Info
x
Cat mai e sau nu romania a noastra?
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 21:20
 Mandro, postezi din experienta? Probabil, asta faci tu, le "ochesti" intre doua invarteli si te trezesti mare isteata intr-ale "politichiei" nationale, internationale sau... universale; retine, fii amabila, ca niciodata, intra-n dovlecel? niciodata nu postez un singur rand inainte de-a citi ce-au postat toti (trebuie sa subliniez "toti"?), cuvant cu cuvant, abia apoi ma "leg" de careva. Asta spre deosebire de tine care nu "rumegi" mai nimic, dar sari de posterior in sus de parca ti-as fi aprins deja fitilu`. Nici o grija, nu-l aprind... inca... numa` daca te mananca prea mult degetele si n-ai la indemana perie de sarma sa ti le scarmeni... atunci o sa-ti dau spre "rumegat" cateva "citate celebre si nemuritoare" produse de scafarliile si limbarita neostoita a" bunilor si umanistilor maghiari" ai timpurilor trecute, prezente si, probabil, viitoare!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gigilipianu 443 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Tg Jiu |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 00:15
Foarte interesant, de multe ori ilar, dar mai ales tragic. Inteleg sa nu stii. Dar sa pretinzi ca stii cand nu stii nici cat bunica este tragic. Dar nici macar o minima judecata si prudenta pentru autoconservare nu mai exista. De ce ? Acum vin alegerile iar optiunea cea mai buna, in cazul cand unii ignoranti sau rau voitori s-ar trezi din somnul cel de moarte, este foarte greu de luat. Presiunile unor manipulatori politici sunt foarte puternice si chiar pe lipsa de discernamant al unora se bazeaza. Acestora unele experiente negative din politica roamaneasca nu le spune nimic. Va dati seama ca suntem condamnati definitiv cu asemenea gandiri. De altfel stricarea invatamantului a fost cel mai mare obiectiv al antiromanilor. Cand se reuseste aici inseamna cutitul infipt in inima Romaniei. Ce inseamna acest lucru pentru viitor ? Foarte putini, dupa cum ati vazut, pot sa-si dea seama. Interesant si tragic in acelasi timp este ca vor plati cel mai mult tinerii de acum care in naivitatea lor provocata de intunericul intelectual si imbacsit doar de informatii false manipulatoare nici nu intrevad ce-i asteapta maine, daramite mai tarziu. Pacat de copii si nepotii nostri carora nu le vom mai putea da alta sansa si se pare ca acum, la alegerile acestea, suntem deja in al 12-lea ceas. In aceasta situatie ce se mai poate spune despre Romania ? Doamne, ocroteste-i pe romani ! Logos.
|
|
marinbota 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 08:14
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-14 21:20:56 Daca ai citit fiecare rindulet ma bucur si "no comment", fiecare are nivelu lui de perceptie si de intelectual . |
|
ramonaanda 13 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Oradea |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 14:19
in primul rand as dori sa subliniez faptul ca sunt romanca,si ca si nationalitate si ca si cetatenie...si nu ma deranjeaza parerea nimanui...cred ca intr-o tara libera,fiecare are dreptul la o opinie...tot timpul am fost mandra de nationalitatea mea,in orice tara am fost,am sustinut-o...pacat ca comportamentul anumitor persoane,lasa de dorit....si da,imi doresc din tot sufletul,o autonomie economica a judetului....
|
|
kali13 233 mesaje Membru din: 25/09/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 15:03
De la: ada_202002, la data 2009-02-14 12:14:28De la: kali13, la data 2009-02-12 01:02:59De la: ramonaanda, la data 2009-02-11 01:34:23De ce nu se poate intelege faptul ca o natiune care a dominat Ardealul atata timp,pur si simplu nu s-a obisnuit ca sa fie dominata de altii...atunci cand te obisnuiesti cu binele,e mai greu....si mi se pare normal ca sa aiba scoli si institutii in limba maghiara,ptr ca sunt in numar mare...si noi avem in alte tari unde suntem mai numerosi...si de ce nu va uitati la caracterul unei persoane,fara sa o judecati dupa etnie...tot dati cu istoria,la fel ca si ei....istoria e importanta ptr. a intelege prezentul,intr-adevar,dar nu esentiala in micile detalii din fiecare zi...multi de la noi doresc Moldova si foste provincii romanesti...si acolo se vb limba romana,si ei au institutii in limba romana,chiar daca apartin altor tari(provinciile)...asa ca nu inteleg ce e cu faza asta...mi se pare normal sa se desparta cu greu de un teritoriu,dupa atatia ani....iar,datorita lor,Ardealul a evoluat fata de celelalte provincii ale tarii,care traiesc de pe urma Ardealului...asta se stie...iar daca ei nu stiu romana,e paguba lor...ei isi amarasc viata cu frustrari...eu ma simt bine la mine in tara,la fel cum ma simt pretutindeni,fiind romanca...iar daca va deranjeaza ceva,nu va mai macinati atat,spuneti-le in fata...nu cred ca maghiarii sunt un real pericol,fata de rromi....si inca ceva,si eu ma rog sa am autonomie economica la judet...ar fi cea mai fericita zi a mea,ptr ca judetul meu da o gramada de bani la bucuresti si nu primeste aproape nimik...stiti de ce?...ptr. ca sunt multi unguri aici...si eu ca si romanca ce drepturi am ?...se gandesc aia de acolo la mine?...nu prea....nu vreau sa jignesc pe nimeni...asa vad eu lucrurile,din experiente personale...stiu ca si voi aveti dreptate,ptr ca va inteleg...dar incerc sa inteleg pe toata lumea...imi pare rau daca nu sunt foarte coerenta,ptr ca mi-e tare somn |
|
geogabyjon 1 mesaj Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 15:59
Eu cred ca e un subiect prea delicat si cu un titlu care ar fi bun pt un basm. Oare noi mai suntem romani? In asa zisa Romanie in care creste numarul de persoane care au avut ocazia sa isi petreaca putin timp in exteriorul tarii (munca sau vacanta) si care la intoarcere vin cu niste fite de parca nu ar fi plecat din Romania, ci sunt niste vizitatori instariti ai unei tari amarate. Acestia suntem noi romanii care ne credem nationalisti. Credeti ca pentru aceste persoane mai conteaza ca anumite zone ale Romaniei vor autonomie?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 17:17
k/e..amintiri despre ceea ce ne-ar putea asigura viitorul....
"Rom�nia este o �ar� cu o veche cultur� �i civiliza�ie. Afirma�ia este demonstrat� de sutele de mii de probe materiale arheologice existente �n numeroasele muzee din �ar�. Dintre acestea, dou� prin simbolistica lor valideaz� vechimea spiritualit��ii noastre: G�nditorul de la Cernavoda, cultura Hamangia �i Hora de la Frumusani cultura Cucuteni! Statueta G�nditorul (descoperit� la Cernavod� �n 1956, dateaz� din a doua jum�tate a mileniului V �i �nceputul mileniului IV �.Hh.) reflect� starea meditativ� �i contemplativ� a Omului, vizavi de Sine, de lumea �n care tr�ie�te �i �n rela�ia sa cu �ntreg Universul, pe c�nd existen�a lui depindea de puterea bra�elor. Cealalt� statuet�, Hora de la Frumu�ica (4000 �.H.), apar�in�nd culturii neolitice de la Cucuteni, se g�se�te �n Muzeul Arheologic din Piatra Neam�, (localitate de un interes turistic special); ea arat� capacitatea de abstractizare a arti�tilor anonimi reflectat� �n Art�, cu cca. 6.000 de ani �n urm�, c�nd se exprimau prin simboluri �i semne. Omul, �n rela�ia sa cu natura, a traversat multe etape. De la o atitudine sfid�toare, agresiv� �i de distrug�tor al mediului �n care tr�ie�te, consider�ndu-se st�p�n al naturii, p�n� la convingerea c� trebuie s� convie�uiasc� �n armonie cu Natura. Armonizarea rela�iilor omului cu natura e promovat� din timpurile biblice, iar pe teritoriul de ast�zi al Rom�niei, aceast� atitudine are r�d�cini ad�nci. Probat� mai ales prin obiceiuri �i credin�e populare (transmise pe cale oral�) se manifest� �i �n ritualuri precre�tine din vremea zeului Zamolxe, a �ntregitorului Burebista �i a viteazului �i ne�nduplecatului rege dac Decebal. Din timpul acestui legendar erou, dateaz� cetatea �i sanctuarul de la Sarmizegetusa, unicate �n Europa. �i azi impresioneaz� ingeniozitatea solu�iilor tehnice aplicate �n construc�ia zidurilor, �tiin�a dacilor �n calcularea timpului �i a mi�c�rii astrelor pe cer �i mai ales bog��ia �n aur �i modul de prelucrare a acestuia (monedele cosoni din tezaurele dacice). Poate de aceea, tot un daco-roman, Dionysus Exiguus este acela care a realizat calendarul modern, utilizat azi de lumea �ntreag� �i care fixeaz� ca moment zero, na�terea lui Isus Cristos (�nainte �i dup� Hristos). Tehnica unor construc�ii indestructibile, din piatr� �i lemn, d�inuie �i azi �n zona Maramure�ului (zon� cunoscut� mai ales prin conservarea tr�s�turilor fundamentale ale rom�nilor) �i �n unele sate situate �n zona dealurilor subcarpatice. Bisericile de lemn din Maramure� (Ieud) sunt unice �n Europa, prin arhitectura lor zvelt�, prin modul de construc�ie �i �mbinare a structurilor f�r� a se utiliza vreun cui metalic. Ele au mai fost denumite �i catredale din lemn. Cu o astfel de tradi�ie multimilenar�, este explicabil de ce a fost posibil, ca tot un rom�n, Constantin Br�ncu�i s� revolu�ioneze sculptura universal�. Aceea�i simbolistic�, �ntoarcerea la esen��, cu r�d�cini �n timpurile imemoriale ale acestui popor poate fi descifrat� �n celebrele sculpturi �Masa t�cerii�, �Poarta s�rutului� �i �Coloana infinit� ale lui Br�ncu�i, sculpturi ce se afl� �n ora�ul T�rgu Jiu din Rom�nia. Una din tr�s�turile profunde ale mentalit��ii rom�ne�ti o reprezint� maniera de reflectare a rela�iei Om � Divinitate �n picturi �i fresce din bisericile �i m�n�stirile r�sp�ndite pe �ntreg cuprinsul ��rii. Printre cele mai frumoase �i vestite biserici din �ar�, sunt cele construite de domnitorul �tefan cel Mare �i Sf�nt, care, dup� fiecare r�zboi de ap�rare c�tigat, ca semn de mul�umire pentru izb�nd�, �n�l�a o m�n�stire. Culoarea albastr� a m�n�stirii Vorone�, compus� dup� re�ete tradi�ionale, uime�te lumea �ntreag�, datorit� rezisten�ei la factorii de mediu (este indestructibil�). Nici p�n� azi nu a fost descifrat secretul prepar�rii culorilor! M�n�stirile devenite locuri de pelerinaj pentru oamenii din lumea �ntreag�, au constituit nuclee ale spiritualit��ii na�ionale, �n jurul c�rora au fost create legende �i mituri nemuritoare (vezi Legenda me�terului Manole - constructorul legendar al m�n�stirii de la Curtea de Arge�, - care dezvolt� ideea sacrificiului ca etap� obligatorie �n realizarea unei capodopere). Rom�nii, indiferent de perioada istoric�, supu�i vremurilor, au continuat s� viseze, ridic�nd ochii spre cer, �n aspira�ia de a zbura. Mult �nainte de a se inventa avionul, Conrad Haas de la Sibiu a imaginat zborul cosmic, elabor�nd principiul rachetelor cu mai multe trepte. Manuscrisul �Coligatul din Sibiu� descrie aceste �ncerc�ri, realizate experimental inc� din 1569! Mai t�rziu, �n 1935 Herman Oberth (1894-1989), profesor �n ora�ul Media�, a lansat o rachet� cu combustibil lichid. (�n teza sa de doctorat sus�inut� �n 1923 la Universitatea din Cluj a conceput Racheta pentru spa�iile interplanetare). Tot un rom�n, Traian Vuia a inventat �n 1903 ma�ina zbur�toare folosind propriile mijloace de bord pentru desprinderea de la sol. Nici reprezentan�ii Academiei Franceze nu au crezut �n posibilitatea acestui zbor �i au respins memoriul inventatorului Traian Vuia cu rezolu�ia �nebun�. Acesta nu s-a descurajat �i a brevetat inven�ia �n august 1903 iar apoi, �n anii 1904-1905 a construit avionul prob�ndu-l �n zbor la 18 martie 1906 pe C�mpia de la Montesson l�ng� Paris. Prin brevetul s�u, prin construc�ia aparatului �i �ncercarea acestuia �n zbor, Traian Vuia este de fapt inventatorul avionului modern. De�i era con�tient de valoarea inven�iei sale, el spunea �Ce importan�� are cine a f�cut un lucru ! Important este c� el exist�, s-a f�cut. Eu n-am c�utat niciodat� gloria, fiindc� �tiu c� gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personal�, eu lucrez pentru gloria omenirii.� Numeroase bunuri de care azi se bucur� �ntreaga omenire, au fost create de rom�ni. Un exemplu concludent �n acest sens, este pancreina (insulina) descoperit� de medicul Nicolae Paulescu. Acest medicament, poate fi considerat cea mai mare descoperire medical� a secolul XX, aplicarea tratamentului salv�nd milioane de vie�i omene�ti. Spiritul inventiv al rom�nilor s-a manifestat �n cele mai diverse domenii de activitate, de la mijloacele folosite pentru scris, vezi �condeiul port�re� f�r� sf�r�it�, (str�mo�ul stiloului de azi) inven�ie brevetat� de Petrache Poenaru la Paris �n 1827 �i p�n� la tehnica forajelor petroliere de mare ad�ncime, brevetate de Ion Basgan �n 1934 �i 1937. Este demn de re�inut faptul, c�, tot pe teritoriul Rom�niei, a fost descoperit� una din cele mai vechi scrieri ideogramice din lume, Tablele din T�rt�ria jude�ul Alba (5000 �Hr ). De�i nu ne propunem s� facem o ierarhizare a creatorilor rom�ni, c�teva nume se impun prin unicitate : Gogu Constantinescu, Gheorghe I. Marinescu �i �tefan Odobleja. Gogu Constantinescu este creatorul unei �tiin�e noi, sonicitatea, care se ocup� cu transmiterea energiei prin vibra�ii. Teoria a fost expus� �ntr-o bro�ur� publicat� �n 1918 la Londra sub denumirea �Theory of sonics� av�nd drept consecin�� apari�ia a numeroase inven�ii care au contribuit la progresul tehnic mondial.(Pompele de injec�ie �i injectoarele pentru motoarele Diesel, motoarele sonice rotative, perforatoarele sonice, ciocanele sonice, etc.). Ca o recunoa�tere a contribu�iei adus� de Gogu Constantinescu, o grup� a clasific�rii interna�ionale a brevetelor poart� numele s�u : F16H33/12 � Transmisia Constantinescu. Gogu Constantinescu spunea �Tehnica de azi dispune de mijloacele necesare pentru a face lumea fericit�. Depinde numai de oameni s-o aplice �n folosul lor deplin, �n scopul unui ideal scump tuturor popoarelor � pacea.� Gheorghe I. Marinescu (1863-1938) eminent specialist �n histologie, patologie �i bacteorologie, este unul din fondatorii neorologiei prin lucrarea sa fundamental� �La cellule nerveuse� (dou� volume � Paris 1909). Teoria consonantist� creat� de rom�nul �tefan Odobleja (1902-1978), �n fapt teoria ciberneticii generalizate, pune �n eviden�� similitudinea dintre procesele psihologice ale fiin�ei umane �i coresponden�a lor �n �tiin�ele exacte oglindite �n procesele fizice din Univers. �n Om ca parte a �ntregului, se reg�sesc toate procesele fizice din Univers. Consecin�ele directe ale acestei teorii au condus la apari�ia calculatorului �i a teoriei cibernetice, aceasta reprezent�nd doar un aspect particular al teoriei cibernetice generalizate a lui Odobleja. �ntreaga teorie a fost publicat� de �tefan Odobleja �n lucrarea �La psichologie consonantiste�, �n dou� volume (1938 � Lugoj). Evident, �ntr-o astfel de prezentare sintetic� nu putem trece �n revist� pe to�i creatorii rom�ni. Cunoa�terea Rom�niei cu istoria ei multimilenar� poate fi f�cut� vizit�nd muzeele de Arheologie, Art�, Istorie, Tehnic�, Literatur� �.a.m.d. din �ar�. O incursiune la Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti, ofer� oportunitatea de a descoperi primul vehicol din lume cu form� aerodinamic� perfect�, av�nd un consum minim de energie la �naintarea �ntr-un fluid, inven�ie ce stopeaz� mult agresiunea omului �mpotriva naturii. �n fapt este vorba de automobilul construit �i brevetat �n Germania �n 1922-1923 de inginerul rom�n Aurel Persu, av�nd forma unei pic�turi de ap� �n c�dere. O alt� curiozitate �tiin�ific� o reprezint� Pilele Karpen cu electrozii din platin� �i aur, av�nd ca electrolit acidul sulfuric �n concentra�ie de 100%. Aceste pile, pentru care Vasilescu Karpen, (profesor, inventator �i fost rector al Politehnicii din Bucure�ti �n perioada 1920-1940), a elaborat o teorie matematic�, pun �n discu�ie principiul al doilea al termodinamicii. Un punct de mare atrac�ie �l constituie aparatul de zbor individual al lui Justin Capr� brevetat �n 1958 �i al doilea laser cu gaz (Heliu-Neon) din lume, realizat de profesorul Ion Ag�rbiceanu �n 1962. Am putea aminti �i pe al�i inventatori rom�ni, dar ei pot fi g�si�i �n site-ul expozi�iei rom�ne�ti. De la Aiki , Japonia. Men�ion�m �ns� ce a spus un alt savant rom�n, Henri Coand�, inventatorul avionului cu reac�ie (avion prezentat la expozi�ia mondial� de la Paris �n 1910), cu privire la contribu�ia noastr� �tiin�ific�. Afirma�ia a fost f�cut� la �nceputul deceniului VII al secolului XX . �Ce noroc ar avea omenirea dac� ar exista multe na�ii care s�-i fi adus fa�� de num�rul de locuitori at�t c�t i-a adus na�ia Rom�n� �n ultimii 120 de ani�. Aceast� afirma�ie r�m�ne valabil� �i azi pe o mai lung� perioad� de timp �i se sus�ine prin exemple din diverse domenii. Tipul �i cantitatea de energie utilizat� de-a lungul istoriei a marcat cicluri succesive de civiliza�ii. Datorit� �n special motorului cu ardere intern�, producerea �i consumul petrolului a c�p�tat o larg� r�sp�ndire la sf�r�itul secolului al XIX-lea. Trebuie subliniat faptul c� �n Rom�nia, mult �nainte de producerea industrial� a petrolului, au existat instala�ii de tehnic� popular� folosite �n extrac�ia petrolului, hecna cu cai. �n 1850 �n zona P�cure�i � Prahova, cu o astfel de instala�ie se extr�geau cca. 2t/zi. �i�eiul era scos ca �i apa din f�nt�ni cu g�le�i mari, hecne, ac�ionate manual cu ajutorul unor scripe�i � crivac - �i apoi prin for�a animal�. (�n timp ce o g�leat� se ridica plin� de �i�ei, alta, cobora.) Ceva mai t�rziu, fra�ii Theodor �i Marin Mehedin�eanu, au construit la R�fov � Ploie�ti (1856) prima instala�ie de rafinare industrial� a petrolului din �ar�, fapt pentru care Rom�nia este men�ionat� �n statisticile mondiale ca produc�toare de petrol. �n 1857 �i 1858, produc�ia industrial� de �i�ei a Rom�niei era de 257t/an. Din 1859, �ntre ��rile produc�toare de �i�ei apare �i S.U.A. cu o produc�ie de 274t/an. Theodor Mehedin�eanu, pe baza unui contract �ncheiat �n 8 octombrie 1856 cu prim�ria ora�ului Bucure�ti, �ncepe cu 1.04.1857 iluminarea Bucure�tiului cu petrol, astfel c� primul ora� din lume iluminat cu gaz lampant este Bucure�tiul. Ob�inerea hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen) s-a f�cut prin �Procedeul de rafinare cu bioxid de sulf lichid� brevetat �n 1908 de Laz�r Edeleanu (1861 � 1941). Mina de petrol de la �S�rata Monteoru� � jude�ul Buz�u, �n func�iune �i azi, este un unicat al tehnologiei de exploatare � se folosesc galerii de min� pentru extragerea petrolului. Localitatea este renumit� �i prin izvoarele s�rate, amenajate �n b�i termale cu efecte miraculoase �n vindecarea a numeroase afec�iuni, �n special de natur� reumatic�. Primul care a folosit principiul sonicit��ii �n forajul petrolier, a fost P. Otetele�eanu, care �n 1921, a brevetat procedeul �Sondaj rotativ uscat pentru petrol, sistem rom�n�, iar mai t�rziu folosind acela�i principiu al sonicit��ii, Ion Basgan a brevetat �n 1934 (Rom�nia) �i �n 1937 �n S.U.A., forajul petrolier de mare ad�ncime. Prin aplicarea acestei inven�ii, companiile americane, au ob�inut profituri uria�e. De�i inventatorul nu a reu�it s�-�i dob�ndeasc� drepturile de autor ce proveneau din aplicarea inven�iei, (evaluate de o firm� german� �n 1967 la 8,6 miliarde dolari) de la tribuna Muzeului Na�ional Tehnic �Prof. Ing. Dimitrie Leonida� din Bucure�ti, �i-a exprimat speran�a c� aceste contribu�ii rom�ne�ti vor fi cunoscute de lumea �ntreag�. El mai spera, c� dac� vreodat� va c�tiga acei bani care i se cuveneau, s�-i ofere cu generozitate tinerilor creatori rom�ni din toate domeniile, ca un fel de premiu Nobel. �n ofensiva omului pentru cunoa�terea lumii �n care tr�ie�te un rol determinant la avut Fizica. �i �n acest domeniu, numero�i creatori rom�ni au avut contribu�ii esen�iale. Astfel stabilirea c�t mai exact� a unor constante universale, este esen�ial� prin consecin�ele ce decurg �n via�a practic�, din aplicarea unor formule clasice. �n acest sens, Constantin Miculescu (1863 � 1937) a inventat �n 1891 un calorimetru �i a folosit o metod� original� pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei, 4,1857 J/cal. Determin�rile efectuate de al�i mari fizicieni ai lumii, ca J. M. Joule (1819 � 1889), E. M. Lenz (1804 � 1865) �i J. A. d� Arsonval (1851 � 1940) prezentau abateri de cca. 20% fa�� de valoarea exact� stabilit� abia �n 1950, c�nd Comitetul Interna�ional de M�suri �i Greut��i a adoptat valoarea definitiv�. Valoarea echivalentului mecanic al caloriei stabilit� de Constantin Miculescu la 4,1857 J/cal �n 1891 s-a modificat doar la a patra zecimal�, respectiv a devenit 4,1855 J/cal. Un model al calorimetrului folosit de inventator, realizat de academicianul Matei Marinescu, se g�se�te �n Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti. Un alt fizician, Dragomir Hurmuzescu (1865 � 1954) s-a ocupat de g�sirea constantei universale reprezent�nd raportul dintre unitatea electromagnetic� �i electrostatic� � constanta electrodinamic�, elabor�nd o tez� de doctorat sub �ndrumarea celebrului fizician francez Gabriel Lippman (1845 � 1921), laureat al premiului Nobel �n 1908. Mai t�rziu, Dragomir Hurmuzescu �mpreun� cu fizicianul francez J. Benoist, a descoperit proprietatea razelor R�ntgen de a desc�rca corpurile electrizate. De asemenea a inventat un material electroizolant � dielectrina � (amestec de sulf �i parafin� �n anumite propor�ii) �i electroscopul Hurmuzescu, folosit de so�ii Pierre �i Marie Curie la descoperirea Radiului. Un model al electroscopului se afl� �n Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti. Dragomir Hurmuzescu este �i p�rintele radiofoniei rom�ne�ti, la 1 noiembrie 1928 fiind inaugurat� transmisia radiofonic� permanent�. Prima sta�ie de radiofonie tip Marconi, folosit� �n Bucure�ti (B�neasa) se afl� la Muzeul Na�ional Tehnic din Bucure�ti. Structura atomului a fost o preocupare a oamenilor de �tiin�� �nc� din antichitate. C�nd modelul atomic s-a definitivat, o alt� problem� s-a n�scut, calcularea momentului magnetic al electronului. �tefan Procopiu (1890 � 1972), pornind de la teoria cuantelor a calculat �n 1912, momentul magnetic al electronului, descoperind �n acest fel magnetonul. Mai t�rziu, �n 1915 �n mod independent, N. Bohr la descoperit �i el. Procopiu a stabilit de asemenea faptul c� momentul magnetic al globului p�m�ntesc, a �nceput s� creasc� din 1932, dup� ce sc�zuse timp de 120 de ani. Av�nd acelea�i preocup�ri Alexandru Proca (1897 � 1955) a stabilit ecua�iile c�mpului mezonic, numite �i ecua�ii Proca. Independent de el, japonezul H. Yukawa, a prev�zut existen�a mezonilor �i a stabilit �i a stabilit ecua�iile de spin Proca. Tot Proca a pus �n discu�ie structura granular� a spa�iului �i timpului, a adus contribu�ii importante la teoria particulelor elementare. �ncep�nd cu deceniul patru al secolului XX, una dintre cele mai importante probleme puse fizicienilor din lumea �ntreag� a fost legat� de producerea energiei electrice �n centralele nucleare. Horia Hulubei (1896 � 1972) a participat la organizarea Institutului de Fizic� Atomoc� din Bucure�ti, al c�rui prim director a fost. El a vut �i alte contribu�ii � cu ajutorul unui spectrograf de concep�ie proprie, aob�inut spectre de raze X �n gaze ( printre primele �n lume). �n prezent, �n Rom�nia s-au dezvoltat domenii de v�rf ale fizicii ca laserii �i optica nelinear�, studiul materialelor nucleare prin tehnici de rezonan�� magnetic�, fizica plasmei �i a ionilor grei, producerea materialelor �i combustibililor nucleari, radiobiologia, studiul unor noi surse de energie etc. Un alt domeniu care a captat aten�ia oamenilor de �tiin�� rom�ni a fost chimia. Fondatorii �colii rom�ne�ti de chimie, au fost Petru Poni (1841 � 1925) la Ia�i �i Constantin I. Istrate (1850 � 1918) la Bucure�ti. Petru Poni a �mbog��it terminologia �tiin�ific� prin descoperirea a dou� minerale pe care le-a denumit Bro�tenit� �i Badenit� �i a �ntreprins un studiu aprofundat al petrolului, public�nd monografia �Cercet�ri asupra compozi�iei chimice a petrolurilor rom�ne�(1903). Constantin I. Istrate (1850 - !934) a elaborat o reac�ie chimic� datoric� c�reia a descoperit �n 1887 o clas� de coloran�i �Franceinele�, substan�e f�r� azot �i cu mare stabilitate la lumin�. El a �ntreprins studii �nsemnate �i asupra s�rii, (unul din z�c�mintele cele mai importante ale Rom�niei) �i a chihlimbarului. A fost comisar general pentru preg�tirea expozi�iei inaugurale a Parcului Carol I (1906), parc ce azi este inclus �n r�ndul monumentelor din tezaurul na�ional, constituind �i un punct de atrac�ie turistic�. Tot el a elaborat un studiu introductiv la volumul Dacia Preistoric� a lui Nicolae Densu�ianu sub titlul ��nsemn�tatea Daciei Preistorice� (1912). Printre cei mai cunoscu�i chimi�ti rom�ni contemporani pe plan interna�ional, este Costin D. Neni�escu (1902 � 1970). Contribu�iile acestui savant sunt consemnate �n literatura chimic� mondial� prin �Reac�ia Neni�escu� (ob�inerea unor deriva�i ai iodului), �Sintezele Neni�escu�, �Hidrocarbura Neni�escu�. A inventat o serie de procedee tehnologice pentru fabricarea unor medicamente, antid�un�tori �i a unor intermediari pentru chimia organic�. �n 1970 a ob�inut �n Germania medalia Hofman. Numeroase sunt �i inven�iile �n avia�ie. Cel mai prolific inventator din Rom�nia, este Henry Coand� (1886 � 1972), pomenit mai sus ca autor al avionului cu reac�ie. Tot el este inventatorul aerodinei lenticulare, construit� pe baza efectului Coand� (un fel de farfurie zbur�toare) aceasta fiind o inven�ie pentru mileniul trei. Henry Coand� este autorul �i a altor inven�ii de mare interes ca : sistemul de transport tubular de mare vitez� cu propulsie, prin aplicarea efectului Coand�, (fluidul de lucru fiind aerul comprimat care determin� deplasarea ultrarapid�), cl�direa cruciform antiseismic�, sau rezervor de petrol oceanic de mare capacitate etc. �n 6 mai 1911 Ion Paulat a prezentat �n revista Fl�gsport din Frankfurt, un hidroavion, acesta fiind printre primele �n lume. Printre eroii na�ionali cei mai �ndr�gi�i, este fl�c�ul din Bin�in�i, Aurel Vlaicu (1882 � 1913) constructor de avioane, inventator �i pilot deschiz��or de drumuri �n avia�ia mondial� �M-a� socoti r�spl�tit cu prisosin�� pentru cei patrusprezece ani de munc� de team� �i speran�e chinuitoare, dac� a� �tii c� am f�cut ceva, c�t de pu�in pentru progresul �tiin�ei �i pentru fericirea oamenilor�. A proiectat �i construit dou� avioane monoplane �n 1910 (Vlaicu I) �i �n 1911 (Vlaicu II) iar �n perioada 1912 � 1913 a proiectat Vlaicu III, primul avion de construc�ie metalic� din lume. La concursul interna�ional de la Aspen � Viena, din 1912, a ob�inut premiul pentru aterizare la punct fix, cu un aeroplan conceput, construit �i pilotat de el �nsu�i. Anastase Dragomir este precursorul cabinei catapultate a avionului c�nd acesta este �n pericol de pr�bu�ire. Inventatorul rom�n a brevetat �n Fran�a procedeul (brevet nr. 675566/1930) dar l-a experimentat �nc� din 28 august 1929 pe aeroportul de l�ng� Orly, celula para�utat� fiind lansat� de aviatorul francez Bussontrott. Apari�ia telefonului (1876 � Graham Bell), a reprezentat o revolu�ie �n tehnica de comunicare. Utilizarea acestuia nu necesit� o �tiin�� �nalt� pentru utilizatori (apelant �i receptor), a�a c� s-a r�sp�ndit �n toat� lumea, inclusiv �n Rom�nia (1882) destul de repede (cu �mbun�t��iri aduse de Hughes �i Edison). Telefonia a intrat �n impas, c�nd, datorit� cre�terii foarte mari a utilizatorilor (noi circuite), se ajungea la blocaj. Tocmai de aceea se impunea transmiterea mai multor mesaje pe aceia�i linie electric�. Primul cercet�tor care a conceput �i realizat o instala�ie opera�ional� de telefonie multipl� �n curen�i purt�tori ai unui curent microfonic de frecven�� audibil� a fost rom�nul Augustin Maior �n anul 1906, cu o schem� de telefonie duplex, �n laboratorul de electricitate al Po�tei din Budapesta, iar apoi pe o linie telefonic� de 15 km pe care a transmis cinci convorbiri �n multiplex. �n articolul publicat �n 1907 �n revista �Elektrotechnische zeitschrift� el a ar�tat c� a reu�it s� transmit� cele cinci convorbiri simultan. Un lung �ir de creatori �n domeniul teologiei ortodoxe, literaturii, istoriografiei, filozofiei �i sociologiei ilustreaz� cum �tiin�a rom�neasc� s-a impus �n lumea �ntreag�. Astfel Sf�ntul Niceta de Remesiana (338-340 � cca.420) teolog �i muzicolog este creatorul imnului capodoper� Tedeum Laudamus, c�ntat �n zilele noastre �n bisericile cre�tine din lumea �ntreag� (ortodoxe, catolice, protestante). Sf�ntul Ioan Casian (360-435) este fondatorul vie�ii monahale �n Europa Occidental� �i unul din marii doctrinari ai bisericii. Dimitrie Cantemir ( ) istoric, scriitor, etnograf, arheolog, orientalist, filozof este considerat unul din fondatorii etnografiei ca �tiin�� (Descriptio Moldaviae), �i ai orientalisticii. Mihai Eminescu poetul nostru na�ional reprezent�nd �Expresia integral� a sufletului rom�nesc� - Nicolae Iorga sau �Cea mai �nalt� �ncorporare a inteligen�ei rom�ne�ti� � Titu Maiorescu (a c�rui oper� este considerat� una dintre cele mai �nalte culmi ale romantismului literar european), interpret liric de mare for�� expresiv� al miturilor fundamentale ale rom�nilor, a reu�it printr-o mare putere de abstractizare �i sintez�, s� anticipe chiar unele teorii din �tiin�ele exacte legate de na�terea Universului, exprimate �ntr-o form� literar� de neegalat (La Steaua, Luceaf�rul etc.). Nicolae Iorga prin opera sa fluviu �nsum�nd peste 3000 de volume publicate �n rom�n�, german�, englez�, italian�, francez� este unul din fondatorii sociologiei na�iunii. Lucian Blaga filozof �i scriitor este teoreticianul subcon�tientului colectiv �n cultur� al�turi de elve�ianul Carl Gustav Jung �i rom�nul Mircea Eliade. El spunea c� �ve�nicia s-a n�scut la sat�. Oamenii de la sat (satul primordial) tr�iesc �n armonie cu natura. Inven�iile nu sunt aprioric distructive, devin a�a doar prin felul cum sunt utilizate de om. O importan�� cov�r�itoare privind atitudinea omului fa�� de natur� o are morala cre�tin�. Cel mai important istoric al religiilor din cultura universal� este considerat Mircea Eliade , al�turi de Dumitru St�niloaie (1903-1993) apreciat ca unul dintre cei mai mari g�nditori cre�tini din istoria umanit��ii. Subliniind �n continuare importan�a modului de utilizare a crea�iei �i �n mod special a inven�iilor, putem ar�ta c� aceea�i energie nuclear� poate servi unor scopuri nobile, sau poate fi folosit� �n mod distructiv. �tefania M�r�cineanu, fizician� rom�n�, descoperitoarea radioactivit��ii artificiale cu cca. zece ani �naintea savantei Irene Joliot Curie , o folosea pentru provocarea ploii artificiale �n �inuturi de�ertice. Tocmai pentru a nu fi folosite inven�iile �ntr-un scop distructiv, este necesar� comunicarea �ntre oameni, indiferent de barierele lingvistice, geografice, religioase. Cel mai la �ndem�n� mijloc de comunicare a fost �i continu� s� fie Muzica. Printre cei mai cunoscu�i rom�ni care transmit informa�ii despre sufletul nostru prin muzic�, amintim pe Ion C�ianu Valachus (1629-1683), care ne-a l�sat mo�tenire Codexul, con�ine c�ntecele rom�ne�ti, George Enescu, violonist, pianist, compozitor, dirijor care a adus muzica cult� rom�neasc� la nivelul muzicii universale �i Pascal Bentoiu, compozitor si exegetul cel mai important al operei lui Enescu. Cele c�teva repere nu sunt suficiente pentru cunoa�terea creativit��ii din Rom�nia. Numai aceia care str�b�t �ara de la un cap�t la altul, vizit�nd m�n�stirile, muzeele �i mai ales �ncerc�nd un contact nemijlocit cu oamenii acestor locuri, vor avea revela�ia adev�ratei dimensiuni a culturii �i civiliza�iei poporului rom�n" Nicolae Aurelian Diaconescu |
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 17:24
Marinbota, nivelul tau "de intelectual" lasa de dorit; eu m-am nascut si traiesc azi in Banat ca urmare a "bunavointei" cu care imi casapeau neamurile cei al caror gulas il "balotezi" cu spor si pe care ni-l recomanzi calduros. De aceea te-am sfatuit sa "tragi o raita" prin istorie; sper sa-ti "cada bine la ramazan" gulasul si dupa aceea. Crezi ca vreo natie supravietuieste uitandu-si trecutul, mangaind si acceptandu-si lichelele care-au calcat-o sub talpi si, ca final "glorios" si printr-un "pupat piata independentei"? Da, Ramonaanda, independenta ECONOMICA a unui judet, Bihorul, Timisul, Hunedoara, Caras-Severinul, ai dreptate, e de dorit fiindca nu ni s-ar mai da bani preferential, dupa cati copii, nepoti, stranepoti, nasi, fini sau cuscrii are sir Ion sau mister Papugiu din Bucale, mare grangur si etc.; normal c-ar fi de dorit, dar asta-i cu totul altceva, n-are tangenta cu autonomia TERITORIALA. Am mai scris-o si-o repet, pt. ultima oara: daca n-ati trait voi vremea respectiva, intrebati-va parintii; am mai avut un astfel de "mort" in casa - regiunea Mures-Autonomo-Maghiara, impusa pe-atunci de "fratele mai mare Ivan"; oare de ce credeti ca i-a favorizat pe ei si nu pe noi? Fiindca multi dintre ei, indeosebi cei din randul conducerii lor, au fost (si multi mai sunt inca) otrepe care si-ar vinde si pielea ca sa se poata ridica si huzuri pe spinarea oricui - vezi Soros, Lantos si mai sunt. Sa cotrobai dupa ei si sa-i scot de la naftalina pe toti, numai spre a vi-i insira? Daca ma mai calca pe batatura care nu trebuie vreun istet, o fac si pe-asta, cu tot cu "nepartinicele" lor luari de pozitie din Congresul American si cu "justele lor cerinte" privitoare la drepturile "oprimatei si aproape deznationalizatei minoritati maghiare" din Romania! Dupa cum am promis!
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 18:21
Congresul al V-lea al P.C.d.R. a fost pregatit de un secretariat provizoriu, care era format din urmatorii: Elena Filipescu-Fffipovici, Eugen Iacobovici, Paul Goldstein, Timotei Marin, Solomon Tinkelman-Timov, Constantin Parvulescu, Moscu Kolin (Gh. Stoica), Alexandr Danieluk-Stefanski (Gorn). La lucrarile congresului, desfasurate in U.R.S.S., la Gorikovo (langa Moscova), intre 3-24 decembrie 1931, au fost convocati sa participe 38 de membrii ai P.C.d.R., toti sub pseudonim.
Iata si numele conspirative ale delegatilor la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo: 1. Alexandrescu - Grosnev Gheorghi 2. Artur - Topa Mihai 3. Ardeleanu - Goldberger Nicolae 4. Aurel - Aladar Imre 5. Balog - Fodor Stefan 6. Braun - Halitki Emil 7. Busuioc - Lazar Aron (Alexandru Buican) 8. Corneliu - Grun I. Nicolae 9. Costache - Dubinski, Moise Abraham 10. Cristea - Encsel Mauriciu 11. Covaci - Schultzberger Olga 12. Florea - neidentificat 13. Furnica - Botnar Profiri Stefanovici 14. Ghita - Breiner Bela 15. Georgescu - Chelerman Dumitni 16. Gorn - Stefanski-Danieluk, Alexandr 17. Iepure - neidentificat 18. Ignat - Iliescu Alexandru 19. Ionel - Popescu Gheorghe-Otelaru 20. Marinescu - neidentificat 21. Mihai - Pehlivanov Gheorghi (Petre Gheorghe) 22. Mihalcea - Patrascanu Lucretiu 23. Morozov - neidentificat 24. Niculescu - Vexler Carol-Talmazan 25. Paraschiv - Ducu Stefan 26. Pavel - Goldstein Dori 27. Radu - Borila Petre 28. Socolov - Finchel Iosif 29. Smaranda - Filipescu-Filipovici Elena (Maria Ciobanu) 30. Stejar - Avramescu David 31. Tatarascu - Marin Timotei 32. Toma - S. Tinkelman-Timov 33. Teodorescu - neidentificat 34. Maghiar - Fazecas Andras 35. Vifor - Iacobovici Eugen 36. Vasilescu - Grofu Dumitru 37. Verzeanu - Bucur Nicolae 38. Zamfirescu Zoe - Ecaterina Arbore-Ralli Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezinta cateva date statistice interesante privind compozitia nationala, sociala si profesionala (gradul de scolarizare) al participantilor la Congresul al V-lea de la Gorikovo, astfel: COMPOZITIA NATIONALA: Romani 10 (dintre care unul evreu); unguri 8 (4 evrei); bulgari 2; ucrainieni 3; evrei 1. NIVELUL DE STUDII: cu o scoala superioara (facultate) 2; cu liceu 2; cu patru clase 20; (restul participantilor nu si-au declarat studiile). COMPOZITIA SOCIALA: muncitori 18(75%); inteleetuali 2; revolutionari de profesie 2; tarani 1; fara profesie, restul. Menlionam�ca Alexandru Iliescu "Ignat" s-a inscris drept muncitor, desi atunci cand a fugit in U.R.S.S. el avea o bacanie; asadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARATI: metalurgisti 10; ceferisti 2; constructori 1; tabacari 3; tamplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarati, nici unul nu lucra, in acel moment, in vreo intreprindere. Ultimii doi ceferisti fusesera concediati in urma arestarilor de la 1 august1931. Din partea Komintern-ului, lucrarile au fost conduse de Bela Kuhn (Schlosser), fostul secretar al lui Lenin, conducatorul revolutiei bolsevice din Ungaria (1919), inabusita de Armata Romana si care, evident, nutrea din acest motiv nu chiar cele mai bune sentimente fata de Romania si de Romani. Tot din partea Komintern-ului, la lucrarile Congresului al V-lea P.C.d.R. au mai participat Gheorghi Dimitrov, D. Z. Manuilski si Matias Rakoezi (viitorul dictator stalinist al Ungariei, pana la criza din 1956). Conform unui raport SSI (Serviciul Special de Informatii), Alexandru Iliescu Ignat - ca si ceilalti delegati la Congresul al V-lea - au plecat din Romania mai intai in directia Berlin (Romania nu avea relatii oficiale cu U.R.S.S.), unde ii s-au retinut pasapoartele romanesti si li s-au inmanat alte documente de identitate, cu care au intrat in U.R.S.S.. In cadrul Komintern-ului exista un departament special - Departamentul pentru Relatii Internationale - care asigura deplasarea agentiIor sai, ca si transferurile de informatii si valuta. Departamentul includea, intre altele, si o asa-numita sectie tehnica, specializata in procurarea de pasapoarte false. Pina in 1933, cand Hitler a venit la putere in Germania, serviciul extern al Departamentului pentru Relatii Internationale, din cadrul Komintern, avea sediul la Berlin. Acest serviciu extern procura fondurile necesare pentru deplasarea emisarilor secreti ai Komintern ori pentru delegatiile partidelor comuniste care participau la congresele de la Moscova. Acesta a fost si cazul Kominternistilor din Romania printre care Alexandru Iliescu (Ignat) care, in 1931, s-au deplasat clandestin la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo (langa Moscova), via Berlin. La Berlin, Alexandru Iliescu Ignat si ceilalti Kominternisti romani au primit o mica bucata de stofa, pe care si-au cusut-o in interiorul pantalonilor, in care se afla ascunsa urmatoarea atestare pentru autoritatile vamale sovietice: Legitimatie. Tovarasul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o suma de pana la 20 de dolari. Legitimatiile ascunse in bucata de stofa semnata de secretarul Departnentului pentru Relatii Internationale al Komintern, erau opera unui anume Fritzmann. Delegatia Kominternisiilor Romani, printre care si Alexandru Iliescu Ignat, a ramas pentru cateva zile la Berlin, inainte de a se deplasa catre granita sovietica. Tuturor membrilor li s-au inmanat pasapoarte false, care sa le ateste calitatea de oameni de afaceri. Acest gen de pasapoarte erau.procurate de la un functionar elvetian din Bale, Max Habijanic, care percepea pentru activitate un ciubuc de o suta de franci elvetieni lunar. In 1932, Kominternul a transferat sediul sectiei externe de la Berlin, la Paris, care a devenit astfel placa turnanta a activitatilor sale operative din strainatate. Sefa sectiei externe de la Paris a fost, intre 1932-1937, elvetiana Lidia Dubi iar sectia a fost codificata, in mesajele Komintern, drept Punctul 20. Mai trebuie precizat si un alt detaliu telmic. Sectia de la Berlin a Komintern era incadrata cu agenti GPU (din 1934, NKVD), care au insotit delegatia Kominternistilor Romani - deghizati in oameni de afaceri, pana la granita sovietica. Pe teritoriul U.R.S.S., Alexandra Iliescu Ignat si ceilalti oameni de afaceri romani au avut dreptul la maximum 20 de dolari, bani de buzunar. Intreg Congresul al V-lea a fost dominat de chestiunea nationala, mai exact de acuzatiile aduse de Komintern conducerii P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criza economica (marea criza din 1929-1933, care lovise si Romania), pentru a trece la actiuni insurectionale, conform "Planului Kolarov", in scopul Dezmembrarii Romaniei, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Cateva citate din luarile de cuvant sunt cat se poate de semnificativ asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii nationale si asupra minoritatilor din Rominia. Gheorghi Dimitrov: "Dupa razboi [primul razboi mondial n.n.] in decursul unui sir de ani, nu am vazut ca proletariatul natiunii dominante din Romania sa fie mobilizat impotriva ocupatiei unor regiuni straine, impotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania." (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 333 din 1931, fllele 844-845). Bela Kuhn: "Noi nu trebuie sa punem problema autonomiei, noi ne vom calauzi dupa lozinca noastra de baza �a autodeterminarii." (Loc. cit. fila 862) Rezolutia adoptata la incheierea Congresului al V-lea, redactata de Bela Kuhn - la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru in noul secretariat C.C. al P.C.d.R. - specifica in problema chestiunii nationale urmatoarele: "Romania contemporana nu reprezinta prin sine o unire a tuturor Romanilor, ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Versailles, pe baza ocuparii unor teritoni straine si pe baza inrobirii unor popoare straine. Burghezia si mosierimea din Romania, infaptuind propriile lor planuri imperialiste si indeplinind, totodata, insarcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina si Banatul si supun unei asupriri nationale nemaipomenite si unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, rusi, ucraineni, bulgari, nemti, turci si altii." (Biblioteca Academiei Romine, Arhiva Istorica, Cota Ab XIII-3). Conform insa recensamantului din 1930, Romania prezenta urmatoarea structura minoritara, raportata la un numar total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% rusi; 2% bulgari; 3,2% ruteni si ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi si slovaci; 0,3% sarbi, croati, sloveni; 1,5% tigani; 1,6% alte minoritati. La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, langa Harkov; intre 28 iunie si 7 iulie 1928 - se afirmase ca in Romania existau 6 milioane de minoritari. Cum observam, in numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporisera cu 2 milioane, ajungand la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov. |
|
marinbota 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 19:49
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-15 17:24:00 Nu tin minte sa-ti fi recomnadat vreodata gulas asa ca nu mai avem ce discuta, confunzi sezonu cu fazonu, cu aceste cuvinte inchei si spor la creatie mai departe pe acest forum . |
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 20:06
Perfect! Probabil din lipsa de argumente mai pertinente!!!
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 20:44
Multumescu-ti tie, Mytcor, ca mi-ai usurat o sarcina: aceea de-a cotrobai prin biblioteca spre a gasi si posta sub nasul duduii "cosmopolite" si mare admiratoare a gulasului, exact "gulasul" pe care l-ai postat. Cam indigest!!! Si, fiindca m-a calcat totusi pe batatura, nu ma pot abtine sa nu adaug si "incomensurabilul bine" facut de marele si admiratul revolutionar "roman" Laszlo Tokes, de pe pozitia lui de agent operativ dublu - atat al AVO maghiar, cat si cel al CIA si nu de ieri-alaltaieri ci de mai bine de-un sfert de secol (ca si fratele lui de-altfel, doar ca acela-i cetatean american si nu canadian cum se afirmase), bine ce s-a tradus in zugravirea romanilor dupa bunu-i plac la toate "inaltele porti" unde-a fost invitat sa-si verse veninul si in deplangerea "bietilor minoritari maghiari, deznationalizati si asimilati" de catre "olahi" (daca nu stiati cum ne numesc ei intre ei)! Si, repet, SECUII NU SUNT MAGHIARI!!!
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 21:10
Ar mai trebuii postata sub nasul compatriotilor nosti politicieni si-o initiativa legislativa pentru interzicerea ONG-urilor si-asa ziselor Fundatii Culturale ce primesc sprijin financiar din afara tarii .
Atunci ne-am convinge si de onestitatea multor "intelectuali" cosmopoliti ce le populeaza, dar mai ales am observa si interesele lor ce-i mana-n lupta pentru o cauza sau alta dar numai in interesul ROMANIEI nu !... |
|
emilia_3milia 4 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Pitesti |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 21:20
Nu am citit toate mesajele postate de voi cu referire la acest subiect,dar intrebarea mea este:cat la suta dintre romani a avut grija de "Romania noastra" asa cum se cuvine? Vad zi de zi oameni aruncand gunoaie din masina in timpul mersului,vad zi de zi tineri care distrug spatiile verzi,vad primari carora nu le pasa daca orasul lor are servicii de colectare ,reciclare gunoaie,e.t.c.....asa ca oameni buni,noi daca am avea ceva oricum nu meritam.Cu parere de rau....
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 22:16
Nu te supara, Emilia, aici e vorba de altceva si-anume se dezbate AUTONOMIA TERITORIALA a asa-zisului "tinut secuiesc" si nu despre ce meritam sau nu! Oricum, nu-mi spune ca n-ai aruncat niciodata o hartie pe strada, ci numai in cosul de gunoi! Ne cunoastem toate "petele", nu-i nevoie sa ni le etalam pe taraba ca la reclama-vanzari produse si sa ne batjocorim singuri, s-au gasit destui s-o faca, desi, la o privire mai atenta, poti observa ca nu-si vad propriul par de sub nas, dar iti vad tie paiul; ce-asteptam, sa ne curete primarul. politaiul sau popa mizeriile noastre? Sau altii, de aiurea? Sau iti inchipui cumva ca daca ne vindem tara "la bucata" or sa ne faca altii ceea ce suntem noi prea puturosi sau indolenti pt. a o face? Viseaza, draga, viseaza, visele sunt inca neimpozitabile!
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:21
Exemplu simplu de educatie:
Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama: - Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa? Da, dragul mamii :) - Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana? Ba da, puiul mamii :) - Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?! Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI... 
favorita nr.1
|
|
andreealex_2005 12 mesaje Membru din: 1/02/2009 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:24
De la: sirius_zegetina, la data 2009-02-15 20:44:27Multumescu-ti tie, Mytcor, ca mi-ai usurat o sarcina: aceea de-a cotrobai prin biblioteca spre a gasi si posta sub nasul duduii "cosmopolite" si mare admiratoare a gulasului, exact "gulasul" pe care l-ai postat. Cam indigest!!! Si, fiindca m-a calcat totusi pe batatura, nu ma pot abtine sa nu adaug si "incomensurabilul bine" facut de marele si admiratul revolutionar "roman" Laszlo Tokes, de pe pozitia lui de agent operativ dublu - atat al AVO maghiar, cat si cel al CIA si nu de ieri-alaltaieri ci de mai bine de-un sfert de secol (ca si fratele lui de-altfel, doar ca acela-i cetatean american si nu canadian cum se afirmase), bine ce s-a tradus in zugravirea romanilor dupa bunu-i plac la toate "inaltele porti" unde-a fost invitat sa-si verse veninul si in deplangerea "bietilor minoritari maghiari, deznationalizati si asimilati" de catre "olahi" (daca nu stiati cum ne numesc ei intre ei)! Si, repet, SECUII NU SUNT MAGHIARI!!! |
|
andreealex_2005 12 mesaje Membru din: 1/02/2009 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:25
ai dreptate daca-i spui unui secui ca e maghiar te usca in bataie
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:26
De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:  cred, totu�i c� merge mai bine la categoria "bancuri politice"
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:34
Pt. toti care santeti atat de inversunati impotriva Secuilor!!!!
 Vedeti sondajele de opinie pe Romania Libera, un site unde poti vota anonim fara sa fii injurat (eventual rupt in bataie) de cineva sau tras ulterior la raspundere:  www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt Astept pareri :) 
favorita nr.1
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:37
De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie: da...ce sa zic....comparatia e ridicola.... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:40
www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt
adica 95% dintre romani considera k cererile de autonomie ale secuilor sunt indreptatite?  |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:52
bai...sondajul ala e un fake...in mod sigur....asa cum sunt mai toate sondajele de opinie....
|
|
umblataprinlume 72 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Constanta |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 01:56
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:52:37bai...sondajul ala e un fake...in mod sigur....asa cum sunt mai toate sondajele de opinie.... Vai ce fata educata... "bai" de care? Termale, sau cu dus rece?  si ce limbaj literar
favorita nr.1
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 02:06
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:40:38www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt Ioana, aici ��i dau dreptate 100% s� te �ndoie�ti de veridicitatea acelui sondaj. Dup� cum ai v�zut nu este relevant. Sund doar c�teva post�ri �i alea de unguri r�u-voitori. Umblat�prinlume, Eu sunt din Cluj, din inima ardealului �i pot s� spun cu m�na pe inim� c� sunt c��iva nostalgici care-�i doresc a�a-zisa autonomie. �n rest, ungurii de aici, dac� �i �ntrebi ce sunt...�ti ce-�i r�spund?! C� sunt rom�ni! Cei �ovini sunt at�t de pu�ini �nc�t nici nu �ndr�snesc s� ca�te gura! �i s� fie clar : Rom�nia este un stat unitar de drept! a�a este �i a�a va r�m�ne. Nu va primii ungurimea �i secuimea nici un fel de autonomie cu toat� Uniunea European� cu tot la un loc!
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
stejerean_vasile 672 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bistrita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 03:30
De la: dora_visinescu, la data 2009-02-16 02:06:08De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-16 01:40:38www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt e fain ce spui... totusi cazul Kosovo... 
Omerta Vision
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:07
Ai dreptate, Dora, majoritatea ungurilor sunt si de treaba, si revoltati cand aud alegatiile cretinilor nostalgici din randul lor; am prieteni unguri de f. multi ani si-i cunosc. Din pacate, in afara de "vajnicii lor leaderi", cu capatanile pline de aburi de palinca si de planuri revansarde post `918 pt. "marea nedreptate savarsita prin care li s-a ciuntit si faramitat...imperiul" se gasesc "cantatori in strana" printre cei cu stiinta putina dar ranzosi, dornici nevoie-mare in a arata ce le poate pielea "imputitilor de olahi". Tocmai de la asemenea specimene am auzit afirmatia facuta cu pumnii stransi "Transilvania a fost si este, de drept, a noastra"! Sa nu le tragi peste bot? Iar dupa specificul lor de neam viclean si las, de pusta, se-ascund in spatele secuilor maghiarizati, neam ce se trage din sucii nordici si care are tot atata legatura cu fino-ugricii cata am si eu cu un predicator mormon. Kosovo e un precedent periculos; un stat artificial musulman auto-declarat in mijlocul Europei, nerecunoscut de multe tari si sustinut de cine si cu ce interese?! Nu-i tocmai aceeasi situatie. Iar Umblateiprinlume ii recomand calduros sa mai umble precum closca prin batatura, sa mai rascaie - daca se poate - ceva mai profund prin ceea ce, se pare ca-i place si posteaza cu nonsalanta si vadita satisfactie; poate-poate are bafta sa inghita un vierme mai ambitios care urca la creier si devine subiect de presa internationala ca si predecesorul ei american. Si, poate, "isprava" se lasa si cu ceva verzisori, mai stii???!!! Gheseftul omului!!!!
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:21
A�a este Sirius. Nu se poate compara Kosovo cu Rom�nia.
Eu cunosc unguri mult mai s�ritori �i de treab� dec�t mul�i rom�ni. Aici " ne m�nc�m cojile �mpreun�" �i de foarte multe ori am dat �i am primit ajutor de la ei. Nu se pot compara cu acei fanatici care cer autonomie sau mai �tiu eu ce impresii au �n dovleacul �la golit de orice urm� de ra�iune. Nu pot s� nu v�d c� sunt unguri cumsecade la fel cum sunt �i unguri �ovini. Nu exist� p�dure f�r� usc�ciuni!
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:27
�i s� fie clar, a�a cum a spus �i Pre�edintele B�sescu, Constitu�ia Rom�niei spune c� suntem un stat unitar de drept �i cei care nu vor s� �n�eleag� asta n-au dec�t s� plece �n lumea larg�, unde vor ei sau s� viseze �n continuare.
Cu at�t vor r�m�ne, cu visele! Nu va fi niciodat� nici un fel de autonomie pe teritoriul ��rii noastre.
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
sirius_zegetina 808 mesaje Membru din: 28/01/2009 Oras: Resita |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 13:57
Da, Dora, padure fara uscaturi nu exista niciunde-n lume. Traind niste ani buni inTimisoara, am avut ca vecini, iar apoi ca prieteni, o familie de unguri extraordinara si chiar si-acum, dupa multi ani in care nu mai suntem vecini, am ramas tot prieteni ca si-atunci. Am mancat impreuna aceeasi paine, am impartit si-un pahar de apa, daca nu se putea altfel, i-am ajutat, ne-au ajutat, am fost mai apropiati unii de altii decat ar fi putut fi rudele. Si se revoltau sincer si adresau "urari de bine" cosangenilor lor, ori de cate ori cate-o otreapa isi permitea sa jigneasca vreun roman ori sa-l nedreptateasca . Niciodata n-am judecat o natie sau etnie in bloc ci individual, fiindca fiecare oploseste in randul ei jigodii umblatoare-n doi craci. Dar tot in Timisoara am intalnit si opusul acestei familii (si nu doar al ei), un specimen care a scos din "trambita" exact fraza postata mai-nainte. L-am pocnit peste bot si l-am intrebat a cui paine o mananca: a romanilor sau a budanilor? Ce crezi c-a raspuns? ca are "sange ungureasca-n vine"! L-am mai pocnit o data si i-am urat calatorie sprancenata cu un singur bilet - numai dus - spre Buda. M-a ocolit de-atunci, traversa pe celalalt trotuar cand ma observa, iar dupa "rivolutie"... dus a fost! in mult-iubita lui Ungarie unde, surpriza!, nimeni nu l-a intampinat nici cu paine si sare, nici cu flori, nici c-un discurs omagial pt. atitudinea lui "patriotica". Si, spre sfarsitul anilor `90, a venit "bravul Pista" inapoi in "prapadita Romanie" cu coada-ntre picioare! Fain, nu?! In atentia amatorilor de astfel de experiente!!!
|
|
|
|