Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am246017, la data 2011-03-05 12:11:13
Bai natafletilor,

Voi nu postati decat 2 randuri.Gleaba nu va permite mai mult pentru ca ati adormi.

Luati banii lui Vadim degeaba dar nici el nu este prost si de maine vi s/a taiat salarul.

Aceasta doar pentru inceput pupincuristilor fiecare cu curul de pupat al vostru,respectiv>Crin,felix,Nastase,ponta etc.

Gata s/a terminat cu voi,la munca studenti prosti,lumpeni de carciuma,proletari platiti de vanghelie

Adanca postarea asta bai Rambo portocaliu ...Bai,nu te supara,daca asta este tot ce poti face tu in slujba lui Base, atunci asta nu mai are zile multe ca presedinte jucator .Ma asteptam la ceva mai spectaculos,cand colo, o postare banala,anemica,vorbe goale si aiurite..texte de doi bani made in Modrogani@Cotroceni . Nasol rau stati dom'le,repetati texte propagandistice portocalii de doi bani si va incurajati singuri ca sunteti multi .Penibil ,penibil rau ...

De la: vaneamarin, la data 2011-03-05 11:37:57

De la: 9am129906, la data 2011-03-05 11:32:03
Te rog fii calm,o sa te ajut si eu si o sa vorbesc cu alti colegi din biroul unde lucrez sa posteze,in asa fel incat acesti l�umpeni sa aiba o aparitie nesemnificativa sau sa se retraga.

Sa le spui colegilor si sa-ti dea pastilele la timp, ca sa nu mai ajungi in crize asa de violente si ingrozitoare ca pana acum. .Acu hai,fa nanica si vizeaza ca se pogoara Base din ceruri ca sa iti dicteze tie un mesaj important pentru tara. .Daca nu poate el ca este machit,il trimite pe arhanghelul Boc. Sezi mumos ca sunteti multi in visele tale si plutiti pe noruleti pufosi portocalii .

PE VOI ASA VA LINISTESTE LA PARTID,VANIA ?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: vaneamarin, la data 2011-03-05 13:19:00

De la: 9am246017, la data 2011-03-05 12:11:13
Bai natafletilor,

Voi nu postati decat 2 randuri.Gleaba nu va permite mai mult pentru ca ati adormi.

Luati banii lui Vadim degeaba dar nici el nu este prost si de maine vi s/a taiat salarul.

Aceasta doar pentru inceput pupincuristilor fiecare cu curul de pupat al vostru,respectiv>Crin,felix,Nastase,ponta etc.

Gata s/a terminat cu voi,la munca studenti prosti,lumpeni de carciuma,proletari platiti de vanghelie

Adanca postarea asta bai Rambo portocaliu ...Bai,nu te supara,daca asta este tot ce poti face tu in slujba lui Base, atunci asta nu mai are zile multe ca presedinte jucator .Ma asteptam la ceva mai spectaculos,cand colo, o postare banala,anemica,vorbe goale si aiurite..texte de doi bani made in Modrogani@Cotroceni . Nasol rau stati dom'le,repetati texte propagandistice portocalii de doi bani si va incurajati singuri ca sunteti multi .Penibil ,penibil rau ...

PORTOCALII AU IDEI TOTUSI,VOI AVETI DOAR UNA SINGURA SI AIA DE JDE'ANI BUNI........MAI GASITI MACAR O IDEE SI PRIMITI UN PREMIU,HAI CA SUNTETI TOATE PARTIDELE DE PERDANTI DIN RO. CHIAR NU AVETI UN 'IDIOT" PRINTRE VOI,SA VINA CU ALTA IDEE ?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Gruparile comunisto-securiste si Cultura politica in Romania
Fiecare observa cu ochii liberi maniera romaneasca de a face politica,maniera partidelor de a se comporta ca organe politice si mai ales submediocritatea oamenilor politici.
G. Almond si Sidney Verba vorbesc de urmatoarele tipuri de cultura politica:
a) Cultura politica parohiala (locala sau provinciala) specifica societatilor traditionale, comunitatilor care nu constientizeaza importanta problemelor de interes national si mondial si nu au interese pentru valorile si mecanismul sistemului politic national. Adica este cultura politica a satului, a etniei, a regiunii unde biserica, scoala si primaria sunt institutiile de referinta. Cunostintele, sentimentele si judecatile de valoare sunt orientate spre aceste structuri locale.
Este limpede ca de fapt 2/3 din politica romaneasca se petrece in aceasta maniera.Aici pomana electorala este suficienta pentru a atrage voturile,in fata unei populatii sarace,subeducate si aproape fara constiinta politica.Electorilo,culturii lor politice le corespund insa si agentii electorali si politicienii fie ei locali sau nationali.
b) Cultura politica de supunere (de subordonare) corespunde unor comunitati reglate de valori nationale. In cadrul societatilor respective, agentii actiunii politice sunt constienti de existenta sistemului politic dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate in privinta participarii la viata politica, la luarea deciziilor. Aceasta pentru ca ei cred ca sistemul politic este astfel cladit incat le va fi protejata viata si personalitatea fara a-si exprima initiative si cerinte in raport cu autoritatea de stat. Adica sistemul va functiona bine, avantajele vor fi bune pentru toti cetatenii daca vor respecta deciziile si regulile corespunzator unei etici a supunerii.
Daca in prima categorie intra oamenii fara constiinta politica,ceea ce a mai ramas va intra in aceasta categorie.Pasivitatea,neparticiparea la vot a ajuns in tara noastra notorii,deoarece rezultatele asteptate ale votarii nu determina nici o speranta.Lumea asista la un ritual,la un fel de ceremonial periodic dupa care nimic nu se mai intampla.
c) Cultura politica participativa, care corespunde sistemelor democratice, este rezultatul proceselor educationale dezvoltate si a unui grad inalt de organizare, reflectand si experientele politico-sociale specifice tarilor democratice. Cetatenii poseda un ansamblu de mijloace subiective si de abilitati, de priceperi si deprinderi de a le utiliza rational in scopul de a influenta luarea deciziilor, desfasurarea evenimentelor politice, reprezentarea sau de a opri acele decizii administrative care le-ar afecta negativ interesele.
Nici nu poate fi vorba de aceasta cultura politica in tara noastra.Cei cativa intelectuali sau persoane constiente s-au invatat a suferi,si-au pierdut speranta in orice schimbare.
Maniera in care se interpatrund aceste tipuri de cultura politica creiaza specificul romanesc,balcanic,in care argumentele si speranta sunt inlocuite de mititei si bere iar Romania de aproape 20 ani nu este decat patria unor imbogatiti inteni sau veniti din afara.
Considerand gradul de participare (exprimat in performante practice) a cetatenilor la functionarea unui sistem democratic ca valoare centrala a culturii politice si civice, Almand si Verba au masurat nivelul de cultura politica in cateva tari cu ajutorul urmatorilor indicatori: volumul de cunostinte politice; componenta civica; modalitatile actiunii politice; aprecierea sistemului politic. Concluziile la care au ajuns in acel timp au fost: numai S.U.A. si Anglia realizasera gradul necesar de corelare intre structurile primare ale societatii (familii, comunitati locale etc.) si structurile politice nationale care ofera functionalitate culturii participative democratice. In Romania,Bulgaria sau Mexicul ar exista apatia, pasivitatea cetateanului ca simptome ale unei democratii slabe.
Celor trei tipuri de cultura li se adauga, sub imboldul mijloacelor audiovizuale � scria R.G. Schwartzenberg, cultura politica �de spectacol� care este daunatoare intr-un alt fel decat cultura de supunere. Daca aceasta din urma asigura dominatia marturisita si admite violenta deschisa, �cultura de spectacol nu este decat simulare, artificiu, parodie. Este reprezentarea inselatoare a democratiei, simulacrul culturii de participare. Individul se crede liber, activ, influent. Se crede un actor al sistemului politic, cand in realitate nu este decat un spectator, pacalit, amagit de jocul politicii, pe fundalul micilor ecrane si dupa perdelele cabinelor de vot.
In Romania ar exista speranta unei schimbari si aceasta lupta este condusa de Presedintele Basescu si partidul sau presidential(PD-L).
Totusi asalturile sistemului comunisto-securist reprezetat prin partide ca actualul PSD,PRM dar si fractiunea Patriciu din PNL sunt puternice.
Comandoul comunisto-securist reprezentat de gruparesa Felix,Geoana-Iliescu,Tariceanu-Norica,Oprescu etc ne arata ca de fapt fosta securitate nu este multumita nici de partidele enumerate mai sus,motiv pentru care gruparea doreste o radicalizare a preluarii puterii si a reinstaurarii unui sistem comunisto-securist in mod deghizat.Odata luata puterea Romania se va reintoarce la anii 90,epoca tunurilor si a formarii baroniadei comuniste.
La baza acestui lucru sta tocmai aprecierea culturii politice romanesti din present care face posibil,mai ales prin saracia cronica sa poata prelua puterea aproape in mod absolutist.
Deja Europa si chiar SUA se arata desinteresate si descurajate de mediul politic romanesc,incat instaurarea unei dictaturi comuniste cu nuante nomenclaturist-capitaliste sa ia locul pana si actualelor formatiuni criptocomuhniste sau pretins liberale(se stie ca liberalii au colaborat prin Tatarascu cu comunistii pana la anihilarea lor).

Este limpede ca daca Presedintele Basescu si PD-L vor esua in alegeri soarta Romaniei se va pecetlui pentru decenii.
Deja sub indrumarea lui Felix,Tariceanu,Iliescu s-a pus la cale o monstruoasa coalitie antidemocratica,prin care toate asa zisele partide,la care se adauga acuma si gruparea Oprescu sa se coalizeze contra lui Basescu si a sistemului democrat.
Este o perioada istorica in care soarta democratiei romanesti se mai joaca inca odata.
In acest cadru,apelul catre intelectuali este foarte important.
Daca societatea civila,elitele intelectuale nu vor intervene,se va macina si ultima speranta pentru tara noastra.

Un mare partid/un mare viitor
�edin�a Consiliului Na�ional de Coordonare al PDL.
Consiliul Na�ional de Coordonare al PDL a adoptat, s�mb�t�, modific�rile la Statutul forma�iunii propuse de Colegiul Director, cu �apte ab�ineri �i trei voturi "�mpotriv�" apar�in�nd lui Cristian Preda, Monica Macovei �i Sever Voinescu. Prin aceste modific�ri au fost eliminate criteriile de integritate propuse de Macovei, Preda �i Voinescu. Astfel, niciun democrat liberal nu va fi suspendat automat din partid dac� este trimis �n judecat�.

La Palatul Parlamentului a avut loc �edin�a Consiliului Na�ional de Coordonare al Partidului Democrat Liberal, �n care au fost puse �n dezbatere �i votate propunerile avizate, vineri, de Colegiul Director al forma�iunii. Pre�edintele PDL, premierul Emil Boc a sus�inut �n debutul �edin�ei un discurs �n care a f�cut o radiografie a guvern�rii de p�n� acum, a situa�iei economice, dar �i a PDL �i a proiectelor de viitor. DISCURSUL INTEGRAL

Principalele declara�ii ale primului ministru Emil Boc:

- Ne preg�tim s� intr�m �ntr-o nou� etap� �n ce prive�te evolu�ia actului de guvernare pe de o parte �i evolu�ia PDL pe de alt� parte
- Evolutia actului de guvernare:
� C�nd am ajuns la guvernare la sf�r�itul lui 2008 am avut dou� provoc�ri, una l�sat� de deficitul uria� de 5,4 pe care fosta guvernare l-a oferit drept cadou otr�vit, �n condi�iile unei cre�teri de peste 8 la sut�. Al doilea cadou otr�vit a fost criza de o duritate f�r� precedent �n ultimii 60 de ani. Am avut de ales �ntre a cotinua ce era in 2008 sau de a lua m�suri care s� restabilizeze economia �i s� asigure Rom�niei un viitor. Dac� Rom�nia nu luna nicio m�sur� �n 2009 �i 2010 �i ar fi continuat politica cabinetului T�riceanu, aveam un deficit bugetar de peste 14 la sut�. Azi avem un buget cu un deficit de 4,4 la sut�. Rom�nia nu avea nicio �ans� s� reziste economic, dec�t dac� lua m�surile pe care guvernul Boc le-a luat pentru a restabili echilibrul bugetar.
� Rom�nia s-a stabilizat din punct de vedere macroeconomic. V� mul�umesc pentru c� mi-a�i acordat mie guvernului sprijinul necesar
� Am recuperat 10 ani de �nt�rzieri �n privin�a reformelor statului (legea salariilor, pensiilor, educa�iei, cele 4 coduri)
� Azi avem 1 mil 261 de mii de func�ionari
� Am adoptat legea care viza reforma sistemului de pensii
� Rom�nia �nc� are nevoie c��iva ani s� ia de de la bugetul de stat bani pentru sistemul de pensii
� Acum ne preg s� trecem �n noua etap�, a cre�terii economice. Potrivit datelor oferite de Comisia European� �i de FMI, daca Rom�nia continu� politicile de p�n� acum, �n 2011 �i 2012 va avea cre�teri economice semnificative - 1,5%-2% �n 2011 �i 4%-5% �n 2012 . Rodul muncii va �ncepe s� se concretizeze �n cre�tere economic�, care se va resim�i �i �n prosperitatea familiilor. Vom avea o cre�tere bazat� pe productivitate, pe consum. Am �ncheiat un procol al coali�iei care consemneaz� stabilitatea la care am ajuns
� Avem o provocare legat� de Codul Muncii. Acesta urm�re�te s�-i ajute pe rom�ni s�-�i g�seasc� un loc demunc�, iar pe angajatori s�-I ajute s� angajeze mai u�or. De asemenea, s�-i sanc�ioneze pe cei care folosesc munca la negru. Nu e f�cut pentru a �nt�ri puterea sindicatelor, ci e pentru to�i cei care vor s� munceasc�
� Mai exist� o provocare legat� de ce �nseamn� func�ia public� �n Rom�nia. Trebuie s� definim palierul politic de cel nepolitic �n ceea ce �nseman� func�ia public� �n Rom�nia. Palierul politic trebuie s� fie rezumat �i restr�ns la ce �nseamn� secretari de stat �i �efi de agen�ii. De acolo �n jos, ele merg pe componenta func�iei publice (func�ionar public). Concursul sau legea stabilesc cine ocup� aceste pozi�ii.
� Voi propune ca �n 4-6 luni s� avem o testare �i o evaluare profesional� a tuturor �efilor de servicii deconcentrate. Cei care nu corespund �i nu vor ob�ine punctajul necesar, vor trebui s� plece
� �i la guvernare, acolo unde nu exist� performan��, trebuie s� se plece
- Etap� nou� �i �n via�a partidului
� Ne-am concentrat �i guvern �i la partid pe actul de guvernare.
� Partidul are dou� obiective: c�tigarea alegerilor locale �i c�tigarea alegerilor parlamentare din 2012 pentru continuarea actului de guvernare.
� Pentru asta, azi vom adopta c�teva decizii importante
� Prin m�surile pe care le-am luat am reu�it s� reconfigur�m dreapta �n Rom�nia. PNL s-a aliat cu st�nga. PNL-ul a avut exact aceea�i pozi�ie cu PSD-ul, cu st�nga. Nu e posibil ca un partid de dreapta s� sus�in� Codul Muncii �n varianta PSD

[quote name=



Mai manole,
Ia dai tu cu cartoforia pe care o stii,daca nu singura.

Trateaza-te pe tine de penibilitate.
Dute la Jicman si intreaba-l ce este de facut.


Si apoi,vreau sa te intreb:pe unde esti prost nu te doare?

EVREII IN PRIMII ANI DUP� C�DEREA COMUNISMULUI �N ROMANIA
De Alina Savin

Karl Marx �i majoritatea sus�in�torilor s�i considerau etnicitatea ca fiind un produs al burgheziei condc�toare �n societ��ile capitaliste. Etnicitatea avea rolul de a distrage aten�ia clasei muncitoare de la problemele sale economice �i politice �i a-i face s� pun� accentul pe diferitele identit��i �i culture, fapt care �i scinda pe muncitori, �i nu pe interesele de clas�, care i-ar fi putut uni. Astfel, conduc�torii capitali�ti ar fi convins muncitorii apar�in�nd unei anumite na�ionalit��i c� s�nt superiori muncitorilor apar�in�nd celorlalte na�ionalit��i, deoarece conceptual �n sine de na�ionalitate este superior celui de clas�. Ca �i al�i sociali�ti, Vladimir Lenin, liderul frac�iunii bol�evice a partidului social democrat muncitoresc, vedea acest lucru ca pe o grav� eroare strategic� care a avut loc exclusiv din cauza lipsei de con�tiin�� de clas� a proletariatului. Proletariatul trebuia s� �n�eleag� c� interesele sale commune dep�eau grani�ile na�ionale, �i c� to�i muncitorii �mpreun� trebuiau s� combat� domina�ia capitalist�. �n mod logic, dup� ce societatea �mp�r�it� �n clase va �nceta s� existe, conceptul de etnicitate �i va �nceta �i el rolul, din simplul motiv c� nici o clas� onduc�toare nu va putea s� �l manipuleze pentru a opresa �i a subjuga celelalte clase. Astfel, �n era socialist�, etnicitatea va disp�rea, iar clasele vor fi organizate �n func�ie de principiile sociale.
La �nceput, comunismul a fost foarte deschis integr�rii evreilor. Ace�ti s-au implicat foarte mult pe plan politic si revolutionar, ajungind pina la o negare a individualitatii evreiesti. Acest fenomen a fost explicat in �od diferit de c�tre sociologi si filozofi. Precaritatea conditiei evreilor a dezvolatat in acestia un fel intrigant de receptare a propriei identitati sociale, de aici diversitatea manifestarilor individualiste evreiesti. Ceea ce va fi catagolat, la inceputul secolului 20, cind antisemitismul intelectual incepea sa fie din ce in ce mai virulet, de catre Theodor Lessing drept �ura evreului de sine� (concept utilizat pentru a intelege psihopatologia acelor evrei interiorizati, care actionau cu violenta asupra lor insusi �prin sinucidere sau crize de personalitate violente- ca raspuns la sentimentul de antipatie generalizata care ii inconjura) a fost materializat in unii dintre evrei printr-o participare totala in noua miscare politica. Aceasta ura e sine s-a resimtit pe toate planurile. De exemplu, in romanul scriitorului rom�n de origine evreiasc�, Max Blecher, aceasta s-a f�cut resim�it� printr-o arhi-sensibilitate, o sensibilitate a simturilor si a inteletului: �Eu insumi eram o creatie speciala a noroiului, un misionar trimis de el in aceasta lume.� (Intimplari in irealitatea imediata, Vinea 1999, p.94)
Socialistii din imperiul rus �i austro-ungar �i doreau stergerea urmelor etnicit��ii �i a disputelor na�ionaliste �n s�nul statelor �n care coabitau mai multe na�ionalit��i. �n cadrul mi�c�rii socialiste s-au remarcat trei direc�ii generale privind preblema na�ionalist�. Pozi�iile marxite purist� �i fundamentalist� erqu reprewentqte de Rosa Luxemburg, o evreic� n�scut� �n Zamo��, Polonia, care s-a opus independen�ei Poloniei sub pretextul c� un teritoriu mare �i unificat este mai eficient dec�t mai multe state mici. Pozi�ia ei era pozi�ia recurent� �n r�ndul evreilor comuni�ti. Ace�tia voiau s� se delimiteze de identitatea lor evreiasc� �i de co-etnicii lor. De exemplu, Rosa Luxemburg a spus: De ce veniti la mine cu toate aceste probleme evreiesti? Imi pare rau pentru victimele indiene din Putamayo, pentru negrii din Africa� Nici un colt special din inima mea nu este rezervat ghettoului. Ma simt acasa in intreaga lume, oricunde exista nori si pasari si lacrimi umane.
In concluzie, evreii din estul Europei erau pregatiti sa se implice in comunism, care le dadea drepturi egale cu celelti cetateni, si o anumita demnitate politica. Bineinteles, ca toti ceilalti idealisti, ei au avut de suferit de pe urma comunismului, insa, in lucrarea mea, eu ma voi opri asupra pozitiei acestora in Romania post-comunista.
In deceniul �90 dezvoltarea nivelului de trai in Romania si in special a atit de incercatei comunitati evreiesti a cunoscut schimbari profunde, din cauza caderii regimului comunist si a incercarilor de a introduce standarde democratice in viata publica, dupa modelul celor occidentale. Insa schimbarea puterii politice nu a adus schimbari semnificative in viata celor citiva evrei din tara. In plus, a continuat o negare a Holocaustului in Rom�nia.
In ultimul deceniu, viata evreiasca din Romania continuase sa se manifeste in jurul sinagogilor si a restaurantelor kasher, subordonate Federatiei Comunitatilor Evreisti din romania. Figura dominanta a vietii evreiesti a continuat sa fie Seful Rabin Moses Rosen, care a fost atacat de catre Monica Lovinescu in memoriile ei pariziene. Ea l-a acuzat pe acesta ca a fost �uman� numai cu co-religionari lui, uitind sa vorbeasca, in protestele sale internaionale, si de suferintele romanilor in timpul comunismului.
De la infiintarea statului Israel, 300.000 de evrei rom�ni au imigrat acolo. Cu cit numarul populatiei evreisti din Rom�nia se restringe, cu atit mai greu este sa se obtina statistici de incredere cu privire la nivelul lor de viata, la ocupatii, familie. Federiatia Comunitatilor Evreiesti din Rom�nia estimeaza ca exista acum un numar de 15.000 evrei in Rom�nia, dintre care 8.000 se afla in Bucuresti. Timisoara si Iasi are fiecare cite o comunitate de 900 persoane ; toti ceilalti evrei sint raspinditi in celelate orase, ramasite ale vechilor comunitati. Sint, in general, batrini sau copii ai unor casatorii mixte. De exemplu, in Vatra Dornei mai exsita doar 4 evrei, toti trecuti de virsta de 70 de ani. Doua persoane au refuzat sa paraseasca orasul din cauza casatoriilor mixte, o doaman s-a intors din Israel dupa maortea sotului si a copiilor ei, iar o alta domana, niciodata casatorita, are grija de mica casa de rugaciune. Sinagoga Mare, de pe strada Mihai Eminescu, este, oficial, in subordinea primariei, insa nu exista fonduri pentru a o reface.
Din statisticile anului 1992, aflam ca cifra oficiala a evreiloe ar fi de 9.000 evrei. Este posibil ca nu toti evreii sa fi declarat ca sint evrei (asa cum fac cetatenii de etnie roma, de exemplu), si, mai ales, cei din casatoriile mixte.
Dupa moartea, in 1986, a rabinului I. M. Marilus, dayyan-ul oBucurestiului, numai doi rabini au ramas in Rom�nia: Seful rabin Dr. Moses Rosen, care a devenit, de asemenea, si presedintele Federatiei comunitatilor si Dr. Ernesc Neuman, in timisoara. Imbatrinirea treptata a populatiei evreiesti si a liderilor acesteia, cit si a emigratiei a unora dintre acesti lideri in Israel a fost o lovitura puternica pentru ansamblul comunitatii, iar rabinul Moses Rosen (foarte activ pe plan cultural, in directia pastrarii vii a memoriei evreiesti) a trebuit sa puna in unele pozitii de conducere personae care in trecut fusesera active in partidul communist, inclusive in acel Minister al Religiei, care avea drept functie opresiunea practicantilor religiosi, si nu incurajarea lor, dupa cum i-ar spune numele.
In 1992, ca urmare a eforturilor lui de a ridica standardul conducerii religioase a comunitatilor, Moses Rosen l-a recrutat pe Rabinul Dr. Asher (Georg) Ehrenfeld, un fost luptator in armata israeliana, pentru a ocupa functia de asistent al rabinului in Bucuresti. Ehrenfeld a petrecut un an in Rom�nia, inlocuindu-l pe Moses Rosen in lungile lui absente din tara.
Comunitatea evreiasca din Romania a intimpinat cu bucurie rasturnarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, iar ziarul official a publicat un numar special, exprimindu-si entuziasmul. In aceasta nou� atmosfera de liberatate, Moses Rosen a fost subiectul unor atacuri personale din partea unor grupuri antisemite, care l-au acuzat ca ar fi cooperat cu regimul comunist. Doua saptaminale declarat antisemite, Rom�nia Mare si Europa, au publicat articule virulente, atacindu-l in mod direct. In 1992 Paul Everac, directorul televiziunii nationale, a publicat o carte care continea, de asemenea, pasaje antisemite . Acesta sustinea, printre altele, ca evreii din Rom�nia controleaza toata economia nationala si ca numarul lor adevarat este mai mare de 30.000 de persoane. Reclamatiile lui Moses Rosen au fost respinse pe motiv ca nu erau de interes public. Moses Roses a reusit, insa, inlaturarea generalului antisemit Cherecheanu. Unii observatori si sociologi au declarat ca rabinul-sef a exagerat in incercarile lui de a demasca antisemitismul rom�nesc, mai ales ca nu au existat atacuri fizice impotriva evreilor, in afara unei incercari de jaf la sinagoga din Ploiesti in iunie 1992 (insa, conform declaratiei politiei, daunele erau asemanatoare cu cele suferite de citeva biserici din zona), iar atacurile scrise antisemite nu au mers mai departe de limitele acceptate de regimul Ceausescu.
Plecarea rabinului Ehrenfeld dupa numai un an nu este inca complet explicata. S-ar putea ca una dintre explicatii sa fie faptul ca era un fel de persona non-grata din cauza ca era originar din Oradea si vorbea fluent maghiara. El fusese inainte asistentul personal al rabinului de Debrecen, din Ungaria.
In Rom�nia de dupa caderea comunismului nu a existat un Sionism in sensul obisnuit al cuvintului. La incepututl anilor �90 au existat unele incercari de a de a organiza o filiala a organizatiei sportive Maccabi, a fost, de asemenea, infiintata o Liga a Prieteniei Rom�no-Israeliene, presedintele fiind scriitorul Victor Berlianu. Emisarul Agentiei Evreiesti in Rom�nia, Tova Ben-Nun, a incercat sa infiinteze citeva aliyah in Rom�nia, din cauza ca nu exista nici o organizatie a tinerilor sionisti, Rom�nia fiind singurul stat din estul Europei care nu trimite nici un participant la Concursul Biblic International pentru Tinerii Evrei, tinut la Ierusalim in ziua Independentei.
Ion Iliescu a avut relatii bune cu rabinul Moses Rosen. In 1993 ei au fost impreuna la deschiderea Muzeului Holocaustului in Washington. Ion Iliescu a participat, de asemenea, la un serviciu comemorativ pentru victimele Holocaustului, tinut in Templul Coral din bucuresti, si a tinut un discurs in care a condamnat anti-semitismul. Este adevarat ca acelasi Ion Iliescu a declarat, dupa citiva ani, ca in Rom�nia nu a existat un Holocaust propriu-zis .
In acest moment, in Rom�nia exista citeva institutii sociale evreiesti: 10 restaurante si 4 camine de batrini (doua in bucuresti si doua mai mici in Arad si timisoara). Dupa emigrarea in Israel a rabinului Wasserman din Dorohoi, caminul pentru batrini si restaurantul kasher din oras au incetat sa functioneze. Evreii in dificultate primesc pachete cu mincare si imbracaminte. Situatia pensionarilor evrei, ca si a celorlalti pensionari rom�ni, s-a agravat din cauza scaderii valorii pensiei din cauza inflatiei.
Revista bisaptaminala Revista, editata de Chaim Riemer, continua sa apara in patru limbi. Aceasta revista publica deseori documlente despre Holocaustul in Romania.
Osias Lazar a fost numit seful comunitatilor evreiesti din Rom�nia, el fiind mult mai tinar decit Teodor (Tuvia) Blumenfeld, presedintele dinaintea lui, care a continuat sa participe la viata evreiasca, din functia de secretar general.
De la caderea comunismului, citeva comunitati din provincie �in special din Transilvania- au incercat sa isi declare o anumita independenta fata de comunitate, sa stabileasca legaturi cu comunitati din strainatate, in special cu comunitati de evrei rom�ni emigrati in Israel. Acest lucru a creat anumite tensiuni intre comunitatile evreiesti din Rom�nia.
Aproape ca nu exista in Rom�nia o educatie evreiasca. O treime dintre evreii din rom�nia (numarul este incert), fac parte din casatorii mixte, si majoritatea comunitatilor sint formate din persoane in virsta, ai caror copii si nepoti traiesc in Israel. Exista in Bucuresti citeva coruri si o Talmud Torah, la care participa duminica citeva zeci de copii.
Dupa caderea comunismului, Romania si-a pierdut statutul special privind relatiile politice cu Israelul, pentru ca nu mai este singurul stat din blocul comunist care avea legaturi diplomatice cu acesta tara. Relatiile continua sa fie normale si prietenesti, cu eforturi sustinute de a creste comertul bilateral. Schimbul de turisti intre cele doua tari a scazut, de asemenea.
Moartea lui Moses Rosen in mai 1994, la virsta de 83 de ani, i-a afectat in mod semnificativ pe evreii ramasi in Rom�nia. El a fost rabinul sef al comunitatii din Rom�nia timp de 40 de ani.
In 1995 a fost ales noul rabin, din 5 candidati, toti din Israel: Yehezkel Marek, care s-a nascut in Rom�nia si profesor de literatura la universitatea Bar-Ilan. Desi nu a servit niciodata in rabinat, el a reusit sa primeasca 52 de voturi, doar 4 fiind distribuite celorlalti. Rabinul Dr. Marek, care a primit o serioasa educatie rabinica la institutul Harry Fischel din Ierusalem, si-a asumat cu entuziasm rolul de sef rabin, si in primul sau an de rabinat a vizitat toate comunitatile evreiesti din Moldova si Transilvania, tinind zilnic predici, uneori in cite doua comunitati diferite. El isi incheia tot timpul predicile suflind din traditionalul shofar, cornul de berbec. El a insistat ca ministerul Afacerilor Religioase din Israel sa se implice mai mult in educatia evreiasca din Rom�nia. El isi dorea aducerea unor profesori specializati sau educarea profesorilor rom�ni in Israel .
Relatiile cu Israelul sint cordiale. Muncitori romani lucreaza in Israel iar studenti israelieni (in special studenti la medicina, care vorbesc limba rom�na din cauza ca parintii lor provin din rom�nia) isi fac studiile in centre universitare rom�nesti. Aproximativ 400 de romani emigreaza in fiecare an in Israel, in general parteneri din casatorii mixte.

Antisemitism, antizionism �i �antiisraelism�

Pierre Stambul *
INI�ALELE SIGLEI MRAP au acordat mult timp un rol special antisemitismului printre alte forme de rasism. Aceast� situa�ie p�rea absolut natural� imediat dup� genocidul nazist. Apoi, �n 1977, numele asocia�iei s-a schimbat �n �Mi�carea �mpotriva Rasismului �i pentru Prietenia �ntre Popoare� (1). Parcurg�nd istoria antisemitismului, voi �ncerca s� examinez �n ce const� specificitatea, chiar unicitatea acestei forme a rasismului. Pun�nd de asemeni �ntrebarea: este pertinent s� se fac� azi din antisemitism un rasism �aparte�? Care este realitatea antisemitismului azi? Exist� o recrudescen��?
Cu at�t mai mult cu c�t r�zboiul dintre Israel �i Palestina a confuzionat lucrurile. Confuziile �ntre religia evreiasc� (sau �israelit�), poporul sau popoarele evreie�ti, ideologia zionist� �i statul Israel sunt permenente. Aceste confuzii sunt deliberate din partea institu�iilor evreie�ti oficiale sau �n general �n cazul partizanilor necondi�iona�i ai diferitelor politici israeliene.
Ele conduc la o instrumentalizare a antisemitismului �i a crimei absolute pe care o reprezint� genocidul. �n mod sistematic �i f�r� discern�m�nt, orice critic� a Israelului, orice form� de antizionism devine antisemitism, transpunere a faimosului adagiu �Arafat este un nou Hitler� care justifica �n ochii lui �aron refuzul de a negocia. �n confuzia general�, putem vedea un evreu, fost rezistent �i umanist, ca Edgar Morin, condamnat pentru antisemitism. �n acela�i tim, antisemi�i dovedi�i, cre�tinii zioni�ti americani, au devenit principalii furnizori de fonduri ai coloniilor din Cisiordania.
Adev�ra�ii antisemi�i n-au pierdut oportunitatea s� apar�. Cu nu mai este �corect politic� �i este chiar interzis azi s� deversezi tomberoanele de ur� rasist� pe care un Dreyfus sau un L�on Blum le-au putut suporta, dintr-o dat�, anumi�i antisemi�i instrumentalizeaz� r�zboiul din Orientul Apropiat pentru a explica faptul c� atrocit��ile dovedite comise de �ahal au la origine natura pervers� a iudaismului. Voi evoca personajul lui Israel �amir care face leg�tura �ntre �vechiul� antisemitism �i cel care avanseaz� mascat.
Antiiudaismul cre�tin
�ntreb�rile : �ce este un evreu?� sau �de unde vin evreii?� sunt foarte complexe. Ele au totu�i consecin�e foarte actuale. Poporul evreu s-a constituit pornind de la Cartea (Biblia) care i-a dat ra�iunea de a fi. Dintotdeauna a existat la evrei o dezbatere, o confruntare �ntre cei care �l acceptau pe �Cel�lalt� (alt�dat� divinit��ile altor popoare sau domina�ia roman�) �i cei care considerau c� evreii nu puteau s� tr�iasc� dec�t �ntre ei. Aceast� confruntare continu� �i ast�zi. Diferitele identit��i evreie�ti �i antisemitismul sunt esen�ialmente legate de dispersiunea (diaspora) care a �nceput �naintea celor dou� distrugeri ale Templului. Majoritatea evreilor continu� s� tr�iasc� �n afara Israelului.
Cu mult �naintea ebraicii, care este este o limb� reconstituit� pornind de la limba religioas�, au existat limbile evreie�ti ale diasporei: ladino, iudeo-araba, yiddish. Cei care �ncearc� s� ��nchid� istoria iudaismului afirm�nd centralitatea Israelului, prezent�nd diaspora ca pe o lung� parantez� sau construind mitul unui pretins regat unificat care ar trebui reconstituit, comit o minciun� istoric�. Nu exist�, evident, o �ras� evreiasc�. Evreii de azi rezult� din numeroase amestecuri. Descenden�ii celor care au p�r�sit Palestina dup� distrugerea celui de-al doilea Templu s-au amestecat cu berberii, cu spaniolii, mai t�rziu cu slavii �i khazarii (2). �i poporul palestinian, care este un popor autohton, a ie�it par�ial din lumea ebraic�. Trebuie deci s� se vorbeasc� despre evrei ca popor (ar fi mai exat s� se pun� �popoare� la plural) �i de o comunitate al c�rei destin este legat de o religie.
Istoria iudaismului din diaspora este adesea prezentat� ca un lung �ir de persecu�ii �i de masacre. Au existat totu�i perioade mult mai favorabile: sub Charlemagne, �n Andaluzia, �n timpul sosirii �n Polonia sau �n Imperiul Otoman.
�naintea secolului al XIX-lea, cre�tinismul este principalul vector al persecu�iilor antievreie�ti. �n Imperiul Roman t�rziu, iudaismul este prozelitist �i �n concuren�� cu alte religii. Imediat ce cre�tinismul triumf� �i devine religie de stat, �ncep persecu�iile. Evreii sunt victimele a numeroase interdic�ii (printre care cea a posesiunii de p�m�nt), a ne�ncetate expulz�ri, a jafurilor �i uneori a masacrelor. Sunt acuza�i de deicid �i de comiterea de crime rituale, li se asociaz� cele mai rele stereotipuri: banul, voin�a de a domina lumea� �n Evul Mediu se codific� o �ntreag� serie de stereotipuri. Ca �i �n cazul lepro�ilor, a ereticilor sau a �vr�jitoarelor�, evreii sunt alunga�i �i �nchi�i �n cartierele lor care vor lua numele de juderias �n Spania �i de ghettouri �n restul Europei. Masacrele �n mas� �ncep odat� cu prima cruciad� care distruge comunit��ile evreie�ti din Valea Rhinului.
Pogromurile cele mai uciga�e vor avea loc �n Spania (Ecija, 1391, secolul care va urma va fi o lent� agonie pentru iudaismul spaniol) �i �n Ukraina �n secolul XVII cu cazacii lui Khmelni�ki.
Istoria evreilor spanioli prefigureaz� antisemitismul modern. Transformarea Spaniei �n stat modern centralizat se traduce prin masacrul, conversiunea for�at� sau expulzarea maurilor �i a evreilor. �n 1492, evreii trebuie s� p�r�seasc� o �ar� �n care erau 10% din popula�ie �i c�reia �i adoptaser� limba. Descenden�ii lor deveni�i cre�tini (Marranes) vor fi alunga�i de c�tre Inchizi�ie �n numele �purit��ii s�ngelui� care prefigureaz� rasismul modern.
A existat o persecu�ie a evreilor �n lumea arabo-musulman� �naintea colonialismului �i a zionismului? �n mod clar, nimic comparabil cu ceea ce au suferit �n ��rile cre�tine. Ca �i alte �religii ale C�r�ii�, �n lumea musulman�, evreii au un statut, desigur �inferior� (3), dar care este totu�i o form� de protec�ie. Au existat momente de tensiune ca �n perioada invaziei Almohade �n Andaluzie (care provocat exodul a numero�i evrei andaluzi spre Spania cre�tin�), dar aceste tensiuni nu au avut nici un caracter special anti-evreiesc.
Antisemitismul rasial
Paradoxal �emanciparea� evreilor, ie�irea lor din ghettou �i accesul la cet��enie, fenoment care �ncepe �n Germania, apoi �n Fran�a �n secolul XVIII, vor permite trecerea de la antiiudaismul cre�tin la antisemitismul modern, conserv�nd stereotipurile vechi privitoare la bani, cosmopolitism, voin�a de a conduce lumea�
Unii evrei se convertesc sau se �ndep�rteaz� de religie. Se poate spune c� �n Europa, identitatea evreiasc� nu mai este esen�ialmente religioas� de mai mult de dou� secole. Deveni�i �invizibili�, evreii reprezint� un obstacol �n fa�a diferitelor na�ionalisme europene care apar �n imperiile multina�ionale �i viseaz� s� construiasc� na�iuni etnic pure. Evreul este concomitent cel care este foarte aproape prin locul �n care tr�ie�te, prin limb�, prin cultur�, �i care prezint� o insuportabil� diferen�� care �l face s� fie considerat drept �inasimilabil�. Toate na�ionalismele care privilegiaz� Na�iunea �i etnia �n raport cu cet��enia sunt antisemite. �n aceast� epoc� se na�te clasificarea popoarelor �n �rase�, �rasa semitic� fiind considerat� ca inferioar� celei �ariene�.
�n Imperiul Rus �n care tr�iesc 60% din evreii lumii �ntregi spre 1880, ace�tia sunt �n principal proletari (muncitori, artizani, colportori) �i mul�i dintre ei adopt� idei revolu�ionare. Antisemitismul se adaug� unui adev�rat conflict de clas�. Regimul �arist organizeaz� pogromuri uciga�e pentru a �ncerca s� deturneze m�nia popular�. �n Fran�a, afacerea Dreyfus face din antisemitism o chestiune na�ional�. Se pot trage dou� concluzii: �n aceast� epoc�, jum�tate din societate este antisemit�. Se poate constata �i faptul c� este posibil ca antisemi�ii s� fie �nvin�i.
Dup� r�zboiul din �14-�18, un adev�rat consens se instaleaz� �n Europa. Evreii sunt considera�i ca responsabili pentru tot: r�zboi, criza economic�, corup�ia, Revolu�ia� Un mare num�r de intelectuali delireaz� asupra purit��ii �i rivalizeaz� �n antisemitismul cel mai agresiv. Legile permit aceast� explozie public� a urii. Apari�ia nazismului are loc cu un larg consens �i �n acest consens, eliminarea evreilor. Nazismul triumf� �ntr-o �ar� c�reia evreii �i adoptaser� cultura �i �n care formau o parte important� a �inteligentsiei�. Pentru a se impune, nazi�tii i-au asimilat frecvent pe evrei bol�evicilor. Nici o tentativ� de a minimiza, de a relativiza, de a �eufemiza� genocidul nazist nu este tolerabil�. Este vorba de adunarea �ntregii energii a unui stat modern pentru a extermina un popor, iar jum�tate din evreii europeni �i-au pierdut via�a �n acest cadru. Printre mor�i, mul�i erau pu�in sau deloc religio�i. Chestiunea religioas� a jucat un rol secundar �n ra�ionalitatea criminal� a nazi�tilor. Auschwitz simbolizeaz� victoria antisemitismului rasial �i pentru c� realitatea este �indicibil� o m�n� de revizioni�ti �ncearc� azi s-o nege. Evreii au p�strat un imens traumatism �i teama �c� ar putea re�ncepe�.
Sionismul �i antisemitismul
Spre 1900, �n Vestul ca �i �n Estul Europei, societ��ile evreie�ti tradi�ionale explodeaz�. �n Europa de Est, evreii ader� la diferite partide politice. Pe de o parte, se afl� sociali�tii. Ei cred c� Revolu�ia, la emanciparea Umanit��ii, va emancipa �i evreii. Sunt �mpotriva oric�rei ac�iuni specific evreie�ti �i pe undeva, imagineaz� dispari�ia iudaismului odat� cu triumful Revolu�iei. �n reac�ie cu aceste idei, Bund, partidul revolu�ionar evreiesc, elaboreaz� o idee original� : �n cadrul Revolu�iei, evreii se vor bucura de o autonomie cultural� f�r� teritoriu specific. �n aceast� epoc� �i face apari�ia zionismul.
Zionismul are acelea�i referin�e ideologice ca �i diferitele na�ionalisme europene, cele care vor da na�tere antisemitismului modern. Pentru zioni�ti, fiecare popor trebuie s� aib� un stat �i, ca �n cazul celorlal�i na�ionali�ti, zioni�tii neglijeaz� existen�a minorit��ilor �n viitorul lor stat. Zionismul se sprijin� pe o minciun� fondatoare : �p�m�ntul f�r� popor pentru poporul f�r� p�m�nt�. �mp�rt�e�te cu diferitele forme de colonialism ideea neg�rii poporului autohton. De�i �n majoritate laici, zioni�tii se vor servi de o anume tradi�ie religioas� adaptat�, locul �n care va fi construit viitorul stat, limba viitoare �i ideea c� diaspora este o parantez� care trebuie s� dispar�.
Zioni�tii, ca �i antisemi�ii, consider� antisemitismul ca ceva ineluctabil, imposibil de comb�tut. Ca �i antisemi�ii, ei cred c� �amestecul� este imposibil, c� evreii nu pot s� tr�iasc� dec�t �ntre ei, �ntr-un stat evreiesc �n care non-evreii nu vor exista sau vor fi cet��eni de m�na a doua. Combatan�ii pentru laicitate, egalitatea drepturilor, cet��enie� nu constituie probleme interesante pentru zioni�ti. Ei transpun mesianismul evreiesc �n voin�a de a construi un �evreu nou� �ntr-o �ar� nou�, ceea ce implic� �tergerea tuturor identit��ilor evreie�ti din diaspora.
Mult timp, zioni�tii vor fi minoritari printre evrei �n raport cu alte ideologii. Toate alegerile care au loc �n ghettourile din Imperiul Rus, din Polonia �i din Lituania o atest�. Atunci c�nd evreii sunt expulza�i violent din Germania �i Austria �n 1938, foarte pu�ini se �ndreapt� spre Palestina. �naintea celui de-al doilea r�zboi mondial, doar 3% dintre evrei tr�iesc �n Palestina. Genocidul va fi ceea ce va permite proiectului zionist s� reu�easc�.
�i totu�i, zioni�tii n-au jucat un rol important �n rezisten�a evreiasc� �mpotriva nazismului, iar modul �n care azi �i �nsu�esc memoria antisemitismului �i a genocidului nu are nici o leg�tur� cu ac�iunea lor din trecut. Desigur, toate guvernele, toate curentele politice au fost oarbe �n fa�a nazismului: occidentalii la M�nchen, regimul stalinist semn�nd pactul sau marele muftiu al Ierusalimului vizit�ndu-l pe Himmler �n 1942. Zioni�tii n-au f�cut mai bine privilegiind construirea viitorului lor stat �naintea oric�roir alte considera�ii. �n 1933, Ben Gurion �ncalc� embargoul �mpotriva Germaniei, decis de c�tre evreii americani. �n aceast� epoc�, el �i multiplic� declara�iile �n care explic� faptul c� persecu�iile antisemite favorizeaz� proiectul statului evreiesc. Inspirator al lui Begin �i �aron, Vladimir Jabotinsky, fondator al zionismului � revizionist � era �n anii �30 un admirator al lui Mussolini. �n 1942, grupul Stern, condus de viitorul prim-ministru Itzak �amir, este at�t de con�tient de genocidul care are loc [�n Germania nazist�] �nc�t �i multiplic� asasinatele �ndreptate �mpotriva solda�ilor britanici. �n Europa ocupat�, rezisten�a evreiasc� a fost esen�ialmente comunist�, zioni�tii juc�nd un rol destul de slab (4).
Dup� r�zboi, statul Israel �n construc�ie apare ca o oaz� de pace dup� distrugerea Yiddishlandului �i a locuitorilor s�i. Occidentul decide s�-�i spele con�tiin�a �nc�rcat� �i responsabilitatea �n problema genocidului pe spinarea poporului palestinian care nu avea nici cea mai mic� responsabilitate pentru aceast� crim�.
Statul Israel �i antisemitismul
Statul Israel exist� de aproape 60 de ani. A fost recunoscut de �instan�ele interna�ionale� �n frontierele sale din 1949. A fost recunoscut de c�tre OEP �n 1988. A�adar, nu existen�a sa sau cea a poporului israelian sunt �n joc �n r�zboiul actual �i �n consecin�ele sale asupra chestiunii antisemitismului.
R�zboiul din 1948 a fost �nso�it de un anume num�r de crime de r�zboi (atestate de noii istorici israelieni (5)) �i de o adev�rat� �purificare etnic� ce a antrenat exodul a 800.000 de palestinieni.
A fi antizionist azi, nu �nseamn� s� spui c� trebuie arunca�i evreii �n mare sau distrus statul Israel. �nseamn� s� spui c� Naqba (6) era ilegitim�, c� raptul imediat al p�m�nturile �i al bunurilor celor expulza�i era la fel de injust�. �nseamn� s� spui c� un stat ce �i spune �evreiesc� arog�ndu-�i dreptul de a vorbi �n numele evreilor din lumea �ntreag� �i �n care non-evreii care nu au fost expulza�i sunt sub-cet��eni pune o problem� grav� tuturor celor ce sunt ap�r�tori ai laicit��ii, ai egalit��ii drepturilor, ai antirasismului �i ai cet��eniei. �nseamn� s� spui c� opera�iunea de colonizare de dup� 1967 �i sosirea la putere a curentelor de extrem� dreapt� sau na�ional-religioase din Israel nu sunt accidente ale istoriei: dincolo de mesianismul �i voin�a de a crea un �om nou�, proiectul zionist avea dintru �nceput o component� colonialist� �i de negare a �Celuilalt�.
Dup� genocid, istoria statului Israel �i cea a antisemitismului s-au amestecat. Nu este nici o �ndoial� c� dup� 1945, numero�i supravie�uitori �i-au g�sit refugiul �n Israel.
Cu at�t mai mult cu c�t �n Europa de Est, antisemitismul continu� sub o form� mascat�. �n Polonia, a avut loc pogromul de la Kielce �n 1946. �n timp ce 90% dintre evreii polonezi au fost masacra�i, un antisemitism f�r� evrei va continua �n �ar�, culmin�nd �n 1968 cu o nou� epurare organizat� de c�tre generalul Moczar. Atunci c�nd purific�rile staliniste decimeaz� comuni�tii care au luptat �mpotriva fascismului �n Spania sau �n rezisten��, cele mai multe dintre victime (Lazlo Rajk, Rudolf Slansky, Ana Pauker�) sunt evrei care vor fi bine �n�eles acuza�i de �zionism�. Acest antisemitism latent �n timp ce un mare num�r de evrei �i plasaser� speran�ele �n �comunism� explic� plecarea masiv� a evreilor ex-sovietici �n momentul c�derii URSS-ului.
Dar nu numai supravie�uitorii �i cei dezam�gi�i de comunism emigreaz�. Emigrarea a aproximativ un milion de evrei veni�i din lumea arab� a rezultat dintr-un dublu proces. Pe de o parte regimurile arabe care-�i ob�inuser� de pu�in� vreme independen�a n-au f�cut nimic ca s�-i re�in�, dimpotriv�. R�zboiul din 1948 a f�cut via�a foarte dificil� pentru evreii din ��rile beligerante. Fiecare nou r�zboi le-a f�cut plecare �i mai ineluctabil�, iar cea din 1956 a semnat sf�r�itul comunit��ii evreie�ti egiptene. �ntr-un anume fel, regimurile diferitelor ��ri arabe care se ar�taser� prea pu�in solidare cu palestinienii �n timpul r�zboiului din 1948, au favorizat din plin dezvoltarea Israelului.
Dar exista �i un proiect deliberat israelian care viza emigrarea evreilor din lumea arab� (care au format astfel proletariatul noului stat) �i toate mijloacele au fost utilizate. Se �tie azi c� israelienii au comis atentate �mpotriva sinagogilor din Irak pentru a favoriza plecarea evreilor irakieni. �n Maroc, propagandi�tii au b�tut �ara �n lung �i-n lat pentru a-i convinge pe evrei s� plece. �n Yemen, una dintre comunit��ile cele mai vechi, israelienii au utilizat legende locale pentru a-i face pe to�i evreii s� plece �n c�teva s�pt�m�ni.
�n Algeria, decretul Cr�mieux (1870) d�duse na�ionalitatea francez� evreilor, dar nu �i musulmanilor. �n momentul independen�ei, evreii, a c�ror prezen�� �n Maghreb era anterioar� sosirii arabilor, au fost asimila�i francezilor algerieni �i au trebuit s� plece. Cei mai mul�i au venit �n Fran�a. O adev�rat� cercetare identitare ar trebui s� fie f�cut� �n privin�a evreilor arabi. Istoria lor nu este cea a antisemitismului european sau a genocidului. Dar este o alt� durere, ruperea definitiv� cu r�d�cinile lor, cu o lume �n care evreii au tr�it mult �n pace. Este �i sosirea �ntr-o nou� �ar� �n care au suferit noi forme de discriminare, sociale de aceast� dat�.
Se poate vedea c� toate manifest�rile antievreie�ti, toate formele de persecu�ie, fie c� sunt legate sau nu de zionism, au provocat valuri de emigra�ie �i au �nt�rit Israelul. Dar �n acela�i timp, autorit��ile israeliene au f�cut tot ce le-a stat cu putin�� pentru a provoca Alya (7), inclusiv utiliz�nd metode reprobabile.
Instrumentalizarea antisemitismului �i a genocidului
Zioni�tii au proclamat centralitatea Israelului. Acest stat pretinde c� vorbe�te �n numele evreilor din lumea �ntreag�. Cei care nu sunt de acord sunt �evrei tr�d�tori� sau care �se ur�sc pe ei �n�i�i�. Zioni�tii pretind c�-i protejeaz� pe evrei de antisemitism c�nd �n realitate ei �i pun �n pericol: nimeni nu poate crede �n mod serios c� politica israelian� bazat� pe arogan��, pe faptul �mplinit �i pe umilire cotidian� poate s� dureze o eternitate. Dou� secole dup� ie�irea din ghettou, zioni�tii au creat unul nou, ermetic, un adev�rat zid. Dac� a existat �ntotdeauna le evrei un pluralism al comportamentelor �i al tradi�iilor, azi nu mai este dec�t o singur� cale: emigrarea �n Israel sau sus�inerea necondi�ionat� a acestui stat. Muzeul evreiesc din Amsterdam d� o defini�ie proprie a faptului de a fi evreu: a practica religia evreiasc�, a sus�ine Israelul �i a avea o leg�tur� cu �oah. Voin�a nebun� de a face s� imigreze din ce �n ce mai mul�i evrei spre Israel explic� importan�a partidelor politice �transferiste� �n Israel (cele care vor �s� duc� la bun sf�r�it r�zboiul �nceput �n �48″ �i s�-i expulzeze pe to�i palestinienii). Denun�area permanent� a unui antisemitism, real sau presupus �n diferite ��ri, nu are ca scop �nfr�ngerea lui, ea vizeaz� pur �i simplu provocarea unui nou val de emigra�ie.
P�n� la procesul Eichmann (1961), se vorbea pu�in de genocid �n Israel �i se opunea �resemnarea� presupus� a deporta�ilor israelianului nou care-�i defri�a �ara. Iar apoi Israelul �i-a �nsu�it genocidul �i a �nceput s� vorbeasc� �n numele mor�ilor �i a descenden�ilor lor. Astfel l-am v�zut pe �aron la Auschwitz declar�nd c� ceea ce s-a petrecut dovede�te c� evreii nu pot conta dec�t pe ei �n�i�i pentru a se ap�ra �i justific�nd, �n numele genocidului, distrugerea metodic� a societ��ii palestineien.
�n mijlocul denun��rii autenticilor antisemi�i, cine a acuzat recent de antisemitism CRIF sau centrul Simon Wiesenthal? Au fost pl�ngeri �mpotriva lui Daniel Mermet �i �mpotriva lui Edgar Morin. Chavez a fost acuzat de antisemitism. De fiecare dat�, era vorba de descalificarea unei critici a politicii israeliene sau a unui inamic al lui Bush. Dimpotriv�, �n Europa exist� for�e politice mai degrab� antisemite apropiate puterii. Nostalgici ai colabora�ionismului �n ��rile baltice, cele ale lui Ustachi �n Croa�ia sau integri�tii de la Radio Maryja din Polonia nu sunt niciodat� denun�a�i, pentru c� guvernele acestor ��ri sunt prietene Israelului.
Confuzia dintre evreu, zionisti �i israelian este dorit� �i �ntre�inut�. La Lyon, o �gal� de sus�inere a soldatului israelian� care nu g�sise sal� public�, a avut loc �ntr-o sinagog�. Organiza�ia f�c�nd parte din CRIF, KKL (8) se prezint� ca o asocia�ie evreiasc� umanitar� �i colecteaz� fonduri (inclusiv fonduri publice) pentru armata israelian� �i colonizare. H�r�ile pe care KKL le public� sunt f�r� ambiguitate, teritoriile ocupate apar �n ele ca parte integrant� a Israelului. CRIF pretinde c� organizeaz� manifesta�ii antirasiste �i �n acela�i timp protesteaz� oficial �mpotriva expulz�rii prin for�� a lui Philippe de Villiers de la manifestarea consecutiv� asasin�rii lui Ilan Halimi.
Concomitent, Alain Finkielkraut �ncearc� s� utilizeze antisemitismul pentru a justifica afirma�ii rasiste �i pline de ur� �mpotriva negrilor �i a arabilor, califica�i drept �du�mani ai Fran�ei�.
Institu�iile evreie�ti franceze au jucat adesea un rol foarte periculos compar�nd situa�ia evreilor din Fran�a cu cea care a precedat genocidul [nazist] sau vorbind de �noua noapte de cristal�. Ca urmare, �aron a �nt�mpinat �n triumf un avion de evrei francezi emingran�i �n Israel.
�n Israel �nsu�i, totul este f�cut pentru a face imposibil� distinc�ia �ntre produsele fabricate �n teritoriu ocupat �i celelalte. �i bine �n�eles, partizanii boycottului sunt descri�i ca ni�te antisemi�i �nfrico��tori. Minoritatea israelienilor care refuz� cu curaj serviciul militar, manifesteaz� �n favoarea justi�iei �i fac jonc�iunea cu palestinienii sunt considera�i drept tr�d�tori.
Antisemitismul care se perpetueaz�
Antisemitismul care a caracterizat extrema dreapt� n-a disp�rut. Nu este o �nt�mplare c� Le Pen, Gollnish sau Haider �n Austria multiplic� �n mod regulat provoc�rile sau afirma�iile revizioniste. Cea mai mare parte a profan�rilor de cimitire, ca cea de la Carpentras, sunt comise de nostalgici ai fascismului. Din fericire, rasismul �i antisemitismul sunt considerate crime �i antisemitismul de azi este f�r� comun� m�sur� cu ceea ce a fost.
Revizionismul s-a structurat la nivel mondial �n spatele unor personalit��i mediatice (Faurisson, Z�ndel, Irving), �i g�se�te periodic ecou. Astfel, pre�edintele iranian [Ahmadi-Najad] a reluat aceste teze odioase.
Exist� �i un antisemitism care se disimuleaz� �n spatele antizionismului �i care �ncearc� s� se infiltreze �n asocia�iile care ap�r� drepturile poporului palestinian. Ca �i zioni�tii, ace�ti antisemi�i amestec� cu bun� �tiin�a no�iunile de �evreu�, �zionist� �i �israelian�. �n spatele acestei derive, exist� un personaj misterios care-�i spune Israel Adam �amir dar care are mai multe identit��i. Sosit oficial �n Israel din ex-Uniunea Sovietic�, s-a convertit la religia ortodox�. El face leg�tura �ntre antizionism �i antiiudaism cre�tin (relu�nd temele vechi ale crimelor rituale, perversit��ii iudaismului, poporului deicid, Protocoalele �n�elep�ilor Sionului�). Recent s-a al�turat revizioni�tilor. Necunoscut �n Israel, �amir are numero�i admiratori �n Europa. El influen�eaz� nebuloasa �n care se reg�sesc vechii colaboratori de la editura La Vieille Taupe, militan�ii exclu�i ai Verzilor, ziari�tii �i animatorii sitului internet [cu acela�i nume]. Elucubra�iile unui Dieudonn� revel� �i ele, �n opinia mea, o deriv� antisemit� acoperit� de o logic� a concuren�ei victimelor.
Pentru moment, aceast� infiltrare r�m�ne marginal�. Palestinienii au fost �ntotdeauna foarte vigilen�i �n privin�a antisemi�ilor. Astfel, Leila �ahid a evocat �ntotdeauna genocidul nazist (explic�nd c� acesta nu justifica absolut cu nimic oprimarea altui popor) iar Elias Sanbar, Edward Said �i Mahmud Darwi� �mpiedicaser�, �n urm� cu c��iva ani, un colocviu revizionist al lui Garaudy la Beirut. Marea majoritate a militan�ilor pentru Palestina se bat �n slujba principiilor universale: egalitatea drepturilor, refuzul colonialismului. Dar exist� pericolul ca aceste confuzii s� se multiplice �i ca antisemi�ii s� utilizeze atrocit��ile nepedepsite ale Israelului pentru a-�i distila stereotipurile rasiste.
Pentru moment, coabitarea �ntre evrei �i arabi �n Fran�a n-a condus la nici o confruntare violent�. Totu�i, nu exist� nici un adev�rat �trai comun� �i trebuie s� ne temem de orice form� de repliere comunitar�. �n manifesta�iile organizate de c�tre CRIF, grupuri de extrem�-dreapta (Betar �i Liga de Ap�rare Evreiasc�) au comis nepedepsite agresiuni rasiste. Invers, ne putem teme c� sub acoperirea a ceea ce Edgar Morin numea antiisraelism, aruncarea de pietre asupra sinagogilor sau agres�ri are purt�torilor de kippa se vor multiplica. Vigilen�a noastr� trebuie s� fie total�.
Voi concluziona zic�nd c� �ntre realitate �i instrumentalizare, calea luptei �mpotriva antisemitismului este foarte �ngust�.
Mi se pare imposibil ca un antirasist s� r�m�n� t�cut �n privin�a r�zboiului din Orientul Apropiat. O pace fondat� pe egalitatea drepturilor �i justi�ie acolo este inseparabil� de lupta �mpotriva tuturor rasismelor de aici. Cu at�t mai mult cu c�t atrocit��ile nepedepsite ale guvernului israelian sunt principalul factor al prelungirii acestui r�zboi. Mi se pare imposibil s� lup�i �mpotriva antisemitismului aici al�turi de for�ele care transform� manifesta�iile �n sus�ineri ale ocupa�iei.
Antirasi�tii trebuie s� denun�e f�r� �ncetare confuziile �ntre evrei �i zioni�ti, indiferent de unde vin �i s�-i combat� pe cei care vor s� resusciteze cele mai rele stereotipuri. Va avea loc f�r� �ndoial� o munc� dificil� de explica�ie, dar nu avem de ales.

PDL-ISTI ,

SUNTETI MULTI SI DREPTATEA ESTE DE PARTEA VOASTRA!

Excelenta sa Presedintele Basescu si PDL sunt singurii factori de progres in urmatorii 20 de ani!

De la: 9am246030, la data 2011-03-05 14:53:11Gruparile comunisto-securiste si Cultura politica in Romania
Fiecare observa cu ochii liberi maniera romaneasca de a face politica,maniera partidelor de a se comporta ca organe politice si mai ales submediocritatea oamenilor politici.
G. Almond si Sidney Verba vorbesc de urmatoarele tipuri de cultura politica:
a) Cultura politica parohiala (locala sau provinciala) specifica societatilor traditionale, comunitatilor care nu constientizeaza importanta problemelor de interes national si mondial si nu au interese pentru valorile si mecanismul sistemului politic national. Adica este cultura politica a satului, a etniei, a regiunii unde biserica, scoala si primaria sunt institutiile de referinta. Cunostintele, sentimentele si judecatile de valoare sunt orientate spre aceste structuri locale.
Este limpede ca de fapt 2/3 din politica romaneasca se petrece in aceasta maniera.Aici pomana electorala este suficienta pentru a atrage voturile,in fata unei populatii sarace,subeducate si aproape fara constiinta politica.Electorilo,culturii lor politice le corespund insa si agentii electorali si politicienii fie ei locali sau nationali.
b) Cultura politica de supunere (de subordonare) corespunde unor comunitati reglate de valori nationale. In cadrul societatilor respective, agentii actiunii politice sunt constienti de existenta sistemului politic dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate in privinta participarii la viata politica, la luarea deciziilor. Aceasta pentru ca ei cred ca sistemul politic este astfel cladit incat le va fi protejata viata si personalitatea fara a-si exprima initiative si cerinte in raport cu autoritatea de stat. Adica sistemul va functiona bine, avantajele vor fi bune pentru toti cetatenii daca vor respecta deciziile si regulile corespunzator unei etici a supunerii.
Daca in prima categorie intra oamenii fara constiinta politica,ceea ce a mai ramas va intra in aceasta categorie.Pasivitatea,neparticiparea la vot a ajuns in tara noastra notorii,deoarece rezultatele asteptate ale votarii nu determina nici o speranta.Lumea asista la un ritual,la un fel de ceremonial periodic dupa care nimic nu se mai intampla.
c) Cultura politica participativa, care corespunde sistemelor democratice, este rezultatul proceselor educationale dezvoltate si a unui grad inalt de organizare, reflectand si experientele politico-sociale specifice tarilor democratice. Cetatenii poseda un ansamblu de mijloace subiective si de abilitati, de priceperi si deprinderi de a le utiliza rational in scopul de a influenta luarea deciziilor, desfasurarea evenimentelor politice, reprezentarea sau de a opri acele decizii administrative care le-ar afecta negativ interesele.
Nici nu poate fi vorba de aceasta cultura politica in tara noastra.Cei cativa intelectuali sau persoane constiente s-au invatat a suferi,si-au pierdut speranta in orice schimbare.
Maniera in care se interpatrund aceste tipuri de cultura politica creiaza specificul romanesc,balcanic,in care argumentele si speranta sunt inlocuite de mititei si bere iar Romania de aproape 20 ani nu este decat patria unor imbogatiti inteni sau veniti din afara.
Considerand gradul de participare (exprimat in performante practice) a cetatenilor la functionarea unui sistem democratic ca valoare centrala a culturii politice si civice, Almand si Verba au masurat nivelul de cultura politica in cateva tari cu ajutorul urmatorilor indicatori: volumul de cunostinte politice; componenta civica; modalitatile actiunii politice; aprecierea sistemului politic. Concluziile la care au ajuns in acel timp au fost: numai S.U.A. si Anglia realizasera gradul necesar de corelare intre structurile primare ale societatii (familii, comunitati locale etc.) si structurile politice nationale care ofera functionalitate culturii participative democratice. In Romania,Bulgaria sau Mexicul ar exista apatia, pasivitatea cetateanului ca simptome ale unei democratii slabe.
Celor trei tipuri de cultura li se adauga, sub imboldul mijloacelor audiovizuale � scria R.G. Schwartzenberg, cultura politica �de spectacol� care este daunatoare intr-un alt fel decat cultura de supunere. Daca aceasta din urma asigura dominatia marturisita si admite violenta deschisa, �cultura de spectacol nu este decat simulare, artificiu, parodie. Este reprezentarea inselatoare a democratiei, simulacrul culturii de participare. Individul se crede liber, activ, influent. Se crede un actor al sistemului politic, cand in realitate nu este decat un spectator, pacalit, amagit de jocul politicii, pe fundalul micilor ecrane si dupa perdelele cabinelor de vot.
In Romania ar exista speranta unei schimbari si aceasta lupta este condusa de Presedintele Basescu si partidul sau presidential(PD-L).
Totusi asalturile sistemului comunisto-securist reprezetat prin partide ca actualul PSD,PRM dar si fractiunea Patriciu din PNL sunt puternice.
Comandoul comunisto-securist reprezentat de gruparesa Felix,Geoana-Iliescu,Tariceanu-Norica,Oprescu etc ne arata ca de fapt fosta securitate nu este multumita nici de partidele enumerate mai sus,motiv pentru care gruparea doreste o radicalizare a preluarii puterii si a reinstaurarii unui sistem comunisto-securist in mod deghizat.Odata luata puterea Romania se va reintoarce la anii 90,epoca tunurilor si a formarii baroniadei comuniste.
La baza acestui lucru sta tocmai aprecierea culturii politice romanesti din present care face posibil,mai ales prin saracia cronica sa poata prelua puterea aproape in mod absolutist.
Deja Europa si chiar SUA se arata desinteresate si descurajate de mediul politic romanesc,incat instaurarea unei dictaturi comuniste cu nuante nomenclaturist-capitaliste sa ia locul pana si actualelor formatiuni criptocomuhniste sau pretins liberale(se stie ca liberalii au colaborat prin Tatarascu cu comunistii pana la anihilarea lor).

Este limpede ca daca Presedintele Basescu si PD-L vor esua in alegeri soarta Romaniei se va pecetlui pentru decenii.
Deja sub indrumarea lui Felix,Tariceanu,Iliescu s-a pus la cale o monstruoasa coalitie antidemocratica,prin care toate asa zisele partide,la care se adauga acuma si gruparea Oprescu sa se coalizeze contra lui Basescu si a sistemului democrat.
Este o perioada istorica in care soarta democratiei romanesti se mai joaca inca odata.
In acest cadru,apelul catre intelectuali este foarte important.
Daca societatea civila,elitele intelectuale nu vor intervene,se va macina si ultima speranta pentru tara noastra.

Mai vere, dar rau mai bati campii !! Cred ca cel care ti-a dictat, a facut clabuci la gura, iar daca vine de la tine este grav ! Mai draga, ca sa lamurim ceva, nu Basescu va pierde alegerile in 2012, ci PD-l, dupa care, oricum, Basescu va cade singur ! Apoi, nu cumva presedintele, ca orice presedinte din democratia pe care o invoci, ar trebui sa-i reprezinte pe toti romanii si nu numai pe limbricii din PD-l !?
Si sa mai sti, ca de fapt, numai Basescu o sa "esueze", ca doar a fost capitan de "corabie comunista". Si cum dracu el a devenit "capitalist" si ceilalti, cum este Crin si alti ca el, au devenit comunisti !? Si inca ceva, nu-l asocia pe Basescu "sistemului democrat" ca-mi adancesti greata, creeata frazele multe si imbecile !

Vested tanar !

De la: Silver9AM, la data 2011-03-05 13:23:34

De la: vaneamarin, la data 2011-03-05 11:37:57

De la: 9am129906, la data 2011-03-05 11:32:03
Te rog fii calm,o sa te ajut si eu si o sa vorbesc cu alti colegi din biroul unde lucrez sa posteze,in asa fel incat acesti l�umpeni sa aiba o aparitie nesemnificativa sau sa se retraga.

Sa le spui colegilor si sa-ti dea pastilele la timp, ca sa nu mai ajungi in crize asa de violente si ingrozitoare ca pana acum. .Acu hai,fa nanica si vizeaza ca se pogoara Base din ceruri ca sa iti dicteze tie un mesaj important pentru tara. .Daca nu poate el ca este machit,il trimite pe arhanghelul Boc. Sezi mumos ca sunteti multi in visele tale si plutiti pe noruleti pufosi portocalii .

PE VOI ASA VA LINISTESTE LA PARTID,VANIA ?

S-a prezentat postacule madam basascu cu salba la sediu` lu` Bercea Mondialu`??? Vezi ca i-or bate obrazu` neamurile lu basescu!!!!!!!!

[quote name='vaneamarin'

Vanea Vanevici,

Tu esti un cartofor.
Crezi ca cei de pe forum sunt interesati de viciile tale.

Iata cum caracterizeaza oamenii de striinta Cartoforul devenit chibitz pe un forum dedicat unui mare partid si unui mare om.

Citeste.

Nu cred ca vei inte�ege dar poate citesc si altii:


Oare este adevarat ca forumistii ca dv,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

ha ! deci si tu @906 care dai NUMAI copy-paste esti chibit si inca unul cu tremurici
dar, ia zi-mi : Cristian Preda, Sever Voinescu & com care sunt mari blogheristi , ascunsi dupa un calc., dupa cum i-a categorisit marele luptator plin de cicatrici Berceanu , ei cum sunt ? in ce categorie intra ? daca nu stii, iti spun eu, ca sa nu te mai chinui cu un raspuns aiuristic :
TOTI SUNT CHIBITII lui t. basescu !

De la: gabigabi, la data 2011-03-05 17:17:16 ha ! deci si tu @906 care dai NUMAI copy-paste esti chibit si inca unul cu tremurici
dar, ia zi-mi : Cristian Preda, Sever Voinescu & com care sunt mari blogheristi , ascunsi dupa un calc., dupa cum i-a categorisit marele luptator plin de cicatrici Berceanu , ei cum sunt ? in ce categorie intra ? daca nu stii, iti spun eu, ca sa nu te mai chinui cu un raspuns aiuristic :
TOTI SUNT CHIBITII lui t. basescu ! [/quo


@906 POSTEAZA CHIAR BINE !!! AM CITIT NISTE CHESTII CARE NU LE STIAM........MA BUCUR CA EXISTA UN ASEMENEA OM,DAR PE VOI CE VA DERANJEAZA ?
GABI NU AI RASPUNS LA INTREBAREA PUSA DE MINE.........MAI AI DREPTUL LA 2 INCERCARI.......

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: 9am129906, la data 2011-03-05 15:19:28PDL-ISTI ,

SUNTETI MULTI SI DREPTATEA ESTE DE PARTEA VOASTRA!

Excelenta sa Presedintele Basescu si PDL sunt singurii factori de progres in urmatorii 20 de ani!

Excelenta sa este atit de parsiv incit sa ascuns in acest pdl pentru a scapa de ceva mirsaviii pe cind era mare ministru la transporturi/ se va debarasa cu cea mai mare viteza de pdl cind va simti ca nu va mai avea cine sa ii tina spatele /
nu toti cei din pdl il au la inima pe cirmaciul sef/ deja se simte miscarea urmatoare/
ROMANE FII DESTEPT /

De la: Silver9AM, la data 2011-03-05 17:29:28

De la: gabigabi, la data 2011-03-05 17:17:16 ha ! deci si tu @906 care dai NUMAI copy-paste esti chibit si inca unul cu tremurici
dar, ia zi-mi : Cristian Preda, Sever Voinescu & com care sunt mari blogheristi , ascunsi dupa un calc., dupa cum i-a categorisit marele luptator plin de cicatrici Berceanu , ei cum sunt ? in ce categorie intra ? daca nu stii, iti spun eu, ca sa nu te mai chinui cu un raspuns aiuristic :
TOTI SUNT CHIBITII lui t. basescu ! [/quo


@906 POSTEAZA CHIAR BINE !!! AM CITIT NISTE CHESTII CARE NU LE STIAM........MA BUCUR CA EXISTA UN ASEMENEA OM,DAR PE VOI CE VA DERANJEAZA ?
GABI NU AI RASPUNS LA INTREBAREA PUSA DE MINE.........MAI AI DREPTUL LA 2 INCERCARI.......

ce posteaza el este COPY- PASTE ....deci nici macar chibit nu e ,ca ala "baga" si el asa CA TINE , 2-3 vorbe ca sa nu se plictiseasca l ....@906 este o PLACA de Patefon ! poti s-o folosesti de cite ori ai nevoie!
ce intrebare ?

De la: gabigabi, la data 2011-03-05 17:36:12

De la: Silver9AM, la data 2011-03-05 17:29:28

De la: gabigabi, la data 2011-03-05 17:17:16 ha ! deci si tu @906 care dai NUMAI copy-paste esti chibit si inca unul cu tremurici
dar, ia zi-mi : Cristian Preda, Sever Voinescu & com care sunt mari blogheristi , ascunsi dupa un calc., dupa cum i-a categorisit marele luptator plin de cicatrici Berceanu , ei cum sunt ? in ce categorie intra ? daca nu stii, iti spun eu, ca sa nu te mai chinui cu un raspuns aiuristic :
TOTI SUNT CHIBITII lui t. basescu ! [/quo


@906 POSTEAZA CHIAR BINE !!! AM CITIT NISTE CHESTII CARE NU LE STIAM........MA BUCUR CA EXISTA UN ASEMENEA OM,DAR PE VOI CE VA DERANJEAZA ?
GABI NU AI RASPUNS LA INTREBAREA PUSA DE MINE.........MAI AI DREPTUL LA 2 INCERCARI.......

ce posteaza el este COPY- PASTE ....deci nici macar chibit nu e ,ca ala "baga" si el asa CA TINE , 2-3 vorbe ca sa nu se plictiseasca l ....@906 este o PLACA de Patefon ! poti s-o folosesti de cite ori ai nevoie!
ce intrebare ?

GUSTURILE NU SE DISCUTA DAR NICI NU SE COMENTEAZA.......MIE UNU IMI PLAC POSTARILE LUI @906........
INTREBAREA: CE E MIC ,NEGRU. STA PE CRACA. ( SI ZICE BLACK) IL IUBESTE PE ILIESCU ???

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Haoleu, Argintatule, i-ai dat si tu la Nasu' Besescu vre-o salba, ceva?
Toti tiganii: Besescu! Besescu!

Haida, bre, ca reformatoru' a pus tara pe butuci! Sa vina "mecanicii" s-o repare pe de "desupt".

ti-am raspuns de atunci : Vanghelie ! dar, remarc un lucru : tu si alti citiva aveti Misiunea sa deturnati atentia de la subiectul postarii respective, introducind in raspunsul vostru elemente disruptive ...la fel ai facut si acum caci, intrebarea era in ce categorie se include pe sine ? daca le ceri celorlalti onestitate in aprecieri, fii tu primul onest !....dar, e clar ca n-am de la cine sa cer asa ceva : unui Impostor ce se da dr. Cucu Ioan ? puah ! cih !

De la: gabigabi, la data 2011-03-05 17:56:23ti-am raspuns de atunci : Vanghelie ! dar, remarc un lucru : tu si alti citiva aveti Misiunea sa deturnati atentia de la subiectul postarii respective, introducind in raspunsul vostru elemente disruptive ...la fel ai facut si acum caci, intrebarea era in ce categorie se include pe sine ? daca le ceri celorlalti onestitate in aprecieri, fii tu primul onest !....dar, e clar ca n-am de la cine sa cer asa ceva : unui Impostor ce se da dr. Cucu Ioan ? puah ! cih !

DIN CATE AM VAZUT,CHESTIA S-A MAI DISCUTAT,DECI CE CONTEAZA CINE ESTE ? DE CE TE DERANJEAZA CE POSTEAZA? NOI TE ACUZAM PE TINE DE CE POSTEAZA MILOAGA ? TI'AM MAI SPUS,MIE UNUL IMI PLACE CE POSTEAZA,TIE DACA NU'TI PLACE NU CITI SI AI REZOLVAT PROBLEMA.......IAR CU INTREBAREA TOCMAI TI'AI EPUIZAT SI A DOUA INCERCARE,MAI AI DREPTUL LA UNA,SI PT. CA E ULTIMA AM SA'TI MAI DAU NISTE ELEMENTE AJUTATOARE........
DECI : CINE E MIC,NEGRU,STA PE CRACA,IL IUBESTE PE ILIESCU,E DIN GALATI,IL CHEAMA VASILE,ARE PE AVATAR STEMA CASEI REGALE,E TIGAN,SI A MAI FOLOSIT PRINTRE ALTE'LE SI USERUL DE SCONCSU.........? DECI CINE E ?

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

vanghelie ?

De la: 9am125241, la data 2011-03-05 15:19:59

De la: 9am246030, la data 2011-03-05 14:53:11Gruparile comunisto-securiste si Cultura politica in Romania
Fiecare observa cu ochii liberi maniera romaneasca de a face politica,maniera partidelor de a se comporta ca organe politice si mai ales submediocritatea oamenilor politici.
G. Almond si Sidney Verba vorbesc de urmatoarele tipuri de cultura politica:
a) Cultura politica parohiala (locala sau provinciala) specifica societatilor traditionale, comunitatilor care nu constientizeaza importanta problemelor de interes national si mondial si nu au interese pentru valorile si mecanismul sistemului politic national. Adica este cultura politica a satului, a etniei, a regiunii unde biserica, scoala si primaria sunt institutiile de referinta. Cunostintele, sentimentele si judecatile de valoare sunt orientate spre aceste structuri locale.
Este limpede ca de fapt 2/3 din politica romaneasca se petrece in aceasta maniera.Aici pomana electorala este suficienta pentru a atrage voturile,in fata unei populatii sarace,subeducate si aproape fara constiinta politica.Electorilo,culturii lor politice le corespund insa si agentii electorali si politicienii fie ei locali sau nationali.
b) Cultura politica de supunere (de subordonare) corespunde unor comunitati reglate de valori nationale. In cadrul societatilor respective, agentii actiunii politice sunt constienti de existenta sistemului politic dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate in privinta participarii la viata politica, la luarea deciziilor. Aceasta pentru ca ei cred ca sistemul politic este astfel cladit incat le va fi protejata viata si personalitatea fara a-si exprima initiative si cerinte in raport cu autoritatea de stat. Adica sistemul va functiona bine, avantajele vor fi bune pentru toti cetatenii daca vor respecta deciziile si regulile corespunzator unei etici a supunerii.
Daca in prima categorie intra oamenii fara constiinta politica,ceea ce a mai ramas va intra in aceasta categorie.Pasivitatea,neparticiparea la vot a ajuns in tara noastra notorii,deoarece rezultatele asteptate ale votarii nu determina nici o speranta.Lumea asista la un ritual,la un fel de ceremonial periodic dupa care nimic nu se mai intampla.
c) Cultura politica participativa, care corespunde sistemelor democratice, este rezultatul proceselor educationale dezvoltate si a unui grad inalt de organizare, reflectand si experientele politico-sociale specifice tarilor democratice. Cetatenii poseda un ansamblu de mijloace subiective si de abilitati, de priceperi si deprinderi de a le utiliza rational in scopul de a influenta luarea deciziilor, desfasurarea evenimentelor politice, reprezentarea sau de a opri acele decizii administrative care le-ar afecta negativ interesele.
Nici nu poate fi vorba de aceasta cultura politica in tara noastra.Cei cativa intelectuali sau persoane constiente s-au invatat a suferi,si-au pierdut speranta in orice schimbare.
Maniera in care se interpatrund aceste tipuri de cultura politica creiaza specificul romanesc,balcanic,in care argumentele si speranta sunt inlocuite de mititei si bere iar Romania de aproape 20 ani nu este decat patria unor imbogatiti inteni sau veniti din afara.
Considerand gradul de participare (exprimat in performante practice) a cetatenilor la functionarea unui sistem democratic ca valoare centrala a culturii politice si civice, Almand si Verba au masurat nivelul de cultura politica in cateva tari cu ajutorul urmatorilor indicatori: volumul de cunostinte politice; componenta civica; modalitatile actiunii politice; aprecierea sistemului politic. Concluziile la care au ajuns in acel timp au fost: numai S.U.A. si Anglia realizasera gradul necesar de corelare intre structurile primare ale societatii (familii, comunitati locale etc.) si structurile politice nationale care ofera functionalitate culturii participative democratice. In Romania,Bulgaria sau Mexicul ar exista apatia, pasivitatea cetateanului ca simptome ale unei democratii slabe.
Celor trei tipuri de cultura li se adauga, sub imboldul mijloacelor audiovizuale � scria R.G. Schwartzenberg, cultura politica �de spectacol� care este daunatoare intr-un alt fel decat cultura de supunere. Daca aceasta din urma asigura dominatia marturisita si admite violenta deschisa, �cultura de spectacol nu este decat simulare, artificiu, parodie. Este reprezentarea inselatoare a democratiei, simulacrul culturii de participare. Individul se crede liber, activ, influent. Se crede un actor al sistemului politic, cand in realitate nu este decat un spectator, pacalit, amagit de jocul politicii, pe fundalul micilor ecrane si dupa perdelele cabinelor de vot.
In Romania ar exista speranta unei schimbari si aceasta lupta este condusa de Presedintele Basescu si partidul sau presidential(PD-L).
Totusi asalturile sistemului comunisto-securist reprezetat prin partide ca actualul PSD,PRM dar si fractiunea Patriciu din PNL sunt puternice.
Comandoul comunisto-securist reprezentat de gruparesa Felix,Geoana-Iliescu,Tariceanu-Norica,Oprescu etc ne arata ca de fapt fosta securitate nu este multumita nici de partidele enumerate mai sus,motiv pentru care gruparea doreste o radicalizare a preluarii puterii si a reinstaurarii unui sistem comunisto-securist in mod deghizat.Odata luata puterea Romania se va reintoarce la anii 90,epoca tunurilor si a formarii baroniadei comuniste.
La baza acestui lucru sta tocmai aprecierea culturii politice romanesti din present care face posibil,mai ales prin saracia cronica sa poata prelua puterea aproape in mod absolutist.
Deja Europa si chiar SUA se arata desinteresate si descurajate de mediul politic romanesc,incat instaurarea unei dictaturi comuniste cu nuante nomenclaturist-capitaliste sa ia locul pana si actualelor formatiuni criptocomuhniste sau pretins liberale(se stie ca liberalii au colaborat prin Tatarascu cu comunistii pana la anihilarea lor).

Este limpede ca daca Presedintele Basescu si PD-L vor esua in alegeri soarta Romaniei se va pecetlui pentru decenii.
Deja sub indrumarea lui Felix,Tariceanu,Iliescu s-a pus la cale o monstruoasa coalitie antidemocratica,prin care toate asa zisele partide,la care se adauga acuma si gruparea Oprescu sa se coalizeze contra lui Basescu si a sistemului democrat.
Este o perioada istorica in care soarta democratiei romanesti se mai joaca inca odata.
In acest cadru,apelul catre intelectuali este foarte important.
Daca societatea civila,elitele intelectuale nu vor intervene,se va macina si ultima speranta pentru tara noastra.

Mai vere, dar rau mai bati campii !! Cred ca cel care ti-a dictat, a facut clabuci la gura, iar daca vine de la tine este grav ! Mai draga, ca sa lamurim ceva, nu Basescu va pierde alegerile in 2012, ci PD-l, dupa care, oricum, Basescu va cade singur ! Apoi, nu cumva presedintele, ca orice presedinte din democratia pe care o invoci, ar trebui sa-i reprezinte pe toti romanii si nu numai pe limbricii din PD-l !?
Si sa mai sti, ca de fapt, numai Basescu o sa "esueze", ca doar a fost capitan de "corabie comunista". Si cum dracu el a devenit "capitalist" si ceilalti, cum este Crin si alti ca el, au devenit comunisti !? Si inca ceva, nu-l asocia pe Basescu "sistemului democrat" ca-mi adancesti greata, creeata frazele multe si imbecile !

Vrabia malai viseaza si calicul praznice.

De la: 9am246017, la data 2011-03-05 11:04:20[quote name='9am178165'

Domnu cu gura mare,
Acesta este un post de pe forum a PDL.

Daca nu/ti plac postarile dute cu Dumneyeu pe posuri anti/Basescu.

Nu stau sa te lamuresc dar fa bine si cara/te sau intra civiliyat in discutie.

Bai, desbatatorule, marsh in beciurile Modroganului, demokkkratule! De unde si pana unde, ba rama portocaloaie e postu' vostru? Crezi ca prinzi hertzi pedaloi, is de fapt pasarele ciripitoare ce auzi tu! Si' un stol intreg....

SUNTETI MUTI, PENIBILI SI RAME ZOITOARE, PEDALACHEI!

De la: Will, la data 2011-03-05 17:51:07Haoleu, Argintatule, i-ai dat si tu la Nasu' Besescu vre-o salba, ceva?
Toti tiganii: Besescu! Besescu!

Toti tiganii il iubesc pe Iliescu, ca e de-al lor, var primar cu regele Cioaba! Nu Iliescu i-a ridicat la rangul de rromi?

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii polititice

De la: Black_Friday, la data 2011-03-05 19:47:12

De la: Will, la data 2011-03-05 17:51:07Haoleu, Argintatule, i-ai dat si tu la Nasu' Besescu vre-o salba, ceva?
Toti tiganii: Besescu! Besescu!

Toti tiganii il iubesc pe Iliescu, ca e de-al lor, var primar cu regele Cioaba! Nu Iliescu i-a ridicat la rangul de rromi?

ASTA E WILL DE VASCAUTI,SI'A LUAT NUMELE DINTR'O VIZITA LA TIRASPOL,CAND IL ALTOIAU AIA EL STRIGA.....WILL,WILL,WILL........UN FEL DE GUITAT PE ENGLEZESTE.....UN LIMBRIC INTR'UN KKAT........

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

PDL-ISTI,
SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

De la: 9am246030, la data 2011-03-05 21:51:44PDL-ISTI,
SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Bun banc, de tabla.. Bai, penibilule, iar ti'au dat astia drumu' din lesa? Ia tu o gurita de rahatzel oranj, ca ti s'a atrofiat nervul optic, ca robertei: vezi triplu [si simti monstruos... ]!!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI DREPTATE SA GUITATI: S-AU TERMINAT LATURILE!

PDL-ISTI,
SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!