se revoltau sincer si adresau "urari de bine" cosangenilor lor, ori de cate ori cate-o otreapa isi permitea sa jigneasca vreun roman ori sa-l nedreptateasca . Niciodata n-am judecat o natie sau etnie in bloc ci individual, fiindca fiecare oploseste in randul ei jigodii umblatoare-n doi craci. Dar tot in Timisoara am intalnit si opusul acestei familii (si nu doar al ei), un specimen care a scos din "trambita" exact fraza postata mai-nainte. L-am pocnit peste bot si l-am intrebat a cui paine o mananca: a romanilor sau a budanilor? Ce crezi c-a raspuns? ca are "sange ungureasca-n vine"! L-am mai pocnit o data si i-am urat calatorie sprancenata cu un singur bilet - numai dus - spre Buda. M-a ocolit de-atunci, traversa pe celalalt trotuar cand ma observa, iar dupa "rivolutie"... dus a fost! in mult-iubita lui Ungarie unde, surpriza!, nimeni nu l-a intampinat nici cu paine si sare, nici cu flori, nici c-un discurs omagial pt. atitudinea lui "patriotica". Si, spre sfarsitul anilor `90, a venit "bravul Pista" inapoi in "prapadita Romanie" cu coada-ntre picioare! Fain, nu?! In atentia amatorilor de astfel de experiente!!!
|
|
|
|