...III...
O strategie de construcþie durabilã
Strategia prezentatã mai jos nu este un program politic;
ea susþine dezvoltarea în chip durabil a României
în urmãtorii treizeci de ani ºi se aºazã în prelungirea efortului
politic, asociind personalitãþi din domeniile economic,
militar, politic, cultural, diplomatic, artistic,
educaþional ºi din mass-media.
Primii zece ani
(2007 2017)
România va administra fondurile structurale din
partea Uniunii Europene ºi alte resurse financia-
re alocate de organisme internaþionale, destinate
dezvoltãrii ºi promovãrii iniþiativei private. De
ele vor beneficia toþi cei care au un proiect real-
izabil. Dacã proiectele vor fi bune, ele vor fi
recunoscute. România poate sã devinã o a doua
Spanie, ca performanþã în utilizarea fondurilor
structurale europene. Ea poate sã ia de la Irlanda
ºi Luxemburg exemplu de pragmatism ºi eficaci-
tate.
O urgenþã a urmãtorilor zece ani este dezvoltarea
infrastructurii: de la brãzdarea þãrii cu
autostrãzi pe rute avantajoase economic ºi turis-tic,
la dezvoltarea aeroporturilor (Otopeni poate
fi un nod aerian regional) ºi porturilor
(Constanþa poate sã devinã o supapã a Europei
Dunãrene cãtre est) ºi pânã la îmbunãtãþirea ser-
viciilor vamale ºi poºtale.
Geostrategia de astãzi este decisã în egalã
mãsurã ºi de transportul, nu numai de extracþia
de gaze ºi petrol. România are potenþial neex-
ploatat în ambele direcþii.
O emblemã a României este Dunãrea. Fluviul
reprezintã o axã strategicã, un canal comercial ºi
turistic încã neexploatat la adevãratul potenþial.
Pe segmentul ei românesc, Dunãrea poatã sã
devinã tot atât de înfloritoare turistic ºi cultural
cum este la Budapesta ºi Viena. Prin încurajarea
traficului fluvial, dar ºi a turismului cultural ºi
tradiþional, oraºele de pe Dunãre vor ieºi din
anonimat ºi îºi vor cultiva tradiþia, mica iniþia-
tivã privatã ºi identitatea culturalã.
Carpaþii ºi mânãstirile moldoveneºti sunt poli ai
turismului, cu recunoaºtere mondialã, potrivitã
cu frumuseþea ºi unicitatea lor. În jurul lor
putem sã construim o întreagã reþea turisticã ºi
logisticã de calitate, oferind servicii exemplare,
care sã atragã clienþi cu adevãrat profitabili pen-
tru dezvoltare. Alãturi de ele, Dobrogea, Gorjul,
Caraºul, Dâmboviþa, Maramureºul, Bistriþa ºi
Bucovina, precum ºi salba de aºezãri balneo-cli-
materice trebuie sã devinã destinaþii uºor accesi-bile Europei, Asiei ºi Americii.
România ar putea
atinge zece milioane de turiºti pe an, cu
autostrãzi ºi servicii de calitate.
Fiecare regiune a României are un patrimoniu
preþios ºi un potenþial unic. Europa pune accen-
tul pe dezvoltarea regionalã. Casa Regalã orga-
nizeazã Serile regionale la Palatul Elisabeta.
Aici se descoperã noi parteneri de afaceri, se pro-
moveazã cultura ºi tradiþia fiecãrei regiuni; aici
autoritãþile locale au ocazia de a-ºi prezenta
proiectele ºi realizãrile în faþa Corpului
Diplomatic acreditat la Bucureºti sau a investito-
rilor strãini. Serile regionale vor continua, an
de an, la Palatul Elisabeta, iar oamenilor de afa-
ceri, personalitãþilor culturale ºi politice le vom
prezenta simbolurile ºi valorile României înprezenþa primarilor, prefecþilor ºi a liderilor
locali, a oamenilor de succes din fiecare loc al
þãrii.
Viziunea poate genera, în timp, un program
instituþionalizat local, care sã inspire comu-
nitãþile, întãrind ideea regionalã în termeni eco-
nomici, sociali, culturali tradiþionali ºi din punct
de vedere al iniþiativei individuale.
Bucureºtiul are datoria de a se întoarce la desti-
nul lui european: clãdiri, sistem de transport
public modern ºi ecologic, infrastructura
urbanã, servicii, arhitecturã. Nu putem subesti-
ma importanþa pãstrãrii parcurilor istorice
(Grãdina Icoanei, Herãstrãu, Ciºmigiu, Carol),
ca spaþii culturale.
Iaºi ºi Cluj pot sã-ºi dezvolte vocaþia de poli ai
culturii ºi educaþiei româneºti, capitale de prin-
cipate istorice ºi citadele ale artelor.
Timiºoara ºi Arad, prin apropierea geograficã ºi
punerea în comun a potenþialului economic ºi
instituþional, pot deveni un pol citadin apropiat
de importanþa economicã ºi turisticã a capitalei.
Iniþiativa privatã este un motor al dezvoltãrii,
prin intermediul întreprinderilor mici ºi mijlocii.
Ele sunt modul tradiþional în care românii ºi-au
manifestat creativitatea, ingeniozitatea ºi pute-
rea de muncã. Vom continua sã îi susþinem pe
toþi întreprinzãtorii privaþi, militând în faþa
autoritãþilor române, dar mai ales strãine, pen-
tru condiþii mai bune de finanþare, deschiderea
pieþelor europene ºi mondiale. Prin încurajarea
iniþiativei private se pot elimina amatorismul ºi
mediocritatea.
Fundaþia Principesa Margareta a României a
iniþiat programe comunitare în mediul rural.
Vom stimula iniþiativa localã, vom continua sã
cãutãm parteneri externi pentru localitãþile
României, sã facem cunoscute realitãþile mediu-
lui rural la începutul mileniului III.
Domeniul Regal Sãvârºin va deveni, împreunã
cu întreaga comunitate localã, un model de dez-
voltare ruralã româneascã. Acest lucru pre-
supune nu numai cunoºtinþe economice,
adaptarea la globalizare, ci ºi valori precum ome-
nia, dragostea pentru ceilalþi, respectul acordat
fiecãruia dintre angajaþii ºi partenerii sãi. Prin
comunitãþi locale solide se clãdeºte o comunitate
naþionalã autenticã. La Sãvârºin, agricultura
ecologicã va avea un loc privilegiat. Considerãm
acest domeniu un avantaj pentru þara noastrã în
competiþia continentalã în domeniile turismului
ºi economiei, dar ºi o sursã de sãnãtate, de cul-
turã, de echilibru ºi de armonie, în dezvoltarea
durabilã a României.
Ca în Marea Britanie, Franþa sau Germania,
castelele Transilvaniei pot aduce culoare ºi
atracþie locului, fiind fie locuinþe private, bibli-
oteci sau centre de conferinþe, fie instituþii de
promovare a artelor ºi meseriilor, muzee,
hoteluri ºi restaurante.
Institutul Regal de Management al Ospitalitãþii
(înfiinþat alãturi de Ecole Hôtelière de Lausanneºi de IRECSON România)
va fi o ºcoalã de elitã
pentru viitorii administratori ai marilor domenii
sau companii hoteliere.
Casa Regalã a acordat titlul de Furnizor Regal
mai multor companii private sau personalitãþi
riguros alese, ca simbol al tradiþiei ºi calitãþii
produselor, al interesului ºi grijii permanente
pentru consumator. Regele Mihai ºi Regina Ana
continuã fiecare sã-ºi acorde înaltul patronaj
unor instituþii istorice ºi culturale.
Am acordat înaltul patronaj unor instituþii
sportive precum Fundaþia Atletismului
Românesc ºi Federaþiei Române de Karate
Tradiþional. O vom face în continuare, mai ales
cu sporturile care sunt uitate sau ignorate, dar
care au adus României mândrie în ultimii o sutã
de ani.
Vom contribui în mod specific la efortul de
conectare a þãrii noastre la marile proiecte
europene din urmãtorii ani, precum Strategia
Lisabona, Politica energeticã europeanã, mode-
lul social european, reforma instituþiilor UE,
Tratatul constituþional european ºi Politica de
inovare.
Am pornit în anul 2006 Iniþiativa Europa
Regiunilor. Acesta urmãreºte dezvoltarea legã-
turilor directe dintre regiunile româneºti ºi cele
europene în domeniul comerþului, transportului,
turismului, culturii, educaþiei liceale ºi univer-
sitare; cu mass-media, diaspora, autoritãþile
locale civile ºi armate. Vrem ca IniþiativaEuropa Regiunilor
sã meargã timp de zece ani ºi
sã fie o iniþiativã în oglindã cu Serile Regionale
de la Palatul Elisabeta.
Pornind de la epocala cãlãtorie a Reginei Maria
din 1926 în Statele Unite ale Americii, am iniþiat
proiectul The Frienship Tour, constând într-un
ºir de cãlãtorii în fiecare dintre statele SUA.
Acestea urmãresc cinci segmente influente din
vastele comunitãþi statale ale SUA: mediul eco-
nomic local, oamenii politici, studenþii din uni-
versitãþi viitori lideri ai Americii, presa localã
ºi, cu un simbolism particular, comunitatea
româneascã de acolo. The Frienship Tour face
cunoscute în fiecare comunitate americanã
interesele ºi realitãþile României.
Românii din afara graniþelor þãrii pot face mult
pentru România. Aportul lor poate fi substanþial,
dar România trebuie sã le ofere condiþii spre a-ºi
exercita sprijinul faþã de þara lor. Familia Regalã
a fost întotdeauna ºi va fi o punte de legãturã
între românii din strãinatate ºi þarã.