Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

www.youtube.com/watch?v=ccV7dDDKL4s&feature=related

http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=J9tqo0EgpF0&NR=1

Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-26 02:42:47 Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

Iata un roman adevarat.
El uraste Romania,uraste orice succes al Romaniei.
El iubeste acum Antena 3 a securistului cu acte de la tribunal care vede numai dezastre,orice activitate a guvernului ca un prapad.

dar daca un ziar englez lauda prestatia unui ministru si a Romaniei o vede ca o mare nenorocire pentru el si securistii lui.

Domnule,
In definitiv cainii latra si caravana trece.
Romania este bine condusa iar voi cainii securitatii lui Felix puteti latra la luna.

Adevarul iese la suprafata ca uleiul pus peste apa.

Rusine sa va fie dusmani ai Romaniei,tatari navalitori,hoarde instrainate.

De la: Costelus, la data 2011-12-26 07:21:16

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-26 02:42:47 Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

Iata un roman adevarat.
El uraste Romania,uraste orice succes al Romaniei.
El iubeste acum Antena 3 a securistului cu acte de la tribunal care vede numai dezastre,orice activitate a guvernului ca un prapad.

dar daca un ziar englez lauda prestatia unui ministru si a Romaniei o vede ca o mare nenorocire pentru el si securistii lui.

Domnule,
In definitiv cainii latra si caravana trece.
Romania este bine condusa iar voi cainii securitatii lui Felix puteti latra la luna.

Adevarul iese la suprafata ca uleiul pus peste apa.

Rusine sa va fie dusmani ai Romaniei,tatari navalitori,hoarde instrainate.

Este o lifta straina care uraste tot ce este romanesc.

Asa am fost mereu romanii,urasc Romania,daca nu emigreaza isi bat joc de oriece succes al nostru.

Lifte straine,demne de dispret pentru ca urasc tara care le-a dat tot ce a putut.

Aliati ai securistului Felix,a comunistului Iliescu si a tradatorului ideologiei liberale crin.
RUSINE!

SOCIAL-SEMOCRATIA PIERDE,TRAIASCA PD-L
Se pare ca social-democratia la romani nu este inteleasa nici in PSD si nici in afara lui.

Dupa parerea mea unul dintre social-democrati,daca nu singurul, este chiar cel diabolizat de Iliescu,adica tocmai Marian Vanghelie.
PSD s-a transformat in cei 20 ani intr-un partid al bogatilor,al baronilor,indivizi care nu au nimic in comun cu social-democratia.
Al doilea component este format din fostii comunisti,nostalgici de tipul dlor Iliescu,Nastase,Vacaroiu,Hrebenciuc etc.

Aripa social-democrata adevarata nu are nici un lider real si nici o consistenta reala.
Sa pui candidat la presedentie pe Sorin Oprescu,fiul consilierului juridic de la Consiliul Securitatii Statului,omul care si-a construit cariera inainte si dupa 1989 doar pe pile si trafic de influenta,care avea la un moment dat 9 functii,din care absurditatea de a fi director la 2 spitale,senator dar si presedinte al Colegiului medicilor din Bucuresti ne arata cat au sperat criptocomunistii de la el.

Dl.Vanghelie este un om de 40 ani,fara trecut comunist,cu carisma in paturile sarace ale Bucurestiului,om care poate vorbi fara complexe cu saracimea cartierelor,combatant social-democrat care a avut curajul de a-l sfida pe Iliescu sau Oprescu ne arata ca el este un real social-democrat,asa cum este in toata Europa.

De aceea cred ca singurul social-democrat este dl.Vanghelie si ii prevad si un mare viitor pentru ca baronii si criptocomunistii merg impotriva istoriei si ca intr-o perioada de timp vor dispare daca vrem o social-democratie romaneasca.

Sigur ca pentru PD-L un candidat candid ca Dl.Diaconescu este un dar ceresc fata de un social-democrat energic ca Vanghelie care putea pune serioase probleme mai ales in cartierele sarace ale bucurestiului.

Dar,cum se spune,orice pasare moare pe limba ei.

Rolul armatei in 22 decembrie 1989



CONFRUNTARE PE BULEVARD. Represiunea a �nceput cu bastoane �i gaze lacrimogene �i a continuat, �n cursul nop�ii, cu gloan�e
Ce a fåcut armata pe 21-22

Jurnal de luptã ● Ce a fãcut armata pe 21-22 decembrie
Documentarul comandantului, registrul de note ale generalului-maior Gheorghe Voinea, comandantul Armatei 1, care avea �n zona de responsabilitate �i Capitala.
21 decembrie 1989
"
(Ora) 09:00 � Adunare de protest � E(venimente) T� (Timi�oara).


(Ora) 10:00 � Bv (Bra�ov, n.a.), D1. D57. Alex R.U. (sau Rv s-ar putea s� fie R�nov, n.a.) � nimic. �nt�rit paza.


(Ora) 12:30 � 100 militari, Pod. Olt, IMDSA, cerere prim-secretar, 2 gr(upe).
Eftimescu (adjunctul �efului Marelui Stat Major, n.a.), Da, Dv(Divizia) s� nu trag�.
Tov. Ministru, (Ora) 12:50. (Este momentul c�nd ministrul Milea sun� din cl�direa CC dup� spargerea mitingului, n.a.)
� se distribuie muni�ie pe oameni, unit��ile D1M �i D57 Tc, f�r� muni�ii Tc (tanc).


(Ora) 13:00 � Zimnicea, probleme.


(Ora) 13:00 � Sibiu � un grup de oameni au ie�it �n pia��.


(Ora) 13:07 � s-a ordonat luarea leg(�turii) radio cu D1 Mc (Divizia 1 Mecanizat�) �i D 57 Tc (Divizia 57 Tancuri).
� Sf. Gheorghe � aparataj electric � o sec�ie a �ncetat lucrul
� Pia�a Unirii, Hotel Bucure�ti, Calea Victoriei (zone unde au fost identificate nuclee de agitatori, n.a.)
� Ziu� hran� rece se pune �n ma�ini
� T�rgovi�te (Chemenici) � zvonuri c� se adun� elevii cu lum�n�ri la Mitropolie.


(Ora )13:18 � Ghimbav � a ie�it toat� �ntreprinderea de la elicoptere
Primul-secretar cere o sub(unitate) s� �nconjoare �ntreprinderea.


(Ora) 13:20 � Gl. Eftimescu � se aprob� scoaterea sub. la Ghimbav.


(Ora) 13:37 � tov. Ministru
ordin B1/R.1 Mc (batalionul 1 din Regimentul 1 Mecanizat) se depl(aseaz�) din cazarm� la C.C. � �nconjoar� C.C �i execut� ap�rarea C.C. � cd(comandantul) R(egimentului) �n capul coloanei (16 TAB)
s-a raportat la gl. Eftimescu


(Ora) 13:41 � ordin tov. ministru
� 1B/R2Mc. pe TAB � CC (Un batalion din Regimentul 2 Mecanizat trimis �n ap�rarea cl�dirii CC al PCR, n.a.)
� s-a raportat la gl. Eftimescu


(Ora) 13:53, Mr. Carp raporteaz�
� au ie�it 13 TAB TR.1 Mc (�i) 15 TAB R 2 Mc, Total 28 TAB + 1 CRMS, Oan�.


(Ora) 13:57. � �n fa�a cdm. A (comandamentul Armatei 1, n.a.) au �nceput s� se adune grupuri de oameni.


(Ora) 14:11 � Tov. Ministru
� lt.col. Oan� � s� plece la intrarea principal� la CC. ptr. a lua leg(�tura) cu tov. ministru


(Ora) 14:37 � Tov. Ministru
� R 2 Mc. � s�-i �mpr�tie pe cei de pe B-dul Magheru".


(Ora) 15:11 � 2 Cp(companii) de la B(atalionul) 98 Pz. Instr. (paz�-instruc�ie) la Intercontinental despresureaz� � ce prinde la R.Trs (regiment transmisiuni) de la B�neasa (cele dou� companii s-au deplasat, dar ordinul de despresurare �i de capturare a manifestan�ilor nu s-a executat datorit� amplasamentului dispozitivelor MI, n.a.).


(Ora) 15:18 � 1 TABC/R2Mc s� plece la Intercontinental ptr. a restabili leg�tura cu Cpt. Marin (�n continuare, blindatele din zona central� a ora�ului au probleme de comunica�ii, n.a.). B.2/R.1Mc cu 6TAB a plecat la CC. (se �nmul�e�te inexplicabil num�rul de blindate �n jurul CC; nu ataca nimeni cl�direa, n.a.)


(Ora) 15:25 (notat� gre�it 13:25) Cpt.Marin a ajuns la sediul CC � din 15 au ajuns 13 (TAB-uri, n.a.). Au ajuns � 20 TAB + 1TABC �i 13 TAB + 2 TABC, (Total) 33 TAB �i 3 TABC (la aceast� or� se adun� un num�r de 36 de transportoare blindate pentru ap�rarea cl�dirii CC, n.a.)


(Ora) 15:42. A ie�it pe poart� Cp. de la B.98 Pz.Instr.


(Ora) 15:47. � Gl. Florea raporteaz� � 1 Companie Sec(uritate) i-a l�sat s� treac� (Informa�ia venea de la Bra�ov; sensul acestui text este c� subunitatea de Securitate i-a l�sat pe manifestan�i s� treac�,
.a.).
� 2 Cp. V.M/B.20VM (v�n�tori de munte) au trecut la ap�rare pe marginea Bra�ovului (pod Bartolomeu �i intrarea cealalt�).


(Ora) 16:00 � o coloan� de 1.500 oameni au trecut prin fa�a SRTM (scandeaz� lozinci � "Armata e cu noi").
� R1Mc � 1 Cp. (Infanterie)/ma�ini
� Dn 333AA � 1 Cp.I � ma�ini (este vorba de trimiterea unor trupe de infanterie �n sprijinul blindatelor, n.a.).


(Ora) 16:02 � Total 5 CpI (companii de infanterie) + 2 Cp.Tc (companii de tancuri) sunt preg�tite (rap. Mr. Carp). T1f Cons.Stat lt.col. Oan� � 158453 �i 148110/433 (numere de telefon la care putea fi contactat Oan� �n sediul Consiliului de Stat; este clar c� nu-i func�ionau sta�iile de pe ma�ini, bruiate cu bruiaj neidentificat �n zona Pie�ii Palatului, n.a.).


(Ora) 16:14 Gl. mr. Florea raporteaz� � este chemat de primul-secretar �i de tov. Pan� la sediul Comit. Jud. de partid Bra�ov (se �ncerca constituirea comandamentului de ap�rare prev�zut de Legea Nr. 14/28 decembrie 1972 privind organizarea ap�r�rii na�ionale a RSR, n.a.)


(Ora) 16:20 � Cpt. Grecu/B98 � 166596 � sed. CC � nu poate intra la Intercontinental deoarece e blocat de Securitate (subunit��ile de infanterie evocate mai sus nu pot trece de barajele trupelor de Securitate de pe str�zile adiacente, dar este �nc� o dat� de subliniat c� trupele MApN nu aveau comunica�ii, comandantul fiind nevoit s� intre �n cl�direa CC pentru a da telefon, n.a.).


(Ora) 16:25 � Tov. ministru la 127 pe guvernamental (num�rul de telefon la care putea fi g�sit Milea, n.a.)


(Ora)16:35. � Gl. Bogdan � a cerut s�-i asigur�m paza �n caz(arma) R(egimentului) 45 Trs.


(Ora) 16:37 � Tov. ministru
� �n Pia�a Roman� 300 (de) oameni s� fie �mpr�tia�i de Oan�.
� Intercontinental � Cpt. Marin s�-i �mpr�tie cu TAB.
� �n Pia�a Unirii, aprox. 300 s� fie �mpr�tia�i (s-a transmis ord. Mr. Carp)
� (Acesta este un ordin clar de represiune; el arat� �ns� �i dimensiunea real� a manifesta�iei, aproximativ 300 de persoane �n fiecare loc, precum �i centrele de protest formate deja la ora 16:37; ordinul nu a apucat s� fie executat, deoarece exact �n intervalul urm�tor se petrece accidentul cu camionul de la Sala Dalles sc�pat de sub control �i care omoar� 7 persoane, n.a).


(Ora) 16:44 � Tov. ministru.
� 158453 � Cpt. Marin (num�rul de telefon din cl�direa
� CC prin care se comunica cu trupele, n.a.)
� lt. col. Oan� cu 1 TAB la dispozi�ia tov. ministru (informat asupra incidentului din Bulevardul Magheru la care s-a deschis �i foc, Milea vrea s� ias� cu un TAB pentru a se deplasa la fa�a locului, n.a.)
� mr. Am�riuc�i � la Intercontinental.


(Ora) 16:48. S-a transmis ordin lt. maj. Dafinescu de la P.C. (punctul de comand�) al lt. col. Oan� s� duc� 2 TAB la intrarea principal� de la CC la dispozi�ia tov. ministru (Milea a vrut s� ias� din cl�dire, n.a.).


(Ora) 17:00 � Gl. mr. Florea raporteaz� c� la Bra�ov s-au tras focuri de avertizare.


(Ora) 17:00 Tov. ministru
� 2 TAB+ 1Cp.I/R.1Mc. pe jos s� se deplaseze pe 6 Martie spre Intercontinental �i s� �mpr�tie mul�imea. La 17.15 au plecat.


(Ora) 17:30 Lt. col. Oan� raporteaz� c� a descongestionat (Bulevardul) 6 martie �i pleac� spre Intercontinental s� fac� jonc�iunea cu cpt. Marin care ac�ioneaz� pe Magheru.


(Ora) 18:00 Tov. ministru
� mai primim ordine de la col. L�z�rescu pe guvernamental 127. (Este un ordin ciudat al ministrului Ap�r�rii; nu reu�im s�-l identific�m pe ofi�erul L�z�rescu, dec�t dac� e vorba de colonelul de Securitate L�z�rescu, dar nu putem �n�elege de ce ministrul Ap�r�rii transmitea ordine printr-un ofi�er de Securitate!, n.a.)


(Ora) 18:13 Cpt. Marin raporteaz�
� cei de la Intercontinental au fost �mpin�i p�n� la intersec�ie la Universitate (nu este o informa�ie corect�; probabil c� este un ordin "s� fie �mpin�i", nu un act realizat; dispozitivul de "�mpingere" a fost imperfect, mul�i revolu�ionari trec�nd �napoi �n spate pe trotuare; de asemenea, nu �n�elegem cum au trecut for�ele c�pitanului Marin de baricad�, care se presupune c� a fost construit� �ncep�nd cu ora 17:00!, n.a.)


(Ora) 18:25 (notat gre�it 17:25) Cpt. Marin raporteaz�
� Scala � Pia�a Roman� � lini�te.
� Intercontinental � cordonul �i TAB la rest. Dun�rea (bifurca�ie) (probabil opri�i �n fa�a baricadei, n.a.).
� nu se pot dispersa"3. (Informa�ie corect�; nu exista �nc� ordinul de atac; acesta va veni mai t�rziu, n.a.).

22 decembrie 1989
"
(Ora) 00:00 � aprox. 500 de oameni s-au dus la Steagu Ro�u (�ntreprinderea din Bra�ov, n.a.) s�-i scoat� pe cei de acolo care nu vor s� ias�.


(Ora) 00:12 � Tc (tancurile) au spart blocada.
� 4 Tc (patru tancuri): 2 pe Magheru; 1 Tc la Ciclop, 1 CCA.
� G.P. (G�rzile patriotice) � 23 Aug. �i atac� pe manifestan�i.
� camion cu butoaie benzin� arde.

Cpt. Marin (raporteaz�, n.a.)
� 1 TAB � incendiat.
� S-a spart blocada la Intercontinental.
� Au dat foc la ma�ini.


(Ora) 00:45 � Mr. Carp transmite
� de la fabrica de chibrituri, coloane mari se duc pe Co�buc spre Pia�a Unirii (Informa�ia este important�, deoarece dovede�te c� unele coloane de muncitori s-au mi�cat foarte devreme �n acea noapte, astfel c� reac�ia comandantului unic al represiunii, gen. Vasile Milea, poate fi corect �n�eleas� din acest moment ca multiplicare a for�elor pentru a opri manifestan�ii s� ajung� �n Centru, n.a.).
� (Ora) 00:48. R1 Mc a mai preg�tit 7 Tc; R2 Mc � mai preg�te�te 3 TAB (�n fa�a informa�iei c� din unele platforme industriale ale Capitalei se �ndreapt� spre Centru coloane de muncitori, ministrul Milea ordon� suplimentarea efectivelor de blindate!, n.a.).

(Ora) 01:00... (unit��ile din dispozitiv �i verific� sau �i schimb� frecven�ele, n.a.).


(Ora) 01:20 � lt. col. Dumitru.
S-au �ntors de la Steagu Ro�u 1500, scandeaz� jos... (generalul Voinea nu avea curajul s� scrie "Jos Ceau�escu!", a�a c� punea puncte-puncte, n.a.), "Armata e cu noi" (...)

(Ora) 02:30 � Lt. col. Costache raporteaz�:
� gurile de la Metrou sunt preluate de G.P.
� patrulele de mili�. pe strad�.
� 01:40-01:54 � s-a stins lumina stradal� (ordinul a venit de la Comitetul Municipal de Partid pentru a nu se vedea cum este sp�lat s�ngele la Pia�a Universit��ii cu ma�inile de la salubritate, n.a.).
� aprox. 50% cet��enii din blocuri nu dorm (luminile aprinse).
� grupuri de 5-6 intr� �n cartiere (informa�ia se refer� la micile nuclee desprinse din grupul de protestatari de la Inter care au hot�r�t s� se deplaseze �n ora� pentru a mobiliza cet��enii la revolt�, n.a).
� n s-a transmis la minister, la col. Popescu"4. (...)


(Ora) 04:45. Lt. Col. Oan� la M�r�e�ti (Rest. Budapesta)
� 3 Tc
� 2TAB
� 1Au
� 1 � 1300
� 65 cadre+m.t. ( militari �n termen).

Podul �erban Vod� � Calea Vict(oria) Soc(ialismului).
� 3 TAB
� 60 m.t.
� 1 Au

Minist(erul) Agr(iculturii) spre Rosetti
� 2 TAB
� celelalte �n dispoz. A�a cum au fost

Col. B�rbulescu (Div. Inf.)
� Pantelimon, recunoa�t(ere).
� Sect. 4 � nimic
� Sect. 5 � nimic
� Sect. 2 � acolo s-au dus manif(estan�ii)
� Grupuri �n zona Pantelimon, 02.30 (...)


"(Ora) 07:05 � col. Constantinescu � ord. tov. ministru.
� oamenii din caz�rmi preg�ti�i.
� �mbarc(are) pe ma�ini � 1UF (o unitate de foc) + Hrana rece 1 zi.
� Transmis mr. Carp + Handaric
� R(egimentul de) Gard� a plecat la ora 07:00
� au intrat cei 100 de la C(entrul de) I(nstruc�ie) Tr. Rachete


(Ora) 07:13 � cpt. Marin � a blocat Pia�a Palatului.


(Ora) 07:37 � lt. col. Dumitru P. (�ntreprinderile din Bra�ov, n.a.) Steagu Ro�u, Metrom, Hidromecanica, aprox. 3-4.000 se preg�tesc (este vorba despre manifestan�i, n.a.)


(Ora) 07:45 tov. ministru � R1Mc, 7 Tc, 215 m.t. (militari �n termen) pleac� spre Turbomecanica � Armata Poporului.


(Ora) 08:03 � tov. ministru.
� 21 Tc. cu Ds.(desant) pe ele se deplaseaz� T�rgovi�te � Bucure�ti � R.1 Tc.


(Ora) 08:15 � a plecat R1 Tc (Regimentul 1 tancuri)"5. (...)


"(Ora) 09:03. R.10 Mc. �n mi�care cu tot ce are spre Bucure�ti � transmite.
� Slobozia � Urziceni � linia de centur�.
� R.2 Mc + R 22 Tc � �ntre Cons(iliul) de Stat �i C.C. � Pia�a Palatului.


(Ora) 9:10 � Slobozia a plecat.


(Ora) 9:15. � R.2 Mc. a plecat.
(�n acest loc, pe caietul Documentar pentru ciorne, copert� ro�ie, apare o nota�ie �n plus): Olteni�ei � mi�care � Centru Bv. M�r�e�ti � Pia�a Republicii.


(Ora) 9:25 � R7Mc. � s� fie preg�tit pentru Ploie�ti"6. (...)
"Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 09:54.
� Toate unit��ile armatei execut� num(ai) ord(inele) Cdt. Suprem. Toate U(nit��ile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu �i T�rgovi�te se concentreaz� �n Bucure�ti �n caz�rmile din �os. Olteni�ei.
� Unit��ile...
� Raportez ce U. mai avem �n caz�rmi �i unde sunt"7 (Urmeaz� raportul cu loca�ia unit��ilor, din care numai Regimentul 22 se �ntoarce, Regimentul 22 fiind cel care anun�ase urcarea manifestan�ilor pe tehnic�, n.a.)


"(Ora) 10:07. Col. Negrea.
� Rondoul � ind. MApN transmite: nu se trage de c�tre nimeni, nici foc de avertizare � s� se parlamenteze"8.
� (Este primul mesaj transmis la trupe de maiorul Tufan din ordinul gen. Victor St�nculescu, ca �i cum ordinul ar veni �n continuare de la gen. Vasile Milea; acesta se �mpu�case �n jurul orei 09:35, n.a.)


"(Ora) 10:11 � col(oana) de la IMGB � Ap. Patriei, imense � blocat la jum�tatea distan�ei, la 300 m. de Or�elul Copiilor � lt. col. Costache.


(Ora) 10:30 Lt. col. Costache
� Pantelimon, Muncii, Socului, C��elu, grupuri imense de la 23 Aug. � scandeaz�.


(Ora) 10:35 � c. amiral P. George �i col. Costin � s� se parlamenteze cu demonstran�ii la care s� se spun� c� se retrag �n cazarm� (al doilea ordin al gen. Victor St�nculescu transmis prin grupa de transmisiuni �n numele gen. Milea, n.a.).


(Ora) 10:40 � Toate unit��ile parlamenteaz� cu demonstran�ii c� se �ntorc �n cazarm�.


(Ora) 11:15
� Strada B�ceni � Obor, Dimitrov, Republicii, M. Eminescu, coloane.
� R7Mc. este solicitat s� intervin�, nu se aprob�".
� Not�: �ncep�nd cu ora 10:10, echipajele blindatelor din Centru �ncep deplasarea spre caz�rmi, ca urmare a ordinului de ie�ire din lupt� dat de St�nculescu la ora 10:07, dar mi�carea lor este �ncetinit� de urcarea manifestan�ilor pe ele. La acea or� militarii nu �tiau de sinuciderea lui Vasile Milea. La ora 11:22, Documentarul comandantului Armatei 1 preciza: "TAB de la Pia�a Palatului s� se retrag� la intr�rile de la CC. Col. Costin: unit(��ile) care sunt �n apropiere de Sala Palatului s� se retrag� c�tre intr�rile CC"9. Acest ordin preliminar, menit s� asigure for�ele cu care s� fie pus �n aplicare planul de evacuare terestru a so�ilor Ceau�escu, nu a ajuns la trupe, din cauza faptului c� echipa de transmisiuni din cl�direa CC nu mai r�spundea la alte comenzi dec�t ale generalului St�nculescu. �n consecin��, la ora 11:52, comanda Armatei 1 �i cere colonelului Paul "s� trimit� pe cineva care este �n ora� s� anun�e TAB(-urile) din Pia�a Palatului s� se retrag� spre intr�rile din sediul CC". La ora 12:15 (la �ase minute dup� evacuarea lui Nicolae Ceau�escu din cl�direa CC al PCR) intervine �ns� ordinul generalului Constantinescu, de la minister, care comunica cu generalul St�nculescu: "retragerea unit��ilor �n caz�rmi pa�nic�", iar la ora 12:43 acesta este completat cu indica�ia "s� se poarte discu�ii cu cet��enii c� armata nu trage �n popor, c� nu are nimic cu ei �i s�-i lase �n pace".


1. Acest Comunicat este confundat frecvent cu Decretul pentru declararea st�rii de necesitate �n �ntreaga �ar�, decret care nu a mai fost redactat �i nici difuzat public; se face o confuzie �i �ntre acest Comunicat �i Decretul pentru declararea st�rii de necesitate �n jude�ul Timi�, din 20 decembrie 1989, publicat �n presa din 21 decembrie 1989.

De asemenea, se modific� frecvent ora de difuzare a Comunicatului din 10.59 �n 10.00, pentru a se acredita teza c� militarii au fraternizat cu manifestan�ii la auzul ve�tii sinuciderii lui Vasile Milea �i pentru a anula ac�iunea de lovitur� militar� a gen. Victor St�nculescu.
Comunicatul lui Ceau�escu din diminea�a de 22
Comunicatul a fost dictat de Nicolae Ceau�escu �n cabinetul s�u consilierilor Sec�iei de Pres� a CC al PCR (Nicolae Mitea, Eugen Florescu) �i pre�edintelui Radioteleviziunii, Petre Constantin. Acesta l-a transmis prin telefon crainicului George Marinescu de la Televiziune. Sec�ia de pres� l-a transmis �i la Radiodifuziune, a�a cum a fost notat de consilieri, de unde provin �i diferen�ele de text.

Televiziunea Rom�n�. Ora 10:59. COMUNICAT
�n Bucure�ti �i �n �ntreaga �ar�, muncitorii s� apere tot ceea ce s-a realizat, suveranitatea �i independen�a ��rii. Inform�m c� ministrul for�elor armate a ac�ionat ca tr�d�tor �mpotriva independen�ei �i suveranit��ii Rom�niei �i, d�ndu-�i seama c� este descope-
rit, s-a sinucis. Facem apel c�tre to�i cei care-�i iubesc �ara �i poporul s� ac�ioneze cu cea mai mare fermitate �mpotriva oric�rui tr�d�tor.

Toate zvonurile �i minciunile au fost dirijate �n str�ns� leg�tur� cu tr�d�torii de �ar� �i cu cercurile imperialiste de tr�d�torul Milea, care a organizat aceste provoc�ri, a spus minciuni �i a informat fals �n leg�tur� cu situa�ia din �ar�. Apel�m la clasa muncitoare, ��r�nime �i intelectualitate, la �ntregul popor, de a ac�iona cu �nalt� r�spundere pentru a �nt�ri ordinea �i lini�tea. Problemele noastre s� le rezolv�m �n str�ns� unitate, f�r� vreun amestec din afar�. S� facem totul pentru a ap�ra suveranitatea, independen�a �i integritatea Rom�niei socialiste1.
Radiodifuziunea Rom�n� "�n jurul orei 11:00". COMUNICAT
Inform�m c� ministrul for�elor armate a ac�ionat ca un tr�d�tor �mpotriva independen�ei �i suveranit��ii Rom�niei �i, d�ndu-�i seama c� este descoperit, s-a sinucis. Facem apel la to�i cei care-�i iubesc �ara �i poporul s� ac�ioneze cu cea mai mare fermitate �mpotriva oric�ror tr�d�tori. Toate zvonurile �i minciunile au fost dirijate, �n str�ns� leg�tur� cu tr�d�torii din �ar� �i cu cercurile imperialiste, de tr�d�torul Milea, care a organizat aceste provoc�ri �i a spus minciuni �i a informat fals �n leg�tur� cu situa�ia din �ar�, nespun�nd nimic despre crimele �i distrugerile de la Timi�oara. Apel�m la clasa muncitoare, ��r�nime �i intelectualitate, la �ntregul popor, de a ac�iona cu �nalt� r�spundere pentru a introduce ordinea �i lini�tea! Problemele noastre s� le rezolv�m �n str�ns� unitate, f�r� nici un amestec din afar�! S� facem totul pentru a ap�ra suveranitatea, independen�a �i integritatea Rom�niei!

� Documentele Revolu�iei Prima proclama�ie a Revolu�iei ● Ordinul ministrului Ap�r�rii Na�ionale din 17 decembrie 1989 ● A doua proclama�ie a Revolu�iei ● Lista negociatorilor timi�oreni la �nt�lnirea cu D�sc�lescu ● Lista negociatorilor timi�oreni la �nt�lnirea cu D�sc�lescu
�
�

� 1. CE ARMATA!!!! | scris de dpop | 2007-12-11 21:22:04
PE 21-22 ARMATA ROMANA,COMANDATA DE IMBECILI,A TRAS CU ARMAMENTUL DE PE BLINDATE IN POPOR!

� 2. Iar frecati menta de pomana! | scris de FSN | 2007-12-11 22:43:34
Bai,iar frecati problema ,,revolutiei" de pomana.Cine e prost sa recunoasca acuma dupa n ani ca a tras? Lasa-ti-o moarta ca nu mai e de actualitate aceasta ,,revolutie".Oricum romanii sunt niste fraieri si nu vor afla niciodata.Ha!

� 3. mul�umim, �tiam �i noi... | scris de gigel | 2007-12-12 00:56:00
Nea Stoe, a�tempt�m cu interes �i documente referitoare la "careul de a�i" format din St�nculescu, Marinescu, Ardeleanu �i Buhuci, la "exponen�ii noii puteri" �ndep�rta�i de Ceau�escu datorit� leg�turilor cu Kremlinul �i reactiva�i de Militaru, la agentul K.G.B. Imre Astalosz (Virgil Magureanu) implicat �n mobilizarea minerilor �i �n evenimentele de la Tg. Mure�, care �mpreuna cu Mihai Caraman �i Nicolae Stan pun bazele S.R.I. ca "mo�tenitor" (ha!ha!ha!) al Secu, la maiorul Puic�, �eful serviciului cadre al direc�iei a V-a, c�ruia Dan Iosif i-a raportat c� �i-a �ndeplinit misiunea �n 28 ianuarie 1990, la Ion Iliescu, Silviu Brucan �i Corneliu Manescu care au "implementat" noua doctrina comunista emanat� de Kremlin, la Alexandru B�rl�deanu care a "convertit" nomenclatura P.C.R. la neocomunism �i la care au aderat cu entuziasm reprezentan�i ai armatei, mili�iei, procuraturii �i justi�iei. V� mul�umim tovara�e Stoenescu c� ne "lumina�i"!

� 4. lui dpop | scris de Radu | 2007-12-12 07:10:55
intrebare: stii ce inseamna 600 de gloante pe minut? asta e cadenta armamentului de pe blndate! daca se tragea la ordin (cum sustii tu ) era jale mare... unul nu mai ramanea viu

� 5. CARE A FOST BAZA LEGALA | scris de CADA | 2007-12-12 07:34:03
Ascoaterii armatei in strada in dec.89 si iunie 1990?De ce ceausescu si iliescu nu au proclamat inainte de scoaterea armatei ,STAREA DE NECESITATE sau deURGENTA asa cum era prevazut in constitutia RSR la art.75 punctul 14 ,cum era prevazut la articolul 124 din regulamentul militar RG-2 si cum era prevazut in Decretul-Lege 92/90-Art.82 litera g?

� 6. RADULE ORDINUL A FOST DAT. | scris de OFITERU | 2007-12-12 07:46:04
Subordonatii, stiau ca ordinul este ilegal si criminal si majoritatea nu l-au executat.Impotriva carui inamic, s-au scos tancuri,transportoare blindate,elicoptere etc,etc.Aveau demonstranti arme de foc si tehnica blindata!De ce ordinele au fost date sa se traga in demonstranti?Lasati minciunile cu kgb-cia-mosad etc.

Disperarea grupului Patriciu-Tariceanu-Crin duce la metode totalitare cunoscute


Iata ce spun stirile aparute recent:Dl.Olteanu are o intanire secreta cu dl.Geoana,dl.Patriciu are si el ,la randul sau o intalnite secreta cu acelasi dl.Geoana
Panica pierderii puterii ii duce la disperare pe liderii fractiunii retroliberale si in mod evident apeleaza la partide criptocomuniste de tip PSD si dece nu PRM sau PIN (in acest sens dl.Patriciu si-a exprimat demult optiunea).
Ceea ce frapeaza este similitudinea disperarii si agatarea cu orice mijloace de mentinerea puterii acestui grup,in momentul cand se pare ca parlamentarii PNL, cel putin gruparea dizidenta i-au retras sprijinul politic primului ministru,cerandu-i demisia de onoare, dupa ce el, prin abuz a fpretins acelasi lucru dlui.Fluture.
Dar sa facem apel la istoria unor situatii similare a unor partide totalitare din istoria recenta in care un partid nu avea alta preocupare decat puterea, aservindu-si totul in acest scop,de la politie ,la psihiatrie ,literatura, sindicate,economie etc.
In acest sens voi enumera directivele KGB facuta partidelor comuniste privind mentinerea cu orice pret si cu ori ce mijloace a puterii si sa vedem similitudinile cu actuala situatie din grupul retroliberal.
Voi prezenta directiva si similitudinea comportarii PNL,grupul oligarh(Crin tradatorul liberalismului):
1.Nu exista domeniu in care sa nu se aplice principiile politice,toate fortele si sectoarele societatii trebuie sa impuna principiul partidului conducator.

-Este lesne de constatat ca grupul retroliberal,aplica acest principiu in totalitate.Sa ne amintim de migrarile din toate partidele,in PNL ,a alesilor locali,de fidelii PNL numiti nu pentru competenta ci pentru fidelitate,de oligarhii care se considera indreptatiti pentru ca ar fi liberali sa castige din pozitia dominanta a partidului in domeniul afacerilor personale.

2.Lipsa de pregatire ideologica face din profesionist un pseudoprofesionista, profesionistul trebue sa fie doar un activist al partidului cu locul de munca in anumit domeniu.

-Aici cel mai demonstrativ este discursul Dlui Tariceanu la demiterea dlui Dl.Flutur,in care a spus-o fara ocol.Nu principiile profesionale primeaza pentru un ministru (il laudase ca cel mai performant ministru) ci criteriile politice,trebuie sa fii agreat de PNL,deci sa aplici politca retroliberala a fractiunii sale

3. Orice profesionist trebuia sa fie bine pregatit ideologic pentru a putea deveni un luptator politic in cadrul profesiei sale.

-In acest cadru,viata noastra publica s-a incarcat de activisti de partid,de aceasta data care isi zic liberali,bine pregatiti ideologic,care ataca,cum se spune, in haita,orice tentativa de reformare a PNL.Aici intra marii ideologi retroliberali:Orban,Atanasiu,Hasoti,Vosganian etc si la nivel local fidelii personali ai actualei conduceri PNL.

4.Orice activitate trebuia supusa adeziunii fata de partid, in fapt, directivelor organelor politice, singurele capabile de a dirija activitatea sociala, partidul fiind singurul care gandeste (detasamentul inaintat al clasei muncitoare).

-Deci cum spuneau directivele KGB, in fapt, directivelor organelor politice, singurele capabile de a dirija activitatea sociala, partidul fiind singurul capabil sa creieze toate strategiile si directiile de desvoltare sau de cadre,adica asa cum pretinde actualul PNL,care cultiva inchistarea intr-o pseudo-doctrina liberala.

5.Profesionistul trebuia sa devina un participant activ in lupta pentru succesul ideologiei partidului.

-Nu mai revin,cazul Flutur,Musca,Stolojan cei mai profesionisti liberali,cei mai populari(primii trei ca popularitate in sondaje din PNL) care nu valoreaza nimic daca nu accepta ideologia lui Big Brother.Treizeci de parlamentari liberali sunt aruncati la lada de gunoi doar pentru ca vor sa reformeze PNL.Dar lucrurile nu se opresc doar aici.La toate nivelurile,de la inspectori sau directori de scoala,pana la directorii asa ziselor agentii descentralizate, toate sunt ocupate de politruci,profesionismul fiind subsidiar.

6.Pentru Stalin calificarea politica era mai relevanta dec�t cea profesionala, iar acest lucru se exprima prin loialitatea fata de partid.

-Aici nu mai este nimic de adaugat,principiul stalinist fiind aplicat in totalitate de catre actualul PNL.

7.Partidul trebuie sa aiba rolul conducator asupra intregii societati,inclusiv in aria fiecarei profesii.

-In fine ,aici as introduce ceea ce am numit cintezism,dar de fapt o conceptie care este a tuturor retroliberalilor.
De fapt teoria aceasta, a darwinismului social, in care liberalul de tip Antonescu/Cinteza este viril,potent,stapn,tanar , si considera deci,liberalul patrician, un adevarat om nou iar relatia sa cu restul truditorilor in sensul hegelian,dupa formula stapan-scalv.
Si tinta absconsa este exact ca in directivele sus mentionate, Partidul sa aiba rolul conducator in intreaga societate, inclusiv in aria fiecarei profesii.
Si pentru ca totul sa devina mai pregnant privind aroganta si dispretul liberalului fata de cetateni,am asistat la un talk-show TV in care un profesor de sociologie si doi reporteri comparau atitudinea fata de transparenta si comunicare in situatii identice intre presedintele Basescu si Dl.Tariceanu care au trecut prin situatii medicale aproape identice.
Deschidere, comunicare si transparenta la primul,opacitate, dispret, secretomanie la al doilea.
Efectiv cei doi nu s-au instruit la aceeasi scoala,maniera lor de a face politica este diametral opusa.
Si poate si asupra democratiei opiniile lor sunt opuse.

De la: Costelus, la data 2011-12-26 07:21:16

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-26 02:42:47 Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

Iata un roman adevarat.
El uraste Romania,uraste orice succes al Romaniei.
El iubeste acum Antena 3 a securistului cu acte de la tribunal care vede numai dezastre,orice activitate a guvernului ca un prapad.

dar daca un ziar englez lauda prestatia unui ministru si a Romaniei o vede ca o mare nenorocire pentru el si securistii lui.

Domnule,
In definitiv cainii latra si caravana trece.
Romania este bine condusa iar voi cainii securitatii lui Felix puteti latra la luna.

Adevarul iese la suprafata ca uleiul pus peste apa.

Rusine sa va fie dusmani ai Romaniei,tatari navalitori,hoarde instrainate.

cind va da Dumnezeu si veti intelege ca intre Voiculescu si Basescu NU ESTE nici-o deosebire.....dar absolut niciuna si ca Revolutia i-a prins pe amindoi facind parte din Nomenclatura securisto-comunista a lui Ceausescu , atunci poate ca Romania va intra in Normalitatea Democratica ptr. care a facut o revolutie acum 22 ani !

De la: 9am129906, la data 2011-12-26 10:56:20
Rolul armatei in 22 decembrie 1989



CONFRUNTARE PE BULEVARD. Represiunea a �nceput cu bastoane �i gaze lacrimogene �i a continuat, �n cursul nop�ii, cu gloan�e
Ce a fåcut armata pe 21-22

Jurnal de luptã ● Ce a fãcut armata pe 21-22 decembrie
Documentarul comandantului, registrul de note ale generalului-maior Gheorghe Voinea, comandantul Armatei 1, care avea �n zona de responsabilitate �i Capitala.
21 decembrie 1989
"
(Ora) 09:00 � Adunare de protest � E(venimente) T� (Timi�oara).


(Ora) 10:00 � Bv (Bra�ov, n.a.), D1. D57. Alex R.U. (sau Rv s-ar putea s� fie R�nov, n.a.) � nimic. �nt�rit paza.


(Ora) 12:30 � 100 militari, Pod. Olt, IMDSA, cerere prim-secretar, 2 gr(upe).
Eftimescu (adjunctul �efului Marelui Stat Major, n.a.), Da, Dv(Divizia) s� nu trag�.
Tov. Ministru, (Ora) 12:50. (Este momentul c�nd ministrul Milea sun� din cl�direa CC dup� spargerea mitingului, n.a.)
� se distribuie muni�ie pe oameni, unit��ile D1M �i D57 Tc, f�r� muni�ii Tc (tanc).


(Ora) 13:00 � Zimnicea, probleme.


(Ora) 13:00 � Sibiu � un grup de oameni au ie�it �n pia��.


(Ora) 13:07 � s-a ordonat luarea leg(�turii) radio cu D1 Mc (Divizia 1 Mecanizat�) �i D 57 Tc (Divizia 57 Tancuri).
� Sf. Gheorghe � aparataj electric � o sec�ie a �ncetat lucrul
� Pia�a Unirii, Hotel Bucure�ti, Calea Victoriei (zone unde au fost identificate nuclee de agitatori, n.a.)
� Ziu� hran� rece se pune �n ma�ini
� T�rgovi�te (Chemenici) � zvonuri c� se adun� elevii cu lum�n�ri la Mitropolie.


(Ora )13:18 � Ghimbav � a ie�it toat� �ntreprinderea de la elicoptere
Primul-secretar cere o sub(unitate) s� �nconjoare �ntreprinderea.


(Ora) 13:20 � Gl. Eftimescu � se aprob� scoaterea sub. la Ghimbav.


(Ora) 13:37 � tov. Ministru
ordin B1/R.1 Mc (batalionul 1 din Regimentul 1 Mecanizat) se depl(aseaz�) din cazarm� la C.C. � �nconjoar� C.C �i execut� ap�rarea C.C. � cd(comandantul) R(egimentului) �n capul coloanei (16 TAB)
s-a raportat la gl. Eftimescu


(Ora) 13:41 � ordin tov. ministru
� 1B/R2Mc. pe TAB � CC (Un batalion din Regimentul 2 Mecanizat trimis �n ap�rarea cl�dirii CC al PCR, n.a.)
� s-a raportat la gl. Eftimescu


(Ora) 13:53, Mr. Carp raporteaz�
� au ie�it 13 TAB TR.1 Mc (�i) 15 TAB R 2 Mc, Total 28 TAB + 1 CRMS, Oan�.


(Ora) 13:57. � �n fa�a cdm. A (comandamentul Armatei 1, n.a.) au �nceput s� se adune grupuri de oameni.


(Ora) 14:11 � Tov. Ministru
� lt.col. Oan� � s� plece la intrarea principal� la CC. ptr. a lua leg(�tura) cu tov. ministru


(Ora) 14:37 � Tov. Ministru
� R 2 Mc. � s�-i �mpr�tie pe cei de pe B-dul Magheru".


(Ora) 15:11 � 2 Cp(companii) de la B(atalionul) 98 Pz. Instr. (paz�-instruc�ie) la Intercontinental despresureaz� � ce prinde la R.Trs (regiment transmisiuni) de la B�neasa (cele dou� companii s-au deplasat, dar ordinul de despresurare �i de capturare a manifestan�ilor nu s-a executat datorit� amplasamentului dispozitivelor MI, n.a.).


(Ora) 15:18 � 1 TABC/R2Mc s� plece la Intercontinental ptr. a restabili leg�tura cu Cpt. Marin (�n continuare, blindatele din zona central� a ora�ului au probleme de comunica�ii, n.a.). B.2/R.1Mc cu 6TAB a plecat la CC. (se �nmul�e�te inexplicabil num�rul de blindate �n jurul CC; nu ataca nimeni cl�direa, n.a.)


(Ora) 15:25 (notat� gre�it 13:25) Cpt.Marin a ajuns la sediul CC � din 15 au ajuns 13 (TAB-uri, n.a.). Au ajuns � 20 TAB + 1TABC �i 13 TAB + 2 TABC, (Total) 33 TAB �i 3 TABC (la aceast� or� se adun� un num�r de 36 de transportoare blindate pentru ap�rarea cl�dirii CC, n.a.)


(Ora) 15:42. A ie�it pe poart� Cp. de la B.98 Pz.Instr.


(Ora) 15:47. � Gl. Florea raporteaz� � 1 Companie Sec(uritate) i-a l�sat s� treac� (Informa�ia venea de la Bra�ov; sensul acestui text este c� subunitatea de Securitate i-a l�sat pe manifestan�i s� treac�,
.a.).
� 2 Cp. V.M/B.20VM (v�n�tori de munte) au trecut la ap�rare pe marginea Bra�ovului (pod Bartolomeu �i intrarea cealalt�).


(Ora) 16:00 � o coloan� de 1.500 oameni au trecut prin fa�a SRTM (scandeaz� lozinci � "Armata e cu noi").
� R1Mc � 1 Cp. (Infanterie)/ma�ini
� Dn 333AA � 1 Cp.I � ma�ini (este vorba de trimiterea unor trupe de infanterie �n sprijinul blindatelor, n.a.).


(Ora) 16:02 � Total 5 CpI (companii de infanterie) + 2 Cp.Tc (companii de tancuri) sunt preg�tite (rap. Mr. Carp). T1f Cons.Stat lt.col. Oan� � 158453 �i 148110/433 (numere de telefon la care putea fi contactat Oan� �n sediul Consiliului de Stat; este clar c� nu-i func�ionau sta�iile de pe ma�ini, bruiate cu bruiaj neidentificat �n zona Pie�ii Palatului, n.a.).


(Ora) 16:14 Gl. mr. Florea raporteaz� � este chemat de primul-secretar �i de tov. Pan� la sediul Comit. Jud. de partid Bra�ov (se �ncerca constituirea comandamentului de ap�rare prev�zut de Legea Nr. 14/28 decembrie 1972 privind organizarea ap�r�rii na�ionale a RSR, n.a.)


(Ora) 16:20 � Cpt. Grecu/B98 � 166596 � sed. CC � nu poate intra la Intercontinental deoarece e blocat de Securitate (subunit��ile de infanterie evocate mai sus nu pot trece de barajele trupelor de Securitate de pe str�zile adiacente, dar este �nc� o dat� de subliniat c� trupele MApN nu aveau comunica�ii, comandantul fiind nevoit s� intre �n cl�direa CC pentru a da telefon, n.a.).


(Ora) 16:25 � Tov. ministru la 127 pe guvernamental (num�rul de telefon la care putea fi g�sit Milea, n.a.)


(Ora)16:35. � Gl. Bogdan � a cerut s�-i asigur�m paza �n caz(arma) R(egimentului) 45 Trs.


(Ora) 16:37 � Tov. ministru
� �n Pia�a Roman� 300 (de) oameni s� fie �mpr�tia�i de Oan�.
� Intercontinental � Cpt. Marin s�-i �mpr�tie cu TAB.
� �n Pia�a Unirii, aprox. 300 s� fie �mpr�tia�i (s-a transmis ord. Mr. Carp)
� (Acesta este un ordin clar de represiune; el arat� �ns� �i dimensiunea real� a manifesta�iei, aproximativ 300 de persoane �n fiecare loc, precum �i centrele de protest formate deja la ora 16:37; ordinul nu a apucat s� fie executat, deoarece exact �n intervalul urm�tor se petrece accidentul cu camionul de la Sala Dalles sc�pat de sub control �i care omoar� 7 persoane, n.a).


(Ora) 16:44 � Tov. ministru.
� 158453 � Cpt. Marin (num�rul de telefon din cl�direa
� CC prin care se comunica cu trupele, n.a.)
� lt. col. Oan� cu 1 TAB la dispozi�ia tov. ministru (informat asupra incidentului din Bulevardul Magheru la care s-a deschis �i foc, Milea vrea s� ias� cu un TAB pentru a se deplasa la fa�a locului, n.a.)
� mr. Am�riuc�i � la Intercontinental.


(Ora) 16:48. S-a transmis ordin lt. maj. Dafinescu de la P.C. (punctul de comand�) al lt. col. Oan� s� duc� 2 TAB la intrarea principal� de la CC la dispozi�ia tov. ministru (Milea a vrut s� ias� din cl�dire, n.a.).


(Ora) 17:00 � Gl. mr. Florea raporteaz� c� la Bra�ov s-au tras focuri de avertizare.


(Ora) 17:00 Tov. ministru
� 2 TAB+ 1Cp.I/R.1Mc. pe jos s� se deplaseze pe 6 Martie spre Intercontinental �i s� �mpr�tie mul�imea. La 17.15 au plecat.


(Ora) 17:30 Lt. col. Oan� raporteaz� c� a descongestionat (Bulevardul) 6 martie �i pleac� spre Intercontinental s� fac� jonc�iunea cu cpt. Marin care ac�ioneaz� pe Magheru.


(Ora) 18:00 Tov. ministru
� mai primim ordine de la col. L�z�rescu pe guvernamental 127. (Este un ordin ciudat al ministrului Ap�r�rii; nu reu�im s�-l identific�m pe ofi�erul L�z�rescu, dec�t dac� e vorba de colonelul de Securitate L�z�rescu, dar nu putem �n�elege de ce ministrul Ap�r�rii transmitea ordine printr-un ofi�er de Securitate!, n.a.)


(Ora) 18:13 Cpt. Marin raporteaz�
� cei de la Intercontinental au fost �mpin�i p�n� la intersec�ie la Universitate (nu este o informa�ie corect�; probabil c� este un ordin "s� fie �mpin�i", nu un act realizat; dispozitivul de "�mpingere" a fost imperfect, mul�i revolu�ionari trec�nd �napoi �n spate pe trotuare; de asemenea, nu �n�elegem cum au trecut for�ele c�pitanului Marin de baricad�, care se presupune c� a fost construit� �ncep�nd cu ora 17:00!, n.a.)


(Ora) 18:25 (notat gre�it 17:25) Cpt. Marin raporteaz�
� Scala � Pia�a Roman� � lini�te.
� Intercontinental � cordonul �i TAB la rest. Dun�rea (bifurca�ie) (probabil opri�i �n fa�a baricadei, n.a.).
� nu se pot dispersa"3. (Informa�ie corect�; nu exista �nc� ordinul de atac; acesta va veni mai t�rziu, n.a.).

22 decembrie 1989
"
(Ora) 00:00 � aprox. 500 de oameni s-au dus la Steagu Ro�u (�ntreprinderea din Bra�ov, n.a.) s�-i scoat� pe cei de acolo care nu vor s� ias�.


(Ora) 00:12 � Tc (tancurile) au spart blocada.
� 4 Tc (patru tancuri): 2 pe Magheru; 1 Tc la Ciclop, 1 CCA.
� G.P. (G�rzile patriotice) � 23 Aug. �i atac� pe manifestan�i.
� camion cu butoaie benzin� arde.

Cpt. Marin (raporteaz�, n.a.)
� 1 TAB � incendiat.
� S-a spart blocada la Intercontinental.
� Au dat foc la ma�ini.


(Ora) 00:45 � Mr. Carp transmite
� de la fabrica de chibrituri, coloane mari se duc pe Co�buc spre Pia�a Unirii (Informa�ia este important�, deoarece dovede�te c� unele coloane de muncitori s-au mi�cat foarte devreme �n acea noapte, astfel c� reac�ia comandantului unic al represiunii, gen. Vasile Milea, poate fi corect �n�eleas� din acest moment ca multiplicare a for�elor pentru a opri manifestan�ii s� ajung� �n Centru, n.a.).
� (Ora) 00:48. R1 Mc a mai preg�tit 7 Tc; R2 Mc � mai preg�te�te 3 TAB (�n fa�a informa�iei c� din unele platforme industriale ale Capitalei se �ndreapt� spre Centru coloane de muncitori, ministrul Milea ordon� suplimentarea efectivelor de blindate!, n.a.).

(Ora) 01:00... (unit��ile din dispozitiv �i verific� sau �i schimb� frecven�ele, n.a.).


(Ora) 01:20 � lt. col. Dumitru.
S-au �ntors de la Steagu Ro�u 1500, scandeaz� jos... (generalul Voinea nu avea curajul s� scrie "Jos Ceau�escu!", a�a c� punea puncte-puncte, n.a.), "Armata e cu noi" (...)

(Ora) 02:30 � Lt. col. Costache raporteaz�:
� gurile de la Metrou sunt preluate de G.P.
� patrulele de mili�. pe strad�.
� 01:40-01:54 � s-a stins lumina stradal� (ordinul a venit de la Comitetul Municipal de Partid pentru a nu se vedea cum este sp�lat s�ngele la Pia�a Universit��ii cu ma�inile de la salubritate, n.a.).
� aprox. 50% cet��enii din blocuri nu dorm (luminile aprinse).
� grupuri de 5-6 intr� �n cartiere (informa�ia se refer� la micile nuclee desprinse din grupul de protestatari de la Inter care au hot�r�t s� se deplaseze �n ora� pentru a mobiliza cet��enii la revolt�, n.a).
� n s-a transmis la minister, la col. Popescu"4. (...)


(Ora) 04:45. Lt. Col. Oan� la M�r�e�ti (Rest. Budapesta)
� 3 Tc
� 2TAB
� 1Au
� 1 � 1300
� 65 cadre+m.t. ( militari �n termen).

Podul �erban Vod� � Calea Vict(oria) Soc(ialismului).
� 3 TAB
� 60 m.t.
� 1 Au

Minist(erul) Agr(iculturii) spre Rosetti
� 2 TAB
� celelalte �n dispoz. A�a cum au fost

Col. B�rbulescu (Div. Inf.)
� Pantelimon, recunoa�t(ere).
� Sect. 4 � nimic
� Sect. 5 � nimic
� Sect. 2 � acolo s-au dus manif(estan�ii)
� Grupuri �n zona Pantelimon, 02.30 (...)


"(Ora) 07:05 � col. Constantinescu � ord. tov. ministru.
� oamenii din caz�rmi preg�ti�i.
� �mbarc(are) pe ma�ini � 1UF (o unitate de foc) + Hrana rece 1 zi.
� Transmis mr. Carp + Handaric
� R(egimentul de) Gard� a plecat la ora 07:00
� au intrat cei 100 de la C(entrul de) I(nstruc�ie) Tr. Rachete


(Ora) 07:13 � cpt. Marin � a blocat Pia�a Palatului.


(Ora) 07:37 � lt. col. Dumitru P. (�ntreprinderile din Bra�ov, n.a.) Steagu Ro�u, Metrom, Hidromecanica, aprox. 3-4.000 se preg�tesc (este vorba despre manifestan�i, n.a.)


(Ora) 07:45 tov. ministru � R1Mc, 7 Tc, 215 m.t. (militari �n termen) pleac� spre Turbomecanica � Armata Poporului.


(Ora) 08:03 � tov. ministru.
� 21 Tc. cu Ds.(desant) pe ele se deplaseaz� T�rgovi�te � Bucure�ti � R.1 Tc.


(Ora) 08:15 � a plecat R1 Tc (Regimentul 1 tancuri)"5. (...)


"(Ora) 09:03. R.10 Mc. �n mi�care cu tot ce are spre Bucure�ti � transmite.
� Slobozia � Urziceni � linia de centur�.
� R.2 Mc + R 22 Tc � �ntre Cons(iliul) de Stat �i C.C. � Pia�a Palatului.


(Ora) 9:10 � Slobozia a plecat.


(Ora) 9:15. � R.2 Mc. a plecat.
(�n acest loc, pe caietul Documentar pentru ciorne, copert� ro�ie, apare o nota�ie �n plus): Olteni�ei � mi�care � Centru Bv. M�r�e�ti � Pia�a Republicii.


(Ora) 9:25 � R7Mc. � s� fie preg�tit pentru Ploie�ti"6. (...)
"Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 09:54.
� Toate unit��ile armatei execut� num(ai) ord(inele) Cdt. Suprem. Toate U(nit��ile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu �i T�rgovi�te se concentreaz� �n Bucure�ti �n caz�rmile din �os. Olteni�ei.
� Unit��ile...
� Raportez ce U. mai avem �n caz�rmi �i unde sunt"7 (Urmeaz� raportul cu loca�ia unit��ilor, din care numai Regimentul 22 se �ntoarce, Regimentul 22 fiind cel care anun�ase urcarea manifestan�ilor pe tehnic�, n.a.)


"(Ora) 10:07. Col. Negrea.
� Rondoul � ind. MApN transmite: nu se trage de c�tre nimeni, nici foc de avertizare � s� se parlamenteze"8.
� (Este primul mesaj transmis la trupe de maiorul Tufan din ordinul gen. Victor St�nculescu, ca �i cum ordinul ar veni �n continuare de la gen. Vasile Milea; acesta se �mpu�case �n jurul orei 09:35, n.a.)


"(Ora) 10:11 � col(oana) de la IMGB � Ap. Patriei, imense � blocat la jum�tatea distan�ei, la 300 m. de Or�elul Copiilor � lt. col. Costache.


(Ora) 10:30 Lt. col. Costache
� Pantelimon, Muncii, Socului, C��elu, grupuri imense de la 23 Aug. � scandeaz�.


(Ora) 10:35 � c. amiral P. George �i col. Costin � s� se parlamenteze cu demonstran�ii la care s� se spun� c� se retrag �n cazarm� (al doilea ordin al gen. Victor St�nculescu transmis prin grupa de transmisiuni �n numele gen. Milea, n.a.).


(Ora) 10:40 � Toate unit��ile parlamenteaz� cu demonstran�ii c� se �ntorc �n cazarm�.


(Ora) 11:15
� Strada B�ceni � Obor, Dimitrov, Republicii, M. Eminescu, coloane.
� R7Mc. este solicitat s� intervin�, nu se aprob�".
� Not�: �ncep�nd cu ora 10:10, echipajele blindatelor din Centru �ncep deplasarea spre caz�rmi, ca urmare a ordinului de ie�ire din lupt� dat de St�nculescu la ora 10:07, dar mi�carea lor este �ncetinit� de urcarea manifestan�ilor pe ele. La acea or� militarii nu �tiau de sinuciderea lui Vasile Milea. La ora 11:22, Documentarul comandantului Armatei 1 preciza: "TAB de la Pia�a Palatului s� se retrag� la intr�rile de la CC. Col. Costin: unit(��ile) care sunt �n apropiere de Sala Palatului s� se retrag� c�tre intr�rile CC"9. Acest ordin preliminar, menit s� asigure for�ele cu care s� fie pus �n aplicare planul de evacuare terestru a so�ilor Ceau�escu, nu a ajuns la trupe, din cauza faptului c� echipa de transmisiuni din cl�direa CC nu mai r�spundea la alte comenzi dec�t ale generalului St�nculescu. �n consecin��, la ora 11:52, comanda Armatei 1 �i cere colonelului Paul "s� trimit� pe cineva care este �n ora� s� anun�e TAB(-urile) din Pia�a Palatului s� se retrag� spre intr�rile din sediul CC". La ora 12:15 (la �ase minute dup� evacuarea lui Nicolae Ceau�escu din cl�direa CC al PCR) intervine �ns� ordinul generalului Constantinescu, de la minister, care comunica cu generalul St�nculescu: "retragerea unit��ilor �n caz�rmi pa�nic�", iar la ora 12:43 acesta este completat cu indica�ia "s� se poarte discu�ii cu cet��enii c� armata nu trage �n popor, c� nu are nimic cu ei �i s�-i lase �n pace".


1. Acest Comunicat este confundat frecvent cu Decretul pentru declararea st�rii de necesitate �n �ntreaga �ar�, decret care nu a mai fost redactat �i nici difuzat public; se face o confuzie �i �ntre acest Comunicat �i Decretul pentru declararea st�rii de necesitate �n jude�ul Timi�, din 20 decembrie 1989, publicat �n presa din 21 decembrie 1989.

De asemenea, se modific� frecvent ora de difuzare a Comunicatului din 10.59 �n 10.00, pentru a se acredita teza c� militarii au fraternizat cu manifestan�ii la auzul ve�tii sinuciderii lui Vasile Milea �i pentru a anula ac�iunea de lovitur� militar� a gen. Victor St�nculescu.
Comunicatul lui Ceau�escu din diminea�a de 22
Comunicatul a fost dictat de Nicolae Ceau�escu �n cabinetul s�u consilierilor Sec�iei de Pres� a CC al PCR (Nicolae Mitea, Eugen Florescu) �i pre�edintelui Radioteleviziunii, Petre Constantin. Acesta l-a transmis prin telefon crainicului George Marinescu de la Televiziune. Sec�ia de pres� l-a transmis �i la Radiodifuziune, a�a cum a fost notat de consilieri, de unde provin �i diferen�ele de text.

Televiziunea Rom�n�. Ora 10:59. COMUNICAT
�n Bucure�ti �i �n �ntreaga �ar�, muncitorii s� apere tot ceea ce s-a realizat, suveranitatea �i independen�a ��rii. Inform�m c� ministrul for�elor armate a ac�ionat ca tr�d�tor �mpotriva independen�ei �i suveranit��ii Rom�niei �i, d�ndu-�i seama c� este descope-
rit, s-a sinucis. Facem apel c�tre to�i cei care-�i iubesc �ara �i poporul s� ac�ioneze cu cea mai mare fermitate �mpotriva oric�rui tr�d�tor.

Toate zvonurile �i minciunile au fost dirijate �n str�ns� leg�tur� cu tr�d�torii de �ar� �i cu cercurile imperialiste de tr�d�torul Milea, care a organizat aceste provoc�ri, a spus minciuni �i a informat fals �n leg�tur� cu situa�ia din �ar�. Apel�m la clasa muncitoare, ��r�nime �i intelectualitate, la �ntregul popor, de a ac�iona cu �nalt� r�spundere pentru a �nt�ri ordinea �i lini�tea. Problemele noastre s� le rezolv�m �n str�ns� unitate, f�r� vreun amestec din afar�. S� facem totul pentru a ap�ra suveranitatea, independen�a �i integritatea Rom�niei socialiste1.
Radiodifuziunea Rom�n� "�n jurul orei 11:00". COMUNICAT
Inform�m c� ministrul for�elor armate a ac�ionat ca un tr�d�tor �mpotriva independen�ei �i suveranit��ii Rom�niei �i, d�ndu-�i seama c� este descoperit, s-a sinucis. Facem apel la to�i cei care-�i iubesc �ara �i poporul s� ac�ioneze cu cea mai mare fermitate �mpotriva oric�ror tr�d�tori. Toate zvonurile �i minciunile au fost dirijate, �n str�ns� leg�tur� cu tr�d�torii din �ar� �i cu cercurile imperialiste, de tr�d�torul Milea, care a organizat aceste provoc�ri �i a spus minciuni �i a informat fals �n leg�tur� cu situa�ia din �ar�, nespun�nd nimic despre crimele �i distrugerile de la Timi�oara. Apel�m la clasa muncitoare, ��r�nime �i intelectualitate, la �ntregul popor, de a ac�iona cu �nalt� r�spundere pentru a introduce ordinea �i lini�tea! Problemele noastre s� le rezolv�m �n str�ns� unitate, f�r� nici un amestec din afar�! S� facem totul pentru a ap�ra suveranitatea, independen�a �i integritatea Rom�niei!

� Documentele Revolu�iei Prima proclama�ie a Revolu�iei ● Ordinul ministrului Ap�r�rii Na�ionale din 17 decembrie 1989 ● A doua proclama�ie a Revolu�iei ● Lista negociatorilor timi�oreni la �nt�lnirea cu D�sc�lescu ● Lista negociatorilor timi�oreni la �nt�lnirea cu D�sc�lescu
�
�

� 1. CE ARMATA!!!! | scris de dpop | 2007-12-11 21:22:04
PE 21-22 ARMATA ROMANA,COMANDATA DE IMBECILI,A TRAS CU ARMAMENTUL DE PE BLINDATE IN POPOR!

� 2. Iar frecati menta de pomana! | scris de FSN | 2007-12-11 22:43:34
Bai,iar frecati problema ,,revolutiei" de pomana.Cine e prost sa recunoasca acuma dupa n ani ca a tras? Lasa-ti-o moarta ca nu mai e de actualitate aceasta ,,revolutie".Oricum romanii sunt niste fraieri si nu vor afla niciodata.Ha!

� 3. mul�umim, �tiam �i noi... | scris de gigel | 2007-12-12 00:56:00
Nea Stoe, a�tempt�m cu interes �i documente referitoare la "careul de a�i" format din St�nculescu, Marinescu, Ardeleanu �i Buhuci, la "exponen�ii noii puteri" �ndep�rta�i de Ceau�escu datorit� leg�turilor cu Kremlinul �i reactiva�i de Militaru, la agentul K.G.B. Imre Astalosz (Virgil Magureanu) implicat �n mobilizarea minerilor �i �n evenimentele de la Tg. Mure�, care �mpreuna cu Mihai Caraman �i Nicolae Stan pun bazele S.R.I. ca "mo�tenitor" (ha!ha!ha!) al Secu, la maiorul Puic�, �eful serviciului cadre al direc�iei a V-a, c�ruia Dan Iosif i-a raportat c� �i-a �ndeplinit misiunea �n 28 ianuarie 1990, la Ion Iliescu, Silviu Brucan �i Corneliu Manescu care au "implementat" noua doctrina comunista emanat� de Kremlin, la Alexandru B�rl�deanu care a "convertit" nomenclatura P.C.R. la neocomunism �i la care au aderat cu entuziasm reprezentan�i ai armatei, mili�iei, procuraturii �i justi�iei. V� mul�umim tovara�e Stoenescu c� ne "lumina�i"!

� 4. lui dpop | scris de Radu | 2007-12-12 07:10:55
intrebare: stii ce inseamna 600 de gloante pe minut? asta e cadenta armamentului de pe blndate! daca se tragea la ordin (cum sustii tu ) era jale mare... unul nu mai ramanea viu

� 5. CARE A FOST BAZA LEGALA | scris de CADA | 2007-12-12 07:34:03
Ascoaterii armatei in strada in dec.89 si iunie 1990?De ce ceausescu si iliescu nu au proclamat inainte de scoaterea armatei ,STAREA DE NECESITATE sau deURGENTA asa cum era prevazut in constitutia RSR la art.75 punctul 14 ,cum era prevazut la articolul 124 din regulamentul militar RG-2 si cum era prevazut in Decretul-Lege 92/90-Art.82 litera g?

� 6. RADULE ORDINUL A FOST DAT. | scris de OFITERU | 2007-12-12 07:46:04
Subordonatii, stiau ca ordinul este ilegal si criminal si majoritatea nu l-au executat.Impotriva carui inamic, s-au scos tancuri,transportoare blindate,elicoptere etc,etc.Aveau demonstranti arme de foc si tehnica blindata!De ce ordinele au fost date sa se traga in demonstranti?Lasati minciunile cu kgb-cia-mosad etc.

Și eu care am crezut ca armata este garantul națiunii rom�ne

De la: HALT, la data 2011-12-26 09:31:26

De la: Costelus, la data 2011-12-26 07:21:16

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-26 02:42:47 Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

Iata un roman adevarat.
El uraste Romania,uraste orice succes al Romaniei.
El iubeste acum Antena 3 a securistului cu acte de la tribunal care vede numai dezastre,orice activitate a guvernului ca un prapad.

dar daca un ziar englez lauda prestatia unui ministru si a Romaniei o vede ca o mare nenorocire pentru el si securistii lui.



Iata un adevarat roman.................
Parca asa spunea si batrinul activist cind se spuneau bancuri despre ciuruitu/
Baietas spre ce crezi tu ca se indreapta romania?
Care este puterea de cumparare in romania?
Este statul roman puternic?
Subminarea economiei nationale ,spune ceva?
Statul roman este demult in stare de criza ,ce a facut basescu si gasca sa? avere , avere avere, URIASA/
Are el dreptul sa fie reformator?
Da. ca tu ai fost cel ca ai inprastiat minciunile lui.
PUPAT PIATA INDEPENDENTEI/
DEGEABA........

si apropo de DEGEABA , uite un citat " Cind se urca scroafa-n pom, cine tace nu e om " !

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-27 08:55:46

De la: HALT, la data 2011-12-26 09:31:26

De la: Costelus, la data 2011-12-26 07:21:16

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2011-12-26 02:42:47 Fa ti cruce doamne/ ialomitieanu finantistul anului.............................. / a avut inseamna romania cel mai bun guvern/ si boc nimic.nimic?
Da pe presedinte cind incepem sa ii punem cite un titlu ? marinaru anului? reformatoru anului?
Sa-ti fie rusine popor roman/

DEGEABA............

Iata un roman adevarat.
El uraste Romania,uraste orice succes al Romaniei.
El iubeste acum Antena 3 a securistului cu acte de la tribunal care vede numai dezastre,orice activitate a guvernului ca un prapad.

dar daca un ziar englez lauda prestatia unui ministru si a Romaniei o vede ca o mare nenorocire pentru el si securistii lui.



Iata un adevarat roman.................
Parca asa spunea si batrinul activist cind se spuneau bancuri despre ciuruitu/
Baietas spre ce crezi tu ca se indreapta romania?
Care este puterea de cumparare in romania?
Este statul roman puternic?
Subminarea economiei nationale ,spune ceva?
Statul roman este demult in stare de criza ,ce a facut basescu si gasca sa? avere , avere avere, URIASA/
Are el dreptul sa fie reformator?
Da. ca tu ai fost cel ca ai inprastiat minciunile lui.
PUPAT PIATA INDEPENDENTEI/
DEGEABA........

Bai omule,
Pe ce lume traiesti?

Tu ai auyit de criza economica mondiala si manifestarile ei.

Esti un om cu creier spalat ca si altii de pe acest forum care iti faci cultura la Antena 3.

Auzi ,daca el nu are ce manca cineva submineaya economia nationala,vinovat cum spune felix este basescu,cica ei fura.

Usoara si netemeinica explicatie.Cum sin USA este la fel si Obama submineaya economia ,dar si sarcozi,si toti din Europa.

Cine iti spune adevarul imprastie minciuni.

tare simpla este lumea pentru dumneta.
Ai raspunsuri la toate intrebarile.
Numai lenea dumnetale intelectuala este buna si ca statul nu/ti da o renta de revolutionar,de sarac,de handicapat etc.

greu este si cu cultura asta iar mata iesi ca paduchele in frunte.

Si sunt convins ca nu ai sensatia ca spui prostii,doar asa vorbeste si la TV.

Povestirea unui roman nostalgic :)))


"De criz�, de dor și de fițe mi-a venit ideea s� tai porc de Cr�ciun, cum se f�cea pe timpuri la mine la țar�. Bine, ai mei nu �l t�iau de Cr�ciun, ci �nainte de Sf�ntul Andrei, noi nemaiav�nd r�bdare și nici prea multe prin c�mar� s�-l putem p�sui p�n� la Ignat.
Dup� ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin �n fața casei �nc� de la Halloween, m-am pus s� caut porc. Prima dat� am dat anunț pe internet c� doresc s� achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, p�n� �n 150 de kilograme, dar nu mi-a r�spuns nimeni, �n afar� de un sonat care mi-a zis c�-i plac ideile mele și, dac� vreau, putem s� sacrific�m �mpreun�, mai mulți! Eu cred c� toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!
C�nd mi-am �ntrebat colegii la serviciu dac� știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși c� ce vreau s� fac cu el, c� e mare de pet, c� face mizerie mult�. C�nd le-am spus c� vreau s�-l tai, au f�cut ochii c�t cepele și m-au luat la rost c� de ce. Ca s�-l m�n�nc, de-aia, le-am r�spuns, moment �n care și ultimele r�m�șițe de simpatie, toleranț� și �nțelegere pe care le aveau pentru mine au disp�rut. Cum s� omori un animal și s�-l man�nci, așa, ca un barbar? Eh, c�nd am v�zut eu c� �știa sunt gata s� sune la PETA, am �nceput s� le descriu �n am�nunt operațiunile specifice, insist�nd pe secționarea carotidei și colectarea s�ngelui �ntr-un lighean, de preferinț� cu smalțul s�rit, ca la mama acas�, �n vederea prepar�rii s�ngeretelui și mai ales a bor�nd�ului. N-am știut eu cum se zice �n englez� la bor�nd�u, la fel cum nu știu nici �n rom�nește, dar le-am explicat c� e un fel de m�m�lig� din f�in� de porumb cu s�nge �n loc de ap�. Cred c� vreo trei, mai simțitori, așa, au disp�rut spre baie, iar restul, c� acum deja se str�nsese tot compartimentul �n jurul meu, s� m� asculte, m� priveau c�nd cu mil�, c�nd cu dezgust. Apoi, zic, p�rlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dac� st�m la bloc, și t�iem urechile animalului, pe care le consum�m pe loc, cu puțin� sare.
Mai trimisei vreo doi la baie , dar i-am dat �nainte, fiind conștient c� un alt moment �n care s� m� asculte oamenii cu at�ta atenție nu o s� mai prind, poate, niciodat�. Dup� ce epil�m animalul cu flac�ra, continui eu, �l despic�m cu securea sau toporul, ce ne vine la m�n�, și scoatem organele, pe care le fierbem �mpreun� cu capul, �n vederea prepar�rii caltaboșului. Știți, b�nuiesc � le-am zis eu degajat �, c� pentru caltaboș se folosește intestinul gros, sp�lat facultativ și op�rit �n ap� cu ceap�, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul dup� fraza asta, și am mai r�mas cu vreo trei, cei mai tari de �nger și de stomac, cred, de fapt doi, c� unul dintre ei era un coreean care nu pricepe englez� și st� toat� ziua cu c�știle pe urechi, dar se al�tur� oric�rui grup și d� din cap aprobator la orice discuție.
Cu restul c�rnii, am zis eu mai departe, facem c�rnați, gr�tare și sarmale, iar dac� r�posatul a fost gras, putem s� frigem și o oal� de jum�ri, așa, de poft�, care s� mai taie din t�ria b�uturii.

Eu zic c� au sc�pat ieftin totuși, pentru c� dac� m-aș fi apucat s� le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le �nfulec� ei la lunch, b�gam toat� firma-n spital."

Traiasca globalizarea!


O zi buna si Sanatate,
Dr.Adrian Tamas.

SE POT UNIFICA FORTELE POLITICE DE DREAPTA?
Armonizarea doctrinei dreptei cu toti participantii politici sta la baza unificarii fortelor de centru dreapta.
Trebuie inteles ca liberalismul de dreapta nu detine monopolul dreptei contemporane,motiv pentru ca aceasta forma de liberalism trebuie sa se asocieze cu alte curente de dreapta,deoarece curentele de centru dreapta nu sunt antagonice,din contra ele fiind complementare.
O astfel de asociere este presanta,de discutat fiind doar formula optima de asociere in contextul Romaniei,
Doctrina dreptei rom�nesti, pentru a fi un vehicul politic de succes, nu �si poate permite a fi monolitica,ci trebuie organizata ca sistem doctrinar pe o baza pluralista si nu pe baza de dogme.
Trebuie deci gasita modalitatea in plan politic si de asemenea de stabilit un aranjament institutional.
Din perspectiva autorilor platformei liberale aceasta viziune ,la noi ,presupune trei componente:liberala, democrat-populara si sociala.dreapta romaneasca putand fi definita ca un triunghi cu componentele sale:
a. latura liberala fundamenteaza institutiile democratice, capteaza si accentueaza elementul economic al capitalismului concurential, creeaza un cadru adecvat pentru �ncurajarea actiunii antreprenoriale, accelereaza dinamica sociala, pune �n lumina idealismul schimbarii si vitalitatea libertatii;
b. latura crestin-democrata valorifica elementul moral si religios, precum si raportarea la valori si traditie si racordeaza aceste valori traditionale si spirituale la dinamica institutionala a democratiei si capitalismului modern;
c. latura democrat-popular-sociala consolideaza elementul democratic si de responsabilitate sociala, armonizeaza pragmatismul si compasiunea sociala cu schimbarea si dinamica impuse de liberalism si capitalism.
Cele trei componente se completeaza doar intre ele,se sustin reciproc si prin aceasta marind forta de atractie si aria de reprezentare electorala,devenind cu adevarat o adevarata forta de centru dreapta,fara a sacrifica aspiratiile si nuantele doctrinare a niciuneia dintre participantele componente.
Sistemul doctrinar al dreptei contemporane promoveaza cultura libertatii si a initiativei, dar si a responsabilitatii si a compasiunii. Este o cultura a schimbarii, dar o schimbare care este temperata si moderata de valori, traditie, compasiune, responsabilitate si pragmatism. Este vorba despre un sistem
complet si deplin functional, apt sa asigure reprezentarea eficienta a electoratului de centru-dreapta �n �ntregul sau.
Din motivele expuse ,apare exigenta unui proiect politic de unificare a fortelor de centru-dreapta.
Dreapta romanesca desbinata nu va putea in Romania sa castige in desbinare electoratul roman si conducerea tarii(lucru vazut in maniera in care de 19 ani aceste forte au avut o reprezentare parlamentara modesta si doar alianta DA a adus impulsul datorita caruia astazi PNL se afla la putere.
Cu c�t procesul de fragmentare si dezbinare se termina mai devreme, cu at�t mai bine. Problema este daca P.N.L. va fi un actor major �n acest proces de unificare sau va ram�ne �n afara lui.
De aceea un nou proiect de unificare a fortelor de centru-dreapta trebuie sa plece de la doua premize:
-mai �nt�i, electoratul de centru-dreapta are nevoie de o reprezentare adecvata a intereselor sale �n plan politic; �n mod complementar, fortele politice de centru-dreapta trebuie nu numai sa asigure aceasta reprezentare, ci si sa construiasca un vehicul politic apt sa actioneze cu eficienta pentru realizarea intereselor electoratului de centru-dreapta.
Noul vehicul de centru-dreapta trebuie sa aiba o structura deschisa, flexibila, de natura sa permita armonizarea si functionarea, �n interiorul sau, a tuturor curentelor politice de centru-dreapta.
-Invocarea orgoliilor personale sau a celor de partid, precum si a dificultatilor de armonizare a grupurilor si curentelor politice nu ar fi dec�t expresia neputintei de a asuma o viziune politica pe termen lung �n beneficiul Rom�niei. Incapacitatea de a armoniza grupurile si curentele politice nu este dec�t un semn al incapacitatii de a armoniza indivizii �n cadrul unui grup sau curent politic.
Aceasta incapacitate asociativa explica de ce actuala conducere a P.N.L. a ajuns sa practice marginalizarea si excluderea propriilor membri si nu reusit sa armonizeze toate grupurile si curentele din partid.
Totusi prevedem ca toti aceia care s-au opus aliantei DA si care astazi conduc PNL sunt si astazi principalii adversari ai unirii fortelor de dreapta,chiar sub alte maniere organizatorice,nerealizand ca dezbinarea fortelor politice de centru-dreapta a �mpiedicat realizarea celor mai importante obiective ale reformei economice si politice �n Rom�nia, obiective care au fost sustinute, �n ultimii saisprezece ani, �n mod preponderent, de electoratul de centru-dreapta.
Fortele politice de centru-dreapta, asa cum apar azi prin politica PNL si-au dezamagit �nsa electoratul propriu tocmai pentru ca nu au fost apte sa gaseasca o formula politica de unitate pe termen lung, care sa functioneze pe durata mai multor cicluri electorale, iar nu a unuia singur.

Unarticol extraordinar

www.ziua.net/display.php?id=200022&data=2006-05-22

Alianta fara de Dumnezeu

Victor RONCEA


Cand Stalin s-a apucat sa debiteze "Cate divizii are Papa?!" nu-si putea inchipui ca, peste ani, privilegiatii sistemului vor zambi stramb inregistrand victoriile tacute ale crestinismului asupra comunismului. Esenta comunismului a fost, neindoios, anti-crestinismul: desfiintarea Omului din om. Moastele sutelor de mii de preoti executati in masa si aura sutelor de biserici distruse sunt ruguri inca aprinse in memoria colectiva a credinciosilor. Calvarul umanitatii a lovit Romania ortodoxa parca mai abitir, poate tocmai datorita credintei profunde a natiunii romane. Iesiti in strada strigand "Exista Dumnezeu!" romanii i-au raspuns si lui Stalin si urmasilor lui ghebositi in rau. In ciuda loviturilor date si sufletului si fiintei natiunii - la Pitesti, Ramnic, Sighet, Aiud, Canal, s.a. - romanii si-au pastrat credinta: peste 90%, indica sondajele. Si totusi, vorba lui Basescu, blestemul comunismului bantuie inca asupra Romaniei, sufocand dezvoltarea fireasca a tarii. Trei exemple grave ne demonstreaza cat de adanc stapaneste acest blestem si c*m teleghideaza conducatorii nostri impotriva Romaniei si a credintei acesteia.

Gojdu. daca 16 ani in care statul nu s-a gandit sa actioneze eficient pentru recuperarea din Ungaria a imensei averi a Nobel-ului Romaniei - Emanuil Gojdu, un Guvern care se proclama salvatorul tarii de pecinginea coruptiei PSD preia, fara jena, un proiect pritocit in MAE-ul lui Geoana. Cuplul PNL format de inca ministrul de Externe Ungureanu si inca premierul Tariceanu reusesc sa creeze o Ordonanta de Urgenta prin care este incalcat Testamentul Gojdu si misiunea peste ani a Fundatiei sale, de sprjinire a tinerilor ortodocsi studiosi si saraci din Transilvania si Ungaria. Show-ul mediatic de la sedinta de Guvern comuna Ungaria-Romania reuseste sa eludeze esenta: semnarea Acordului international pentru infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. d**a revolta societatii, 18 inalti ierarhi ai Bisericii ortodoxe, inclusiv Patriarhul Teoctist, explica conducatorilor ca, oricum, trebuie sa mearga sa se culce: Acordul - care se incearca sa fie aprobat prin tertipuri de Senat saptamana aceasta - este impotriva romanilor si a Romaniei, afirma acestia. Daca unul din artizanii Acordului anti-romanesc si anti-bisericesc vrea sa ne arate ca nu intamplator i s-a ales numele, al doilea, care a inceput de la o vreme sa-si faca cruce invers, ar trebui sa stie, conform noii sale credinte, ca in Pozzo dei Giganti, d**a Dante, s-ar putea sa existe o alee rezervata pentru el: in Cerchio IX, Contro chi si fida, Zonna II.

Afacerea "Cathedral Plaza". Isi dau seama oare derivatii din FSN, respectiv PD, de Cluj sau de Videle, ca au tarat Romania intr-un scandal diplomatic cu cea mai mare putere politica si spirituala a lumii: Vaticanul si Biserica Catolica?! Actionand impotriva Bucurestiului si a bucurestenilor, impotriva Catedralei catolice Sfantul Iosif, monument istoric, administratorii de pe bordura Capitalei si-au permis sa-l persifleze nu numai pe IPS Arhiepiscopul Robu ci sa insulte o credinta, credinciosii si prelatii acesteia, pana la cel mai inalt: Sfantul Scaun. Prima actiune de reciprocitate a Vaticanul s-a consemnat ieri: d**a Nota verbala diplomatica de protest, ramasa, atentie!, fara raspuns, cea mai mare Parohie romaneasca, ortodoxa, gazduita de Abatia catolica Tre Fonane din Roma, a fost inchisa. Urmeaza naruirea visurilor PD de intrarea in PPE, un partid european, crestin, dragi tovarasi. Opera Domnului e mare.

Iata c*m urmasii lui Ceausescu, neo-nomenklaturistii, ii desavarsesc opera, arestand bisericile intre blocuri si infigand tarusi de metal in trupul si inima orasului. Dumnezeul celor fara de Dumnezeu, banul, le-a dictat invers alesilor nostri, impotriva intereselor noastre, ale alegatorilor fara alternativa, ale Romaniei. Basescu promitea tepe pentru corupti in Piata Victoriei; au trecut doi ani si am ramas doar cu nasul lipit de termopane. Videanu propune tepe de sticla si beton in Piata Revolutiei; cei care cadem in ele suntem insa tot noi.

Tismaneanu. Doar un rand pentru el si Basescu: nu originea sa ar conta (cunosc mai multi evrei importanti din SUA si Romania care stramba si ei din nas cand aud de el), nici ca a avut parinti bolsevici; ci ca, prin formare, intreaga sa fiinta (ca si a dizidentoklaturistilor), nu s-a putut rupe de "Convingerile comuniste" pe care le slujea cu abnegatie, in chiar anii cand Goma, de exemplu, era batut la talpi de Securitate. Ateismul, care il caracterizeaza, nu il poate recomanda in postura de judecator al unui sistem anti-crestin care a oprimat un popor pentru credinta sa.

Daca acesti conducatori pierduti si-au intors fata de la Dumnezeu, generatia tanara, neo-conservatoare, care i-a votat, in lehamite, va face la fel cu ei. Ce alegeri interesante vom avea in primavara lui 2007!

Cum va iesi dl.Crin,tatarascu PNL din incurcaturile sale din PNL
Dupa 4 ani de impostura,cu scandaluri politice,cu ministri penali sau incompetenti,ca si capra raioasa care mereu tine coada in sus,dl.Crin,tatarascu PNL a inceput a fi ingrijorat si de tara si,nici mai mult nici mai putin,da sfaturi dlui Boc privind guvernarea.
Adica mai pe scurt sa o duca de rapa cum a facut si el.
Vreau sa spun de la inceput ca toate referirile mele la dl.Crin,tatarascu PNL se dirijeaza doar spre personalitatea politica,publica a sa,aceea care de fapt ne intereseaza pe toti cetatenii Romaniei. Omul isi bazeaza activitatea pe principiul motivatiei,motivatie care pot fi biologica sau sociala. De aceste fenomene depinde fericirea individului si starea sa de bine,in cazul unui politician,de acestea depinde si fericirea societatii pe care o guverneaza. Sa aruncam o privire asupra personajului politic ,privind motivatiile (instinctele ) sale sociale.

Psiholoia sociala ne arata ca trei sunt trebuintele de natura psiho-sociala,in afara carora individul nu se poate considera fericit si nici nu poate ferici pe altii:

1.Nevoia de raspuns afectiv din partea altora

2.Nevoia de securitate pe termen lung

3.Noutatea experientei

Sa le luam pe rand:
1.Lipsa unor contacte afective autentice duce la o stare frustranta (chiar mai mare decat solitudinea reala).In acest caz individul traieste singur dar intr-o multime,ceea ce este mult mai frustrant.
Sa ne gandim la Dl.Crin,tatarascu PNL care traieste intr-o atmosfera perversa in care oficial are foarte multi sustinatori dar care la primul hop isi arata alte porniri si interese.
Acest lucru arata ca Dl.Crin,tatarascu PNL este de fapt singur,ca in grupul care il inconjoara nu se poate baza pe relatii autentice.
Astfel dl.Crin Antonescu,Vosganian si altii,imediat dupa esecul de la alegeri cer nici mai mult nici mai putin decat un Congres extraordinar.
Ori un asemenea congres are ca principala intentie sa-l schimbe pe Dl.Crin,tatarascu PNL.
Neautenticitatea relatiei cu Hasoti,Rusanu,Olteanu ,Orban (cel cu mandolina) a facut ca dupa cele intamplate sa critice si nu sa fie solidari cu Dl.Crin,tatarascu PNL.

Nevoia de raspuns afectiv din partea altora si, mai ales a unui raspuns favorabil este stimulul unui comportament socialmente favorabil si acceptabil.
Dl.Crin,tatarascu PNL apare deci singur,in multimea asa zisilor liberali,care abia ii asteapta debarcarea,sau cum spune poporul ,Dl.Crin,tatarascu PNL sta ca- Isus intre talhari-

2.Si nevoia de securitate pe termen lung este o cerinta importanta.Omul nu poate fi satisfacut doar cu ceea ce are in prezent,daca viitorul nu-i este asigurat.
Aceste trebuinte de securitate pe termen lung fac individul vulnerabil la stres. Care este viitorul sau speranta de viitor al Dlui Crin,tatarascu PNL.
In loc sa se intereseze si sa accepte sfatul de la cei care l-au adus la putere (Stolojan,Musca;Basescu) dl.Crin,tatarascu PNL a exclus din PNL pe singurele personalitati capabile de onestitate si prietenie politica.
I-au ramas indivizi lipsiti de onestitate,mediocri,indivizi care asteapta primul pas gresit pentru asi satisface intentiile lor politice,adica pentru a lua locul dlui Crin,tatarascu PNL. Dl.Crin,tatarascu PNL nici dupa 4 ani de guvernare nu se poate mandri cu o strategie a PNL,deci cu un viitor al acestui partid,nu stie incotro merge si ce perspective are.politica lui.

3.Noutatea experientei isi gaseste expresia in fenomenul familial al plictiselii. Viata sociala a devenit tot atat de necesara ca si dentitia sau policele spune manualul de psihologie sociala.
Dl.Crin,tatarascu PNL se teme de nou.
Nu reformeaza si nu inoveaza nimic,totul are la el aspect pompieristic motiv pentru care merge din esec in esec.
Este oare cazul sa le mai enumar aceste esecuri si inadvertente.
Nu cred.
Sunt foarte multe si mi se pare ca chiar este impins ,adesea,sa faca asemenea greseli,excitandu-i tendintele personale negative cum ar fi aroganta,mandria,creindu-i impresia ca este un liberal de mare clasa,pana la indecenta lingusire,

ca- LIBERALISMUL DE LA EL INCEPE-

In rest,ce se poate spune,este redat de slagarul de succes al momentului

-OFICIAL II MERGE BINE-

Ponta, mandatat pentru �insuccesuri�

Scris de Drago� St�nculescu
PSD a intrat �ntr-o sfer� neagr� care ar putea culmina cu sucumbarea acestei formațiuni sunt o c�rmuirea defectuoas� a t�n�rului lider, Victor Ponta. Astfel, nu adversarii politici ar putea distruge PSD, ci acest partid ar putea fi distrus �n urma unei implozii. F�c�nd o rememorare a celor mai importante momente, declinul PSD-ului a �nceput imediat dup� urcarea pajului lui N�stase pe cel mai �nalt scaun din Kiseleff. Atunci, o parte din liderii importanți ai PSD, precum Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu sau Marian S�rbu au plecat și au format un noul partid - Uniunea Național� pentru Progresul Rom�niei (UNPR). Din acest moment, racol�rile din PSD au curs pe band� iar �mpreun� și cu c�teva foști acoliți ai PNL-ului, UNPR-ul are ast�zi nu mai puțin de 32 de parlamentari, cu 14 senatori și 18 deputați. Aceast� formațiune s-a identificat ca una de orientare centru-st�nga și devin din ce �n ce mai ameninț�toare pentru un PSD muribund care nu beneficiaz� de nicio infuzie de �cadre� și nici de idei care s� constituie o alternativ� la guvernare.

Mazilirea �prost�nacului�

O alt� mișcare extrem de neinspirat� a noilor-vechi emanați str�nși �n troica Iliescu-N�stase-Ponta a fost instituirea unei cenzuri pentru Mircea Geoan�, o botniț� de șase luni aplicat� incomodului Geoan� care �ncepuse s� critice politicile PSD și implicit ale c�rlanului Ponta. Dup� isp�șirea �pedepsei�, Geoan� a dorit s�-și reia rolul de �Number One� și a dorit s� arate cine �i sunt prietenii de peste Ocean și cum �Marele Licurici� �nc� �i lumineaz� calea. Bine�nțeles, Ponta care se chinuie și acum pe la ușilor americanilor s� se fac� cunoscut a devenit gelos pe succesul lui Geoan� și a hot�r�t pe loc loc mazilirea �n stil stalinist a lui Geoan� din PSD. Pentru acest lucru a �nființat ad-hoc �n Kiseleff un �Tribunal al poporului� care l-a condamnat imediat la �moarte� pe Geoan�, f�r� ca acesta s� poat� rosti vreun cuv�nt �n ap�rarea sa. Imediat, a urmat și retragerea sprijinului PSD pentru Geoan� la funcția de șef al Senatului. Astfel, social-democrații au sacrificat o funcție extrem de important�, practic ultimul bastion de importanț� al opoziției, doar pentru a-l ști pe Geoan� tras pe dreapta. Dar Geoan� rezist� �nc� eroic și este pe cale s� destrame �nc� o d� un PSD tot mai r�sfirat.

Paritate perdant�

Nici �n relația cu PNL, formațiunea �mpreun� cu care PSD a format alianța politic� denumit� Uniunea Social Liberal�, lucrurile nu stau mai bine. Aceast� concepție politic� anti-B�sescu �și dovedește pe zi ce trece suficiența �n condițiile �n care USL descrește contant �n sondaje, �n general din cauza tensiunilor interne. Pe l�ng� aberația anti-prezidențial� și f�r� o platform� real�, USL �ncepe s� cad� prad� propriilor disfuncționalit�ți cauzate de �principiu parit�ții�. Ponta a picat �ntr-o capcan� g�ndit� de Crin �n care PSD are rol de tractor pentru remorca liberal� iar la final totul se �mparte egal doi. Mai precis, PSD-ul d� din propriul procent c�tre o subsidiar� politic� � PNL. �n aceste condiții, USL cumuleaz� �n prezent sub 50% din opțiunile electoratului merg�nd pe un trend �n sc�dere �n timp ce PDL a urcat spre 25%. �n toat� aceast� ecuație, UNPR-ul lui Oprea și rivalul PSD sper� s� obțin� circa 10% din intențiile de vot, publicul-țin� fiind cel de st�nga. �n concluzie, �n cei aproximativ doi ani de zile, Ponta a reușit s� pun� PSD-ul pe butuci iar previziunile de viitor nu sunt roz deloc.

Dragoș St�nculescu

SONDAJ IMAS: USL a c�zut sub pragul de 50%
Autor: Laura Ciobanu, Florin Ciornei
USL a c�zut sub pragul de 50% �n preferințele aleg�torilor. Scorul s�u, cel mai sc�zut din 2011, este de 49,2%, relev� un sondaj IMAS efectuat �n luna decembrie, la cererea ziarului �Adev�rul�.
Dei este pe primul loc �n preferin�ele electoratului, trendul USL este descresc�tor. PDL este la 21,5%, �n cre�tere cu patru procente fa�� de m�sur�toarea precedent� a IMAS, de la �nceputul lui noiembrie, �n care avea 17,6%.
USL a pierdut 3% �n dou� luni
�n barometrul IMAS publicat la �nceputul lunii noiembrie, USL era cotat� la 52%, �n u�oar� sc�dere fa�� de toamna lui 2010, c�nd PSD �i PNL adunau 58% din op�iunile de vot.
Dac� acest trend descresc�tor se va men�ine, USL, a c�rei miz� este s� ob�in� majoritatea de cincizeci plus unu �n Parlamentul viitor, ar putea avea serioase probleme. De ob�inerea majorit��ii parlamentare depinde preten�ia USL de a propune Palatului Cotroceni un premier din r�ndurile sale dup� alegerile din 2012. Or, �n contextul �n care pre�edintele PSD, Victor Ponta, a exclus orice colaborare cu UDMR, nu are nimic bun de spus despre UNPR �i ironizeaz� ideea de a se alia cu Partidul Poporului sau PRM, o sc�dere sub 50% ar crea USL o mare problem�: aceea c� nu ar avea cu cine s� formeze majoritatea �n Parlament, dup� alegerile din 2012.
PSD nu crede �n IMAS
�ntrebat ce crede despre cifra de 49% trecut� �n dreptul USL, senatorul PSD Dan �ova a r�spuns: �Nu mi se pare corect�. �i nici realist�. Dar asta ca s� nu fiu prea dur �i s� spun c� e o f�c�tur�. Pot spune c� m� pricep la sondaje �i, dac� le-a ie�it a�a, nu l-au f�cut �n mod serios. �i exist� �i o explica�ie deontologic� a acestui fapt: lipsa de onestitate, minciuna. �mi pare r�u c� se folosesc institute de sondare ca s� se mint�".
Dan �ova sus�ine c� scorul adev�rat al USL este de 55-60% . �Dac� IMAS vrea s� fac� un sondaj na�ional pe un e�antion de 1041 de persoane, atunci marja de eroare nu e de +/-3%, ci de +/-30%. Dac� cineva vrea s� fac� un sondaj na�ional pe un e�antion de 1041 de persoane e o chestiune absolut neserioas�. �n sondajele �n care USL are 55-60%, e�antionul este de peste 11 mii de persoane. Se poate vedea asta �i �n ultimul sondaj realizat la comanda Soros", a declarat Dan �ova.
PNL trateaz� cu reținere sondajul
Liberalii au tratat cu re�inere sondajul IMAS. �Nu l-am v�zut, dar l-am v�zut pe cel al Avangarde, �n care USL are 63%", a declarat vicepre�edintele liberal Relu Fenechiu. Senatorul Teodor Mele�canu a reac�ionat �i el cu pruden��, spun�nd c� firesc ar fi ca sondajele s� �nregistreze o cre�tere considerabil� a USL, dar c�, at�ta timp c�t nu a v�zut acest sondaj specific, ar fi hazardat s� se pronun�e.
PRM trece pragul de jos
Alte evolu�ii de consemnat ar fi cea a PRM, care, cu 6,4%, se situeaz� confortabil deasupra pragului parlamentar. Partidul Poporului, forma�iunea lui Dan Diaconescu, ar ob�ine 11,8% din voturi, �n sc�dere cu aproape 3%. Peste pragul electoral trece, cu emo�ii, �i UDMR, cu 5,7%.
Sondajul relev� un num�r ridicat de indeciși, 22%, �n timp ce alți 14% spun c� nu ar vota.

Crin p�ng�rește memoria Br�tienilor cu liberalismul s�u st�ngist

Scris de Drago� St�nculescu
Crinuț a dat ieri ordin s� fie relansat site-ul Partidului Național Liberal (PNL) și a reluat o serie de principii care odinioar� f�ceau din liberali poate cei mai onorabili oameni politici. Acesta a introdus și un decalog pe scheletul c�ruia nici vorb� s� se poat� potrivi Crin Antonescu, un revoluționar st�ngist obsedat de imaginea actualului președinte. �n prezentarea PNL, este inclus, ca noutate, �i Crezul liberal din 1923, fiind trecu�i �n revist� �i to�i pre�edin�ii partidului, de la Ion C. Br�tianu, la Radu C�mpeanu, fiind men�iona�i �i Valeriu Stoica, �i Theodor Stolojan. Acest crez liberal este un decalog care cuprinde o sum� de principii liberale care ast�zi sunt trimise �n derizoriu de o conducere parazitar� care �i face pe Br�tieni s� se r�suceasc� �n morm�nt. �Liberalul este om de onoare �i de cuvant. El judec� orice situa�ie �n lumina adev�rului, iar convingerile sale le �mp�rt�e�te tuturor, f�r� ascunzi�uri�, se precizeaz� �n caracterizare liberalului f�cut� pe noul site al PNL.

Dragoș St�nculescu

Unarticol extraordinar

www.ziua.net/display.php?id=200022&data=2006-05-22

Alianta fara de Dumnezeu

Victor RONCEA


Cand Stalin s-a apucat sa debiteze "Cate divizii are Papa?!" nu-si putea inchipui ca, peste ani, privilegiatii sistemului vor zambi stramb inregistrand victoriile tacute ale crestinismului asupra comunismului. Esenta comunismului a fost, neindoios, anti-crestinismul: desfiintarea Omului din om. Moastele sutelor de mii de preoti executati in masa si aura sutelor de biserici distruse sunt ruguri inca aprinse in memoria colectiva a credinciosilor. Calvarul umanitatii a lovit Romania ortodoxa parca mai abitir, poate tocmai datorita credintei profunde a natiunii romane. Iesiti in strada strigand "Exista Dumnezeu!" romanii i-au raspuns si lui Stalin si urmasilor lui ghebositi in rau. In ciuda loviturilor date si sufletului si fiintei natiunii - la Pitesti, Ramnic, Sighet, Aiud, Canal, s.a. - romanii si-au pastrat credinta: peste 90%, indica sondajele. Si totusi, vorba lui Basescu, blestemul comunismului bantuie inca asupra Romaniei, sufocand dezvoltarea fireasca a tarii. Trei exemple grave ne demonstreaza cat de adanc stapaneste acest blestem si c*m teleghideaza conducatorii nostri impotriva Romaniei si a credintei acesteia.

Gojdu. daca 16 ani in care statul nu s-a gandit sa actioneze eficient pentru recuperarea din Ungaria a imensei averi a Nobel-ului Romaniei - Emanuil Gojdu, un Guvern care se proclama salvatorul tarii de pecinginea coruptiei PSD preia, fara jena, un proiect pritocit in MAE-ul lui Geoana. Cuplul PNL format de inca ministrul de Externe Ungureanu si inca premierul Tariceanu reusesc sa creeze o Ordonanta de Urgenta prin care este incalcat Testamentul Gojdu si misiunea peste ani a Fundatiei sale, de sprjinire a tinerilor ortodocsi studiosi si saraci din Transilvania si Ungaria. Show-ul mediatic de la sedinta de Guvern comuna Ungaria-Romania reuseste sa eludeze esenta: semnarea Acordului international pentru infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. d**a revolta societatii, 18 inalti ierarhi ai Bisericii ortodoxe, inclusiv Patriarhul Teoctist, explica conducatorilor ca, oricum, trebuie sa mearga sa se culce: Acordul - care se incearca sa fie aprobat prin tertipuri de Senat saptamana aceasta - este impotriva romanilor si a Romaniei, afirma acestia. Daca unul din artizanii Acordului anti-romanesc si anti-bisericesc vrea sa ne arate ca nu intamplator i s-a ales numele, al doilea, care a inceput de la o vreme sa-si faca cruce invers, ar trebui sa stie, conform noii sale credinte, ca in Pozzo dei Giganti, d**a Dante, s-ar putea sa existe o alee rezervata pentru el: in Cerchio IX, Contro chi si fida, Zonna II.

Afacerea "Cathedral Plaza". Isi dau seama oare derivatii din FSN, respectiv PD, de Cluj sau de Videle, ca au tarat Romania intr-un scandal diplomatic cu cea mai mare putere politica si spirituala a lumii: Vaticanul si Biserica Catolica?! Actionand impotriva Bucurestiului si a bucurestenilor, impotriva Catedralei catolice Sfantul Iosif, monument istoric, administratorii de pe bordura Capitalei si-au permis sa-l persifleze nu numai pe IPS Arhiepiscopul Robu ci sa insulte o credinta, credinciosii si prelatii acesteia, pana la cel mai inalt: Sfantul Scaun. Prima actiune de reciprocitate a Vaticanul s-a consemnat ieri: d**a Nota verbala diplomatica de protest, ramasa, atentie!, fara raspuns, cea mai mare Parohie romaneasca, ortodoxa, gazduita de Abatia catolica Tre Fonane din Roma, a fost inchisa. Urmeaza naruirea visurilor PD de intrarea in PPE, un partid european, crestin, dragi tovarasi. Opera Domnului e mare.

Iata c*m urmasii lui Ceausescu, neo-nomenklaturistii, ii desavarsesc opera, arestand bisericile intre blocuri si infigand tarusi de metal in trupul si inima orasului. Dumnezeul celor fara de Dumnezeu, banul, le-a dictat invers alesilor nostri, impotriva intereselor noastre, ale alegatorilor fara alternativa, ale Romaniei. Basescu promitea tepe pentru corupti in Piata Victoriei; au trecut doi ani si am ramas doar cu nasul lipit de termopane. Videanu propune tepe de sticla si beton in Piata Revolutiei; cei care cadem in ele suntem insa tot noi.

Tismaneanu. Doar un rand pentru el si Basescu: nu originea sa ar conta (cunosc mai multi evrei importanti din SUA si Romania care stramba si ei din nas cand aud de el), nici ca a avut parinti bolsevici; ci ca, prin formare, intreaga sa fiinta (ca si a dizidentoklaturistilor), nu s-a putut rupe de "Convingerile comuniste" pe care le slujea cu abnegatie, in chiar anii cand Goma, de exemplu, era batut la talpi de Securitate. Ateismul, care il caracterizeaza, nu il poate recomanda in postura de judecator al unui sistem anti-crestin care a oprimat un popor pentru credinta sa.

Daca acesti conducatori pierduti si-au intors fata de la Dumnezeu, generatia tanara, neo-conservatoare, care i-a votat, in lehamite, va face la fel cu ei. Ce alegeri interesante vom avea in primavara lui 2007!

ALIANTA FARA DUMNEZEU

de IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Romano-Catolic de Bucuresti
At�t istoria Bisericii Catolice dar, mai ales, istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, s-au aflat �i �n aten�ia unor istorici dinafara Bisericii, a�a cum s-a �nt�mplat �n cazul Raportului Comisiei preziden�iale. Multe informa�ii au fost distorsionate �i neconforme realit��ii; de aceea, noi apreciem inten�ia Bisericii Ortodoxe Rom�ne de a-�i scrie propria istorie din anii comunismului, apel�nd la proprii s�i speciali�ti, gira�i de istorici de prestigiu �i de speciali�ti �n istoria comunismului �n Rom�nia. Este firesc, totodat�, ca punctul de vedere al Bisericilor s� fie cunoscut de c�tre cei care se ocup� de aceast� perioad� grea din istoria noastr�, a tuturor, iar Biserica trebuie s�-�i fac� cunoscut punctul de vedere �n ceea ce prive�te propria sa istorie. Modurile �n care Biserica a fost atacat� �n ultimii ani sunt diverse, inclusiv prin atacuri la adresa patrimoniului cultural arhitectural, �i chiar a memoriei Bisericii, prin r�st�lm�cirea biografiilor unor martiri.
Onorat auditoriu,
Doresc de la �nceput s� mul�umesc domnului profesor Radu Ciuceanu pentru generoasa invita�ie pe care mi-a adresat-o, de a lua parte la lucr�rile acestui simpozion �i de a expune c�teva considera�ii cu privire la istoria Bisericii romano-catolice �n anii regimului comunist. Aceasta deoarece noi consider�m o datorie sf�nt� de a avea mereu o perspectiv� c�t mai clar� asupra trecutului nostru. Dup� pr�bu�irea dictaturii comuniste au ap�rut numeroase ini�iative �tiin�ifice �i culturale, sprijinite de Biseric�, av�nd drept tematic� rescrierea istoriei Bisericii noastre locale.
I. Tradi�ii ale istoriografiei romano-catolice
Aceste ini�iative nu au ap�rut pe un teren gol, cunoscut fiind faptul c� �nc� de la �nceputul secolului al XX-lea istoria Bisericii noastre locale a reprezentat obiect de cercetare �i analiz� �tiin�ific� pentru personalit��i de seam� ale Bisericii �i Rom�niei deopotriv�. �i amintesc doar pe cunoscu�ii istorici Nicolae Iorga, I.C. Filitti, R. Rosetti, Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, personalitate complex� care face parte din galeria marilor istorici ai Rom�niei, �i pe p�rintele Carol Auner, autorul unor studii de referin�� dedicate episcopiilor catolice, studii ce au fost publicate �n prestigioasa Revist� Catolic�, ce a ap�rut �n perioada 1912-1916. Dup� cel de-al doilea R�zboi Mondial s-au remarcat �n domeniul istoriografiei catolice istoricii pr. Petru Toc�nel �i pr. Bonaventura Morariu, care au activat la Roma, precum �i pr. Iosif Gabor, a c�rui �nsemnat� oper�, scris� �n �ar�, nu a putut fi publicat� �n anii comunismului. Aducem prinosul nostru de recuno�tin�� tuturor, istoricilor laici, catolici �i ortodoc�i deopotriv�, care s-au remarcat �nainte �i dup� anul 1989 prin lucr�ri, al c�ror scop a fost reconstituirea istoriei Bisericii noastre locale, printre care s-a num�rat �i regretatul profesor Ion Dumitriu-Snagov.
�n anul 2001 noi am luat decizia derul�rii unor proiecte privind istoria Arhidiecezei de Bucure�ti, prin �nfiin�area unui departament propriu de cercetare istoric� �i a unei reviste de specialitate � Pro Memoria. Inten�ia noastr� a fost �i r�m�ne aceea de a valorifica, din perspectiv� cultural�, �tiin�ific� �i pastoral�, bogatul patrimoniu cultural al Arhidiecezei noastre, �i punerea acestuia la dispozi�ia cercet�torilor, pentru a fi transmis mai departe publicului larg.
Pe l�ng� revista Pro Memoria se mai afl� �n desf�urare un alt proiect, �n acela�i domeniu al istoriografiei, proiect care prive�te �ntocmirea de monografii ale bisericilor �i comunit��ilor noastre parohiale. Arhidieceza noastr� beneficiaz� de o �arhiv� a memoriei� deosebit de bogat� �i diversificat�, iar pe noi ne bucur� faptul c� intelectualii catolici au r�spuns chem�rii adresate de a contribui la scrierea istoriei catolicilor din Arhidieceza de Bucure�ti �i a Bisericii Catolice din Rom�nia.
II. 1. Istoria Bisericii �n perioada 1948-1989
Revenind la tematica acestui simpozion, trebuie s� spun c� revista noastr� acord� �n paginile sale un spa�iu important istoriei Bisericii �n anii regimului comunist, o perioad� mai pu�in cunoscut�, �i aceasta din diverse motive. Toat� aceast� perioad� este �nc�rcat� de dramatism, de fapte eroice �i martirice, de diferite forme ale rezisten�ei anticomuniste � pe deplin o perioad� a persecu�iei. Biserica s-a aflat dealtfel �n aten�ia factorilor de represiune comunist� �nc� din anul 1948, an important �n istoria Bisericii dar �i a Rom�niei. �n acest an regimul comunist a ini�iat �i pus �n practic� numeroase ac�iuni de adversitate f��i�� fa�� de Biserica local�, prin denun�area unilateral� a Concordatului dintre Rom�nia �i Sf�ntul Scaun, prin �nchiderea Seminariilor catolice, a celorlalte �coli catolice de tradi�ie �n Bucure�ti �i �n alte comunit��i parohiale, prin desfiin�area congrega�iilor religioase �i �nchiderea institutelor patronate de acestea: �coli, spitale, clinici, opere de caritate, azile, prin desfiin�area presei catolice �i a tuturor ascocia�iilor laice de tradi�ie �n istoria noastr�, dar �i prin confiscarea propriet��ilor Bisericii, mobile �i imobile � cl�diri, terenuri, biblioteci, arhive etc.
Documentele de arhiv� confirm� modul brutal �n care autorit��ile comuniste au ac�ionat �ncep�nd cu anul 1948-1949 �mpotriva ierarhiei catolice, a preo�ilor, c�lug�rilor �i c�lug�ri�elor. Pe de alt� parte, cei care au reu�it s� scape de represiunea Securit��ii, reprezentan�i ai unor institu�ii catolice de prestigiu care f�cuser� istorie �n �ara noastr� au p�r�sit �n acea perioad� Rom�nia, tr�indu-�i fiecare chemarea lui Dumnezeu.
II. 2. Rezisten�a anticomunist�
Istoria Bisericii noastre locale de dup� anul 1948 este istoria represiunii antireligioase �i a persecu�iei. Dup� cum este cunoscut, ac�iunile regimului comunist au �nt�mpinat deseori opozi�ia ferm� �i eroic� a reprezentan�ilor Bisericii. Se cuvine s� amintim aici atitudinea demn� a tuturor episcopilor membri ai Conferin�ei Episcopale Rom�ne care, �n perioada 1948-1949, s-au opus cu fermitate ingerin�elor �n via�a Bisericii, precum �i tentativelor regimului de a dezbina �i de a subordona Biserica. Episcopii au reafirmat atunci, cu convingere, leg�tura Bisericii Catolice locale cu Sf�ntul Scaun �i Papa Pius al XII-lea, cel care, printr-o serie de mesaje, a �ncurajat �i sprijinit Episcopatul Catolic �i pe credincio�i �n fa�a valurilor de persecu�ii. Aceia�i episcopi au protestat �mpotriva legisla�iei comuniste antibiserice�ti, nel�s�ndu-se intimida�i nici �n privin�a a�a-zisului Statut al Bisericii Catolice din Rom�nia �i au condamnat m�surile regimului privind desfiin�area �nv��am�ntului teologic �i multe altele.
II. 3. �nceputul represiunii
Toate aceste ac�iuni ale episcopatului catolic au fost considerate de c�tre noul regim drept suficiente motive pentru a proceda la arestarea �i �ncarcerarea episcopilor catolici. Unii dintre ace�tia, precum ep. Anton Durcovici �i ep. Ioan Scheffler aveau s� moar� �n �nchisoare. Ep. Augustin Pacha a murit la scurt timp dup� eliberare, �n 1954, iar Arhiepiscopul Aexandru Theodor Cisar a murit �i el, �n condi�ii suspecte, la scurt timp dup� eliberarea de la docimiciliul obligatoriu.
Persecu�ia i-a afectat �ns� pe to�i colaboratorii Arhiepiscopului Cisar, care au de�inut dup� 1950 jurisdic�ia canonic� a Arhiepiscopiei de Bucure�ti � precum ep. Josef Schubert �i pr. Hieroyimus Menges. Ace�tia au refuzat orice compromis cu autorit��ile comuniste �i s-au opus oric�ror tentative care vizau dezbinarea �i distrugerea Bisericii.
Dup� episcopi a venit r�ndul preo�ilor, c�lug�rilor �i c�lug�ri�elor, dar �i al multor credincio�i care au fost aresta�i in odium fidei. Aceast� perioad� �nregistreaz� numeroase exemple de comunit��i catolice care au �nfruntat cu eroism deta�amentele �narmate ale Securit��ii, a�a cum s-a �nt�mplat �n Moldova, �n satele Fundu R�c�ciuni, Faraoani, Pr�je�ti �i Butea.
�n diferite forme �i sub numeroase specte, istoria Bisericii noastre locale, p�n� �n 1989, este o istorie a persecu�iei �i a rezisten�ei anticomuniste totodat�, �n pofida numeroaselor tentative ale regimului de a-i dezbina pe reprezentan�ii Bisericii �i pe credincio�i �i de a �mpiedica activit��ile curente, pastorale �i administrative. Multe dintre evenimentele petrecute p�n� �n anul 1989 �n istoria noastr� ni se dezv�luie ast�zi; descoperim astfel o perioad� �n care laici �i clerici deopotriv� au continuat s� cl�deasc� o istorie suferind�, mortificant�.
Aceast� istorie a persecu�iei este �i istoria a mii �i mii de credincio�i catolici c�rora metodele �i tehnicile perfide ale regimului comunist le-a fr�nt destinele � �n armat�, �n celebrele deta�amente de munc�, sau ca urmare a refuzului acestora de a accepta �binefacerile democra�iei populare�, inclusiv cele ale cunoscutelor colective agricole de produc�ie.
II. 4. Martirii Bisericii Catolice
Valurile de persecu�ii din perioada 1948-1964 au �ns�ngerat Biserica, acestora c�z�ndu-le victime numero�i clerici �i laici deopotriv�. Lista m�rturisitorilor Bisericii Catolice este lung�, reprezent�nd totodat� un c�mp de cercetare pentru istorici.
Exemplele de eroism �i martiriu sunt numeroase. Au murit �n captivitate Mons. Vladimir Ghika, al c�rui dosar de beatificare se afl� �n derulare la Sf. Scaun, pr. Egon Francisc Xaveriu Haider, sora Clementine Mayer �i mul�i laici. Mai amintim cazul p�rintelui Clemente Gatti, parohul bisericii italiene din Bucure�ti, arestat �n 1951, condamnat �i apoi eliberat �n 1952, c�nd a murit ca urmare a suferin�elor �i maltrat�rilor suferite �n deten�ie. Tuturor acestora le-au fost �nscenate procese, unele dintre ele cunoscute �n epoc� �i desigur �i speciali�tilor (Procesul Vaticanului, cel al Lega�iei Fran�ei, �.a.), procese care au reprezentat toate �nscen�ri judiciare. Biografiile martirilor Bisericii noastre locale pot fi consultate �n recent publicatul volum Martiri pentru Hristos din Rom�nia �n perioada regimului comunist, volum publicat �n colaborare cu Biserica Ortodox� Rom�n�.
Istoria Bisericii �n anii comunismului �nregistreaz� �ns� �i numele altor preo�i, c�lug�ri �i c�lug�ri�e, disp�ru�i f�r� urm� �n perioada la care facem referire � de exemplu, preotul Albert Baumgartner, �i mul�i al�ii, despre care ast�zi nu se mai �tie nimic.
II. 5. Noi forme de persecu�ie dup� 1964
Persecu�ia clericilor a continuat, �n diferite forme, �i dup� anul 1964, anul gra�ierilor politice. Aceasta deoarece punerea �n libertate nu echivala, conform legilor comuniste, cu reabilitarea persoanelor �n cauz�, situa�ie care �i priva de dreptul de a profesa, cu toate drepturile decurg�nd din aceasta. Majoritatea erau suferinzi �i lipsi�i de multe dintre drepturile de cet��ean al Republicii Populare Rom�ne.
Tot persecu�ie este �i faptul c� �n cazul majorit��ii m�rturisitorilor �i martirilor, autorit��ile statului nu au intervenit �n favoarea reabilit�rii juridice a acestora, situa�ia persist�nd p�n� �n ziua de ast�zi.
III. Reflectarea istoriei Bisericii �n istoriografie
Orice domeniu al existen�ei noastre �n anii comunismului trebuie s� constituie o preocupare inclusiv a speciali�tilor, prin urmare, istoria Bisericii Catolice. Aceste ini�iative trebuie s� porneasc� cu bun�-credin�� �i s� fie puse �n practic� cu profesionalism. Aceasta deoarece istoria Bisericii reprezint� o valoare a patrimoniului cultural universal, memoria comunit��ilor noastre cre�tine, iar noi nu putem fi indiferen�i la modul �n care aceasta este pus� la dispozi�ia opiniei publice �i a posterit��ii.
M-a� bucura, desigur, dac� reconstituirile istoriei Bisericii �n anii comunismului ar fi f�cute �n comuniune de competen�e de c�tre speciali�ti din cadrul Bisericii �i cei din centrele academice consacrate. Vor putea fi evitate, astfel, eventuale informa�ii �i idei distorsionate ori neconforme cu realitatea, rezultate din necunoa�terea istoriei Bisericii �i a specificului organiz�rii acesteia. Acest tip de cercetare este dificil, necesit�nd timp �i precau�ie, r�bdare �i competen�� profesional�. Trebuie evitat� cercetarea selectiv�, sau prezentarea �n manier� fugitiv� a unor capitole importante din istoria Bisericii. Trebuie evitate, apoi, abuzul de adjective �i etichet�ri tenden�ioase la adresa unor reprezentan�i ai Bisericii.
Istoria Bisericii nu poate fi obiect de r�st�lm�ciri, de manipul�ri, de confuzii, de concluzii pripite, stabilite pe baza a�a-zisului adev�r din arhivele fostelor institu�ii politice �i de represiune ale statului comunist, �adev�r� care ridic� semne de �ntrebare, suspiciuni �i provoc�ri la adresa Bisericii. Cei care scriu ast�zi istoria Bisericii �n aceast� manier� pot c�dea victime unor false proiec�ii istorice aflate �n conul de umbr� al institu�iilor politice comuniste, rezultatul fiind un amestec confuz de spiritualitate �i politic�.
At�t istoria Bisericii Catolice dar, mai ales, istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, s-au aflat �i �n aten�ia unor istorici dinafara Bisericii, a�a cum s-a �nt�mplat �n cazul Raportului Comisiei preziden�iale. Multe informa�ii au fost distorsionate �i neconforme realit��ii; de aceea, noi apreciem inten�ia Bisericii Ortodoxe Rom�ne de a-�i scrie propria istorie din anii comunismului, apel�nd la proprii s�i speciali�ti, gira�i de istorici de prestigiu �i de speciali�ti �n istoria comunismului �n Rom�nia. Este firesc, totodat�, ca punctul de vedere al Bisericilor s� fie cunoscut de c�tre cei care se ocup� de aceast� perioad� grea din istoria noastr�, a tuturor, iar Biserica trebuie s�-�i fac� cunoscut punctul de vedere �n ceea ce prive�te propria sa istorie.
Modurile �n care Biserica a fost atacat� �n ultimii ani sunt diverse, inclusiv prin atacuri la adresa patrimoniului cultural arhitectural, �i chiar a memoriei Bisericii, prin r�st�lm�cirea biografiilor unor martiri.
Conferin�� �inut� la Institutul Na�ional pentru Studiul Totalitarismului: joi, 26 aprilie 2007 (tema simpozionului: Regimul comunist: �ntre realit��i ale trecutului �i dezbaterea contemporan�. Repere metodologice �i istoriografice�)

Idiotul Consumului


I. Ego sum: Consum, deci exist.

CINE ARUNCA o privire asupra marfurilor vremurilor noastre, invata sa se cunoasca pe sine. Marfa este eul, eu sunt marfa; consum, deci exist. Dar ce consum eu? Continutul, forma, o senzatie de viata? O reprezentare despre lume, codul cultural? Daca, pe langa valoarea de intrebuintare, marcile ofera si un proiect de existenta, au castigat. Ele creaza o picatura de fericire si de sens intr-o viata lipsita de sens si de fericire si, poate, se asociaza artistilor Renasterii, ale caror opere ofereau odinioara si o imagine a lumii. Marcile sunt capitalul viitorului post-industrial.

Produsul nu mai este hotarator, ci imaginea sa, care devine o ego-proteza: Calvin Klein ne face erotici de durata, Nike hedonisti destepti, HypoVereinsbank ne permite sa traim liberi. Cine cumpara Coca-Cola, cumpara cea mai buna dintre lumi. Marca, eticheta, logoul, toate sunt operele unei scenografii calculate care dau individului, impins in nesiguranta, permisiunea de a se autoinalta. Sa nu apari niciodata fara un Nokia! Si, ai grija: telefonul mobil trebuie sa fie argintiu! Altminteri esti un nimic. Un burta-verde. II. Diagnoza culturala: Imaturitatea in a alege Ne aflam in fata raftului frigorific, pe care se insira cinsprezece palete de iaurturi ca o ispita dulce; cutii cu lapte si forme de pudding vrajesc scoarta cerebrala; putin mai incolo gasim zece sortimente de pizza congelata, de-a valma � stam asa si ne uitam si nu stim ce-ar trebui sa alegem, cu toata binecuvantata noastra libertate democratica de a alege. Viata noastra a devenit un test al multiplelor alegeri, care ne educa in spiritual incapacitatii de a decide. Suntem influentati de dimineata pana seara, de la Aronal pana la Elmex, pusi sub tutela, asasinati, striviti de cererea noastra aparenta. Suntem victime ale consumului. Ostatici ai marcilor. Sclavi ai libertatii. Ne decidem, oare, pentru ceea ce este corect? Sau facem cel mai rau si mai fals pas social din cate se pot imagina: o investitie falsa, achizitia scumpa a unei marci �false�? c*m ne hotaram, totusi, in cele din urma, chinuiti de stresul marfurilor, inundati de impulsuri? Din punct de vedere estetic, daca ambalaj, daca prezentare. daca scenografia produsului, daca amintirea unui logo, a unei imagini de reclama, a unui spot publicitar. Un pur formalism, prin urmare, o stiinta nascocita cu ingeniozitate, mai mult chiar: o arta in sine. Scenografia marcilor este punctul culminant al unei estetici in pas cu timpul: continuturile sunt elaborate daca forme, care la randul lor, devin propriile lor continuturi. O grupare de artisti inteligenti n-ar mai da publicitatii nici un manifest care sa-si propuna sa faca lumea mai buna. Ar elabora mai intai un logo. III. Nimic fara consumac. Individul � carpaceala a modernitatii tarzii � degradat la stadiul de idiot al consumului, este victima strategiilor de punere in scena a expertilor in marketing, care ii predica suveranitatea consumatorului, aceeasi suveranitate interzicandu-i-o, insa, permanent. Psihologia marcilor are un singur scop: biografia consumatorului care nu atinge niciodata stadiul maturitatii.

Nici o biografie nu poate scapa culturii de manipulare a consumului. Deoarece vrem sa fugim de ea, in fiecare moment consumam deja opozitia noastra elaborata. Critica consumului devine ea insasi consum; critica marcilor, ea insasi marca; refuzul logo-ului un logo in sine.

Este, cumva, aceasta sic? Cel putin ca tema pentru un simpozion. Tuztig - localitate pe malul lacului Starnberg - este de ani de zile o marca buna pentru colocvii de calitate privind diagnosticarea societatii contemporane. Impozanta sesiune de primavara a Academiei Evanghelice a fost dedicata tocmai �lumii noi a marfurilor� si masurii in care biografiile de consum inlocuiesc proiectele de viata traditionale.

Raspunsurile au fost multe, prin urmare nu s-a dat nici un raspuns; au existat abordari demne de reflectie, precum cea privind raportul dintre marca si morala, dar facute alandala. In viitor va fi vorba exclusiv de a produce si comunica semnificatii. Produsul este pe locul trei; denumirea lui si priceperea cu care aceasta este legata de marca sunt decisive.

Un lapte austriac de succes, foarte cautat in ultima vreme, se numeste �Fasten-Milch� (lapte de post). Ambalajul are un aspect ascetic. Prin aceasta, independent de consistenta, de continutul in grasimi si de concentratia in vitamine, se sugereaza ca band acest lapte, tu, stimate consumatorule, esti un ascet in lumea ingrozitor de abundenta in impulsuri, suprasaturata, decadenta.

Acest gen de prezentare a semnului ca scenografie a marcii se numeste semiotica. Ea poarta in sine, din punct de vedere antropologic si cultural, principiul burghez al senzatiei �ca si c*m�; cand spui Ariel, nu inseamna numai curatenie, ar fi prea ieftin. Ariel inseamna puritate, curatenie pana in profunzimea porilor. Curat din punct de vedere moral. Bucurie a sufletului.

Reclama marcii insinueaza senzatii prin intermediul semnelor, care in firescul lor nu mai sunt puse in discutie. Prinsi ca si cu un fermoar in lumea semnelor, oamenii sunt in asa fel dirijati de marile concerne ale marcii, incat acestia solicita exact acele produse pe care lumea capitalista a marfurilor ar dori sa le ofere ca fagaduinta de ultima ora. Dorinta secreta este ravnita ca o mina de aur.

IV. Nici un logo drept logo

In societatea diferentiata, stimulatorii dorintelor cauta noi cai. �Orientare spre interior� numesc specialistii aceasta cotitura si pun accentul pe placerea pe care i-o ofera clientului aventura autodescoperirii. Agili in ale reclamei, specialistii in marketing dau tot felul de raspunsuri la problema autodefinirii, chiar inainte de a pune intrebari cu privire la autodefinire. �A trai� spune sociologul cultural Gerhard Schulze din Bamberg (�Societatea trairilor�), �se bazeaza pe propria activitate de traire�. Clientul devine colaborator al industriei reclamei, care tocmai in acest sens se orienteaza lasand efortul de identificare al acelui �emotional branding� pe seama consumatorului. Textele de reclama sunt literati epocali ai societatii supermarketurilor. In fond, le este si acestora din ce in ce mai greu; capacitatea de fascinare rapida a publicului pare sa fi scazut; apar sabotori ai marcilor de comert, consumatorul se considera critic, vrea sa devina major si, fireste, cine este destept ii lasa libertatea iluziei � pentru a o exploata mai tarziu.

Din Canada provine o miscare inca tanara, anti-coruptie si anti-logo, care si-a imprumutat manifestul din cartea cu un logo indoielnic �No logo� a ziaristei Naomi Klein. Desigur, omniprezenta Jucatorului Global si a marcilor sale, precum si a impertinentei cu care pune stapanire pe spatiul public in folosul sau, stranguleaza poezia si fantezia. Dar, ce poti sa faci? Sa refuzi teroarea marcilor? Sa cultivi renuntarea la consum?

Acolo unde totul este marca, se poate alege cel mult o forma de asceza culturala fortata, ca un post laic, daca putem spune asa, la care se adauga, totusi, intebarea teoretica: Ce ramane din mine daca dezbrac toate actele de consum? Pentru Walter Grasskamp, profesor de istoria culturii la Academia de Arte Plastice din Munchen, enervant la orice critica a consumului este faptul ca, pe scena pe care noi ne miscam, aceasta nu este decat un gest amplu. Critica terorii marcilor inseamna noblete sufleteasca si greata de lux; o binevenita autoinscenare impotriva aceleasi inscenari. Ceea ce ramane pana la urma, este, oare, numai resemnarea?

V. In noile temple

Inscenarea este o afacere a fiecarei epoci, atat timp cat vanitatea ramane o trasatura fundamental omeneasca. In anii �50, existentialistii mascati in negru, pentru a se delimita de masa amorfa, si-au pus ingenuos ochelari cu margine neagra; hippies au aparut in public cu parul slinos si imbracati pestrit; punk-istii plini de nituri si cuie; yuppies cu plete aranjate frumos cu foenul si acum, primul deceniu al celui de-al treilea mileniu se afla in fata intrebarii: Ce definitie falsa vom da despre viata adevarata?

Spiritul timpului vrea sa inlocuim cultura prin cult. Persoanele-cult devin inlocuitori ai sfintilor. In cult, subiectul se autodepaseste si retrogradeaza, in acelasi timp, in infantil.

Companiile globale, cu codurile lor culturale specifice, au devenit bisericile veacului secularizat. Nu incape nici o indoiala: consumul este religia epocii Versace iar ctitorii religiei consumului s-au impus peste tot. �Am putea opina ca abecedarul expertilor in marketing nu este altul decat Biblia�, spune cercetatorul Peter Wippermann, profesor de comunicare la Universitatea din Essen.

Permisul de conducere pentru Rai nu se mai obtine prin renuntarea crestina, ci prin consumul supraincarcat cu simbolica crestina. In turneul prin America Latina, n-a mers, oare, Papa in fruntea cetelor sponsorului Coca-Cola? Nu sunt templele Volkswagen si magazinele Nike, catedralele transsubstantierii contemporane, si nu sunt Wolfsburg, Roma si Seattle, Mecca de maine? Daca marcile ar intra in conflict cu realitatea, aceasta ar avea consecinte si mai rele pentru existenta.

O ultima intrebare deschisa: sunt oare indivizii educati in spiritul Disneylandului si al celebritatii, maturi pentru o terapie de consum? Sau trebuie sa solicitam numirea unui Ministru al consumului?

Noti�a: ro.altermedia.info

Preluat din portalul social crestin

Revolutia sociala

cum a evoluat educatia sexuala in occident
Publicat pe Friday, November 18 @ 22:33:19 EET
Subiect:
�n cele mai variate contexte de ordin cultural, etic, �i �nainte de toate, religios, raportul sexual �ntre femeie �i b�rbat este �nscris �n c�s�torie, nicidecum �n afara ei. Fapt men�ionat �n legile juridice, normele sociale �i ceea ce spune �nainte de toate religia, raportul sexual �n afara c�s�toriei este o �nc�lcare. Persoanelor nec�s�torite li se prescrie abstinen�a, �nfr�narea de la p�catele trupe�ti. Atitudinea occidentalilor a f�cut un salt, prin revolu�iile industriale, de la castitatea din perioada medieval� la libertatea sexual�. Aceasta este o transformare important� care a dat o alt� culoare vie�ii �i comportamentului sexual la sf�r�itul secolului XX �nceputul sec.XXI.

In cele mai variate contexte de ordin cultural, etic, si �nainte de toate, religios, raportul sexual intre femeie si barbat este inscris in casatorie, nicidecum in afara ei. Fapt mentionat in legile juridice, normele sociale si ceea ce spune inainte de toate religia, raportul sexual in afara casatoriei este o incalcare. Persoanelor necasatorite li se prescrie abstinenta, infranarea de la pacatele trupesti. Atitudinea occidentalilor a facut un salt, prin revolutiile industriale, de la castitatea din perioada medievala la libertatea sexuala. Aceasta este o transformare importanta care a dat o alta culoare vietii si comportamentului sexual la sfarsitul secolului XX inceputul sec.XXI. Conformarea la valorile morale anterioare a abstinentei inainte de casatorie, a fost inlaturata. Odata cu aparitia contraceptivelor si a antibioticelor, disponibile pe larg in farmacii, au fost inlaturate multe din consecintele comportamentului sexual. In timp ce moravurile sociale, de-asemenea s-au schimbat. De prin 1970, abandonarea castitatii premaritale nu a mai fost tabu in majoritatea covarsitoare a societatilor occidentale, dimpotriva: tinerii ambelor sexe erau incurajati sa experimenteze mai multi parteneri sexuali inainte de casatorie. Unele grupuri culturale au continuat sa p�streze ca valoare puritatea morala a persoanei care se infrana, dar oricum a fost prins in marea re-evaluare a valorilor morale. In societatea occidentala se constata ca, desi formal se pune pret pe abstinenta pana la mariaj, de fapt, persoanele practica activitatea sexuala in care nu este raport sexual propriu zis, si care pastreaza virginitatea fizica. In multe medii culturale, neinfranarea sexuala mai este condamnata, re-acceptarea sociala este usor de obtinut prin casatorie. In vest, pe la mijlocul sec.XX, persista stigmatul de copil nascut din flori sau familie cu un singur parinte, dar copilul ilegitim devenea legitim prin casatoria parintilor. Este cazul celor mai multe dintre tarile occidentale, fiind anulate penalitatile legale iar stigmatul din partea societatii in ce priveste ilegitimitatea este considerata irelevanta de opinia publica. In asemenea conditii societatea occidentala a inregistrat o crestere a contaminarilor cu infectii sexual-transmisibile, numarul avorturilor, consum de droguri, infectare cu HIV. s.a. ce prezinta o cauza majora de boala acuta, infertilitate, urmari pe termen lung (chiar moarte) si consecinte medicale si psihologice pentru milioane de femei, barbati si copii. URGENTA SITUATIEI Occidentul se afla in mijlocul unei crize morale si de sanatate publica care priveste avortul la adolescente, infectia HIV/SIDA, hepatita C, consumul de droguri injectabile care merita o atentie serioasa si imediata. De ex., Marea Britanie isi concentreaza efortul in ultima vreme pentru a reduce numarul avorturilor in randul adolescentelor si a infectiilor sexual-transmisibile. Desi reprezentantii Guvernului in tarile "dezvoltate" elaboreaza tot felul de programe de promovare a contraceptiei si sexului protejat, situatia nu se imbunatateste[12]. Potrivit cifrelor prezentate de Ministerul San�tatii in Marea Britanie, numarul tinerelor cu varste cuprinse intre 11 si 14 ani care recurg la intreruperi de sarcina depaseste 1000 de cazuri �n fiecare an. In randul tarilor dezvoltate, SUA are cea mai ridicata rata a sarcinilor la varsta adolescentei. Anual, circa 1 milion de adolescente raman insarcinate si circa 1/3 sfarsesc prin intrerupere de sarcina. Desi guvernele au adoptat strategii care presupun o educatie sexuala cuprinz�toare (comprehensive sex education) �n scoala acestea au esuat. Impactul si efectele introducerii unor astfel de discipline obligatorii in orarul tinerilor elevi a fost ca au fost initiati sau instruiti in tehnici si practici care au pus in pericol formarea omului. VALORILE MORALE Valorile morale si religioase sunt esentiale in discutiile despre educatia sexuala. Studiile indica foarte clar ca persoanele care merg la biserica si iau cunostinta de mesajele promovate de Evanghelii sunt mai putin dispuse sa aiba raporturi sexuale sau sa ramana insarcinate. Costurile sociale sunt semnificative. La fel in Marea Britanie, au fost introduse programe finantate de guvern pentru a reduce numarul de sarcini la fetele adolescente. S-a constatat, ca urmare a introducerii programelor, in multe regiuni rata nu a scazut. Cardinalul Keith O�Brien, presedintele conferintei episcopilor Sco�ieni a spus ca modelul Healthy Respect a esuat. El a cerut ca asemenea programe sa nu fie rasp�ndite, mentionand ca aceasta abordare nu a redus numarul bolilor sexual-transmisibile, nici a sarcinilor si avorturilor. Asemenea educatie in stil �fara-valori� cu siguranta nu mai trebuie utilizat in Scotia. Si in SUA �n loc sa invete sa se protejeze, in urma cursurilor, adolescentele si-au intensificat activitatea sexuala. Vorbindu-le despre sex, tehnici, le-a fost starnita curiozitatea si nerabdarea de a experimenta ceea ce au invatat! Prin educatie sexuala specialistii au predat tehnica actului sexual, protejarea de anumite maladii si planificarea sarcinilor. Niciodata (ori poate de prea putine ori) ei nu �nteleg riscurile si nu recomanda disciplinarea sentimentelor, castitatea si ceea ce este cel mai important, respectul fata de celalalt sex, lipsa acestora duce la ne�ntelegeri[21]. In lipsa acestui reper, al moralitatii, educatia sexuala s-a transformat foarte simplu �n anti-educatie. PROGRAME DE ABSTINENTA In SUA a fost posibila o alta abordare, fiind adoptate reglementari legislative care sa promoveze abstinenta. S-a luat principiul abstinentei vs protectie. Presedintele american, George Bush, a initiat o serie de programe educative privind infranarea sexuala pana la casatorie. Politica administratiei Bush sustine ca abstinenta sexuala este singura modalitate de a combate HIV/SIDA, infectiile sexual-transmisibile, alte plagi sociale si pentru aceasta canalizeaza sume importante spre organizatii crestine care militeaza exclusiv pentru abstinenta[23]. Legislatia este actualizata in permanenta. In 1981 a fost aprobat The Adolescent Family Life Act (AFLA) sa promoveze �abordari prudente� si auto-disciplina printre adolescenti. Acesta a oferit 13 milioane dolari pentru anul fiscal 2004 pentru programele bazate pe abstinenta, la fel si in 2005. Prin alta lege din 1996, Welfare Reform Act, Section 510, ofer� 50 milioane anual pentru scopul exclusiv de a promova abstinenta. Casa alba a extins chiar mai mult de-at�t bugetul si prin granturi oferite prin intermediul SPRANS (Special Programs of Regional and National Significance - Community Based Abstinence Education). Senatul include reinnoirea programului de Educatie pentru Abstinenta cu Titlu V, aici se prevad 50 de milioane dolari pe an (plus alte fonduri din alte surse). Oricum, el de asemenea include 50 de milioane pe an pentru un nou program de educatie pentru sex cuprinzator si de asemenea alte milioane de dolari pentru Nation Teen Preganancy Prevention Resource Center sponsorizat de Max Baucus, care intentioneaza sa lucreze pentru prevenirea sarcinilor adolescentelor. Aceste doua noi programe sunt in conflict direct cu misiunea Titlului V si eforturile nationale de a preda abstinenta inainte de casatorie. Momentul de care duc lipsa deocamdata politicile de promovare a abstinentei este sa fie complementare si nu contradictorii. Organizatii ca Heritage Foundation raporteaza evidente statistice in care educatia bazata pe abstinenta aduce roade bune, la fel Life Issues Institute. Promovarea abstinentei are o sustinere puternica din partea guvernelor locale si la nivel de state ale SUA, acum este promovata in majoritatea scolilor publice locale. Bradley Mattes, director executiv al organizatiei Life Issues Institute, spune ca multe organizatii promoveaza educatia bazata pe infranare, abtinere de la relatiile sexuale pana la casatorie. Aceste organizatii au acces in scolile publice si sunt prezente, de asemenea, si in biserici, unde discuta aceste lucruri. Ca rezultat, educatia bazata pe abstinenta contribuie la reducerea numarul sarcinilor si avorturilor printre tinere. In ceea ce priveste avortul, toate statele dispun de centre de criza de sarcina. Membrii acestor centre merg �n scoli si le vorbesc tinerilor despre problemele de d**a avort si in general despre pericolele avortului. In SUA se constata o puternica miscare anti-avort prin organizatii neguvernamentale, bisericile sunt incurajate sa vorbeasca impotriva avortului, au luat nastere miscarea pro-life, Psalm 139 Project. In SUA parintii sunt suficient de bine informati, insa, nu gasesc timpul necesar pentru sa stea cu tinerii mai mult, si din cand in cand, sa vorbeasca pe aceste teme. Iar bolile cu transmitere sexuala ingrijoreaza si p�rintii vor sa-si protejeze copiii. Exista o multime de surse de informatie, dar este foarte important ca anume parintii ori cineva apropiat, de incredere, sa ofere aceste informatii. Daca nu o fac parintii, vor veni peste copii organizatii de genul Planned Parenthood (de planificare familiala) sau oricare altele care promoveaza sexualitatea intensa, lesbianismul, sexul in afara casatoriei, ca metoda de divertisment, fara sa se ingrijoreze deloc asupra consecintelor. Parinti nu-si doresc acest lucru. Bradley Mattes subliniaza ca scoala, din pacate, ofera copiilor relatii despre cabinetele de planning, despre organizatii de genul Planned Parenthood sau altele ce promoveaza contraceptia si avortul. Dar tot mai populare devin programele privind abstinenta pan� la cas�torie, initiate de organizatii non-guvernamentale. TINERII SuNT OPTIMIsTI Este surprinzator ce cred tinerii in SUA. In ultimul timp, se observa ca tinerii manifesta o mai mare �nclinatie pentru abstinenta, sunt chiar impotriva avortului, impotriva divorturilor. Exista destui copii care au suferit in urma divortului si cand copiii se descurca singuri, dar aceste lucruri si-au spus cuv�ntul[32],[33]. Cercet�rile arat� ca aceste tendinte, mai noi, de detasare si chiar reactie negativa, exista si se impun chiar si in zonele cele mai liberale in ceea ce priveste sexualitatea. Tinerii cred ca problemele principale ale familiei americane pot fi rezolvate prin abtinere de la relatiile sexuale pana la casatorie - bolile cu transmitere sexuala, problemele sociale ale relatiilor distruse etc. Foarte multe dintre aceste probleme pur si simplu nu exista atunci cand exista abstinenta sexuala. Familiile se mai confrunta cu faptul ca barbatii adulti de peste 20 sau chiar 30 de ani corup minore, de 12-13 ani. Biserica a avut o influenta foarte buna asupra tinerilor. Ei se aduna pentru activitati sociale, publice si pentru rugaciune. Acesta este insa un singur aspect al activitatii in acest domeniu. Feminismul devine un lucru care tine de trecut. Organizatiile feministe sunt in dispute mari cu barbatii, unele organizatii manifesta atitudini agresive anti-barbati. Iar femeile inteleg ca acest lucru nu este real. Ele doresc sa se indragosteasca de un barbat, sa se casatoreasca si sa aiba copii. Una din problemele importante ale organizatiilor feministe este avortul si lesbianismul. Multe femei sunt ingrozite de aceste idei si nu doresc sa devina membre ale unor organizatii care promoveaza violenta si homosexualitatea. O alta problema care duce la urmari negative este liberalismul, ca manifestare politica agresiva, ce favorizeaz� egoismul, individualismul. Societatea cultiva motivatii foarte egoiste, indivizi egoisti. Oamenii invata sa se gandeasca numai la ei, in primul rand, apoi la ceilalti. Nu se respecta principiul de a gandi mai intai ce-i trebuie aproapelui, d**a aceea la sine. Copii americani a caror p�rinti au recurs la divort spun ca acest lucru i-a marcat pe toata viata. Asemenea concepte au devenit populare d**a implementarea programelor de educatie a abstinentei pana la casatorie. Specialistii sustin ca mesajul abstinentei pana la casatorie cu cat este mai pe larg rasp�ndit, cu atat are un impact mai bun. CONTRACEPTIA Utilizarea contraceptivelor sau prezervativelor nu reprezint� o solutie[42]. Contraceptivele contribuie la aparitia mai multor relatii inainte de casatorie sau in afara casatoriei. Toate formele de contraceptie au o rata de esec. 48% din femeile care recurg la avort in SUA spun ca au ramas insarcinate in urma esecului contraceptivelor[43]. Pe de alta parte, utilizarea tot mai mare a contraceptivelor duce la cresterea numarului de boli cu transmitere sexuala. Iata doar cateva consecinte grave, care nu recomanda contraceptivele. In plus, socul caruia este supus ovarul feminin, permanent bombardat cu hormonii din contraceptive, sufer� variatii bruste, care pot duce la dereglari serioase. Alte genuri de contraceptie sunt chiar mai periculoase pentru sanatatea femeii. SEXUL PROTEJAT A DAT ESEC Cat de acceptabil este faptul ca folosind prezervativul esti in afara primejdiei de a capata o boala cu transmitere sexuala? Cele mai optimiste statistici indica 84-86%, si celelalte 16-14% crezi ca esti in afara lor? Studiul din 2001 al Centrului de Control al Bolilor (CDC) din SUA nu a putut gasi nici o dovada ca prezervativele ofera protectie pentru cele mai multe boli cu transmitere sexuala. Intr-o schimbare radicala, in care si oficialitatile de sanatate din tarile dezvoltate recunosc ca �sexul protejat� a esuat si opteaza pentru abstinenta ca baza in educatia tinerilor, in tarile din Europa de Est sunt introduse orele de educatie sexuala bazata pe sex cuprinzator. Propaganda - sex protejat - din partea unor organizatii internationale are ca rezultat alterarea moralitatii. Bolile cu transmitere sexuala sunt �n crestere. Guvernul Statelor Unite repartizeaz� sume mari pentru promovarea puritatii si a virginit�atii, iar �n R.Moldova este introdus cursul scolar �Deprinderi de viata� - DDV. d**a programul de sex protejat, oamenii au inceput sa creada ca vor fi in stare sa se protejeze impotriva oricarei boli. Ziarele relateaza ca cele mai recente date arata ca �papiloamele au crescut cu peste 50% in decursul ultimilor ani in Rusia. De asemenea, in ultimul timp a crescut numarul pacientilor cu HIV.�[46] In decursul ultimilor ani, americanii au crescut considerabil (de cateva ori) fondurile alocate programelor educationale � �nu sex inainte de casatorie�. Centrele medicale si scolile de acolo au exclus din programele lor orice mentiune referitoare la prezervativ ca metoda de contraceptie. Prin promovarea �sexului protejat�, oamenii nu sunt invatati ca, contactul sexual timpuriu, in afara casatoriei la tineri duce nu doar la consecinte negative fizice ci si psihologice. Fondurile alocate de guvern in Ucraina pentru promovarea �sexului protejat� nu reprezinta, nimic mai mult dec�t oportunitati pentru agenti ca sa fure din banii statului. In Ucraina, 2,6 milioane de dolari au fost alocati pentru cumpararea de prezervative, iar 300.000 de dolari pentru educarea in ceea ce priveste modul de folosire a lor. Ce fel de curs care te invata sa folosesti prezervativul ar putea sa coste 300.000 de dolari. Oficialitatile ucrainene au anulat programele. Organizatiile internationale ar trebui sa-si cheltuiasca dolarii si euro pentru programe educationale, reclame televizate si afise care sa promoveze abstinenta, familia sanatoasa - acestea sunt de fapt protectia impotriva SIDA, iar sexul protejat nu exista. Este desigur un moment dificil, caci tinerii sunt derutati de mesajul si propaganda care favorizeaza �sexul protejat� in detrimentul abstinentei. Sexul protejat reprezinta o ideologie in declin. Organizatiile doar trebuie sa cheltuiasca banii donati de (George) Soros si de altii pentru promovarea folosirii prezervativului. �Cercetarile au demonstrat ca programele de educatie sexual� bazata pe abstinenta sunt eficace si ca a intarziat momentul activitatii sexuale si indica declin in numarul de esecuri printre oamenii tineri. Indemnul celor care fac legea HHS (Human Health Service), este sa sporeasca fondul pentru cercetare de �o mai buna intelegere a valorii abstinentei educationale in termeni de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, sarcini nedorite si alte impacturi asupra san�tatii care vor aparea la o varsta tanara�. (De la Kaiser Reproductive Health Report, 10.24.2002) Fericirea, dragostea, intimitatea apar in cuplurile in care ea si el sunt fideli unul altuia. Indem�narea sexuala se invata in timp si experimentarea in afara sau inainte de casatorie cu multipli parteneri submineaza procesul natural si stabilirea unei legaturi intime, subtile intre sot si sotie[47].

Un cuplu facea dragoste mereu cu becul stins. Asta se intampla de ani de zile, de la inceputul casniciei lor. Intr-o noapte, in timpul actului sexual, sotia aprinde pe neasteptate becul si-l vede pe sotul ei cu un vibrator in mana.
Innebunita, sare jos din pat si spune:
- M-ai mintit de atatia ani!Astept o explicatie pentru tot ce s-a intamplat!
-Bine draga, m-ai prins: sunt impotent de cand ne-am casatorit si de aceea nu vroiam sa aprinzi lumina, ca sa nu afli tu. Acum ca sti asta , explica-mi tu un lucru: Cum dracu ai reusit sa-mi faci 4 copii ?


Doamna Smith era sigura ca sotul o inseala cu servitoarea, asa ca s-a hotarat sa-i intinda o cursa: i-a dat liber servitoarei in weekend, dar nu i-a spus sotului. Seara in pat, sotul avea ca de obicei aceeasi scuza: s-a plans de dureri de burta ingrozitoare apoi a sters-o la baie. Imediat sotia a intrat in camera servitoarei si s-a ascuns sub plapuma. Nici n-a intrat bine pe usa ca el a si sarit direct pe ea fara niciun cuvant si a trecut la treaba. Dupa ce a terminat, in timp ce el inca gafaia, sotia triumfatoare spuse:
- Nu-i asa ca nu te asteptai sa ma gasesti in patul acesta? si aprinse lumina.
- Nu, doamna, raspunse gradinarul.


La o reconstituire penala domnisoara si cu politistul in lanul de grau unde avusase loc violul. Merg ce merg pana ce dau de un smoc de grau culcat.
- Aici ce s-a intamplat ? spune politistul.
- Aici m-a prins si m-a violat pentru prima data.
Merg ce mai merg si alt smoc de grau culcat.
- Aici ce s-a mai intamplat ? intreaba politistul.
- Tocmai aici m-a rasturnat epuizata cum eram, si m-a violat a doua oara.
Merg ei iar si apare un alt smoc de grau culcat.
- Ah, sa inteleg ca aici v-a prins si v-a violat a treia oara, spune politistul sigur pe el.
- Ah, nu, aici s-a tavalit el singur cand a aflat ca am SIDA !



Lucrare scrisa intr-o clasa de fete cu subiectul:
Abordati intr-o maniera concisa urmatoarele 3 teme: 1. Religie 2. Sexualitate 3. Mister.
Urmatoarea lucrare a obtinut nota maxima:
- Dumnezeule! Sunt insarcinata! Dar cine o fi tatal?


Q: Ce este iubirea?
A: Lumina vietii.
Q: Ce este casatoria?
A: Factura la lumina

La ora de curs,profesorul intreaba:
-Ce inseamna "abstract"?
O blonda se ridica si raspunde:
-Ceva ce nu poate fi atins.
Profesorul:
-Da-mi un exemplu!
-Fierul incins

Doi betivi ies de la dezintoxicare, pleostiti. Din fata, venea un coleg de-al lor de pahar, care era deja manga, si care avea trei sticle de vodca intr-o plasa. Le intinse o sticla spunindu-le :
- Luati fratii mei ca si voi mi-ati dat! - Ce facem Costica, o bem?
- Cum dracu s-o bem ca acu iesiram de colo!...
- Ba, uite cum facem: eu o ascund la spate. Daca tu ghicesti in ce mina e, o bem, daca nu ghicesti, o spargem dracului de bordura. In ce mina e?
- Dreapta !
- Fi atent Costicaaa, nu te graabiiii !


Dumnezeu si Diavolul la barbut, diavolul da 6/6 si Dumnezeu 7/7.
Diavolul: Doamne, fara minuni, te rog.

Suna cineva la usa. Ea striga gafaind prin usa inchisa:
- Cine e?
- Proprietarul. Am venit dupa chirie.
- Reveniti peste o ora, tocmai plateam factura de curent.


Ma duc la restaurant sa mananc si cand sa intru... o blonda superba da sa intre in acelasi timp...Cum era si normal ...deschid usa sa intre doamnele:
- Ooo... esti gentelman.
Ce sa fac..o invit sa mancam impreuna si apoi platesc cu cardul...
- Hmm... esti bogat. Dar eu ma uitam deja numai la sanii ei iar ea observase asta la pantalonii mei...
- Esti ... dotat.. Si am mers la ea acasa...
- Esti viril!!! Asa ca am facut dragoste toata noaptea...
Dimineata satisfacuta:
- Esti criminal!...
Ce sa fac?...Am impuscat-o


Doi pensionari, prieteni vechi, se regasesc pe o terasa, la "o bericica" rece:
- Cum te descurci cu pensia?
- Nu prea bine, dar mai si lucrez!
- Unde?
- Joc in filme erotice pentru batrani.
- Si cum te descurci la scenele alea tari ? Mai poti ?!
- Aaa, nu, prietene, acolo avem cascadori .



Un ungur merge la alimentara. vroia sa cumpere doua paini dar nu era
sigur daca este corect sa spuna doua paini sau doi paini.
S-a frasuit el pana i-a venit randul si cand ajunge la casa ii spune
vanzatoarei:
- Dati-mi trei paini si unu luati-o inapoi !

Profesoara: Bula tradu in engleza: Pisica a cazut in apa si s-a inecat.
Bula: e foarte simplu d-na profesoara: " The cat catapultum in water glugluglu and no more miau miau !!!"



Doi betivani notorii se intalnesc ziua in oras. Unul dintre ei era zgariat rau si cu hainele sfasiate.
- Ce-ai patit? il intreaba celalalt...
- Am venit aseara treaz acasa si nu m-a recunoscut cainele!


Se duce iepurele la urs si ii spune
-Ba, ursule au facut bere cu numele tau
-Da, ma?
-Da.
Se duce ursu la magazinu din coltz si spune
-Datzi-mi si mie un Danut.


Bula in armata.Deodata un soldat este impuscat.Toti ceilalti erau ingrijorati ne stiind cum sa zica familiei. Bula le spune:
-Stati linistiti ca le zic eu.
Ajunge Bula acasa la soldat si suna la usa. Nevasta iese sa deschida usa.
Bula spune:
-Vaduva lui Marin Popa?
-POFTIM?!NU SUNT VADUVA!
-Pe pariu?



Un baiat isi ia inima in dinti si o suna pe fata pe care o iubeste:
-Ah, draga, te iubesc atat de mult! Fii prietena mea!
La care fata:
-Si eu te plac, dar mi-e teama de ceva.
-De ce ti-e frica, draga?
-Mi-e teama ca peste 10 ani vei iubi alta fata.
Baiatul:
-Draga, poti sa fii sigura ca peste 10 ani voi iubi o alta fata, care te va striga: ,,Mamico!''

USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU un nou partid prin renuntarea la liberalism si social-democratie.

In presa a aparut,evident,deocamdata pe surse un proiect politic anti-Basescu si anti-PD-L.
PSD isi impun astfel fata de PNL sustinerea lui Oprescu la Primaria Capitalei si a lui Nastase la Presedentie.
Ura si disperarea partidelor din grupul celor 322 ii duce pe liderii lor la negarea asa ziselor lor doctrine,doctrine care in cadrul PNL si PSD ar trebui chiar sa fie opuse.Previziunea dlui Patriciu prinde a avea deja un contur si social-democratii si liberalii fuzioneaza astfel,cu o doctrina struto-camila sub forma acestui partid pe care l-au numit USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU(adica Partidul Social-National Liberal).

Chipurile s-ar fi stabilit si o perioada de proba de 1-2 saptamani,in care rezistenta dlui Tariceanu si a echipei sale pretins liberale va trebui sa cedeze si pentru a o dovedi acestia trebuie sa elimine din teritoriu toti membrii PD-L si sa sustina la Primaria Bucurestiului cel mai bine cotat candidat(adica dl.Oprescu).
Acest lucru explica dece PNL l-au contactat direct pe Sorin Oprescu si i-au cerut sa candideze si de asemenea tot PNL a cerut oficial PSD sa-l propuna candidat comun la alegerile pentru Primaria Capitalei pe Sorin Oprescu.
Faptul ca dl.Orban nu mai are sanse s-a vazut din supararea sa recenta cand a declarat ca el va candida in curand la presedentia PNL.
Daca liberalii vor fi de accord cu comasarea lor cu PSD negocierile vor incepe in profunzimea crearii USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU chiar de saptamana care vine.
Planul ar fi acela al coagularii unui pol politic care sa formeze Guvernul dupa alegerile din noiembrie. In acest pol ar fi inclusi si conservatorii lui Dan Voiculescu. PNL a anuntat de altfel ieri ca incepe negocieri cu PC, iar PSD a semnat un protocol de colaborare parlamentara cu PC.

Castigarea alegerilor parlamentare de catre USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU va fi urmata de sustinerea dlui Nastase pentru alegerile presidentiale din 2009,impotriva lui Traian Basescu.
Ideea candidatului unic(Adrian nastase este agreat si de PC si chiar PRM) motiv pentru care USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU s-ar putea largi si cu PC si PRM.
Din pacate unii lideri PSD si mai ales Mircea Geoana nu sunt incantati de crearea USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU si renuntarea la ideologia social democrata,dar ar fi de accord ca PNL sa sprijine electoral PSD si formarea USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU sa fie intarziata pana dupa alegerile generale.
Chiar si PNL-Tariceanu ar fi solicitat un ragaz de gandire,poate sa se mai sfatuiasca odata cu dl.Patriciu,patronul actualului PNL.

Si alti lideri PSD,cum ar fi, Cristian Diaconescu si Dan Nica s-au declarat sceptici privind fuziunea in USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU in schimb Iliescu si Adrian Nastase sunt promotorii acestui proiect destructiv pentru social-democratie si liberalism.Si toate acestea cum spunea Iliescu si Nastase, pentru realizarea izolarii politice a lui Traian Basescu, dusmanul natural al PSD.

Doctrinele,ideologiile social-democrata si liberala se vor inlocui cu ideologia urii si a dorintei de a acapara dictatorial conducerea Romaniei.Asemenea fenomene nu s-au mai intamplat de la formarea dictaturilor extremiste fasciste si comuniste in Romania.
Ura fata de Dl.Basescu si fata de priza in sondaje a PD-L au dus partidele tip 322(PNL-aripa Patriciu,PSD,PC,PRM) la actiuni irationale care ne dovedesc ca aceste pretinse partide nu tin la nici o doctrina si ca dotrina urii fata de adversarii politici si dorinta de a fi la putere pentru a folosi fondurile publice in interes personal primeaza.
Deci este vorba de un partid de tip oligarhic(USL (UNIUNEA SOCIALISTA ALIBERALILOR-CRIN ANTONESCU) in care politicienii care au esuat in perioada de tranzitie isi fac ultimele calcule inainte de a iesi din istorie.
Personal nu cred ca electoratul nu va sesiza aceste manevre totalitariste,aceste renuntari la regulile democrate.
Unde s-a mai pomenit ca partide care se pretind legate de doctrine onorabile sa renunte la aceste programe politice numai pentru ca urasc un alt partid sau pe Presedintele tarii.

Se pare ca se aude deja cantecul de lebada a celor care au adus Romania pe ultimul loc din Europa.

ROMANIA IN FATA REACTIUNII SI CLEPTOCRATIA
Ne aflam intr-un moment crucial al construirii democratiei in tara noastra.Reactiunea (PNL,PSD,PC) si-au unit fortele in minciuna si in violenta(un exemplu recent agresarea de catre haidamaci PNL a unor tineri care lipeau afiste).
Nu este intamplator ca o serie de scatologi de pe forumul nostru(Arogantu,Ciu-en-lai,Bizonul,Shadow) au disparut de pe forum si nu are cine sa ne mai insulte,in schimb i-am vazut la TV in calitate de mardeiasi electorali ai PNL,sub conducerea nu numai a lui Jicman dar si a unui vicepresedinte PNL.
Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun psihosociologii,ci conteaza ponderea populatiei participative,a populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la viata sociala.
Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti.
De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de la fascisti, comunisti, pana la democratia originala creata de PSD si liderii sai dupa 1989,sau pana la oligocratia sau cleptocratia PNL..

O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale.

Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai bine situatia politica si sociala din tara noastra.

Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea,soarta o considera predestinata,Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale romanilor.

Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste considerente.Organe de conducere ale tarii,justitie,organe de ordine sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o cleptocratie.

Prin fascinatie,minciuna,desbinare cleptocratia s-a mentinut la putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor domina Romania ani multi.

In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra.

Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca.
Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui.

In fond ce a facut presedintele?
-A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si la coruptia clasei politice.
-A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal
-A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai fie santajati.
-A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989.
-A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti sa fim egali in fata acestor institutii.

Profitand de nivelul scazut al simtului politic al romanilor,cleptocratia transpartinica a pornit un rasboi contra-revolutionar,predicand linistea,neimplicarea,lasarea tarii in mainile oligarhilor.

Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocratia a mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa fie violata,incalcata,sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica.

In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o.
Exte un examen dificil.Cleptocratia s-a unit transpartinic,cei 322 reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai importante legi pentru a scapa de Basescu.

Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat p�arintii lor care au trait in servitudine.

Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii.

Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este azi.Daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu adevarat.

Deci la la viitoarele alegeri se joaca viitorul Romaniei.

Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune NU cleptocratiei inseamna ca le servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI.

Minciuna,arma politica principala in campania electoral la Ponta si Crin
Ca actuala clasa politica a esuat lamentabil,ca reformatorii sunt vanati ca vrajitoarele in evul mediu este un adevar cotidian.
Atata a mai ramas clasei politice emanata de grupurile oligarhice-MINCIUNA,fascinarea,mascarea adevarului

In ultima vreme,dar totusi de mult timp,o serie de ziaristi,candva de valoare au un comportament foarte bizar.

Brucan prevedea trecutul pe cand acest fost colaborator al securitatii are chiar ambitia de a prevedea viitorul.

Ziaristii tocmiti sa minta fac permanent scenarii care nu se realizeaza tocmai din cauza ca eludeaza realitatea,numai ca ei nu se descurajeaza si servesc mai departe oligarhia.

De exemplu unul dintre ei,in august anunta arestari masive de ziaristi,arestarea lui Dinu Patriciu,arestare de politicieni si din pacate nu este nici o tendinta in acest sens,acum ca suntem deja in noembrie.

Fiind adesea fosti colaboratori ai securitatii,nu numai dovediti dar recunoasterea multora,fara jena, este un bun argument,a invatat perfect in departamentul de desinformare a securitatii cum se pot face raspandirea de stiri false,de introducerea confuziei si chiar a terorii in populatie gratie scenariilor false de tipul arestarilor din august.

Acum acesti scribi au un alt hobby,sa-l introduca in scenarii tot atat de credibile ca si arestarea lui Dinu Patriciu,pe de dl.Basescu.
Multi ar fi fost tentati sa vorbeasca de o comanda de la oligarhi.Nu as nega,numai ca dupa atatea minciuni,atatea scenarii care nu s-au realizat multi au inceput sa priveasca spre psihiatrie unde este descris un sindrom al mincinosului numit si sindromul Munchausen.Nu ne putem pronunta in ce calitate lovesc in democratie acest tip balcanic de ziarist, dar pot exista puncte de vedere.

Sa vedem cum devine problema unui sarman scenarist de scenarii care nu se mai realizeaza.
Sindromul M�nchausen, engleza Munchausen syndrome [ Munchausen syndrome - (germana M�nchhausen-Syndrom), este o tulburare de personalitate asociata cu dificultati emotionale severe, care apartine de grupa tulburarilor facticioase. Sindromul apare de obicei la persoane cu tulburari de personalitate si este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit direct si obiectiv (spre deosebire de simulanti, malingering),dar pot fi si creatori de scenarii fantastice daca meseria lui este acest fel(ziarist,scriitor).

Prin minciuna individul care ar avea aceasta stare cauta sa beneficieze de atentia publica,uneori doar de cea a familiei sau a unor medici carora le expun suferinte sau scenariie imaginare.

De fapt Sindromul Munchausen nu este atat o boala psihica cat mai ales anumite deviatii de personalitate de tipul mitomaniei (a minciunii neutilitare ci doar ca o forma ,ca o tendinta de a epata prin minciuna).

Individul,pentru a obtine atentie si consideratie emite cu multa seriozitate evenimente sau scenarii mincinoase,mai ales care pot fi comtrolate in viitor.Esecul sau desmintirea ulterioara nu are nici un efect,nici nu-i rusineaza si fenomenul continua la infinit.

Inducerea in eraoare a auditoriului ,medicilor se face prin emitere de fapte sau scenarii eraonate si in functie de pozitia sa sociala,de exemplu un ziarist,el poate semana panica,poate insulta sau calomnia fara a avea constiinta ca greseste

Morbiditatea (frecventa bolii intr-o populatie) este redusa,

Richard Asher a descris si denumit acest sindrom in 1951, dupa numele ofiterului german Karl Friedrich Hieronymus, Baron M�nchhausen (1720-1797), celebru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice si povestiri din razboi.



Individul mimeaza simptome imaginare,fapte sau scenarii mincinoase, exagereaza faptele,de fapt le autoprovoaca.
Chiar si medicii cu experienta pot sa aiba mari dificultati deoarece acesti indivizi prezinta adesea:
- O istorie medicala dramatica, dar inconsistenta.

- Prezentarea de simptome neclare si greu controlabile care se agraveaza sau se schimba odata cu inceperea tratamentului.

- Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient.

- O buna cunoastere a terminologiei medicale sau profesionale si a unui comportament,ca in carte.

- Prezentarea de date personale eronate.
Etiologia (cauzele) sindromului M�nchausen nu este cunoscuta. Stresul psihologic poate precipita sau altera evolutia unei boli, chiar si a unor afectiuni majore. Emotiile pot actiona asupra sistemului nervos autonom. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit abuzuri, boli sau internari in spital pe perioade indelungate sau repetate, persoane cu probleme de prsonalitate etc. Pacientul poate selecta inconstient un simptom sau un scenariu chiar politic, ca o metafora pentru conditia sa psihosociala, ca o conversie, un proces inconstient de transpunere a unei anxietati sau dificultati psihice, intr-un simptom somatic.
Nu exista statistici cu rezultate nete, dar este vorba de o boala rara. Numarul cazurilor depistate este in functie de existenta unei inregistrari centralizate, la nivel statal, adica, in tarile in care se mai practica iregistrarea medicala manuala, posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai limitata.

Marele public poate vedea frecventa numai monitorizand pe ziaristii sau cei de la TV care folosesc minciuna permanent in materialele lor.

Desi poate aparea la toate varstele, chiar si la copii, sindromului M�nchausen este mult mai frecvent la adultii tineri, mai des la barbati decat la femei.
Malingering - simptomatologie asemanatoare sindromului M�nchausen, auto-provocate voluntar de pacient in scopul de a obtine avantaje personale: bani, loc de cazare, despagubiri, eschivare de la serviciul militar, de privare de libertate (inchisoare), etc,ceea ce de asemenea poate apare frecvent la ziaristii argentofili ,unii chiar inbogatiti din aceasta meserie pe care o practica imoral..
Nu este de mirare ca sociopati,personalitati disarmonice populeaza politica sau mass media romaneasca.
Atacurile tonomatelor,cum mai sunt numiti in presa fac parte din patologia democratriei romanesti,din lipsa de maturitate politica a liderilor de partide.

Numarul Munhausen-ilor din poplitica si presa romaneasca creste exponential si acum isi atinge apogeul in campania electorala

Teoria Befteck-ului si devoalarea fortelor antireformiste,reactionare si antipatriotice

Pe scurt,teoria befteck-ului este simpla:totul pana la befteck,daca il subtziez cu o fibra de carne s-a terminat cu bunul simt,educatia,democratia.
Se pare ca aceasta teorie functioneaza pana si in lumea Occidentala la care noi adesea pe nedrept ne uitam cu admitratie.

De sigur la noi totul se petrece in mod groptesc iar subtierea befteck-ului scoate la iveala antipatriotismul si reactionarismul adesea de cea mai comunista specie.

Sa luam de exemplu justitia.
Justitia nu a fost niciodata reformata si de fapt nu este reformabila,atata timp cat oameni ai trecutului comunist ocupa functiile cheie in magistratura.

Daca comunistii au plecat in constructia lor diabolica facand primul pas in concedierea daca nu inchisoarea pentru magistratii vechiului regim,la noi democratia lui Iliescu-Mineriade a conservat toate camilele comuniste si le-a acreditat ca magistrati,ba ai capatat inamovibilitate si statutul de putere in stat.

Nici Constantinescu si nici Basescu nu a reusit sa disloce asa numitii magistrati crescuti de comuniati si cu state vechi in comunism in speranta zadarnica ca acest grup reactionar si crescut in privilegii comuniste se va schimba.
In zadar UE ameninta,face rapoarte disperate privind justitia romana caci reactiunea din sistemul cripto-comunist judiciar nu se misca.

Ba din contra sistemul avantajelor nomenclaturiste din epoca comunista a continuat si chiar mai mult decat atata cu salarii si pensii astronomice si un comportament provocator de tipul judecatoarei prinse beata la volan si care spunea cu nonshalanta politistilor,stiti cine sunt eu,cand ti-o-i da una in bot.

Zeci de batranei fosti comunisti,cu decizia de pensie in buzunar nu ies pur si simplu la pensie pentru ca nu vor,si nimeni nu-i poate forta,posturile libererate stau cu interimari deoarece ei stiu ca intrarea tinerilor magistrati in sistem le-ar subtia befteck-ul,avantajele.
In presa apar descrieri impresionante ale averilor multor componenti comunisti ai puterii judecatoresti.

Confruntarea Basescu-CSM in care presedintele tarii,singurul care doreste reformarea Romaniei,a fost insultat, ne-a aratat pana unde sunt dispusi sa mearga aceste stafii ale trecutului.
Si dece oare. nu au facut reformele cerute de UE,rapoartele UE pe justitie sunt nimicitoare,dosarul revolutiei sau a mineriadelor zace in nestire de 20 ani iar fata de justitiabili bataie de joc,fata de demnitari procese care nu se mai termina de zeci de ani sau acordare cu nonsalanta a NUP sau pur si dimplu disparitia dosarului.

In momentul cand guvernul Boc le-a subtiat putin befteck-ul s-au repezit ca salbaticii,au declarat greva dar pe care i-au dat alt nume,incita la acelasi comportament pe bugetarii cei saraci,distrug Romania,distrug democratia si totul pentru grosimea befteck-ului lor.
Ca invaluie cu pledorii avocatesti,ca ei nu sunt independenti,ca nu sunt priviti ca putere in stat,totul este clampaneala fara continut.

Sigur,daca magistratii isi permit asa,incitati de acestia si sindicalistii,mai bine zis liderii lor,cureaua de transmisie a PSD, trec si ei la distrugerea Romaniei.Degeaba li se explica ca nu pierd nimic,ca in timp vor primi salarii cu 75% mai mari.
Dumnealor continua alaturi de magistrati distrugerea democratiei romanesti.

Ne aflam intr-un punct capital al istoriei noastre.Ori ramanem in malahia comunista intretinuta 20 ani de PSD ori reformam statul roman.
Teoria befteck-ului nu tine cont de interesele tarii ci de burta lor.In acest timp,cand magistratii au lefuri astronomice peste 50% din populatie este asistata social la limita existentei.

Pe reactionarii comunisti nu-i intereseaza,ei sunt putere in stat chipurile dar distrug tocmai statul.
Era clar ca incercarea de reforma a PD-L-Basescu va radicaliza gruparile reactionare.
Daca Basescu nu va fi ales in noembrie, Romania trebue sa-si ia adio de la reformare, poate chiar o generalie.
Ura viscerala fata de Basescu ne arata ca acesta prin caracterul sau reformist a lovit puternic sistemul ticalosit care isi apara cu disperare privilegiile.
Confruntarea este atat de atroce incat daca Basescu pierde alegerile democratia romaneasca aproape ca dispare iar clasele,gruparile oligarhice,clientelare vor face legea in Romania.
Nimeni nu le va mai subtia befteck-ul iar saracii romaniei la cimitir sau in spitalele care de fapt sun niste cladiri ale suferintei.
Invatamantul va fi retrograd,doctoratele de Caracal vor fi tot mai dese pentru ca la fel ca si in comunism ,politicienii reactionaro-comunisti se vor si doctori.

TEORIA PARADISULUI PIERDUT:BUCURESTENI VOTATI SECURITATEA SI PE FII EI
In momentul de fata,desi credeam ca Basescu este cel mai abil politician,trebuie sa recunosc ca de fapt exista unul mai abil:Ion Iliescu.
Iliescu a fost adus la putere de catre securitate si astazi tot el serveste organizatia,promovand cu multa dibacie din nou securitatea,prin fii ei la postul de primar,sef al PSD si dece nu daca prostia romanilor,proverbiala,sa nu aiba securitatea si un Presedinte al Romaniei.
Occidentul deja s-a blazat si nu mai sprijina Romania.Pe ei ii intereseaza cu totul altceva.Se spunea de catre un specialist la TV ca profitul bancii Bancpost cumparata de francezi este de 10 ori mai mare in Romania decat in Franta si exemplele ar putea continua.

Securitatea noastra de trista amintire a fost pregatita ca o arma redutabila pentru partidul comunist.
O parte a securitatii a fost pregatita sa formeze adevarate comandouri care sa poata lupta pe cont propriu,chiar in lipsa unei coordonari centrale,mai ales,se gandeau ei,in strainatate.
De fapt securitatea dupa 1989 a avut numeroase succese si as enumera doar devalizarea bancilor ,acapararea banilor si valorilor depuse in exterior,crearea unei clase de imbogatiti prin tunuri si dece nu participarea in cadrul a diferite partide politice,indiferent de orientarea lor ideologica.

Acum,securitatea mai face un experiment aranjand un comandou,cu varful de lance fiul medic, al unui general de securitate, prin care disperati de insuccesele PSD ,mai ales in urma incapatanarii si suceselor lui Vanghelir(pe care l-am denumit singurul social-democrat roman) vor sa creieze o miscare politica direct sub conducerea securitatii si fostilor lideri si fii de lideri comunisti pentru preluarea puterii si doborarea lui Basescu.

De fapt experimentul Oprescu este o incercare de forta a securitatii care doreste aservirea politica a Romaniei.
Daca Oprescu reuseste(chiar si prin frauda) sa devina primar,calea spre presedentie si debarcarea lui Basescu este creata.
Daca nu va reusi,si securistii se bazeaza si pe acest rezultat,miscarea Oprescu va fi desvoltata fie ca miscare civica sau partid care va urmari aceleasi scopuri si nu va mai fi impiedecata de social-democratii constienti va Vanghelie,grupul de la Cluj si chiar M.Geoana.
In acest comandou nici chiar Ioan Iliescu nu joaca rolul principal,capo di tutti capi este deocamdata necunoscut,as spune conspirativ.

De exemplu,dece nu poate fi Nastase(ginere de fost ministru comunist) sau fostul profesor de la Stefan Gheorgiu Adrian Severin,si dece nu Magureanu sau altii ca ei.

Certamente,fenomenul Oprescu este un comandou securisto-comunist pe care oamenii constienti si iubitori de tara trebuie sa-l ia in considerare si sa-l conduca spre esec.
Si securitatea isi poate masura sansa de a da lovituri .
Exista in sociologie o teorie,numite si teoria paradisului pierdut.

Este vorba de o proprietate a creerului omenesc ca dupa trecerea unei lungi perioade de timp sa sa perceapa trecutul sau chiar umil si advers ca un adevarat paradis.Si acest lucru se observa in Romania prin nostalgia dupa trrecutul comunist si chiar dupa activitatea securitatii romane.
Acest lucru este exploata de dl.Iliescu si comandoul securist care se ocupa cu manipularea politica a romanilor.
De fapt dl.Oprescu este bine cunoscut in mediul universitar din Bucuresti.Un lenes funciar a primit de la securitate functii pe care unul harnic nu le-ar fi putut realiza in 3 vieti:profesor,sef catedra,director Elias,Director Spitalul Universitar,viceprimar Capitala,presedinte al Colegiului medicilor din Bucuresti,presedinte al unei comisii senatoriale etc etc.Iesit din pepiniera comunista a comitetului de Partid al Institutului de medicina Bucuresti de unde au provenit 10-12 ministri ai sanatatii si care au dus sistemul de rapa,securitatea crede ca dl.Oprescu,pe baza teoriei paradisului pierdut,a fraudei,de care a mai fost acuzat la obtinerea profesoratului poate fi pus la bataie,garantie fiind tatal sau,general de securitate cu care fiul se mandreste,inclusiv de rolul zis patriotic al securitatii.
Pai cine facea reeducarea la Pitesti,nu securitatea,cine a omorat o multime de oameni,printre care si pe inginerul Ursu,nu securitatea,cine forma organizatia criminala a statului Comunist Roman,nu securitatea.
Pai securitatea a fost buna Frati Bucuresteni.Un adevarat paradis.
Votati-l deci pe Oprescu.
El va face autostrazi suspendate peste Bucuresti,pasarele vor canta prin parcuri,cei care nu au paine vor manca in schimb cozonac.

Iata ca paradisul pierdut dragi pensionari,dragi fanatici anti-Basescu este gata sa apara azi in Bucuresti,maine in toata tara.
De fapt eu cred ca Oprescu nu are 39%.securitatea romana avea ca cel mai tare departament al ei,departamentul de desinformare.Dece opare sa nu-l foloseasca acum.
Daca securitatea si Iliescu a avut curajul sa sfideze PSD prin candidatul Oprescu,inseamna ca problema este groasa.
Ultimul lor refugiu PSD nu le mai este prietenos si gratie lui Vanghelie,grupului de la Cluj si altii a venit vremea reformei si alungarii securistilor si penalilor din PSD.
Eu cred ca alegatorul trebuie sa fie constiernt azi ca i se pregateste ceva.Diabolizarea lui Basescu nu mai este de mare folos securitatii.Ei vor sa mearga acum pe cai mari.

VOTATI-L PE OPRESCU!

IDEOLOGIA LIBERAL-OLIGARHICA:SOCIALISMUL BOGATILOR

Pentru a nu parea hazardata afirmatia din titlu voi arata ca sub regimul Patriciu-Iliescu-Tariceanu,bogatii,de exemplu cei din top 300,platesc impozit pe venit de 16%- dupa principiul egalitarismului comunist.

La celalalt pol,cei 6 milioane de pensionari + 75% din populatia Romaniei,ambele categorii formand polul saraciei,la cea mai mica cumparatura,pentru alimente,haine etc platesc 19% impozit,botezat cu denumirea de TVA.

Deci,daca judecam bine,este vorba de un comunism,hai sa-i zicem socialism invers in care cei bogati sunt protejati de regimul oligarhic iar cei saraci,invers.

Un tanar,la realitatea TV spunea ,referindu-se la ultima inselatorie liberala,viitoarea marire anticipata a pensiilor,ca este evident caracterul acestei actiuni de POMANA ELECTORALA.
Ori spunea,tanarul,cu inteligenta specifica varstei,ca pomenile se fac,mai ales de catre bogati,si as adauga eu de catre liberali cand sunt pe patul de moarte(evident este vorba de moartea lor politica).

Deci,te aduce Basescu la putere prin inteligenta dar si prin smecherie,tradezi partenerul de coalitie si pe cel care te-a numit premier,tradezi pe parintii(ultimii doi presedinti PNL Stoica si Stolojan),te aliezi cu criptocomunistii mineriadelor si deturnatorii revolutiei(dl.Iliescu,Nastase,Hrebenciuc) si organizezi acest SOCIALISM AL BOGATILOR,intrerupt doar de prostirea saracimii prin pomeni electorale.

Spui ca economia duduie cand inflatia,deprecierea leului,deficitul de cont curent devin astronomiece,ca sa nu mai vorbim de datoria publica de peste 40 miliarde euro,imbogatesti prin rapt o intreaga clasa de oligarhi carora le organizezi un socialism pentru ei.
Deci ei platesc statului 16% pe venituri,adesea obtinute prin rapt,iar saracii,pensionarii 25% pentru ca doar mananca.
Iata marea dreptate liberal-oligarhica.
Si spun acest lucru pentru ca adevaratul liberalism nu se mai afla in PNL cei care,asa cum sublinia dl.Boc au avut si au vocatia tradarii,motriv pentru care si dl,Iliescu este prudent si mi-i tin sub observatie pe acesti pretinsi liberali care vand totul,tradeaza totul.

De la sacosele cu cateva alimente cu care PSD-istii cumparau voturile saracimii,liberalii,in inteligenta lor oligarhica,ajund acum sa angajeze miliarde de euro pe care nu-i au si nici nu-i priveste cine ii va plati,pentru a cumpara voturile celor 6 milioane de pensionari.
Scorul de 15% nesperat obtinut la europarlamentare prin marirea nechibzuita a pensiilor a scos din minti indivizi ca Norica sau Vosganian care acum vor,nici mai mult,nici mai putin decat 25% si vor sa fie partenerii (tzucalarii) lui dl.Iliescu in,asa cum cred ei,viitoarea guvernare.

Dar cum spunea tanarul invocat mai sus,pomenile se fac doar atunci cand simti ca vei muri.