Cat mai e sau nu romania a noastra?

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:

Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama:
- Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa?
Da, dragul mamii :)
- Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana?
Ba da, puiul mamii :)
- Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?!
Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI...

Bun bancul referitor la Ungaria

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:



Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama:

- Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa?

Da, dragul mamii :)

- Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana?

Ba da, puiul mamii :)

- Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?!

Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI...


Bun bancul referitor la Ungaria

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:34:07Pt. toti care santeti atat de inversunati impotriva Secuilor!!!!

Vedeti sondajele de opinie pe Romania Libera, un site unde poti vota anonim fara sa fii injurat (eventual rupt in bataie) de cineva sau tras ulterior la raspundere:


www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt



Astept pareri :)

Am vazut sondajul cu pricina...si m-a cuprins un scato metafizic.Astia daca nu mai au nicio rusine,nu mai am nici eu,si o sa fac un mirobolant uro pe cele 96% pe care le-au supt ei pe gratis.

romanism.net/

De la: kali13, la data 2009-02-16 22:03:38

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:

Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama:
- Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa?
Da, dragul mamii :)
- Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana?
Ba da, puiul mamii :)
- Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?!
Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI...

Bun bancul referitor la Ungaria

E un banc vechi rusesc de pe la inceputul anilor `90... n-are rost sa-l actualizezi tu referitor la ungaria. nu dovedesti decat un complex de inferioritate referitor la tine.

Umblateiprinlume: Esti "umblata" pe "centuri", mandro??? Au, in ridichea aia proprietate personala, pe care-o porti pe umeri cu-atata fudulie, incape si-o fluturare de idee mai profunda, ori numa` "prafunda"??? Stii care-i diferenta dintre un secui si-o boanghina? Secuiului (aluia de nu si-a uitat obarsia), daca-i spui ca-i bozgor, ii sare mustarul (cuvant pastrat in lb. lor) pe pereti si-ti rade o "cazma" sanatoasa peste mancatoare de nu poti hali o luna! Iar ungurul - ramane dupa cum este. Fa experienta!!! Trebuie sa repet de-o mie de ori ca "iudemeristii" au bagat secuii la inaintare pt. a semana zanzanie intre ei si noi? Dati-va jos "ochetii" aia de nu vad si-n laturi si mai apucati-va de gandit, ca nu v-o fi durand ganditoru`! Iar daca va apuca niscaiva crampe, mai luati un "algocalmin" si toti or fi multumiti: si voi, ca v-a trecut durerea, si farmacistii ca le faceti un gheseft!

E a noastra...asa cum si nevestele sunt ale noastre, deaia putem sa le schimbam...
www.schimbdeneveste.ro

www.youtube.com/watch?v=vQc15KMdWEI

Omerta Vision

Lui augustus: inca unul care gandeste cu celalalt "cap" din dotare e deja prea mult! Au impuiat precum iepurii ori sobolanii pe alte forumuri "crestine", acum mai dau de-un altul cu mintea creata ca lana de oaie si-aici? Si nemtii au "schimb de neveste", dar nu fac din asta nici show la care sa se holbeze toti retardatii, nici nu-si afiseaza poftele pe toate gardurile ca sa aiba cainii pe ce se usura! Cand iti mai fata mintea "pui" de-astia, fa bine si posteazati-i pe blogul personal! Si fara !!!

De la: sefubatrin, la data 2009-02-18 09:00:59

De la: kali13, la data 2009-02-16 22:03:38

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:

Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama:
- Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa?
Da, dragul mamii :)
- Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana?
Ba da, puiul mamii :)
- Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?!
Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI...

Bun bancul referitor la Ungaria

E un banc vechi rusesc de pe la inceputul anilor `90... n-are rost sa-l actualizezi tu referitor la ungaria. nu dovedesti decat un complex de inferioritate referitor la tine.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

al cui sef esti talica?intreb si eu,nu dau cu parul,imi plac sefii care-si cunosc lungul nasului,mata cat de lung ai nasu'?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

am pus aceasi intrebare presedentiei romaniei si parlamentului europei si astept un raspuns(avind deja unul de la parlamentul european prin care au spus caci inplicatziile diferitelor organisme de securitate nu se subordoneaza lor)deci controlam ce putem.idea este de merge inainte(nu de a intzelege)

De la: sefubatrin, la data 2009-02-18 09:00:59

De la: kali13, la data 2009-02-16 22:03:38

De la: umblataprinlume, la data 2009-02-16 01:21:30Exemplu simplu de educatie:

Intr-o familie de viermi care traia intr-un kkat, mezinul isi intreaba mama:
- Mama, noi santem viermi ca toti ceilalti viermii si am putea trai de exemplu si intr-o cireasa?
Da, dragul mamii :)
- Mama, dar n-am putea oare trai mai bine intr-un mar, sau ceva mai exotic, de exemplu intr-o banana?
Ba da, puiul mamii :)
- Mama, atunci de ce traim intr-un kkat?!
Ah mai puiule, pentru ca asta este tara noastra si santem PATRIOTI...

Bun bancul referitor la Ungaria

E un banc vechi rusesc de pe la inceputul anilor `90... n-are rost sa-l actualizezi tu referitor la ungaria. nu dovedesti decat un complex de inferioritate referitor la tine.

Ma faci sa rad....si chiar o fac

pt.sefu[sefa]batrana:asculta cucoana drept cine te crezi de spurci pe toata lumea,cretino?

..................................................................................................................................





" Misiunea României trebuie sã ne fie mai scumpã decît toatã istoria universalã, deºi noi ºtim cã trecutul României este timp fãrã istorie.


Miturile unei naþiuni sînt adevãrurile ei vitale. Acestea pot sã nu corespundã adevãrului; faptul n are nici o importanþã. Suprema sinceritate a unei naþiuni faþã de sine însãºi se manifestã în refuzul autocriticii, în vitalizarea prin propriile ei erori. ªi apoi o naþiune cautã adevãrul? O naþiune cautã puterea.



Oamenii în care nu arde conºtiinþa unei misiuni ar trebui suprimaþi. Fãrã spirit profetic, viaþa este un joc inutil. Numai în clipa cînd România se va consuma în flãcãrile interioare ale menirii sale ea va înceta sã fie întristãtoare. Cãci dacã Rusia a fost numitã sfîntã ºi tristã, atunci România, aºa cum a oscilat pînã acum în nesigura ei viaþã, nu poate fi numitã decît întristãtoare. ªi întristãtoarea Românie va înceta sã fie o realitate numai cînd ceasul ei solemn va bate. Dar ce poate însemna ceasul solemn al unei naþiuni?


Cînd o naþiune ia conºtiinþã de sine însãºi pentru a ºi modifica direcþia ºi cursul existenþei sale, cînd la aceastã rãspîntie ea înþelege sã ºi valorifice toate virtualitãþile în sensul ancorãrii în marele ritm al istoriei, atunci se apropie de momentul esenþial, daã nu de culmea sa.


Dacã România nu þinteºte înspre momentul ei solemn, dacã tot ce a trãit aceastã þarã într un trecut de umilinþe ºi un prezent de compromisuri nu se va rãzbuna în voinþa de afirmare ºi de definire a unui destin, atunci totul este pierdut. În umbrã a trãit, în umbrã va muri! Dar dacã forþele ei subterane, care trebuie sã existe ºi pe care noi nici nu le bãnuim, vor scoate la ivealã o altã Românie, cu alte conþinuturi ºi cu alt contur? Nu vom fi atunci îndreptãþiþi sã aºteptãm splendoarea unui destin, ce în trecut nici mãcar în transparenþa iluziilor noastre nu ni s a revelat?


Vitalitatea României va trebui sã ºi gãseascã odatã o expresie, deoarece ne am înjosit prea mult în trecutul ºi prezentul nostru pentru ca, într o explozie, sã nu ne trãim o adevãratã metamorfozã. Am fost totdeauna pesimist cînd am vorbit de România; dar cred cã viaþa este destul de iraþionalã ca sã înfrîngã un ireparabil al istoriei ºi al destinului nostru. În momentul cînd aº fi convins cã posibilitatea unei schimbãri la faþã a României este o iluzie, din acel moment o problemã a României pentru mine n ar mai exista. Întreaga noastrã mixiune politicã ºi spiritualã trebuie sã se reducã la voinþa încordatã a unei schimbãri la faþã, la trãirea exasperatã ºi dramaticã a metamorfozei întregului nostru stil de viaþã. Dacã înþelepciunea secularã, care spune cã istoria nu face salturi, ar avea dreptate, atunci ar trebui sã ne sinucidem cu toþii pe loc. Dar instinctul, pasiunea ºi elanul nostru profetic de la toþi pot sã înveþe ceva, numai de la înþelepþi nu. Existenþa noastrã nu poate primi un sens decît de la un salt, de la un salt definitiv ºi esenþial.


O voinþã totalã de transformare n a existat niciodatã la noi, nemulþumirea cu destinul ºi condiþia noastrã n a depãºit forma aproximativã a unei atitudini sceptice. Scepticismul este întîia treaptã în scara unui proces de transformare, este întîiul element care ne dã conºtiinþa destinului nostru. Prin el putem fi în afarã de noi înºine, pentru a ne mãsura forþele ºi a ne determina o poziþie. Superficialitatea noastrã derivã din a nu fi putut depãºi aceastã primã formã, din a ne fixa în spectatori comozi ai inerþiei noastre, din a ne fi gustat ironic agonia. Românul îºi zeflemiseºte propria lui condiþie ºi se risipeºte într o autoironie facilã ºi sterilã. M a revoltat totdeuna absenþa dramatismului în trãirea destinului nostru, m a durut aceastã indiferenþã spectacularã, acest perspectivism exterior. Dacã toþi împreunã am fi suferit intens de dezastrul nostru, dacã am fi deznãdãjduit organic de neînsemnãtatea noastrã în lume, cine ºtie dacã, prin acele mari conversiuni morale ce se întîmplã numai pe culmi, astãzi n am fi trecut pragul istoriei? Românii n au devenit pãnã acum pozitivi ºi creatori, deoarece în procesul de autodepãºire ºi de autonegaþie ei n au urcat decît o singurã treaptã. Va trebui o nebunã intensificare a ardorii noastre, pentru ca viaþa sã devinã foc, elanul nostru vibraþie infinitã ºi toate ruinele noastre simple amintiri. Ar trebui cu toþii sã ne gîndim solemn la aceastã realitate: România este o þarã fãrã profeþi, adicã o þarã în care nimeni n a trãit realitãþi viitoare ca prezenþe efective, ca actualitãþi vii ºi imediate, în care nimeni n a vibrat de obsesia unei meniri. ªi ar trebui ca, în acest gînd solemn, sã jurãm a fi altfel, sã ardem într un fanatism orb, sã ne înflãcãrãm într o altã viziune ºi în noi gndul unei alte Românii sã fie singurul nostru gînd. A continua consecvenþi liniei istoriei noastre este a ne destrãma într o formã atenuatã de sinucidere. Nu vorbesc numai de schimbarea unor forme politice, ci de o transformare în temeliile vieþii noastre. Va trebui sã renunþãm la luciditãþile care ne reveleazã atîtea imposibilitãþi, pentru ca orbi sã cucerim lumina de care ne au înstrãinat acesteluciditãþi. "


.............................................................................................................................


E. Cioran - Schimbarea la fata a Romaniei

Ca sa nu va mai pierdeti vremea, mergeti in Ungaria in orice magazin si o gramada de unguri vor umbla dupa voi sa va serveasca. O sa vedeti pe toate produsele din magazinele lor scris mare romaneste. Cine o fi tampit ei sau noi? Prostia este boala la grea si se pare ca la noi este si incurabila.

Prost e ala care nu vede mai departe de lungu` nasului! Nu era vorba de ungurii din Ungaria care-si vad de treaba lor, nici de cei de-aici care-si vad de propriile necazuri, dau mana cu vecinu` Ion si ciocnesc impreuna o cinzeaca, povestindu-si pataniile si amaru`unul celuilalt, mai tu asta! Daca n-ai priceput ca ii clantaneam pe cei care, cu spume la gura ca Azorica, chelalaie pe la toate "inaltele porti" de pretutindeni ca vor AUTONOMIE TERITORIALA, fiindca - vezi tu! - is "deznationalizati, oprimati, marginalizati", nu mai pot rasufla de raul "olahilor", n-au niciun fel de drepturi si libertati si, prin urmare, cer un statut gen Kosovo, de ce te bagi numa` ca sa te afli-n treaba? Citeste tot ce s-a postat si dup-aia om mai vedea, nu te-nfoia ca un curcan c-ai facut cativa pasi prin Ungaria si-ai vazut ceva marfuri pe care scria si-n romaneste - asta se cheama politica de afaceri, ca nu-s nici ei nascuti alaltaieri sa nu vada ca multi romani umbla pe la ei sa-si faca oaresce cumparaturi! Mare branza! si pe snacks-urile noastre sau pe "natty" fabricate la Stei scrie si-n ungureste, care-i problema? Ce te afli mai breaz crezand ca poti da lectii, nu vezi ca esti pe langa subiect?!

Te rog, scrie Romania cu R majuscula..e Tara noastra alla fine !!!!

Snatche

Draga mea, eu as scrie si ROMANI mereu cu majuscule nu numai ROMANIA, dar avem, din pacate, atatia printre noi care nu-nteleg ce-nseamna sa ai o tara in care sa nu defileze trupe straine incat mi-i sila sa le tot explic; eu am prins, in primii ani ai copilariei, perioada cea mai urata cand inca mai tropoteau pe strazi trupele "eliberatoare" sovietice, prin `59 si stiu cum te simti vazand "spectacolul" asta. De aceea le mai dau unora peste nas, uneori mai dur. Ca nu-s capabili sa priceapa si nu stiu altceva decat sa ironizeze pe cei care poarta pamantul asta-n suflet... asta e... nu stiu cine le-a pervertit gandirea, pot doar s-o constat.

De la: sefubatrin, la data 2009-02-09 14:30:42E un articol din Romania Mare?

Articol din Armata Romaniei" nr. 17 (228) din 27 aprilie 1994.

Cel mai bun raspuns! Meriti un

De la: sirius_zegetina, la data 2009-03-04 21:41:07 Draga mea, eu as scrie si ROMANI mereu cu majuscule nu numai ROMANIA, dar avem, din pacate, atatia printre noi care nu-nteleg ce-nseamna sa ai o tara in care sa nu defileze trupe straine incat mi-i sila sa le tot explic; eu am prins, in primii ani ai copilariei, perioada cea mai urata cand inca mai tropoteau pe strazi trupele "eliberatoare" sovietice, prin `59 si stiu cum te simti vazand "spectacolul" asta. De aceea le mai dau unora peste nas, uneori mai dur. Ca nu-s capabili sa priceapa si nu stiu altceva decat sa ironizeze pe cei care poarta pamantul asta-n suflet... asta e... nu stiu cine le-a pervertit gandirea, pot doar s-o constat.

trupele sovetice au fost retrase in 1958....

Ioana, imi pare rau, da` musai sa te contrazic: retragerea trupelor sovietice a inceput in `58, dar s-a incheiat in prima jumatate a anului `60. In `59, fiind plod in grupa mica - la gradinita - inca mergeam numai pe langa peretii caselor, fiindca pe drum circulau in draci "gaz"-uri sovietice pline de "Ivani" in toalele "armatei rosii", iar in drumul lor nu era sanatos sa stai nici macar din intamplare, astia avand mereu vagi urme de creier prin vodca si un oarecare procent de sange prin aceeasi licoare. In oraselul in care m-am nascut si-n imprejurimile lui era plin de "sov-rom"-uri, adica un fel de companii mixte sovieto-romane, nicio exploatare a vreunui zacamant nu se putea face fara ca cizma lu` Ivan sa nu calce si ea pe-acolo, asa ca stiu despre ce vorbesc - din vazute si traite, nu din auzite ori citite in carti. De aceea te-am mai atentionat asupra istoriei si-a modului cum e scrisa de unii istorici.

Poporul de imparati din tara nimanui



Astazi, popoarele care au daruit lumii marile civilizatii ori au disparut (sumerienii, persii, vechii egipteni, incasii...), ori, comparativ cu gloria trecuta, vegeteaza (grecii, italienii, olandezii, spaniolii, portughezii, englezii, turcii, arabii etc.). Noi, cei nascuti din ciocnirea a doua civilizatii care au modelat fata Lumii Vechi, traco-daca si romana, nu am avut inca momentul nostru de stralucire. Ba parca, cel putin teritorial, traim intr-un regres continuu!
Suntem un popor nascut batran, sau neterminat, spun unii, popor vegetal, proclama altii! Strainii sunt de vina si faptul ca ne-am nascut in calea rautatilor, proclamam noi! Sau greaua mostenire a trecutului, sustine fiecare generatie, lamentandu-se ca nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi si refuzand sa priceapa ca omul nu poate fi sub vremi, ci tot sub oameni, sub alti oameni care au avut taria sa-si supuna vremurile! Si niciodata nu ne-am pus intrebarea de bun-simt... Dar noi, noi chiar nu avem nici o vina?
Strainii ne resping pentru ca au ceva cu noi sau pentru ca nu pot sa ne inteleaga? Dar noi, noi ii intelegem, oare? Am facut ceva concret sa-i intelegem si sa ne facem intelesi? Ii vorbim strainului, adesea copilul sau chiar nepotul nostru, la scara Istoriei, in limba lui si pe coordonatele mentalului lui, sau in limba noastra si coordonatele gandirii noastre intortocheate, de ghiuj batran si sfatos chiar si cand cere? Se impaca vreunul dintre noi cu ideea de a fi doar simplu soldat al datoriei si nu un Napoleon genial in toate, gata sa gaseasca solutii si sa dea sfaturi oricui, la orice, oricand si in oricare imprejurare? Se simte vreunul dintre noi in stare sa si primeasca lectii, nu numai sa dea? Vrem cu adevarat sa invatam despre si de la altii si sa-i invatam, la randul nostru, cate ceva despre noi? Stim si, daca stim, recunoastem oare cine suntem cu adevarat?
De ce?
Ne tragem seva, ca popor statornic, in aceasta parte a Lumii Vechi, dintr-o semintie care era, pentru antici, cea mai numeroasa dupa aceea a inzilor. O semintie care, considera Herodot cu doua milenii si jumatate in urma, ar fi putut fi de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului! Ar fi putut fi, dar nu a fost! De ce? Nu numai ca inaintasii nostri nu au durat un imperiu care sa supuna lumea, dar si-au pierdut treptat bastina!
Spatiul nord tracic, spatiu al etnogenezei romanesti, cuprins intre Dunarea de Mijloc si Adriatica, Nipru si Marea Neagra, Carpatii Padurosi si Albania, Kosovo, nordul Greciei (linia Skok-Jirecek-Philippide), a explodat in puzderie de insule gravitand de jur imprejurul continentului nord-dunarean (Adolf Armbruster), redus la ceea ce, la 1 decembrie 1918, s-a numit Romania Mare. Si erodarea a continuat: am pierdut Tisa cu Jula, Seghedinul si Debretinul, Timocul si vestul Banatului in 1920, Moldova de est si de nord, cu Tara Hertei, in 1940, Vlahia Dristorului care s-a dus, tot in 1940, dupa fosta Vlahie care este Tara lui Asan, Insula Serpilor in 1948... De ce, daca vitejia nu ne-a contestat-o niciodata nimeni? Si nici dreapta judecata! De ce, daca inaintasii nostri au fost cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci (Herodot)?
In evul mediu romanesc nici un proiect de cruciada nu ne-a ocolit, imparatul latin de Constantinopol, Henri de Hainaut (1206-1216), fiind incredintat ca romanii erau oamenii... cei mai temuti si cei mai tari ai intregului Imperiu, ba chiar ai pamantului! Si nici un papa, rege ori imparat catolic n-a imaginat o cruciada antiotomana fara Magna Valahia (Marea Tara a Romanilor, Mapamondul Borgian, sec. XV) sau blocul dacic (1595, Barton, agent englez la Poarta). De ce, daca s-a temut insusi Soliman (Magnificul, dupa Anton Verancsics) sa ne atace in 1526, cand a desfiintat Ungaria, sau in 1529, cand a indraznit sa asedieze Viena, de ce, cand in prima conflagratie mondiala, Occidentul, prin Georges Clemenceau, declara in fata poporului roman imi scot respectuos palaria, am pierdut treptat aproape totul? De ce am castigat batalii dupa batalii, dar am pierdut de fiecare data razboiul? De ce vitejii traco-daci si-au pierdut rand pe rand pamanturile in fata legiunilor Romei, intre 146 i.Hr. si 106 d.Hr.? De ce, daca erau superiori aproape tuturor popoarelor si aproape egali cu grecii (Cassius Dio), si-au pierdut limba, mare parte din obiceiuri, traditii, intr-un cuvant cultura, capotand in fata civilizatiei romane? Si daca tot si-au impletit destinul cu al semintiilor mediteraneene, de limba si cultura latina, venite in Dacii ex toto orbe Romano (Eutropius), de ce poporul rezultat din impletire n-a mostenit de la romani tenacitatea, disciplina, acceptarea ordinii si supunerii fata de porunci (Strabon) care, racordate calitatilor lor nationale, aceleasi ca si ale romanilor, i-ar fi facut stapanii lumii? De ce i-au influentat ei pe cuceritori, o data deveniti cetateni ai republicii si militari, legiune dupa legiune proclamandu-si comandantul imparat si indreptandu-se de la Dunare spre Roma, cu vechea netemere de moarte a poporului nemuritorilor (Herodot, Ovidiu, Pomponius Mela, Strabon)? De ce n-am suportat, ca germanicii, ideea unui conducator pe care sa-l urmam? De ce, inteligenti fiind si autori individuali de planuri perfecte, niciodata aproape duse la bun sfarsit, n-am durat o putere care sa infrunte veacurile? De ce imparatii basmelor noastre, Ros Imparat, Verde Imparat etc. in realitate sunt simpli cnezi de sate, de ce Fetii nostri Frumosi au alergat dupa himere si tinerete fara de batranete sau viata fara de moarte, nu dupa concret, chiar daca fetele noastre l-au preferat pe Catalin Luceafarului? De ce taranii nostri si-au spus pruncilor coconi, adica fii de imparat, si nevestelor lor cocoane, de ce voievozii s-au numit dominus - domn, purtand mantia de purpura si coroana imperiala? De ce, avand ca indivizi toate calitatile si stapanind un pamant atat de bogat, a carui dulceata l-am preschimbat in Eden pentru latrones gentium din toate timpurile, am fost si suntem condamnati sa fim vesnic poporul sarac din tara bogata? De ce, darzi si razboinici, adevarata intruchipare a lui Marte (Ovidiu), ne-am topit in popoarele moderne vecine, constituite pe pamantul nostru, cu sangele nostru curgandu-le prin vene, cu trasaturile noastre, dar cu alte apucaturi in spatele pavezei ridicate de limbi straine noua, pe care le-am insusit uitandu-ne stirpea? De ce suntem romani dar si, in parte, unguri, secui, ceangai, bulgari, sarbi, croati, sloveni, slovaci, cehi, hutuli si, de foarte curand, ucraineni? De ce buciumele si doinele noastre plang? De ce intotdeauna in baladele noastre eroul moare acceptandu-si cu fatalism destinul? De ce la trei romani doi se intorc intotdeauna impotriva celui de-al treilea? De ce, beneficiind de uriasul bagaj de cunostinte tehnice si inventivitate mostenit de la inaintasii traco-romani, am durat o civilizatie a lemnului in Tara de piatra? De ce noi, urmasii cetatenilor Romei care au cladit Europa, noi artefact al istoriei, suntem astazi invitati sa intram alaturi de urmasii barbarilor in casa comuna care a fost, in fapt, casa noastra? De ce din bagajul de intelepciune mostenit ne-am facut lozinci doar din proverbele ce accepta fatalitatea: Apa trece pietrele raman!, Capul plecat, sabia nu-l taie!, Fa-te frate cu dracul pana treci puntea! s.c.l., sugrumandu-ne in numele lor, in fasa, eroii?

Si fara sa ne gandim ca, apa trecand, roade piatra care in timp se tot micsoreaza, ca nu e nevoie ca sabia sa desprinda capul care va fi strivit de cizma straina pusa pe grumaz si ca, o data pe punte, diavolul ne va arunca de fiecare data in hau! De ce ne-am impiedicat eroii sa-si urmeze destinul? Din pizma care, potrivit cronicilor, l-a ucis si pe Domnul Unirii? Ca nu cumva sa sara cizmarul peste calapod? De ce ne place sa ne punem in frunte prosti, pentru a putea sa-i batjocorim apoi cum ne vine la gura, aratandu-ne superioritatea doar prin vorbe? Si de ce vedem intotdeauna doar paiul din ochii altora si niciodata barna din propriii ochi? De ce la noi prostul moare intotdeauna de grija altuia? De ce n-am acceptat niciodata principiul omul potrivit, la locul potrivit? De ce clamam nevoia de Tepes, dar admitem ca hotul neprins e negustor cinstit? De ce admitem transformarea hotilor in negustori cinstiti si a tradatorilor in eroi, gratulandu-i cu invidie cu un Bravo lui, baiat destept! Cine poate, oase roade!? De ce generatie dupa generatie ne confruntam, in saracie cu lustru, exact cu aceleasi probleme, refacem ca Sisif drumul la infinit, cand solutia era mostenita? De ce sfarsim la batranete prin a deveni exact ceea ce uram mai mult in tinerete, pentru ca generatia urmatoare sa o ia de la capat, cu speranta ca, daca strange cureaua un pic, o sa-i fie bine candva, la pastele cailor sau, mai curand, pe lumea cealalta? Vulturii nu vaneaza muste!, ne-au lasat diata mosii si exact asta facem, nascandu-ne si murind, generatie dupa generatie, in una si aceeasi vesnica reforma, care ne scoate periodic gunoaiele la suprafata, ca furtuna ce rascoleste fundul apelor adanci, fiindca mandria ne-a impiedicat de fiecare data sa incepem cu inceputul - cu acel strop de intelepciune care spune Cunoaste-te pe tine insuti! Si, cunoscandu-ne, ne-am fi dat seama ca tragedia noastra incape intreaga in cinci vorbe - Sa moara si capra vecinului!
Avem tot ce ne trebuie sa cladim piramide, dar constructia noastra nu depaseste stadiul de plan, fiindca de mii de ani ne amagim cu minciuna ca Pe-al nostru steag e scris Unire,/ Unire-n cuget si-n simtiri! Noi, cei care sarim intotdeauna cu usurinta nevastuicii dintr-o extrema in cealalta! Votand schimbarea cu eterna majoritate zdrobitoare de 99,98%! De ce, scapati de marxism, de patriotardism, ne aruncam astazi, cu bucuria prostului, intr-un nou tip de internationalism, la fel de antiuman ca si cel proletar? Chiar nu putem trai fara isme?
Ce ne lipseste?
Cheia insucceselor noastre dintotdeauna nu sta in suma defectelor noastre care, trecand pe prim-plan la elite, ne saboteaza interesul national, aceleasi defecte sesizate de Herodot in veacul V i.Hr., de Mauricius in veacul VI d.Hr., de Kekaumenos in 1078, de mii de tineri reformatori ai natiei sau de observatori straini pe care ne grabim sa-i huiduim si chiar de noi insine, atunci cand ne analizam la rece clasa politica in cuvinte identice pe parcursul a doua milenii si jumatate: umbla pe toti sa-i insele si minte strasnic si fura mult, jurandu-ne zilnic cu juraminte infricosate - si isi calca usor juramintele si facand si fratii de cruce, si cumetrii, inchipuindu-si ca prin aceasta ii vor insela pe cei mai simpli! Cheia se afla in cuvintele lui Herodot - sub o conducere unitara! Sub o conducere unitara, semintia inaintasilor nostri si a noastra ar fi putut deveni de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului!
Dar de cate ori au acceptat inaintasii nostri si noi insine unitatea in istorie? De ce ala si nu eu? De circumstanta l-au acceptat pe Burebista in fata asaltului Romei si, cand Cezar a pierit, de Maur n-a mai fost nevoie! Porniti pe un drum, uniti in interes national s-au gasit intotdeauna, de-a doua zi, unii mai cu idei, care au actionat independent si contrar, din pozitie subalterna. Decebal tradat si parasit, Vitalian tradat si ucis, Gelu parasit si uitat, Ahtum tradat si ucis si asa mai departe Vlad Dracul, Vlad Tepes, Ion Voda, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Horea, Tudor, Avram Iancu, Ion Antonescu etc. Au rezistat ca lideri la romani cei foarte norocosi si cei ce au stiut sa-i scurteze de cap pe hicleni: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Petru Rares si ceilalti, dar acestora li s-a dus vestea de degraba varsatoriu de sange nevinovat. Tara a ramas aceeasi si a indurat mai departe, suportandu-si fatalist boierii pe care Macarie ii definea la 1538, pentru eternitate, drept minti oarbe pentru cele ce vor veni, dornici doar sa-si insuseasca averi ale altora, iar pe ale lor sa le inmulteasca cu mijloace nedrepte, prea rar saturandu-se de nesfarsita reforma si sculandu-se impotriva balaurilor care ne inghit de vii (Tudor Vladimirescu)! Ba chiar acceptand periculoasa idee ca nu am fost si nu suntem in stare sa facem nimic decat sub bici!
Soarta noastra ar fi fost alta si va putea fi alta daca am fi inteles ori vom intelege ca, in numele interesului national, ar fi trebuit sau va trebui, o data decizia luata si liderul ales, sa actionam unit si nu numai prin vorbe, de la opinca la vladica, pentru telul propus, fara sa acordam prioritate intereselor personale sau de grup. Dovada ca, in ce priveste trezirea constiintei nationale, doua milenii de istorie, de experiente catastrofale, de pierderi irecuperabile, de la Herodot citire, n-au schimbat intr-adevar nimic sta in plangerea reformistilor de la 1769, care-si doreau exact ce ne dorim si noi, astazi: In patru parti ale lumii/ Pre numiti era romanii/ ca sunt escusiti la fire/ Dar n-au intre ei unire./ Si dintr-a lor neunire/ Va veni a tarii peire. (Istoria Tarii Romanesti da la let 1769)
Iar daca cei ajunsi, cel mai adesea pe nemerit, in fruntea bucatelor au subordonat aproape intotdeauna interesul national lacomiei, setei de putere, ambitiilor lor meschine, poporul s-a facut in egala masura vinovat de a se fi complacut, adaptandu-se fara ambitii oricarei situatii si facand din complacere si adaptabilitate un modus vivendi. In 1736-1739, unul din cumplitele razboaie ruso-austro-turce, decise sa rezolve Chestiunea Orientala (nerezolvata nici astazi cu toate bombardamentele pacifiste din Kosovo), ne-a insangerat pentru a mia oara tara, excese deosebite petrecandu-se in Banat, acolo unde romanii luptasera atat in armata romano-germana, cat si in armata turca si, cei mai multi, pe cont propriu, ca haiduci impotriva colonistilor catolici. Cu stupoare notau agentii imperiali ca, la hore, duminica, jucau alaturi tarani, haiduci si soldati romani in uniforme nemtesti sau otomane, chiuind Tine Doamne tot asa, nici cu turcu, nici cu neamtu! Tine Doamne tot asa! Haosul devenise stare naturala, iar urmasii cuceritorilor Lumii Vechi - un popor de supravietuitori!
Tradarile si ambitiile personale, lipsa de unitate au facut ca planul unirii tuturor romanilor, conceput atunci, la jumatatea veacului XVIII, sa tot fie amanat, pana cand Europa s-a incaierat, miza fiind tocmai bogatiile noastre, si razboiul Crimeii a pus capat celei de-a n-a Noi Ordini continentale, introdusa cu tunul de Sfanta Alianta. Condusa de tineri cu pregatire militara, dar si scoliti in revolutiile europene, generatia pasoptista a reusit sa-si impuna vointa vechilor boieri si sa realizeze, dintr-o fictiune numita Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, printr-o lupta tenace, in perioada 24 ianuarie 1859-11 decembrie 1861, unirea reala, intr-un singur stat numit Romania. Cum? Ne dezvaluie secretul scrisoarea din 13 ianuarie 1856 a lui Mihail Kogalniceanu catre C.A. Rosetti: Am indemnat pe toata lumea, si sper sa fi reusit, ca fiecare sa lase deoparte orice dusmanie, orice parere de mana a doua si sa ne tinem hotarat si uniti sub marele si nobilul steag al Unirii!
Printr-un efort de vointa surprinzator, care a dovedit ca se poate, unitatea a rezistat atunci pana la implinirea obiectivului Unirii, avand deci ca liant camarazii de arme si idei, dar a capotat ulterior in fata magicului cuvant Reforma. Proiectul de reforma agrara din 1862 i-a facut pe cei ce purtau in suflet germenul parvenirii si demonul lacomiei sa devina peste noapte, din marxisti, boieri. Este cazul lui I.C. Bratianu, daca nu artizanul, cel putin sufletul Monstruoasei coalitii care a dus la rasturnarea ctitorului Romaniei moderne, Alexandru Ioan I Cuza, punand sub semnul intrebarii insasi Unirea in perioada 11 februarie-10 mai 1866!
In locul lui Cuza, care a acceptat sacrificiul de dragul interesului national, a fost adus un strain si inoculata criminala idee ca nu suntem in stare sa ne guvernam singuri. Ca ne trebuie un mediator strain pentru a realiza ceva! Nemaivorbind de faptul ca noi, cei nascuti intr-o republica devenita imperium mundi, am acceptat reintoarcerea de la democratie la barbarie prin regalitatea reintrodusa, intr-o Europa unita si civilizata, de germanici (franci, ostrogoti, vizigoti, vandali, saxoni) la inceputurile evului intunecat!
Uitam adesea, datorita meritelor minore incontestabile ale lui I.C. Bratianu, in continuarea operei cuzistilor de modernizare a structurilor statale, ca, la apusul carierei, el a fost, alaturi de Carol I, artizanul si semnatarul unui tratat secret de alianta a Romaniei cu Austro-Ungaria (Viena, 18/30 octombrie 1883), indreptat nu numai impotriva Frantei, Marii Britanii si Rusiei, dar si a interesului national care cerea eliberarea teritoriilor celor patru milioane de romani supusi de Ungaria dualista genocidului etnic si cultural si Unirea lor cu tara! Ca o ironie a sortii insa, cel ce va relua munca lui Mihail Kogalniceanu si Cuza, in perspectiva primei mari conflagratii mondiale, avea sa fie tocmai fiul sau, Ionel Bratianu, adevaratul artizan, alaturi de Regina Maria, al Marii Uniri din 1918. Cu diplomatie, dar si duritate, el a explicat generatiei sale ca in chestiunile cele mari, in acele de ordin moral care stapanesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare si de nationalitate, nu pot fi preturi de tocmeala, nu pot fi motive de oportunitate ca sa te hotarasca a le compromite, coborandu-te de pe taramul inalt si sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor si anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rasplatirii!
De ce era necesara o astfel de punere la punct? Pentru ca adevarul in privinta elitei noastre politice din primele decenii ale veacului trecut, elita idealizata de urmasii sai intru totul de astazi, difera de ceea ce ni s-a inoculat prin educatie. Si, fara cunoasterea acestui adevar, am ajuns sa facem scump platita greseala din 1996, cand ne-am dat pe mana celor 15 000 de specialisti, adica a propriilor noastre himere! In cuvinte cumplit de actuale, unul dintre analistii politici lucizi facea, din interior, radiografia elitei politice romanesti a anilor 1914-1919, definind-o drept Turn Babel... in care cele mai scarboase ambitii cautau sa-si faca jocul la adapostul declamatiilor patriotice... Toata lumea facea politica europeana si nimeni romaneasca, adica toata lumea se preocupa de soarta Europei si nimeni de a Romaniei.
Romanii se imparteau in francofoni si germanofili si cereau intrarea noastra imediat in razboi, dupa cum simpatiile lor se indreptau spre unii sau spre altii din beligeranti, fara sa se ocupe de interesele romanesti. Nimeni nu mai simtea romaneste! (C. Argetoianu)
Daca am fi cunoscut si acceptat acest adevar, am mai fi fost oare nevoiti sa o luam de la capat sau sa suportam oracaiala bicisnica a unor falsi profeti botezati analisti politici? Fiindca Europa nu a permis Unirii celei Mari, platita cu un milion de martiri, carora, in loc de Remembrance Day, le dam astazi Valentine's Day, sa existe decat 20 de ani, dupa care, in anul tradarii generale 1940, cand diplomatii lesinau ca midinetele, semnandu-i decesul, cand regele, politicienii si generalii si-au pus limba in ghips, armata Tarii, neprimind ordinul de lupta s-a retras de la toate fruntariile fara sa fi tras (suprema umilinta!) un foc de arma! Cu o singura exceptie - maiorul Valeriu Carp, simplu comandant de batalion, care s-a jertfit interesului national, oprindu-i pe rusi cu foc in fata Putnei! Iar rasplata i-a fost pe masura! Proclamat de rusi criminal de razboi, figureaza inca pe lista infamiei in tara in care o justitie chioara i-a declarat eroi pe spionii defectori care, vanzand secrete economice si militare, n-au tradat poporul roman, ci pe Ceausescu (!!!!!).
In aceeasi situatie se afla Reintregitorul, militarul care a reinviat virtutea romana, angajandu-i pe romani intr-un razboi national, fara aliati consfintiti prin tratate! Si a facut-o ridicand prin proclamatia Catre romani, din ianuarie 1941, steagul lui Mihai Kogalniceanu, Cuza si Ion Bratianu: Fii om, fii drept si recunoaste ca deasupra ambitiilor si intrigilor si urilor este Patria, este vesnicia Neamului si ca acolo trebuie sa ne intalnim intotdeauna chiar daca nu ne intelegem de fiecare data! (Ion Antonescu). Pentru ca nu Unirea pamanturilor noastre intr-un tot a fost cheia de bolta a edificiului nostru national, ci unirea in cuget si-n simtiri, unitatea care ne-a lipsit aproape intotdeauna si ne lipseste si astazi cand suntem pe cale sa cedam pentru eternitate parti din putinul ramas, fara sa ne punem, orbi la colapsul spre care ne indreptam ca neam, intrebari...
Ai voie?
Ai voie in dispretul majoritatii, urmand doar propriul interes, sa calci in picioare jertfa generatiilor trecute si viitorul generatiilor nenascute? Ai voie sa te substitui lui Dumnezeu, decizand unilateral ca binele general nu tine de vointa majoritatii dispretuite, ci de vointa celor putini si (auto)alesi, despre a caror moralitate si calitati reale ar fi multe de spus? Ai voie sa vinzi in detrimentul interesului national suflete de romani, pamant romanesc, paduri, pasuni, ape, fabrici, holde, mine, drumuri, flote, banci? Gandeste-te, spunea geniul national si el hulit astazi de epigoni, ca Tara aceasta este rodul muncii unor zeci de generatii si ca apartine altor zeci de generatii care vor veni (Mihai Eminescu). Iar interesul national este liantul fara de care ne-am inceta existenta ca fiinta etnica, este coloana noastra vertebrala, este ceea ce ne face demni si egali in randul celorlalte natiuni, amintindu-le ca avem si noi o misie a implini in lume (Nicolae Balcescu). Cu singura conditie de a ne tine hotarat si uniti sub steagul lui! Cine s-a saturat de Romania este liber sa plece unde o vedea cu ochii! Dar fara pamantul mortilor nostri si al pruncilor nostri nenascuti, pe talpi! Pentru ca nimeni nu are dreptul sa ia decizii pentru altii!
De mii de ani ne lamentam! De mii de ani cladim scenarii si ne ucidem, din indolenta sau invidie, visele. De mii de ani speram ca poate o noua generatie va avea curajul sa se priveasca sincer in oglinda sufletului si sa extirpe, in sfarsit, cancerul din noi! Romanul... dusmanul romanului! Singurul etern! De mii de ani! Si tot de mii de ani adormim cu speranta ca generatia copiilor nostri va fi poate cea aleasa, aceea care va gasi solutia nu in isme, nu pe pamant strain, ci in sine! Sa fi sosit oare clipa? Sa se fi nascut in sfarsit o generatie de romani-soldati, dupa atatea si atatea generatii de romani-Napoleoni si imparati? O generatie unita, capabila sa-si schimbe mentalul, genetic mostenit, de supravietuitor intr-unul de cuceritor? Si daca aceasta este generatia, va intelege ea, oare, ca nu Canada trebuie cucerita, nu Statele Unite, nu Germania, ci... Romania?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Mikkaela si Alexandra, pareti doua tinere adorabile. O sa aveti multa viata de vazut si din pacate ati avut nesansa sa porniti in viata intr-o perioada in care vreti/nu vreti interactionati cu generatii intunecate. Va doresc sa nu va lasati pangarite de veninul acesta. Nu se merita, fiindca ei vor iesi din uz pana la urma si lucrurile vor sta cu totul altfel. Pastrati-va pentru atunci neatinse de frecusurile cu ei altfel ve-ti ajunge sa fiti la fel ca ei cand veti avea varsta lor. Nu-mi doresc ca puiul meu cand o fi om mare sa dea piept cu astfel de plosnite uracioase. Constat ca dupa ei, cam toti avem probleme cu scrisul, cu verbul, ne impiedicam in cuvinte, suntem tonti, impocriti, etc. Asta poate ca ei au probleme cu cititul. Asa ne trebuie daca nu ii punem pe un piedestal si nu le ridicam osanale. Cat despre temenele, nu incercati, am facut eu concesia asta din bun simt si toleranta dar degeaba, frectie la un picior de lemn. Nu va amarati degeaba. Vedeti-va de treburile voastre dupa cum considerati de cuvinta pentru a va pastra "omenia". In rest, toti mai gresim, ne mai dam seama, ne mai schimbam parerile, nimic rau in asta. "Nobody is perfect!"
Cat despre subiectul topicului, suntem prea mici pentru a combate sau dezbate. Asta stiu sigur.

All Things Grow With Love

si eu am patit-o, in Cluj, aveam vreo 20 de ani, venisem in vizita la o familie si m-am dus cu fetele la cofetarie sa ne luam prajituri. era vanzatoare acolo o proasta de unguroaica necioplita, care, asa a facut: ne-a dat afara! si nu a vrut sa ne serveasca, pentru ca i-am vorbit pe ROMANESTE! iubitul meu spune totusi ca ungurii sunt OK, si ca lumea e rea.....cred ca acest comportament depinde de gradul de cultura si civilizatie. iar ardelenii sa mai plece nintel capul: cate rafinarii sunt la ei, ca doar masinile lor nu merg cu apa de la robinet?!?
totusi, in vara asta, daca o sa plec in circuit prin tara, nu ma duc prin ardeal....am toate sansele sa raman nemancata, fara benzina, si nu vreau sa raman pe acolo, vin in muntenia mea imputita unde oamenii sunt mai amabili. chiar si cu ungurii nostri.

Dintr-o singura intamplare ai dedus ca ungurii au o "problema"?Pacat

De la: radu_toma_2006, la data 2008-11-15 16:28:18mai va dau o tema : gazele, electricitatea, telefonia, firmele de comert tot, dar absolut totul nu mai e romanesc. ne-am vandut tara pe spagi si comisioane !

Corect, cu asta s-a inceput inrobirea noastra, apoi au urmat bancile care au fost lasate de atot-luminatii tarii sa incurajeze si sa promoveze un comportament iresponsabil de indatorare a populatiei. Spun iresponsabil dar e putin mai corect fiind o invitatie la sinucidere. Astfel ne-au sucombat pe toti si au iesit "cativa" la suprafata ca "gunoaiele ridicate desupra din valtoare". Am auzit expresia asta pe undeva si o reproduc. Dupa cate mandate au trecut pana acum in democratie cam asta ar fi bilantul. Mandatele se schimba, mutrele sunt aceleasi. Nu fac decat sa-si dea coate sub centura fara sa se gandeasca la motivul pentru care se afla acolo si ce trebuie facut pentru o tara pe care au luat-o in stapanire FARA DATORII si au adus-o intr-o mizerie iremediabila. Nu stiu ce inseamna sa-ti crape obrazul de rusine si continua sa ne zambeasca care pe unde apuca. Bunul simt ne spune ca zambetul este semnul succesului si bunastarii. Ei nu stiu nici asta. De unde nu e nici Dumnezeu nu cere si nici noi nu trebuie sa mai asteptam ceva de la toti acesti conducatori. Tot ce avem de facut e sa lasam timpul sa-i epureze, sa ne lasam cat mai putin degradati in vremurile astea, atat noi cat mai ales copiii nostri. In generatiile urmatoare sta pana la urma tara.

All Things Grow With Love

De la: alexandragrin, la data 2008-10-20 15:01:52Deschid acest subiect deoarece ma ingrozesc de o luna de zile cand citesc despre proiectele de autonomie ale Tinutului Secuiesc, sau cand citesc despre proiectul de introducere a limbii maghiare obligatorii in scoli in Transilvania. Nu stiu ce sa zic....oare doar mie mi se pare anormal acest lucru, adica ma intreb care este limita pana la care vor ajunge cererile maghiarilor...daca exista vreo limita. Le-am dat scoli, le-am deschis facultati, le-am scris numele oraselor din transilvania si in limba maghiara pe placute...si ei vor tot mai mult si mai mult...pana cand? Totul este exact ca si expresia "le intinzi un deget si ei iti iau toata mana".
Cel mai mult m-a enervat cand acum doi ani am mers in excursie in Sovata si vanzatoarele, de la magazine sau de la bar au refuzat sa ma serveasca fiindca nu vorbem in ungureste....nu mi-a venit sa cred ca trebuie sa vorbesc alta limba la mine in tara ca sa pot sa-mi cumpar o paine. Ma intreb...oare care este saolutia...pentru ca daca nu se face nimic, lucrurile se vor agrava. [/qu

Se intampla si inainte de 1989 ca sa fi refuzat de vanzatoare pe motiv ca nu esti "de-al ei!"
Vorba lui E minescu :'De la Nistru pan' la Tisa
tot romanul plansumis-a
ca de-atata strainatate...."

(Dar va rog,DOAMNELOR SI DOMNILOR,...sa nu credeti acum ,ca as fi ...nationalista,rasista...sau altcumva!)


Dupa opinia mea nu se poate generaliza....cum ca toti ungurii ar fi cam..asemeni vanzatoarei in cauza!

AI PERFECTA DREPTATE ! I S-A INTIPLAT SA FIU CU INTREAGA FAMILIE IN SF. GHEORGHE , SI AM PATIT ACELASI LUCRU ! AM CAUTAT O TERASA MICA DE MAHALA UNDE AM REUSIT SA MANINC DAR LA ACEL LOCAL MI S-A SPUS CA NU SE VORBESTE ROMANESTE !! OARE DE CE DACA NOI TINEM UNGURII IN TARA NOASTRA SI NICIDECUM INVERS , A CUI ESTE DE FAPT ROMANIA ??? A NOASTRA SAU A VENETICILOR ?????????????quote name='9am044905' date='2009-05-07 09:07:40'] si eu am patit-o, in Cluj, aveam vreo 20 de ani, venisem in vizita la o familie si m-am dus cu fetele la cofetarie sa ne luam prajituri. era vanzatoare acolo o proasta de unguroaica necioplita, care, asa a facut: ne-a dat afara! si nu a vrut sa ne serveasca, pentru ca i-am vorbit pe ROMANESTE! iubitul meu spune totusi ca ungurii sunt OK, si ca lumea e rea.....cred ca acest comportament depinde de gradul de cultura si civilizatie. iar ardelenii sa mai plece nintel capul: cate rafinarii sunt la ei, ca doar masinile lor nu merg cu apa de la robinet?!?
totusi, in vara asta, daca o sa plec in circuit prin tara, nu ma duc prin ardeal....am toate sansele sa raman nemancata, fara benzina, si nu vreau sa raman pe acolo, vin in muntenia mea imputita unde oamenii sunt mai amabili. chiar si cu ungurii nostri.[/quote]

teo