Ce trebuie safaca un popor cind are conducatori incompetenti

youtu.be/bWgnHkIT-x4

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/vhNa-MXvklg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

NIMIC. FIECARE POPOR ARE CONDUCATORII PE CARE-I MERITA! DOAR EL, (POPORUL), I-A ALES.

In primul rand,sa scrie un titlu corect !

daca asta ne-ar rezolva problema din intrebarea topicului, inca ar mai fi o chestie ....dar neavind niciun raspuns aplicabil o sa lasam titlul asa, ptr. ca merge !
dar, te rog, formuleaza-l tu altfel si cu raspunsul inclus ! ia sa te vedem !

www.evz.ro/detalii/stiri/umilinta-politistii-din-ucraina-isi-cer...
Marti, 25 februarie 2014

UMILIN��. Poli�i�tii din Ucraina �i cer IERTARE �n GENUNCHI | FOTO / VIDEO

Autor: Ana-Maria Adamoae, Silviana Chiujdea



Fotograful agenției Reuters, Roman Baluk, a surprins, �n c�teva imagini, fragilitatea situației din Ucraina și rapiditatea cu care s-a modificat raportul de forțe.

Astfel, �n timpul unui miting ce a avut loc ieri �n orașul Liov, polițiștii și-au cerut iertare, �n genunchi, de la localnici pentru c� au luat parte la acțiunile de dispersare a manifestanților adunați �n Piața Independenței din Kiev, ad�ug�nd c� ei nu i-au b�tut pe protestatari.
Scena "incredibil�" a avut loc �n timp ce oamenii din pia�� strigau "Ru�ine!" �i "La Tribunal", relateaz� Daily Mail.
� UPDATE UCRAINA. Președintele interimar avertizeaz�: �Exist� un risc serios de divizare a ț�rii�
Mii de locuitori din Liov, oraș situat la granița Ucrainei cu Polonia, au participat la acțiunile de protest de la Kiev, iar autorit�țile locale și-au declarat, cu trei zile �nainte de Parlament, independența de sub regimul lui Viktor Ianukovici.
Iar pe 21 februarie, Volodimir Parasiuk, un t�n�r de 26 de ani, a devenit erou național dup� ce a respins propunerea UE de a ajunge la un copromis cu regimul lui Viktor Ianukovici și a cerut �nl�turarea imediat� a acestuia de la putere.

Dup� acest moment, majoritatea forțelor de poliție din Liov au p�r�sit orașul, �ns� c�teva zeci de polițiști au decis s�-și cear� scuze public.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

romanian.ruvr.ru

Occidentul-doreste-o-destabilizare-a-situatiei-din-Crimeea

Fostul Ambasador al SUA la Moscova, Michael McFaul, a declarat c� SUA au un plan de ac�iuni �n cazul punerii �n aplicare a unui �scenariu extrem de catastrofal� �n Crimeea.
Exper�ii sunt de p�rere c� aceast� declara�ie este un bluf, �ns� dac� asemenea planuri exist�, atunci americanii nu trebuie s� ia toate acestea �n serios.
�n general, se poate presupune c� este vorba despre anumite sanc�iuni economice, diplomatice �i militare, menite s� schimbe tendin�a de separare a Crimeii de Ucraina. Este ilustrativ faptul c� aceste sanc�iuni vor fi introduse fa�� de Rusia, relev� expertul Igor Korotcenko.
�Nu cred c� SUA se vor angaja �ntr-o confruntare politico-militar� direct� cu Rusia. A�a ceva ne poate �napoia la anul 1962, �i criza din Crimeea, similar� cu criza Caraibelor, se poate �ncheia cu un r�zboi nuclear. Nici Rusia, nici America nu au nevoie de a�a ceva. De fapt, nici nu exist� un motiv deosebit. Rusia creeaz� condi�ii favorabile pentru desf�urarea referendumului �n Crimeea. Ea nu duce ac�iuni de lupt� �mpotriva armatei ucrainene. Ea nu ocup� Ucraina. Rusia nu face nimic pentru a fi atacat� sau examinat� drept agresor. Se pune �ntrebarea, atunci de ce sunt introduse sanc�iuni �mpotriva ei? Crimeea dore�te s� fie independent�. Ce leg�tur� are Rusia cu toate acestea? Sanc�iunile trebuie introduse �mpotriva noii puteri ucrainene, care prin ac�iunile sale a provocat referendumul din Crimeea. Iat� cine este adev�ratul vinovat de ceea ce probabil c� va avea loc�.

Politologul, Aleksandr Mihailenko, consider� c� rezultatele referendumului din Crimeea vor deveni o �catastrof� pentru americani.

�Nu pot judeca ce este �n mintea americanilor. �ns� presupun c� pentru ei un scenariu catastrofal este intrarea Crimeii �n componen�a Rusiei. Ei privesc acest lucru ca o destr�mare a Ucrainei. Putem judeca ce sunt ei �n stare s� �ntreprind� dup� acele ac�iuni pe care ei le �ntreprind deja �n prezent �i dup� declara�iile congresmenilor de dreapta. Ei vorbesc, �n primul r�nd, despre sanc�iuni economice, de vize �i altele. �n al doilea r�nd, despre cre�terea prezen�ei militare �n apropierea grani�elor Rusiei. Este pu�in probabil c� toate acestea vor avea un efect. �ns�, ei pot amenin�a cu a�a ceva. Ei vor ac�iona �n aceast� direc�ie f�r� a ameliora situa�ia, ci o vor �nr�ut��i, refuz�nd s� recunoasc� realit��ile existente�.
Potrivit unor exper�i ru�i �i occidentali, ac�iunile Occidentului sunt �ndreptate spre crearea unei perioade �ndelungate de instabilitate la grani�ele vestice ale Rusiei. �n aceast� situa�ie, Occidentul sper� s� oblige Rusia s� accepte acorduri geopolitice �n condi�ii neavantajoase pentru ea. Iar �n aceast� situa�ie o �catastrof� va tocmai refuzul ferm al Moscovei de a juca dup� regulile altora.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

romanian.ruvr.ru



Rogozin-Trebuie-luate-masuri-de-raspuns-la-actiunile-Occidentului




Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a decis s� reuneasc� ast�zi �efii principalelor corpora�ii industriale ale ��rii pentru a stabili m�suri de r�spuns la adresa ��rilor occidentale care amenin�� Rusia cu sanc�iuni economice. El a f�cut o declara�ie �n acest sens pe microblogul s�u de pe Twitter.
�Pentru dep�irea posibilelor sanc�iuni ale Occidentului �i elaborarea unor m�suri de r�spuns �i adun ast�zi pe �efii principalelor corpora�ii industriale�, se specific� �n mesaj.
Anterior, Rogozin a declarat c� este necesar� re�nzestrarea armatei ruse din cauza amenin��rilor din partea SUA �i NATO.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! De exemplu maxima �subminare� a regimului Ceau�escu a constat �ntr-o reprezenta�ie cu o pies� de teatru jucat� de doi celebrii actori englezi, sosi�i special de la Londra. �inut� la ambasada Marii Britanii, la care au fost invita�i Dinescu �i �ntreaga trup� neo-kominterni�ti. Doina Cornea, fiind adus� de la Cluj cu ma�ina ambasadei. �n tot acest timp, un dizident autentic precum inginerul Ursu era arestat �i asasinat �n �nchisoare, f�r� ca serviciilor occidentale s� le pese de el, �ntruc�t nu f�cea parte din grupul s�u satiric neo-kominternist. �i to�i ace�ti neo-kominterni�ti care p�n� �n decembrie 1989 au f�cut �diziden�� b�nd �i m�nc�nd pe banii occidentalilor s-au umplut ulterior de vile, mer�ane, mo�ii, toate din banii no�tri, ca urmare a meritelor inventate tot de ei, �n �nl�turarea lui Ceau�escu de la putere.! ! ! ! ! ! !

romanian.ruvr.ru

Revolutia-Romana-In-ce-a-constat-dizidenta-neo-kominterniStilor-lovilutiei-din-1989-Partea-a-III-a

Existen�a a dou� milioane de etnici maghiari pe teritoriul Rom�niei �i a faptului c�, odat� cu absolvirea unei forme de �nv���m�nt, unii etnici maghiari au primit reparti�ii �i s-au stabilit �n zone cu popula�ie majoritar rom�neasc�, a constituit un avantaj al AVO �n fa�a serviciilor de informa�ii occidentale.
Dosarele Direc�iei a IV-a de contraspionaj militar rom�nesc Corbi I �i II au vizat re�eaua KGB �i GRU angrenat� �n spionaj �n favoarea URSS �i �nl�turarea lui Ceau�escu de la putere. Re�eaua a fost alc�tuit� prioritar din kominterni�ti rom�ni care f�cuser� studiile �n URSS cu diverse specializ�ri, inclusiv militar. Obiectul dosarelor fiind generalii Ion Ioni��, Nicolae Militaru, Istvan Kostyal, Ioan �erb, comandorii Radu Nicolae �i Cico Dumitrescu �i al�ii. Oarecum tangen�ial �i leg�turile lor politice din activul PCR precum Gheorghe Apostol, Ion Iliescu �i al�ii. Din rapoartele contraspionajului militar reiese c� dorin�ele membrilor acestui grup erau mult prea mari �n raport cu posibilit��ilele lor intelectuale. Potrivit cerin�elor perioadei 1947-1954, cei selecta�i s� urmeze cursurile unor institu�ii de �nv���m�nt superior din URSS trebuiau s� aib� origine s�n�toas�. S� provin� din r�ndul clasei muncitoare, s� �tie s� citeasc�, s� poat� isc�li �i at�t. Motiv pentru care niciunul nu absolvise mai mult de �apte clase. La �ntoarcerea din URSS, ei primiser� func�ii importante, complet�ndu-�i studiile la f�r� frecven��, prin simpla formalitate a semn�rii de prezen��, la �nm�narea diplomelor de absolvire. Spre deosebire de ace�tia, ofi�erii de contrainforma�ii militare parcurseser� la zi, treapt� cu treapt�, toate formele de �nv���m�nt din Rom�nia �i erau �nzestra�i cu o inteligen�� superioar� celor pe care-i monitorizau. Chiar �i membrii ambasadei sovietice de la Bucure�ti ajunseser� s�-i considere pe Militaru �i compania drept indivizi du�i cu pluta. Concluziile contraspionajului militar erau c� cei care f�cuser� studii militare �n URSS nu reprezentau un risc real pentru regimul lui Ceau�escu.

youtu.be/2LCvzf_ylEc

�n ultimii ani ai lui Ceau�escu, re�eaua AVO din Rom�nia era singura care reu�ise c�t de c�t s� fie organizat� teritorial �n zonele cu popula�ie de na�ionalitate maghiar� �i se axase pe g�sirea de difuzori activi ai materialelor de tip na�ionalist-iredentist �i antirom�nesc, introduse clandestin �n �ar�. Plec�nd ini�ial de la atragerea �n agentur� a c�torva istorici de origine maghiar�, zona predilect� de recrutare a serviciului maghiar s-a fixat pe un grup restr�ns din mediul intelectual maghiar, �n special sociologi, arti�ti �i scriitori consacra�i �n Rom�nia, cre�nd premisele extinderii tentaculelor �i asupra rom�nilor, �n special din mediul intelectual. De�i reu�itele �n penetrarea informativ� ale AVO erau modeste, serviciile de informa�ii occidentale, care aveau interese uria�e �n Rom�nia, au apreciat c� AVO le putea servi drept o poart� de intrare mult mai facil� �n Rom�nia. De aceea, din 1987 serviciile occidentale au indus �n popula�ia rom�n� percep�ia c� cona�ionalii lor rom�ni care aveau rude �n str�in�tate, nu le puteau sus�ine revendic�rile, �ntruc�t Occidentul era receptiv doar la diaspora ungar� nu �i la cea rom�n�.

www.cotidianul.ro/images/stiri/0312/338/1332351291385.jpg

Ceau�escu nu prea avea opozi�ie, a�a c� primul lucru pe care serviciile str�ine l-au avut de f�cut a fost acela de identifica persoanele care ar fi putut crea rom�nilor iluzia c� aveau suficient� credibilitate pentru a declan�a, ele �nsele, prin activitatea lor de diziden�i, �ntoarcerea popula�iei �mpotriva regimului. Dup� care s� fabrice din ei fal�ii diziden�i ai Rom�niei. La propunerea �efului biroului de pres� �i a ata�atului militar Arady Sandor, AVO s-a orientat ini�ial c�tre un nucleu format �n principal din evrei komiterni�ti, mult mai inteligen�i dec�t comploti�tii din armat� cu studii �n URSS, c�zuți �n dizgrația lui Ceaușescu. Dar �i din copiii, nepo�ii �i rudele lor, precum Dan De�liu, Ascanio Damian, Petre Roman, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mircea Dinescu �i al�ii. La acesta au aderat scriitori, actori, oameni de �tiint�, printre care Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Mariana Celac, Domokos Geza, Doina Cornea, Ion Caramitru �i al�ii, av�ndu-l ca paravan pe Gogu R�dulescu, membru al sec�iei Propagand� a CC al PCR.

www.eroiiromanieichic.ro/wp-content/uploads/2012/04/liiceanu-ple...

Sesiz�nd de unde bate v�ntul schimb�rii, �Corbii� au f�cut o mi�care surpinz�toare, ie�ind de sub controlul Moscovei, aliniindu-se �i ei nucleului de intelectuali neo-kominterni�ti. �i omul lor de leg�tur� a fost cel care ajunsese ofi�er �n 1949, direct din brigadier la �antierul Bumbe�ti-Livezeni, adic� colegul lor generalul Victor St�nculescu. Numai c� AVO fiind structura coordonatoare a diziden�ei de fa�ad�, declan�atorul revoltei nu putea fi dec�t Laszlo Tokes, de na�ionalitate maghiar�, ceea ce-l f�cea automat opozantul cel mai credibil al lui Ceausescu. �ntruc�t era �i pastor, avea aura unei persoane influente, care ar fi creat impresia c� adun� �n jurul s�u mii de adep�i. Surse din cadrul fostei Securit��i au men�ionat �n repetate r�nduri c�, din 1987, au �nceput o serie de schimb�ri structurale �n cadrul institu�iei. De exemplu UM 0110 care se ocupa cu spionii serviciilor de informa�ii ai ��rilor socialiste care ac�ionau �n Rom�nia �i-a triplat peste noapte num�rul de ofi�eri, trec�nd sub comanda sa 60% din anali�tii �i oamenii de teren din contrainforma�ii. Astfel se explic� de ce dosarele Corbi I �i II au fost transferate de Securitate de la contraspionajul militar la UM 0110. Pe baza celor dou� dosare anterioare, UM 0110 a deschis unul nou, numit Azur, care viza �n principal serviciul de informa�ii maghiar AVO �i acele servicii occidentale, cu care AVO �ncepuse s� colaboreze intens.
Dosarul Azur men�iona c� din 26 ianuarie 1988, c�nd ambasadorul Strok Coen Frederik a ajuns la post la Bucure�ti, el a fost pus �n contact cu grupul neo-kominterni�tilor, de c�tre Hugh Arbuthnott, ambasadorul Marii Britanii. Securitatea l-a luat pentru o scurt� perioad� de timp �n colimator pe Coen d�ndu-i numele conspirativ �Stan�, concluzion�nd c� acesta nu reprezenta un pericol real. Diziden�a intelectualilor neo-kominterni�ti consta �n refacerea �capacit��ii combative� dup� cele 8 ore epuizante de periat scamele de pe balonzaiderul �C�rmaciului�.

www.napocanews.ro/wp-content/uploads/2009/12/dinescu.jpg

Care se materializa �n chiolhanuri prin saloanele luxoase ale ambasadelor occidentale din Bucure�ti, unde diploma�ii str�ini �i camuflau munca de tip �Mircea f�-te c� lucrezi� cu boema neo-kominternist� a c�rei deviz� devenise Ubi panis, ibi patria! De cele mai multe ori prin invitarea acestora la diverse spectacole, la care, f�r� ca ei s� �tie, participau �i ofi�eri acoperi�i ai Securit��ii. De exemplu maxima �subminare� a regimului Ceau�escu a constat �ntr-o reprezenta�ie cu o pies� de teatru jucat� de doi celebrii actori englezi, sosi�i special de la Londra. �inut� la ambasada Marii Britanii, la care au fost invita�i Dinescu �i �ntreaga trup� neo-kominterni�ti. Doina Cornea, fiind adus� de la Cluj cu ma�ina ambasadei. �n tot acest timp, un dizident autentic precum inginerul Ursu era arestat �i asasinat �n �nchisoare, f�r� ca serviciilor occidentale s� le pese de el, �ntruc�t nu f�cea parte din grupul s�u satiric neo-kominternist. �i to�i ace�ti neo-kominterni�ti care p�n� �n decembrie 1989 au f�cut �diziden�� b�nd �i m�nc�nd pe banii occidentalilor s-au umplut ulterior de vile, mer�ane, mo�ii, toate din banii no�tri, ca urmare a meritelor inventate tot de ei, �n �nl�turarea lui Ceau�escu de la putere.
Sec�iile posturilor Radio Europa Liber� �i Vocea Americii, care emiteau �n limba roman�, aveau dou� principale misiuni. Prima era aceea de a crea �n jurul unor persoane din r�ndul neo-kominterni�tilor, dinainte stabilite, aura de diziden�i ai regimului, cu scopul de a simula polarizarea �n jurul lor a grupurilor de opozi�ie din interiorul Rom�niei. A doua misiune era aceea de a recep�iona materiale deja fabricate de agentura maghiar� din Rom�nia, cu �rezisten�a� fictiv� a neo-kominterni�tilor, scoase din �ar� prin curierul diplomatic al ambasadei Olandei la Bucure�ti. Reportajele urm�nd s� fie mai �nt�i coafate de americani pentru a fi difuzate pe toate canalele media occidentale.

2.bp.blogspot.com/_gyYHCW6BBlM/TGr0KzzGc-I/AAAAAAAACJw/OQHz2wCEB...

Anumi�i �istorici� ru�i care au studiat fenomenul numit revolu�ia rom�n� din 1989 s-au ar�tat consterna�i de o neconcordan�� flagrant�. Pe de o parte autorit��ile rom�ne au spus c�, �n seara de 22 decembrie 1989, un grup de civili cu banderole tricolore, care ar fi fost �turi�tii� KGB, GRU sovietici ar fi sustras arhiva din sediul conspirat al UM 0110. Pe de alt� parte, Mircea Dinescu, odat� numit �ef peste arhiva CNSAS a Securit��ii, �i-a argumentat diziden�a fa�� de regimul Ceau�escu prin c�teva pasaje convenabile lui, extrase din inform�rile UM 0110, a c�rei arhiv� se spusese c� ar fi sustras-o serviciile ruse�ti. Unde este adev�rul? Ru�ii au o zical�: adev�rul trebuie s� ias�, cu orice pre�, ca undelemnul la suprafa��. Chiar dac� �n anumite cazuri, el are nevoie s� fie �i pu�in ajutat, cu acele surse care n-au apucat s� fie distruse sau falsificate de cei care au fost cu adev�rat interesate s-o fac�. �i din cele de urmeaz� v� ve�i convinge c� a�a este.
Mai mult: romanian.ruvr.ru/2013_12_13/Revolutia-Romana-In-ce-a-constat-diz...

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Hai ca vi se apropie, baseleanelor

romanian.ruvr.ru/news

Militarii ru�i desf�oar� exerci�ii militare ample


�n regiunile Kursk, Belgorod, Tambov �i Rastov, militarii ru�i �ndeplinesc sarcini de lupt� �ntr-o zon� necunoscut�.
Manevrele ample ale armatei ruse au �nceput noaptea trecut� �n acela�i timp �n patru regiuni.
�n prima etap�, militarii trebuie s�-�i coordoneze ac�iunile �n timpul transfer�rii trupelor din punctele de dislocare permanent� �n zonele de manevre, dup� care vor �ncepe antrenamentele. Manevrele vor dura p�n� la sf�r�itul lunii martie.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

romanian.ruvr.ru

Razboiul-impotriva-Rusiei-in-dimensiunea-sa-ideologica


Aleksandr Dughin este un politolog rus �i unul dintre cei mai influen�i g�nditori geopolitici ai Rusiei de ast�zi.
Totodat�, el este liderul Partidului Eurasiatic, care pledeaz� pentru formarea unui suprastat eurasiatic capabil s� se opun� hegemoniei americane. V� supunem aten�iei opinia profesorului Aleksandr Dughin cu privire la evenimentele politice actuale �i r�d�cinile lor ideologice.

Viitorul r�zboi ca �i concept
R�zboiul �mpotriva Rusiei este acum cea mai discutat� alternativ� �n Occident. Este deocamdat� sugestie �i posibilitate. Se poate transforma �n realitate �n func�ie de deciziile luate de toate p�r�ile implicate �n conflictul ucrainean: Moscova, Washington, Kiev, Bruxelles.
Nu vreau s� discut aici toate aspectele �i teoria acestui conflict. Propun �n schimb analiza profundelor sale r�d�cini ideologice. Viziunea pe care o am �n leg�tur� cu principalele evenimente se bazeaz� pe A Patra Teorie Politic�, ale c�rei principii le-am descris �n cartea mea cu acela�i titlu, ap�rut� �n limba englez� la Editura Arktos, acum c��iva ani.
Prin urmare, nu voi studia r�zboiul Occidentului cu Rusia evalu�ndu-i riscurile, pericolele, problematica, costurile sau consecin�ele, ci sensul ideologic al acestuia la scar� global�. Voi analiza sensul unui astfel de r�zboi �i nu r�zboiul-�nsu�i (real sau virtual).

Esen�a liberalismului
�n Occidentul modern, exist� o ideologie dominant� � liberalismul. Are multe tipuri, versiuni �i forme, multe neclarit��i, dar esen�a sa e �ntotdeauna aceea�i. Liberalismul con�ine �n structura sa fundamental� subtil� urm�toarele principii axiomatice:
� individualismul antropologic (individul este m�sura tuturor lucrurilor);
� progresismul (lumea se �ndreapt� c�tre un viitor mai bun, trecutul e �ntotdeauna mai r�u dec�t prezentul);
� techniocra�ia (dezvoltarea tehnic� �i performan�a efectiv� sunt considerate drept maniera cea mai important� de a judeca natura societ��ii);
� eurocentrismul (societ��ile euro-americane sunt acceptate ca standarde de m�surare pentru restul umanit��ii);
� economia e destin (economia liber� de pia�� este unica form� a sistemului economic � toate celelalte tipuri trebuie reformate sau distruse);
� democra�ia este regul� a minorit��ilor (autoap�rarea �mpotriva majorit��ii predispune mereu la degenerarea �n totalitarism, �populism�);
� clasa de mijloc este singurul actor social real existent �i norm� universal� (independent de acest fapt - persoana a dob�ndit deja sau e pe cale s� devin� cu adev�rat parte a clasei de mijloc, e reprezentat� momentan ca fiind clasa de mijloc);
� o singur� lume, globalism (fiin�ele umane fiind �n esen�� acelea�i cu o singur� distinc�ie � una individual� � lumea trebuie integrat� pe o baz� individual�, cosmopolitismul � cet��enie a lumii).

Acesta e centrul valorilor liberalismului, manifestarea uneia din cele trei tendin�e generate �n Iluminism, al�turi de comunism �i de fascism care propun interpret�ri alternative ale spiritului extrem al Modernit��ii. In secolul XX, liberalismul �i-a �nfr�nt rivalii �i a devenit, dup� 1991, singura ideologie dominant� la scar� global�. Singura libertate de alegere �n regatul liberalismului global a fost �ntre liberalismul de dreapta, liberalismul de st�nga sau liberalismul radical, incluz�nd liberalismul de extrem� dreapta, liberalismul de extrem� st�nga �i liberalismul ultra-radical. Deci liberalismul a fost instalat ca sistem opera�ional �n societ��ile occidentale �i �n toate celelalte societ��i care se g�sesc �n zona de influen�� a Occidentului. De la un anumit moment, acesta este numitorul comun al oric�rui discurs �politically correct�, marc� a celor acceptate de politica de mas� ori marginalizate. �ns�i bunul-sim� conven�ional a devenit liberal.
Geopolitic, liberalismul a fost �nscris �n modelul central al SUA, �n care anglo-saxonii sunt nucleul etic, iar membrii parteneriatului euro-atlantic, NATO, reprezint� nucleul strategic al sistemului de securitate. Securitatea global� a fost echivalat� cu securitatea Occidentului �i, �n ultim� instan��, cu securitatea Americii. A�adar, liberalismul nu e doar putere ideologic�, ci de asemenea politic�, militar� �i strategic�. NATO este liberal la baz�. Ap�r� societ��i liberale, lupt� pentru liberalism.

Liberalismul ca nihilism
Exist� o prevedere a ideologiei liberale care este responsabil� pentru actuala criz�. Liberalismul este, �n centrul s�u, profund nihilist. Setul valorilor ap�rate de liberalism este, �n esen��, legat de teza principal� � libertate, eliberare. Dar libertatea, �n viziunea liberal�, este �n esen�� o categorie negativ�: prevede s� fii liber de ceva (J.S.Mill), nu s� fii liber pentru ceva. Nu este accesoriu, este �ns�i esen�a problemei.
Liberalismul �nseamn� lupta �mpotriva tuturor formelor de identitate colectiv�, �mpotriva tuturor tipurilor de valori, proiecte, strategii, scopuri, finalit��i �i a�a mai departe, orice ar apar�ine colectivului, cel pu�in ne-individualist. De aceea, unul din cei mai importan�i teoreticieni ai liberalismului, Karl Popper (urm�ndu-l pe F. v. Hayek) a stabilit �n importanta sa carte �Societatea deschis� �i du�manii s�i�, considerat� de G. Soros ca Biblia sa personal�) c� liberalii trebuie s� lupte �mpotriva oric�rei ideologii sau filosofii politice (de la Platon �i Aristotel la Marx �i Hegel) care ar propune societ��ii omene�ti vreun scop comun, vreo valoare comun�, vreun sens comun. Orice scop, orice valoare, orice �n�eles al societ��ii liberale (societate deschis�), trebuie s� fie strict individual. Deci du�manii societ��ii deschise (actuala societate occidental� de dup� 1991 �i norm� global� pentru tot restul lumii e considerat� a fi precis acest model liberal al societ��ii deschise) sunt concre�i. Inamicii principali sunt comunismul �i fascismul (ambele ap�rute din aceea�i filosofie a Iluminismului cu concepte centrale non-individuale � clasa la marxism, rasa la na�ional-socialism, Statul na�ional � la fascism). A�adar, sensul luptei liberalismului �n fa�a alternativei Moderne existente (fascism sau comunism) este destul de evident. Liberalii pretind c� elibereaz� societatea de fascism �i comunism, de cele dou� versiuni majore moderne (explicit non-individualiste) ale totalitarismului. Lupta liberalismului �n procesul de lichidare a societ��ilor non-liberale este destul de clar�: dob�nde�te acest sens din �ns�i existen�a ideologiilor care, �n mod explicit, refuz� s� accepte individul drept cea mai �nalt� valoare. Este destul de clar �mpotriva cui se �ndreapt� aceast� lupt�. Eliberare de ceva anume este stabilit� ca o �int�. Dar faptul c� libertatea (a�a cum e conceput� de liberali) este �n mod esen�ial o categorie negativ� � nu e clar perceput aici. Inamicul e aici �i este concret. Acest fapt confer� liberalismului con�inut concret. Nu exist� societate deschis� iar existen�a ei factual� este suficient� pentru a justifica procesul de eliberare.

Perioada unipolar�: amenin�area imploziei
In 1991, c�nd URSS ca ultim oponent al liberalismului occidental a c�zut, unii occidentali�ti (precum F. Fukuyama) au proclamat sf�r�itul istoriei. Destul de logic: nu mai exista nici un du�man explicit al societ��ii deschise � astfel nu mai exista istoria petrecut� �n timpul Modernit��ii, mai exact b�t�lia dintre cele trei ideologii politice (liberalism, comunism �i fascism) pentru mo�tenirea Iluminismului. Din punct de vedere strategic, acesta a fost momentul unipolar (Ch. Krauthammer). Aceast� perioad� 1991 � 2014 cu punctul central �n atacul lui Bin Laden �mpotriva WTC � a fost cu adev�rat perioada de domina�ie global� a liberalismului. Axiomele liberalismului au fost acceptate de principalii actori geopolitici - inclusiv de China (�n economie) �i Rusia (�n ideologie, economie, sistem politic). Erau liberali �i ar fi fost liberali, nu �nc� liberali, ne-liberali destul de liberali �i a�a mai departe. Excep�iile reale �i explicite au fost pu�ine (Iranul, Coreea de Nord).

Deci lumea a devenit liberal� �n axiomatica sa ideologic�.
Acesta a fost �n mod exact cel mai important moment al istoriei liberalismului. Si-a �nvins du�manii dar, �n aceea�i m�sur�, �i i-a pierdut. Liberalismul este �n esen�� eliberare, lupta �mpotriva a ceea ce nu este liberal (�nc� sau deloc). A�adar, tocmai de la du�mani liberalismul �i extrage adev�rata ra�iune de a fi, con�inutul s�u. Atunci c�nd alegerea nu e libertatea (lucru reprezentat, la modul concret, de societatea totalitar�), fie libertatea poate alege libertatea nelu�nd �n considerare libertatea pentru ceva, libertatea ca s� faci ceva anume... Atunci c�nd exist� societate non-liberal�, liberalismul este pozitiv. �ncepe s�-�i arate esen�a negativ� abia dup� victorie.
Dup� victoria din 1991, liberalismul a trecut la faza sa imploziv�. Dup� ce a �nvins �i comunismul, �i fascismul, a r�mas singur. F�r� nici un du�man cu care s� lupte. Si acesta a fost momentul de �nceput al luptei sale l�untrice, cur���torul liberal al societ��ilor liberale �ncerc�nd s� lichideze ultimele elemente non-liberale r�mase � sexismul, incorectitudinea politic�, inegalitatea dintre sexe �i r�m�i�ele dimensiunii non-individuale a institu�iilor precum Statul, Biserica �i a�a mai departe. A�adar, liberalismul are nevoie de un inamic de care s� se elibereze. Altminteri, �i pierde con�inutul, nihilismul s�u implicit devine prea relevant. Triumful absolut al liberalismului este moartea sa.
Acesta este �n�elesul ideologic al crizelor financiare de la �nceputul anilor 2000 �i din 2008. Succesele, iar nu e�ecurile noii economii pur financiare (sau turbocapitalism, potrivit lui G. Lytwak) sunt responsabile de colapsul s�u. Libertatea de a face orice vrei, dar doar la scar� individual�, provoac� implozia personalit��ii. Individul trece pe teritoriul infra-uman, �n domeniile sub-individuale. Si aici �nt�lne�te virtualitatea. Ca �i vis sub-individual, libertatea de la orice. Aceasta este evaporarea umanului. Imperiul Nimicului ca ultim� lume a victoriei totale a liberalismului. Post-Modernismul �i preg�te�te terenul pentru aceast� post-istoric� �i autoreferen�iat� reciclare a non-sensului.

Nevoia de Du�man a Occidentului
Pute�i �ntreba aici: ce naiba are toat� chestia asta cu (presupusul) proxim r�zboi cu Rusia? Sunt gata s� r�spund acum.
Liberalismul a c�tigat la scar� global�. Acesta este un fapt din 1991. Si a �nceput totodat� s� implozeze. A ajuns la punctul terminus �i a �nceput s� se lichideze pe sine. Migra�ia de mas�, ciocnirea culturilor �i a civiliza�iilor, criza financiar�, terorismul virtual, ascensiunea conflictelor etnice sunt m�rcile apropierii haosului. A�adar, acest haos pune �n pericol Ordinea. Orice fel de ordine, incluz�nd �ns�i ordinea liberal�. Cu c�t liberalismul este mai de succes, cu at�t e mai aproape de finalul s�u. Ca �i finalul lumii actuale. Aici ne ocup�m de esen�a nihilist� a filosofiei liberale, de nimic ca �i principiu interior (ego-)ontologic a libert��ii de la ceva anume. Arnold Gehlen, antropolog german, a definit just individul ca �fiin�� privat� de ceva�, Mangelwesen.
Omul �n sine nu e nimic. Preia tot ceea ce �l alc�tuie�te de la societate, istorie, popor, politic�. A�adar, dac� se �ntoarce la esen�a sa pur�, poate s� recunoasc� acolo nimicul. Abisul este ascuns �n spatele fragmentelor de senza�ii, g�nduri vagi, dorin�e obscure. Virtualitatea emo�iilor subumane este un v�l sub�ire �nd�r�tul c�ruia e �ntunericul pur. A�adar, descoperirea explicit� a ultimelor baze nihiliste ale naturii umane este ultima realizare a liberalismului. Dar acesta este sf�r�itul. Ca �i finalul celor care folosesc liberalismul �n scop personal, beneficiarii expansiunii liberale, st�p�nii globaliz�rii. Orice ordine cade �ntr-o astfel de stare de urgen�� a nihilismului. Si ordinea liberal�, la r�ndul ei.
A�adar, pentru a-�i salva statutul, beneficiarii liberalismului au nevoie de un anume pas �nd�r�t. Liberalismul �i va rec�p�ta sensul confrunt�ndu-se �nc� odat� cu societatea non-liberal�.
Un pas �napoi reprezint� singura modalitate de a salva r�m�i�ele unei lumi, de a salva liberalismul de el-�nsu�i. A�adar, apare la orizont Rusia lui Putin. Nu antiliberal�, necomunist�. �ntruc�tva nici prea liberal�, nici pe deplin liberal-democrat�, nici suficient de cosmopolit�, nici at�t de radical anti-comunist�. Dar pe drumul devenirii liberale. Pas cu pas. In procesul de ajustare gramscian� a hegemoniei, transformismul.
Dar �n agenda global� a liberalismului (SUA, NATO) este nevoie de un alt actor, de o alt� Rusie care ar justifica Ordinea �n tab�ra liberalilor, ajut�nd la mobilizarea Occidentului �n afara problemelor sale interne, am�n�nd �ntruc�tva inevitabila erup�ie a nihilismului l�untric �i salv�nd astfel liberalismul de la logicul apropiat sf�r�it. De aceea ei au nevoie disperat� de Putin, Rusia, r�zboi. Este singura solu�ie pentru a opri haosul Occidentului �i pentru a salva r�m�i�ele Ordinii.
In acest jos ideologic, Rusia trebuie s� justifice �ns�i existen�a liberalismului, deoarece �nsu�i du�manul este cel care d� sens luptei �n sociatatea deschis� �i cel care ajut� la consolidarea �i continuarea afirm�rii sale globale.

Islamul radical (al-Qaeda) a fost un alt candidat la acest rol, dar unui astfel de inamic �i lipse�te statura. A fost folosit, dar la o scar� local�. A justificat interven�iile din Afganistan, ocuparea Irakului, ajutorul dat r�sturn�rii lui Kaddafi, �nceperii r�zboiului civil din Siria. Dar a fost prea slab �i primitiv ideologic pentru a reprezenta confruntarea adev�rat� de care liberalii aveau nevoie.
Rusia � inamici geopolitic tradi�ional al anglo-saxonilor � este cu mult mai serioas�, ca du�man. Se potrive�te bine oric�ror solicit�ri � istoria �i amintirea r�zboiului rece sunt �nc� vii �n memorie. Ura fa�� de Rusia este lucrul cel mai u�or de provocat cu mijloace relativ restr�nse. A�adar cred c� acest r�zboi cu Rusia este posibil. Este necesar ideologic, ca ultim� tentativ� de a �nt�rzia implozia final� a liberalismului occidental. Un pas �napoi.

Pentru salvarea Ordinii liberale
Lu�nd �n considerare diferite niveluri ale acestui concept � �r�zboi cu Rusia�, sugerez c�teva repere:

1. R�zboiul cu Rusia ajut� la am�narea dezordinii comune la scar� global�. Majoritatea ��rilor fiind implicate �n economia liberal�, �mp�r�ind axiome �i institu�ii ale democra�iei liberale �i fiind direct controlate de SUA �i NATO, vor consolida o dat� �n plus latura Occidentului liberal �n v�narea non-liberalului Putin. Poate servi drept reafirmare a liberalismului ca identitate pozitiv�, atunci c�nd identitatea-�ns�i este dizolvat� de esen�a sa nihilist�

2. R�zboiul cu Rusia va �nt�ri NATO �i majoritatea cov�r�itoare a componentelor sale europene care vor fi obligate, odat� �n plus, s� considere hiperputerea american� ca pe ceva pozitiv �i util, r�m�i�� dep�it� a R�zboiului Rece. In febra venirii ru�ilor celor r�i, Uniunea European� �i va construi o nou� loialitate fa�� de Statele Unite, salvatorul s�u. Prin urmare, rolul conduc�tor al Statelor Unite �n NATO va fi reafirmat.

3. Uniunea European� se pr�bu�e�te. Amenin�area comun� a ru�ilor �i poate �mpiedica eventuala scindare, mobiliz�nd societ��ile, insufl�nd o dat� �n plus popoarelor dorin�a de a-�i ap�ra libert��ile �i valorile aflate sub presiunea Imperiului lui Putin;

4. Junta din Ucraina - de la Kiev are nevoie de r�zboi pentru a-�i justifica toate f�r�delegile puse la cale pe Maidan la nivel juridic �i constitu�ional, pentru a suspenda democra�ia (care le-ar �mpiedica controlul �n regiunile Sud-Estice majoritar pro-ruse) �i pentru a-�i instala controlul �i ordinea na�ionalist� prin mijloace externe;

Singura �ar� care nu dore�te acum r�zboiul este Rusia. Dar Putin nu-i poate l�sa pe radicalii anti-ru�i s� �nrobeasc� o �ar� cu jum�tate din popula�ie de origine rus� �i cu multe regiuni pro-ruse. Dac� o face, va fi �nvins �i pe plan interna�ional, �i intern. Astfel c� accept�, f�r� tragere de inim�, r�zboiul. Si, odat� intrat� �n acest r�zboi, pentru Rusia nu este alt� solu�ie dec�t s�-l c�tige.
Nu-mi place s� speculez despre aspectele strategice ale r�zboiului. Las aceasta �n seama altor anali�ti califica�i. A� dori s� formulez c�teva idei despre dimensiunea ideologic� a acestui r�zboi.

�ncadr�ndu-l pe Putin

Sensul acestui r�zboi cu Rusia este efort final de a salva liberalismul de la implozie. Dat fiind acest lucru, liberalii au nevoie s� defineasc� Rusia lui Putin, din punct de vedere ideologic � identific�ndu-l, �n mod evident, cu inamicul societ��ii deschise. Dar �n vocabularul ideologiilor moderne, exist� doar trei variante principale. Liberalismul, comunismul �i fascismul (nazismul). E destul de clar c� liberalismul e reprezentat de to�i, mai pu�in de Rusia (SUA, NATO, Euromaidanul, junta de la Kiev). A�adar, mai r�m�n comunismul �i fascismul. A�adar Putin e sovietic, KGB, comunist. Aceast� imagine va fi v�ndut� c�tre cel mai prost tip de public occidental. Dar unele aspecte ale reac�iei patriotice ale popula�iei pro-ruse �i anti-Bandera (ap�rarea monumentelor lui Lenin, portretele lui Stalin �i amintirile din al II-lea r�zboi mondial) pot confirma aceast� idee. Nazismul �i fascismul sunt prea departe de Putin �i de Rusia modern�, dar na�ionalismul rus �i imperialismul rus vor fi evocate �n construirea imaginii Marelui R�u. Deci Putin e na�ionalist, fascist �i imperialist. Aceasta va avea efect asupra altor occidentali. Putin poate fi ambele � comunist �i bol�evic simultan, deci poate fi descris ca na�ional-bol�evic (dar aceast� imagine e cam greu de v�ndut publicului occidental, post-modernist �i complet ignorant). Este evident c�, �n realitate, Putin nu e nici comunist, nici fascist, nici ambele. Este realist din punct de vedere politic � de aceea �i place Kissenger iar Kissenger �l place, reciproc. Nu are o anume ideologie. Dar va fi obligat s� urmeze cadrul ideologic. Nu este alegerea sa. Acestea sunt regulile jocului cu Rusia. Putin va fi �ncadrat �i acesta este aspectul cel mai interesant �i cel mai pasionant al situa�iei.

Principala idee prin care liberalii vor �ncerca s�-l defineasc� ideologic pe Putin va fi ca umbr� a trecutului, ca vampir, �uneori, ei se �ntorc�. Aceasta este principala motiva�ie a pasului �napoi spre �mpiedicarea liberalismului de la implozia final�. Principalul mesaj este c� liberalismul e cu adev�rat viu �i plin de for�� deoarece exist� ceva pe lume care s� fie eliberat de altceva. Rusia devine obiectul eliber�rii. Scopul este eliberarea Ucrainei (a Europei, a umanit��ii) de Rusia �i, �n final, eliberarea Rusiei-�ns�i de identitatea sa non-liberal�. A�adar, avem du�man. Un astfel de du�man furnizeaz� liberalismului motivul de a exista, o dat� �n plus. A�adar, Rusia este �nfruntarea dintre trecutul pre-liberal �i prezentul liberal. F�r� o asemenea �nfruntare, nu mai e via�� �n liberalism, nu mai exist� Ordine �n lume, totul se dizolv� �i implozeaz�. Cu o asemenea �nfruntare, gigantul �n pr�bu�ire al globalismului dob�nde�te o nou� vigoare. Rusia e aici ca s�-i salveze pe liberali.

Dar ca s� procedeze la aceasta, Rusia trebuie �ncadrat� ideologic drept ceva preliberal. A�adar trebuie s� fie comunist�, fascist� sau cel pu�in na�ional-bol�evic�. Aceasta e regula ideologic�. A�adar, lupta cu Rusia sau doar luarea �n considerare a luptei cu Rusia implic� o sarcin� mai profund� � �ncadrarea Rusiei din punct de vedere ideologic. Se va realiza de la interior c�tre exterior. Vor �ncerca s� oblige Rusia s� accepte fie comunismul, fie na�ionalismul sau vor trata Rusia ca �i cum ar fi comunist� sau na�ionalist�. Acesta este jocul �ncadr�rii.

Rusia postliberal�: primul r�zboi 4TP

Ceea ce propun drept concluzie sunt urm�toarele.
Trebuie s� elimin�m con�tient orice tenta�ia de �ncadrare a Rusiei ca putere pre-liberal�. Trebuie s� nu-i l�s�m pe liberali s� se salveze de la apropiatul �i fatalul sf�r�it. Nu trebuie s� �nt�rziem acest lucru, trebuie s�-l acceler�m. Ca s� realiz�m aceasta, trebuie s� prezent�m Rusia nu ca pe o entitate pre-liberal�, ci ca pe o for�� revolu�ionar� post-liberal� care se lupt� pentru o alternativ� de viitor a tuturor celorlalte popoare ale planetei. R�zboiul rus nu va fi pentru interesele na�ionale ale Rusiei ci pentru o just� lume multipolar�, pentru o demnitate real� �i o real� libertate pozitiv� � nu libertate de, ci libertate pentru. In acest r�zboi, Rusia va deveni exemplul de ap�rare a Tradi�iei, a valorilor conservatoare fundamentale, o eliberare real� exact de societatea deschis� �i de beneficiarii s�i � oligarhia financiar� global�. Acest r�zboi nu este unul �mpotriva Ucrainei sau a unei p�r�i a ucrainenilor. Nici �mpotriva Europei. Este �mpotriva (dez)ordinii liberale mondiale, iar noi nu vom salva liberalismul, ci-l vom ucide odat� pentru totdeauna. Modernitatea a fost, �n esen��, gre�it�. Noi suntem punctul terminus al Modernit��ii. Celor care au croit Modernit��ii destin propriu, starea sa de incon�tien�� �nseamn� c� e adev�ratul final. Dar pentru cei care sunt de partea eternului adev�r al Tradi�iei, al Credin�ei, al esen�ei spirituale �i nemuritoare a omului, acesta va fi Noul �nceput.

Cea mai important� lupt� acum este lupta pentru cea de-a Patra Teorie Politic�. Aceasta este arma noastr�, cu ea vom �mpiedica �ncadrarea lui Putin a�a cum o doresc liberalii �i reafirmarea Rusiei ca prima putere ideologic� post-liberal� lupt�nd �mpotriva liberalismului nihilist de dragul unui viitor deschis, multipolar �i cu adev�rat liber.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

BASESCU SI MAFIA CERTIFICATELOR VERZI

�In salbaticia Carpatilor Meridionali din Romania, Bogdan Binescu, un
activist fervent pentru protectia mediului, se opreste langa apele
inspumate ale unui parau de munte. �Paraul acesta era singura cale inapoi
catre civilizatie. Dara cum civilizatia este cea care l-a captat.� Cativa
kilometri in aval lucrurile devin limpezi. Intr-un loc in care pana de
curand fagii de inaltau pe malul paraului Capra, acum pe terenul noroios
sta o constructie din beton gri care adaposteste turbinele unei mici
hidrocentrale. Dincolo de ea raul aproape ca nu mai exista. 80-90% din
debitul sau curge acum printr-o conducta de metal.�

Astfel incepe un reportaj publicat de cotidianul britanic The Guardian ce
prezinta una dintre dramele muntilor Romaniei, drama provocata de coruptie
si de nepasarea fata de mediu.

The Guardian mentioneaza ca Bogdan Binescu nu este numele real al
activistului de mediu citat, poate si datorita influentei puternice a
celor pe care urma sa ii acuze de comiterea unor ilegalitati.

The Guardian arata ca aceasta este una dintre cele peste 500 de
micro-hidrocentrale operationale sau in constructie in muntii Romaniei.
Ele nu produic mai mult de 4% din energia electrica a tarii. Insa, scrie
cotidianul britanic, ele reprezinta o afacere buna, caci sunt finantate
din fondurile europene, iar profiturile din vanzarea energiei ajung pana
la 500%, datorita certificatelor verzi � subsidii ce provin dintr-o taxa
impusa consumatorilor.

Cum profitul este mai mare daca raul este mai repede, investitorii incep
sa construiasca hidrocentralele cat mai in creierul muntilor, de multe ori
in parcuri naturale ce sunt in proprietatea statului si sunt protejate de
legea nationala si de cea europeana, scrie The Guardian. Binescu spune ca
�multe dintre aceste proiecte sunt ilegale din mai multe puncte de vedere,
astfel incat doar cei care au relatii la nivel inalt au acces la ele.�

The Guardian scrie ca hidrocentrala pe careau vazut-o reporterii ziarului
este una dintrece zece care au fost coinstruite recent de o singura firma:
Imob Expert Consulting. The Guardian scrie ca firma �este detinuta de doi
afaceristi de top in tara, unul dintre ei, Gheorghe Badea, a candidata
rtecent la alegerile locale. Partenerul sau este logodnicul fficei
presedintelui Romaniei, Radu Pricop, avocat a carui firma s-a ocupat de
operatiunile legale pe care le-a presupus investitia.�

Investitia a fost finantata prin 2 milioane de euro din fondurile europene
pentru dezvoltare rurala, iar profitul va fi de 1,2 milioane de euro pe
an, din care un milion de euro va proveni doar din subsidiile oferite de
guvern prin certificatele verzi, garantate pentru cel putin viitorii 13
ani, scrie The Guardian.

Criticii spun ca fata sustinere politica, asemenea proiecte ar fi
imposibile. Toate hidrocentralele despre care vorbeste The Guardian se
afla pe trei rauri ce strabat o zona protejata Natura 2000, precum si
terenuri detinute de stat. Regulamentele de mediu aata ca proiectele sunt
ilegale din cel putin trei motive. Pe de alta parte, daca terenul
respectiv ar fi fost inchiriat de la stat, chiria ar fi costat un milion
de euro pe an, scrie The Guardian.

�Cu toate acestea, compania a pus la cale un schiom de terenuri cu statul,
primind circa 2.500 de metri patrati necesari pentru constructia
hidrocentralei in schimbul unei suprafete similare de teren arabil. Firma
a intocmit propriul studiu de impact de mediu, spun criticii. Cand a
inceput constructia au existat inregistrari video care ar fi inregistrat
incalcari ale legislatiei de mediu. Initial, Garda de Mediu a declarat
proiectul si formularele de mediu drept �absolut ilegale�. Doua zile mai
tarziu, oficialii s-au razgandit si au refuzat �sa mai vorbeasca despre
asta.� Reprezentanti ai Comisiei Europene urmeaza totusi sa viziteze zona
luna viitoare, pentru a decide daca constructia este legala�, scrie de The
Guardian.

Omul de afaceri Badea a declarat pentru The Guardian: �Proiectele s-au
realizat cu toate aprobarile si autorizatiile necesare si functioneaza ca
orice alte proiecte de micro-hidrocentrale din Europa. Insa sunt unii
oameni bolnavi care nu au ce face si astfel inventeaza lucruri despre
aceste proiecte.�

�Un raport oficial a identificat 4.000 de locatii potentiale pentru
microhidrocentrale. Presedintele Traian Basescu a blocat recent o
propunere bine intemeiata a guvernului pentru reducerea certificatelor
verzi pentru micro-hidrocentrale cu 24%�, mai scrie The Guardian.

�Conexiunile politice in aceasta industrie sunt peste tot. Datorita
certificatelor verzi, multi politicieni au interese foarte mari vizand
energia hidro. Cred ca pot sa obtina tot ce doresc pentru ca intra in
�categoria verde�, spune Diana Popa, de la World Wild Fund, care a lucrat
la un protocol pentru protejarea unor arii protejate de extinderea
proiectelor hidroenergetice.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Un deputat rupe v�lul minciunii: �Suntem conduși de analfabe�i, de parveni�i și de mojici�
Un deputat rupe v�lul minciunii: �Suntem conduși de analfabe�i, de parveni�i și de mojici�Iat� declarația politic� uimitoare susținut� de deputatul Ioan Munteanu �n plenul Camerei Deputaților.
� E din ce �n ce mai clar c� nimic nu mai e ca alt�dat�. S-a schimbat vremea, dar s-au schimbat și vremurile. S-a cam terminat cu cei șapte ani de acas�, cu respectul fa�� de profesori sau fa�� de persoanele �n v�rst�. O nest�vilit� b�șc�lie a luat locul bunului sim� și a comportamentului civilizat. Lumea s-a �ntors pe dos, copiii �și bat ori �și ucid p�rin�ii, tineri netrebnici violeaz�, apoi ucid cu bestialitate b�tr�ne neputincioase, nu mai exist� onoare, cinste, munc�,generozitate, nimic din ceea ce �nseamn� valori morale și spirituale str�moșești.
Unde au disp�rut cumin�enia rom�nului și frica de m�nia lui Dumnezeu? Neam de neamul nostru n-a cunoscut vreodat� at�ta violen��, dezm�� și nesupunere ca la acest �nceput de mileniu. Sau, dup� cum spunea Alexandru Vlahu�� �ntr-o poezie de o surprinz�toare actualitate, publicat�, �ns�, �n 1881): �vai, nenorocit� �ar�, rele zile-ai mai ajuns!� . �ngrijor�tor este faptul c� suntem conduși și de oameni de proast� calitate, de analfabe�i (cu sau f�r� diplom�), de parveni�i și de mojici . Incultura, prostia și obr�znicia au devenit criterii și atuuri de promovare. Grav e c� aproape to�i acești indivizi , consider�nd c� li se cuvin posturile și c� pot lua orice hot�r�re, trag dup� d�nșii oameni de aceeași calitate �ndoielnic�. Așa se explic� paradoxul din multe institu�ii bugetare �n care mediocrii și submediocrii ajung s� fac� legea și s� reprezinte statul, oblig�ndu-i pe adev�ra�ii specialiști s�-și p�r�seasc� locurile de munc� . Acești indivizi, afla�i vremelnic �n func�ii nemeritate, �și fac loc �n fa�� d�nd din coate, le place s� fie b�ga�i �n seam�, s� se vorbeasc� și s� se scrie despre ei. Sunt nelipsi�i de la tot felul de sindrofii și ceremonii, de la evenimente mondene, dar și de la slujbe, parastasuri și pomeniri. Se �nchin� cu fals� smerenie la icoane, �n timp ce mintea le umbl� la ho�ii și șmecherii. Fac gesturi umanitare de ochii lumii, dar de fapt nu cheltuiesc nici 0,1 % din ceea ce fur�. Tr�iesc �ntr-un lux deș�n�at, risipesc f�r� m�sur� banii ușor c�știga�i, petrec vacan�e �n locuri exotice, adun� averi peste averi și �i sfideaz� cu neobr�zare pe cei care ar fi meritat s� ajung� �n locul lor, dar n-au f�cut- o pentru c� le-a lipsit tupeul lor nerușinat.
Exemple de acest fel se �nt�lnesc la orice pas, f�r� ca oamenii din jur s� mai aib� vreo reac�ie. �ntr-o lume �n care scara adev�ratelor valori s-a r�sturnat, nimeni nu se mai mir� c� X sau Y au ajuns acolo unde au ajuns. �i, mai ales, cum au ajuns. �Ei sunt mari și tari, nu au nici rușine, nici sfial� //c�-ntr-o zi urmașii le vor cere socoteal㒒 ( tot Vlahu��, 1881!).
�n Rom�nia va trebui s� se duc� o lupt� foarte grea cu aceast� categorie care a impus regulile junglei. Doar un lider respectat și autoritar, un patriot, un rom�n adev�rat mai poate readuce �ara pe calea cea bun�.
�l vom g�si? �l vom avea? Eu nu pot dec�t s� sper!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Curajul jurnali�tilor re�i�eni
Alex Oprea

Despre primarul din Re�i�a, Mihai Stepanescu se pot scrie volume �ntregi. Mihai Stepanescu este un barona� local, lipsit de orice interes legat de ora�ul pe care �l conduce, �ns� foarte preocupat de propria sa imagine, din varii motive, inclusiv din motive de natur� narcisisto-erotic�. Asta pentru c� primarului pesedist i se pare c� scaunul de edil �i d� �i un oarecare ascendent asupra " fetelor frumoase" din ora�. Mihai Stepanescu, lucr�tor de v�rf �n domeniul Silvic �nainte de a deveni edil, nu a prea fost c�utat de nimeni �n afacerile cu lemn din zon�, de�i �n Cara� Severin defri�area masiv� �i ilegal� a p�durilor a dus la schimb�ri climatice masive, pe l�ng� grave prejudicii materiale �n dauna statului Rom�n, dac� mai avem a�a ceva...Coco�at f�r� drept de apel �n fruntea ora�ului, votat din lips� de alte op�iuni electorale la nivel edilitar, Stepanescu a preluat tot de la el o Prim�rie �nglodat� �n datorii, f�r� nici o perspectiv� de dezvoltare edilitar� �i care a scos Re�i�a de pe harta Rom�niei la modul cel mai brutal. Sub masca birourilor mult prea luxoase pentru halul �n care a fost adus ora�ul �n fa�a c�ruia �ntr-o vreme �ntreaga Europ� �i scotea p�l�ria, Mihai Stepanescu distruge pur �i simplu ora�ul. Investi�ii ZERO, terenuri virane cu preten�ii de parc industrial, investitori care fug din cauza �p�gilor care li se percep pentru a dezvolta afaceri �n zon�, cartiere insalubre, lipsa dezvoltatorilor imobiliari, sistem de infrastructur� (ap�-canal, agent termic, drumuri) deplorabil �i nesigur, praf pe str�zi, gunoaie care troneaz� oriunde �n ora� , c�ini vagabonzi care ating num�rul locuitorilor. Re�i�a lui STEPANESCU arat� ca dup� un r�zboi , iar starea ora�ului se reflect� �ntr-un spirit aproape depresiv al popula�iei. Contractele dubioase cu firme de cas�, prin care Prim�ria lui Stepanescu finan�eaz� afaceri de familie sau ale apropia�ilor obedien�i, nu au f�cut niciodat� obiectul cercet�rilor organelor abilitate fiindc� la Re�i�a �ncreng�turile de tip mafiot sunt at�t de str�nse , �nc�t nimeni nu se bag�. S� nu uit�m c� exist� cazuri de amenin��ri cu moartea, cazuri �n care cei care au avut curajul s� spun� ceva s-au trezit ataca�i pe str�zi, jurnali�ti elimina�i fiindc� aveau gura prea mare, sau unit��i de pres� c�rora ca la un ordin li s-au t�iat toate finan��rile din reclam�. Ca un cunosc�tor al situa�iei, mi-am propus , al�turi de colegi din presa re�i�ean� s� pornesc o campanie de aducere la cuno�tin�a popula�iei a mafiei din sistemul administrativ re�i�ean. Nu am prea g�sit alia�i, fiecare dintre ei avea "ag���turi" cu potenta�i locali, care la r�ndul lor aveau rela�ii de a�a manier� �nc�t te trezeai cu tot felul de �icane. Simona Mara a crezut c� r�m�n�nd fidel� principiilor morale ale unui jurnalist, va putea construi ceva �n ora�ul care nu �i merit� soarta, �i numesc aici Re�i�a. A �nceput s� "o �ncaseze" , iar ceea ce i s-a �nt�mplat e doar un �nceput, fiindc� a ie�it din r�nd!.
Vor urma presiuni asupra patronilor ei de la Banat Media, vor apare condi�ion�ri de tipul "��i d�m reclam�, dar o potole�ti pe aia..." vor putea chiar urma tot felul de controale, mai ales c� anaful din localitate ascunde multe mizerii �i extrem de mult� incompeten��... Apropos de ANAF ,avem date care v� vor l�sa masc�, despre modul �n care sistemul de pile �i rela�ii de acolo �n dauna incompeten�ei duce p�n� la premierul Victor Ponta. Sau poate ne spune Stepanescu de ce Domanul figureaz� �n acte ca fiind asfaltat �i cu ap� curent�, c�nd �n fapt localitatea este una de tip medieval. Sau m�car s� ne spun� unde sunt banii cheltui�i pe h�rtie din aceast� afacere. Sau poate Stepanescu ne spune adev�rul despre APA CONTAMINAT� de la f�nt�nile de acolo �i de unde se aprovizioneaz� o �ntreag� comunitate. Sau poate despre romii care locuiesc �n zon� f�r� s� pl�teasc� chirii, utilit��i, etc. Sau despre modul �n care firma finului s�u, cea de reciclare a peturilor de plastic pl�te�te angaja�ii la negru, sau nu+i pl�te�te.
INTERNATIONAL RADIO DEUTSCHLAND, este �i va fi al�turi de Simona Mara, �i prin coresponden�ii s�i locali va sprijini orice jurnalist rom�n c�ruia MAFIA DE TIP PSD-PONTA sau cea de tip B�sescu (n.a. mafia este transpartinic�) urm�nd ca s� declan�eze o campanie dur� la adresa celor ce au �ngenuncheat re�i�enii.
Ast�zi e Simona Mara, m�ine pute�i fi oricare dintre cei care mai ave�i curajul s� rosti�i adev�rul!
Ca unul care am sim�it pe propria piele modul �n care mafia local� din Re�i�a �ncerc� s� elimine vocile ferme din localitate, supus denigr�rilor ABSOLUT MINCINOASE, presiunilor financiare bazate pe rela�ii la "gri" �i nu pe criterii profesionale sau de audien��, ac�iunilor total lipsite de profesionalism �n materie de pres� local�, ac�iunilor chiar �n for�� a gorilelor arhicunoscute din ora� �i ale c�ror dosare penale sunt tergiversate la greu de c�tre organele de cercetare PENAL�, promit ca de acum �ncolo s� m� al�tur demersului JURNALISTEI SIMONA MARA �i s� pornesc o ampl� campanie �mpotriva mafiei locale cu extensii susprecte la nivel na�ional. S� nu uite domnii care umbl� cu asemena lucruri ca un jurnalist de investiga�ii, chiar dac� pleac� dintr+un loc pentru o vreme, las� acolo o re�ea de informa�ii extrem de bine pus� la punct, �i sigur preg�te�te ceva. Cazul Simonei doar a gr�bit declan�area taifunului RE�I�EAN...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

JURNALIST AMENIN�AT CU MOARTEA �N URMA UNUI ATAC LA DAN VOICULESCU
-securitatea nu piere-
Red�m �n cele ce urmeaz� articolul care i-a adus amenin��ri telefonice cu moartea interlocutorului jurnalistului Ionel Tarhon. Este vorba de Eduard Mo�. El spune c� a fost amenin�at telefonic cu moartea de la un numar necunoscut �i c� cei ce l-au amenin�at vorbeau o german� stricat�! �n zilele urm�toare vom reveni cu amanunte legate de acest caz. Articolul jurnalistului merit� citit!

Viața ca o telenovel�: Dan Voiculescu și �ncreng�turile lui de clan și de alianț� (1)
Data: 24 februarie 2014Romeo Tarhon

- interviu-serial cu Motz Florin-Eduard, n�scut Milea -

- Dețineți multe informații interesante, probabil unele inedite, din interiorul clanului Dan Voiculescu, și vreți s� le faceți publice. Sunteți un om curajos �n acest caz și sunt convins c� v� veți asuma dezv�luirile, fiind nevoie, desigur, și de unele �surse� și documente credibile, precum și de precizarea identit�ții dumneavoastr�. Așadar, cine sunteți și despre ce fel de dezv�luiri intenționați s� vorbiți?

- Numele meu legitim este Motz Florin-Eduard, sunt n�scut Milea la data de 17 ianuarie 1971 și am domiciliul stabil �n Stuttgart, Germania. �n cele ce urmeaz� este vorba despre cuscrul lui Dan Voiculescu, despre ginerele lui, despre creditul de care a beneficiat, prin aranjamente, Dobre-Sima, �n 1990 sub, obl�duirea lui Dan Voiculescu, despre fel și fel de �ncreng�turi de tip mafiot, inclusiv politice� De altfel, sunt �nrudit cu unele dintre persoanele �n cauz�, ceea ce, cred, ar trebui s� adauge ceva greutate și credibilitate dezv�luirilor mele. Mai ales c� multe documente se pot prelua din arhivele SRI pentru a fi probate afirmațiile mele, iar altele pot fi verificate la Registrul Comerțului și la alte instituții. Mi-am propus s� v� prezint faptele, urm�nd ca dumneavoastr� s� decideți demararea unor investigații jurnalistice temeinice.

- De acord, total de acord, dar care ar trebui s� fie obiectivul final al acestor �s�p�turi� jurnalistice �n roca dur�, greu penetrabil�, a istoriei recente a Rom�niei, av�nd �n vedere, așa cum ați precizat, c� vom descoperi multe aspecte legate de nume grele, de rețele grele de interese și influenț� la nivel �nalt�?

- Rezultatele unor astfel de investigații și dezv�luiri pot conduce la discreditarea și demascarea total� a clanului Voiculescu, dar și a multor personaje din spatele acestuia și din culisele scenei politice, put�nd merge p�n� la denunțuri penale, tragerea la r�spundere și declanșarea unor procese juridice istorice. Precizez: v� voi furniza unele informații din interior, unele deja știute, dar �nv�luite de c�tre supușii lui Dan Voiculescu �n mister și incertitudine, fiind, de fapt, subiecte interzise, fiindc� nimeni nu vorbește despre ele, nu �și asum� curajul, deoarece leg�turile care ar fi deconspirate ar acoperi mai toat� clasa politic�, și nu numai, de dup� 1990� Dar r�d�cinile acestor buruieni d�un�toare Rom�niei merg ad�nc �n perioada comunist� și chiar �nainte de aceasta.

- Nu pot s� nu v� �ntreb franc: nu cumva doriți s� iesiți �n evidenț� cu un anumit tip de �senzațional�?

- Nu, �n nici un caz, nici nu m� pricep la astfel de artificii gazet�rești. V� spun doar c� este vorba de �saga� unor clanuri extrem de importante și influente, familii precum Sima, precum Dobre, precum �ncreng�turile familiale legionare devenite ulterior Dobre-Sima, o speț� anume de informatori ai Securit�ții �n Germania, dar și despre Enciu, o familie de comuniști �n ilegalitate care s-au transformat mai apoi �ntr-un clan de parveniți capitaliști, oricum p�rtași, al�turi de unele rude, la jaful teribil de dup� 1989. Veți putea constata c� toate acestea au funcționat și funcționeaz� sub aripa ocrotitoare a lui Dan Voiculescu. Pentru investigatii �n Germania v� stau oric�nd la dispoziție, at�t c�t pot avea acces la surse ca simplu cet�țean. Este de reținut c� istorisirile mele se vor �ntinde p�n� la vechea rețea rom�neasc� de spionaj care, chipurile, ar fi fost destructurat� prin anii 1990, cuscrul lui Dan Voiculescu fiind unul dintre membrii importanți ai acestei rețele.

- Și totuși, v� �ntreb, poate reflex, dac� nu cumva v� dedați pl�ții unor polițe faț� de rudele dumneavoastr� suspuse? Poate aveți motive s� v� simțiți nemulțumit, poate ați fost �ndep�rtat, renegat, frustrat de avantajele de clan ale Felixului și acoliților�

- V� asigur c� nu este vorba de vreun un act de r�zbunare, ci doar de un act de dreptate. Mai exact, este vorba de acea ramur� a familiei mele de care m� dezic, ramura vierm�noas�, ca s� zic așa, partea g�unoas� a marii noastre familii. Și, ca s� percepeți just aceast� afirmație, subliniez c� nepotul meu de verișoar� este nepotul vitreg al lui Voiculescu.

- Sunteți conștient c� interviul nostru va incomoda� Av�nd �n vedere, domnule Motz, c� va rezulta un lung interviu-serial, subiectele necesit�nd o desf�șurare pe m�sur�, poate vom scoate și o carte cu dezv�luirile dumneavoastr� și investigațiile noastre. De aceea, v� propun s� detaliați, s� atacați, s� desf�șurați scenariul. Noi, cei de la Națiunea, neșantajabili fiind, nu ne temem de puterea acestor oameni malefici și r�zbun�tori, de trep�dușii lor cum sunt G�dea, Ursu, Badea și �ntreaga lor faun� deplorabil� de ciuvici, ciutaci, chireaci și alte astfel de specii pr�d�toare și tr�d�toare. A venit vremea demasc�rii, �nl�tur�rii și pedepsirii lor. Ne deveniți, așadar, un aliat.

- Mulțumesc, sunt onorat. M� bucur c� am fost corect �ndrumat c�tre dumneavoastr�.
Poate voi mai �ncurca unele nume, date, ani� Dar m� voi limita la ceea ce cunosc mai bine, din familie și contactele directe. Așadar� C�ndva, pe �nceputul anilor `70, un anumit individ pe nume P�una, care a devenit ulterior procuror și procuror-șef, a �nceput studenția la Facultatea de Drept din Iași, fiind n�scut �n comuna Șot�nga din județul D�mbovița. T�n�rul personaj și-a adus cur�nd nepoata de sor� s� studieze și ea la Iași. Numele de fat� a nepoatei era Milea, Milea Marcela. �n cercul lor de prieteni studenți se �nv�rtea și un anumit Enciu, fiu de p�rinți comuniști, lupt�tori �n ilegalitate. Ambii erau membri CC privilegiați. Enciu era un t�n�r ar�tos. Dar Marcela Milea era ur�țic�, �ns� destul de inteligent� și a pus m�na, la propriu și la figurat, pe frumușelul și r�vnitul Enciu. Ei bine, cei doi tineri se c�s�toresc și �ncepe asccesiunea lor rapid�: Enciu este numit director de trust de construcții pe la v�rsta de doar 35 de ani, iar conosarta lui, Marcela Enciu, devine inginer� șef� la Serviciul de Construcții pentru Demnitari, parc� așa se chema aceast� instituție� De precizat c� b�tr�nii Enciu erau foarte apropiați familiei Ceaușescu și nomenclaturiștilor din preajma acesteia.

- De ce insistați pe povestea acelei tinere familii parvenite, cu nimic diferit� de cele provenite prin c�s�torii aranjate de c�tre protipendada securisto-comunist�?

- Veți �nțelege �n cur�nd motivul pentru care v� spun aceast� poveste adev�rat�. Ațadar, c�nd nimeni nu ar fi crezut, a urmat divorțul lui Enciu de Marcela fost� Milea, probabil din cauza aspectului fizic dezagreabil al soției. Este demn de luat �n seam� și faptul c�, din informațiile de la b�tr�nii familiei mele, �naintașii Marcelei, pe linie matern�, sunt țigani, lucru ținut cumva secret �n neam și �n cercurile lor. Este de �nțeles c� �ntreaga familie a Marcelei parvine �n timp, prosper�, urc� De pild� unchiul pe linie matern�, pe nume P�una, ajunge mare procuror, iar mama Marcelei devine gestionar� la un magazin comunal și avea s� adere la cultul Martorii lui Iehova dupa revoluție și s� �mpart� cu m�rinimie hran� �n comuna Doicești, unde locuiește, aduc�nd chiar și un camion cu alimente sub pretextul c�, astfel, �napoiaz� tot ce a furat c�t� vreme a fost gestionar�.

- Deși interesante aecste picanterii ale �epocii de aur�, nimic nou sub soarele ceaușist� Cunosc sumedenie de astfel de parveniți și convertiți�

- Ei bine, s� s�rim puțin �n timp și s� ajungem undeva spre anul 1988, perioad� �n care statul rom�n, inexplicabil, angajeaz� ca arhitect important un cet�țean german de origine rom�n�, pe numele de familie Dobre-Sima. Dar, m� �ntreb, țara noastr�, cu arhitecți foarte buni, �ntre care unii au proiectat Casa Poporului, chiar avea nevoie de un arhitect str�in �ndoielnic, necunoscut, f�r� experienț�, desemnat s� proiecteze c�suțe pentru demnitari? Deduceți, desigur, c� erau aranjamentele ale serviciilor� Ei bine, dup� 1989, Marcela, care �și p�streaz� dup� divorț numele �Enciu� drept deschiz�tor de uși ceaușiste și postceaușiste, și acest descendent al familiei Dobre-Sima redevin parteneri, parteneri de afaceri dar și parteneri �n viața lor particular� �nc�lcit�. Aveau s� �nfiinteze �n parteneriat cunoscuta firm� �Tornado� care a beneficiat p�n� spre anul `94 de cele mai mari sume de afaceri și profit �n sectorul privat din Rom�nia, pe baza unor relații de care veți constata, se �ngrijea personal Dan Voiculescu. Obiectul principal de activitate al firmei celor doi foști soți erau comerțul cu copiatoare și consumabile, reparații și �ntreținere copiatoare, precum și comerțul cu articole de birotic�, iar secundar se ocupa cu �nchiriere și export de forț� de munc� �n Germania, cic� pentru construcții� �n iarna anului 1991, afl�ndu-m� �n vizit� �n Rom�nia, Marcela Enciu m-a rugat s� efectuez personal un transport de �muncitori� �n Germania, care numai muncitori �n construcții nu erau� Aveau limbaj cultivat de ziariști, mai degrab�, erau �mbracati elegant, precum oamenii din �nalta societate, aveau o constituție fizic� atletic� Eu am crescut �ntr-un mediu de militari de carier� și m� pricep, clar c� acei �muncitori� erau oameni cu preg�tire militar�. Invoc�nd alte intenții și un program prestabilit al vizitei mele �n Romania, am refuzat s� fac acel transport. Acum �mi pare r�u, poate c� aș fi c�p�tat mai multe informații�

- L�sați, nu regretați, nu știu c�t de l�udabil� ar fi fost azi colaborarea dumneavostr� cu securitatea, c�ci, presupun, Marcela Enciu urm�rea, de fapt, cooptarea și compromiterea dumneavoastr�.

- Mai mult ca sigur, așa am g�ndit și eu. Dar s� trecem la lucruri mai interesante. La �nceputul anilor `90 a ap�rut �n Rom�nia Banca de Investiții, precursoarea BRD și BCR care a preluat o parte din activit�țile comerciale ale B�ncii Naționale, așa cum au fost f�cute jocurile de atunci. Ulterior și-a �nchis activitatea. Firma �Tornado� contracteaz� la aceast� banc� �n 1990 un �mprumut, fabulos la acea vreme, de dou� milioane de dolari americani, iar fratele Marcelei Enciu, pe nume Ion Milea, beneficia prin firma sa I.C.R.C. Muntenia S.R.L. C�l�rași de un �modest� �mprumut de 100.000 dolari, sume care nu aveau s� fie returnate �n totalitate.

- Cunosc și eu acest joc al creditelor din acea perioad�, domnule Motz, nu putea beneficia oricine de astfel de �mprumuturi, de fapt așa a �nceput devalizarea ț�rii și �mbog�țirea oamenilor cei mai influenți de pe scena politic� a ț�rii.

- �ntradev�r. Unul dintre acești beneficiari a fost Ion Milea, tat�l meu. Acum vedeți bine leg�tura mea cu aceste persoane. �n prim�vara anului 1994, de pild�, a fost dedicat, ca monopol, exportul pieilor de ovine. Marcela Enciu a intervenit telefonic la Bivolaru obțin�nd prima licienț� de 4,85 la sut� din exportul pieii de oaie romaneasc� pentru Ion Milea, tat�l meu. M� aflam �nt�mpl�tor �n țar� și la tat�l meu �n birou, nici m�car nu a trebuit s� mearg� la București pentru aranjament, ci a primit totul acas� Prin acea banc� a �mp�rțit, de fapt, Dan Voiculescu banii statului rom�n pe care i-a subtilizat, m� rog, o parte, cea prin care trebuia s� �nchid� gura celor care știau multe. O investigație �ndr�zneaț� a acestei �afaceri� ar �nsemna chiar și azi o mutare de șah cu șanse de mat. Dar s� ne �ntoarcem la Dobre-Sima și la Enciu. �n 1994 ceva nu mai funcționa �n firma Tornado. Probabil din cauza schimb�rii regimului lui Iliescu �n favoarea Convenției Democrate. Din acea perioad� nu am mai avut nici un fel de contact cu acele personaje. Și tot �n acea perioad�, ca un f�cut, a fost retras� și rețeaua rom�n� de spionaj din Germania. O coincidenț�? Tot coincidenț� s� fie și faptul c� Dobre-Sima, cu reședința �n Koln, st� ascuns de mai mulți ani �n Romania, fiind persona non-grata �n Germania, ca cet�țean german?

- Interesante relat�ri, domnule Motz, doar c� nu au o �nc�rc�tur� de senzațional p�n� acum. Nu este o noutate gama aceasta de supoziții despre brațele caracatiței securit�ții rom�nești și tunurile financiarde ale impostorilor din acele vremuri, cu ramificații p�n� �n zilele noastre și p�n� la nivelul v�rfurilor statului.

- Marcela Enciu avea s� angajeze o agenție de detectivi particulari � cel puțin așa a susținut ea, dar adev�rul poate fi aflat din arhiva SRI � ca s� �l g�seasc� pe Gunther, copilul din flori al lui Dobre-Sima, zis Nino, pe care l-a f�cut �n studenție și, culmea, l-a și g�sit. Acesta lucra �ntr-un port din Germania ca hamal și motostivuitorist. Fusese crescut și educat �n mentalitatea nemțeasc�, fiind modest dar �ng�mfat. Manevra Marcelei Enciu a fost o ripost� la distanțarea lui Dobre-Sima faț� de ea, din teama de a nu pierde controlul. De aceea, a �ncercat s� �l aduc� pe Gunther sub aripa ei. Dar t�n�rul s-a dovedit a fi la �nceput �nc�p�ț�nat, refuz�nd s� o urmeze �n �s�lbatica și barbara țar� de rangul doi, Rom�nia�. De aceea, madam Enciu a pus-o la �naintare, drept pion, chiar pe propria sa fiic�, Aura Jaqueline Enciu, o prezenț� fizic� șarmant�. Gunther, ca neamțul slab de inim� la v�zul unei muze mioritice, cade, dar cade r�u �n dragoaste nebun� și accept� venirea �n Rom�nia. Doar c� t�n�rul avea doar 10 clase, absolut jenant pentru cercul lor burghezo-comunist. Dar s-a rezolvat: i-au �cump�rat� liceul și diploma de bacalaureat, chit c� nu vorbea romanește spre a susține un așa examen.

- S� deduc, cumva, domnule Motz, c�, nu �nt�mpl�tor, Dobre-Sima �și avea și poate �și mai are reședința la K�ln, chiar dac� este fugar cum susțineți?

- Ați intuit corect, acolo a fost centrul rețelei rom�nești de spionaj din Germania. Acolo avea, și probabil mai are, o cas� imens� cu gradin� și curte interioar�, �n centrul orașului, valoar�nd zeci de milioane. Iar Dobre-Sima senior nu este nicidecum un arhitect de top ca s� c�știge sume exorbitante. Dar s� revin la tinerii Gunther și Aura Jaqueline. Face ce face madam Enciu și aranjeaz� c�s�toria lor. La aflarea acestei vești, Dobre-Sima, b�tr�n de acum, face o adev�rat� criz� de isterie.

- Stați puțin, domnule Motz, nu v�d unde vreți s� ajungeți cu povestea asta pe mai multe generații și ce leg�tur� are cu Dan Voiculescu și clasa politic� de azi. Dac� este vorba despre un subiect de telenovel� cred c� nu eu sunt cel potrivit s� ambaleze și s� v�nd� povestea�

- P�i, domnule Tarhon, acest Gunther, zis Nino, este ginerele de acum al lui Dan Voiculescu, soțul Cameliei Voiculescu. Dar �ncet ajung și acolo�

- Ei, da, m-ați surprins cu aceast� informație. Mi-ați dat șah�!

- Face, așadar, b�tr�nul Dobre-Sima o criz� de nervi. Ceva normal, zic eu, �n situația creat�: vl�starul s�u din studenție s� se cupleze cu fiica fostei soții� Și așa relația tat�-fiu �n familia Dobre-Sima era ca și inexistent� �nc� dinainte de aducerea fiului �n Rom�nia. La �nceput, Nino a locuit �ntr-un apartament al Marcelei Enciu, deși tat�l lui deține o ditamai vila pe Kiseleff, o cas� retrocedat� aparțin�nd familiei sale cu trecut fascist, rechiziționat� de stat conform legilor de dup� r�zboi. Va-s�-zic�, Dobre-Sima nu mai vrea s� aud� ani de zile de Nino, p�n� nu va aboslvi facultatea de arhitectur�. Dup� liceul cump�rat, a urmat o vreme ASE-ul, dar ca s� fie iertat și s� �i intre pe sub piele tat�lui, a optat pentru arhitectur� grație arhitectului-șef de pe atunci care era o pil� important� a Marcelei Enciu. Ating�nd astfel coarda sensibil� a b�tr�nului, toate personajele s-au �mp�cat: tat�l, fiul, soacra, nevasta, mama vitreg� Și vine și momentul nașterii nepoțelului mult dorit, pe nume Damian. Cine s� fie nașa de botez, dac� nu chiar Cameluța lui tati Voiculescu?

- Ce s� spun, domnule Motz, dec�t c�, �n continuare, povestea Voiculeștilor, cuscrului și ginerului, este plin� de scene picante și poate deveni un scenariu de telenovel�, ceea ce nu este tocmai domeniul meu.

- Nu anticipați, suntem abia la �nceputul lungii povestiri. Așadar, relația tat�-fiu �n familia Dobre-Sima se normalizeaz�, se str�nge, la fel și relația Gunther-Dobre-Sima cu fiica lui Voiculescu Dan, Camelia Voiculescu fiind și �n prezent cea mai mai bun� prieten� a Aurei Jaquelin Enciu. Nu am dreptul s� judec eu, dar nu pricep cum poate exista at�ta imoralitate �ntr-un singur grup de familii: unul combinat cu mama, fiul lui cu fiica ei � tata, la beție, cic� pomenea ceva și de sor�-sa -, finul cu nașa și nașa cu cine poate� Și poate! Nino, c�ruia, �ntre timp, i se face cadou una dintre cele mai mari firme de publicitate din Rom�nia, se mut� la Camelia, p�r�sind casa lui Jaqueline și a b�iețelului Damian, un copil care ba locuiește pe la Dan Voiculescu, ba pe la Camelia Voiculescu, ba pe la b�tr�na Enciu, dar și destul timp pe la Jaqueline. S� v� povestesc ceva amuzant și amar totodat�: Damian, dus s� vad� gr�dina zoologic� de la B�neasa, a remarcat inocent c� leii de la zoo sunt slabi și pric�jiți, nu ca �n filme� �n urm�toarea s�pt�m�n�, toți copiii pe care �i obl�duiește Dan Voiculescu, pentru imagine, au fost duși cu un jet �n safari privat, s� vad� cu ochii lor c� toți leii sunt schilozi, chiar și cei �n libertate. Iar dup� cum deja r�suflase, Camelia Voiculescu aștepta un copil, dac� nu cumva �ntre timp s-a n�scut, nu mai sunt la curent, dar și Jaqueline așteapt� un copil, probabil cu barbați diferiți. �n ultima mea vizita la Marcela Enciu a ap�rut și Aura Jaqueline Enciu. Ca o parantez�, eu eram �n copil�rie feblețea ei, v�rul de care s-a �ndr�gostit verișoara� Trecuser� anii� Afl�ndu-m� �n acea vizit� �n Rom�nia, am primit propunerea de a lucra �n firma Tornado, ca director cu un salariu de invidiat, dar am refuzat invoc�nd un motiv sentimental, �ns� recunosc, am dovedit tipul de lașitate mioritic�, invent�nd motive de refuz �n loc s� �i spun �n faț� �Marș, securisto !� Firma Tornado ascundea, probabil, o nou� rețea de spionaj sub acoperire.

- Rețin acest �probabil�, domnule Motz, am remarcat, de altfel, c� nu toate afirmațiile dumneavostr� sunt ferme, l�s�nd loc de �poate�, �pesemne�, � se pare c㔅 Dar, recunosc, cu puțin� insitenț� și abilitate se pot scoate la lumin� detaliile despre astfel de �afaceri�.

- V� informez, �n acest sens, c�, de la c�derea firmei Tornado și exilul lui Dobre-Sima �n ascunz�toarea din Rom�nia, Marcela Enciu face un soi de navet� �ntre țar� și Germania, ba la diferite t�rguri, ba la b�i și plaj�, dar cel mai neverosimil motiv al deselor c�l�torii, invocat de actualul ei iubit, este acela c� �n Germania se fac mai mereu reduceri de prețuri la nu stiu care magazin. Jenant dac� ne g�ndim la opulența lor și la faptul c� nu mai au afaceri cu Germania. Iar la doua vizite �n Germania, Marcela d� o fug� și �n Elveția. Probabil �ntreține leg�turile cu noua rețea, ori administreaz� restul vechii rețele l�sate de Dobre-Sima acolo.

- Sunt doar supoziții, domnule Motz, zvonuri, speculații� �Palabras�, vorba spaniolului, c� german� habar nu am.

- Da, dar prietenia Marcelei Enciu cu Voiculescu și fiica acestuia este o certitudine și este de nezdruncinat. Nici m�car schimbarea patului de c�tre Nino de la Aura Jaquelin Enciu la Cameluța Voiculescu nu �i �mpiedic� s� se viziteze și s� fie cu toții apropiați. De pild�, �n urm� cu patru-cinci ani, la o asemenea �ntrunire, tat�l meu a primit o ofert� de nerefuzat pentru un proiect de aproape un milion �n domeniul cadastr�rii. Tat�l meu este inginer de cadastru. Trebuia doar s� returneze, sub form� de bani negri, 10% din valoarea contractului� Așa se fac afacerile �n clan și �ntre familii�
(va urma)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție � Serviciul Teritorial Pitești efectueaz� urm�riri penale faț� de urm�torii, �n calitate de suspecți :

- NICOLESCU CONSTANTIN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Argeș și președinte al organizației județene a unei formațiuni politice, sub aspectul s�v�rșirii a dou� infracțiuni prev�zute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 - folosirea influenței sau autorit�ții funcției de conducere �ntr-un partid, �n scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una �n form� continuat� (14 acte materiale);
- DR�GHICI MIRCEA GHEORGHE, deputat �n Parlamentul Rom�niei � Camera Deputaților, sub aspectul complicit�ții la infracțiunea prev�zut� de art. 13 din Legea nr. 78/2000 - folosirea influenței sau autorit�ții funcției de conducere �ntr-un partid, �n scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, �n form� continuat� (14 acte materiale).

De asemenea, s-a dispus efectuarea �n continuare a urm�ririi penale faț� de un num�r de 28 primari și viceprimari la data faptelor, �n calitate de suspecți, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de abuz �n serviciu dac� funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit, �n form� continuat�, dup� cum urmeaz�:
- GEORGESCU ION, primar al orașului Mioveni, județul Argeș (9 acte materiale);
- DIACONU NICOLAE, primar al municipiului Curtea de Argeș, județul Argeș (10 acte materiale);
- RIZEA FLORIAN, primar al comunei Țițești, județul Argeș (2 acte materiale);
- MATEI GHEORGHE, primar al comunei Mih�ești, județul Argeș (3 acte materiale);
- ENE FLOREA, primar al comunei Moșoaia, județul Argeș și membru al unei formațiuni politice (2 acte materiale);
- POPA ION, primar al comunei St�lpeni, județul Argeș (3 acte materiale);
- IBRIC MARIAN, primar al comunei Leordeni, județul Argeș și membru al unei formațiuni politice (2 acte materiale);
- TUDOSE ELISAVETA, primar al comunei Coșești, județul Argeș și președint� a organizației teritoriale Coșești a unei formațiuni politice și consilier județean la data s�v�rșirii faptei (2 acte materiale);
- ȘTEFAN ION, primar al comunei Budeasa, județul Argeș și membru al unei formațiuni politice (2 acte materiale);
- VOICU DUMITRU, primar al comunei Micești, județul Argeș și președinte al organizației teritoriale Micești a unei formațiuni politice (4 acte materiale);
- CIORAN LUCIAN, primar al comunei Moz�ceni, județul Argeș (3 acte materiale);
- B�DULESCU ION, primar al comunei Mor�rești, județul Argeș (2 acte materiale);
- PUP�Z� � ROȘU SEVASTIAN, primar al comunei Stolnici, județul Argeș (3 acte materiale);
- DINCUȚ� DANIEL, primar al comunei Corbeni, județul Argeș (3 acte materiale);
- TARB� SEVER, viceprimar al comunei Dragoslavele, județul Argeș (2 acte materiale);
- SEC�REANU DUMITRU, primar al comunei D�mbovicioara, județul Argeș (3 acte materiale);
- LANGER NICOLAE, primar al comunei S�l�trucu, județul Argeș (2 acte materiale);
- P�TRAȘCU GHEORGHE, primar al comunei Lunca Corbului, județul Argeș și membru al unei formațiuni politice (2 acte materiale);
- CERN�TESCU GHEORGHE, primar al comunei Cuca, județul Argeș și președinte al organizației teritoriale Cuca al unei formațiuni politice (2 acte materiale);
- IATAGAN CONSTANTIN, primar al comunei Șuici, județul Argeș (2 acte materiale);
- CRISTESCU ALEXANDRU � ADRIAN, primar al comunei M�lureni, județul Argeș (2 acte materiale);
- MARIN ION, primar al comunei Stoenești, județul Argeș și membru al formațiunii politice (2 acte materiale);
- NICA VASILE, primar al comunei Valea Danului, județul Argeș (2 acte materiale);
- VIȘAN IONEL DRAGOȘ, primar al comunei Cotmeana, județul Argeș (2 acte materiale);
- PEPENEL NICOLAE - CORNEL, primar al comunei Bughea de Sus, județul Argeș (2 acte materiale);
- SIMION EMIL, primar al comunei Br�duleț, județul Argeș (3 acte materiale);
- BOȚ�RC� GHEORGHIȚ�, primar al orașului Topoloveni, județul Argeș (3 acte materiale);
- POȘTOAC� DAMIAN � ION, primar al comunei Mioarele, județul Argeș (2 acte materiale).

S-a dispus urm�rirea penal� faț� de 17 primari și directori, la data faptelor, �n calitate de suspecți, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de abuz �n serviciu dac� funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit (c�te un act material), dup� cum urmeaz�:
- BEREVOIANU CORNELIU, primar al comunei Nucșoara, județul Argeș;
- DOCHINOIU NICULAIE, primar al comunei Vedea, județul Argeș;
- ȚUC� GHEORGHE, primar al comunei Cocu, județul Argeș;
- CIOBANU MARCEL, primar al comunei Uda, județul Argeș;
- IVAN VASILE BEBE, primar al comunei B�bana, județul Argeș;
- ȘERBAN NICULAE, primar al comunei M�r�cineni, județul Argeș;
- B�L�ȘOIU AUREL, primar al comunei Rociu, județul Argeș;
- STOICAN GHEORGHE, primar al comunei Arefu, județul Argeș;
- DUMITRESCU MIHAIL, primar al comunei Merișani, județul Argeș;
- NICOLAE RADU, primar al comunei Negrași, județul Argeș;
- P�UNA MIRCEA, primar al comunei Muș�tești, județul Argeș;
- LUPU SORIN, primar al comunei Priboeni, județul Argeș;
- SM�DU NICOLAE, primar al comunei Domnești, județul Argeș;
- CIOFLAN IULIAN, director executiv la Agenției de Implementare a Proiectelor Argeș;
- P�DUREANU ION, primar al comunei Godeni, județul Argeș;
- UNGURENUȘ MIHAI, primar al comunei Corbi, județul Argeș;
- P�V�LOIU VIOLETA, director al Școlii Speciale Valea Mare, județul Argeș.

Totodat�, s-a dispus continuarea urm�ririi penale faț� de OAN� ONELA CARMEN și CATAN� AIDA PETRONELA, reprezentante ale SC European Project Consulting SRL București, sub aspectul s�v�rșirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz �n serviciu dac� funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit, �n form� continuat�.

�n cauz� exist� date și probe din care rezult� indicii rezonabile potrivit c�rora:

1. Nicolescu Constantin, �n calitate de președinte al Consiliului județean Argeș și totodat� de președinte al organizației județene a unei formațiuni politice, și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcțiile publice și politice deținute, �n scopul ajut�rii efective a unui magistrat de a ocupa o funcție de conducere �ntr-o instanț�, pe alte criterii dec�t cele ale competenței profesionale, cu ocazia concursului aprobat și organizat �n acest sens de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, �n perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009.

2. �n perioada anilor 2007-2010, ca urmare a influenței și a autorit�ții exercitate de c�tre NICOLESCU CONSTANTIN, at�t �n calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș, c�t și de președinte al organizației județene a unei formațiuni politice asupra unor primari, �n marea lor majoritate fiind membrii respectivei formațiuni politice), SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București a �ncheiat contracte de prest�ri servicii, av�nd ca obiect consultanț�, elaborare strategie local� și elaborare cereri de finanțare � implementare proiect, cu un num�r de 46 consilii locale ale unor orașe și comune din județul Argeș, Școala Special� Valea Mare, Agenția de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a județului Argeș (instituție subordonat� Consiliului Județean Argeș) și chiar cu Consiliul Județean Argeș.
Consiliile locale cu care agentul economic anterior menționat a �ncheiat 105 contracte sunt urm�toarele: Curtea de Argeș, Mioveni, Topoloveni, Țițești, Mih�ești, Moșoaia, St�lpeni, Leordeni, Coșești, Budeasa, Micești, Nucșoara, Moz�ceni, Mor�rești, Stolnici, Corbeni, Tigveni, Dragoslavele, D�mbovicioara, S�l�trucu, Lunca Corbului, Vedea, Cocu, Cuca, Uda, Șuici, M�lureni, Stoenești, B�bana, M�r�cineni, Valea Danului, Cotmeana, Bughea de Sus, Br�duleț, Rociu, Arefu, Cic�nești, Merișani, Negrași, Mioarele, Muș�tești, Priboieni, Domnești, Godeni, Corbi și Cepari.
Valoarea total� a celor 105 contractelor de prest�ri servicii �ncheiate �ntre SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București cu instituțiile publice și unit�țile administrativ teritoriale anterior menționate, �n perioada 2007-2010 este de cca. 3.786.804,5 lei, din care au fost efectuate pl�ți �n sum� total� de cca. 3.140.687,5 lei.
Din actele de urm�rire penal� aflate la dosarul cauzei rezult� indicii rezonabile c� marea majoritate a contractelor de prest�ri servicii au fost �ncheiate f�r� justificare, �n condițiile �n care comunit�țile respective, �n multe cazuri, nu au obținut niciun folos, contractele �n cauz� nefiind valorificate �n vreun mod, iar �n alte cazuri beneficiile �ncheierii unor astfel de contracte au fost modice, nefiind pe m�sura valorii contractelor și nejustific�nd sumele de bani pl�tite efectiv din bani publici c�tre SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București (firm� a c�rei reprezentanți aveau leg�turi de interes personal și de grup cu Dr�ghici Mircea Gheorghe).

S-a mai reținut și faptul c�, �n contextul �ncheierii și derul�rii �n condițiile frauduloase mai sus ar�tate a contractelor de prest�ri servicii de c�tre SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București cu instituții și autorit�ți publice din județul Argeș, Dr�ghici Mircea Gheorghe a �nființat SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING MANAGEMENT SRL Pitești, astfel �nc�t el și o rud� a sa s� poat� obține, �n mod facil și necuvenit, cu sprijinul nemijlocit al lui Nicolescu Constantin, foloase materiale, �n calitate de asociați ai firmei, �ntre cele dou� societ�ți fiind �ncheiat �n acest scop un contract av�nd ca obiect furnizarea consultanței.
�n perioada 01.10.2007- 31.12.2008, Dr�ghici Mircea Gheorghe a deținut și funcția de director al acestei firme care era administrat� de o rud� a acestuia.
Dr�ghici Mircea Gheorghe a avut calitatea de asociat unic al SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING MANAGEMENT SRL Pitești �n perioada 06.10.2008 � 20.10.2010, �n condițiile �n care, �n perioada de referinț�, �ncep�nd cu luna decembrie 2008 a deținut funcția de deputat.
Obținerea necuvenit� de foloase materiale at�t de c�tre SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL București c�t și de c�tre SC European Project Consulting Management SRL Pitești și implicit de c�tre asociații acestor societ�ți comerciale, a fost facilitat� de �ndeplinirea, �n mod defectuos, a actelor de serviciu de c�tre conduc�torii instituțiilor și autorit�ților publice respective, cu consecința producerii de pagube materiale acestor entit�ți.

Persoanelor menționate li s-a adus la cunoștinț� calitatea de suspect �n conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedur� penal�.

Facem precizarea c� efectuarea urm�ririi penale este o etap� a procesului penal reglementat� de Codul de procedur� penal�, av�nd ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, �n nici o situație, s� �nfr�ng� principiul prezumției de nevinov�ție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Personajul de leg�tur� �ntre Dana N�stase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui �offshore omenesc� pe nume Petre Ion � �un hub �n carne și oase� al afacerilor transpartinice. A fost b�gat la �naintare �n afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea rom�nilor, �ntr-un apartament comunist, la etajul 10, �n Drumul Taberei


investigatiicenzurate.wordpress.com/2014/02/27/personajul-de-leg...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

romanian.ruvr.ru/news



Putin-In-cazul-Ucrainei-Occidentul-a-trecut-limita



�Totul are limitele sale, iar �n cazul Ucrainei partenerii no�tri occidentali au dep�it limitele, s-au comportat grosolan, iresponsabil �i f�r� profesionalism�, a declarat Vladimir Putin, prezent�nd mesajul c�tre Adunarea Federal�.
Potrivit pre�edintelui, partenerii occidentali, �n�elegeau perfect c� �n Ucraina �i �n Crimeea tr�iesc milioane de ru�i.

�Cum este posibil s�-�i pierzi flerul politic �i sim�ul m�surii pentru a nu prevedea toate consecin�ele ac�iunilor tale. Rusia s-a pomenit la o limit� mai departe de care nu putea da �napoi�, a spus Vladimir Putin.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Unii se �ntreab� de ce nu a luptat pentru Crimeea armata ucrainean�. Al�ii, unde se va opri Putin �i dac� va mai r�m�ne ceva din actuala Ucrain�. To�i vor avea un r�spuns �n cele ce urmeaz�.
Dup� ani buni de �omaj, pe la jum�tatea lui 2013, companiei Ukroboronprom care reprezint� industria de Ap�rare a Ucrainei i s-a ivit o oportunitate uluitoare. Ca urmare a renun��rii de c�tre Rusia, la c�teva mari contracte (pentru a menaja India, cel mai mare importator al s�u), deja semnate �i care trebuiau onorate la termen. Contractele cu durata de trei-patru ani, �n valoare total� de 5 miliarde USD, vizau cu prec�dere blindate (cu seturi de motoare, cutii de transmisii �i alte piese de rezerv�), cele mai reprezentative fiind loturile de 110 de tancuri pentru Pakistan, 99 de tancuri pentru Etiopia, precum �i ma�ini de lupt� ale infanteriei pentru Irak �i Thailanda sau sisteme de artilerie autopropulsate pentru Armenia. Cum doar Ucraina produce tehnic� de lupt� similar� celei ruse�ti, Ukroboronprom a pus la treab� uzina Mali�ev din Harkov.
Drept urmare, �n 2013, Ucraina a ob�inut 1,4 miliarde USD din aceast� tran��. Ca s� �tim la ce ne raport�m, bugetul anual pentru Ap�rare al Ucrainei este de 1,8 miliarde USD. Iar capacitatea uzinei de la Harkov care se afl� �n estul Ucrainei este de-a dreptul ridicol de mic�. Numai c� responsabilitatea ap�r�rii terestre a zonei de sud-est a Ucrainei, care includea �i Crimeea, �i revenea Corpul 6 Armat� ucrainean, compus dintr-o brigad� de tancuri, trei brig�zi mecanizate, una de autotunuri �i una de para�uti�ti, numai bune de dezmembrat.

upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a2/Ukraine_topo_en.jpg

�n scriptele Corpului 6 figurau aproape 1.000 de blindate, iar generalii ucraineni au to�i nume precum Haiduc sau Basarab �i sunt rude cu to�i mini�trii numi�i politic �i dornici de o �pag� consistent�, la fel ca �i cei din Rom�nia. A�a c� 3/4 din blindatele Corpului 6 au ajuns �n curtea uzinei de la Harkov, unde au fost demontate, dezasamblate, tratate anticoroziv, echipamentele de pe unele fiind scoase pentru a fi montate pe altele care au urmat de urgen�� calea exportului.

www.reporterntv.ro/imagini/2014/03/04/big/92809.jpg

Dup� ce pre�edintele Ianukovici a asigurat Moscova c� respect� condi�iile ei pentru a primi �mprumutul de 15 miliarde USD, s-a sucit, trat�nd �n ascuns cu reprezentan�ii occidentali. Numai c� violen�ele de pe Euromaidan au escaladat �i tem�ndu-se de r�zbunarea lui Putin, mai mult dec�t de o lovitur� de stat a opozi�iei, Ianukovici a ordonat unit��ilor de blindate ale Corpului 13 Armat�, dispuse �n vestul Ucrainei, s� se deplaseze pe calea ferat� �i s� se dispun� �ntr-un dispozitiv de acoperire a grani�ei de est, sud-est a Ucrainei. Pentagonul a depistat din satelit manevra �i crez�nd c� armata inten�ioneaz� s� fie trimis� la Kiev, pe Euromaidan, l-a somat pe �eful de Stat Major al armatei ucrainene s� trimit� unit��ile �n caz�rmi. A�adar, SUA �n mod involuntar, au contribuit la alipirea Crimeii la Rusia prin �mpiedicarea manevrei armatei ucrainene �i acum, de ochii lumii, sunt nevoite s�-i sanc�ioneze pe ru�i.

Demonizat pe nedrept de Occident ca urmare a alipirii Crimeii, Vladimir Putin a fost obligat s� ia o decizie oarecum �n defavoarea Rusiei, protej�nd astfel popula�ia ��rilor de pe continentul european, de un dezastru nemai�nt�lnit.
La premizele enun�ate mai sus trebuie ad�ugat �i faptul c� moralul armatei ucrainene era �i este unul deosebit sc�zut, el fiind dependent de ne�ncrederea �n noua conducere politic� emanat� de Euromaidan, care s-a gr�bit s� numeasc� comandan�i fideli, de o incompeten�� crunt�, de absen�a motiva�iei materiale cuantificat� �n �nt�rzierile la plata soldei, de lipsa oric�rei preocup�ri �n schimbarea genera�iei de tehnic� din �nzestrare.
In plus, pre�edintele Putin ordonase declan�area unor aplica�ii militare la grani�a Ucrainei, cu unit��i ale Comandamentelor Strategice Vest �i Central. A�adar armata Rus� ar fi fost capabil� ca imediat dup� debarcarea lui Ianukovici de la putere, s� declan�eze f�r� nicio problem� o opera�ie ofensiv� pe teritoriul Ucrainei. �ntrebarea cheie este: de ce Putin n-a f�cut-o?
R�spunsul �l g�sim doar dac� schi��m caracteristicile cele mai probabile ale opera�iei ofensive �i consecin�ele care ar fi decurs din ea. �n primele 30 de minute Rusia ar fi fost �n m�sur� s� c�tige suprema�ia aerian� asupra �ntregului teritoriu al Ucrainei, �mpiedic�nd avia�ia ucrainean� s� decoleze. Ceea ce �nsemna c� armata rus� putea executa o masiv� manevr� pe vertical� cu desantul aerian, ocup�nd principalele puncte obligate de trecere din jum�tatea de est a Ucrainei (poduri, noduri de cale ferat� �i rutere, porturi, aeroporturi, etc.). Lipsa blindatelor din compunerea Corpului 6 Armat� ucrainean, le permitea trupelor terestre ruse�ti s� avanseze, chiar �i f�r� lupt�, �n estul, centrul �i sudul Ucrainei.
Dup� �ase ore de la declan�area ofensivei, armata rus� ar fi fost capabil� s� se instaleze la gurile Dun�rii, pe grani�a cu Rom�nia, av�nd deja f�cut� jonc�iunea cu contingentul rusesc de c�ti albastre din Transnistria, s� ajung� totodat� la por�ile Kievului, ocup�nd astfel mai mult de jum�tate din teritoriul Ucrainei. Numai c� odat� scurse cele �ase ore, Polonia care este condus� de politicieni imprevizibili �i obseda�i de a provoca un conflict cu Rusia, ar fi fost �n stare s� ia o decizie care ar fi condus la un dezastru imens �n �ntreaga Europ�. Armata polonez� �i termina concentrarea for�elor �i mijloacelor, intr�nd �n Ucraina. Articolul 5 al Tratatului NATO se refer� la sus�inerea unui stat membru doar �n condi�iile �n care teritoriul ei este invadat militar. �n 1999, �n Iugoslavia, NATO a dovedit c� nu respect� nicio reglementare interna�ional� c�nd e vorba de al�ii, acest lucru fiind �i mai vizibil ast�zi. �i datorit� apartenen�ei agresivei Polonii la NATO, pentru care organiza�ia are un plan de contingen�� sau de interven�ie, armatei poloneze care se angaja �n lupt� �n Ucraina, i-ar fi venit imediat �n ajutor unit��i germane �i americane sta�ionate �n Germania. Rom�nia, c�rei NATO i-a refuzat planul de contingen��, av�nd o armat� de men�inere a p�cii, chiar dac� ar fi vrut, nu avea cu ce s� intervin� �i nici nu era ap�rat� de nimeni.
�n condi�ii normale, armata polonez� nu pune nicio problem� ru�ilor. Totu�i, configura�ia terenului din vestul Ucrainei indic� un relief accidentat, mai greu accesibil dec�t �n est, ceea ce permite organizarea unei ap�r�ri mai eficiente, conduc�nd la mic�orarea ritmului de ofensiv� a armatei ruse. �i din acel moment Rusia pierdea ini�iativa, �n timp ce conflictul nu mai viza Ucraina, el transform�ndu-se �ntr-un r�zboi �ntre Rusia �i NATO. Care ar fi putut conduce la utilizarea limitat� a armelor nucleare de c�tre NATO, oblig�nd Rusia s� riposteze la un capitol la care ea este net superioar�.�i spre deosebire de majoritatea statelor NATO din Europa, Rusia, ca �i SUA, dispune de nenum�rate mijloace antibalistice de protec�ie, capabile s� neutralizeze armele nucleare NATO, lansate spre teritoriul s�u.


Mai mult: romanian.ruvr.ru/2014_03_22

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

aha !
tu faci promo ptr. vocea rusiei !

deci:

Termeni si conditii

Important pentru inceput
Site-ul www.9AM.ro



Drepturile patrimoniale de autor asupra textelor, comentariilor, mesajelor etc. publicate de dvs. pe Site se transfera asupra Siteului de indata ce dvs le postati. Dupa momentul afisarii acestora pe Site, dvs continuati sa detineti drepturile morale de autor asupra lor. Implicit, dvs aveti in continuare dreptul de a folosi acele texte in orice mod doriti. Prin afisarea sau publicarea oricaror texte, comentarii, mesaje etc. pe site dvs ne acordati o licenta limitata, neexclusiva de a folosi, modifica, arata in mod public, copia si distribui aceste texte.

............................................................................................................................................................

Prin transmiterea mesajelor dvs. catre sau prin intermediul oricarui mijloc de comunicatie, sunteti de acord ca dumneavoastra sunteti singurul responsabil si veti despagubi Site-ul pentru orice paguba, costuri sau limitari de profit care apar ca urmare a postarii, transmitereii sau referintei de catre dvs. a unor mesaje al caror continut incalca prevederile limitarilor de la paragraful precedent.



atentie la neatentie, babuska matrioska !

Serviciul ucrainean de Gr�niceri a blocat �n mod unilateral intrarea dinspre Crimeea, anun�� autorit��ile districtului federal Crimeea.
Din aceast� cauz� nu pot trece granița nici soldații ucraineni staționați �n Crimeea și care și-au exprimat dorința de pleca pe teritoriul Ucrainei.

�Scopul acestor acțiuni provocatoare sunt clare, și anume de a acuza autorit�țile din Crimeea c� �n mod forțat blocheaz� accesul, cre�nd, astfel, un focar de tensiune �n zona de frontier�, se mai spune �n comunicat.




Mai mult: romanian.ruvr.ru

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

De la: haakon, la data 2014-03-22 14:16:25aha !
tu faci promo ptr. vocea rusiei !

deci:

Termeni si conditii

Important pentru inceput
Site-ul www.9AM.ro



Drepturile patrimoniale de autor asupra textelor, comentariilor, mesajelor etc. publicate de dvs. pe Site se transfera asupra Siteului de indata ce dvs le postati. Dupa momentul afisarii acestora pe Site, dvs continuati sa detineti drepturile morale de autor asupra lor. Implicit, dvs aveti in continuare dreptul de a folosi acele texte in orice mod doriti. Prin afisarea sau publicarea oricaror texte, comentarii, mesaje etc. pe site dvs ne acordati o licenta limitata, neexclusiva de a folosi, modifica, arata in mod public, copia si distribui aceste texte.

............................................................................................................................................................

Prin transmiterea mesajelor dvs. catre sau prin intermediul oricarui mijloc de comunicatie, sunteti de acord ca dumneavoastra sunteti singurul responsabil si veti despagubi Site-ul pentru orice paguba, costuri sau limitari de profit care apar ca urmare a postarii, transmitereii sau referintei de catre dvs. a unor mesaje al caror continut incalca prevederile limitarilor de la paragraful precedent.



atentie la neatentie, babuska matrioska !

tot ceea ce ai reprodus din asa zisul contract intre un forumist si redactia 9am...nu este nimic altceva decat o incercare puerila de a se pune la adapost in caz de furt intelectual...un fel de-a spune ,,pai ce n-ai semnat''....,,acum vom castiga noi bani din creatiile tale''....nu sta in picioare acest asa zis contract in fata unei instante competente....assa ca draga tovarasele mai pune m,ana pe carte si lasa smecheriile internautice....semidoctule calificat care esti tu....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Partidul Liberal Democrat din Rusia a trimis autorit��ilor din Polonia, Rom�nia �i Ungaria o scrisoare �n care le propune s� �mpart� Ucraina de Vest.
�n acela�i timp, serviciul de pres� al partidului insist� asupra faptului c� nu este vorba despre o �mp�r�ire direct� a teritoriului ucrainean.
�Pur �i simplu am propus s� fie organizate referendumuri �n teritoriile �nvecinate cu Ucraina �i referendumuri similare �ntr-o serie de regiuni ucrainene, care anterior au apar�inut acestor ��ri�, a declarat Partidul Liberal Democrat din Rusia.
Pe site-ul partidului a fost publicat un text �n care se spune c� vestul Ucrainei a apar�inut istoric Poloniei, Rom�niei �i Ungariei.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Se pare c� Vestul inten�ioneaz� la modul serios s� rup� rela�iile cu Rusia. Summiturile G8 �i UE-Rusia au fost deja anulate. Bruxellesul suspend� contactele oficiale cu Moscova, iar SUA introduc noi sanc�iuni economice �mpotriva unor politicieni �i oameni de afaceri ru�i.

Oare aceste m�suri vor aduce dividente Occidentului?

Alipirea benevol� a Crimeii la Rusia, produs� �n urma voin�ei liber exprimate a locuitorilor din peninsul�, a dus la declan�area unei isterii anturuse�ti �n Occident. De altfel, nimeni nu �ncearc� s� argumenteze de ce unii (Kosovo, Sco�ia, Insulele Falkland) au dreptul s� organizeze referendumuri, iar al�ii nu, cum e cazul Crimeii.
Vestul se comport� ira�ional �i se supune �n mod necondi�ionat st�p�nului s�u, Washingtonului. �n aceste condi�ii, nu putem s� vorbim despre o independen�� a politicienilor europeni. SUA declar� c� Rusia trebuie s� se a�tepte la adoptarea �n coordonare cu alia�ii din UE a unor �m�suri economice mai distructive, care vor avea un impact considerabil asupra economiei ruse�.
Fire�te, Moscova a luat �i va lua �n continuare m�suri de retorsiune. Dar este oare rezonabil pentru UE �i SUA s� �nceap� un nou r�zboi rece? �i, c�t de departe se poate ajunge?

Potrivit expertului Aleksandr Mihailenko, �anularea summitul G8 nu avantajeaz� Rusia, deoarece este o chestiune de prestigiu. Dar, �n acela�i timp, este o lovitur� dat� celorlate �apte ��ri din acest grup �i statelor invitate la aceste reuniuni la nivel �nalt �n calitate de observatori. Cooperarea dintre ��rile noastre se dezvolt� intens. Este vorba, de exemplu, despre problemele securit��ii. Acum ele vor fi discutate �n absen�a Rusiei. �ntre timp, Moscova joac� un rol colosal �n procesul de solu�ionare a unei serii de probleme, precum dosarul nuclear al Iranului sau criza sirian�. Prin urmare, este pu�in probabil ca aceste probleme s� fie rezolvate, iar acest lucru reprezint� o amenin�are grav� la adresa securit��ii ��rilor occidentale�.
Lipsa de dialog �i de cooperare �ntre Rusia �i Occident nu avantajeaz� pe nimeni. Cel mai mult ar putea avea de suferit europenii, care depind de hidrocarburile ruse�ti. Apropo, americanii trateaz� problema cu indiferen��. Europa este pentru ei un fel de berbec �n lupta pentru dreptul de a r�m�ne �st�p�nul lumii� �i principalul ei poli�ist.
Pe 18 martie, pre�edintele Vladimir Putin, �n timpul discursului s�u de la Kremlin referitor la intrarea Crimeii �n componen�a Rusiei, a spulebrat dubiile unor asemenea for�e radicale. Se pare c� acest fapt a st�rnit reac�ii at�t de inadecvate �i de agresive la Washington. Dar s� nu uit�m de imensa pia�� rus� de desfacere �i de miile de companii occidentale care activeaz� pe teritoriul Federa�iei Ruse. Care va fi soarta lor?

Exper�ii ru�i cred c� europenii vor da dovad� de pragmatism �i se vor limita doar la impunerea unor sanc�iuni organiza�ionale.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

De la: gabigabi2, la data 2014-03-24 14:45:52asa- asa, baga mare !

asa, instiga matrioska dughinisto-putinisto-gagauza !
ia-te de mana cu ea, te reprezinta in toata splendoarea ta de cioloveca colhoznico-nostalgica!

De la: haakon, la data 2014-03-24 15:00:44

De la: gabigabi2, la data 2014-03-24 14:45:52asa- asa, baga mare !

asa, instiga matrioska dughinisto-putinisto-gagauza !
ia-te de mana cu ea, te reprezinta in toata splendoarea ta de cioloveca colhoznico-nostalgica!

hihihi, pune-ti mina-n cap, chelule ! ce repede pui botul....hihihi !

Dup� cum este cunoscut, Curtea European� de Justiție (CEJ) cu sediul �n Luxemburg a decis acum c�teva zile c� membrii cuplurilor gay vor beneficia de aceleași drepturi ca și membrii familiilor tradiționale �n toate statele din UE, chiar și �n acele state unde concubinajele gay nu sunt legalizate.
�n aceste condiții, decizia celor 25 de judec�tori ai CEJ devine obligatorie și pentru Croația, țar� �n care legalizarea c�s�toriilor �ntre persoane de același sex a fost dezavuat� acum c�teva s�pt�m�ni printr-un referendum. Ca s� nu mai vorbim de Rom�nia, o țar� �n care, conform Constituției, deciziile instanțelor judiciare comunitare sunt definitive și au aceeași forț� executorie ca și deciziile instanțelor naționale. Și iat� cum jurisprudența CEJ referitoare la un banal litigiu de munc� din Franța, jurisprudenț� care are forț� executorie �n tot spațiul UE, a transformat de jure UE-ul �ntr-un paradis gay (1).
�n opinia mea, jurisprudența CEJ prin care se legalizeaz� c�s�toriile intre persoane de același sex �n tot spațiul UE reprezint� o lovitur� de forț� f�r� precedent a plutocraților care conduc UE-ul, un act arbitrar, discreționar și total imoral care vizeaz� scoaterea �n afara legii, ca s� spun așa, a valorilor și a normelor culturale tradiționale, fie ele creștine sau necreștine. F�r� nicio exagerare, decizia a CEJ de a atribui aceleași drepturi cuplurilor gay ca și �n cazul familiilor tradiționale �ntr-un spațiu locuit de peste 500 000 000 de oameni, oameni care �n imensa lor majoritate nu au fost �ntrebați dac� sunt sau nu sunt de acord cu aceast� decizie, reprezint� un abuz incalificabil care vizeaz� �n ultim� instanț� nu doar profanarea, ci distrugerea definitiv� a culturii creștine europene. Oare ce fel de copil�rie va avea un copil european �nfiat de un cuplu gay? Un asemenea copil nu va avea nici Mam� și nici Tat� și nu va beneficia nici de iubire matern� și nici de iubire patern�. Și ce fel de societate este aceea �n care copii nu sunt doriți și iubiți ? Și ce fel de libertate este aceea �n care procesiunile creștine și love parade sunt egale �n fața legii?
Preocupați de criza din Ucraina și de cea din Orientul Mijlociu, liderii politici și liderii de opinie europeni nu au avut p�n� acum nicio reacție oficial� sau neoficial� faț� de legalizarea arbitrar� și discreționar� a c�s�toriilor gay. Deocamdat�, nici m�car Vaticanul nu a reacționat faț� de aceast� provocare imund� a Bruxelles-ului . �ns�, sunt absolut sigur c� aceast� t�cere reprezint� liniștea dinaintea furtunii. Oric�t de mult m-aș chinui, nu-mi pot imagina o Grecie resemnat� care s� permit� accesul unor punk-iste autohtone sau str�ine la Muntele Athos. Sunt convins c� grecii nu vor permite niciodat� așa ceva. La fel ca și rușii care și-au ap�rat cu eroism credința lor creștin-pravoslavnic� �n vremuri de cumplit� teroare iluminist� și și-o ap�r� și acum lupt�nd cu curaj �mpotriva celor care vor s� globalizeze necredința, nici grecii nu vor accepta legalizarea c�s�toriilor gay și blasfemierea credinței lor creștin-ortodoxe. Sunt la fel de sigur c� nici ungurii și nici croații nu vor accepta legalizarea c�s�toriilor gay, oric�t de mult i-ar amenința sau șantaja Bruxelles-ul. Și cum ar putea accepta Vaticanul ca UE-ul catolic s� devin� un paradis gay?
�n acest context, este evident c� UE-ul se va diviza �n trei zone. O zon� gay, o zon� necreștin�, al c�rui nucleu dur este format din Olanda și Franța. Paradoxal, nu? O țar� cu o cultur� tradițional� �ntemeiat� pe creștinismul reformat și o țar� cu o cultur� tradițional� creștin-catolic� reprezint� �n acest moment principalii piloni ai Europei gay. Mai mult, �n Franța prostituția este ilegal�, iar homosexualitatea este discriminat� pozitiv! Cum este posibil așa ceva? Pe de alt� parte, este la fel de evident c� multe ț�ri din UE nu vor renunța la cultura lor tradițional� de tip creștin și vor arunca la lada de gunoi a istoriei sentința CEJ. Așa cum am menționat, sunt convins c� liderii acestei Europe creștine vor fi Grecia, Ungaria și Croația. �n sf�rșit, va apare și o a treia Europ�, o Europ� care nu va contesta din diverse motive decizia CEJ, dar nu o va aplica dec�t prin constr�ngere.
Dar cum se va poziționa Rom�nia �n aceast� tripl� Europ�? �n opinia mea, apartenența sau neapartenența Rom�niei la Europa creștin� sau la cea necreștin� implic� o tripl� decizie: decizia poporului rom�n, decizia conduc�torilor Rom�niei și decizia clericilor din Biserica Ortodox� Rom�n� (BOR). �n primul caz, sunt convins c� marea majoritate a rom�nilor nu �și vor abandona niciodat� cultura lor tradițional� �ntemeiat� pe creștinismul ortodox. �n cel de al doilea caz, sunt convins c� actualii lideri politici de la București vor accepta f�r� nici o �mpotrivire sentința CEJ, mim�nd de ochii lumii atitudini și conduite anti-gay. �n caz contrar, șefii lor de la Washington și de la Bruxelles �i vor �nlocui, la fel ca �n perioada fanariot� a istoriei Rom�niei, cu alții și mai lipsiți de scrupule. Tot ceea ce s-a �nt�mplat �n ultimii 24 de ani confirm�, din p�cate, aceast� supoziție. Dac� cei care au condus Rom�nia �n ultimii 24 de ani nu ar fi fost at�t de lacomi și de obedienți, Rom�nia nu ar fi fost jefuit� �n halul �n care a fost jefuit� de tot felul de �binef�c�tori� de la Washington și de aiurea. Pe de alt� parte, dac� acești conduc�tori nu ar fi fost at�t de șantajabili, Rom�nia nu s-ar fi procopsit cu baza de la Deveselu, o baz� care de c�teva zile a devenit una din țintele permanente ale rachetelor rusești. �n sf�rșit, �n opinia mea atitudinea clericilor din BOR referitoare la interzicerea legifer�rii c�s�toriilor gay �n Rom�nia nu a fost și nu este suficient de curajoas� pentru a determina conduc�torii de la București s� nu accepte decizia CEJ.
�n acest context, este evident c� liderii de la București vor accepta necondiționat decizia CEJ deoarece sunt doar niște marionete incapabile s� se �mpotriveasc� c�t de c�t Washington-ului și Bruxelles-ului. Desigur, pentru a nu �nregistra pierderi electorale, acești lideri aflați la putere sau �n opoziție nu vor include pe nici o agend� electoral� problematica legaliz�rii c�s�toriilor gay. Cu toate c� va fi mult mai nuanțat�, mai �bizantin�, sunt convins c� reacția clerului din BOR nu va fi foarte diferit� de cea a politicienilor. M� �nșel cumva? Nu cred. Ce s-a �nt�mplat acum c�teva luni c�nd Crin Antonescu a propus o norm� constituțional� care s� interzic� c�s�toriile persoanelor de același sex? Pur și simplu media a fost asfixiat� de cericii din BOR care au salutat inițiativa lui Crin Antonescu, au l�udat heterosexualitatea și au pus la st�lpul infamiei homosexualitatea. Dar, nu-i așa?, �n Rom�nia orice minune ține doar trei zile. Exact dup� trei zile Crin Antonescu a fost tras de urechi de ambasadorul SUA de la București și a eliminat imediat din proiectul de modificare a Constituției prevederea menționat�. Iar clericii din BOR s-au �ntors cuminți la treburile lor și au renunțat la cruciada anti-gay.
Acestea sunt datele unei probleme cruciale pentru toate statele din UE pe care m-am str�duit s� o prezint �n toat� complexitatea sa și c�t mai succint posibil. Evident, cazul Rom�niei și al Bulgariei implic� circumstanțe agravante comparativ cu celelalte state din UE. De ce? Pentru c�, așa cum spune Ion Marin Alm�jan, un binecunoscut scriitor b�n�țean, �rom�nii tr�iesc cu pistolul la t�mpl� din momentul intr�rii �n UE� și asta nu pentru c� le place ruleta ruseasc�. Nu, �n nici un caz. Dup� cum se știe, rom�nii și bulgarii au fost primiți �n UE la spartul t�rgului. Din acel moment, at�t rom�nii, c�t și bulgarii au �nceput s� tr�iasc� cu pistolul la t�mpl�. Ca s� supraviețuiasc� au trebuit s�-și v�nd� pe mai nimic p�m�ntul, capitalul și forța de munc�. �Toate acestea s-au f�cut cu pistolul la t�mpl� și cu c�rd�șia interesat� a unor iude. Cine are �n m�n� acest pistol? Unii spun c� degetul pe tr�gaci �l au companiile transnaționale, alții vorbesc de complotul unor forțe oculte care conduc și hot�r�sc destinele lumii�(2). �n aceste circumstanțe, rom�nii sunt acum somați CEJ s� accepte legiferarea sodomiei. Nu sunt profet, dar sunt convins c� rom�nii nu se vor teme de aceste somații sau de altele asem�n�toare și nu vor renunța pentru nimic �n lume la valorile perene ale creștinismului ortodox. Pentru c�, �n opinia mea, renunțarea la aceste valori ar �nsemna dezumanizare și dispariție.

Bibliografie

1. Curtea European� a echivalat parteneriatul homosexual cu c�s�toria tradițional�, Vocea Rusiei, 16 decembrie 2013.

2. Ion Marin Alm�jan, Rom�nia cu pistolul la t�mpl�, Editura DAVID PRESS PRINT, Timișoara, 2103, p. 7.

romanian.ruvr.ru/

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

De la: 9am178165, la data 2011-01-13 19:03:27

De la: OSTASUL, la data 2011-01-13 18:58:55Exista solutie ?

Sa-i schimbe, e simplu!!! In fond, poporul e singurul indreptatit sa-i schimbe pe cei pe care i-a desemnat ca si conducatori, daca acestia s-au dovedit nevrednici!!!
POPORUL ESTE SINGURUL SUVERAN INTR-O DEMOCRATIE, conducatorii sunt doar niste administratori desemnati de el.

Cunoscutul speculant, oligarh și activist politic George Soros a anunțat un plan prin care intenționeaz� s� �pedepseasc� Moscova pentru acțiunile de �sfidare� a Vestului.
Spre surprinderea susțin�torilor lui Soros, Washington-ul nu se gr�bește s� aplice planul, fiind probabil conștient de faptul c� șansele ca el s� reușeasc� sunt destul de reduse.
Agenția Bloomberg relateaz� esența �planului Soros�: SUA ar trebui s� v�nd� petrolul acumulat �n Rezerva Strategic� de Petrol cu scopul de a pr�buși prețul la petrol pe piețele globale. Oligarhul american consider� c� o astfel de pr�bușire ar distruge economia Rusiei și ar aduce bugetul rus �n zona unui deficit insurmontabil. �n fond, �planul Soros� nu este altceva dec�t o reeditare a modalit�ții �n care au fost pr�bușite veniturile URSS �n anii 1980. Din p�cate pentru radicalii americani, rețetele de acum 30 de ani nu mai funcționeaz�.
Rusia are rezerve valutare �n valoare de peste 500 de miliarde de dolari, deci poate rezista la perioade prelungite �n care veniturile bugetare nu vor fi la nivelul aștept�rilor. Totodat�, statistica pieței globale a petrolului arat� c� SUA vor avea mari dificult�ți dac� vor �ncerca s� reduc� �n mod artificial prețul petrolului. Conform ultimelor date oficiale, Rezerva Strategic� de Petrol conține 695,9 milioane de barili de petrol. Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, producția de petrol la nivel global este de 84,82 milioane barili pe zi. Un calcul simplu arat� c� Rezerva Strategic� a SUA acoper� doar 8,42 zile de producție global�. Rusia produce aproximativ 10,9 milioane de barili pe zi, deci dac� SUA arunc� �n piaț� tot petrolul din rezerv�, America va putea �nlocui producția ruseasc� pentru doar 64 de zile. �n aceste condiții, orice modific�ri de preț induse de �planul Soros� vor fi de scurt� durat�, adic� vor dura cel mult c�teva luni. Reduceri temporare, fie și foarte drastice, a prețului mondial la petrol nu vor afecta bugetul Rusiei și cu at�t mai mult nu vor afecta stabilitatea economic� a ț�rii.
�n schimb, Moscova dispune de m�suri foarte eficiente prin care poate �pedepsi� Washington-ul �n cazul punerii �n practic� a �planului Soros�. At�t ministrul dezvolt�rii economice Aleksei Uliukaev, c�t și consilierul economic al președintelui Rusiei Serghei Glaziev au declarat c� Rusia va putea renunța la utilizarea dolarului american �n comerțul cu petrol și gaz. O asemenea m�sur� al reduce substanțial cererea de dolari �n afara SUA, afect�nd existența �petrodolarilor� care asigur� stabilitatea sistemului financiar american �nc� de la sf�rșitul anilor 1970. �n acest context, Moscova are la dispoziție și �opțiunea nuclear� care ar viza v�nzarea petrolului numai contra aur, distrug�nd efectiv schema de manipulare prin care b�ncile centrale și b�ncile private occidentale (Goldam Sachs, JP Morgan, etc) �ncearc� s� țin� sub control prețul metalelor prețioase.
Ideea de a sabota veniturile bugetului rus timp de c�teva luni ar putea fi tentant� pentru Washington, dar este improbabil ca liderii de la Casa Alb� vor fi de acord s� pun� �n pericol stabilitatea dolarului și a propriului sistem financiar doar pentru a face pe placul lui George Soros.



Mai mult: romanian.ruvr.ru/

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Marea Britanie inten�ioneaz� s� achizi�ioneze gaze naturale direct din Rusia, �n timp ce liderii UE amenin�� Moscova cu noi sanc�iuni.
Centrica, principalul furnizor de gaze naturale �i energie electric� dinMarea Britanie, ce de�ine compania British Gas, va �ncepe din octombrie importul direct de gaze din Rusia.

Produc�ia de gaze �n Marea Britanie scade anual cu 7%. �n prezent, �ara nu import� gaze direct din Rusia, livr�rile ruse�ti ajung�nd �n Marea Britanie via Germania �i alte ��ri europene.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)