Ce trebuie safaca un popor cind are conducatori incompetenti

Cu siguranta exista o solutie.

In primul rand, sa nu mai alegem aceeas oameni.

Chiar exista in momentul acesta o alternativa a clasei politice actuale :

https://www.facebook.com/Cristian.Nicolescu.CandidatPNR/

Solutii exista........ dar oare Romanii pot sa treaca si la actiune ?

Din pacate cei mai multi dintre ei nu se implica.

Astept orice sugestie, intrebare si recomandari pe :

https://www.facebook.com/Cristian.Nicolescu.CandidatPNR/

Suntem tineri, nu am mai facut politica in ultimii 7 ani si vrem sa facem ceva pentru Romania.

Proiectul ----- Partidul Noua Romanie ----- este un proiect inceput de la ZERO.

www.partidulnouaromanie.ro

Cum ne poti ajuta ? pentru a putea ajunge in Parlament si a reprezenta Romanii cu demnitate, avem nevoie de 200.000 de semnaturi.

Orice semnatura ne ajuta enorm.

Munca munca si iar munca, respect de sine, respectarea regulilor, si restul vine, viata in prezent este facila si pt cei care nu muncesc.

asa crezi ? sa speram ca asta ar fi solutia , desi s-a muncit si pina acum ....!

daca tot e ziua EMINESCU, merge'un vers ptr. tema acestui topic :
"sa-i imparti in doua cete :
in nebuni si in misei ....
sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni" !

Adrian Severin: Epistola sf�ntului ambasador Klemm c�tre rom�ni




Perplexitate, team�, revolt�, durere, dispreț, mil�, ilaritate, disperare� Acestea sunt c�teva dintre ingredientele cocktailului de sentimente insuflate de fabuloasa epistol� a Excelenței Sale, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii �n Rom�nia, domnul Hans Klemm, transmis� unui rom�n fictiv cu numele James Bond.
Am fost avertizat c� dac� voi da expresie public� amintitelor sentimente soarta mea nu va fi deloc bun� și pentru o clip� m-am speriat. Mi-a ap�rut atunci �naintea ochilor imaginea lui Corneliu Coposu care spunea c� faț� de suferințele �ndurate de acest neam pentru a supraviețui cu demnitate, c�țiva ani de pușc�rie nu conteaz�. Mi-am amintit și cuvintele Președintelui american Franklin-Delano Roosevelt care avertiza c� �n situații limit� singurul lucru de care trebuie s� ne fie fric� este frica �ns�și. Cu acestea �n cuget am �nceput s� scriu.

1. Perplexitatea mea are dou� cauze. Pe de o parte, descoperirea faptului c� reprezentantul cel mai �nalt al Americii pe l�ng� una dintre națiunile cele mai pro-americane din lume, nu știe nimic și dac� știe nu �nțelege nimic despre cine este, ce ap�r� și pentru ce lupt� aceast� națiune. Pe de alt� parte, reconfirmarea faptului c� Ambasadorul SUA �n Rom�nia lucreaz� cu h�rnicie �mpotriva intereselor ț�rii sale aici.

Este uluitor s� constați c� SUA au trimis �n Rom�nia un ambasador care nu �nțelege diferența �ntre modul de formare a națiunilor central-europene � pe criteriul etnic și pe baza unui trecut comun � și cel �n care s-a format națiunea american� � pe criteriul civic și pe baza unui proiect de viitor comun. Istoria statelor europene este lung� și f�r� aportul ei identitar viitorul este de neimaginat. Istoria SUA este scurt� și de aceea, memoria neav�nd obiect, imaginația se dezvolt� nestingherit� de constr�ngeri identitare. Orizontul european este fragmentat; cel american este global. Poate c� este mai pl�cut și mai eficient s� fii american dec�t european. Este mai confortabil s� poți spune c� patria ta este acolo unde �ți este bine (ubi bene ibi patria) dec�t s� vrei cu tot dinadinsul s� fie bine �n patria �n care str�moșii t�i și-au zidit casa. Nu le poți cere �ns� europenilor s� fac� saltul imposibil peste propria umbr� numai pentru c� tu nu ai umbr� și vrei ca toți s� �ți fie asemeni.
Cu privire la națiunea rom�n�, domnul ambasador nu știe c� naționalismul s�u a fost totdeauna de natur� geopolitic�, rom�nii urm�rind mereu s� �și consolideze securitatea iar nu s� �și afirme superioritatea faț� de alte comunit�ți etno-culturale. Creștinismul rom�nesc (și aici includ și cea mai mare parte a minorit�ților naționale) este inspirat de Dumnezeul iubitor și milostiv al Noului Testament iar nu de cel r�zboinic și r�zbun�tor al Vechiului Testament cu care au venit �n bagaje pionierii americani. Biserica ortodox� rom�n� este o biseric� apostolic� și prin aceasta aristocratic�, respectiv una tolerant� și laic� (sic!), lispit� de tentații politice sau practici prozelitiste, cum este cazul majorit�ții confesiunilor americane. Ca stat, deși fondat� pe principiul naționalit�ților, Rom�nia este ast�zi o națiune civic�, secular� și multicultural�. �n mod tradițional ea este un spațiu de imigrare iar nu de emigrare (cu excepția relativ� a ultimei jum�t�ți de secol), care nu se teme de str�ini tocmai �ntruc�t i-a asimilat �n mod pașnic pe toți cei care s-au stabilit pe teritoriul ei. C� au venit aici duc�nd �n m�n� ramura de m�slin sau au cerut p�m�nt și ap�, toți str�inii ajunși pe ceea ce este ast�zi teritoriu rom�nesc, s-au f�cut, vorba poetului, o ap� și-un p�m�nt. �n felul ei Rom�nia este un creuzet cultural (melting pot) ca și America, cu mențiunea c� �n el nu se topesc și se amestec� identit�ți diferite ci identit�țile sosite mai t�rziu se integreaz� �ntr-un fond preexistent care astfel se transform� mereu r�m�n�nd �n esenț� același (sic!). Spre a-și feri supușii de o asemenea asimilare, Imperiul Otoman le-a interzis musulmanilor s� se stabileasc� la nord de Dun�re, �n Principatele danubiene, s� �și �ntemeieze aici afaceri sau s� �și construiasc� moschei. De aceea peisajul rom�nesc nu este marcat de prezența pitoreasc� a minaretelor, cum se �nt�mpl� �n Balcani. �Visul rom�nesc� a fost pacea; spre deosebire de �visul american� care a fost dominația.
Dac� ar fi știut toate acestea, domnul ambasador al SUA ar fi �nțeles c� actuala problem� a refugiaților arabo-musulmani nu are pentru rom�ni caracter cultural ci ține de securitate. �n consecinț� ea nu are a fi rezolvat� �n termeni morali ci din perspectiv� geopolitic�. A o aborda din alt unghi este egal cu a le spune rom�nilor c� parteneriatul strategic rom�no-american nu valoreaz� doi bani. Or, dezam�girea rom�nilor și americano-scepticismul subsecvent ei sunt �n defavoarea Americii, mai ales �n contextul celui de al treilea r�zboi mondial �n curs de desf�șurare.

2. Sentimentul de team� are și el dou� rațiuni.

�n primul r�nd, convingerea c� antiamericanismul �n creștere galopant� al rom�nilor, pe focul c�ruia toarn� gaz prin panseurile sale �nsuși ambasadorul american, reprezint� o grav� amenințare la adresa securit�ții naționale a Rom�niei.
�n al doilea r�nd, teama descinde din revelarea faptului c� planul SUA nu ar fi acela de a avea �n Rom�nia, cu bunele și relele ei, un partener strategic ci de a demola identitatea �vechii Rom�nii� pentru ca pe ruinele ei s� cl�deasc�, dup� expresia dlui Klemm, �o nou� Rom�nie�; nu neap�rat islamic� ci anațional� și prin asta neeuropean�. Aceast� Rom�nie nu este descris� de ambasadorul american de manier� afirmativ�, substanțial� și pozitiv�, ci de manier� exclusiv�, procedural� și negativ�. �Noua Rom�nie� nu ofer� ci exclude � exclude �corupția�, adic�, potrivit Codului lui Klemm, pe toți cei care ap�r� identitatea și interesele �vechii Rom�nii� � și nu zidește ci ordoneaz� � adic� instaureaz� teroarea statului așa zis de drept, prin care știm deja c�, �n virtutea aceluiaș Cod, se �nțelege �complexul militar-judiciar� fundamentat pe concepții autoritar-populiste, care se �nv�rte �n jurul axei DNA-SRI.
Analiz�nd mesajele simbolice ale recentului bilanț al DNA am dovedit c� acest� instituție și universul al c�rui centru este, dezvolt� o mentalitate de tip totalitar. Nu mai revin asupra argumentelor. Cum atunci c�nd vorbește de �stat de drept� dl Klemm totdeauna la acest univers se refer�, �nțelegem ce are �n vedere atunci c�nd ne spune c� proiectul �noii Rom�nii� are ca obiectiv principal omnipotența �statului de drept�. Dac� Lenin se pare c� dorea s� organizeze statul ca pe o pușc�rie perfect� �n care urmau a fi reduși la neant dușamnii de clas� ai proletariatului, �statul de drept� al domnului Klemm, inspirat de ideologiile dreptei radicale, ambiționeaz� realizarea unui cadru similar dar pentru exterminarea dușmanului de ras�. Nu este vorba de ras� �n �nțelesul etnic, c�ruia naziștii �i d�deau o conotație biologic�, ci �n �nțeles cultural. Tot ereditatea este �n discuție dar nu cea biologic� ci cea cultural�. Iat� ce ni se preg�tește. S� spunem lucrurilor pe nume.
3. Sursele revoltei faț� de acest mesaj sunt multiple. Cum s� nu te revolți atunci c�nd �l vezi pe ambasadorul american c� �ți vorbește sf�tos despre statul de drept, �n timp ce �ncalc� f�r� remușc�ri normele dreptului internațional codificate �n Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice dintre state?! Cum s� nu te cuprind� o sf�nt� indignare c�nd același domn te �ndeamn� s� �i primești cu c�ldur� și chiar s� �i naturalizezi cu generozitate pe imigranții arabo-musulmani, la numai c�teva s�pt�m�ni dup� ce tot el ne explica cu aceeași convingere c� ridicarea vizelor de c�l�torie pentru rom�ni �n SUA este exclus� și �n timp ce țara sa a �n�lțat un zid (asem�n�tor celuiconstruit de comuniști la Berlin �n timpul R�zboiului Rece) pentru a opri imigrația mexican�!? (Imigrație care �nseamn� de fapt revenirea mexicanilor pe p�m�nturile de unde au fost izgoniți prin forța armelor de nobilii �naintași ai dlui Klemm.) Cum s� nu ți se urce s�ngele la cap c�nd reprezentantul SUA ne �ndeamn� s� c�ut�m un Einstein printre s�rmanii refugiați arabi fugiți din calea haosului ucigaș pe care tocmai necugetata politic� american� l-a st�rnit dar nu sufl� o vorb� despre repatrierea Einstenilor rom�ni din Sillicon Valley, r�piți nou� �n detrimentul viitorului �vechii Rom�nii�!? Cum s� nu te apuce nebunia c�nd cel care zi de zi �i �ndeamn� pe rom�ni s� se urasc� �ntre ei, s� �și renege conduc�torii și s� �și distrug� elitele, le cere s� �i iubeasc� pe str�ini?! Nerușinarea se pare c� nu are margini.
4. Textul ambasadorului Klemm este pentru mine și o surs� de imens� durere. Sunt inițiatorul parteneriatului strategic rom�no-american. Ideea acestui parteneriat s-a n�scut �n biroul meu de la Ministerul Afacerilor Externe, �n discuțiile cu consilierii mei și ea a fost dus� de mine la Washington cu prilejul vizitei efectuate acolo �n aprilie 1997. Atunci am afirmat o dorinț� care sintetiza o �ntreag� filosofie politic�: �prefer ca Rom�nia s� devin� membru NATO ca partener strategic al SUA dec�t s� devin� partener strategic al SUA ca membru NATO.� Tot atunci � și de atunci �ncoace f�r� �ncetare � le-am spus compatrioților mei c� parteneriatul cu SUA reprezint� principala garanție a securit�ții noastre și c� dac� nu dorim ca marile puteri euro-atlantice și euro-asiatice s� fac� tot felul de tranzacții peste capul nostru și pe seama noastr� (aceasta incluz�nd strivirea noastr� �n cleștele geopolitic ruso-german), este esențial s� menținem o relație special� cu Washingtonul, bazat� pe inserarea util� a Rom�niei �n strategia american� din regiunea M�rii Negre și la gurile Dun�rii. Aceste idei, analizate și acceptate de principiu cu omologul meu, Secretarul de Stat Madeleine Allbright, și adjunctul acesteia, Strobe Talbott, au fost confirmate odat� cu vizita oficial� a Președintelui Bill Clinton la București, �n iulie 1997, și transpuse �n limbaj tehnic prin documentul convenit de mine cu asistentul Secretarului de Stat, Mark Grossman, tot la București, �n toamna aceluiaș an. La baza parteneriatului așezasem cu m�ndrie și speranț� cei patru �C�: comunicare, consultare, concertare, cooperare. Ulterior aveam s� coprezidez �mpreun� cu fostul Secretar american al ap�r�rii, William Perry, Comitetul de acțiune al parteneriatului strategic rom�no-american.
Ce poate fi mai dureros dec�t s� vezi un asemenea proiect n�ruindu-se sub povara aroganței, frivolit�ții, stupizeniei și iresponsabilit�ții strategice dovedite de urmașii celor care l-au construit?! Ce poate fi mai trist dec�t constatarea c� �parteneriatul celor patru C� se transform� �ntr-un jalnic protectorat care nici m�car nu urm�rește salvarea Rom�niei istorice ci �nlocuirea ei cu o �nou� Rom�nie� f�r� trecut și vitregit� de identitate, proiectat� �n laboratoare nerom�nești, inspirat� de modele nerom�nești și croit� dup� interese str�ine națiunii rom�ne autentice?! Ce poate fi mai tragic dec�t sentimentul c� ți-ai �mpins compatrioții pe un drum care risc� s� �i duc� spre neant, spre dispariția din istorie sau, �n cel mai bun caz, spre r�m�nerea la periferia istoriei ca o națiune-surogat?! V� asigur c� este o durere at�t de mare �nc�t nici o alta nu mai conteaz� și nici o amenințare nu mai sperie.
5. De unde vinde disprețul? Excelența Sa vorbește rom�nilor pe un ton profesoral. Le d� exemple din viaț�. Spune ce le lipsește. �i �ndeamn� s� fie buni și �nțelepți. Le explic� �pe �nțelesul lor� la ce sunt utili imigranții și de ce valul lor nu este o �invazie� ci o �oportunitate�.
Nu știu dac� dl. Klemm �și d� seama dar proced�nd astfel el ofenseaz� inteligența unui �ntreg popor și abuzeaz� de ospitalitatea sa. Bun�voința afișat� ostentativ nu este dec�t ipocrizie. Reacția faț� de asemenea prelegeri moraliste nu poate fi dec�t aceea de dispreț.
Dincolo de atari aspecte, nu poate sc�pa atenției o presupus� subtilitate. Ambasadorul american face apel la mila rom�nilor faț� de cei izgoniți de nevoi existențiale de pe melagurile lor natale, spre a aluneca ușor de la ideea ca aceștia s� fie g�zduiți �n Rom�nia la aceea ca ei s� fie naturalizați �n Rom�nia. Soluția preconizat� nu este așadar provizorie ci definitiv�. Acești noi cet�țeni rom�ni, ne �nvaț� domnul Klemm, nu numai c� vor contribui la construirea unei economii rom�nești vibrante ci și la f�urirea unei culturii rom�nești tot at�t de vibrante. Cum, spre deosebire de economie, care are legi universale și beneficiaz� de tehnologii globalizate, cultura este un mod specific de a crea valori și de aceea confer� identitate unei națiuni, rezult� c�, de fapt, ni se sugereaz� c� rom�nii trebuie s� renunțe la actuala lor identitate; c� actuala cultur� rom�neasc� ar trebui s� se sting� pentru a face locul unei alte culturi. Lucru perfect coerent cu teza �noii Rom�nii�, precum și cu aceea a distrugerii, inclusiv prin condamn�ri penale și �ncarcer�ri, a elitelor Rom�niei vechi.Afl�m astfel de unde vine ideea �reset�rii �ntregii clase politice rom�nești� strigat� �n mod spontan de niște �tineri frumoși și liberi� dar sp�lați pe creier, ap�ruți din neant și disp�ruți tot acolo, ale c�ror �juste doleanțe� privind �nlocuirea unui guvern democratic cu unul tehnocratic au fost susținute public de ambasadorul SUA.
Venite din partea unui inamic, asemenea șmecherii subversive sunt de �nțeles. C�nd ele sunt opera unui aliat, se numesc tr�dare și trebuie s� li se r�spund� cu �ntregul dispreț cuvenit tr�d�torilor.
6. Domnul Hans Klemm mi-a trezit, �ns�, și mila. Cred c� pe undeva el este de bun� credinț�. Asta �n sensul c� face r�ul cu convingerea c� face bine. At�ta știe, at�ta �nțelege, at�ta spune.
Domnia sa face parte dintre aceia care sunt convinși c� pe lume este doar at�ta lumin� c�t� intr� pe fereastra casei. De aceea nici nu și-a dat seama c� prin spusele sale �i va ambarasa nu numai pe americanofobi ci și pe americanofili; ba chiar și cozile de topor n�imite din Rom�nia care, iat�, s-au limitat la a difuza sec și f�r� comentarii ��nv�ț�turile� domnului Klemm ca pe un simplu editorial, deci ca pe produsul unui gen literar prin care autorul comunic� liric exclusiv opinii personale.
La urma urmelor ambasadorul are dreptate c�nd spune c� imigranții aduc cu ei energii proaspete, imaginație, inițiativ�, forț� de munc�, spirit antreprenorial, �mbog�țind cu ele ț�rile �n care se așeaz�. C�nd o asemenea țar� este una ca Rom�nia, cu o populație r�rit�, �mb�tr�nit� și cam leneș�, un asemenea aport de resurse umane este o binefacere. Dac� accept�ndu-l ar�ți și empatie pentru niște b�tuți de soart� obligați s� �și p�r�seasc� vetrele str�bune și s� �și caute norocul printre str�ini, cu at�t mai bine. De ce atunci at�ta sup�rare? Aceasta nu poate fi dec�t propagand� antiamerican� pus� la cale de ruși sau eventual de nemți; nu-i așa? Virulența ei arat� c� �industria anticorupției� mai are mult de lucru și c� secția judec�toreasc� a DNA trebuie s� �și intensifice eforturile pentru a trimite la ghilotin� pe �teroriștii� care dinamiteaz� șantierul �Rom�niei americane�.
Instincul �mi spune c� domnul Klemm este un om onest și loial. El crede sincer c� ceea ce spune este purul adev�r și c� spun�ndu-l servește cu devotament pe cei care l-au trimis �n Rom�nia și interesele legitime ale ț�rii sale. De aceea muncește cu h�rnicie pentru a le explica rom�nilor ce așteapt� SUA ca ei s� fac� spre binele lor și al parteneriatului transatlantic. Cu c�t explic� mai mult, �ns�, cu at�t devoaleaz� mai mult proiecte de a c�ror malignitate nu este conștient și care �i �nstr�ineaz� pe rom�ni de acest parteneriat, altminteri, �n formula lui inițial� dar și �n condițiile actualelor raporturi internaționale de putere, at�t de necesar lor.
Aceast� contradicție �ntre iluzie și realitate, �ntre intenții și fapte, �ntre aștept�ri și rezultate, este sursa legitim� a unei imense tristeți.
7. Ea este �ns� și declanșatoarea unui imens hohot de r�s; c�ci originea comicului st� �n diferența dintre aparenț� și esenț�.
Domnul ambasador nu știe despre ce vorbește. Bun�oar� nu știe c� la contactul dintre civilizații diferite �nflorește corupția, crima organizat�, terorismul și traficul ilicit. Nu știe � sau a uitat, �ntruc�t corectitudinea politic� �i cere s� uite � c� imigranții europeni care au traversat Atlanticul cu poruncile Vechiului Testament �n suflet, nu s-au stabilit �n s�nul unei comunit�ți etno-culturale preexistente, ci și-au fondat coloniile (viitoarele SUA) pe un teren pustiit de b�știnași prin aceleași metode s�ngeroase prin care, �n antichitatea biblic�, evreii și-au luat �n primire �p�m�ntul promis�. Nu știe c� sintezele culturale necesit� secole spre a se realiza f�r� violenț� iar asta numai �n m�sura �n care aportul nou vine gradual și �n doze mici. Altminteri orice forțare alimenteaz� xenofobia, intoleranța, purificarea etnic�, genocidul și alte crime similare ce chiar dac� nu pot fi scuzate, pot fi explicate; c�ci r�ul, dup� cum spune Shakespeare, nu este �n stele ci este �n noi. Ar fi suficient ca domnul Klemm s� studieze istoria ț�rii de origine a familiei sale, Germania, pentru a o afla. Ca american de prim� generație probabil c� nu a f�cut-o; așa cum nu vor fi l�sați s� o fac� cu istoria patriei lor nici rom�nii de �ultim� generație� h�r�ziți a fi constructorii �noii Rom�nii�.
Nu știe dar vorbește domnul ambasador. Vorbește pentru c� nu știe. Mai cu seam� nu știe c� nu știe. Or, acest contrast dintre seriozitatea cu care vorbește despre ce nu știe crez�nd c� d�nsul știe iar noi nu știm, pe c�nd �n realitate noi știm dar d�nsul nu știe, provoac� o ilaritate de nest�p�nit. Mai ales la un popor care, potrivit lui Petre Țuțea, este trist (cum s� nu fii trist cu asemenea aliați?!) dar are mult umor. 8. Toate aceste sentimente se sintetizeaz� �ntr-unul de disperare. Aceasta are explicații multiple și oarecum contradictorii.
Nu ar fi corect s� nu spunem c� unele dintre aspectele relevate de ambasadorul Hans Klemm sunt juste.
Declinul demografic al Europei este o realitate. Europa are nevoie de s�nge proasp�t și energii noi. Cum demografia este mama istoriei, tendințele ei actuale pe �b�tr�nul continent� sunt �ngrijor�toare și impun schimbarea politicii �n domeniul azilului și imigrației. O politic� obligatoriu european� a c�rei adoptare a �nt�rziat nu din cauza Rom�niei ci a șovinismului bun�st�rii, specific democrațiilor decadente din Europa occidental�.
Este de asemenea adev�rat c� globalizarea este un fenomen natural și c� separarea strict� a națiunilor culturale nu mai este realist�. De altfel, �n istorie au disp�rut at�tea mari civilizații � cea asirian�, cea babilonean�, cea egiptean� etc. � iar omenirea a mers �nainte. �n m�sura �n care națiunile sunt un produs natural al istoriei ori cel puțin au fost impuse de nevoi ap�rute natural pe o anumit� treapt� a istoriei, ele nu pot fi menținute artificial, �mpotriva mersului istoriei. Solidaritatea uman�, pe deasupra frontierelor culturale care �n mod tradițional ne despart, este azi nu doar o țint� nobil�, de atingerea c�reia depinde pacea universal�, dar și o țint� posibil de atins. Aceast� idee st� la baza proiectului UE ca uniune de națiuni și de cet�țeni.
Deocamdat� este greu de conceput o lume �n care valorile morale abstracte iau locul intereselor � individuale sau naționale. Egoismul r�m�ne s� domine acțiunea oamenilor și a statelor. Nici o națiune nu poate l�sa garda jos �n asemenea condiții. Ceea ce se poate face este, �ns�, ca, prin gestiunea comun� a resurselor necesare dezvolt�rii, interesele naționale s� poat� fi definite de manier� convergent� �ntr-un context geopolitic comun iar competiția dintre națiuni s� fie moderat�, l�s�nd locul concurenței dintre persoanele private. Totodat�, este posibil ca egoismul exclusivist primitiv, de factur� tribal�, s� fie �nlocuit de solidaritate ca unic� form� de egoism inteligent.
Or, te apuc� disperarea c�nd vezi cum o dezbatere serioas�, rațional� și pozitiv� asupra tuturor acestor teme esențiale este compromis� prin intrarea unui elefant moralist �n magazinul de porțelanuri al multipolarismului asimentric global, amplific�ndu-i dezordinea și așa uriaș�.
Dup� cum tot disperare se naște la constatarea refuzului diplomației americane (sau poate numai a ambasadei SUA la București) de a lua contact cu toate segmentele societ�ții rom�nești pentru a le asculta și a �nțelege astfel mai bine realitatea rom�neasc�. �n loc s� primeasc� m�na �ntins� de c�tre rom�nii care iubesc America precum sarea �n bucate, dl ambasador Hans Klemm, asemenea unui Rege Lear american, prefer� s� se intoxice cu lingușirile �nșel�toare ale unor prieteni falși, �n spatele c�rora nu este exclus s� se ascund� chiar adversarul strategic de care se teme.
�n fine, la disperare te duce inacțiunea servil� a diplomației rom�nești. Nu este posibil ca v�z�nd cum principalul t�u parteneriat strategic se pr�bușește sau se transform� �ntr-un proiect neocolonial, s� r�m�i �n pasivitate cu un z�mbet complezent, sper�nd c� potopul va veni dup� plecarea ta. Domnul ambasador Klemm ar fi trebuit de mult invitat la MAE pentru o discuție clarificatoare. �n paralel, ambasadorul Rom�niei la Washington ar fi trebuit s� cear� audienț� la Secretarul de Stat John Kerry spre a-i exprima �ngrijorarea faț� de demersurile diplomației americane la București, demersuri susceptibile s� afecteze at�t securitatea Rom�niei c�t și interesele vitale ale SUA �n Europa oriental�. Sunt convins c� prin asemenea gesturi ceva s-ar putea �ndrepta. Nimeni nu ridic� �ns� un deget. Nimeni nu ajut� America s� �nțeleag� și Rom�nia s� se salveze. Ceea ce este exasperant.
De aceea, totul r�m�ne pe umerii societ�ții civile sau mai ales la voia hazardului unor lu�ri de poziție izolate precum cea de faț�.

Știu c� acest text va trezi reacții murdare. Echipa de zgomote a forțelor �ntunericului va s�ri s� spun� c� sunt agent al Rusiei, c� sunt corupt, c� sunt naționalist și xenofob, c� nu știu formula apei, c� sunt conspiraționist, c� sunt nepotul lui Brucan sau al mai știu eu cui, un hybris f�r� principii care se sinucide numai pentru a atrage atenția asupra sa. Eu care am creat parteneriatul rom�no-american; eu care am redactat Declarația de la Oradea privind Rom�nia civic� și multicultural�; eu care am denunțat printre primii corupția de sistem din Rom�nia și de corupt ce am fost am r�mas printre cei mai s�raci oameni politici rom�ni, al c�rui nume nu se g�sește �n nici una dintre rețelele de pr�d�tori vinovați de pauperizarea ț�rii.

Toate acestea nu conteaz�. Fiecare are o viaț� și aceast� viaț� este arma cea mai puternic� prin care poate �nfr�nge r�ul. Nimic nu poate alunga mai eficient tenebrele și mobiliza mai mult forțele binelui dec�t acceptarea senin� a crucii. De aceea, pentru a-i convinge pe rom�ni s� nu se team� ci s� se ridice �n ap�rarea identit�ții, demnit�ții și libert�ții lor, am spus ceea ce am spus. Dixit et salvavi animam meam (am spus și astfel mi-am salvat sufletul).

,,.........
Știu c� acest text va trezi reacții murdare. Echipa de zgomote a forțelor �ntunericului va s�ri s� spun� c� sunt agent al Rusiei, c� sunt corupt, c� sunt naționalist și xenofob, c� nu știu formula apei, c� sunt conspiraționist, c� sunt nepotul lui Brucan sau al mai știu eu cui, un hybris f�r� principii care se sinucide numai pentru a atrage atenția asupra sa. Eu care am creat parteneriatul rom�no-american; eu care am redactat Declarația de la Oradea privind Rom�nia civic� și multicultural�; eu care am denunțat printre primii corupția de sistem din Rom�nia și de corupt ce am fost am r�mas printre cei mai s�raci oameni politici rom�ni, al c�rui nume nu se g�sește �n nici una dintre rețelele de pr�d�tori vinovați de pauperizarea ț�rii.

Toate acestea nu conteaz�. Fiecare are o viaț� și aceast� viaț� este arma cea mai puternic� prin care poate �nfr�nge r�ul. Nimic nu poate alunga mai eficient tenebrele și mobiliza mai mult forțele binelui dec�t acceptarea senin� a crucii. De aceea, pentru a-i convinge pe rom�ni s� nu se team� ci s� se ridice �n ap�rarea identit�ții, demnit�ții și libert�ții lor, am spus ceea ce am spus. Dixit et salvavi animam meam (am spus și astfel mi-am salvat sufletul).''



LA MULTI ANI, ROM�NE! Sa fii binecuvantat impreuna cu toti ai tai! Nimic fara Dumnezeu!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2017-01-24 11:03:39,,.........
Știu c� acest text va trezi reacții murdare. Echipa de zgomote a forțelor �ntunericului va s�ri s� spun� c� sunt agent al Rusiei, c� sunt corupt, c� sunt naționalist și xenofob, c� nu știu formula apei, c� sunt conspiraționist, c� sunt nepotul lui Brucan sau al mai știu eu cui, un hybris f�r� principii care se sinucide numai pentru a atrage atenția asupra sa. Eu care am creat parteneriatul rom�no-american; eu care am redactat Declarația de la Oradea privind Rom�nia civic� și multicultural�; eu care am denunțat printre primii corupția de sistem din Rom�nia și de corupt ce am fost am r�mas printre cei mai s�raci oameni politici rom�ni, al c�rui nume nu se g�sește �n nici una dintre rețelele de pr�d�tori vinovați de pauperizarea ț�rii.

Toate acestea nu conteaz�. Fiecare are o viaț� și aceast� viaț� este arma cea mai puternic� prin care poate �nfr�nge r�ul. Nimic nu poate alunga mai eficient tenebrele și mobiliza mai mult forțele binelui dec�t acceptarea senin� a crucii. De aceea, pentru a-i convinge pe rom�ni s� nu se team� ci s� se ridice �n ap�rarea identit�ții, demnit�ții și libert�ții lor, am spus ceea ce am spus. Dixit et salvavi animam meam (am spus și astfel mi-am salvat sufletul).''



LA MULTI ANI, ROM�NE! Sa fii binecuvantat impreuna cu toti ai tai! Nimic fara Dumnezeu!

www.digi24.ro

,,Adrian Severin este primul politician roman care a ajuns din fotoliile Parlamentului European, in spatele gratiilor.
A fost condamnat in luna noiembrie la patru ani de închisoare cu executare dupa ce A CERUT MITA pentru promovarea unor amendamente la Bruxelles.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, completul de cinci judecatori sporeste pedeapsa de la 3 ani inchisoare cu executare, cu un an si dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de patru ani de inchisoare cu executare in PENITENCIAR."

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-24 11:34:24

De la: Musetel, la data 2017-01-24 11:03:39,,.........
Știu c� acest text va trezi reacții murdare. Echipa de zgomote a forțelor �ntunericului va s�ri s� spun� c� sunt agent al Rusiei, c� sunt corupt, c� sunt naționalist și xenofob, c� nu știu formula apei, c� sunt conspiraționist, c� sunt nepotul lui Brucan sau al mai știu eu cui, un hybris f�r� principii care se sinucide numai pentru a atrage atenția asupra sa. Eu care am creat parteneriatul rom�no-american; eu care am redactat Declarația de la Oradea privind Rom�nia civic� și multicultural�; eu care am denunțat printre primii corupția de sistem din Rom�nia și de corupt ce am fost am r�mas printre cei mai s�raci oameni politici rom�ni, al c�rui nume nu se g�sește �n nici una dintre rețelele de pr�d�tori vinovați de pauperizarea ț�rii.

Toate acestea nu conteaz�. Fiecare are o viaț� și aceast� viaț� este arma cea mai puternic� prin care poate �nfr�nge r�ul. Nimic nu poate alunga mai eficient tenebrele și mobiliza mai mult forțele binelui dec�t acceptarea senin� a crucii. De aceea, pentru a-i convinge pe rom�ni s� nu se team� ci s� se ridice �n ap�rarea identit�ții, demnit�ții și libert�ții lor, am spus ceea ce am spus. Dixit et salvavi animam meam (am spus și astfel mi-am salvat sufletul).''



LA MULTI ANI, ROM�NE! Sa fii binecuvantat impreuna cu toti ai tai! Nimic fara Dumnezeu!

www.digi24.ro

,,Adrian Severin este primul politician roman care a ajuns din fotoliile Parlamentului European, in spatele gratiilor.
A fost condamnat in luna noiembrie la patru ani de închisoare cu executare dupa ce A CERUT MITA pentru promovarea unor amendamente la Bruxelles.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, completul de cinci judecatori sporeste pedeapsa de la 3 ani inchisoare cu executare, cu un an si dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de patru ani de inchisoare cu executare in PENITENCIAR."

Cu ce am gresit binecuvantandu-l?

NU AM GRESIT!

Iata si parerea mea, daca mi se permite!

Sa ma scuze cei ce nu traiesc viata precum eu o fac...si poate nu se straduiesc suficient sa ma inteleaga... Maine este celebrata convertirea lui Saul/Pavel/Paul. Nu bat campii! Va repet ca TOTUL se intampla cu un scop! Care? Ce ziceti de urmatorul titlu: DUMNEZEU ISI VREA LUMEA INAPOI!

Acum sa ma intorc la domnul Severin Adrian. Multumesc de faptul ca ma informezi corect si exact atunci cand necesita situatia! Apreciez asta! Referitor la domnul Severin Adrian, cine poate demonstra ca a domniei sale CONSTIINTA nu a deliberat, hm? Primul roman arestat pentru ca pretins mita! Este cel care ne va vorbi poate despre cum este sa fi pus in ipostaza in care d�nsul a fost pus la un moment dat? De ce? Pentru a-i preveni pe cei ce ii calca pe urme (ma refer in general!!!) ca orice eroare te costa scump? Poate dansul este omul care ne va dezvalui ceea ce ne va ajuta sa nu mai gresim pe viitor? Capcane, intrigi, scenarii, alunecari si caderi intr-o viata de om suspus greselilor?

Este, evident, o viziune. Si nimeni nu ma poate condamna ca GANDESC si fac uneori pronosticuri credibile pentru ca EU CRED !

Cu bine! Mereu, numai cu bine!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Uite cum cei din inchisori ar avea o tema de casa! Sa gandeasca pur si simplu DE CE SUNT EI ACOLO? Ca leva lua o luna, ori 4 ani, ori toata viata ce le mai ramane, este in functie de gravitatea fiecarei situatii .

Apoi sa scrie ceea ce li se concretizeaza in minte. Marturiile lor conteaza! Dumnezeu le da timp sa isi revina la ... normal. Daca ies vii din inchisori, inseamna ca misiunea lor pe pamant nu este gata si incerc sa cred ca vor face BINELE atatea zile cate or mai avea de trait!

Nimic fara Dumnezeu! Sa fie toti binecuvantati! Iar lumea trebuie informata!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Sa-si ia soarta in maini , acest lucru este posibil doar aplicand principiile Democratiei Directe.

si cum s-ar putea face asta, ca asta nu stiu ?! ce trebuie facut, pas cu pas ?

Să meargă în continuare la BISERICĂ să o înconjoare de 10 ori în patru labe precum animalele involute ... și apoi la CÂRCIUMĂ,tot așa , ca și până acum

DECAT O GROAZA FARA SFARSIT ; MAI BINE UN SFARSIT GROAZNIC. sI DACA TOT DORESTI SA RAMAI TANAR MEREU ,MORI IN LUPTA CAT MAI POTI. UN CALUGAR DE LA SCHITUL SIHLA MI-A SUGERAT SA-MI IUBESC DUSMANII . EU L-AM RUGAT SA-MI DEA VOIE CA IUBIREA RESPECTIVA SA O INCEP CU MAMA LOR.ADEVARUL ESTE CA DEGEABA AI PUTERE DACA NU AI BANI. AUR DACA FACI IN CASA SI NU AI CLIENT ,MORI CU AURUL DE FOAME LANGA TINE. ATENTIE ! DRAGOSTEA-I OARBA ;CASNICIA-I DESCHIDE OCHII !!!!

La Multi Ani, prietene care n-ai mai scris pe 9 AM de niste ani si uite ca, de suparat ce esti pe Dumnezeu, nu te- ai mai putut abtine si ai rabufnit acum , de parca cei ce merg la biserica-n 4 labe , ar avea vreun cuvint de spus in politica tarii asteia .....da' asta-i - dupa parerea mea - o smecherie media ca sa se gaseasca s'un tzap ispasitor la-ndemina nemultumitilor !

Poporul trebuie să înțeleagă că cei aleși sunt rodul credinței acestui popor...Așadar,dacă poporul vrea mai mult trebuie să își sporească acea credință într-un singur Dumnezeu și o singură religie-aceea care ne-a înființat pe noi,ca popor creștin-ortodox.Vedeți cât de simplu e?Dar de la toeorie și până la practică,e cale lungă,deci vom avea mult de îndurat astfel de conduceri neocomuniste pentru că așa neocreștini suntem și noi....Păcat!

mdaaa....n-am argumente sa te combat, dar nu ti se pare ca intotdeauna au existat si oameni fara frica lui Dumnezeu si Tocmai ei sunt cei care, intr-un fel sau altul, au acces la PUTERE ?
ca sa nu spun ....cu durere-n Suflet o spun, ca unii si nu putini dintre cei ce sunt Slujitorii lui Dumnezeu, parca si-au schimbat "stapinul " si atunci de ce sa ne mai miram ca alunecam inspre prapastie ?