Klaus iohannis: romÂnia lucrului bine fÃcut

7993 sper ca iti ciulesti putin urechile alea la CEAIKOVSKI :

www.youtube.com/watch?v=hN7jgCcOvfw

Pe loc repaus ! De nu, trimit o lebada sa te pishte !

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Valsul fluturilor :

www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck



Valsul trandafirilor :

www.youtube.com/watch?v=rXUKKZOusFo

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Serenada privighetorii :

www.youtube.com/watch?v=W8JIzGbP3dE

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Balada PSDistului.
www.youtube.com/watch?v=FKX-4M8j2cU

Discursul Ambasadorului SUA la Grupul de Reflectie si Analiza Internationala Citadel




,,Trãim vremuri nesigure și periculoase. Pericolele cu care ne confruntãm în prezent sunt mult mai complexe decât au fost în orice altã perioadã a istoriei recente.

În lumea actualã ne confruntãm cu amenințãri din toate direcțiile. La est avem de a face cu o Rusie revanșardã care destabilizeazã securitatea europeanã. Rusia a devenit extrem de inovatoare în privința utilizãrii unor tipuri de rãzboi tipice pentru secolul al XXI-lea, inclusiv rãzboiul informațional, cibernetic și hibrid.

În afarã de aceasta, ne confruntãm cu amenințãri dinspre sud, în special sub forma terorismului extremist islamic, care a devenit și mai periculos ca rezultat al contextului din Siria și Libia. Existã de asemenea amenințãri care vin dinspre Europa, cum ar fi ascensiunea ideologiilor extremiste, Brexit-ul, criza financiarã din Grecia, un sistem financiar slãbit în zona euro, precum și presiunea resimțitã de zona Schengen și de Uniunea Europeanã însãși ca urmare a sosirii în Europa a sute de mii de refugiați. Existã apoi problemele care nu par sã fie localizate într-o anumitã zonã și nu vin neapãrat din partea vreunui stat național, dar care pot veni din partea unei singure persoane sau a unui grup de persoane. Aceste amenințãri includ terorismul individual al așa-numiților lupi singuratici, criminalitatea organizatã, criminalitatea ciberneticã și rãzboiul cibernetic.

Mã voi limita în comentariile mele de astãzi doar la amenințarea potențialã venitã dinspre Rusia și la ceea ce Statele Unite, NATO și România întreprind în aceastã privințã.

În conformitate cu Doctrina militarã a Federației Ruse, elaboratã în 2014 și semnatã de președintele Putin, Rusia evidențiazã NATO drept principalul pericol militar extern, indicând “întãrirea puterii potențiale a Organizației Tratatului Nord-Atlantic cu misiuni la scarã globalã întreprinse prin încãlcarea normelor de drept internațional, prin dislocarea infrastructurii militare a țãrilor membre NATO în apropierea granițelor Federației Ruse, inclusiv prin extinderea alianței”.

Mai departe în același document rușii afirmã cã “amplasarea și dislocarea sistemelor de apãrare împotriva rachetelor strategice submineazã stabilitatea globalã și afecteazã echilibrul de forțe stabilit în privința rachetelor nucleare…”

Consider cã aceastã afirmație este culmea duplicitãții. Am conlucrat cu rușii încã de la început în privința apãrãrii antirachetã din Europa și chiar ne-am oferit sã colaborãm cu ei în proiectarea arhitecturii apãrãrii împotriva rachetelor balistice din Europa. Ei știu fãrã îndoialã cã etapa a doua a Abordãrii Europene Adaptive în Etape, care va deveni în mod oficial operaționalã în luna mai a acestui an la baza de la Deveselu, nu constituie o amenințare la adresa capacitãții lor de descurajare nuclearã.

Cu toate acestea, prin declararea acestui sistem drept o amenințare strategicã, Federația Rusã preferã sã ignore legile fizicii și dovezile evidente referitoare la superioritatea numericã și capacitãțile tehnologice, perseverând în aceastã perspectivã lipsitã de fundament real.

În Strategia de Securitate Naționalã a Federației Ruse pânã în 2020 publicatã în 2009 Guvernul Rusiei a afirmat cã intenția forțelor armate ale Rusiei este aceea de a își întãri capacitãțile militare pentru a se opune capacitãților din ce în ce mai puternice ale NATO.

Desigur, cuvintele așternute pe hârtie sunt una, dar atunci când cuvintele se transformã în acțiune așa cum am vãzut în Ucraina și în Siria, precum și în întãrirea capacitãților militare în regiunea Mãrii Negre, intențiile încep sã devinã mai clare.

Federația Rusã face o investiție serioasã în privința capacitãților sale militare în regiunea Mãrii Negre. Putem face speculații în legãturã cu motivele pentru care se întâmplã acest lucru, fie cã este vorba de apãrarea recentelor cuceriri teritoriale pe țãrmul Mãrii Negre, de menținerea anumitor state de la Marea Neagrã sub influența sa, de proiectarea puterii sale spre Marea Mediteranã și Orientul Mijlociu, de protejarea intereselor economice ale Rusiei în același timp cu diminuarea celor ale Statelor Unite și Uniunii Europene, dar de fapt nu conteazã pentru cã în curând Rusia va deține puterea militarã pentru a face toate aceste lucruri.

Pânã în 2020, Rusia își va fi întãrit în mod semnificativ capacitãțile militare în regiune, folosind Crimeea drept bazã pentru puterea sa militarã în regiune, dar folosind și unele amplasamente în Abhazia.

Strategia sa militarã principalã în regiune pare sã fie dislocarea unor capacitãți de interzicere a accesului în zonã, numite A2AD, capacitãți dislocate în Crimeea pentru a preveni capacitatea celor percepuți drept inamici de a interveni militar în Marea Neagrã. Sub aceast[ egidã a A2AD, Rusia pare de asemenea hotãrâtã sã transforme flota sa de litoral din Marea Neagrã într-una capabilã sã proiecteze puterea Rusiei în partea de est a Mãrii Mediterane. Conform ministrului apãrãrii al Rusiei Serghei Șoigu, Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mãrii Negre pânã în 2020, care vor duce probabil la construirea și lansarea la apã a 18 noi nave militare împreunã cu infrastructura portuarã necesarã. Aceste nave vor include o flotã înnoitã de submarine în Marea Neagrã constând din șase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silențioase submarine din lume.

Desigur, capacitãțile sale navale constituie doar una dintre componentele întãririi puterii militare a Rusiei în Marea Neagrã. Forțele sale aeriene își întãresc și ele potențialul în Crimeea. Pânã în 2016 un regiment de bombardiere Tu-22M2 cu razã lungã de acțiune va fi dislocat la baza aerianã Gavardeșkoie. În plus, Rusia are în plan dislocarea unor avioane de vânãtoare pentru atac la sol și atac aerian, a unor elicoptere, precum și a noului avion de vânãtoare pentru forțele navale de tip Su-30M.

Acum cã am examinat aceastã nouã problemã de securitate în Marea Neagrã, ce pot face Statele Unite, România și NATO pentru a asigura securitatea NATO de-a lungul flancului sud-estic și pentru a asigura libertatea de navigație în Marea Neagrã? În primul rând, ceea ce trebuie sã știe încã de la început aliații noștri, dar și potențialii noștri inamici, este faptul cã Statele Unite sunt ferm angajate sã respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington.

Un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre. Acest fapt ar trebui sã fie suficient pentru a descuraja Rusia sã întreprindã acțiuni militare împotriva unui stat membru al NATO. Oricât de mult și-ar întãri forțele armate ale Rusiei propriile capacitãți, ele nu pot egala capacitãțile militare ale Statelor Unite și ale aliaților sãi din cadrul NATO.

Acestea fiind spuse, Statele Unite înțeleg nevoia de a întãri prezența noastrã în statele din flancul estic pentru a furniza un grad sporit de reasigurare a aliaților noștri mai recenți, pentru a descuraja Rusia de la orice gând cã ar putea cuceri ușor orice teritoriu NATO și pentru a-i apãra pe aliații noștri în cazul scenariului cel mai puțin fericit. De fapt, președintele Obama a anunțat recent creșterea de patru ori a bugetului nostru din cadrul Inițiativei de Reasigurare Europeanã în comparație cu anul fiscal precedent. Aceastã investiție de 3,4 miliarde de dolari în securitatea europeanã în anul fiscal 2017 va permite dislocarea unui numãr mai mare de militari și echipamente militare americane în Europa Centralã și de Est printr-un sistem consecvent de rotație.

Statele Unite vor continua de asemenea prepoziționarea de echipament militar pe continentul european, vor întreprinde îmbunãtãțiri ale infrastructurii sale militare și va sprijini întãrirea capacitãților militare ale aliaților sãi din cadrul NATO și a unor țãri partenere.

La rândul sãu, NATO are o abordare multidirecționalã în privința securitãții și întreprinde mãsuri de întãrire a capacitãților de descurajare și de apãrare ale Alianței pentru a putea rãspunde mai eficient gamei complete de provocãri de securitate din orice direcție. Astfel de mãsuri vor include întãrirea eforturilor de contracarare a amenințãrilor hibride, întãrirea capacitãților naționale de a rezista unei agresiuni, întãrirea capacitãților de apãrare împotriva atacurilor cibernetice, precum și extinderea sistemului NATO de apãrare antirachetã. Desigur, existã multe lucruri pe care România și aliații noștri din regiune le pot face și ar trebui sã le facã. În primul rând, România ar trebui felicitatã pentru cã își îndeplinește angajamentul asumat la Summit-ul NATO din Țara Galilor în privința creșterii bugetului apãrãrii.

În acest an, Parlamentul a alocat 1,7% din PIB pentru apãrare și se îndreaptã spre obiectivul propus de 2% din PIB în 2017 și de menținere a acestei proporții pentru o perioadã de zece ani, în conformitate cu acordul convenit anul trecut între toate partidele politice majore din România.

Acesta este un prim pas foarte bun și sper cã este un exemplu pe care toți membrii Alianței îl vor urma. Pasul urmãtor este însã la fel de important: asigurarea finanțãrii necesare modernizãrii forțelor și dezvoltãrii capacitãților necesare NATO într-un mod cât mai eficient posibil. O parte importantã a acelui efort va fi reducerea dependenței Alianței de echipamentul militar de fabricație rusã și tranziția spre sisteme interoperabile NATO.

Militarizarea Mãrii Negre prezintã o problemã specialã pentru NATO. Statele Unite, împreunã cu majoritatea forțelor navale ale NATO, se aflã sub restricții impuse prin Convenția de la Montreux în privința capacitãților navale pe care le pot disloca în Marea Neagrã.

Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagrã, dar acestea nu vor atinge un nivel care sã poata rivaliza cu prezența navalã rusã în Marea Neagrã. În timp ce vom continua sã furnizãm capacitãți credibile de descurajare celor trei aliați NATO de la Marea Neagrã, va depinde de aceste națiuni sã conlucreze și mai strâns pentru a întãri securitatea lor comunã, mai ales în domeniul capacitãților navale. Existã multe lucruri pe care aceste trei state le pot face și ar trebui sã le facã pentru a întãri capacitãțile militare ale NATO în Marea Neagrã și în regiunea Mãrii Negre. Primul pas ar fi sã aibã întâlniri frecvente la nivel înalt și la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacitãțile lor și cum pot lucra împreunã. Statele Unite sunt bucuroase sã joace un rol de sprijin în aceastã privințã.

Deși cu toții ne dorim ca provocãrile cu care se confruntã regiunea euroatlanticã în domeniul securitãții, mai ales în regiunea Mãrii Negre, sã prezinte un tablou mai optimist, nu am nici o îndoialã cã dacã cea mai puternicã alianțã militarã din istorie rãmâne unitã, așa cum a facut întotdeauna, va trece cu bine prin aceastã perioadã nesigurã și va deveni mai puternicã și mai capabilã decât a fost vreodatã.

Vã mulțumesc pentru rãbdarea și pentru prezența dumneavoastrã."

Ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm.

De la: symy1, la data 2016-02-26 17:34:57

De la: gabigabi2, la data 2016-02-26 15:33:03VAX , omule de nimic !
tot ce vine de la tine e un imens FALS !
cine crezi ca te baga-nseama ? poate doar
colegii tai de " serviciu " , dar si aia sunt ocupati cu alti useri ?
e drept ca aici atacati in haita , dar toti ca unu' si , cam atit si, trece !

O sa te inbolnavesti sau vei ajunge la spitalul 9... ai fi buna in parlament

multumesc de grija ce mi-o porti, dar daca n-am innebunit in toti anii astia nebuni , nici ca voi innebuni de acum incolo , stai linistit !
cit despre intratul in politica, am spus-o pe topicul lui Base ' acum multi ani :
puteam s-o fi facut atunci, in 90 , dar mi-am spus ca -s altii cu mult mai destepti si mai bine pregatiti decit mine si i-am lasat pe ei !
mare greseala am facut , caci eu credeam ca cei ce vor intra in politica au gindul cel bun al propasirii tarii asteia, intrucit aveam Toate conditiile si, m-am inselat !
apoi mi-am dat seama ca NU oricine a intrat in politica si ca , daca Nu ascultai comanda sefului si nu te complaceai in balta lor, n-aveai ce cauta acolo si nu mi-a mai trebuit !...si nici nu-mi trebuie ....imi ajunge chibitatul de pe margine !

De la: Edelweis, la data 2016-02-26 20:29:48Da, da, normal ca o propuneti pe Gabi! Ca sa puteti avea motiv de iesit in strada ca nu va creste parul mai mult de 2 cm pe luna, asa-i? Ce veti face : Jos Gabi ! Nu-i asa ?

Seara buna concetateni stimati ! Bine va regasesc la un cavei de seara ! Sau mai bine pun de ceai de flori de colturi , ca va vad glumeti, ce mai ...

www.youtube.com/watch?v=BahgIldD7bM

Io nu ma vreu in parlament, mi-e bine cum sunt !

poiiii, toate postarile lor asta striga : Jos Gabi , caci lor le place corul robilor !

Da, jos: prostia, minciuna, nesimtirea, ipocrizia si ticalosia!
Jos Partoneta lumpenlatrinista imbecilizata comedonata si-ngalata !
Jos, sarlatanii ordinari,incompetentii, coruptii si corupatorii, hotii !
Jos janghinostilor nesimtiti cretinopati cu totii !

SINTEZA ASTAZIULUI:


-mii de refugiati dorm pe strazule din Atena-Grecia, ONG-urile grecesti le impart hrana si ceai cald.
-4000 de refugiati sirieni campati in tabara de la Idomeni(Grecia) sufera din cauza frigului si a lipsei de alimente.
-mii de refufiati blocati la granita dintre Grecia si Macedonia forteaza trecerea frontierei.
-putin promite sa continue "lupta decisiva impotriva IS"!? și a altor "grupari teroriste" !?din Siria
-MASACRU in Daraa, cauzat de atacurile aeriene ale RUAF,sute de civili sirieni ucisi .
pbs.twimg.com/ext_tw_video_thumb/703207833404190724/pu/img/lCdBV...
www.all4syria.info/wp-content/uploads/2016/02/67-1.jpg
-Luhansk-Ukraina, militarii rusi nu se mai ascund:
reporter-ua.com/sites/default/files/uploads/photos/4.5_14.jpg

De la: _H44KON_, la data 2016-02-27 16:37:25Da, jos: prostia, minciuna, nesimtirea, ipocrizia si ticalosia!
Jos Partoneta lumpenlatrinista imbecilizata comedonata si-ngalata !
Jos, sarlatanii ordinari,incompetentii, coruptii si corupatorii, hotii !
Jos janghinostilor nesimtiti cretinopati cu totii !

'100 de minute: 10.000 de euro LUNAR pentru postacii PDL de pe internet



S-a stabilit cã inculpaþii Breazu Tudor Liberiu ºi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obþinute din infracþiunile de luare de mitã pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaþiei Bucureºti a Partidului Democrat Liberal ºi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ºtiinþa acesteia.

Spre exemplu, inculpaþii achitau lunar suma de 3.000 de euro de la persoana care a coordonat într-o perioadã echipa de comunicare a organizaþiei PDL Bucureºti, dupã care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publicã a inculpatei Udrea Elena Gabriela.(...)

De asemenea, inculpaþii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci", ºi al cãror rol era de a posta comentarii sub identitãþi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ºtiri.

Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau sã le promoveze, dupã care accesau paginile de internet care le erau indicate ºi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanþilor la aceste discuþii în direcþia doritã.

„Postacii" erau plãtiþi în funcþie de numãrul comentariilor formulate, pe baza unor statistici þinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaþiei PDL Bucureºti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publicã a inculpatei Udrea Elena Gabriela.(...)

Totodatã, a rezultat cã la aproximativ douã luni dupã ce inculpata Udrea Elena Gabriela a primit suma de 900.000 de euro, în contabilitatea partidului s-au înregistrat 5 donaþii în numerar în valoare totalã de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a cinci chitanþe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaþii ºi ale cãror venituri nu le-ar fi permis sã deþinã asemenea disponibilitãþi'

De la: black10131307, la data 2009-10-15 15:52:59

De la: vaneamarin, la data 2009-10-15 12:14:04

De la: black10131307, la data 2009-10-15 11:51:45
Ma faci sa rad Vanea! Ok, penalistii au spus ca nu este nicio criza economica si ca situatia proasta a Romaniei este doar din cauza incompetentei lui Boc. Dragi tovarasi penalisti, frati de cruce ai pesedistilor, aveti in acest caz decenta si luati fraiele tarii si scoteti-o din impas!
Nu mai evitati raspunderea plasindu-l pe Johanis cu capul pe butuc. Ati dat jos guvernul Boc? Ati bagat tara intr-o criza politica impreuna cu PSD? Pai tata, angajati-va acum, nu bagati in fata tehnocrati si independenti ca sa aveti pe cine sa dati vina!

Ma bucur ca esti amuzat Black,esti printre putinii sustinatori ai lui Base care mai au aceasta capacitate .Majoritatea sunt de o tristete vecina cu deprimarea si de o nervozitate vecina cu nebunia.

De ce ai impresia ca cineva fuge de raspundere?Solutia Johannis Klaus este SOLUTIA AGREATA DE TOATE PARTIDELE ACESTEI TARI (in fara de PDL evident ,lor nu le-a dat voie Base) iar aceste partide poarte raspunderea guvernarii Johannis Klaus .Din pacate pentru voi, PDL si Traian Basescu , poarta raspunderea guvernarii Boc ,cea mai dezastruasa ,cea mai incapabila guvernare a acestei tari.

In privinta crizei politice ,aceasta a fost ,ca mereu in ultimii cinci ani ,declansata de TRAIAN BASESCU .Felicitari parlamentului si partidelor care au gasit solutia salvatoare si rezolvarea :GUVERNUL JOHANNIS KLAUS!Rusine lui Basescu care ,pentru a avea un sclav premier este capabil sa isi bata joc de Romania si sa incalce Constitutia, numind premier fara a tine seama de consultarea cu partidele.Oricum,in final nu are ce sa faca (altceva decat sa se faca de ras) deoarece votul FINAL referitor la guvern il are Parlamentul.ACEASTA ESTE ULTIMA CRIZA PE CARE BASESCU O MAI PROVOACA IN ROMANIA Black!!! .Dupa aceste alegeri vom deveni o tara europeana normala, nu una aproape terminata de un scangalagiu demagog.

Vaniuska, Vaniuska! De ce sa-mi fac griji? Mai bine fa-ti tu rost din timp de Extraverale, ca dupa alegeri voi o sa alergati dupa ele, coalizatii in ticalosii!
Care este solutia salvatoare? Base are dreptate, in momentul asta nu tehnocrati trebuie, ei sunt destui in ministere. Acum trebuie implicarea politicienilor! Este criza economica si trebuie masuri dure! Cum poate Johannis sa ia aceste masuri? Cine il sprijina?

Da, jos: prostia, minciuna, nesimtirea, ipocrizia si ticalosia!
Jos Partoneta lumpenlatrinista imbecilizata comedonata si-ngalata !
Jos, sarlatanii ordinari,incompetentii, coruptii si corupatorii, ticalosii, parsivii si meschinii, hotii !
Jos, janghinostilor nesimtiti cretinopati, cu totii !

Istambul-Turcia, ample manifestatii de strada impotriva anexarii insulei Crimeea de catre Rusia.

Mii de refugiati din Orientul Mijlociu si Afganistan blocati in portul Pireu-Grecia.

Tabara de refugiati Polycastro-Grecia, ( similara celei aflate in Idomeni) voluntarii germani au impartit peste 7000 de ratii alimentare refugiatilor.

Protestul celor peste 5000 de refugiatil campati in tabara de la Idomeni , (frontiera Grecia-Macedonia) continua, "Deschideti granita" !

Bulgaria ranforseaza si securizeaza, cu militari si tehnica de lupta, Frontiera Greco-Bulgara.

Zagreb , refugiatii protesteaza si scandeaza"deschideti granitele"!

Ljubljana(liubliana)-Slovenia, peste 400 de refugiati sunt intampinati cu sloganul: "refugiati, bun venit'!

Salzburg(Austria)- Freilassing(Germania) mars de potest anti-migranti.
Londra M.Britaniie : pbs.twimg.com/media/CcODy-UW8AADNcE.jpg

Te oftici kakaniule? Ma bucur! Sper sa-ti crape si o vena cu ocazia asta.

Eu am relizat mizeria din spatele mastilor purtate de basescu cel jegos si mi-am schimbat parerea, mi-am dat seama ca scarba de ilescu si fesenistii lui ma aruncase intr-o capcana, crezand ca chiorul este un rau mai mic.Nu este. Este la fel de toxic si de jegos.
Tu ai ramas fidel, ca unul care este platit sa manance kkt.
Asta este diferenta dintre noi, sobolanule, solda.

Se vede clar din spumele pe care le faci la bot in periaode cheie, cand betivanul va pune la treaba. Cand are un interes, iesiti la bataie, repetati mizeriile care vi se transmit prin ordin, ii atacati furibund pe cei care nu il iubesc pe matroz.
Asta iti este misiunea, de postac jegos. Oamenii activi normali au o slujba, nu stau de dimineata pana seara pe forumuri si ziare online ca sa manance kkt la ordin, asa cum procedezi tu.

De la: Black_Friday_, la data 2016-02-28 11:56:53 Te oftici kakaniule? Ma bucur! Sper sa-ti crape si o vena cu ocazia asta.

Eu am relizat mizeria din spatele mastilor purtate de basescu cel jegos si mi-am schimbat parerea, mi-am dat seama ca scarba de ilescu si fesenistii lui ma aruncase intr-o capcana, crezand ca chiorul este un rau mai mic.Nu este. Este la fel de toxic si de jegos.
Tu ai ramas fidel, ca unul care este platit sa manance kkt.
Asta este diferenta dintre noi, sobolanule, solda.

Se vede clar din spumele pe care le faci la bot in periaode cheie, cand betivanul va pune la treaba. Cand are un interes, iesiti la bataie, repetati mizeriile care vi se transmit prin ordin, ii atacati furibund pe cei care nu il iubesc pe matroz.
Asta iti este misiunea, de postac jegos. Oamenii activi normali au o slujba, nu stau de dimineata pana seara pe forumuri si ziare online ca sa manance kkt la ordin, asa cum procedezi tu.

CORECT , caci a gresi e omeneste si cinste celui care are puterea de a analiza situatia si a o indrepta......
dar, Diavolesc e omul care INSISTA si INSISTA in asa zisa greseala si mai e si mindru de asta !

"Errare humanum est sed perseverare diabolicum"

iar voi, doi lumpenti oligofreni , nesimtiti si imbecilizati,
pelenar si integral, citatul respctiv il confirmati!

Siktr, lumpenilor janghinosi!



,,Quo usque tandem abutere catilina, patientia nostra?
Quam diu etiam furor iste tuus nos eludet?
Quem ad-finem sese effrenata iactabit audacia?"

Un alt discipol, al dottorului in economie (care va ofera pilde bloggeristice si "lucrari stiintifice" de prin puscarie) distrus!

,,Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat definitiv, luni, pe fostul ministru al Economiei Codrut Seres la 4 ani de inchisoare cu executare in dosarul Hidroelectrica"

si, dupa cum am observat, aveti:
- vreo doi-trei parlamentari anchetati la DNA,pe saptamana,
- alti vreo doi-trei politruci condamnati definitiv , saptamanal
- si-nca vreo doi-trei din fiecare compartiment: functionari de stat , avocati, procurori, vamsi, politisti, judecatori, incatusati in fiecare saptamana,


constat :

,,asta nu e tara bre," I.L.Caragiale la plecarea spre Berlin.

STATISTIC, DNA E CEL MAI INCOMPETENT PARCHET – Procurorii anticoruptie se lauda in ultimul bilant cu o rata de achitari de 7,6%. Fata de media nationala (1,6%), cifra avansata de DNA este catastrofala. Cele 973 de condamnari si 96 de achitari definitive din 2015 indica, in realitate, un procent chiar mai rusinos: 9,8%. Ingrijorator este si temeiul solutiilor judecatorilor: 13 achitari pe litera a („fapta nu exista”) si 32 pe litera c („nu exista probe”)





Directia Nationala Anticoruptie, condusa de Laura Codruta Kovesi (foto, secondata de adjunctul Calin Nistor), incearca sa duca in derizoriu una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta: numarul urias al hotararilor definitive de achitare pronuntate de judecatori in dosarele instrumentate de acest parchet.

La fel ca in anii precedenti, si la ultimul bilant de activitate al DNA, prezentat joi 25 februarie 2016, la Cercul Militar din Bucuresti, intr-o atmosfera care ne-a amintit de plenarele Marii Adunari Nationale, opiniei publice i s-au servit „cifre impresionante” si „rezultate de exceptie”. Printre aspectele „remarcabile” s-a numarat si procentul de 7,63% achitari definitive, invocat de Codruta Kovesi cu o mandrie de neinteles in conditiile in care media la nivel national, potrivit celor mai recente date oficiale furnizate de Ministerul Public, este de numai 1,6%.

Raportul DNA pe 2015 abunda in cifre si pune pret in special pe cantitate, „Aspectele calitative ale activitatii” fiind tratate undeva in paginile 53-54. Rata achitarilor - cel mai concludent indicator statistic de calitate a muncii procurorilor - este rezultatul unui algoritm, discutabil in opinia noastra, stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, procurorii DNA au ajuns la procentul de 7,63% raportand numarul inculpatilor achitati definitiv in cursul anului trecut (96), la numarul total de inculpati trimisi in judecata in perioada de referinta (1.258). In realitate, rata achitarilor ar fi de 9,86%, daca raportam persoanele achitate definitiv in 2015, la persoanele condamnate definitiv in acelasi interval de timp (973).
Indiferent ce procent am lua in considerare, fie 7,63% rezultat al metodei CSM (achitari/ trimiteri in judecata), fie 9,86% (achitari/ condamnari), un lucru este cert: fata de anii anteriori, desi cifra ramane ingrijoratoare si in 2015, DNA si-a imbunatatit procentul achitarilor:

„Calitatea activitatii se reflecta si in reducerea semnificativa a achitarilor in anul 2015. Ponderea achitarilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 7,63%, in comparatie cu 10,16% in cursul anului 2014 (138 de inculpati achitati din 1.358 trimisi in judecata in anul 2014), inregistrandu-se o imbunatatire evidenta a datelor statistice. Astfel, din 1.258 trimisi in judecata in cursul anului 2015, au fost achitati:

-90 de inculpati pe alte temeiuri decat lipsa de pericol social si dezincriminarea faptei, in scadere cu 29,69% fata de anul 2014 (128 inculpati).

-3 inculpati in baza art.181C.pen. apreciindu-se de catre instantele de judecata gradul de pericol social al faptelor deduse judecatii (3 in anul 2014);

-3 inculpati in temeiul art.10 lit.b) C.pr.pen. ca urmare a dezincriminarii faptei (7 in anul 2014)”.

DNA a trimis in judecata fara probe 32 de persoane, adica o treime dintre cei 96 de inculpati achitati definitiv in 2015

La fel de ingrijorator ca si rata alarmanta de achitari este temeiul procedural retinut de judecatorii care au dispus, in 2015, solutii definitive favorabile celor 96 de inculpati trimisi in judecata de DNA: „In ceea ce priveste temeiul procedural, fata de 13 inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. a)/ art. 16 lit. a) Cpp, fata de 25 de inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. b)/ art. 16 lit. b) Cpp, fata de 32 de inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. c)/ art. 16 lit. c) Cpp, iar fata de 20 de inculpati dispozitiile art. 10 lit. d)/art. 16 lit. d) Cpp” (pag. 54 din raportul atasat).

Cele mai multe achitari au fost pronuntate, asadar, pe litera c), potrivit careia „actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

Constatam, deci, chiar din cifrele pe care parchetul le-a prezentat la bilant, ca Directia Nationala Anticoruptie a facut rechizitorii impotriva a 32 de oameni fara a avea probe care sa sustina acuzatiile aduse acestora, alte 13 persoane fiind achitate in baza art. 16 lit. a) din Codul de procedura penala: „fapta nu exista”. Dosarele DNA solutionate in 2015 cu decizii judecatoresti definitive dateaza, trebuie spus, inclusiv din perioada in care parchetul anticoruptie era condus de Daniel Morar, in prezent judecator la Curtea Constitutionala.

Tiberiu Nitu, despre rata achitarilor la ultimul bilant al PICCJ: „La anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare”

In urma cu un an, cu ocazia prezentarii Raportului de activitate pe 2014 al Ministerului Public, Procurorul General al Romaniei de la acea vreme, Tiberiu Nitu - debarcat recent din functie printr-o operatiune marca DNA - sublinia imbunatatirea ratei achitarilor la nivel national si atragea atentia, voalat, ca activitatea „anumitor unitati de parchet” e neconvingatoare. Iata ce declara Tiberiu Nitu, la 10 martie 2015, la bilantul PICCJ:

„Constatam ca procentul de achitari ramane de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut. (...) Valorile in crestere ale unora dintre indicatorii pozitivi, scaderea unora dintre indicatorii negativi, situatiile mentinute in aceiasi parametri ca in anul 2013 ne determina sa apreciem activitatea in anul 2014 ca fiind buna si foarte buna. Spun aceasta pentru ca unii dintre dumneravoastra au avut rezultate absolut notabile, in timp ce la anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare. Ati primit deja datele statistice si fiecare dintre dumneavoastra poate sa isi autoevalueze activitatea raportat la media nationala. Va recomand insa sa va raportati nu atat la media pe tara, ci la media unitatii de parchet similare ca grad si ca numar de procurori activi care a obtinut cele mai bune rezultate si sa va propuneti astfel o tinta cat mai inalta”.

Rata de achitari la DIICOT: 4% in 2014 si 1,5% in 2013

Pentru DNA, „unitatea de parchet similara ca grad” la care Tiberiu Nitu ii indemna pe procurori sa se raporteze este DIICOT. Potrivit raportului de activitate pe 2014, dat publicitatii la 6 martie 2015, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, condusa pana la 22 noiembrie 2014 de Alina Bica, a incasat achitari in 68 de hotarari definitive, pronuntate in favoarea a 139 de inculpati. Potrivit algoritmului CSM, care propune raportarea achitarilor la numarul persoanelor trimise in judecata (3.462), rata de achitari este 4,02%. Pe de alta parte, DIICOT a obtinut in perioada de referinta 1.182 de solutii de condamnare, privind 3.914 inculpati, ceea ce ar inseamna un procent de achitari aferent anului 2014 de 3,42%.

Desi statistica arata in 2014 o calitate a dosarelor mult scazuta comparativ cu anul precedent (4,02% in 2014 fata de 1,53% in 2013), rata de succes a rechizitoriilor, respectiv competenta procurorilor DIICOT, este net superioara parchetului anticoruptie.

www.luju.ro/magistrati/dna/statistic-dna-e-cel-mai-incompetent-p...

„De la bun inceput, vreau sa fiu clar inteles: nu discut despre persoane. Discutam despre principiu si despre procedurile legale pe care ministrul, in acest fel, le-a incalcat si le-a desconsiderat. Procedurile legale, dupa cum am vazut si pentru procurorul general, prevad depunerea de candidaturi, de dosare si tot ceea ce tine ulterior, de evaluarea candidatilor. Nu este concurs, este o evaluare a candidatilor, urmand ca aceasta propunere sa o inainteze catre CSM si, ulterior, presedintele sa faca numirile. Din moment ce, inclusiv, in legatura cu cei doi procurori, ministrul s-a pronuntat la inceputul mandatului ca va respecta aceste proceduri, vedem acum dintr-o data ca sare peste ele.

Cred ca prima obligatie a ministrului Justitiei este sa arate ca respecta legea. Daca ea nu respecta legea, atunci avem asteptari mai mici de la toti ceilalti. Este un lucru pe care vreau sa il aduc in atentia opiniei publice, ca a nu stiu cata oara ministrul Justitei greseste! Cred ca este si o responsabilitate si a primului ministru sa ii atraga atentia ministrului Justitiei sa intre in legalitate. Altfel toata aceasta procedura se transforma in cu totul altceva. Nu vreau sa folosesc un epitet deranjant, dar este sigur ca criteriile obiective nu mai functioneaza, ci alte resorturi. Cred ca este si un mesaj descurajant pentru ceilalti procurori vazand ca sunt anumite pozitii rezervate, din start, pentru persoane preferate. Cred ca problema carierei profesionale trebuie sa se puna pentru toti si sa li se dea aceasta oportunitate.

Mi se pare ca este o greseala sa acceptam un astfel de comportament din partea tocmai a ministrului Justitiei, care s-a angajat la transparenta, la respectarea legalitatii. Credeam ca de la Bruxelles vine poate cu lucrurile un pic mai bine invatate. Nu numai atat. Inclusiv recomandarea facuta in MCV este pentru respectarea acestor proceduri in mod legal si nu pentru anunturile facute in mod festivist la conferintele de presa”.

Calin Popescu Tariceanu

black10131307-Postat pe: 16 Octombrie 2009, ora 21:05 CITEAZA RASPUNDE

evident, un copy/paste, specialitatea satrei din care provine kktblack.


“Famiglia liberala”




“Famiglia liberala” creata de Patriciu cuprinde numai astfel de “curati liberali”, “pur sange”: Orban, odrasla de ofiter de securitate, fotomodelul Tariceanu, crescut de colaboratorul Securitatii Dan Amedeo Lazarescu, Bogdan Olteanu, finul si mana dreapta a lui Tariceanu, nepot al Gizellei Vass, agenta NKVD direct implicata in dosare de crima si chiar cercetata dupa Revolutie o perioada, pana cand, misterios, dosarul s-a topit si exemplele pot continua. Cat despre Tariceanu, practic nici nu mai incap comentarii daca avem in vedere ca in procesul ROMPETROL acesta depune marturie in favoarea companiei Bossului si impotriva intereselor statului roman (desi, teoretic, reprezinta statul roman, ca prim ministru!). Un simt de sluga fara egal sau aroganta unei sfidari fara precedent l-a determinat pe Tariceanu sa-i ofere, initial, postul Justitiei avocatului lui Dinu Patriciu in dosarul ROMPETROL, Cristian Iordanescu. Informatia apare chiar intr-unul dintre ziarele oligarhului penal, “Adevarul”. Am fi putut fi un exemplu unic pentru intreaga Europa cu un ministru al Justitiei care sa cumuleze si functia de avocat al unui cercetat penal! si toate acestea in numele “reformei”, asigurarii functionarii statului de drept, garantarii independentei justitiei si continuarii luptei anticoruptie.



ba' lichea expirata, daca, intre timp, nu te-ai tampit, ai fost un pupincurst prost, iar acum esti un parsiv nesimtit , un IDIOT meschin!

De la: Black_Friday_, la data 2016-02-29 19:10:17„De la bun inceput, vreau sa fiu clar inteles: nu discut despre persoane. Discutam despre principiu si despre procedurile legale pe care ministrul, in acest fel, le-a incalcat si le-a desconsiderat. Procedurile legale, dupa cum am vazut si pentru procurorul general, prevad depunerea de candidaturi, de dosare si tot ceea ce tine ulterior, de evaluarea candidatilor. Nu este concurs, este o evaluare a candidatilor, urmand ca aceasta propunere sa o inainteze catre CSM si, ulterior, presedintele sa faca numirile. Din moment ce, inclusiv, in legatura cu cei doi procurori, ministrul s-a pronuntat la inceputul mandatului ca va respecta aceste proceduri, vedem acum dintr-o data ca sare peste ele.

Cred ca prima obligatie a ministrului Justitiei este sa arate ca respecta legea. Daca ea nu respecta legea, atunci avem asteptari mai mici de la toti ceilalti. Este un lucru pe care vreau sa il aduc in atentia opiniei publice, ca a nu stiu cata oara ministrul Justitei greseste! Cred ca este si o responsabilitate si a primului ministru sa ii atraga atentia ministrului Justitiei sa intre in legalitate. Altfel toata aceasta procedura se transforma in cu totul altceva. Nu vreau sa folosesc un epitet deranjant, dar este sigur ca criteriile obiective nu mai functioneaza, ci alte resorturi. Cred ca este si un mesaj descurajant pentru ceilalti procurori vazand ca sunt anumite pozitii rezervate, din start, pentru persoane preferate. Cred ca problema carierei profesionale trebuie sa se puna pentru toti si sa li se dea aceasta oportunitate.

Mi se pare ca este o greseala sa acceptam un astfel de comportament din partea tocmai a ministrului Justitiei, care s-a angajat la transparenta, la respectarea legalitatii. Credeam ca de la Bruxelles vine poate cu lucrurile un pic mai bine invatate. Nu numai atat. Inclusiv recomandarea facuta in MCV este pentru respectarea acestor proceduri in mod legal si nu pentru anunturile facute in mod festivist la conferintele de presa”.

Calin Popescu Tariceanu

MARILE FURTURI LA CARE DNA INCHIDE OCHII – Dosare cu prejudicii de peste 1,2 miliarde euro stau in sertarele DNA. Curtea de Conturi a publicat lista cu sesizarile trimise la parchetul anticoruptie care au ramas nesolutionate. Cel mai mare prejudiciu pentru care a fost sesizat DNA depaseste 2,3 miliarde lei. Cea mai veche sesizare nesolutionata de procurorii Codrutei Kovesi dateaza din 2005. In tot acest timp, DNA se ocupa de coloane oficiale si spagi de cateva sute de lei (Lista sesizarilor)



Marþi, 23 februarie 2016 13:20 | Scris de George TARATA | pdf | print | email
Magistrati - Dna



Apar noi dovezi despre dosarele cu prejudicii de miliarde de euro care, de ani de zile, stau in nelucrare la DNA. Preocupat de coloane oficiale, dosare cu politicieni vedeta si spagi de cateva sute de lei, mult laudatul parchet anticoruptie condus de Laura Codruta Kovesi (foto) ignora marile jafuri care au fost comise in Romania. Jafuri cu sume ametitoare, pentru care procurorii DNA au fost sesizati chiar de o importanta institutie a statului.
Curtea de Conturi a Romaniei a facut publica recent lista cu sesizarile trimise DNA si altor structuri de parchete in care s-a propus efectuarea urmaririi penale, sesizari care la 31 decembrie 2015 erau nesolutionate. Datele prezentate de Curtea de Conturi privesc atat dosare cu posibile prejudicii de peste 500.000 euro, cat si dosare cu posibile prejudicii de sub 500.000 euro. Iar faptele vizate sunt de abuz in serviciu, fals, delapidare sau evaziune fiscala. Conform Curtii de Conturi, in cazul prejudiciilor de peste 500.000 euro, au fost trimise la parchete 105 sesizari, valoarea prejudiciilor identificate fiind de 8.424.252.230 lei, adica 1.914.450.000 euro. In ceea ce priveste prejudiciile de sub 500.000 euro, au fost trimise la parchete 317 sesizari, cu prejudicii identificate de 117.070.140 lei, adica 26.563.000 euro. Asadar, la 31 decembrie 2015, la DNA si celelalte parchete din tara se aflau dosare nesolutionate cu prejudicii toale de peste 8,5 miliarde lei.
Dosare cu prejudicii de peste 5 miliarde lei, la DNA
In cele ce urmeaza, ne vom referi doar la dosarele cu prejudicii de peste 500.000 de euro, care sunt nesolutionate de procurorii DNA, precizand ca exista si cateva dosare cu prejudicii de sub 500.000 euro ajunse la parchetul anticoruptie. Ne vom referi la DNA intrucat la aceasta structura au fost trimise cele mai multe sesizari de catre Curtea de Conturi pentru prejudicii de peste 500.000 euro, dar si pe motiv ca DNA reprezinta, nu-i asa?, locul unde lucreaza „elita” procurorilor din Romania si institutia ce are menirea sa schimbe tara, in opinia unora. Veti vedea cum dosare cu prejudicii uriase, de peste 1 miliard de euro stau la DNA, in pofida faptului ca ele sunt pe jumatate rezolvate, avand in vedere constatarile facute de specialistii Curtii de Conturi.
Astfel, la 31 decembrie 2015, potrivit Curtii de Conturi, la DNA se aflau nesolutionate dosare cu prejudicii de, atentie, peste 5,4 miliarde lei. Adica, peste 1,2 miliarde euro. Este o suma astronomica ce reprezinta totalul sesizarilor trimise de Curtea de Conturi la DNA in perioada 2005-2015. Caci cea mai veche sesizare nesolutionata dateaza din anul 2005. Iar cel mai mare posibil prejudiciu identificat de specialistii Curtii de Conturi este de 2,3 miliarde lei, la Academia Romana.
In aceste conditii, se pune intrebarea: cine va raspunde pentru nelucrarea acestor dosare? Stim sigur ca nu sefa DNA Laura Codruta Kovesi, pe cale sa fie reinvestita, asa cum ne-a anuntat fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Raluca Pruna.
Iata sesizarile trimise de Curtea de Conturi la DNA, statistica integrala fiind atasata la finalul articolului:
Sesizari trimise in 2015
Municipiul Buzau

-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 15.592.960 lei
Municipiul Timisoara
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 12.303.247 lei
Directia judeteana de drumuri si poduri Botosani
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 5.382.895 lei
Municipiul Galati
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 2.862.655 lei
Judetul Buzau
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 3.429.516,09 lei
Administratia judeteana a finantelor publice Ilfov
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 1.186.328.617 lei
Societatea Nationala a Apelor Minerale Romane – SNAM
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 56.925.016 lei
Fondul Roman de Contragarantare SA
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 28.262.917 lei
Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta
-Abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals
-Prejudiciu estimat: 102.774.008,76 lei
SC Hidroelectrica SA
-Abuz in serviciu, neglijenta in serviciu
-Prejudiciu estimat: 446.869.528 lei
Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 10.534.802 lei
SC Administrarea Domeniului Public Bucuresti SA
-Abuz in serviciu, neglijenta in serviciu
-Prejudiciu estimat: 4.327.136 lei
Regia autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor RomaniaFilm-RADEF
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 3.902.412 lei
Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti
-Abuz in serviciu, delapidare
-Prejudiciu estimat: 2.156.370 lei
Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa Banat
-Abuz in serviciu delapidare
-Prejudiciu estimat: 21.693.346 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA
-Abuz in serviciu, gestiune frauduloasa
-Prejudiciu estimat: 46.730.848 lei
Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie
-Neglijenta in serviciu
-Prejudiciu estimat: 6.336.900 lei
Agentia Domeniilor Statului
-Neglijenta in serviciu
-Prejudiciu estimat: 9.168.387 lei
Comuna Ghindaresti
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 3.686.152,51 lei
Municipiul Drobeta Turnu Severin
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 13.333.772 lei
SC Confort Urban SRL
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 57.722.889 lei
Comuna Ocnele Mari
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 5.481.921 lei
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale SA- CNADNR SA
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 37.060.898 lei
SC Parcuri Industriale Sibiu – Sura Mica SA
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 18.891.823 lei
Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta
-Abuz in serviciu, fals intelectual
-Prejudiciu estimat: 41.532.383 lei
Compania Nationala Administrarea Porturilor Maritime SA
-Art.64 din Legea nr. 94/1992, republicata
-Prejudiciu estimat: 21.086.004,87 lei
Comuna Voineasa
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 14.637.573,58 lei
Comuna Snagov
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 5.622.551,92 lei
Totalul prejudiciilor – 2015: 2.184.637.529,73 lei
Sesizari trimise in 2014
Municipiul Lugoj
-Contractarea de lucrari de modernizare, extindere si intretinere a sistemului de iluminat public. Abuz in serviciu art.248/1 Cp
-Prejudiciu estimat: 3.335.724 lei
Municipiul Buzau
-Abuz in serviciu contra intereselor publice art.248/1 Cp
-Prejudiciu estimat: 138.283.814 lei
Comuna Nalbant
-Neglijenta in serviciu art.248 Cp
-Prejudiciu estimat: 38.954.238 lei
Aeroportul International Timisoara – Traian Vuia
-Abuz in serviciu contra intereselor publice (art.248 C.pen)
-Prejudiciu estimat: 11.213.430,36 lei
SC Smart SA Bucuresti
-Legea nr.78/2000 – coruptie
-Prejudiciu estimat: 9.752.047 lei
Compania Nationala de Investitii
-Abuz in serviciu in forma calificata (art.297 Cp), fals intelectual (art.321 Cp)
-Prejudiciu estimat: 15.563.224,98 lei
Societatea Nationala a Sarii S.A. (sesizare trimisa si la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti)
-Art.64 din Legea nr.94/1992, republicata
-Prejudiciu estimat: 52.106.338 lei
Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare Mehedinti
-Art.64 din Legea nr.94/1992, republicata
-Prejudiciu estimat: 13.837.829 lei
Ministerul Culturii
-Abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals
-Prejudiciu estimat: 10.000.000 lei
Directia Silvica Prahova
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 32.688.986 lei
Autoritatea Nationala Sanitara si Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor – ANSVSA
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 6.793.626 lei
Totalul prejudiciilor – 2014: 332.529.257,34 lei
Sesizari trimise in 2013
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
-Incalcarea procedurii de atribuire a contractelor de proiectare si constructie. Abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata (art.248/1 C.p.)
-Prejudiciu estimat: 207.727.163,78 lei
Agentia Domeniilor Statului
-Abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata (art. 248/1 C.p.)
-Prejudiciu estimat: 3.126.896 lei
Totalul prejudiciilor – 2013: 210.854.059,78 lei
Sesizari trimise in 2012
C.N.A.D.N.R.
-Contractarea unor servicii la valoare disproportionat de mare fata de valoarea de piata. Abuz in serviciu (art. 258 Cod penal)
-Prejudiciu estimat: 6.114.625 lei
SC CONVERSMIN SA
-Angajarea unor cheltuieli bugetare in afara limitelor aprobate
-Prejudiciu estimat: 38.953.538 lei
Muzeul National de Istorie al Transilvaniei
-Omisiunea de a clasifica lucrarile, bunurile si serviciile ce se achizitioneaza conform prevederilor din OUG 34/2006, plati efectuate fara documente justificative. Abuz in serviciu contra intereselor publice art. 248 Cod pen.
-Prejudiciu estimat: 6.939.565 lei
Compania Nationala Loteria Romana
-Incalcarea in mod repetat a legislatiei privind achizitiile publice
-Prejudiciu estimat: 31.652.857 lei
Totalul prejudiciilor – 2012: 83.660.585 lei
Sesizari trimise in 2011
Compania Nationala „Posta Romana”-Fabrica de Timbre
-Lipsa unor bunuri materiale din gestiune, atribuirea de contracte fara licitatie publica, atribuirea de contracte unor persoane juridice care nu aveau ca si obiect de activitate comert
-Prejudiciu estimat: 2.227.690 lei
Compania Nationala Loteria Romana SA
-Avantajarea unor participanti la licitatii publice si acordarea nelegala a contractelor, modificarea unor clauze din contracte de persoane ce nu aveau aceasta competenta, externalizarea unor atributii ale structurilor de specialitate, angajarea de personal cu incalcarea procedurilor interne – abuz in serviciu contra intereselor generale, neglijenta in serviciu, gestiune frauduloasa (art. 13 din Legea nr. 78/2000, art. 249 si art. 258 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 84.540.546 lei
Totalul prejudiciilor – 2011: 86.768.236 lei
Sesizari trimise in 2010
SC Parc Industrial Plopeni SA
-Subevaluarea bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale. Abuz in serviciu (art. 248 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 17.687.311 lei
Municipiul Gheorghieni
-Lipsa faptica a unor bunuri din patrimoniul unitatii administrativ teritoriale, inchirierea nelegala a retelelor de transport si distributie a energiei termice, omisiunea de a inregistra in contabilitate subventiile pentru compensarea cresterii neprevizionate a preturilor la combustibili. Abuz in serviciu, neglijenta in serviciu (art. 248, art. 249 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 4.703.686 lei
SC Gospodarire oraseneasca SA Gheorghieni
-Emiterea de cecuri fara acoperire, actiuni de intrare in insolventa si/sau faliment
-Prejudiciu estimat: 3.177.612 lei
Directia Generala a Finantelor Publice Harghita (sesizarea a fost trimisa si la Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc)
-Rambursare ilegala de TVA
-Prejudiciu estimat: 6.204.766 lei
Academia Romana
-Instrainarea unui teren la o valoare inferioara valorii de circulatie a unui teren din aceeasi categorie. Abuz in serviciu contra intereselor publice si gestiune frauduloasa (art. 248 si art. 214 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 2.359.500.000 lei
Municipiul Mangalia
-Angajarea, ordonantarea si efectuarea de plati fara ca bugetul unitatii administrativ teritoriale sa fie aprobat – art. 77 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
-Prejudiciu estimat: 4.015.732 lei
Totalul prejudiciilor – 2010: 2.395.289.107 lei
Sesizari trimise in 2009
SC Nicolina SA
-Acte de instrainare a activelor fara respectarea mandatului de la AVAS, a hotararilor organismelor de conducere ale societatii si a documentelor licitatiei – abuz in serviciu (art. 248 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 39.169.560,46 lei
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor
-Intocmirea de titluri de despagubire cu incalcarea prevederilor legale – abuz in serviciu si neglijenta in serviciu (art. 248 si art. 249 C.pen.)
-Prejudiciu estimat: 14.838.242,34 lei
Totalul prejudiciilor – 2009: 54.007.802,8 lei
Sesizari trimise in 2008
Regia Autonoma de Transport Bucuresti
-Angajare nelegala a fondurilor publice pentru lucrari de modernizare cai de rulare a tramvaielor
-Prejudiciu estimat: 4.395.800 lei
Sesizari trimise in 2006
Comuna Peciu Nou
-Abuz in serviciu contra intereselor publice
-Prejudiciu estimat: 8.444.602 lei
Sesizari trimise in 2005
SNGN Romgaz Medias
-Art. 17 lit. d) si g) din Legea nr. 78/2000
-Prejudiciu estimat: 35.242.535 lei
SC Depomures SA
-Abuz in serviciu
-Prejudiciu estimat: 20.731.136 lei
Totalul prejudiciilor – 2005: 55.973.671 lei

PROCURORII DNA OCOLESC MAREA CORUPTIE – Falimentarea Hidroelectrica SA prin vanzarea energiei electrice sub pretul de cost unor firme protejate de regimul Basescu nu este o prioritate pentru Parchetul condus de Laura Kovesi. Raportul administratorului judiciar Euro Insol a semnalat o frauda record de 1,1 miliarde euro. Contractele bilaterale au fost prelungite sub ministeriatul lui Adriean Videanu (Raportul)

Vineri, 22 ianuarie 2016 16:49 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email
Dezvaluiri - Anchete





Capusarea Hidroelectrica SA si aducerea in stare de insolventa a societatii prin producerea unui prejudiciu de 1,1 miliarde euro a tinut prima pagina a ziarelor financiare saptamanii la rand. Lumeajustitiei.ro va prezinta date necunoscute marelui public din "Raportul privind cauzele si imprejurile care au dus la aparitia starii de insolventa a Hidroelectrica SA". Raportul realizat de Euro Insol – administrator judiciar al Hidroelectrica care a reusit sub administrarea avocatului Remus Borza sa iasa intr-un timp record din insolventa - ofera o imagine detaliata a cauzelor reale care au generat uriasul prejudiciu de 1,1 miliarde euro, care a pus societatea pe butuci. Potrivit Raportului Euro Insol, starea de insolventa a Hidroelectrica a fost cauzata de o serie de contracte bilaterale incheiate sub guvernarea PDL si prelungite in timp ce Adriean Videanu (foto dreapta) era ministru al Economiei, contracte prin care curentul electric produs de Hidroelectrica era vandut cu mult sub pretul real de cost unor companii apartinand unor indivizi protejati de regimul Traian Basescu. Procurorii continua, din motive inca necunoscute, sa ignore afaceristii care s-au imbogatit falimentand societatea de Stat. Un urias jaf pe care procurorii DNA ai Laurei Codruta Kovesi (foto stanga) il ocolesc de ani de zile si nu exista semne ca situatia se va schimba, in pofida faptului ca au la dispozitie toate datele necesare declansarii unei anchete chiar in Raportul Euro Insol.

Pasivitatea DNA poate avea legatura si cu faptul ca printre baietii destepti care au capusat Hidroelectrica se gasesc si numele unor persoane despre care s-a vorbit ca si-ar petrece vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT. Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu (foto 2 cu Mircea Basescu), cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii. S-a ajuns astfel ca firmele controlate de Buzaianu, impreuna cu alte companii, sa produca o gaura in bugetul Hidroelectrica si, implicit al Statului roman, de peste 1,1 miliarde de euro.
Ironia face ca, in 2011, cu un an inainte de intrarea in insolventa, Hidroelectrica ocupa locul 2 in “Top 100 cele mai valoroase companii din Romania”, realizat de Ziarul Financiar, fiind evaluata cu 3,490 miliarde de euro, si premiata de Finmedia pentru “Cea mai dinamica companie de stat”.
Raportul realizat de Euro Insol cuprinde date si informatii esentiale si relevante in ce priveste activitatea Hidroelectrica anterior datei de 20 iunie 2012, data deschiderii procedurii insolventei. In cuprinsul raportului, se concluzioneaza ca imprejurarile si cauzele care au dus la insolventa Hidroelectrica sunt contractele bilaterale, achizitiile de energie electrica de la terti, vanzarile pe piata reglementata, investitiile neperformante, managementul deficitar, filialele Hidroserv, seceta prelungita sau contractul colectiv de munca.
Potrivit acestui Raport al Euro Insol, pe piata concurentiala, Hidroelectrica, in calitate de vanzator si cumparator, a incheiat un numar de 11 contracte bilaterale. Aceste contracte au avut la baza contractul cadrul elaborat de ANRE, care insa nu ar fi fost adaptat la conditiile concrete ale relatiei comerciale cu fiecare partener de contract rezultand, in final, in formule contractuale dezavantajoase ce au generat pierderi financiare semnificative de 4.874.746.999 lei, echivalentul a 1,1 miliarde euro.
La baza acestor pierderi a stat si faptul ca Hidroelectrica a incheiat contractele pe o perioada de minimum 10 ani, avand un caracter vag si care nu permitea companiei de stat sa inceteze contractele in ipoteza neajungerii la un acord privind pretul energiei corelate cu evolutia pretului pe piata concurentiala.
Iata lista firmelor cu care Hidroelectrica a incheiat contracte bilaterale dezavantajoase, care au dus la prejudicierea societatii cu 1,1 miliarde lei, precum si, defalcat, prejudiciul cauzat de fiecare contract in parte:
-SC ALRO SA: 1.450.126.417 lei
-SC ELSIDU Titu SA: 97.569.847 lei
-SC Electrocarbon SA Slatina: 82.591.635 lei.
-Alpiq RomIndustries SRL (fosta SC BUZMANN INDUSTRIES SRL); 422.034.773 lei
-EURO PEC SA: 118.572.868 lei
-EFT AG: 203.634.414 lei
-Energy Holding SRL: 1.441.038.270 lei
-Alpiq RomEnergie SRL (fosta SC EHOL DISTRIBUTION SRL): 427.247.548 lei
-Electromagnetica SA: 327.472.079 lei.
Dintre aceste societatii capusa, cel putin trei apartin sau sunt conduse din umbra de Bogdan Buzaianu. Este vorba despre Energy Holding SRL, Alpiq RomIndustries SRL si Alpiq RomEnergie SRL. Toate aceste trei societati au renegociat perioada de derulare a contractelor de energie, prelungindu-le pana in 2018 si chiar 2019.
Ulterior, Euro Insol a denuntat aceste contracte, existand deja decizii definitive pronuntate de instanta pentru anularea acestora. Trebuie precizat ca, potrivit raportului intocmit de administratorul judiciar al Hidroelectrica, cele trei societati apartinand lui Buzaianu au generat cele mai mari gauri pentru Hidroelectrica, respectiv Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei, Alpiq RomEnergie - in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei si Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.
Prezentam in continuare pasaje din Raportul Euroinsol care arata modul in care s-a capusat Hidroelectrica si de unde poate incepe DNA sa ancheteze aceste actiuni:
“Daca la momentul incheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitarile de contractare a energiei electrice catre Hidroelectrica erau reduse si, astfel, incheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit in mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preturilor de livrare a energiei desi realizata la nivelul fiecarul an pentru anul urmator fiind mult sub pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (…).

Aceste aspecte trebuie corelate cu imprejurarea ca aceste contracte au fost prelungite prin acte aditionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani inaintea datei de expirare), ajungandu-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum sunt incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA au fost prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.

Durata mare a contractelor coroborata cu continutul diverselor clauze contractuale care nu au permis Hidroelectrica sa inceteze aceste contracte anterior datei de expirare au fost de natura a plasa Hidroelectrica intr-o pozitie contractuala defavorabila si a genera dezechilibre majore intre beneficiile obtinute de Hidroelectrica si cele ale partenerilor sai comerciali. (...)

Analizand preturile contractuale din fiecare dintre contractele bilaterale in parte comparativ cu pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU), din calculele furnizate de Hidroelectrica, rezulta ca doar in perioada 2006-31 mai 2012 Hidroelectrica a suferit pierderi semnificative de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1.100.000.000 eur) dupa cum urmeaza:

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei.

In cazul Alpiq RomEnergie, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei.

In perioada de derulare a contractului, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EURO PEC a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere in suma de 118.572.868 lei.

In cazul EFT AG, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 203.634.414 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EFT Romania SRL a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 299.246.373 lei.

In cazul Electrocarbon SA Slatina, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 82.591.635 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Elsidu Titu SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 97.569.847 lei.

In cazul ALRO SA, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 1.450.126.417 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Electromagnetica SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 327.472.079 lei”.
Euro Insol: “Prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU, pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”
Ce este mai grav este ca, nici din 2009, cand a inceput in masa prelungirea contractelor bilaterale de vanzare a energiei electrice - actiune care s-a produs in timp ce vechile contracte nu erau expirate sau aproape de a expira - care ar fi presupus si o renegociere a contractelor, Hidroelectrica nu avut o situatie mai buna din punct de vedere financiar.
Potrivit Euro Insol, “din analiza comparativa a pretului mediu anual rezultat din derularea contractelor bilaterale incheiate cu societatea debitoare Hidroelectrica pe piata concurentiala cu pretul mediu anual pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB), rezulta ca in perioada ianuarie 2009 – mai 2012 Hidroelectrica inregistreaza o pierdere de 2.700.118.197 lei, echivalentul a 635.283.698 euro calculat la cursul mediul de schimb leu/euro de Banca Nationala a Romaniei pentru fiecare an in parte si pentru primele cinci luni ale anului curent”.
Euro Insol arata care a fost situatia analitica a abaterilor preturilor de vanzare fata de pretul de referinta de pe PCCB la nivelul fiecarui contract derulat in perioada ianuarie 2009-mai 2012, cu societatile de mai jos:
-Alro Slatina
-Energy Holding
-Alpiq RomEnergie (Fost Ehol Distribution)
-Arcelor Mittal Steal Galati
-Alpiq RomIndustries (Fost Buzmann Industries)
-Atel Energy Romania
-Energy Financing Team Romania
-Electromagnetica
-EFT Energy Financing Team
-Electrica
-Euro P.E.C.
-Enol Grup
-Luxten Lighting Company
-Elsid Titu
-Electrocarbon
-Compania Nationala a Huilei Petrosani
-OMV Petrom
-Societatea Nationala a Sarii
-Consiliul Local al Municipiului Brasov
“Pierderea de 635.283.698 euro prezentata mai sus, se refera la nerealizarea veniturilor calculate prin raportare la PCCB, chiar daca aceste pierderi nu se regasesc in contul de profit si pierderi ale societatii debitoare. Mai mult, daca extindem analiza la nivelul intregii perioade de derulare a contractelor bilaterale incheiate de societatea debitoare Hidroelectrica, constatam ca prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU (n.red. - Pretul Zilei Urmatoare), pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”, se mai arata in Raportul Euro Insol.

www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/procurorii-dna-ocolesc-marea-coru...

DIN CICLUL „CEI CU NASU’IN SUFLET”. LAURA CODRUTA LASCU(FOSTA KOVESI) FIICA CELUI MAI LONGEVIV PROCUROR CEAUSIST IOAN LASCU!

19
JUN
Rate This





Laura Codruþa Kovesi, fiica celui mai longeviv procuror ºef ceauºist

Preºedintele Traian Bãsescu ºi ministresa Monica Macovei au promovat-o, în 2006, în funcþia de procuror general al României pe Laura Codruþa Kovesi, care avea vârsta de 33 de ani, era originarã din municipiul Mediaº ºi activa ca ºefã a structurii DIICOT Sibiu, funcþie în care nu se remarcase cu nimic deosebit. Tatãl lui Kovesi, Ioan Lascu, era de profesie procuror ºi a deþinut timp de 30 de ani funcþia de procuror ºef al Parchetului Mediaº, stabilind un record de longevitate într-o astfel de funcþie. Aproape 20 de ani, Ioan Lascu a exercitat funcþia de procuror ºef al Procuraturii locale Mediaº în timpul dictaturii ceauºiste. În aceastã perioadã s-a remarcat prin exces de zel în apãrarea regimului ceauºist ºi printr-o colaborare strânsã cu structurile locale ale Miliþiei, Securitãþii ºi Partidului Comunist Român. În calitate de procuror ºef, Lascu a fost cooptat în Comitetul municipal Mediaº al PCR, fiind inclus astfel în nomenclatura comunistã. Procurorul ºef Ioan Lascu ºi-a arãtat ataºamentul faþã de regimul ceauºist ºi printr-o serie de articole publicate în Revista Românã de Drept. Profitând de poziþia sa, procurorul ºef Lascu a fost implicat ºi în afaceri cu gaz metan, la Mediaº aflându-se ºi atunci capitala gazului românesc ºi numeroºi colegi din þarã apelând la acesta pentru a le rezolva aprobãri pentru introducerea gazului metan.

În timpul regimului comunist, procurorul ºef Ioan Lascu a primit cu chirie o casã naþionalizatã pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaº, pe care a cumpãrat-o ulterior în baza Legii nr.112/1995. Casa respectivã a aparþinut familiei Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel cã a fost naþionalizatã, cu plata de despãgubiri. Casa respectivã a fost construitã în sistem duplex cu casa situatã pe strada Sondorilor nr.12, care a aparþinut familiei Krestel Hanz, veriºor cu Krestel Johann, care a plecat, de asemenea, definitiv din þarã, astfel cã a fost naþionalizatã, cu plata de despãgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriatã soþilor Spineanu Ilie ºi Doina, care au cumpãrat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpãrare nr.2690/29.05.2002 cu Primãria municipiului Mediaº ºi înscriind-o în Cartea Funciarã conform încheierii nr.2202/29.05.2002. Procurorul ºef Lascu a pus ochii ºi pe casa vecinã de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foºtii proprietari Krestel Hanz ºi Regina sã efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel s-a ajuns, în mod stupefiant, la desfiinþarea contractului de vânzare-cumpãrare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de cãtre soþii Spineanu Ilie ºi Doina, prin sentinþa civilã a Tribunalului Sibiu, Secþia Civilã, nr.205/25.02.2008, rãmasã definitivã prin decizia civilã a Curþii de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 ºi irevocabilã prin decizia civilã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nr.10.063/11.12.2009, deºi foºti proprietari nu depuseserã notificare legalã de restituire a imobilului în naturã ci doar o notificare pentru despãgubiri bãneºti.

Menþionez cã soþii Krestel Hanz ºi Regina au fabricat în 2004, dupã depunerea notificãrii pentru despãgubiri bãneºti, o notificare de restituire în naturã, în care se menþioneazã cã aceasta a fost expediatã în anul 2001, dar instanþa de judecatã a înlãturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituþie în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. Soþii Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual ºi uz de fals împotriva soþilor Krestel ºi executorului judecãtoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul Mediaº, la care activa Ioan Lascu, a dispun neînceperea urmãririi penale dupã ce a tergiversat soluþionarea cauzei din 2005 pânã în 2010. Dupã aproape un deceniu de procese, soþii Spineanu au pierdut ºi au pãrãsit casa poftitã de pãrinþii ex-procurorului general Laura Codruþa Kovesi, actualmente procuror ºef al DNA, pe aceasta fiind puse lacãte în prezent. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca ºi în cazul pãrinþilor ex-ministrului Monica Macovei, sã efectueze verificãri prin Inspecþia Judiciarã asupra neregularitãþilor din litigiile dintre familiile Spineanu ºi Krestel ºi asupra potenþialelor inluenþe exercitate în justiþie ºi administraþie de Laura Codruþa Kovesi ºi pãrinþii sãi. Un argument în acest sens este ºi faptul cã Primãria municipiului Mediaº nu s-a comportat ºi nu s-a apãrat în litigiile respective ca un proprietar, cel mai probabil datoritã influenþelor exercitate de procurorul ºef Lascu.

Pe atunci se numea Laura Codruta Lascu. Fusese baschetbalista, absolvise Dreptul la Cluj si lucra la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu. L-a cunoscut pe inginerul sibian Eduard Kovesi, pasionat de parasutism si s-au casatorit in anul 2002. Se spune ca el a fost racolat intre timp de serviciile secrete maghiare. A urmat avansarea ei ca sefa a DIICOT Sibiu, el a devenit director la RDS&RCS Sibiu. In 2006, Laura Codruta Kovesi era numita de Monica Macovei Procuror General al Romaniei. Prima s-a mutat in Bucuresti Codruta, pentru a-si prelua functia si au stat despartiti cateva luni, perioada in care au intervenit intre ei certuri, datorita vietii pe care o ducea fiecare. In ianuarie 2007, Eduard renunta la viata din Sibiu si se muta in capitala, pentru a-si deschide o firma. Pana la mijlocul anului insa, relatiile celor doi s-au deteriorat si in iunie 2007 depuneau impreuna cerea de divort. Ambii au fost extrem de discreti in legatura cu amanuntele despre viata lor de familie.


https://octavpelin.wordpress.com/tag/cei-cu-nasuin-suflet-biogra...

Raport de activitate 2015
MINISTERUL PUBLIC
DIRECȚIA NAȚIONALÃ ANTICORUPȚIE
1


1.250 de inculpați trimiși în judecatã pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu

trimiși în judecatã: 1 prim ministru, 5 miniștri, 16 deputați și
5 senatori

mãsuri asigurãtorii de aproape jumãtate de miliard de euro


DIRECȚIA NAȚIONALÃ ANTICORUPȚIE

sume și bunuri dobândite prin infracțiuni de corupție în valoare de 431,6 milioane euro

Persoane cu funcții de conducere, control și demnitãți publice

Persoane care administreazã bugetul public


97 primari și viceprimari

15 pre ședinți sau vicepreședinți de consilii județene

32 directori de companii naționale

Recuperarea prejudiciilor în dosarele DNA


au fost luate mãsuri asigurãtorii de 493,46 milioane euro creștere cu 49% fațã de anul 2014

Recuperarea prejudiciilor prin hotãrâri definitive


statul român are de confiscat sau de recuperat suma de 194,37 milioane euro

Condamnați definitiv


970 de inculpați au fost condamnați definitiv de instanțele de judecatã



Acesta este un dosar din DNA
psnews.ro/wp-content/uploads/2016/02/image-2016-02-25-20825568-0...

Nivelul de încredere


DNA se bucurã de încredere publicã de 61,2%, cel mai
ridicat nivel de încredere de la înființarea instituției
www.inscop.ro

Evaluarea DNA
„Rezultatele obținute ... în ceea ce privește combaterea corupției la
nivel înalt sunt în continuare impresionante”(Raport MCV, ianuarie 2016)

Prioritãțile DNA
Combaterea corupției în:

administrația publicã localã

sistemul judiciar

instituțiile de control și executare a pedepselor

achiziții publice, în special în domeniul sãnãtãții și infrastructurã

utilizarea fondurilor europene

MINISTERUL PUBLIC
DIRECȚIA NAȚIONALÃ ANTICORUPȚIE

Profesionalism

Consecvențã

Eficiențã

Responsabilitate

Transparențã

MINISTERUL PUBLIC DIRECȚIA NAȚIONALÃ ANTICORUPȚIE Raport de activitate 2015


www.pna.ro/obiect2.jsp?id=249


Felicitari D.N.A, bravo-Dna. Kovesi ![

CRIMA LA ANTICORUPTIE – Iata cum anchetatorii DNA au falsificat stenograma inregistrarii audio efectuata, in 2010, de DNA – Alba, in care procurorul infractor Florin Apostu vorbea cu tatal Codrutei Kovesi, Ioan Lascu, sa intervina pentru promovarea unui RIL la fii-sa. In toate locurile in care se rostea "recurs in interesul legii", anchetatorii au scris "neinteligibil". Cine a avut interesul sa il ocoleasca pe tatal lui Kovesi? Lumeajustitiei.ro prezinta exclusiv inregistrarea reala (Audio)
Miercuri, 6 mai 2015 15:41 | Scris de Elena DUMITRACHE - Razvan SAVALIUC | pdf | print | email
Dezvaluiri - Musamalizari



Bomba la DNA! Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia unor probe care demonstreaza ca anchetatori din DNA au avut interes, in 2010, sa il ocoleasca pe ex-procurorul Ioan Lascu (foto) tatal Laurei Codruta Kovesi. Stenograma unei interceptari audio, reprezentand discutii purtate in august-octombrie 2010 intre procurorul infractor Florin Apostu (pe atunci prim-procuror al PJ Sibiu) si fostul procuror Ioan Lascu – tatal Laurei Kovesi (pe atunci Procuror General al Romaniei) – a fost falsificata grosolan, prin omisiune, o serie de pasaje cheie ale discutiei in care se rosteau cuvintele "recurs in interesul legii", fiind ascunse in stenograma cu mentiunea "neinteligibil". Pentru cei care nu cunosc, un Recurs in Interesul Legii (RIL) poate fi promovat doar de Procurorul General al Romaniei, aceasta fiind, in opinia noastra, explicatia pentru care din stenograma s-a eliminat sintagma "recurs in interesul legii". Din inregistrarea audio pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta la finalul articolului se aude extrem de clar ceea ce anchetatorii pretindeau ca este "neinteligibil". Precizam ca in acest dosar ex-prim-procurorul Florin Apostu si afaceristul Ilie Carabulea, patronul firmei Atlasib, au fost trimisi in judecata si condamnati definitiv la cate 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta pe langa Procurorul General al Romaniei de la acea data Laura Codruta Kovesi.

In rechizitoriul intocmit de procurorul Liana Boer, sefa serviciului DNA Alba, si verificat de Lucian Papici s-a pretins ca Ioan Lascu, tatal lui Kovesi, care a fost interceptat cum ii spunea infractorului Florin Apostu sa duca memoriul pentru RIL la fii-sa la cabinet, nu s-ar face vinovat de nicio fapta de coruptie pe motiv ca ar fi indicat infractorilor "sa procedeze la redactarea unui memoriu scris adresat Procurorului General al Romaniei – demers la care acesta era indreptatit, de altfel, ca orice cetatean al Romaniei" si ca, indicand o procedura legala, tatal lui Kovesi nu ar fi savarsit vreo infractiune.
Ne intrebam atunci de ce in mai multe randuri din stenograma certificata de procuroarea Liana Boer si redata de comisarul sef de politie judiciara Virgil Suba s-a trecut mentiunea "neinteligibil" peste tot unde tatal lui Kovesi si infractorul Apostu rosteau "recurs in interesul legii".
Ascultati interceptarea de la finalul articolului sa vedeti cat de clar se aud cuvintele despre care anchetatorii DNA pretindeau ca sunt neinteligibile.
Mai facem un anunt!
Lumeajustitiei.ro detine si interceptari din care reiese suspiciunea rezonabila ca infractorii au intervenit la patronul unui hotel de lux pentru a se pune la dispozita lui Ioan Lascu pentru cateva ore a unei camere, pentru ca acesta sa se "odihneasca" cu inca o persoana, atragandu-i-se serios atentia patronului de hotel ca nu cumva tatal lui Kovesi sa fie filmat sau inregistrat. Episodul cu hotelul este uluitor, in conditiile in care, din interceptari, infractorii se laudau cate numere au dat - "1,2,3..." - reiesind clar din rechizitoriu ca un inculpat a primit mita mese la restaurant si favoruri sexuale in schimbul actului de coruptie.
Acesta va fi un alt subiect pentru care asteptam un raspuns de la DNA, care refuza sistematic sa ne precizeze ce solutie s-a dat in cazul lui Ioan Lascu si ce valoare probanta s-a dat acestor interceptari, care nu au fost fructificate de anchetatori.
Mai este important de adaugat ca, desi infractorii Apostu si Carabulea au fost condamanti in acest dosar pentru trafic de influenta la Procurorul General al Romaniei Laura Kovesi, aceasta a promovat RIL-ul in favoarea firmei Atlasib, dupa ce anterior PICCJ-ul pe care il conducea a respins cinci cereri similare. Culmea, ultima a fost admisa imediat dupa ce Ioan Lascu a fost interceptat spunand infractorului Apostu sa duca memoriul la fii-sa la cabinet, desi pana atunci infractorii trimisesera toate memoriile prin posta la sediul PICCJ. Inalta Curte a respins RIL-ul lui Kovesi ca inadmisibil, demonstrand ca nu se justifica tentativa de scutire a firmei Atlasib de plata unor diurne in valoare de sute de mii de euro.
Intrucat pana in prezent Lumeajustitiei.ro a efectuat investigatii pe parcursul a peste un an in legatura cu acest caz, iar DNA a refuzat sistematic sa ne dea vreo mana de ajutor, ori sa ne ofere vreo informatie, invitandu-ne, in schimb, sa facem un denunt, in cazul in care consideram ca avem anumite informatii, tinand cont ca exista suspiciunea ca DNA, fiind condus de Laura Kovesi nu poate fi obiectiv in cazul Ioan Lascu, Lumeajustitiei.ro solicita Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu, sa deschida o ancheta serioasa pentru a stabili cine a avut interesul sa falsifice stenograme si sa treaca cu vederea interceptari care ar produce indignarea oricarui cetatean de buna credinta.
Mai precizam ca Lumeajustitiei.ro a supus interceptarile din acest dosar verificarilor unui expert celebru in voce si vorbire pentru a avea o garantie in plus ca ele pot contribui la aflarea adevarului in cazul relatiei dintre tatal Laurei Kovesi si infractorii Apostu si Carabulea.
Un cunoscut expert in voce si vorbire demonstreaza ca inregistrarea este reala si nu a fost modificata in sensul introducerii ori truncherii
Lumeajustitiei.ro a a consultat unul dintre cei mai cunoscuti experti de voce si vorbire din Romania – caruia, deocamdata, nu ii vom dezvalui identitatea - pentru a ne confirma sau infirma daca inregistrarea "2.aw" a fost sau nu prelucrata, a suferit modificari si interventii, in vederea crearii unei stari de fapt nereale. Analiza efecutata de expertul in voce si vorbire a demonstrat ca inregistrarea este reala, nu a fost trucata si are toate caracteristicile altor fisiere audio folosite pentru interceptari din alte dosare penale ale DNA.
Practic, in ipoteza in care inregistrarea pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate va fi contestata ar insemna ca si celelalte inregistrari din alte dosare penale sa fie trucate.
Altfel, modul de transcriere, care potrivit expertului in voce si vorbire este tipic DNA, poate fi dovada ca stenograma a fost modificata la ordin, cu scopul de a proteja pe cineva, prin introducerea sintagmei "neinteligibil" in momente din conversatie in care se auzea extrem de clar cuvantul "recurs in interesul legii".
Facem precizare ca inregistrarea este o proba declasificata dintr-un dosar penal inchis.
Iata analiza fisierului (Atentie, tot ce este trecut cu rosu reprezinta cuvinte ascunse de anchetatorii DNA sub pretextul "neinteligibil" - vezi fascimil - desi pe fisierul audio se aude perfect despre ce este vorba, respectiv despre "recurs in interesul legii" pe care doar Kovesi il putea promova):
"1)Fisierul contine o convorbire telefonica in format WAV PCM, 8 KHz, 16 bits, stereo.
Structura si formatul fisierului sunt identice cu cele ale interceptarilor din multe alte dosare penale, acestea sunt doar 3 exemple:
- Dosarul nr. 2402.1/96/2009 al Tribunalului Harghita, Secția Penalã
- Dosarul nr. 3410/113/2009 al Tribunalul Brãila, Secția Penalã
- Dosarul nr. 13935/121/2010 al Tribunalului Galați, Secția Penalã
Parchetul, SRI, MJ-INEC au sustinut ca inregistrarile din aceste dosare au fost autentice.
2)Referitor la stenograma inregistrarii, transcrierea este tipica pentru DNA, cele de la SRI arata altfel.
Aceasta este completarea corecta la transcrierea incorecta din stenograma, pasajele neinteligibile din stenograma au fost inlocuite cu replicile corecte rostite de catre interlocutori:
1:05.082 I.I.: Bai, aia e si una, in al doilea rand a incercat si partea adversa sa ajunga la ea si l-a refuzat. Si apoi iti dai seama daca ajunge asta, iti dai seama ce face si...
1:21.584 A.F.N.: Aaa, nu ma, nu. El are alta prostie cu recursul in interesul legii.
1:45.883 I.I.: Ce sa-i explici? Sa faca memoriu si apoi da la aia si joaca si vezi.
1:56.400 A.F.N.: ...nu e de ala in Parlam'... zii...
2:00.238 I.I.: Sa ceara asa oficial, sigur, sa ceara practic asa, pai si asa la recursul in interesul legii stii cum e, nu trebuie sa ia practica sa vada, sa verifice. No, bine".
"Neinteligibil" - marca DNA!
Prezentam in continuare stenograma retinuta in procesul verbal din data de 9.08.2010, semnat de comisar sef Suba Virgil, ofiter de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Alba Iulia care a procedat la redarea in scris a convorbirilor purtate de Florin Apostu si Ioan Lascu din dosarul penal nr. 92/P/2010. Stenograma a fost certificata ca autentica de procurorul de caz Liana Boer, sefa serviciului teritorial DNA Alba.
"In ziua de 02.08.2010, la ora 14.40:05, Apostu Florin Nicusor este contactat de Lascu Ioan:
A.F.N.: Sa traiti domnu' doctor. Ce bine e...
L.I.: Ce faci domnule?
A.F.N.: Masaje, chestii. Da.
L.I.: Ce sa fac? Uite, am avut ceva probleme cu masina, pe la service si no.
A.F.N.: Foarte bine, dragutule.
L.I.: Da' poi dracu sa-o ia.
A.F.N.: Ve3zi de tine, iti ingrijesti corpul care...
L.I.: No, bine.
A.F.N.:... a fost supus.
L.I.: Da.
A.F.N.: Draga.
L.I.: Zii!
A.F.N.: Tovarasu’ ILIE si CARABULEA ma tot bate la cap, ca el ar vrea sa se duca in audienta la Bucuresti. Si zic: nu stiu, frate. Nu stiu daca e-n tara.
L.I.: Nu stiu. Nici eu n-am vorbit de-o saptamana cu ea si nu stiu daca primeste in audienta. Stii tu cum e cu CARABULEA si SIBIU si chestii. Stii si… audienta.
A.F.N.: Am luat-o si eu pe departe. Zic: ba’ nu raspunde.
L.I.: Bai, aia e si una, in al doilea rand a incercat si partea adversa sa ajunga la ea si l-a refuzat. Si-apoi iti dai seama daca ajunge asta, iti dai seama ce… (neinteligibil) ...
A.F.N.: Da' cu cine se cearta? Nu se stie.
L.I.: Pai, cu Inalt Preasfintitul asta de la SIBIU.
A.F.N.: Aaa, nu ma, nu. El are alta prostie (neinteligibil).
L.I.: Aoleu.
A.F.N.: Cu diurnele si cu prostii.
L.I.: No, lasa acuma, no. Ca nu stiu. Sa vedem, s-o intreb, no.
A.F.N.: Pune-l, ma, pe hartie, ca trimitem!
L.I.: Da, sigur. Sa trimita un memoriu acolo si gata. Sigur ca da, e mai bine asa.
A.F.N.: Pe telefon…
L.I.: Da, pe telefoane… sigur ca da.
A.F.N.: Sa-i explic eu. Zic: crezi ca e asa grea de cap?
L.I.: Ce sa-i explici? Sa faca memoriu si’ poi da la (neinteligibil)
A.F.N.: Avand in vedere ca tu ai atatia angajati, ca diurna se plateste conform Ordonantei (foloseste cuvinte triviale), nu e (neinteligibil).
L.I.: Atunci bine. Da, da, da. Sa ceara asa, oficial, sigur, sa ceara (neinteligibil) practica, sa vada, sa verifice. No, bine.
A.F.N.: Un c… (neinteligibil)
L.I.: Sa puna mana pe hartie atunci, pe hartie.
A.F.N.: Pai, asta-i zic. Pai domnule, zic:…
L.I.: Sa faca memoriu. No, bine.”

www.luju.ro/dezvaluiri/musamalizari/crima-la-anticoruptie-iata-c...

Un alt discipol, al prrof.dottorului in economie (care va ofera pilde bloggeristice si "lucrari stiintifice" de prin puscarie) distrus!

,,Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat definitiv, luni, pe fostul ministru al Economiei Codrut Seres la 4 ani de inchisoare cu executare in dosarul Hidroelectrica"

si, dupa cum am observat, aveti:
- vreo doi-trei parlamentari anchetati la DNA,pe saptamana,
- alti vreo doi-trei politruci condamnati definitiv , saptamanal
- si-nca vreo doi-trei din fiecare compartiment: functionari de stat , avocati, procurori, vamsi, politisti, judecatori, incatusati in fiecare saptamana,


constat :

,,asta nu e tara bre," I.L.Caragiale la plecarea spre Berlin

ROMÂNIA, ÎN COADA CLASAMENTULUI LA NUMÃRUL DE BREVETE:
De 70-80 de ori mai puþine patente decât în Germania ºi Franþa


Þara noastrã s-a aflat, constant în ultimii ani, la coada topului european Innovation Scoreboard, înregistrând o scãdere dramaticã a numãrului de brevete, patente ºi licenþe, a declarat, ieri, Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Naþionalã (IEN).

Þara noastrã suferã de pe urma aºa-numitei "hemoragii de creiere", adicã plecarea specialiºtilor în strãinãtate, a mai afirmat oficialul, ieri, la o masã rotundã.

Domnia sa a mai spus cã, din nefericire, sectorul privat, care dominã economia într-o proporþie de 70%, chiar 95% - în cazul sistemului bancar, nu are apetenþã pentru cercetare. În plus, multe dintre companiile care activeazã în România sunt filiale ale firmelor strãine, astfel cã nu investesc în cercetare, ci beneficiazã de rezultatele cercetãrii desfãºurate de firmele-mamã, a mai declarat Gheorghe Zaman.

Þara noastrã mai este afectatã ºi de importante decalaje regionale, pe care sectorul învãþãmântului superior încearcã sã le mai aplaneze, potrivit directorului IEN. O atenþie deosebitã ar trebui acordatã, conform domniei sale, relaþiei dintre activitatea de cercetare-dezvoltare propriu-zisã ºi difuzare. Zaman a dat exemple de state precum Japonia, China sau India, care s-au axat mai mult pe latura de difuzare a progresului, aceasta reprezentând, în opinia directorului IEN, o bazã solidã pentru inovare. Din pãcate, a mai afirmat acesta, românii se afirmã mai mult în postura de consumatori, dar nu de asimilatori sau producãtori. Þara noastrã preferã sã beneficieze de pe urma reuºitelor din cercetarea internaþionalã, în loc sã dezvolte acest domeniu la nivel local, în ciuda faptului cã inovarea se bazeazã pe una dintre puþinele resurse inepuizabile - creativitatea umanã, a precizat Gheorghe Zaman.


Doar 0,38 la sutã din PIB pentru cercetare-dezvoltare

Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã (INS), Tudorel Andrei, prezent, de asemenea, la eveniment, a atras atenþia asupra câtorva factori care trebuie avuþi în vedere atunci când se analizeazã tendinþele în cercetare-dezvoltare. Primul dintre factori este dimensiunea cheltuielilor pentru acest domeniu, ca pondere din Produsul Intern Brut. În anul 2014, pentru þara noastrã, aceastã cifrã era de numai 0,38%. Fondurile provin, preponderent, din sectorul public (0,22% din PIB) ºi din cel privat (0.16%). State precum Ungaria ºi Grecia alocã, pentru cercetare, o pondere din Produsul Intern Brut de aproximativ trei ori mai mare decât România.


Tudorel Andrei a mai atras atenþia asupra faptului cã þara noastrã înregistreazã diferenþe semnificative faþã de media europeanã, în ceea ce priveºte ponderea sectorului privat din fondurile pentru cercetare: 31% în România, faþã de 55%. De asemenea, finanþãrile externe au o pondere mai mare în þarã (15,5%), în raport cu media continentalã (9,7%).


Potrivit preºedintelui INS, statul român înregistreazã ºi un numãr scãzut al cercetãtorilor - aproximativ 19.000, faþã de Ungaria (25.000) sau Grecia (30.000). Oficialul a subliniat ideea evidenþiatã ºi de Gheorghe Zaman, a scãderii numãrului de invenþii ºi inovaþii. Spre exemplu, numãrul de patente din România este foarte mic - numai 3 la fiecare milion de locuitori -, în comparaþie cu state precum Germania ºi Franþa, care întregistreazã de 70 sau chiar 80 de ori mai multe.


26.02.2016

TATIANA MIU

-NATO-USAF implementeaza masurile defensive, 3 bombardiere strategice,B52, sosesc astazi in aerobazele militare din Norvegia.
-Odesa-Ukraina, unitatile de elita ale NGU continua exercitiile militare si efectueaza antrenamente in vederea neutralizarii unor teroristi care ar ocupa si controla o statie de cale ferata.
-SBU(serviciul secret ukrainian)a descoperit in regiunea Luhansk(Svatove)un depozit de arme,- 4 mii de AK-47, mii de incarcatoare cu munitie si mii de grenade defensive
-Berlin-Germania, "acordul de la Minsk poate esua in cazul nerespectarii incetarii focului si nindeplinirea obligatiilor asumate intre partile aflate in conflict" min. de externe F.Steinmeier.
- Idomeni (frontiera greco-macedoneana) protestul refugiatilot a reizbucnit, macedonenii sunt pregatiti sa raspunda protestatarilor.
- Terminalul 2 Koln, ALERTA ATENTAT TERORIST, evacuare in masa a pasagerilor aflati in incinta terminalului, de catre serviciul de securitate aeroportuara.
-RUAF, un SU25 s-a prabusit in Regiunea Stavropol, pilotul a murit.
-Siria, bombardamentele RUAF continua : Kinad-Latakia, SW -S -Hamma
-Siria, Dael-Darra, mars de protest al sirienilor pentru inlaturarea presedintelui Assad.
- .....

bravo, DNA , bravo si L. .C. K. lucrezi bine, dar nu stiu cum se face ca numarul infractorilor Mari a crescut ; tunurile se tin lant si facuti scapati autorii lor, iar Prejudiciul este recuperat doar atit cit sa se spuna ca "se face treaba " ! cam asta-i " Romania lucrului bine facut " !

lumpenhodoroaga stalinista baleste si crede ca mistocareste sau batjocoreste
adresand baliri infecte, pe sine insusi se ponegreste,
si imi demonstreaza explicit, ca este o scursura sociala
care dospeste, ca o stulta imbecilizata de pupincuristii lartinisti,
printre persoane educate, instruite si oneste.

baloasele insinuari vomate, adreseaza-le lui ma-ta,
despre recuperari de prejudicii, intreaba-ti lumpenpesedisti,
inclusiv, pe "genialul" puscarias -prrof.dottor in economie-, cat si pe dottor ponta.