Klaus iohannis: rom�nia lucrului bine f�cut

Asa e.Din pacate oamenii care vor sa faca ceva adevarat ,cinstit si durabil sunt opriti de ,in definitiv ,de o majoritate cretina,semianalfabeta care populeza mai ales Moldova,Mundenia de sud plus cei rasfirati.Un baron te Teleorman nu mai ajunse foarte aproape de Palatul Victoria!Ce porcarie !

De la: 9am_6215, la data 2015-10-22 11:40:24Stati linistiti,socialistii sunt tari pe pozitie ,asa ca vor tergiversa inca 25 de ani toate procesele care ii incrimineaza.
Comunistii(PSD-PNL) au inca multa putere si nu se vor lasa pana cand nu ne vor desfinta ca natiune.
Chiar si condamnarile actuale sunt in realitate o mascarada bine regizata.
Faptul ca primesc condamnari de 2,3 ani ,cand in realitate ar trebui sa platesca cu pedepse pe viata , apoi devin scriitori si reusesc sa iasa in cateva luni fara a le fi confiscate averile,spune totul.
Din pacate la ora actuala nu avem opozitie.
USL traieste si se consolideaza.
Partidul unic este de actualitate, doar ca acum este divizat de ochii prostului si in special al Occidentului ,unii la putere ,altii in opozitie dar in estenta sunt acel PCR(FSN sovietizat) de care am incercat sa scapam in 89-90.
Foarte curand,bruma de democratizare v-a dispare iar Romania se va alinia cuminte la coada plutonului nasit de Rusia si este firesc deoarece Occidentul s-a saturat sa finanteze un stat corupt.
Deci,nu v-a mai bucurati de NErealizarile DNA, Romania deja a schimbat macazul si se indrepta vertiginous spre locul pe care il merita,acela de stat de ev mediu, populat cu nevertebrate corupte..

nu mai sugui, neicusorule !
care Nerealizari ale DNA.ului ? ASA spui tu , ca nu are realizari ? pfoaiii, vezi ca-l superi pe prietenul tau Hakon !
are multe realizari, moi fermierule, dar nu bate cu privirea pina unde trebuie, avind si ea tabuurile ei, mai ales daca Sefii de afara ai Ro le asigura inca imunitatea ....

P.S
cum ti-a fost la mosioara, ha ?

De la: Black_Friday_, la data 2015-10-22 08:43:51

De la: gabigabi2, la data 2015-10-22 06:46:57

De la: Black_Friday_, la data 2015-10-21 20:06:41

De la: Black_Friday_, la data 2015-10-21 20:03:57EXPLOZIV: Cine l-a scapat pe Iliescu de dosarul Mineriadei si al Revolutiei / document

Autor: A. Dumitrescu, Redactor
Publicat: 10/03/2015

Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus luni redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990 care il vizeaza inclusiv pe fostul presedinte Ion Iliescu. Desigur, Iliescu nu este vizat pentru prima oara de acest dosar. Procurorul de caz Dan Voinea, cel care a lucrat ani de zile la dosarul Mineriadei a dispus in 2007 inceperea urmaririi penale a fostului presedinte.

Insa Iliescu a fost scapat chiar de semnatura Laurei Codruta Kovesi, procuror general la acea data. Cinci ani mai tarziu noul procuror general Tiberiu Nitu cere redeschiderea acestui dosar, vizandu-l inclusiv pe Ion Iliescu si rastoarna astfel decizia lui Kovesi.



"Potrivit acestui document, Ion Iliescu a fost salvat de la urm�rire penal� de nimeni alta dec�t Codruța Kovesi, la vremea respectiv� Procuror general al Rom�niei. Mai precis, așa cum arat� prima și ultima pagin� din Rezoluția semnat� de m�nuța Codruței Kovesi, Dan Voinea, procurorul de caz �n Dosarul Mineriadei, a dispus �nceperea urm�rii penale �mpotriva lui Ion Iliescu. Ion Iliescu a f�cut pl�ngere la Codruța Kovesi. Iar Codruța Kovesi a dispus pur și simplu NUP �n dosarul instrumentat de Dan Voinea.

Dosarul, la care Dan Voinea lucrase mai mulți ani și care �nsuma peste 200 de volume, e trimis Secției de Urm�rire Penal� și Criminalistic� a Parchetului General.

�n 3 septembrie 2008, SUPC anunț� decizia de Ne�ncepere a Urm�rii Penale a lui Ion Iliescu �n Dosarul Mineriadei

Explicabil: Chiar dac� dosarul a fost preluat de la Dan Voinea, noii procurori de caz nu aveau competența unui procuror care investigase Mineriada timp de mai mulți ani.

Și astfel �n Dosarul Mineriadei, Ion Illiescu are dou� NUP-uri!", precizeaza Ion Cristoiu pe blogul personal.

Jurnalistul aminteste ca tot prin semnatura Laurei Codruta Kovesi Ion Iliescu a scapat si de urmarirea penala in Dosarul Revolutiei. Cristoiu numeste intreaga situatie o aiureala si se intreaba daca nu cumva au fost motivate politic atat deciziile de neincepere a urmaririi penale din ani trecuti in cazul lui Iliescu, cat si decizia de acum de redeschidere a dosarului Mineriadei.

"Tot Laura Codruța Kovesi �l salveaz� pe Ion Iliescu și de la urm�rirea penal� �n Dosarul Revoluției prin punerea NUP �n 9 aprilie 2009.

S� zicem c� Procurorul General Codruța Kovesi avea dreptate s� dea ea NUP lui Ion Iliescu.

Dar atunci cum se explic� Decizia Procurorului General Tiberiu Nițu din 5 februarie 2015 de infirmare a NUP-urilor anterioare, decizie confirmat� de �CCJ, privind redeschiderea Dosarului �n cazul Ion Iliescu?

Ceva nu-i �n regul� �n statul rom�n poreclit și de drept. Aceeași persoan� � Ion Iliescu � primește NUP �n 2007 de la Procurorul General pentru ca peste 8 ani, s� afle c� NUP-ul nu mai e valabil.

Dvs. cum v� explicați aiureala asta?

Și-a v�r�t coada politicul �n ambele cazuri, at�t �n NUP-ul din 2007, c�t și �n Infirmare NUP-ului din 2015?", conchide Cristoiu.

www.stiripesurse.ro/exploziv-cine-l-a-scapat-pe-iliescu-de-dosar...]

Si la ordinele cui actiona viitoarea inculpata Kovesi Codruta Laura in 2007???

incurcate-s caile politicii , Blackuletule si nu ma mai intereseaza acum cine si de ce .....IMPORTANT ar fi ca sa fie JUDECAT !
dar NU singur !
asa cum Ceausescu nu putea face de unul singur ce-a facut, tot asa si Iliescu si, tot asa si Basescu !
fara yesmanii adunati pe linga orice " curte " , aplaudind si executind ordinile primite de la " conducator " , nimic nu se putea infaptui , asa ca Iliescu si guvernul de atunci, inclusiv Magureanu, sunt Raspunzatori ptr. tot ce s-a-ntimplat atunci si Trebuie sa-si primeasca plata !

Stiu Gabi, important este sa fie judecat si bucuria mea este mare, desi amara, pentru ca raul a fost facut si nu se mai repara decat moral, prin condamnarea carpei kagebiste. Daca fenomenul Piata Universitatii ar fi avut succes si romanii ar fi vazut de atunci cine erau Ilici si camarila lui, daca democratia reala ar fi castigat si nu cea originala, poate alta ar fi fost soarta noastra acum. Puteam sa innodam firul istoriei firesti, rupt in '47 si chinurile noastre ar fi fost poate mai usoare...

Altceva am vrut sa arat prin postarea articolului despre NUP-ul dat de Kovesi. Luluta bovina nu era de capul ei. In spatele ei stateau stapanii de atunci: Macovei si Basescu.
Sa nu vina acum postacul lingau sa ne invete cum este democratia si cat de anti-Iliescu este el. Stapanul lui a matrasit dosarele revolutiei si ale mineriadelor. Le-a ingropat timp de 10 ani si procurorul general de acum, prin trimiterea in judecata a lui ilici, a infirmat decizia lui Kovesi, alt specimen pe care postacul balos il pupa in basau.

sigur ca nu era de capul ei, asa cum nu este nici acum , ca doar d'aia o premiatara ambasadele straine !
sigur ca ar fi interesant de aflat de ce-i batea cu pumnul in masa, don pres. Base' , cerindu-i Lulutei sa urgenteze dosarul mineriadei ....car' va sa zica , batea pasul pe loc de'atitia ani si , ce s-a-ntimplat intre timp de nu avansa deloc, totusi ?
in sfirsit, si ptr. mine ar fi o satisfactie sa-i vad la Puscarie pe TOTI cei responsabili ptr. acea Crima ce ne-a anihilat si zvicul ala de revolutie avut in dec. !

P.S
am mai spus-o si cu alte ocazii , dar cred in continuare ca abia atunci, in 13-15 iunie, s-a-ncheiat actul final al revolutiei noastre reale - vorbesc despre cea a Strazii -invingind lovitura de stat data de Iliescu si servicii , ajutat de fortele " revolutionare " ale minerilor care credeau atunci - ca si acum alde fanii lui Base' care , desi nu-s mineri dar au acea mentalitate - ca apara Democratia !

JAFUL vs. �DREPTUL DE A NU MINȚI�

SUMAR

�n iulie 2012 au ap�rut semne c� �n Rom�nia libertatea politic� s-ar putea deteriora. Arat�m c�
aceste semne reflect� un deficit substanțial de libertate economic�, cu r�d�cini ad�nci �n
drepturile de proprietate precare și �n corupția �nalt�.

Deficitul explic� at�t lipsa domniei legii,c�t și faptul c� mulți oameni au fost nevoiți s� se bazeze pe stat pentru a avea un loc demunc�. �n mod particular, num�rul celor dependenți de redistribuire (�n principal salariați,pensionari și asistați din banii publici) a devenit nesustenabil de mare.

Num�rul votanților dependenți de redistribuire care efectiv voteaz� a devenit mai mare dec�t
num�rul celorlalți votanți. Ei �i voteaz� pe politicienii care promit conservarea redistribuirii
sau creșterea ei, și nu pe cei care �ncearc� s� reduc� excesele. Astfel, redistribuirea excesiv�
pune bazele pentru �tirania majorit�ții�.

Tot mai mulți oameni dependenți de redistribuire ajung s� se considere nu at�t proprietarii
drepturilor de redistribuire stabilite prin lege, c�t mai ales proprietarii valorilor acelor
drepturi. Din aceast� cauz�, mecanismele de corecție a exceselor nu se pot utiliza sau se
utilizeaz� prea t�rziu, deoarece par nelegitime.

�n studiu se arat� caracteristicile publicului votanților dependenți de redistribuire și
mecanismul prin care acesta poate ajunge s� accepte, chiar dac� f�r� s� aplaude, reducerea
libert�ților politice dac� aceasta este soluția pentru evitarea reducerii venituilor din
redistribuire. Deoarece nu exist� compromis �ntre veniturile din redistribuire și libertatea
politic�, pe termen mediu-lung veniturile din redistribuire vor sc�dea, astfel c� dependenții de
redistribuire se vor �ntoarce, �n cele din urm�, �mpotriva politicienilor care susțin
redistribuirea excesiv�.

F�r� creșterea libert�ții economice prin �mbun�t�țirea drepturilor de proprietate, prin
reducerea corupției și prin reducerea dependenței de redistribuiri, nu este dec�t o chestiune de
timp p�n� c�nd libertatea politic� se va deteriora.



Lucian Croitoru



F�r� creșterea libert�ții economice prin �mbun�t�țirea drepturilor de proprietate, prin reducerea corupției și prin reducerea dependenței de redistribuiri, nu este dec�t o chestiune de timp p�n� c�nd libertatea politic� se va deteriora.



Introducere



Apariția semnelor c� libertatea politic� �n Ungaria și Rom�nia, ambele ț�ri membre ale Uniunii Europene, ar putea s� se deterioreze semnificativ continu� s� �ngrijoreze publicul din ț�rile democratice.

�n Rom�nia, semnele au ap�rut sub forma unor acțiuni sub a c�ror incidenț� direct� au intrat, �n mod regretabil, c�teva instituții. A existat tentativa de a afecta grav instituția referendumului, parte a celei mai importante instituții ale unei democrații � alegerile libere. Avocatul Poporului și președinții Camerei Deputaților și Senatului au fost �nlocuiți cu o vitez� care a pus �n discuție constituționalitatea procedurilor. De asemenea, Parlamentul a decis reducerea atribuțiilor Curții Constituționale, hot�r�re pe care Curtea Constituțional� a invalidat-o ulterior.

�n particular, pentru Rom�nia, cei mai mulți analiști au comentat aceste acțiuni din perspectiv� politic�. �n esenț�, ei au pus accentul pe ceea ce Comisia European� (2012) a caracterizat �n raportul s�u pe MCV ca fiind �un sistem politic excesiv polarizat unde ne�ncrederea �ntre entit�țile politice și acuzațiile sunt un model comun�. �n mod corect, Comisia Europeana noteaz� �ns� c� �acest context politic nu poate explica natura sistematic� a mai multor acțiuni�, și c� masurile adoptate recent de Guvernul Romaniei ridic� �indoieli serioase privind angajamentul faț� de respectarea statului de drept sau privind modul in care este ințeles statul de drept �ntr-un sistem democratic pluralist�.

Cei care au comentat din perspectiv� economic� s-au referit la criza actual�, care a m�rit permisivitatea publicului la astfel de deviații. Opinia mea este c� apariția semnelor reflect� o cauz� mult mai profund�, și anume un deficit considerabil de libertate economic�, at�t cantitativ c�t și calitativ. Existența acestui deficit, mai ales prin dimensiunea sa calitativ�, garanteaz� posibilitatea deterior�rii libert�ților non-economice la orice moment și reversibilitatea procesului de reform�.



Deficitul de libertate economic�



�n Rom�nia, deficitul de libertate economic� a ap�rut �n urma unui jaf �subtil� de mari proporții, la care toat� lumea a asistat dup� 1989, dar pe care foarte puțini l-au observat. Obiectul jafului a fost libertatea economic�, adic� �libertatea de a prospera �n interiorul unei ț�ri f�r� intervenția guvernului sau a unei autorit�ți economice� (www.businessdictionary.com/definition/economic-freedom.html). Astfel s-a redus libertatea �n ansamblu, cea mai de preț valoare a omului și baza prosperit�ții și civilizației occidentale.

Jefuitorii sunt moștenitorii politici ai Partidului Comunist Rom�n (PCR), partid care, prin cvasieliminarea propriet�ții private a confiscat, pentru aproape 45 de ani, toate libert�țile (economic�, de exprimare, politic�). Moștenitorii politici ai PCR au fost nevoiți acum 22 de ani s� permit� libertatea politic�, dar nu s-au predat. Ei au continuat �n ultimii 22 de ani s� limiteze libertatea economic�, �n special prin menținerea neclarit�ții drepturilor de proprietate, drepturi despre care Milton Friedman (1998) a spus c� sunt �o fundație esențial� pentru alte drepturi ale omului�.

F�c�nd așa, ei au �mpiedicat apariția �capitalismului competitiv�, care �furnizeaz� libertate economic� �n mod direct� și �de asemenea promoveaz� libertatea politic� pentru c� separ� puterea economic� de puterea politic� și �n acest mod permite primeia s� o contrabalanseze pe cealalt� � (Milton Friedman, 2002, p. 9). �n Rom�nia, o parte important� a economiei a r�mas conectat� la puterea politic�. Puterea economic� cu adev�rat separat� de puterea politic� nu a fost suficient de mare pentru a ține �n șah puterea politic�.Separarea insuficient� a puterii economice de cea politic� a �mpiedicat apariția domniei legii și a creat premisele pentru limit�ri ale libert�ții politice sau ale celorlalte libert�ți non-economice.



Ar putea avea UE o problem� cu libertatea economic�?



�n timp ce posibila alterare semnificativ� a libert�ții politice �n ț�rile menționate �ngrijoreaz�, ea aduce �n actualitate problema esențial� a leg�turii dintre libertatea economic� și libertatea politic�. �n 1945, �n eseul Planning for Freedom, Ludwig von Mises a argumentat c� libertatea economic� și cea politic� nu pot exista una f�r� cealalt�. Concluzia sa, exprimat� �n eseul Laissez Faire or Dictatorship este c� �Dac� oamenii nu sunt liberi s� cumpere și s� v�nd� pe piaț�, ei se transform� virtual �n sclavi, dependenți de bun�voința (good graces) guvernului omnipotent, indiferent de ce ar putea scrie �n constituție �. Șaptesprezece ani mai t�rziu, Milton Friedman, asistat de Rose Friedman a ar�tat �n Capitalism and Freedom c� libertatea economic� este o condiție necesar� pentru manifestarea libert�ții politice. �n linie cu aceste abord�ri, eu am ar�tat c� exist� un lanț cauzal de aur care face democrația dependent� de libertatea economic� și �ntoarcerea permanent� la socialism imposibil�, dar nu imposibil� pentru o perioad� limitat� (Croitoru, 2012).

Conform acestei viziuni liberale, este de așteptat ca libertatea economic� redus� s� altereze, mai devreme sau mai t�rziu, at�t nivelul de trai c�t și libertatea politic�. �n Rom�nia, menținerea la niveluri joase a nivelului de trai �n ultimii 22 de ani a confirmat aceast� cauzalitate, dar evoluția libert�ții politice p�rea mai degrab� s� o infirme. Evoluția libert�ții politice p�rea s� reconfirme viziunea lui Gordon Tullock (1988), conform c�reia o prezenț� masiv� a statului nu reduce libert�țile non-economice.

�ntr-adev�r, �n multe state democratice �n care guvernele sunt mari dup� ponderea cheltuielilor �n PIB (cum ar fi Suedia, invocat� de Tullock), libert�țile politice nu s-au deteriorat, așa cum au prezis Hayek (The Road to Serfdom) și Friedman. Totuși, f�r� o baz� solid� �n libertatea economic�, �n Ungaria și, foarte recent, �n Rom�nia, adic� �n interiorul Uniunii Europene, au ap�rut semne ale alter�rii libert�ții politice. Astfel, relația dintre libertatea economic� și libertatea politic� și social� devine actual�, nu doar pentru viitorul Chinei și al Lumii Arabe, dar și pentru viitorul Uniunii Europene.



Libertatea economic� fragmentat� a Rom�niei



Exist� diverși indici care m�soar� libertatea economic� și libertatea politic�. �n c�teva cazuri izolate, cum ar fi China, India și Singapore, nu exist� o bun� corelație �ntre libertatea economic� și libertatea politic�. De exemplu, India este o țar� cu o libertate economic� redus�, dar cu o libertate politic� relativ ridicat�. �n schimb, Singapore este o țar� cu unul dintre cei mai �nalți indici ai libert�ții economice, dar cu o libertate politic� relativ redus�. Pentru ansamblul celorlalte ț�ri �ns�, exist� o corelație direct� pozitiv� puternic� �ntre indicii de libertate economic� m�surați de Wall Street Journal și The Heritage Foundation și libertatea politic� m�surat� de The Freedom House.

Rom�nia are o libertate economic� relativ redus�. �n clasamentul The Heritage Foundation/The Wall Street Journal pentru 2012, Rom�nia se situeaz� pe locul 62 din 179, cu un indice general al libert�ții economice (IGLE) egal cu 64,4, intr�nd �n categoria economiilor cu o libertate economic� moderat�. Atingerea acestui nivel a fost dificil�. P�n� �n 1996 economia a fost represat� (IGLE mai mic dec�t 50). Din 1997 și p�n� �n 2007, economia a fost preponderent neliber� (mostly unfree), cu IGLE mai mic dec�t 60. Abia �n anul 2007 indicele a crescut peste media mondial� și totodat� peste pragul de 60, economia �ncep�nd s� opereze cu o libertate economic� moderat�. IGLE se calculeaz� pe baza a 10 sub-indici care m�soar� libertatea, fiecare indic�nd diferite aspecte ale acesteia (fiscal�, financiar�, monetar�, de comerț etc.).

Fundamental mi se pare �ns� faptul c� dintre cei 10 sub-indici, cei mai mici au fost indicele referitor la drepturile de proprietate și indicele privind corupția, adic� indicii care caracterizeaz� domnia legii. De asemenea, din perspectiva apariției semnelor care arat� c� libertatea politic� s-ar putea deteriora �n Rom�nia, mi se pare relevant și faptul c�, imediat dup� indicii privind domnia legii se situeaz� indicele privind cheltuielile guvernamentale, care are o valoare relativ joas�. Deficitul de libertate economic� ce apare pe aceste trei rute este foarte mare comparativ cu deficitul general de libertate economic� și, �n opinia mea, se coreleaz� cel mai bine cu libertatea politic�. De aceea am spus la �nceputul studiului c� deficitul de libertate economic� este nu numai cantitativ, dar și calitativ.



Drepturile de proprietate precare



�n clasamentul amintit, sub-indicele drepturilor de proprietate a fost 30 �ncep�nd din 1995 (anul �n care a �nceput publicarea indicilor) p�n� �n 2008. Abia �n 2009 a crescut la 35 și s-a stabilizat la 40 �n perioada 2010-2012. Sub-indicele asociat corupției este �nc� și mai mic, și anume 37. Spre comparație, �n Germania acești indicii sunt egali cu 90 și respectiv cu 79 �n clasamentul pe 2012. Acești doi indici caracterizeaz� domnia legii �n societate. Nivelul lor redus �n Rom�nia arat� c� suntem o societate f�r� respect faț� de ideea de domnie a legii.

Cei doi sub-indici confirm� cunoașterea noastr� c�, de-a lungul ultimilor 22 de ani, drepturile de proprietate au fost neclare. Prea multe �ntreprinderi au r�mas pentru prea mult timp �n proprietate public�. Astfel a fost posibil ca puterea economic� s� r�m�n� �n m�na grupurilor de interese politice. Stimulentele financiare importante au r�mas disponibile pentru politicienii care exercitau controlul asupra �ntreprinderilor r�mase �n proprietatea statului. Cu o libertate economic� insuficient� nu s-a putut reduce puterea politicienilor asupra oamenilor.

Cu drepturi de proprietate neclare, multe industrii nu au putut deveni competitive. Cei mai mulți antreprenori privați nu au fost �votați� de piaț�, ci au �privatizat ad hoc� relațiile comerciale externe ale fostului regim socialist. �n același timp, ei au r�mas și directori ai unor mari �ntreprinderi de stat, sifon�nd profiturile de la acestea spre firmele proprii, și au pus pentru mult timp bariere la intrare �n industriile �n care operau cu firmele lor. Din acest motiv, mulți oameni au fost nevoiți s� se bazeze pe stat pentru ocuparea forței lor de munc�. �n același timp, unele ajutoare justificate pe termen scurt au fost permanentizate. Pl�tindu-i �n acest fel s� nu munceasc�, guvernele i-au f�cut pe prea mulți, �n timp, dependenți de ajutoarele sociale, limit�ndu-le libertatea economic�, aspitațiile, energiile creatoare etc.

Cadrul instituțional incomplet sau neclar privind respectarea contractelor și a drepturilor de proprietate, a dus la apariția de credite proaste și de arierate �ntre �ntreprinderi și la menținerea �n viaț� a �ntreprinderilor de stat produc�toare de pierderi. Prin arieratele de impozite și prin sifonarea profiturilor, o parte din resursele aflate �n proprietatea guvernului � de exemplu o parte a veniturilor bugetare � a trecut de facto �n proprietate comun�, ceea ce a dus la deficite relativ mari sau la impozite relativ �nalte. Salv�nd ex post multe firme care s-au confruntat cu probleme, guvernele le-au f�cut pe acestea dependente de intervenția statului. Angajat �n prea multe astfel de operațiuni, statul �nsuși a ajuns, �n 1992 și 2009 s� fie salvat de FMI și UE.

�n esenț�, reforma care trebuia s� transforme realitatea �cet�țeanul este �n slujba guvernului� �n realitatea �guvernul este �n slujba cet�țeanului� a eșuat. Suveranitatea nu s-a transferat de la stat la individ, așa cum s-a sperat �n 1989. Simbioza dintre birocrația corupt� și elitele de afaceri a continuat s� controleze �ntregul sistem economic, f�c�nd loc unui sector informal mare, care este o bun� m�sur� a politicilor restrictive.

Ca rezultat, libertatea economic� a oamenilor și firmelor este relativ joas�. Libertatea piețelor, de care depinde creșterea economic� sustenabil�, a r�mas precar�. De aceea nu avem o clas� de mijloc extins�, iar cea care exist� este vulnerabil�. De aceea nu suntem la fel de prosperi și nu avem o civilitate similar� cu a occidentalilor. De aceea criza ne apas� mai tare dec�t pe cei din occident.

Deoarece toate libert�țile deriv� din drepturile de proprietate, neclaritatea acestora a avut drept consecinț� alterarea tuturor libert�ților. Esența acestui fenomen o constituie faptul c� la 22 de ani de la c�derea comunismului, �n țar� nu domnește legea. De aceea corupția și corupții exist�, dar nu sunt condamnați de justiție. Din acest motiv chiar și libertatea de exprimare sau libertatea individual� este iluzorie �n cazuri particulare. De aceea Freedom House caracterizeaz� democrația din Rom�nia ca democrație cu defecte (flawed democracy), iar libertatea presei ca av�nd �probleme notabile�.

Mulți rom�ni cred c� dac� pot critica pe oricine, mai ales pe politicieni, sunt liberi. Din acest motiv ei nu și-au dat seama c� libertatea economic� a fost menținut� la niveluri joase prin manipularea dorințelor lor și a doctrinelor. Astfel s-a s�dit sentimentul c� privatizarea �nseamn� v�nzare de țar�, iar corupția este o normalitate. Moștenitorii politici ai PCR, aciuați �n diverse partide, au pretins, ca și comuniștii, c� ofer� libertate și s-au folosit de acești oameni, r�st�lm�cind semnificația și virtuțile libert�ții.



Libertatea individual� și redistribuirea



Nu numai drepturile de proprietate neclare și corupția pot menține libertatea economic� la niveluri suficient de mici astfel �nc�t s� conduc� la alterarea libert�ții politice. O alt� rut�, care are leg�tur� cu volumul transferurilor guvernamentale, este modul �n care societatea �nțelege libertatea individual�. �n numele libert�ții individuale prost �nțelese, guvernele pot menține un nivel �nalt al consumului public și al transferurilor.

Chiar și �n societ�țile capitaliste, libertatea individual� poate fi evaluat�, �n mod eronat, �n funcție de accederea la un loc de munc�, la servicii de s�n�tate, educație etc. De exemplu, șomajul ar putea fi interpretat, �n mod eronat, ca o lips� a libert�ții individuale de a avea un loc de munc�. Eroarea provine din faptul c�, prin aceast� interpretare, libertatea individual� este evaluat� separat de baza sa, adic� separat de drepturile naturale ale omului.

Politicienii au puterea politic� și stimulentele s� �corecteze� aceast� �lips� de libertate individual� prin realizarea unei egalit�ți materiale a diverselor persoane. Egalitatea material� poate fi realizat� prin reglement�ri aprobate �n mod democratic �n parlament, adic� prin utilizarea puterii politice.

Eu mi-am exprimat opinia c� sistemul capitalist are nevoie de redistribuire pentru a evita inegalit�țile extreme și pentru a produce mai mult� libertate substanțial�, așa cum a fost definit� de Amartya Sen (1999), adic� �n sensul producerii de mai multe oportunit�ți de dezvoltare, �n virtutea c�reia se justific� alegerile publice. Cu alte cuvinte, am acceptat c� nu poate exista o libertate economic� total�. Adic� nu poate exista exclusiv o ordine economic� a propriet�ții private, ci exist� o ordine care deriv� și din puterea politic�.

Totuși, nu pot s� fiu de acord cu o �generozitate� nesustenabil� și socialmente ineficient� a statului, care excede creșterea libert�ții substanțiale, chiar dac� este atins� pe cale democratic�. O astfel de �generozitate� reduce stimulentele pentru munc� și extinde num�rul celor care depind de redistribuiri (pensionari și salariați de la bugetul public, asistați social), reduc�nd libertatea economic� și, astfel, libertatea individual� și politic�.



Redistribuirea excesiv� și drumul spre �tirania majorit�ții�



C�nd libertatea economic� este redus� pe aceast� cale, libertatea politic� este �n pericol deoarece un num�r mare și cresc�nd de oameni ajung s� se considere nu at�t proprietarii diverselor bunuri sau drepturi stabilite prin lege, c�t mai ales proprietarii valorilor acelor bunuri sau drepturi. Din aceast� cauz�, mecanismele de corecție a exceselor nu se pot utiliza sau se utilizeaz� prea t�rziu, deoarece par nelegitime și sunt respinse de un num�r mare și cresc�nd de beneficiari ai veniturilor din redistribuire. De exemplu, pensionarii din sistemul public de tipulpay as you go (piramidal) cred, �n mod corect, c� au dreptul la pensii, dar ei de asemenea cred, �n mod incorect, c� au dreptul la un anumit nivel al pensiei, chiar dac� acesta nu mai poate fi pl�tit. La fel este și cu alte ajutoare.

Pentru a fi mai clar, aduc �n discuție problema similar� a drepturilor de proprietate asupra locuinței. Dreptul de proprietate este asupra propriet�ții fizice, nu asupra valorii casei, care se poate modifica pentru c� alți proprietari v�nd sau cump�r� case (Hoppe și Block, 2002). Dac� dreptul de proprietate ar fi asupra valorii casei, atunci am �nc�lca libertatea altora de a vinde sau cump�ra case. �n mod similar, nu exist� un drept de proprietate asupra m�rimii pensiei sau ajutoarelor, ci doar dreptul de a primi pensie. Publicul nu este interesat de aceat� distincție dac� pensiile publice sau ajutoarele sunt dimensionate adecvat și r�m�n sustenabile și pl�tibile �n cuantumurile stabilite prin legi.

Dar nimeni dintre cei care au venituri din redistribuire nu acept� cu ușurinț� reducerea veniturilor nominale dac� acestea devin nesustenabile. Astfel, cererea curent� pentru venituri din redistribuire devine excesiv�. �n Rom�nia, num�rul pensionarilor și al angajaților din sectorul public și al celor asistați social este de peste dou� ori mai mare dec�t num�rul celor care muncesc �n sectorul privat. Din aceast� cauz�, num�rul celor care se vor opune reformelor viz�nd creșterea libert�ții economice prin aducerea finanțelor sectorului public la niveluri sustenabile va fi relativ mare pentru o lung� perioad�.

Odat� ap�rut�, cererea excesiv� pentru redistribuire fie va g�si, fie va genera o structur� politic� pentru a o satisface. Astfel, pe aceast� rut� se submineaz� libertatea economic� și, astfel, bazele libert�ții politice și se poate ajunge la �tirania majorit�ții�, de care s-a vorbit pentru prima oar� �n Grecia Clasic� (secolele 5-4 �. Hr.) și a fost readus� �n epoca modern� de Adams, Tocqueville, Mill, Popper și alții.



Eșecul reducerii corupției și creșterea dependenței de redistribuire �n Rom�nia



Din p�cate, reducerea libert�ții economice prin creșterea redistribuirii este foarte subtil� și majoritatea nu o �vede�. Aceasta explic� de ce nu a ap�rut un public care s� voteze �mpotriva creșterii redistribuirii la niveluri excesive. Cel mai bine se vede lipsa domniei legii, indicat� de corupția ridicat� (vizibil�) și de drepturile de proprietate precare (mai puțin vizibile), la care m-am referit mai sus. �n 2004, populația a votat �mpotriva corupției, pe care a asociat-o cu guvernarea N�stase, adic� �mpotriva celei mai vizibile rute de reducere a libert�ții economice.

Deși alianța politic� DA, catalogat� de percepția public� de centru-dreapta, a c�știgat alegerile, populația nu a votat pentru o guvernare de centru-dreapta, care promitea creșterea libert�ții economice mai ales prin clarificarea drepturilor de proprietate și introducerea domniei legii. Populația a votat alianța DA pentru c� promitea reducerea corupției și, ca și alianța politic� advers�, nu viza �n niciun fel reducerea dependenței de redistribuire.

Dimpotriv�, dependența de redistribuire a crescut, �n timp ce reducerea corupției a r�mas un deziderat. Guvernele din perioada 2005-2008 au beneficiat de boomul economic mondial și au practicat o �generozitate� nesustenabil� și socialmente ineficient�, care a crescut at�t num�rul c�t și beneficiile salariaților, pensionarilor și asistaților din bani publici. Aceasta a f�cut redistribuirea �n ansamblu nesustenabil�. C�nd criza a lovit Rom�nia la sf�rșitul anului 2008, un num�r crescut de oameni erau preg�tiți s� se opun� reformelor care vizau aducerea redistribuirii la niveluri sustenabile. �n acest fel, ei au devenit adversarul reformelor care vizau creșterea libertat�ții economice prin reducerea redistribuirii.

�n 2009, ad�ncirea recesiunii a f�cut necesar� aducerea cheltuielilor sociale la niveluri sustenabile. �n 2009, guvernul nu a putut face nimic �n acest sens deoarece cele dou� partide care �l susțineau (PDL și PSD) aveau viziuni foarte diferite privind redistribuirea. Corecțiile au venit mai ales �n 2010, propuse de guvern�rile Boc și susținute de coaliția guvernamental� care și-a asumat poziția de centru-dreapta (PDL, UDMR, UNPR, plus independenți) și de președintele B�sescu. Corecțiile au intrat �n conflict cu interesele celei mai mari p�rți a populației votante (salariați, pensionari și asistați din bani publici), a c�rei dependenț� de redistribuiri crescuse �n perioada 2005-2008.

Concomitent, gradul redus de libertate economic� s-a combinat cu recesiunea economic� pentru a face foarte vizibil� o cale pe care libertatea politic� a fost permanent alterat� �nc� din 1990. Sub toate guvernele perioadei 1990-2012, alterarea libert�ții politice a luat forma politiz�rii tuturor instituțiilor publice. Oamenii au putut vota, dar politicienii votați au numit politruci �n posturi care cer competențe specifice, ceea ce nu reflecta intenția inițial� a votanților.

Recesiunea nu a f�cut dec�t s� m�reasc� vizibilitatea acestei forme de alterare a libert�ții politice și s� genereze mai mult� �ngrijorare �n leg�tur� cu ea. �n același timp, unii au r�mas mai presus de lege și corupția nu a sc�zut. Pe acest fundal, treptat, atractivitatea opoziției, care a f�cut promisiuni populiste, a crescut la cote foarte mari.



Publicul dependendent de redistribuire și caracteristicile sale



In mai 2012, venirea la putere a USL s-a produs pe fondul unui suport public pe care nicio alianț� politic� nu l-a mai avut �n ultimii 10 ani. Suportul public este asociat cu num�rul mare de oameni dependenți de redistribuire. Pentru a elimina orice confuzie despre cine furnizeaz� acest suport, trebuie f�cut� distincție �ntre trei categorii de public cu drept de vot:

a) publicul format din salariații, pensionarii și asistații de la bugetul public;
b) publicul dependent de redistribuire, adic� publicul de la categoria anterior� din care se scade num�rul bugetarilor care nu depind de veniturile de la buget deși lucreaz� �n acest sector; și
c) publicul votanților dependenți de redistribuire, adic� publicul dependent de redistribuire la care se adaug� rudele și prietenii lor care lucreaz� �n sectorul privat, mai ales oameni cu venituri mici, care voteaz� cu politicienii care favorizeaz� redistribuirea.

�n afar� de suportul dat de votanții dependenți de redistribuire care efectiv voteaz�, mai exist� ceva suport de la cei care voteaz� negativ, adic� de la cei care deși nu simpatizeaz� cu USL, voteaz� totuși cu aceast� uniune politic� pentru a-și ar�ta dezam�girea faț� de guvernarea anterioar�. �n sf�rșit, aceast� alianț� politic� are și simpatizanți care nu sunt votanți dependenți de redistribuire, dar num�rul lor este foarte mic. Ipoteza mea este c� votanții dependenți de redistribuire furnizeaz� cea mai mare parte a suportului public al USL.

Publicul votanților dependenți de redistribuire are patru caracteristici relevante pentru leg�tura dintre libertatea economic� și libertatea politic�:

(i) furnizeaz� mai mult de jum�tate din num�rul celor care merg s� voteze;
(ii) cei mai mulți au venituri joase, și nu vor ca veniturile sau locurile lor de munc� s� fie reduse (ap�r� redistribuirea);
(iii) libertatea lor economic� este mai mic� dec�t libertatea economic� a celorlalți votanți. Libertatea economic� a acestor oameni este foarte redus� nu numai datorit� lipsei domniei legii, ci și datorit� dependenței de redistribuire;
(iv) consider� c� exist� o forț� politic� care dorește s� reduc� redistribuirea. Aceast� tr�s�tur� este �nt�rit� de experiența recent� a reducerii salariilor bugetare și a unor ajutoare sociale.

Aceste tr�s�turi constituie baza pentru o anumit� �indiferenț� colectiv� a celor dependenți de redistribuire, pe de o parte faț� de eficiența utiliz�rii economisirilor din societe, iar pe de alt� parte faț� de libertatea politic�, ambele strict necesare pentru progres și dezvoltare. �nainte de a ar�ta �n paragraful urm�tor modul �n care s-au combinat cele patru carecteristici pentru a face posibil� alterarea libert�ții politice �n Rom�nia, este important s� ar�t�m modul �n care votanții dependenți de redistribuire pot reduce eficiența utiliz�rii economisirilor și, implicit, libertatea economic�, adic� baza libert�ții politice.

Volumul și eficiența utiliz�rii economisirilor scad dac� votanții dependenți de redistribuire (mai s�raci) ajung, prin reprezentanții lor �n parlament, s� legifereze și s� impoziteze. Acest pericol a fost subliniat cu mult timp �n urm� de celebrul economist suedez Wicksell (1896) �n leg�tur� cu clasele s�race. El atr�gea atenția c� acestea din urm� pot s� �impun� grosul tuturor impozitelor asupra bogaților și �n același timp s� fie așa iresponsabile și extravagante �n aprobarea cheltuielilor publice la care ele �nsele contribuie�. �n schimb, arat� Wicksell, masele s�race pot fi puțin preocupate de �capitalul mobil al națiunii care poate s� fie cur�nd risipit f�r� folos�.

Pe scurt, �n limbajul de ast�zi, Wicksell se referea la faptul c� �n loc ca economisirile s� fie folosite de piaț� pentru finanțarea celor mai eficiente investiții, sunt luate prin impozite la buget și cheltuite iresponsabil. �n acest caz, politicile de stimulere a economisirii nu mai au sens. �n acest fel, libertatea economic� general� scade prin reducerea cel puțin a urm�toarelor libert�ți politice: libertatea monetar� (dac� apar deficite bugetare și din aceast� cauz� inflația crește), libertatea de afaceri (deoarece crește timpul �n care capitalul necesar pornirii unei afaceri poate fi acumulat), libertatea de a investi (deoarece se reduce capitalul disponibil), libertatea fiscal� (deoarece scade gradul �n care venitul și avuția r�m�n la cei care o produc) și, evident, libertatea asociat� cu cheltuielile guvernamentale (deoarece creșterea cheltuielilor publice produce efectul de evicțiune a consumului privat și a investițiilor).



Mecanismul recentei alter�ri a libert�ții politice �n Rom�nia



Așa cum pot accepta reducerea eficienței utiliz�rii economisirilor sociale, votanții dependenți de redistribuire pot accepta o reducere a libert�ții politice, deși nu și-o doresc. Pentru a �nțelege cum este posibil acest lucru, trebuie pornit de la caracteristicile (i) și (ii) ale publicului votanților dependenți de redistribuire și de la echilibrul pe care acestea �l genereaz�. Faptul c� cei dependenți de redistribuire generaz� cel mai mare num�r de votanți (caracteristica (i)) garanteaz� și existența (sau formarea) unei forțe politice care s� satisfac� dorința acestora privind p�strarea locurilor de munc� și, eventual, creșterea veniturilor pe care le primesc de la buget (caracteristica (ii)). Astfel, apare un echilibru: dependenții de redistribuire primesc veniturile și locurile de munc� dorite, iar politicienii care promit menținerea sau creșterea nivelului redistribuirii �și asigura o reprezentare parlamentar� �n proporție cu num�rul celor care se bazeaz� pe redistribuire.

Totuși, echilibrul acesta este potențial �n conflict cu libertatea politic�. Odat� ce el este satisf�cut, premisele pentru exercitarea �tiraniei majorit�ții� sunt puse. �n condițiile menționate, majoritatea parlamentar� (temporar�) poate altera libertatea politic� f�r� ca o mas� suficient de mare de oameni s� se poat� opune. Pe termen scurt, cei dependenți de redistribuire, presupuși �n raționamentul nostru majoritari (caracteristica (i)), nu au stimulentele s� o fac�. Dac� votanții dependenți de redistribuire ar ieși �n strad� s� se opun� alter�rii politice, pe care ei nu o doresc, ar aduce la putere o forț� despre care ei cred c� exist� (caracteristica (iv), și care va reduce redistribuirea.

Confruntați cu problema alegerii �ntre reducerea veniturilor și reducerea libert�ții politice, cei mai multi dintre votanții dependenți de redistribuire vor prefera, pe termen scurt, reducerea libert�ții politice. Diferența dintre libertatea lor economic� și libertatea politic� a societ�ții este mai mare dec�t diferența dintre libertatea economic� a celorlalați votanți și aceeași libertate politic� (caracteristica (iii)). Pe aceast� baz�, cei mai mulți dintre cei dependenți de redistribuire pot accepta o reducere a libert�ții politice dac� aceasta este soluția pentru a evita reducerea redistribuirii de care depind.

�n consecinț�, dac� toate condițiile menționate p�n� aici � libertatea economic� joas� (mai ales pe ruta drepturilor de proprietate și a corupției) și existența unei majorit�ți parlamentare fondate pe votul celor dependenți de o redistribuire nesutenabil� � sunt �ndeplinite, atunci ușa spre alterarea libert�ților politice este deschis�. Mai este necesar doar un declanșator al acțiunilor care reduc efectiv libertatea politic�. �n Rom�nia, acest declanșator a fost lupta electoral�, care a dus la inițierea acțiunilor pe care le-am menționat la �nceputul studiului ca semne c� exist� �nțelesuri precare ale angajamentului faț� de statul de drept (domnia legii) �ntr-un sistem democratic pluralist și c� libertatea politic� ar putea s� se deterioreze.

Acțiunile inițiate de USL, amintite la �nceputul studiului, au fost de neimaginat �n UE, dac� lu�m �n considerare reacția președintelui CE și a altor oficiali. Reacția lor a indicat clar �ngrijorarea privind viitorul libert�ților politice. De asemenea, legalitatea acțiunilor a fost pus� la �ndoial� de o mare parte a publicului rom�nesc. Acțiunile au avut loc cu doar c�teva luni �nainte de alegerile parlamentare, ceea ce dovedește �ncrederea inițiatorilor c� votanții dependenți de redistribuire ar accepta, chiar dac� nu ar aplauda, o eventual� reducere a libert�ții politice.

�n sf�rșit, alterarea libert�ții politice prin mecanismul descris are și o component� autoreglatoare, datorit� c�reia deteriorarea libert�ților politice nu este sustenabil�. Ea va fi criticat� și sancționat� de partenerii economici externi, fie ele guverne democratice sau investitori privați instituționali sau individuali. Dar, indiferent de acțiunile exteriorului, va exista o mișcare intern� �mpotriva alter�rii libert�ților politice. �n interior, la �nceput, doar cei cu libertate economic� relativ mare se vor opune alter�rii libert�ților politice. Cei mai mulți oponenți vor fi, inevitabil, din sectorul privat.

Totuși, deoarece compromisul dintre redistribuire și libertatea politic� nu exist� pe temen lung, veniturile din sectorul bugetar vor sc�dea. �n final, chiar și cei dependenți de redistribuire se vor �ntoarce �mpotriva politicienilor care atenteaz� la libertatea politic�. Astfel, baza pe care se constituie alianțele politice care sprijin� redistribuirea excesiv� se destram�, antren�nd destr�marea alianțelor politice.

Pe termen lung, dac� libertatea economic� r�m�ne sc�zut� datorit� drepturilor de proprietate precare și corupției, publicul dependent de redistribuire, cu cele patru caracteristici descrise, va d�inui. Ciclul descris �n acest paragraf se va relua din punctul �n care ei vor fi din nou dispuși la o reducere a libert�ții politice dac� astfel s-ar evita, pe termen scurt, reducerea veniturilor individuale din redistribuire.



C�teva lecții din aceste evoluții



Democrația nu garanteaz� libertatea economic�. Democrația �nseamn�, așa cum spunea William Greider (1988), alegeri colective ale celor bogați și s�raci, indiferent dac� sunt proprietari sau nu. Cu alte cuvinte, puterea politic� nu aparține numai proprietarilor. Dac� din democrație rezult� o alterare a drepturilor de proprietate concomitent cu creșterea la niveluri nesustenabile a redistribuirii, atunci libertatea economic� scade.

Cu un nivel sc�zut de libertate economic�, puterea politic� se poate transforma ușor din democratic� �n nedemocratic�, iar �n democrație se poate ajunge ușor la tirania majorit�ții. Pentru a garanta libertatea economic� la un nivel care s� asigure libertatea politic� a oamenilor, democrația trebuie s� asigure protejarea drepturilor de proprietate. Numai așa se poate garanta domnia legii de care are nevoie libertatea economic� și numai așa libertatea economic� poate garanta domnia legii, factori care, așa cum spunea Hayek, se condiționeaz� reciproc.

Alegerile (politice) libere democratice nu sunt scutite de decizii arbitrare ale celor care c�știg� alegerile. Pe aceast� rut� a discreționarismului, alegerile libere politice pot intra �n conflict cu alegerile economice libere individuale, adic� cu libertatea piețelor. Deoarece puterea politic� nu aparține numai proprietarilor, �ntre piețe și stat va fi permanent o lupt� pentru ocuparea rolului central �n administrarea economiei. �n absența domniei legii, cu c�t mai mare este rolul statului, cu at�t mai mult este alterat� libertatea economic�. Claritatea, coerența și imparțialitatea regulilor se pot altera și corupția �și poate face loc ușor. Același efect �l poate produce și existența unui public dependent de redistribuire dac� pe baza lui se formenaz� o majoritate �n parlament.

Cu toate acestea, criza actual� este folosit� pentru a reduce și mai mult, �n numele unor idealuri frumoase, libertatea economic�. Privatiz�rile sunt am�nate �n ideea c� pe timp de criz� valoarea �ntreprinderilor privatizabile scade. Reglement�rile devin excesive mai ales �n sectorul financiar, știut fiind c�, �n Rom�nia, sub-indicele libert�ții financiare este al patrulea cel mai slab dintre cei zece sub-indici care caracterizeaz� libertatea economic�. Deși redistribuirea excesiv� este o mare problem� a Rom�niei, pentru politicieni criza pare s� fie un bun motiv pentru a da mai mult� putere guvernelor �n detrimentul piețelor. Toate acestea pe fundalul unui nivel de corupție care continu� s� r�m�n� �nalt.

Cineva ar putea crede c� simpla �n�sprire a prevederilor care sancționeaz� acțiunile care pot altera libertatea politic�, sau introducerea lor acolo unde lipsesc, ar fi o garanție pentru libertatea politic�. Chiar dac� ar ajuta, astfel de prevederi nu ar constitui, totuși, garanții. Principala lecție a acestei analize este aceea c� dac� nu se vor lua m�suri de creștere a libert�ții economice prin �mbun�t�țirea drepturilor de proprietate, prin reducerea corupției și prin reducerea dependenței de redistribuiri, libertatea politic� s-ar putea deteriora. Chiar dac� semnele ap�rute �n iulie 2012 privind posibila alterare semnificativ� a libert�ții politice ar fi reversate, problema r�m�ne. F�r� o creștere adecvat� a libert�ții economice pe rutele menționate, nu este dec�t o chestiune de timp p�n� c�nd vor ap�rea reduceri ale libert�ții politice.

Opiniile prezentate �n aceast� lucrare apar�in �n �ntregime autorului �i ele nu implic� sau angajeaz� �n vreun fel Banca Na�ional� a Rom�niei.
Reproducerea acestei lucr�ri f�r� permisiunea autorului este interzis�, iar utilizarea datelor �n diferite lucr�ri este permis� numai cu indicarea sursei.
Am primit comentarii utile de la Virgil Stoenescu, Amalia Fugaru, Adrian Vasilescu, R�zvan Stanca și Ioana Muntean, c�rora le mulțumesc.

Acest studiu a fost finalizat pe 8 iulie 2012, iar citatele din Raportul pe Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene au fost introduse ulterior.





BIBLIOGRAFIE

Aristotel (2010), Politica, Ediția a II-a, rev�zut�, Editura Univers Enciclopedic Gold (ediție bilingv�, cu traducere, comentarii, note și index de Alexander Baumgarten).
Croitoru., Lucian (2012), �n ap�rarea piețelor, Curtea Veche Publishing, pp. 40-44.
European Commission (2012), Report From The Commission to The European Parliament and The Council on Progress in Romania under the Cooperation and Verification Mechanism, Brussels, 18.7.2012 {SWD(2012) 231 final}, pp. 2-3.

Friedman., Milton (2002), Capitalism and Freedom, the University of Chicago Press, p. 9.
Friedman., Rose and Friedman., Milton (1998), Two Lucky People: Memoirs, University of Chicago Press, p. 605.
Greider., William (1988), Secrets of the Temple: How the Federal Reserve Runs the Country, Simon & Schuster, p 22.
Hayek., A. Frederik (1995), The Road to Serfdrom, University of Chicago Press.
Le Bon., Gustave, Psihologia mulțimilor, Editura Antet.
Hoppe., H. Hans and Block., Walter (2002), On Property and Exploitation, Journal of Value-Based Management, Vol. 15, No. 3, pp. 225-236.
Lee., Arthur (1775), An Appeal To The Justice And Interests of The People of Great Britain, In The Present Dispute With America 14 (New York, Rivington, 4th ed. 1775), quoted in James W., citat de Rose., Carol M., (1996), �Property as the Keystone Right?, Scholarship Series�. Paper 1808.digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

Mises., Ludwig Von (1962), Planning for Freedom, Libertarian Press.
Sen., Amartya (1999), Development as Freedom, Oxford University Press, 1999.
Smith., Adam, Lectures on Jurisprudence 5 (RL. Meek et al. eds., 1978), citat de Rose., Carol M., (1996), Property as the Keystone Right?, Faculty Scholarship Series. Paper 1808.digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

Tullock., Gordon (1988), comentariu la prezentarea �and Freedom�, f�cut� de Milton Friedman la conferința ale c�rei lucr�ri au fost publicate �n �, Democracy and Economic Welfare� (Michael Walker ed)., pp. 60-64.
Wicksell., Knut (1896), A New Principle of Just Taxation, publicat �n �Classics in the Theory of Public Finance�, Richard A. Musgrave si Alan T. Peacock (Ed.), Palgrave Macmillan, 1994, p. 95.



luciancroitoru.ro/

CUM A INFIRMAT KOVESI URMARIREA PENALA A LUI ILIESCU PENTRU MACELUL DE LA MINERIADA � In 2007, Procurorul General al Romaniei Laura Codruta Kovesi l-a declarat incompatibil pe procurorul militar Dan Voinea, speculand �nelegalitatile� din rezolutia de incepere a urmaririi penale impotriva lui Ion Iliescu pentru participatie improprie la omor deosebit de grav: �Rezolutia emisa nu are mentionata ora cand a fost dispusa masura� (Rezolutia)
Joi, 22 octombrie 2015 13:44 | Scris de Alex PUIU

Fostul presedinte Ion Iliescu putea avea inca de acum 8 ani calitatea de inculpat in dosarul in care de aproape un sfert de secol Parchetul General e incapabil sa-i identifice si sa-i pedepseasca pe cei responsabili de crimele savarsite in 13-15 iunie 1990 de minerii chemati din Valea Jiului pentru a restabili �ordinea� in Capitala in contextul manifestatiilor impotriva guvernului provizoriu instalat de FSN dupa evenimentele din decembrie '89.



La 19 iunie 2007, procurorul militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din PCCJ, Dan Voinea - vestitul procuror de sedinta din asa-zisul proces intentat sotilor Ceausescu -, a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu pentru participatie improprie la omor deosebit de grav, in dosarul nr. 74/P/1998, devenit - dupa disjungere si declinare de competenta - dosarul nr. 1122/P/2007.


Sase luni mai tarziu, insa, prin rezolutia din 7 decembrie 2007, Procurorul General al PICCJ de la acea vreme, actuala sefa a DNA Laura Codruta Kovesi (foto 1), a infirmat solutia dispusa impotriva lui Ion Iliescu pe motiv ca Dan Voinea ar fi fost incompatibil sa mai efectueze acte de urmarire penala in dosarul Mineriadei �atat timp cat Inalta Curte de Casatie si Justitie restituise cauza Sectiei Parchetelor Militare�, iar procuror de caz era un alt procuror, Viorel Siserman, situatie de natura sa atraga incalcarea �art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata�.


O alta nelegalitate care s-ar fi strecurat in actul intocmit de Dan Voinea (foto 2) si pe care Laura Codruta Kovesi a invocat-o in solutia de infirmare a inceperii urmaririi penale impotriva lui Ion Iliescu vizeaza redactarea pretins defectuoasa a rezolutiei din 19.06.2007: �Rezolutia de incepere a urmaririi penale nu indeplineste conditiile de fond si de forma prevazute de art. 228 alin. (1/1) Cpp. Rezolutia emisa nu are mentionata ora cand a fost dispusa masura si nu a fost inregistrata in registrul special, asa cum prevede in mod expres art. 228 alin. (1/1) Cpp. Desi intregul continut este tehnoredactat computerizat, data este inscrisa de mana, iar rezolutia nu este inregistrata in registrul special prevazut de art. 228 alin. (1/1) Cpp�.

De asemenea, Procurorul General al PICCJ, Laura Codruta Kovesi, a constatat neconcordante intre continutul faptelor descrise in procesul-verbal din 27.06.2007 de aducere la cunostinta a invinuirii si infractiunile retinute de Dan Voinea in rezolutia din 19.06.2007 de incepere a urmaririi penale fata de Ion Iliescu.


Toate aceste �nelegalitati� nepermise presupus a fi fost comise de Voinea au determinat-o pe actuala sefa a DNA sa aprecieze ca �plangerea formulata de invinuitul Ion Iliescu impotriva rezolutiei din 19 iunie 2007, prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale, este intemeiata, motiv pentru care urmeaza sa fie admisa�.


Precizam ca, in 2009, acelasi Procuror General al Romaniei Laura Codruta Kovesi avea sa infirme solutia de incepere a urmaririi penale dispusa de acelasi procuror militar Dan Voinea impotriva aceluiasi Ion Iliescu si in dosarul Revolutiei (nr. 97/P/1990), in care, de asemenea, de 25 de ani, Parchetul General ii ocoleste pe vinovatii responsabili de moartea a peste 900 de oameni.


Prezentam in continuare, integral, Rezolutia Procurorului General Laura Codruta Kovesi de infirmare a inceperii urmaririi penale fata de Ion Iliescu:


�Laura Codruta Kovesi, Procuror General al PICCJ, examinand plangerea formulata de invinuitul Ion Iliescu, cercetat pentru savarsirea participatiei improprii la omor calificat si omor deosebit de grav prevazuta de art. 31 alin. (2) rap. la art. 174, art. 175 lit. e), art. 176 din Codul penal cu aplicarea prevederilor art. 13 din Codul penal, constat:


Invinuitul Ion Iliescu, prin avocat ales, a formulat o plangere impotriva rezolutiei de incepere a urmaririi penale emisa in data de 19 iunie 2007 in dosarul nr. 74/P/1998 al Sectiei Parchetelor Militare.


In vederea solutionarii plangerii depuse de petent, s-a procedat la examinarea dosarului nr. 1122/P/2007 al PICCJ-SUPC, dosar format in urma disjungerii cauzei si a declinarii de competenta, dispuse in dosarul penal nr. 74/P/1998 al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, prin rezolutia din 19 iulie 2007.


In urma verificarii efectuate s-a constatat urmatoarea stare de fapt:


Prin rechizitoriul din 18 mai 2000, emis in dosarul nr. 74/P/1998 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a generalilor in rezerva Chitac Mihai si Andrita Gheorghe, precum si a ofiterilor cu grad de colonel in rezerva Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile, pentru savarsirea infractiunilor de instigare la omor deosebit de grav, prevazuta si pedepsita de art. 25 rap. la art. 174-176 lit. b) din Codul penal.


In fapt, s-a retinut ca, in seara de 13 iunie 1990, la ordinul inculpatilor s-a deschis foc cu armamentul din dotare, in conditii nelegale, asupra unei multimi, imprejurare care a avut drept rezultat impuscarea mortala a doua persoane. Prin acelasi rechizitoriu, fata de inculpatul Constantin Vasile s-a retinut si infractiunea de instigare la tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav omor deosebit de grav prevazuta de art. 25 rap. la art. 20, cu referire la art. 174-176 lit. b) din Codul penal, constand in aceea ca, in dimineata zilei de 14 iunie 1990, a ordonat soldatilor din subordine sa traga cu armele din dotare asupra unei mase de persoane, din care doua au decedat si trei au fost ranite prin impuscare.


Totodata, s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor intr-o cauza penala separata pentru cele o mie trei sute persoane retinute de fortele de ordine si de mineri, incepand cu dimineata zilei de 13 iunie 1990.


Prin sentinta nr. 69 din 30 iunie 2003 emisa in dosarul nr. 2171/2000, ICCJ-Sectia penala, considerand ca urmarirea penala nu este completa in cauza, in temeiul art. 333 Cpp, a restituit cauza Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ.


Ulterior, la data de 14 octombrie 2005, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a 'invinuitilor' general rezerva Chitac Mihai, Andrita Gheorghe, Calin Traian, Costea Dumitru si Constantin Vasile, iar la data de 10 septembrie 2006, a fost infirmata aceasta solutie, considerandu-se ca a fost nelegala si netemeinica.


Urmarirea penala in cauza a fost reluata, astfel ca, in dosarul nr. 74/P/1998 al Sectiei Parchetelor Militare, prin ordonanta din 20 iulie 2007, s-a dispus disjungerea si declinarea competentei de solutionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu in favoarea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul PICCJ. Cauza astfel declinata a fost inregistrata la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica cu nr. 1122/P/2007.

Vazand plangerea formulata de petent, am procedat la verificarea legalitatii rezolutiei prin care s-a inceput urmarirea penala fata de Ion Iliescu sub aspectul comiterii participatiei improprii la omor calificat si omor deosebit de grav prevazuta art. 31 alin. (2) rap. la art. 174, art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) din Codul penal cu aplicarea prevederilor art. 13 din Codul penal, act care a fost datat 19 iunie 2007.

Analizand dosarul de urmarire penala, precum si rezolutia de incepere a urmaririi penale, am constatat urmatoarele aspecte de nelegalitate:

La data de 10 septembrie 2006, in baza art. 220 Cpp, generalul maior magistrat Dan Voinea, procuror militar sef al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, a infirmat rezolutia din data de 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa, considerand-o nelegala si netemeinica. Prin ordonanta mai sus-aratata, nu a fost insa desemnat procurorul care sa continue urmarirea penala in aceasta cauza. La dosarul aflat in prezent pe rolul Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica nu exista un alt inscris din care sa rezulte care a fost procurorul desemnat sa efectueze urmarirea penala.

In fapt, in lipsa unei rezolutii scrise a generalului Dan Voinea, dupa infirmarea rezolutiei din data de 14 octombrie 2005 in dosarul nr. 74/P/1998, urmarirea penala a fost efectuata (continuata) de catre procuror militrar magistrat colonel dr. Siserman Viorel, acesta fiind cel care a intocmit rechizitoriul in cauza, dar si ordonanta din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea si declinarea competentei de solutionare a cauzei cu privire la Iliescu in favoarea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul PICCJ.

Ca atare, masura inceperii urmaririi penale nu putea fi dispusa de catre general maior magistrat dr. Dan Voinea, procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, atat timp cat nu era investit cu efectuarea urmaririi penale in cauza si procuror de caz era alt procuror, fiind astfel incalcate prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata.

Mai mult, procurorul militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare era incompatibil sa mai efectueze vreun act de urmarire penala in dosarul nr. 74/P/1998 atat timp cat ICCJ-Sectia penala restituise cauza Sectiei Parchetelor Militare. Potrivit art. 49 alin. (4) Cpp, persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la refacerea acesteia, cand refacerea este dispusa de instanta. Asadar, intrucat primul rechizitoriu a fost intocmit de procurorul militar Dan Voinea, iar instanta a restituit cauza in vederea completarii urmaririi penale, completarea urmaririi penale in cauza nu mai putea fi efectuata de procurorul militar Dan Voinea si cu atat mai putin acesta nu mai putea emite vreun act de urmarire penala.


Rezolutia de incepere a urmaririi penale nu indeplineste conditiile de fond si de forma prevazute de art. 228 alin. (1/1) Cpp. Rezolutia emisa nu are mentionata ora cand a fost dispusa masura si nu a fost inregistrata in registrul special, asa cum prevede in mod expres art. 228 alin. (1/1) Cpp. Desi intregul continut este tehnoredactat computerizat, data este inscrisa de mana, iar rezolutia nu este inregistrata in registrul special prevazut de art. 228 alin. (1/1) Cpp.

Desi rezolutia de incepere a urmaririi penale nu a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale imperative si procurorul militar Dan Voinea era incompatibil si nu era investit cu solutionarea cauzei, la data de 27 iunie 2007, acesta, impreuna cu procurorul militar Viorel Siserman, a procedat la prezentarea invinuirii aduse lui Ion Iliescu.


Continutul infractiunii pentru care s-a inceput urmarirea penala prin rezolutie nu este acelasi cu continutul faptelor aduse la cunostinta prin procesul-verbal din data de 27 iunie 2007. Astfel, in rezolutie s-a retinut ca 'la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestatiilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane, asa cum rezulta din declaratiile martorilor si jurnalelor actiunilor de lupta'. In procesul-verbal de aducere la cunostinta a invinuirii, contrar celor inscrise in rezolutia de incepere a urmaririi penale, s-a consemnat ca Ion Iliescu este invinuit pentru faptul ca 'in data de 13 iunie 1990, ar fi cerut comandantului armatei sa trimita militari, TAB-uri si alte forte pentru a interveni la Televiziune si la sediul Ministerului de Interne, precum si faptul ca la acea data, la orele 17:35, a cerut sa se foloseasca gaze lacrimogene impotriva manifestantilor din zona sediului Ministerului de Interne, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane'.


Avand in vedere cele aratate mai sus, apreciem ca plangerea formulata de invinuitul Ion Iliescu impotriva rezolutiei din 19 iunie 2007, prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale, este intemeiata, motiv pentru care urmeaza sa fie admisa.


In temeiul art. 275 Cpp rap. la art. 278 alin. (2) Cpp, avand in vedere considerentele expuse mai sus, dispun:


1. Infirmarea rezolutiei din data de 19 iunie 2007 dispuse de dl. general maior magistrat dr. Dan Voinea, procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, in dosarul nr. 74/P/1998, prin care a fost inceputa urmarirea penala fata de invinuitul Iliescu Ion, in prezent senator, fost presedinte al Romaniei.


2. Cercetarile penale vor fi continuate de catre procurorii desemnati din cadrul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica.


3. Un exemplar al prezentei rezolutii se trimite Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, iar un exemplar al rezolutiei se comunica petentului.


Procuror General, Laura Codruta Kovesi�.

deci : dosarul Revolutiei a fost inchis , dar intrebarile au ramas !
" cine a tras in noi 21-22 " si balmajeala lui Iliescu cum ca ba a fost revolutie si el si FSN sunt emanatia ei, ba ca el si grupul lui de comunisti luminati erau impotriva lui Ceausescu si-i boicotau actiunile inca din ' 81, vor ramine VII in memoria acestui popor si, chiar daca i se va-nchide si dosarul Mineriadei, el este si va fi perceput ca VINOVATUL Principal ptr. acele orori si deturnarea drumului Romaniei catre o reala Democratie !

aha!
dosarul mineriadei 1990 nu este inchis insa a reusit Guvernul ponta-PSD sa claseze dosarul revolutiei din "89.

bravo ba' "heroes" ai Revolutiei din Romania, v-ati impuscat ca prostii unii pe altii.
Prin urmare, daca dosarul Revolutiei din 1989 a fost clasat , rezulta ca nu a fost nicio revolutie, iar voi , ba', "heroes", la ce draku mai pretindeti diplome/certificate de revolutionari si rente viagere ca recompensa pentru merite deosebite, retinuti, raniti sau decedati , intr-o asa zis revolutie care nu a existat sau a fost furata, esuata sau invinsa?

Voi, restul nanacilor, ati ajuns sa va rada in nas securisto-activistii PCR-ului, ati luat teapa ba', PROSTILOR, au impuscat gangavul si analfabeta, iar ei si-au vazut mai departe de treaba sub pulpana KGB-isto-ILIESCIANA, ba' nulitatilor !!!! !

Inapt sa intelegi ce citesti
si
Inept prin ceea ce sustii !
de unde si pina unde, in care logica, faptul ca nu se mai ancheteaza " cine a tras in noi ", Anuleaza Revolutia ? pffff !

Partoneto lumpestalinista, la cat jeg ideologic comunistoid ti-a fost turnat in acea tigva de oligfrena congenital, nici dupa 25 de ani nu poti percepe si intelege ca: a fost un fleac, v-au ciuruit din toate "partidele" postdecembriste, dar tot pe ei (sau marionetele lor) i-ati votat, prostanco !

Siktir, lichea nesimtita ingalata!

de fapt, expresia corecta este " Tace ca mortu'n papusoi " !
imi pare rau ca dl. pres. K. Iohannis scade atit de rapid in sondaje si nu , neaparat ptr. ce face ci, ptr. ceea ce nu face si Nu stie Ce sa faca !
Ce Planuri avea UE cu el de ni l-au Impus si de ce nu functioneaza ele ? a aparut criza refugiatilor si li s-a rupt si lor filmul si nu mai stiu ce sa faca ?
ce o fi apucat-o pe Anjelika ?
Cum sa mai ai incredere in judecata astora care vor sa te Oblige sa traiesti cum cred ei ca trebuie cind iata, englezul isi cere scuze Irakului ptr. ca NU S-AU GINDIT LA URMARILE interventiei americane la care si Anglia a participat ?
da' madam Merkel s-a gindit la Urmarile pe care le va suporta Europa dupa invadarea ei , cu acordul Frantei , Italiei, Spaniei , Suediei ?
Nu, Nu s-au gindit , dar pretind sa fie ascultati cu smerenie !

S-a trezit proasta ca trebuie sa bata tasta !

Din nefericire, este intr-atat de proasta incat nu poate face distingere intre cativa termeni deoarece nu detine cunostintele minime elementare.

Babaciune, stai linistita, te aflii in acea majoritate de imbecili care nu disting intre: refugiat si imigrant, dar vorbesti numai tampenii.
De asemenea, nu poti distinge intre statutul unui azilant politic si un refugiat de razboi sau al unui imigrant cu cetatenie europeana care "migreaza" in statele din cadrul Uniunii Europene.
Concluzia: Mananci KKT cu excavatorul si tare mult iti place sortimentul de rahati pe care il servesc sclavii de la Haznaua 3.

In alta ordine de idei, nici interviul acordat de catre Tony Blair jurnalistului de la CNN nu l-ai vazut si nici nu i-ai citit transcriptul, dar, prostia din tigva ta ti-a stimulat tasta si trebuia sa se produca efectul, adica, ai debitat cele mai mari tambolisme pe care le putea debita o babaciune mahalagioaica proasta si nesimtita de teapa ta.
edition.cnn.com/2015/10/25/europe/tony-blair-iraq-war/
Tony Blair says he's sorry for Iraq War 'mistakes,' but not for ousting Saddam

Babaciune, numai chinezii mananca tot ceea ce zboara, evident, cu exceptia avioanelor deoarece nu ajung pana la ele, altfel...


Herr W e r n e r tace si bine face !
"Orice pasare politica damboviteana piere pe limba ei" si nu merita efortul de-a te apleca pentru a le culege de prin colbul ulitei.

26 octombrie 2015
Nr. 1658/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție � Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea �n judecat�, a inculpaților:

B�SESCU DRAGOȘ, aflat sub control judiciar pe cauțiune, cu privire la s�v�rșirea infracțiunii de trafic de influenț�,

NISTOR CIPRIAN, aflat �n executarea unei pedepse privative de libertate �n alt� cauz�, cu privire la s�v�rșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influenț�.

�n rechizitoriul �ntocmit, procurorii au reținut urm�toarea stare de fapt:
La data de 13 martie 2014, inculpatul B�sescu Dragoș, beneficiind de ajutorul inculpatului Nistor Ciprian, i-a pretins unui om de afaceri (denunț�tor �n cauz�) suma de 500.000 euro pentru o soluție de respingere a arest�rii �ntr-o contestație formulat� de c�tre D.I.I.C.O.T., �n dosarul ce �l privea pe acesta din urm� și �nc� 500.000 euro, at�t pentru obținerea unei soluții favorabile �n cauza respectiv�, c�t și pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor denunț�torului.

�n sprijinul acestor pretenții, inculpatul B�sescu Dragoș a l�sat s� se cread� c� are influenț� pe l�ng� organele judiciare respective și chiar a promis c� va interveni �n sensul celor ar�tate mai sus.
Deoarece denunț�torul le-a spus celor doi c� nu are posibilitatea s� achite o sum� at�t de mare și c� nici nu dorește s� se fac� vreo intervenție de acest gen, inculpatul Dragoș B�sescu i-a propus acestuia ca soluție �ncheierea unui contract fictiv de consultanț� prin care urma s� achite suma pretins� de 1.000.000 euro, eșalonat, pe o perioad� de p�n� la 2 ani, �n funcție de evoluția dosarului.

Pentru a nu trezi suspiciuni, contractul respectiv urma s� fie �ncheiat cu o societate de consultanț� internațional�.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține m�sura preventiv� dispus� �n cauz�.

�n cauz� procurorii beneficiaz� de sprijin de specialitate din partea Serviciului Rom�n de Informații.

www.pna.ro/index.xhtml

Felicitar,D.N.A. !
Bravo,Dna.Kovesi !

26 octombrie 2015
Nr. 1660/VIII/3

COMUNICAT

�n completarea comunicatului nr. 1438/VIII/3 din 06 septembrie 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat s� transmit� urm�toarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție � Secția de combatere a corupției au dispus, faț� de OPRESCU SORIN MIRCEA, primar al municipiului București, �n prezent suspendat din funcție, aflat �n stare arest preventiv �n prezenta cauz�, extinderea urm�ririi penale cu privire la s�v�rșirea, �n concurs real cu infracțiunea de luare de mit�, și a infracțiunilor de
- sp�lare de bani,
- abuz �n serviciu, dac� funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
- constituire a unui grup infracțional organizat.

�n aceeași cauz� s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a cotei indivize de 5/6 dintr-un imobil situat �n București, sectorul 1, cu o suprafaț� util� total� de 244,19 mp (inclusiv, logie, teras�, loc de parcare la demisol și boxa) și cota parte indiviz� ce reprezint� 101,64 mp teren, ambele bunuri aflate �n proprietatea lui OPRESCU SORIN MIRCEA, p�n� la concurența valorii de 1.264.531,8 lei.
De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a unui imobil aparțin�nd partenerei de viaț� a lui OPRESCU SORIN MIRCEA, situat �n București, sectorul 1, p�n� la concurența valorii de 2.411.019,01 lei.
La dispunerea acestei m�suri s-au avut �n vedere prevederile referitoare la confiscarea extins�.

Inculpatului i s-au adus la cunoștinț� calitatea procesual� și noile acuzații, �n conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedur� penal�.

www.pna.ro/index.xhtml

Felicitar,D.N.A. !
Bravo,Dna.Kovesi !

mai mare grup infractional precum clanul Basescu, nici c-am vazut !
bravo madam Kovesi
felictari DNA
si mentiune speciala ptr. SRI ca NU au vazut pina acum aceasta grupare si nu se ocupa inca de Capul acestui clan de mafioti ! bravo

tie-ti vine a ride, dar mie-mi vine sa fac asa :

Statul de Drept a fost si este compromis tocmai prin " integritatea " si " "profesionalismul " persoanelor ce slujesc sistemului construit de Base prin mina Macoveicei si " justitia independenta " , dar foarte ascultatoare la ordinile politice , in colaborare cu serviciile cu urechi lungi si ochi pretutindeni !

pina una - alta, acesti oameni NU Dovedesc impartialitatea obligatorie serviciului lor , ci doar obedienta !

asupra cui se VEDE, postacule deontolog ?
asupra fam. Basescu, unul mai hot decit altul , fiice , gineri, frate, nepot , cu Jupinu' n frunte ?
e CINEVA - inafara sotiei lui, care sa NU fie Implicat in tot felul de lucruri urit mirositoare ?
daaaa, s-a iscat un pic, doar un pic de zarva in jurul lor, dar don Base e TABU , ca doar ti-a spus-o cu gura lui la B1 , nu la A3 !

P.S
si, dupa cum am promis ca nu te mai iert atunci cind faci Abuz de limbaj si Insulti, te- am raportat !

"Sorin Oprescu ELIBERAT din Arestul Politiei Capitalei printr-o decizie definitiva a Curtii de Apel Bucuresti luata de judecatoarea Viorica Costiniu, sotia magistratului Florin Costiniu, condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare in dosarul fostului senator PSD, Catalin Voicu."

Ramasitele justitiei iliesciane ("profesionista", "integra" si "independenta" )mai este populanta pe ici sau colo si cu o relicve staliniste aservite politrucilor comunistoizi vopsiti in socialisti democrati, acestia sunt magistratii (inamovibilii iliescieni) care continua sa compromita principiile STATULUI de DREPT si JUSTITIA din Romania.


Procurorii DNA-ului aresteaza infractorii de drept comun, iar inamovibilii iliescieni ii elibereaza si nici nu le confisca sumele pe care politrucii le-au ciordit.

Sa fiti mandri ca sunteti romani dotati cu asemenea relicve de magistrati iliescieni inamovibili.

ce vorbesti, draga ?
eu sunt mindra de Justitia Independenta a lu' Base ' croita de fosta procuroare - tot Ceausista si ea - madam Macovei... .buna fata....buna justitie si pusa-n practica de fostul nomenclaturist ceausist si securist T. Basescu, relansat la apa dupa Revolutia din ' 89 , de cine crezi ? iezact : de tov. Iliescu, caci l-a considerat a fi baiat bun, verificat si omologat de Sec. , deci la vremurile ce urmau sa vina era taman ce trebuia !

si apropo de madam Macovei, fosta prezidentiabila din 2014 , daca tot s-a redeschis Dosarul Mineriadei, poate o intreaba si pe ea cineva de sanatate !
daca are Curaj careva, bineinteles !

ce ma distreaza pe mine la postacul asta suuuuuper - cognitiv, Blackulet draga , este ca nu-si da seama cum se calca singur pe bombeu !
caci nu poti fi in acelasi timp si foarte critic cu poporul asta " de idioti " care i-a votat pe cripto- comunisti si, in acelasi timp , sa le iei apararea , cu disperare chiar, exact acelorasi comunisti Revopsiti de dupa dec. 89 !

da, da si tu le iei apararea acestor celebre personaje ce-au devenit peste noapte din procurori ceausisti si un pic ...doar un pic securisti sau secretari de Stat prin guv. lui Dascalescu , foarte bine infipti in sistem , ca si Base de altfel , oameni ce-au schimbat imediat macazul dupa dec. 89 , dorind sa beneficieze si dupa urma vremurilor noi ! si da, au reusit din plin , iar tu pe Astia ii aperi si Slujesti !
P.S
ti-am indeplinit dorinta si te-am raportat !

www.decatorevista.ro/singuratatea-m-macovei/


Alt zgomot, �n afara ciocnirii farfuriilor spalate, nu se mai auzea �n casa de la Breaza a familiei Gherghescu. Fiica le spala si mama le stergea. La sf�rsitul pr�nzului din ziua de Craciun a anului 2004, Vasile Gherghescu �si �nghitise medicamentele si apoi, �nsotit de Radu, nepotul de 14 ani, urcase la etaj.

Singura lui fiica, Monica Macovei, si sotia, Silvia Gherghescu, ramasesera �n bucataria micuta de la parter. Erau �mpreuna, ca �n fiecare an de Craciun, si erau triste din cauza diagnosticului de Alzheimer al tatalui.

Telefonul Monicai a �nceput sa sune, dar a ramas neatins. Se �ntreba daca sa nu-l ia pe Radu si sa conduca 25 de kilometri spre Sinaia, sa schieze putin. Silvia Gherghescu se g�ndea la examenul de capacitate din anul urmator pentru care Radu �ncepuse sa se pregateasca.

Pe masa de lemn, dintre paharelele cu tuica fiarta �nca negolite, telefonul zb�rn�i iar. O mai facuse de doua ori de dimineata, atunci c�nd �mpreuna cu Radu si Silvia au mers cu o lum�nare �n m�na la cimitirul din Breaza, unde sunt �ngropati batr�nii familiei.

„Cine-o fi? Dar raspunde-i, domnule, ca o fi aceeasi persoana”, s-a enervat Silvia.

Macovei a luat o c�rpa, s-a sters si a privit ecranul telefonului caut�nd sa vada daca e acelasi numar necunoscut. „Nu e. E Boc”. „Pai lasa vasele si vorbeste!”, �si zori Silvia Gherghescu fiica.

Cu telefonul la ureche, Macovei a trecut �n camera alaturata. S-a �ntors dupa un minut. Avea obrajii aprinsi. „Stii cum a �nceput asta discutia? �Ce? Te suna presedintele tarii si tu nu raspunzi?�” Prin mintea Silviei a trecut un g�nd: persoana de azi-dimineata era Basescu. Traian Basescu fusese ales cu doua saptam�ni �n urma, pe 12 decembrie 2004, presedinte al Rom�niei. „Si mi-a zis ca o sa ma sune din nou si ca sa-i raspund ca vrea sa vorbim”, a continuat Macovei.


�n casa nu se mai auzea nici macar zgomotul farfuriilor. Cele doua femei s-au asezat pe lavita acoperita cu o scoarta �n culori calde. �n st�nga o soba de teracota, deasupra, fixate pe perete, niste farfurii de ceramica, �n fata, pe masa de lemn, telefonul.

C�nd a sunat, Craciunul se terminase �n casa Gherghescu.
„Buna ziua. Sunt Traian Basescu. Monica Macovei?”
„Da.”
„Vreau sa discutam. Sunteti propusa sa fiti ministrul Justitiei.”


Femeia a ramas fara replica. „�mi dau seama ca e o surpriza”, �si aminteste Macovei cuvintele lui Basescu, care i-a oferit timp de g�ndire, dar nu mult. Au stabilit sa vorbeasca din nou si Macovei a �ntrebat daca poate suna la orice ora. „Ministrul Justitiei �l suna pe Presedinte la orice ora”, a venit raspunsul.


A �nchis. Silvia, care era alaturi, auzise conversatia. Cele doua femei s-au privit. Silvia a avut o tresarire: Radu – capacitatea si Vasile care e bolnav. „Iar �mi lasi copilul pe cap?”, a �ntrebat-o pe sleau. Tatal lui Radu divortase de Monica cu c�tiva ani �n urma si era procuror la Bucuresti. Radu fusese oricum crescut de bunici. „Dar cum de a sunat la tine? Cine te cunoaste? Cine stie ce conjunctura o fi…”, a continuat Silvia, �ntreb�ndu-se de ce fiicei sale – directorul organizatiei de aparare a drepturilor omului, APADOR-CH si expert �n Bosnia al Consiliului Europei �n reforma Justitiei –, care nu era membra �n vreun partid, tocmai i se oferise portofoliul de ministru al Justitiei. ?i Macovei era surprinsa. Cauta explicatii. Cu Basescu nu vorbise niciodata. Pe Boc �l stia din discutiile din Parlament pe diverse proiecte de legi. Probabil de la el avea presedintele numarul ei.


Brusc, Silvia a simtit ca viata fiicei sale este pe punctul de a se complica enorm. Profesoara de biologie la liceul Caragiale din Bucuresti, Silvia Gherghescu a meditat zeci de generatii pentru intrarea la Medicina (se numara printre autorii manualului de anatomie din programa de admitere). Ar fi putut sa aiba multe functii, dar nu le-a cautat. Cei care se bagau �n fata faceau parte dintr-o categorie la care ea n-a aspirat niciodata. „Parerea mea, sfatul meu, si daca nu mi-l ceri, eu tot ti-l dau”, i-a spus fiicei sale, „Te duci, multumesti pentru onoare si spui ca nu e de tine asta.”

Macovei a privit-o si i-a raspuns sovaitor: „Da… Cred ca nu.
E prea mult. Dar stai sa mai vorbesc si cu altcineva.”
***
Monica Macovei a crescut �ntr-o casa din Bucurestiul vechi, fiica unui jurist si a unei profesoare. Era o fetita sensibila care scria poezii, mergea duminica la expozitii de arta �mpreuna cu mama si pl�ngea atunci c�nd, la scoala, se ajungea la lectia cu disectia unei broaste. Voia sa dea la istoria artei, dar mama, care o vedea la medicina, a spus nu.

S-a sfatuit cu tatal, care era jurist, si a zis drept.
„C�nd era copila, avea o sensibilitate poate exagerata”, �si aminteste mama. „Dar meseriile si anturajul te schimba. Duritatea e de la mine si de la meserie. Ca n-a iesit �n evidenta p�na ce nu a intrat �n procuratura.”


Dupa ce a terminat Facultatea de Drept la Bucuresti, desi era a patra pe tara din promotia ei, singura optiune a Monicai a fost un post de procuror la Giurgiu. �n c�teva luni a reusit sa se transfere �napoi la Bucuresti unde, din 1983, a lucrat la politia de transporturi. Se ocupa de furturi de bagaje si alte infractiuni comise �n gari.

Era o meserie simpla si Macovei nu avea �nca dilemele etice de mai t�rziu: de ce aresteaza procurorul si nu judecatorul sau cum de poate functiona corect un sistem juridic �ntr-un stat profund nedrept? Daca erau probe la dosar ca un individ a furat, Macovei �l ancheta si �l aresta.

Nu era ceva nedrept �n asta. Traia �n cutiuta ei, �n care aplica corect legea, iar restul nu o interesa.


Procesul prin care, dupa 1989, Macovei a devenit rebela procuraturii din Bucuresti nu-i este nici ei foarte limpede. Imediat dupa Revolutie, �n elanul schimbarilor, a fost numita seful biroului de supraveghere cercetari penale din Bucuresti. Avea 31 de ani si dimineata reprezenta statul condus de comunistul Ion Iliescu, iar seara se transforma �ntr-unul dintre golanii protestatari care ocupasera Piata Universitatii.

Abia c�nd minerii chemati de Iliescu au �nceput �mpreuna cu Politia sa-i aresteze pe protestatari, Macovei a vazut clar prapastia care-i despartea pe oameni de dreptatea ce li se cuvenea. La unitatea militara de la Magurele, unde fusese adus un grup din Piata Universitatii, procurorul sef al Bucurestiului trimisese mai multi procurori pentru a elibera mandate de arestare. Doar doi au refuzat sa se supuna ordinului de sus. Macovei era unul dintre ei. Dupa acel incident, a facut rapoarte despre arestarile din iunie 1990.
Dar pentru ca sefii �i interzisesera asta, le-a dat presei.


�n 1992, Macovei a plecat la un masterat �n drept constitutional comparat la Budapesta. Silvia �si aminteste ca nu au fost multe discutii atunci, desi fiica ei era mama de doar c�teva luni: „Eu l-am crescut pe Radu pentru ca exact atunci au aparut niste oportunitati pe care, recunosc, mi-ar fi placut sa le aiba �nainte. Dar nu le-a avut. Si atunci poti sa zici nu?” C�nd a revenit �n tara, tocmai se deschisese, �n cadrul Parchetului General, un serviciu pentru drepturile omului. Macovei a intrat acolo.


�n 1993, Manuela Stefanescu, unul dintre activistii care „facusera” Piata Universitatii, lucra ca expert al Asociatiei pentru Protectia si Apararea Drepturilor Omului �n Rom�nia – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), care se ocupa de abuzurile Politiei, ale procurorilor si de neregulile din penitenciare. �ntr-o zi au primit un telefon ciudat de la Parchet: unul dintre procurorii de acolo cerea o �nt�lnire cu expertii APADOR. Era Macovei. „Dupa ce a vazut ce faceam, a revenit si a revenit din ce �n ce mai des”, spune Stefanescu. „Chiar o prinsese ce faceam noi si a luat foarte �n serios munca asta. Este unul dintre cazurile rare �n care ai un procuror ca formatie, dar �n el exista deja o disponibilitate teribila pentru astfel de lucruri care sunt fix opusul breslei. Si a reusit sa scape aproape total de sentimentul de solidaritate cu propria breasla.”


�n octombrie 1996, c�nd Ion Iliescu era �nca la putere, procurorul Macovei preciza, �n timpul unei audieri publice la Subcomitetul de Drepturile Omului de la Bruxelles, ca legile rom�nesti nu permit anchetarea �naltilor demnitari, acestia beneficiind de imunitate totala: „lipsa investigarii penale a membrilor Guvernului si Parlamentului duc la ne�ncrederea populatiei �n sistemul politic si judiciar.” Era genul de fermitate pe care societatea civila visa sa o vada �n r�ndul procurorilor.

„Pe mine m-a impresionat prin onestitatea ei, lucru rarisim la rom�ni”, spune Stefanescu. „Dintre oamenii pe care-i cunosc, ea este una dintre persoanele care minte cel mai putin, doar pentru ca asa este ea fundamental. Fusesem Eisenhower Fellow si am nominalizat-o pe ea si m-am bucurat foarte mult c�nd a c�stigat bursa si a plecat �n State. De altfel, asta a si fost unul dintre motivele care au declansat demisia ei de la Parchet.”


�n 1997, Macovei a �nceput sa-l critice public pe Nicolae Cochinescu, Procurorul General al Rom�niei. C�nd reusea sa treaca de cerberul de la intrarea cabinetului, Macovei se �nfigea �n fata lui Cochinescu si-i spunea: „Azi e ziua �n care trebuie sa va dati demisia.” Cu o voce clar satisfacuta, Macovei povesteste ca „prima oara c�nd i-am spus asta, am vazut pe fata lui un soc. Cum adica vine la el un procuror sa-i spuna sa-si dea demisia? A ramas fara replica.”

E una dintre �nt�mplarile preferate povestite de Macovei tinerilor cu care lucreaza; vrea ca ei sa spuna adevarul verde-n fata oamenilor cu functii.

La �ntoarcerea din Statele Unite, a �nceput sa fie anchetata disciplinar la ordinul lui Cochinescu. Principalele acuze erau cele 198 de dosare nelucrate �n ultimii patru ani si absentele nemotivate. „E adevarat ca lipsea foarte mult de la birou, dar nu pentru ca se ducea la cafele”, �si aminteste Stefanescu. Macovei �ncepuse sa calatoreasca �n calitate de expert al Consiliului Europei �n Rusia, Ucraina sau �n fosta Iugoslavie. „Plecam aproape �n fiecare luna. Uneori nici nu mai ceream voie: lasam �n scris, �mi luam c�teva zile concediu fara plata si plecam.”

La Sankt Petersburg i-a �nfuriat pe procurorii rusi, critic�ndu-le sistemul juridic. La Simferopol, �n Crimeea, a ajuns noaptea, dupa ce calatorise ore multe �ntr-un tren sinistru. Nu o astepta nimeni �n gara, nu erau taxiuri, asa ca s-a �nteles prin semne cu un barbat, care a luat-o �n masina. Dupa ceva vreme, au ajuns �n mijlocul unui c�mp pustiu si s-a speriat. A deschis portiera si s-a aruncat din mers. S-a rostogolit de c�teva ori pe pam�nt, apoi s-a ridicat si a �nceput sa alerge �n directia opusa. Barbatul a ajuns-o din urma, a linistit-o si a dus-o la singurul hotel din oras.


Pe 26 mai 1997 si-a dat demisia din functia de procuror. „Demisionez datorita incompatibilitatii dintre modul �n care eu si dumneavoastra percepem justitia si rolul parchetului �ntr-o societate democratica”, a scris �n cererea de demisie adresata procurorului general. (Trei luni mai t�rziu, Cochinescu era demis pentru nerezolvarea dosarului mineriadelor.)
„C�nd si-a dat demisia din procuratura, eu am citit �n ziar”, spune mama ei. „A venit acasa si a zis: �Ai citit? Am citit. Si ma tii? Bine�nteles ca te tin. Ce pot sa fac?� Mi s-a parut firesc gestul ei. I-am spus doar at�t: nu cred ca o sa te aprecieze si ca o sa c�stigi. Dar pentru sufletul tau e bine. O sa gasesti ceva sa lucrezi.

N-o sa fie usor, dar o sa gasesti.”
Dupa ruptura cu Parchetul, Stefanescu spune ca i-a fost usor s-o convinga sa vina la APADOR, pe partea de drepturile omului. Macovei a �nceput sa preia cazurile celor care reclamau statul rom�n la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), unde a c�stigat primul proces intentat statului de catre doi jurnalisti din Baia-Mare, condamnati pentru calomnierea unei judecatoare. „Eu cred ca ea nu e procuror �n suflet”, spune Stefanescu. „Avusese �ntotdeauna o retinere fata de meseria pe care o facea. Desi era procuror, ea a fost �n Piata Universitatii.”


***
�n bucataria familiei Gherghescu de la Breaza, la putin timp dupa ce a primit telefonul de la Basescu, Macovei a sunat-o pe Stefanescu. �n timp ce Macovei o �ntreba ce crede, aceasta �ntelesese deja ca un eventual accept ar fi pus APADOR-ul �n incompatibilitate. Era ca si cum capitanul �si parasea ostirea pentru a trece la dusmani. O eventuala intrare a sa �n Guvern ar fi fost o tradare. �Nu te du�, a fost sfatul scurt al Manuelei ?tefanescu.

Macovei a �nchis telefonul si a privit pe fereastra spre masina cumparata cu doi ani �n urma, un Suzuki Wagon R vernil, pe acoperi?ul caruia asteptau �mbietoare schiurile. A format numarul Alinei Mungiu-Pippidi, prietena apropiata si director al Societatii Academice Rom�ne.

Fara sa mai astepte ca Macovei sa termine, aceasta si-a dat verdictul. Era �n primul r�nd o chestiune de onoare: un refuz ar fi echivalat cu un act de lasitate al societatii civile, care tot critica si latra pe ecranele televizoarelor, dar atunci c�nd era timpul sa-si suflece m�necile si sa treaca la treaba, fugea. �Te duci�, a �ncheiat categoric Mungiu-Pippidi.
Macovei a cautat �n geanta de calatorie daca ar avea cu ce sa se �mbrace. Doar haine sport, caci majoritatea lucrurilor erau la Sarajevo. S-a asezat la masa din coltul camerei. Afara nu �nghetase. Ar ajunge la Bucuresti �n doua-trei ore, dar ar prinde-o noaptea pe drum.


A pus din nou m�na pe telefon si a sunat.
�Ma onoreaza propunerea, dar stiti, nu cred ca vin. De fapt, �nca nu m-am decis. Trebuie sa discutam, am multe sa va �ntreb.�
�Va astept la orice ora. Puteti veni acum?�, �si aminteste Macovei raspunsul lui Basescu
�Sunt la Breaza� la schi�.
�Bine. Eu sunt la birou. Va astept.�
S-a �ncaltat, i-a spus mamei ca se va �ntoarce probabil �n aceeasi seara si s-a urcat �n Suzuki. Si-a pus centura de siguranta, a aprins farurile si a lasat �n urma casa alba cu etaj din lemn. Dincolo de Ploiesti, soseaua era uscata. Conduc�nd, se �ntreba cine si de ce a recomandat-o. Era ireal ce i se �nt�mpla.
***

E 22 august 2011 ?i Macovei conduce spre casa ei din 2 Mai. A doua zi trebuie sa le vorbeasca unor studenti, la o scoala de vara, �n Vama Veche. Are parul str�ns �ntr-o coada si poarta o bluza alba si usoara de in. E linistita chiar daca, cu c�teva secunde mai devreme a tras speriata de volan pentru a se feri de usa unei masini oprite pe marginea autostrazii.


�Tot cu Suzuki-ul asta am plecat la Minister �ntr-o seara, dupa ce am depus juram�ntul�, continua ea povestea. �Era 29 decembrie si apoi ni s-a spus plecati fiecare la minister si preluati ministerul. Nu-i cunosteam pe colegii de cabinet. Concret cum faci sa preiei un minister, am �ntrebat eu. Si mi s-a spus: �Du-te si preia�. Aveam si serviciul secret SIPA. Si �ntreb: pai si un serviciu secret cum se preia? Concret. Asa ca m-am suit tot �n masina asta, �mpreuna cu Renate Weber care fusese numita consiliera la Cotroceni, si l-am sunat pe Cristian Diaconescu, care era ministrul Justitiei. Mai vorbisem cu el �nainte si i-am zis: Vin.

Sunt pe drum. Sunt cu masina mea. Pot sa intru? Zice: �Da, te asteptam, e jos seful protocolului cu un buchet de flori si te conduce el p�na la birou.� Am parcat masina �n fata, pe strada. Se uita unul destul de speriat, cu un buchet de flori. Si am urcat scarile cu el si am intrat �n birou, unde ma astepta Diaconescu, cu care am stat de vorba jumatate de ora. Mi-a dat un sfat: �sa nu semnezi fara sa te uiti �nainte�. Si a zis ca abia asteapta sa plece la o bere.�Din c�nd �n c�nd, �n timp ce povesteste, �si muta ochii dinspre sosea �nspre mine.
Are o fata cu trasaturi asiatice, pielea �nca neteda si o privire remarcabila, �n care culoarea caprui-�nchisa a irisului se pierde �n albul ochilor migdala?i.


�n decembrie 2004, Rom�nia �nca nu intrase �n Uniunea Europeana. Din contra, parea a se �ndeparta de entitatea care putea sa o scoata definitiv de sub blestemul fostului spatiu sovietic. Cu doar doua luni �nainte, raportul Comisiei Europene referitor la Rom�nia stabilea ca �ineficienta luptei �mpotriva coruptiei si calitatea scazuta a justitiei sunt principalele obstacole care stau �n calea aderarii Rom�niei la UE.� Desi aderarea �n 2007 fusese oficial stabilita ca tinta, �n realitate Rom�nia statea foarte prost. Finlanda si Olanda pareau decise sa nu ratifice aderarea. Pentru a evita un astfel de incident, st�njenitor pentru �ntreaga Uniune, Comisia Europeana a impus noului guvern, condus de Calin Popescu Tariceanu, c�teva conditii dure.

P�na �n primavara lui 2005 trebuiau prezentate patru documente importante: strategia anticoruptie si planul ei de actiune si strategia de reforma �n justitie si planul ei de actiune. Iar daca, p�na �n primavara anului urmator, nu se �nregistrau progrese semnificative �n justitie, atunci urma sa fie activata o clauza de am�nare, care ar fi blocat aderarea cel putin p�na �n 2008.

Pe l�nga prelungirea periculoasa a unei incertitudini istorice, asta ar fi exclus Rom�nia din bugetul UE pe urmatorii cinci ani.
Din �ntreg guvernul Tariceanu, Macovei urma sa joace rolul cel mai important.


�n prima seara la Minister, a cerut organigrama. A descoperit repede ca avea date fictive: oameni care nu mai lucrau acolo sau plecasera �n alta parte. �n plus, cu exceptia celor de la departamentul de integrare europeana, multi se ascundeau ca nu cumva noul ministru sa le ceara documente sau sa-i �ntrebe ceva. Dar Macovei insista: daca erau plecati, dadea ordin sa vina. Daca erau bolnavi, trimitea masina dupa ei sa-i aduca de acasa. Daca nu gaseau documentul dupa zece ore de cautari, sa-l mai caute �nca zece. Iar atunci c�nd nu mai functiona nimic, �ncerca si urletele.
�Pe mine perioada asta m-a �nvatat sa ma lupt cu mult mai mult dec�t am facut-o vreodata si mi-a dat mult mai multa �ncapat�nare. M-a �nvatat sa ma zbat pentru ceea ce cred ca e bine.

�n astfel de situatii nu cred ca exista o altfel de solutie dec�t sa �ntrebi p�na primesti raspunsul. Si sa �ti urmaresti obiectivul si sa nu te lasi pacalit. At�t c�t se poate.�
Dar Macovei a �nceput sa primeasca si propuneri. �La �nceput, la usa se face un fel de coada. Vin oameni care spun: uite eu lucrez asta si sunt foarte bun.� La o astfel de coada a stat Laura Stefan, o t�nara care tocmai absolvise un masterat �n drept la Cambridge si �i fusese recomandata Monicai de Mungiu-Pippidi. �Am avut o discutie cu secretara de stat si pe urma am vorbit cu ea�, povesteste Laura ?tefan. �Vroiam sa merg sa lucrez �n privat, dar m-a chemat la un interviu.� �n timp ce astepta pe culoarul �ntunecat si kafkian al Ministerului, ?tefan s-a g�ndit de o suta de ori sa plece. Un post la stat avea o faima proasta si nu prea ar fi vrut sa-si pateze CV-ul.

Dupa ore bune de asteptare, a intrat �n biroul ministrului, unde a fost �ntrebata �n ce domenii mai lucrase �nainte: transparenta administratiei si reducerea conflictului de interese. Exact de ce avea nevoie ministrul: �Nu veniti sa lucrati pe anticoruptie? Haideti ca nu e nimeni aici si numai dumneavoastra puteti face asta.� Crez�nd ca este doar politicos flatata, ?tefan a spus ca se mai g�ndeste. Dupa c�tva timp, Macovei a sunat-o: �Ce faceti? C�nd veniti?� Si, fara sa c�ntareasca prea mult avantajele si dezavantajele, ?tefan a acceptat. �I-am raspuns �c�nd ziceti�, desi eram hotar�ta sa ma duc �n alta parte. Nu stiu ce m-a facut sa schimb macazul. Asa e Monica. N-a fost nevoie sa ma convinga. Are ceva femeia asta. Ori o iubesti, ori o urasti. Nu se poate altfel.�

Macovei si-a �nceput prima conferinta de presa �n calitate de ministru cu cuvintele: �Situatia arde.� Prioritatile ei: eliminarea imunitatii fostilor demnitari, �nasprirea legii conflictului de interese si a publicarii declaratiilor de avere ale demnitarilor si �ndeplinirea conditiilor impuse Rom�niei pentru aderarea la Uniunea Europeana. A solicitat Parchetului National Anticoruptie sa se concentreze asupra marilor cazuri de coruptie. P�na atunci, niciunui �nalt demnitar rom�n nu i se deschisese o ancheta penala. Si a anuntat ca serviciul secret al Ministerului de Justitie ar putea fi desfiintat. P�na atunci, niciun serviciu secret nu mai fusese desfiintat �n Rom�nia.


Pe 4 februarie 2005 a �mplinit 46 de ani. A dat o circulara pentru a-i invita pe functionarii din Minister la ea �n birou, pentru un piscot si o prajitura. Au venit foarte putini. Unii dintre directori, desi lucrau de cinci ani acolo, nu intrasera niciodata �n cabinetul ministrului.


�n minister, Macovei statea uneori la munca si p�na la 4 dimineata. �Cam o luna am dormit 16 ore pe saptam�na�, �si aminte?te Laura Stefan. �ntr-o s�mbata, c�nd odata cu luna martie se apropia si primul termen al Comisiei Europene, �n cabinetul ministrului echipa lucra de peste 20 de ore. Unul dintre cei aflati la masa avea bilete cumparate de multa vreme la o piesa de teatru si se foia pe scaun. Dintr-un colt al mesei lungi, niste ochi mari s-au ridicat si sageata a fost trasa: �Noi lucram aici si tie �ti sta g�ndul la un bilet de teatru?� Macovei era un sef dificil. Obisnuia sa spuna ca �aici nu e loc de pl�ns. Daca ai ceva de spus, spui. Nu tii �n tine. Argumentezi, dar fara smiorcaieli.�


Si, cu toate astea, nimeni nu regreta. �Peste ani poti sa-ti dai niste explicatii: de ce nu dormeam, de ce nu ne duceam �n treaba noastra, de ce nu ne purtam ca niste oameni obisnuiti?�, spune Laura Stefan. �Simteam ca aia e sansa, ala e momentul si daca �l pierzi pe ala, altul nu mai vine. Nu era o optiune. Cum sa nu intre Rom�nia �n UE din cauza ta? �n plus, a fost un pariu al clasei politice cu Macovei: zici ca poti? Du-te si fa.�
La �nceput, mariajul dintre clasa politica si ministru a fost �n luna de miere.

Sustinuta at�t de presedintele Basescu, c�t si de premierul Tariceanu, a trecut prin sedintele de guvern o hotar�re de urgenta care permitea anchetarea fostilor demnitari si alta care introducea obligatia publicarii declaratiilor de avere si reglementa conflictul de interese.

Senatul aproba o lege prin care Parchetul National Anticoruptie era obligat sa se ocupe doar de cazurile de �nalta coruptie. Serviciul secret al Ministerului Justitiei intra �n procesul desfintarii. De la distanta, Bruxelles-ul supraveghea atent. �n 18 aprilie 2005, Strategia Nationala Anticoruptie, al carei autor principal era Laura Stefan, a fost publicata �n Monitorul Oficial.

Pe 23 aprilie 2005, �ntr-o ceremonie la Luxemburg, a fost semnat tratatul de aderare a Rom�niei la Uniunea Europeana. Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, declara ca �Rom�nia a �nceput sa abordeze serios cerintele aderarii, �n special �n domeniul reformei �n justitie si al luptei �mpotriva coruptiei.� Cu Macovei la Justitie, tara parea sa o fi luat pe calea cea buna. Dar realitatea nu e niciodata at�t de simpla.


Nu trecusera nici patru luni de la �nvestire si deja i se cerea demisia. Ion Iliescu o acuza de imixtiune brutala �n justitie. �n Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) bataliile �ncepusera �nca din ianuarie. C�t se aflase �n tabara societatii civile, Macovei luptase intens pentru transferul puterii judecatoresti de la Ministerul Justitiei la CSM. Se �nt�mplase asa si CSM-ul era practic independent de Minister la �nceputul mandatului ei. Doar ca Macovei ignorase ca, �n Rom�nia, o institutie functioneaza dupa chipul si asemanarea celor care o conduc. �n decembrie 2004, alegerile pentru CSM au fost c�stigate de candidatii conservatori. Ion Popa, fost director de resurse umane �n Ministerul Justitiei �n perioada cea mai criticata de Uniunea Europeana, devenise secretar general. Adjunctul sau era Ilie Piciorus, unul dintre procurorii care semnasera mandate de arestare pentru tinerii din Piata Universitatii �n 1990. Macovei a fost necrutatoare: �n 19 ianuarie 2005 declara ca �numirea lui Popa si Piciorus sunt rusinoase si afecteaza credibilitatea CSM-ului.� Avea dreptate �n principiu, dar �n practica ardea toate podurile catre o institutie de care reforma ei avea nevoie.

Asa a aparut si prima critica a Manuelei Stefanescu la adresa prietenei sale: �e vina ei ca a ajuns CSM-ul ce a ajuns.�
La Guvern, atmosfera a �nceput sa se schimbe din vara lui 2005. �La �nceput nu m-au privit cu bucurie, dar �n clipa �n care a �nceput sa mearga repede cu integrarea, �ncrederea �n mine a crescut. Ca fac bine pe de o parte. Dar pe de alta parte au �nceput sa �ncerce sa mai faca si o porcarie, pe ici colo.� �n iunie 2005, a fost chemata telefonic �n biroul premierului Tariceanu unde se afla, fara ca ea sa stie, Dinu Patriciu, afacerist si membru PNL. Patriciu fusese dat �n urmarire penala �n martie 2005, pentru delapidare si spalare de bani.

La �nceputul lui 2006, Macovei a facut publica �nt�lnirea si un imens scandal de presa a izbucnit. Silvia urmarea de acasa evenimentele: �M-a bucurat si m-a �ntristat c�nd am vazut-o, �ntr-un prim plan, la televizor. Au �ntrebat-o: �Cum a fost �nt�lnirea Patriciu-Tariceanu?� Am �nlemnit, �ngrozita de ce o sa spuna. Si a zis simplu: �Telefonul acesta nu trebuia dat�. Raspunsul mi s-a parut foarte bun. Dar apoi am zis: stai cu acest prim-ministru si cu Patriciu, care e un nume �n tara asta. Eu am fost liberala de la �nceput, am votat cu liberalii. Si mi-am spus: poate ca trebuia sa se eschiveze, sa nu arate de la �nceput sabia. Dar asta-i omul: frust. �n politica, asta nu e deloc o calitate. Oamenii nu vor sa fii direct nici c�nd ai dreptate.�
Desi regretul cel mai mare al fostului ministru sunt unele propuneri nereusite pentru functii importante facute �n acea perioada, tot o numire a fost si cel mai inspirat gest din mandatul ei. �n 8 august 2005, Ministerul Justitiei �l propunea pe Daniel Morar �n functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, fostul PNA. Interviul fusese minutios, �nsotit si de un profil psihologic.

Efectul nu a �nt�rziat: la �nceputul lui 2006, procurorii DNA trimiteau pentru prima data �n urmarire penala fosti si actuali ministri. Cel mai de senzatie era cazul fostului premier Adrian Nastase, iar cel mai incomod cel al lui George Copos, coleg de guvern. �O dorinta primordiala pentru colegi�, povesteste Macovei despre atmosfera din timpul sedintelor de guvern, �era sa se opreasca dosarele DNA, cele �n care politicienii sunt cercetati. Dar asta era esenta reformei. Socul lor era faptul ca erau cercetati la �nt�mplare. E ministrul Justitiei aici cu noi, �n guvern, e al nostru si noi nu stim.�


De multe ori, Macovei aducea la sedintele de guvern si c�te un om din echipa de la Minister, ca sa priveasca si sa auda cum se facea politica la cel mai �nalt nivel �n Rom�nia.

�Aveam saptam�nal discutii si certuri pe avizele pe care nu le dadeam (legile au nevoie de avizul ministrului Justitiei si al Finantelor, n.r.). La unele legi pe care nu am dat avizul, dar la care un ministru tine foarte mult, se �ncerca obtinerea avizului acolo, �nainte de sedinta. O jumatate de ora toata lumea discuta. La �nceput veneau cu �te rog semneaza, e legal totul, dar e urgent si��.

Foarte repede am �nvatat ca asta �nsemna ca e o nenorocire �n acele h�rtii si ca �n niciun caz nu trebuie sa le semnez. Si spuneam: nu semnez. Asa ca se ridicau la �nceputul sedintei: vreau sa pun pe ordinea de zi cutare, dar n-am semnatura de la Justitie. Hai sa discutam cu tot Guvernul. (�) �mi amintesc cum �ntr-o sedinta de guvern, era dupa-masa, �ncepusera sa tipe. Tipau toti la mine: semneaza, semneaza, semneaza! Era o ordonanta de urgenta cu un contract cu �ncredintare directa si ilegala. Nu semnez, nu semnez, nu semnez! Nu ma las! Nu faceti asa cum vreti. Nu ma g�ndeam ca se zguduie sistemul, dar ma g�ndeam ca ia uite, se �nt�mpla ceva. Pare simplu si mi se parea si fun sa te uiti �n ochii omului si sa-i spui de cinci ori NU. Ce o sa faca? Sa-i spui nu unui om caruia nu-i mai spune nimeni NU, daca e ministru, de luni de zile? Li se schimba si fizionomia si atitudinea c�nd le spuneam NU.�


Parea totul o joaca de fetita �ncapat�nata, dar se striga, se tipa, se �njura, se insulta. �Frica e cel mai mare dusman al omului�, spune Stefan. �C�nd ti-e frica, poti sa pleci acasa. Monicai nu-i e frica. E aici si o doza oarecare de inconstienta, dar lucrurile mari nu se fac de oameni cerebrali. Astazi nu mai exista justificare pentru frica. �n timpul comunismului, da. Doar ca astazi exista o groaza de rahati �n jurul nostru, care fac tot felul de compromisuri, nu pentru ca le e frica, ci pentru ca s-ar putea sa-i invite si pe ei cineva la o cafea.�


�n a doua jumatate a lui 2006, lucrurile erau deja clare: zilele Monicai Macovei la Justitie erau numarate. �ntr-o discutie din mai 2006, redata de o telegrama wikileaks, Onno Simons, adjunctul sefului delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, �i spunea ofiterului politic al ambasadei Statelor Unite la Bucuresti ca Macovei �a facut mai multe pentru justitia rom�neasca dec�t oricare alt ministru din 1989 �ncoace.

La Bruxelles s-ar dori ca ea sa fie numita primul comisar european al Rom�niei, dar e at�t de lipsita de sprijin politic la Bucuresti �nc�t e putin probabil.� Un jurnalist de la The Economist scria ca �nu voi uita niciodata cum statea drept pe un scaun �n mijlocul biroului imens, �mbratis�ndu-se. Era imaginea perfecta a izolarii.�


Ca ministru, Macovei a facut si destule greseli. Renate Weber, europarlamentar liberal, o acuza de �aroganta �n comunicarea cu Parlamentul� si de faptul ca a dat �m�na libera si puteri uriase procurorilor, deschiz�nd drumul pentru abuzuri, scurgeri de �nregistrari neautorizate si arestari mediatice fara ca cineva sa plateasca pentru asta�. Tom Gallagher, istoric britanic interesat de Rom�nia, �i reproseaza naivitatea de a crede ca �reformele ei sunt ireversibile�, iar mama spune ca fiica ei a fost �usor prea exigenta. Reguli stricte de morala �n societate e greu sa ti le accepte ceilalti. �Da, dar am dreptate�, mi-a spus. �Nu trebuie sa fim corecti?� Eu traisem o suta de ani pe pam�ntul asta. Stiam cum e cu corectitudinea.�
***
S-a �nserat si, prin geamurile Suzukiului vernil, �ncepe sa se vada marea. Obosita, Macovei a tacut. O privesc, fara sa-mi vina a crede ca femeia din st�nga mea a fost odata fata care pl�ngea la disectia unei broaste. Multi (prieteni, familie, fosti colegi, jurnalisti, procurori) mi-au spus ca, daca nu era ea, Rom�nia nu ar fi fost astazi �n Uniunea Europeana. �n februarie 2007, dupa ce obiectivul aderarii fusese atins, Senatul a adoptat o motiune de cenzura �mpotriva ei. Acest actor incomod nu-si mai avea rostul. Macovei a mai rezistat la Ministerul Justitiei doua luni c�nd, �mpreuna cu ministrii PD-L, si-a dat demisia din guvernul Tariceanu.


Poate parea ridicol sa crezi ca un eveniment at�t de important, chiar istoric, ar depinde de un anume om. Ca procesul aderarii unei tari �ntr-o uniune statala nu este un mecanism bine pus la punct, care functioneaza implacabil si obiectiv, ci o combinatie alchimica a simpatiilor si inspiratiilor de moment a anumitor oameni. Dar c�nd �nchizi cartea oficiala de istorie si patrunzi �n culise, acolo unde si ministrii spala vase sau au zile proaste, vezi ca, de fapt, hazardul este marele dirijor. Ca destinul unei tari depinde de gesturi mici: decizia de a raspunde sau nu la telefon �n ziua de Craciun, decizia de a trece sau nu prin piata Universitatii �ntr-o zi de iunie sau de a avea sau nu �ncredere �ntr-un om pe care abia l-ai cunoscut. Sunt toate decizii marunte, casnice, sunt toate secunde din care istoria lipseste firesc. Dar acolo se coace totul.

�Cosmin Bumbutz


Trei lucruri au rezistat peste ani �n urma trecerii Monicai Macovei prin Ministerul de Justitie: independenta magistratilor, functionarea autonoma a DNA si obligarea politicienilor sa-si publice declaratiile de avere. Schimbari importante, dar nu suficiente pentru a vindeca justitia rom�neasca. Schimbari importante, dar nu suficiente atunci pentru a convinge statele membre sa ne accepte �n Uniunea Europeana (aceeasi situatie este insuficienta �n 2011, pentru a fi acceptati �n zona Schengen, o miza mult mai mica). Altceva a fost decisiv.

Ceva necuantificabil, ceva mult mai fragil. �A fost foarte important ca am vorbit acelasi limbaj cu ei. �n primul r�nd ca nu i-am mintit. Erau satui sa auda minciuna, sa li se spuna ca noi n-avem problemele alea, ca le-am rezolvat. A contat foarte mult pentru ca au dob�ndit �ncredere �n mine si, c�nd ai �ncredere �n cel cu care vorbesti, se schimba lucrurile�, explica Macovei relatia ei cu �naltii functionari europeni. Pentru a fi acceptata �n Uniunea Europeana, Rom�nia a trebuit sa negocieze pe 31 de capitole: libera circulatie a persoanelor, agricultura, justitia si multe altele. �ncrederea nu a fost mentionata. Era prea importanta pentru a fi subiect de negociere.


Printre vilele masive de pe faleza din 2 Mai, casa Monicai Macovei e greu de gasit. A fost cumparata �n 1994 de parinti, are doua camere, obloane caramizii si pereti albi de care at�rna siraguri cu scoici mari, av�nd la capat c�te o potcoava. Urmeaza sa plecam spre Vama Veche, la scoala de vara a studentilor la Drept. E liniste, verdeata multa si un colt albastru de mare se vede �n departare. Din bucatarie apare Macovei, cu parul rasfirat de la o baie �n mare. �n jurul ochilor are cercuri mari de nopti nedormite, care au lasat �n piele urme circulare ca valurile �n nisip. �mi z�mbeste obosita: ��ti place aici, nu? Eu n-as mai pleca.�


De-a lungul anilor, cu banii din procesele c�stigate ca avocat la CEDO, a mai cumparat terenuri �n 2 Mai, dar fara sa construiasca nimic pe ele. Desi a lucrat opt ani �ntr-o meserie banoasa, avocatura, nu prea se pricepe la bani. Cel mai complicat i-a fost �n timpul ministeriatului, c�nd venitul i-a scazut brusc la cei 4000 de lei primiti ca salariu. �i dadea Silviei si lui Radu, iar ea �i folosea pe cei din conturile de economii. Dar nu se chibzuia. N-avea garderoba de ministru si nici timp de cumparaturi. �si cumpara multe, de la pantofi p�na la sacouri, acolo unde o prindea nevoia, chiar daca asta se �nt�mpla �ntr-un aeroport.


Ne urcam �n masina vernil, care simte oboseala celor zece ani vechime. �n timp ce o creanga �i zg�rie portiera, o �ntreb daca nu vrea o masina mai buna. Ma priveste jignita: �Nu vreau. Merge foarte bine asta. N-am avut niciodata probleme cu ea si i-am schimbat doar de doua ori cauciucurile.� Ajungem repede la Vama Veche unde, chiar la intrarea �n sat, la coltul unui drum prafuit, ne face semn Raluca Neculai, studenta de 21 de ani care a invitat-o. �Multumim ca ati venit. A fost o surpriza ca ati acceptat�, se bucura Raluca, care a mai invitat si alte somitati din lumea juridica, dar a fost refuzata. Pe Macovei au chemat-o pentru ca e �una dintre putinele persoane care reprezinta un model de integritate si care are coloana vertebrala privind meseria.�


Intram �n curtea pensiunii unde se tine scoala de vara si, unul c�te unul, cei 30 de studenti adunati �ntr-un foisor de lemn �ntorc curiosi capetele. �nca se holbeaza atunci c�nd Macovei le spune �buna ziua� si, abia dupa, o saluta si ei. �Doamna Macovei nu necesita nicio prezentare�, spune Raluca, si fostul ministru e acum �n picioare �n fata lor, putin stinghera, putin z�mbind si cercet�nd h�rtia pe care si-a notat ca trebuie sa le vorbeasca despre drepturile omului si sa le explice cum functioneaza institutiile europene.


�n 2009, Macovei a fost aleasa europarlamentar, candid�nd pe listele PD-L, �ncurajata de Traian Basescu. Si-a facut campanie electorala prin tara alaturi de Cristian Preda si Traian Ungureanu. Nicoleta Popescu, fosta avocata stagiara si prietena apropiata spune ca �dupa ce ea a plecat de la Minister, singura sansa era sa plece afara.

�n intern era exclus sa mai profeseze. Sistemul o uraste pentru ca a �ncercat sa introduca criterii de responsabilitate a procurorilor si judecatorilor, sa poata fi sanctionati disciplinar. Dar pentru ea, functia de europarlamentar nu a fost singura varianta.� Intrarea �n partidul obladuit de Basescu a fost o miscare dezaprobata si ne�nteleasa de apropiatii ei.

�Asta m-a socat mai mult dec�t chestia cu ministrul�, spune Manuela Stefanescu. Aureola ei s-ar fi putut m�nji �n maruntaiele soioase ale vietii de partid, dar mediul politic steril de la Bruxelles a protejat-o p�na acum. Anticoruptia a ramas obiectivul principal si, �n septembrie 2011, Parlamentul European a adoptat o rezolutie, initiata de Macovei, privind aplicarea unui mecanism anticoruptie la nivelul �ntregii Uniuni Europene. Ca efect, statele membre vor fi monitorizate de Comisia Europeana �n domeniul coruptiei, ceea ce va pune o presiune suplimentara si asupra politicienilor rom�ni.

Adoptarea rezolutiei este o victorie personala importanta pentru Macovei, dar deocamdata nu s-a obtinut o data clara pentru initierea verificarilor Comisiei.


�n mai 2011, a fost aleasa �n Biroul Permanent National, organul de conducere al PD-L, ceea ce a legat-o si mai str�ns de partid. De ce a ales ad�ncirea acestei implicari? E greu de spus, mai ales ca astazi admite ca, poate, a gresit: �N-am avut regrete si asemenea momente de �ndoiala nici c�t timp am fost la Minister si nici la Parlamentul European. Dar de c�nd am intrat, nu am reusit sa determin nicio schimbare din cele putine punctuale pe care mi le-am propus.� Cea mai importanta nerealizare este neadoptarea unui cod etic al partidului. Dar daca �n interior nu o sprijina, greii partidului o scot �n fata fara ezitari. �n iunie 2011, Elena Udrea o prezenta pe Macovei ca pe un potential candidat de succes, cu un �bun profil� pentru primaria Bucuresti. Tema a revenit �n august 2011 c�nd Dan Turturica, jurnalist la Rom�nia Libera, a scris ca ea este cel mai potrivit candidat pentru primarie. Nici Udrea, nici Turturica nu au discutat cu ea �nainte de a vorbi public despre potentiala ei candidatura. Si, �n timp ce altii jongleaza cu imaginea ei, Macovei priveste nehotar�ta de pe margine.


Dupa doua ore, �n mijlocul unui val de cascat izbucnit printre cei 30 de studenti, �si termina prelegerea de la scoala de vara. Z�mbeste si le spune soptit: �Ati obosit.� �i priveste protector si un fulg aproape ca i se aseaza pe nas. Studentii �ncep sa r�da �n timp ce m�inile fostului ministru al Justitiei se joaca cu fulgul bagaret. �Hai. �ntrebati-ma��, �i �ndeamna. Bea pe �ndelete dintr-un pahar mare cu ceai rece si asteapta. �E ceva ce v-ar placea sa faceti si n-ati facut?�, �ndrazneste cineva.
�E foarte importanta �ntrebarea asta pentru mine. Poate ca mi-ar placea acum sa fac altceva. Un om e bine sa plece c�nd nu face cu drag si placere ceva. Nu stiu �nca raspunsul la �ntrebarea asta.�
Apoi, un student face un comentariu de specialitate �n favoarea teoriei dreptului c�stigat (care spune ca drepturile c�?tigate de salaria?i nu pot fi diminuate).

Macovei nu ezita: �Eu detest teoria dreptului c�stigat. A fost lansata de magistrati ca sa-si mareasca sporurile.� Studentul nu pare convins de explicatii. �Ce solutie vedeti pentru rezolvarea coruptiei din justitie?�, apare alta �ntrebare. �Curti de jurati pentru sanctionarea judecatorilor�, adauga ea. Studentii tac si dinspre plaja se aude refrenul din Knockin� on Heaven�s Door. �Dar asta nu se va �nt�mpla�, spune Macovei privind spre mare.
Stie ca este mai degraba un simbol, dec�t un politician feroce. Si astazi, mai mult ca oric�nd, Rom�nia trece printr-o mare criza de simboluri. Fiecare dintre noi vrea sa creada ca un om corect ajuns �ntr-o pozitie de putere nu e un vis naiv, ci unul posibil. Fiecare dintre noi are nevoie de asta si Macovei e printre putinele simboluri ramase de care ne putem �nca agata.

Politicienii miros asta si mai stiu ca ea le va fi utila at�ta timp c�t nu va primi din nou acces la putere, ram�n�nd doar un simbol, o bijuterie buna de etalat �n ziua nuntii.
Dar Macovei nu vrea sa fie doar at�t.

Ea vrea sa lupte, sa schimbe, sa �mpinga lucrurile �nainte. �Eu �ncerc�, mi-a spus la plecarea din Vama Veche. �C�t pot si c�t mi-e dat. Macar sa spun lucruri, daca nu pot sa determin schimbarea. Dar si altii trebuie sa faca asta.





Nu sunt singura. Dar nu suntem �nca destui.�

biografii romantate , exact la fel ca si cele ale lui Lenin , Stalin, Ceausescu sau cum, probabil, va fi si a lui Basescu ! deci : nimic nou sub soare si nici greata iscata dupa citirea dulcegariei care incearca sa estompeze realitatea persoanei !

Nu te mai obosi cu ramolita asta.
Asa sunt toti ..,,oameni de kk..t si la bine si la rau,,

Tot raul actual este opera acestor cimpanzei ,reprezentantii si sustinatorii celui mai odios sistem cunoscut .cei care au reusit perfoanta de a ridica minciuna,hotia si ipocrizia la rang de ,,stil de viata,,.
Asa sunt ei si nici nu_i mai schimba.

cind voi doi veti fi altceva decit niste postaci= pupincuristi platiti de PDL- UDREA, care a recunoscut unde se duceau banii cu sacosele - Basescu sau Macovei , abia atunci sa aveti curajul sa vorbiti
....DAR, in Tupeul vostru nemarginit , voi sunteti Hotii care striga Hotii !

Nu comentez postarea maimutei ramolite deoarece ar trebui sa cobor stacheta mult sub o limita suportabila .
Oricum,astia sunt cei care ne_au distrus viitorul,construind cu avant revolutionar o tara dupa chipul si caracterul lor.
Rusine nemernicilor!