Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: gabigabi2, la data 2011-12-31 08:45:26

De la: HALT, la data 2011-12-30 18:33:49 Se va recunoa�te B�sescu "�nvins de Sistem" �n 2012?
30 Decembrie 2011
Se va recunoa�te B�sescu "�nvins de Sistem" �n 2012?
�n 2005, la scurt� vreme dup� ce a devenit pre�edinte, Traian B�sescu a promis c� nu se va afla niciodat� �n situa�ia lui Emil Constantinescu de se declara �nvins de Sistem. Prin abandonarea anticorup�iei, B�sescu pare c� s-a �ntors �n Sistem ca un soldat disciplinat. Ar fi tot o form� de �nfr�ngere.
C�nd, dintr-odat�, haita de serviciu a lui Voiculescu �ncepe s� urle laude la adresa lui Traian B�sescu dup� ce timp de �ase ani a l�trat f�r� �ntrerupere �njur�turi, atunci pare limpede c� �i-a atins scopul, c� a c�tigat �i c� s-a �nt�mplat ceva cu adev�rat grav �n Rom�nia. Pentru c� atunci c�nd Voiculescu c�tig�, Rom�nia pierde. C�nd tagma de securi�ti, mili�ieni �i aparatciki pe care o personific� �i o �ntruchipeaz� at�t de bine sinistrul patron al Antenelor se bucur�, atunci noi ceilal�i trebuie s� ne �ntrist�m. �i dac� s-a bucurat atunci c�nd Traian B�sescu a abandonat anticorup�ia, atunci pare c� l-a �nvins, �n sf�r�it pe Traian B�sescu. O dat� cu recunoa�terea dreptului politicianului la �reputa�ie" �i la imunitate penal�, Traian B�sescu a semnalat c� �intr� �n r�nd" �i c� se �ntoarce �n Sistem ca un soldat ascult�tor. �n felul acesta, o pre�edin�ie care ar fi putut fi remarcabil� risc� s� sf�r�easc� �n anonimat. Ce l-ar fi putut �ns� determina pe pre�edinte s� recurg� la un gest de o asemenea gravitate at�t pentru credibilitatea sa c�t �i pentru cea a Rom�niei?

Circul� �n ultimele zile mai degrab� ni�te zvonuri potrivit c�rora motivul real al atacului la adresa DNA ar avea leg�tur� cu ni�te dosare, ale sale sau ale apropia�ilor s�i, care l-ar implica �ntr-un fel sau altul �i pe Traian B�sescu. Concluzia acestor zvonuri este c� pre�edintele ar fi, �n sf�r�it, vulnerabil. Dac� este adev�rat, atunci este caz de demisie. Un pre�edinte vulnerabil la �dosar" este un pre�edinte �antajabil. Or, un pre�edinte �antajabil este incapabil s� �i �ndeplineasc� func�ia pentru care a fost ales, ba chiar devine un pericol la adresa intereselor na�ionale, vunerabilitatea sa put�nd fi exploatat� de inamici interni, dar �i de puteri str�ine. Ar fi un caz ideal de suspendare, visul de aur al lui Voiculescu �i Crin Antonescu, �i, din acest motiv, explica�ia cu dosarul este cel pu�in suspect�.

Pe de alt� parte, privit� mai de aproape, pare lipsit� de noim�. Dac� te �tii vulnerabil, nu ataci public tocmai institu�ia care se afl� �n posesia dosarului care te arde, pentru c�, pe de o parte, te expui public �n mod inutil �i ridici semne de �ntrebare �n ceea ce te prive�te iar pe de alta ri�ti ca riposta s� fie ucig�toare. Ce i-ar �mpiedica, de exemplu, pe procurorii care s-ar sim�i amenin�a�i de presiunile Cotrocenilor s� scurg� c�tre pres� informa�iile care l-ar incrimina pe pre�edinte? Absolut nimic. Or, dac� ar fi a�a, ar avea mai mult sens s� �ncerce s� negocieze o solu�ie c�t mai departe de ochii publici �i c�t mai amiabil cu putin��, nu s� recurg� la acuza�ii publice.

�n al treilea r�nd, �nc�rc�tura politic� este mult prea mare ca s� nu ridice dubii serioase. Ra�ionamentul din spate este destul de transparent: �Dac� B�sescu este vulnerabil la dosar, atunci B�sescu are tot interesul ca dosarul s� nu ias� la lumin�. Singura garan�ie c� acest lucru nu se va �nt�mpla este s� se men�in� la putere cu orice pre�, at�t el c�t �i partidul de guvern�m�nt. �n acest scop, va recurge, desigur, la orice mijloace, oric�t de abuzive, ilegale �i nedemocratice pentru a-�i atinge scopurile. �n consecin��, B�sescu ar fi un tiran care se preg�te�te s� fure alegerile �mpreun� cu �i pentru PDL pentru a se feri de Justi�ie. Deci at�t el c�t �i PDL sunt ilegitimi" Acest pseudo-argument se suprapune de asemenea mult prea bine peste mentalul voiculesco-antonesco-pontist ca s� nu fie suspect. Iar dac� ducem consecin�ele p�n� la cap�t ar rezulta c� ar trebui s� vot�m USL pentru a avea garantate independen�a �i buna func�ionare a Justi�iei, ceea ce nu numai c� este o preten�ie absurd�, ci de-a dreptul neru�inat�. Este o insult� la adresa inteligen�ei rom�nilor.

Ceea ce ar putea explica �ns� mai bine �r�sturnarea copernican�" a pre�edintelui nu este at�t vulnerabilitatea c�t sl�biciunea. Pre�edintele B�sescu a dovedit �n mai multe r�nduri o sl�biciune nepermis� pentru pozi�ia pe care o ocup�. De multe ori, aceast� sl�biciune i-a fost trecut� cu vederea. Or, numai o mare sl�biciune l-ar putea determina pe Traian B�sescu s� se �ntoarc� �n Sistemul pe care l-a denun�at de at�tea ori �i s� ri�te oprobriul public �i al posterit��ii. De data aceasta �ns� a mers prea departe. Dac� ar fi vorba de o op�iune personal�, Traian B�sescu n-ar avea dec�t s� ia loc �n compania unor V�ntu, N�stase, Voiculescu sau Iliescu. Dar nimic �i nimeni nu poate justifica punerea �n pericol a intereselor de reform� a Rom�niei printre care reforma Justi�iei �i anticorup�ia sunt vitale. De aceea, ar trebui ca �nc� �n primele zile ale lui 2012 Traian B�sescu s� se �tearg� urgent de balele ciutace, s� �i cear� scuze pentru momentul de sl�biciune avut de Cr�ciun, s� �i reafirme sprijinul ferm pentru DNA �i s� retracteze afirma�ia despre necesitatea �filtrului" parlamentar pentru politicienii-infractori. Altfel, imaginea sa de om �nvins de Sistem va fi ultima care va r�m�ne �n memoria rom�nilor.

puiule, eu ti-am mai spus ca politica te-a pus la zid si ca esti, probabil si tu la fel de SANTAJABIL ca si basescu ! si ca Stolojean si multi altii, inclusiv Blejnar.....e o Hora acolo, de ma ia cu greata ! zici tu ca daca s-ar sti santajabil...blablabla ? fisssss, Clona mica, fisssss ! stie si el ca multi altii ca cea mai buna aparare e Atacul si hotul striga : hotii !

Scump puisor,

Daca crezi ca sunt santajabil nu ezita si santajaza-ma!

Daca nu poti intelege un text si tragi concluzii asa cum faci este treaba ta.
Iata o mica gluma:

Un fiu al satului revine dupa ani in sat si se intalneste cu o batrana cu care are urmatorul dialog(baba fiind si surda ca in postarea ta):

-Buna ziua baba Ranza.
-Nu mai are baba branza.
-Ce mai este nou prin sal?
-Am avut,dar s-a gatat!

De la: Mos_tautu, la data 2011-12-31 09:52:14

De la: gabigabi2, la data 2011-12-31 08:45:26

De la: HALT, la data 2011-12-30 18:33:49 Se va recunoa�te B�sescu "�nvins de Sistem" �n 2012?
30 Decembrie 2011
Se va recunoa�te B�sescu "�nvins de Sistem" �n 2012?
�n 2005, la scurt� vreme dup� ce a devenit pre�edinte, Traian B�sescu a promis c� nu se va afla niciodat� �n situa�ia lui Emil Constantinescu de se declara �nvins de Sistem. Prin abandonarea anticorup�iei, B�sescu pare c� s-a �ntors �n Sistem ca un soldat disciplinat. Ar fi tot o form� de �nfr�ngere.
C�nd, dintr-odat�, haita de serviciu a lui Voiculescu �ncepe s� urle laude la adresa lui Traian B�sescu dup� ce timp de �ase ani a l�trat f�r� �ntrerupere �njur�turi, atunci pare limpede c� �i-a atins scopul, c� a c�tigat �i c� s-a �nt�mplat ceva cu adev�rat grav �n Rom�nia. Pentru c� atunci c�nd Voiculescu c�tig�, Rom�nia pierde. C�nd tagma de securi�ti, mili�ieni �i aparatciki pe care o personific� �i o �ntruchipeaz� at�t de bine sinistrul patron al Antenelor se bucur�, atunci noi ceilal�i trebuie s� ne �ntrist�m. �i dac� s-a bucurat atunci c�nd Traian B�sescu a abandonat anticorup�ia, atunci pare c� l-a �nvins, �n sf�r�it pe Traian B�sescu. O dat� cu recunoa�terea dreptului politicianului la �reputa�ie" �i la imunitate penal�, Traian B�sescu a semnalat c� �intr� �n r�nd" �i c� se �ntoarce �n Sistem ca un soldat ascult�tor. �n felul acesta, o pre�edin�ie care ar fi putut fi remarcabil� risc� s� sf�r�easc� �n anonimat. Ce l-ar fi putut �ns� determina pe pre�edinte s� recurg� la un gest de o asemenea gravitate at�t pentru credibilitatea sa c�t �i pentru cea a Rom�niei?

Circul� �n ultimele zile mai degrab� ni�te zvonuri potrivit c�rora motivul real al atacului la adresa DNA ar avea leg�tur� cu ni�te dosare, ale sale sau ale apropia�ilor s�i, care l-ar implica �ntr-un fel sau altul �i pe Traian B�sescu. Concluzia acestor zvonuri este c� pre�edintele ar fi, �n sf�r�it, vulnerabil. Dac� este adev�rat, atunci este caz de demisie. Un pre�edinte vulnerabil la �dosar" este un pre�edinte �antajabil. Or, un pre�edinte �antajabil este incapabil s� �i �ndeplineasc� func�ia pentru care a fost ales, ba chiar devine un pericol la adresa intereselor na�ionale, vunerabilitatea sa put�nd fi exploatat� de inamici interni, dar �i de puteri str�ine. Ar fi un caz ideal de suspendare, visul de aur al lui Voiculescu �i Crin Antonescu, �i, din acest motiv, explica�ia cu dosarul este cel pu�in suspect�.

Pe de alt� parte, privit� mai de aproape, pare lipsit� de noim�. Dac� te �tii vulnerabil, nu ataci public tocmai institu�ia care se afl� �n posesia dosarului care te arde, pentru c�, pe de o parte, te expui public �n mod inutil �i ridici semne de �ntrebare �n ceea ce te prive�te iar pe de alta ri�ti ca riposta s� fie ucig�toare. Ce i-ar �mpiedica, de exemplu, pe procurorii care s-ar sim�i amenin�a�i de presiunile Cotrocenilor s� scurg� c�tre pres� informa�iile care l-ar incrimina pe pre�edinte? Absolut nimic. Or, dac� ar fi a�a, ar avea mai mult sens s� �ncerce s� negocieze o solu�ie c�t mai departe de ochii publici �i c�t mai amiabil cu putin��, nu s� recurg� la acuza�ii publice.

�n al treilea r�nd, �nc�rc�tura politic� este mult prea mare ca s� nu ridice dubii serioase. Ra�ionamentul din spate este destul de transparent: �Dac� B�sescu este vulnerabil la dosar, atunci B�sescu are tot interesul ca dosarul s� nu ias� la lumin�. Singura garan�ie c� acest lucru nu se va �nt�mpla este s� se men�in� la putere cu orice pre�, at�t el c�t �i partidul de guvern�m�nt. �n acest scop, va recurge, desigur, la orice mijloace, oric�t de abuzive, ilegale �i nedemocratice pentru a-�i atinge scopurile. �n consecin��, B�sescu ar fi un tiran care se preg�te�te s� fure alegerile �mpreun� cu �i pentru PDL pentru a se feri de Justi�ie. Deci at�t el c�t �i PDL sunt ilegitimi" Acest pseudo-argument se suprapune de asemenea mult prea bine peste mentalul voiculesco-antonesco-pontist ca s� nu fie suspect. Iar dac� ducem consecin�ele p�n� la cap�t ar rezulta c� ar trebui s� vot�m USL pentru a avea garantate independen�a �i buna func�ionare a Justi�iei, ceea ce nu numai c� este o preten�ie absurd�, ci de-a dreptul neru�inat�. Este o insult� la adresa inteligen�ei rom�nilor.

Ceea ce ar putea explica �ns� mai bine �r�sturnarea copernican�" a pre�edintelui nu este at�t vulnerabilitatea c�t sl�biciunea. Pre�edintele B�sescu a dovedit �n mai multe r�nduri o sl�biciune nepermis� pentru pozi�ia pe care o ocup�. De multe ori, aceast� sl�biciune i-a fost trecut� cu vederea. Or, numai o mare sl�biciune l-ar putea determina pe Traian B�sescu s� se �ntoarc� �n Sistemul pe care l-a denun�at de at�tea ori �i s� ri�te oprobriul public �i al posterit��ii. De data aceasta �ns� a mers prea departe. Dac� ar fi vorba de o op�iune personal�, Traian B�sescu n-ar avea dec�t s� ia loc �n compania unor V�ntu, N�stase, Voiculescu sau Iliescu. Dar nimic �i nimeni nu poate justifica punerea �n pericol a intereselor de reform� a Rom�niei printre care reforma Justi�iei �i anticorup�ia sunt vitale. De aceea, ar trebui ca �nc� �n primele zile ale lui 2012 Traian B�sescu s� se �tearg� urgent de balele ciutace, s� �i cear� scuze pentru momentul de sl�biciune avut de Cr�ciun, s� �i reafirme sprijinul ferm pentru DNA �i s� retracteze afirma�ia despre necesitatea �filtrului" parlamentar pentru politicienii-infractori. Altfel, imaginea sa de om �nvins de Sistem va fi ultima care va r�m�ne �n memoria rom�nilor.

puiule, eu ti-am mai spus ca politica te-a pus la zid si ca esti, probabil si tu la fel de SANTAJABIL ca si basescu ! si ca Stolojean si multi altii, inclusiv Blejnar.....e o Hora acolo, de ma ia cu greata ! zici tu ca daca s-ar sti santajabil...blablabla ? fisssss, Clona mica, fisssss ! stie si el ca multi altii ca cea mai buna aparare e Atacul si hotul striga : hotii !

Scump puisor,

Daca crezi ca sunt santajabil nu ezita si santajaza-ma!

Daca nu poti intelege un text si tragi concluzii asa cum faci este treaba ta.
Iata o mica gluma:

Un fiu al satului revine dupa ani in sat si se intalneste cu o batrana cu care are urmatorul dialog(baba fiind si surda ca in postarea ta):

-Buna ziua baba Ranza.
-Nu mai are baba branza.
-Ce mai este nou prin sal?
-Am avut,dar s-a gatat!

las'o naibii, Mosule, ca te faci de bascalie ! da' despre ce-i art. asta postat de cealalta clona a ta ? despre cite fete are marinarul , ha ? ia mai citeste-l o data, dar atent, totusi, hai , lectureaza ca tot nu mai ai nimic de facut innafara de'o propaganda ordinara ! deh : cum e stapinul ,asa-i si sluga !

Alternativa Social-Crestina

Ateismul este o notiune incorecta. Este o plasmuire a eretecilor. Cu totii credem in ceva. Tu crezi in bani, societate, morala, legi? Atunci esti un fraier care se inchina la idoli. Credinta, datoria sunt apropiate de tine, ai nevoie de sentimente, adevarate sentimente. Unde sa le poti gasi ? Te droghezi, te imbeti ca o vita, sau pur si simplu iti duci zilele de pe o zi pe alta fara nici un scop, alergand dintr-un colt in altul, de la lucru acasa. Nu vezi nici un sens in propria existenta si ti-e sila de viata. Spune-mi: ce simti atunci cand intri in Biserica? Nimic? Ti-e FRICA. Acest cuvant are mii de interpretari: �Nu cred", "ma pot ruga si in singuratate", "in Biblie nu este scris", "toti nu merg, deci, nu voi merge nici eu�" Ce sa zic, restul stii si tu, caci si eu eram la fel ca tine. Mi-a fost FRICA. E o fobie, o simpla boala. Boala care are un leac, DREAPTA CALE. Calea Dreapta este calea dreptei credinte, ORTODOXIA. Poate totusi vizitezi din cand in cand biserica, sau poate chiar esti botezat? Insa pentru tine toate acestea sunt doar simple cuvinte. Ti se pare putin. Fiul Domnului a murit pentru tine nu pentru aceea ca tu de la 9 la 6 sa lucrezi manager la o firma (sau mai stiu eu ce). Biserica noastra este bolnava, iar noua ne este FRICA sa spune acest. Ea este MAMA noastra, nu putem sa o lasam pe patul de moarte, trebuie sa o lecuim si sa o punem pe picioare. Avem nevoie de sfaturile ei, pentru a ne apropia de VICTORIA finala. Cine este dusmanul ? Dusmanul este � EUL � care este in fiecare din noi, acel � EU � care ne lasa sa trecem pasivi pe langa un copil ce moare de foame, sa trecem in garaba strada in timp ce un nemernic violeaza o fata. In viata sunt doua tipuri de boli. Prima � moarte fizica, a doua FRICA de credinta. Izbaveste-te de cea de a doua. Salveaza-ti sufletul, care iti va parasi trupul cand te vei lecui de prima. Inscrie-te la medic, in fiecare Duminica, intr-o biserica ortodoxa din satul sau orasul tau. Leacul este in curs de elaborare. Ajuta-ne sa-l raspandim in FAMILIA ta, intre prietenii tai, la facultate, la serviciu. Sa nu-ti fie frica. Impreuna vom birui!


Preluat d**a PORTALUL SOCIAL-CRESTIN

Ateismul este ca o religie

De fapt autorul articolului mimeaza buna intentie cand se face a fi preocupat de manipularea copiilor si inca prin religie.
Religia a stat la baza moralei omenesti de mii de ani si este ciudat ca tocmai acum ea devine nociva.Mai concret un om religios va avea o morala pe care autorul o poate considera imorala,individul religios nu va fi homosexual,va avea o familie intemeiata,isi va respecta semenii.
Pai acest lucru este opusul ateismului si paganismului.
De fapt ateismul este construit ca o religie.Omul nu se poate indeparta mult de o religie.Religia a aparut si in societatea primitiva,ca un instinct religios.
Deci ce vrea autorul:Sa renuntam la religia noastra si s-a adoptam pe a lui,ateismul sau paganismul.Sa nu ne inchinam la Dumnezeu ci la alt zeu,sigur unul modern(dar dumnezeu nu este modern,este etern).
Ca si satanismul si ateismul este o religie in care "credinciosii" se roaga la dumnezeul MATERIE.
Din pacate religia lor poate fi foarte virila pe pamant dar dincolo nu da nici o speranta.
Ateismul introduce omul in ciclul naturii,dupa evolutionismul darwinist-omul se trage din maimuta.Acest lucru nu a putut fi dovedit iar in trecerea de la o specie la alta lipsesc indivizii "de tranzitie".Ar trebui ca mereu sa avem maimute care se umanizeaza.

Chintesenta ateismului l-a constituit comunismul care a umplut golul lasat de excluderea lui Dumnezeu cu cultul personalitatii(Stalin,Mao,Fidel,Ceausescu etc).

In prezent,chiar lumea stiintifica isi revizueste conceptiile care au dus la ateismul primitiv,facand o legatura intre creationism si evolutia materiei.

Finalitatea evolutiei materiei a dus pe marii savanti ai zilelor noastre sa se indoiasca de darwinism,desi la epoca lui a fost una dintre marile idei ale sec.19(alaturi de psihanaliza,ideologia socialismului stiintific) dar care din pacate in prezent fie ca sunt respinse,fie serios revizuite.

Deci a fi ateu nu-i mare lucru.

Este de fapt o noua secta in care un dumnezeu este inlocuit de altul.

Nu se cunoaste in etnologie,in studiul societatilor primitive comunitati care sa nu fi avut instinctual nevoia de a crede intr-o forta supranaturala.

Din pacate ateismul modern isi alege ca dumnezeu hedonismul,banul,desmatul sexual,perversitatea sexuala,crima si violenta in nmele unor asa zise valori(nationalism,fundamentalism religios,ura de clasa,de rasa etc).

Astazi institutia,poate singura,care a durat pe tot parcursul evolutiei omenirii-familia-este pe cale de a fi desfiintata sau redusa la minima ei importanta,cea biologica.

Iata deci fructele amare ale moralei ateiste si a refuzului moralei crestine care are ca forta motrica nu ura ci iubirea

LA MULTI ANI TUTUROR/
Si de stinga si de dreapta/

2012 Sa va aduca bucurii si pace in suflete/

La multi ani prietenilor si adversarilor de pe forum!

Sa fiti sanatosi si veseli si sa castigati toti alegerile din noembrie!

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

De la: Femme_Politique, la data 2012-01-01 21:50:41Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Cine stie un lup inbracat in piei de oaie?

De la: Femme_Politique, la data 2012-01-01 21:50:41Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Cine stie un lup inbracat in piei de oaie?

Ponta, mandatat pentru �insuccesuri�

Scris de Drago� St�nculescu
PSD a intrat �ntr-o sfer� neagr� care ar putea culmina cu sucumbarea acestei formațiuni sunt o c�rmuirea defectuoas� a t�n�rului lider, Victor Ponta. Astfel, nu adversarii politici ar putea distruge PSD, ci acest partid ar putea fi distrus �n urma unei implozii. F�c�nd o rememorare a celor mai importante momente, declinul PSD-ului a �nceput imediat dup� urcarea pajului lui N�stase pe cel mai �nalt scaun din Kiseleff. Atunci, o parte din liderii importanți ai PSD, precum Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu sau Marian S�rbu au plecat și au format un noul partid - Uniunea Național� pentru Progresul Rom�niei (UNPR). Din acest moment, racol�rile din PSD au curs pe band� iar �mpreun� și cu c�teva foști acoliți ai PNL-ului, UNPR-ul are ast�zi nu mai puțin de 32 de parlamentari, cu 14 senatori și 18 deputați. Aceast� formațiune s-a identificat ca una de orientare centru-st�nga și devin din ce �n ce mai ameninț�toare pentru un PSD muribund care nu beneficiaz� de nicio infuzie de �cadre� și nici de idei care s� constituie o alternativ� la guvernare.

Mazilirea �prost�nacului�

O alt� mișcare extrem de neinspirat� a noilor-vechi emanați str�nși �n troica Iliescu-N�stase-Ponta a fost instituirea unei cenzuri pentru Mircea Geoan�, o botniț� de șase luni aplicat� incomodului Geoan� care �ncepuse s� critice politicile PSD și implicit ale c�rlanului Ponta. Dup� isp�șirea �pedepsei�, Geoan� a dorit s�-și reia rolul de �Number One� și a dorit s� arate cine �i sunt prietenii de peste Ocean și cum �Marele Licurici� �nc� �i lumineaz� calea. Bine�nțeles, Ponta care se chinuie și acum pe la ușilor americanilor s� se fac� cunoscut a devenit gelos pe succesul lui Geoan� și a hot�r�t pe loc loc mazilirea �n stil stalinist a lui Geoan� din PSD. Pentru acest lucru a �nființat ad-hoc �n Kiseleff un �Tribunal al poporului� care l-a condamnat imediat la �moarte� pe Geoan�, f�r� ca acesta s� poat� rosti vreun cuv�nt �n ap�rarea sa. Imediat, a urmat și retragerea sprijinului PSD pentru Geoan� la funcția de șef al Senatului. Astfel, social-democrații au sacrificat o funcție extrem de important�, practic ultimul bastion de importanț� al opoziției, doar pentru a-l ști pe Geoan� tras pe dreapta. Dar Geoan� rezist� �nc� eroic și este pe cale s� destrame �nc� o d� un PSD tot mai r�sfirat.

Paritate perdant�

Nici �n relația cu PNL, formațiunea �mpreun� cu care PSD a format alianța politic� denumit� Uniunea Social Liberal�, lucrurile nu stau mai bine. Aceast� concepție politic� anti-B�sescu �și dovedește pe zi ce trece suficiența �n condițiile �n care USL descrește contant �n sondaje, �n general din cauza tensiunilor interne. Pe l�ng� aberația anti-prezidențial� și f�r� o platform� real�, USL �ncepe s� cad� prad� propriilor disfuncționalit�ți cauzate de �principiu parit�ții�. Ponta a picat �ntr-o capcan� g�ndit� de Crin �n care PSD are rol de tractor pentru remorca liberal� iar la final totul se �mparte egal doi. Mai precis, PSD-ul d� din propriul procent c�tre o subsidiar� politic� � PNL. �n aceste condiții, USL cumuleaz� �n prezent sub 50% din opțiunile electoratului merg�nd pe un trend �n sc�dere �n timp ce PDL a urcat spre 25%. �n toat� aceast� ecuație, UNPR-ul lui Oprea și rivalul PSD sper� s� obțin� circa 10% din intențiile de vot, publicul-țin� fiind cel de st�nga. �n concluzie, �n cei aproximativ doi ani de zile, Ponta a reușit s� pun� PSD-ul pe butuci iar previziunile de viitor nu sunt roz deloc.

Dragoș St�nculescu

De la: Femme_Politique, la data 2012-01-01 21:50:41Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI FURATI CIT SUNTETI LA GUVERNARE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI FURATI CIT SUNTETI LA GUVERNARE!

Macar sa lase si ei o mostenire pentru cei care vor urma .

De la: 9am250411, la data 2012-01-04 02:15:15

De la: Femme_Politique, la data 2012-01-01 23:57:21Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI FURATI CIT SUNTETI LA GUVERNARE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI FURATI CIT SUNTETI LA GUVERNARE!

Macar sa lase si ei o mostenire pentru cei care vor urma .

Dar Ponta si cu Antonescu ce au facut ca nu se mai vad pe sticla ?

De la: Femme_Politique, la data 2012-01-03 07:03:31Ponta, mandatat pentru �insuccesuri�

Scris de Drago� St�nculescu
PSD a intrat �ntr-o sfer� neagr� care ar putea culmina cu sucumbarea acestei formațiuni sunt o c�rmuirea defectuoas� a t�n�rului lider, Victor Ponta. Astfel, nu adversarii politici ar putea distruge PSD, ci acest partid ar putea fi distrus �n urma unei implozii. F�c�nd o rememorare a celor mai importante momente, declinul PSD-ului a �nceput imediat dup� urcarea pajului lui N�stase pe cel mai �nalt scaun din Kiseleff. Atunci, o parte din liderii importanți ai PSD, precum Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu sau Marian S�rbu au plecat și au format un noul partid - Uniunea Național� pentru Progresul Rom�niei (UNPR). Din acest moment, racol�rile din PSD au curs pe band� iar �mpreun� și cu c�teva foști acoliți ai PNL-ului, UNPR-ul are ast�zi nu mai puțin de 32 de parlamentari, cu 14 senatori și 18 deputați. Aceast� formațiune s-a identificat ca una de orientare centru-st�nga și devin din ce �n ce mai ameninț�toare pentru un PSD muribund care nu beneficiaz� de nicio infuzie de �cadre� și nici de idei care s� constituie o alternativ� la guvernare.

Mazilirea �prost�nacului�

O alt� mișcare extrem de neinspirat� a noilor-vechi emanați str�nși �n troica Iliescu-N�stase-Ponta a fost instituirea unei cenzuri pentru Mircea Geoan�, o botniț� de șase luni aplicat� incomodului Geoan� care �ncepuse s� critice politicile PSD și implicit ale c�rlanului Ponta. Dup� isp�șirea �pedepsei�, Geoan� a dorit s�-și reia rolul de �Number One� și a dorit s� arate cine �i sunt prietenii de peste Ocean și cum �Marele Licurici� �nc� �i lumineaz� calea. Bine�nțeles, Ponta care se chinuie și acum pe la ușilor americanilor s� se fac� cunoscut a devenit gelos pe succesul lui Geoan� și a hot�r�t pe loc loc mazilirea �n stil stalinist a lui Geoan� din PSD. Pentru acest lucru a �nființat ad-hoc �n Kiseleff un �Tribunal al poporului� care l-a condamnat imediat la �moarte� pe Geoan�, f�r� ca acesta s� poat� rosti vreun cuv�nt �n ap�rarea sa. Imediat, a urmat și retragerea sprijinului PSD pentru Geoan� la funcția de șef al Senatului. Astfel, social-democrații au sacrificat o funcție extrem de important�, practic ultimul bastion de importanț� al opoziției, doar pentru a-l ști pe Geoan� tras pe dreapta. Dar Geoan� rezist� �nc� eroic și este pe cale s� destrame �nc� o d� un PSD tot mai r�sfirat.

Paritate perdant�

Nici �n relația cu PNL, formațiunea �mpreun� cu care PSD a format alianța politic� denumit� Uniunea Social Liberal�, lucrurile nu stau mai bine. Aceast� concepție politic� anti-B�sescu �și dovedește pe zi ce trece suficiența �n condițiile �n care USL descrește contant �n sondaje, �n general din cauza tensiunilor interne. Pe l�ng� aberația anti-prezidențial� și f�r� o platform� real�, USL �ncepe s� cad� prad� propriilor disfuncționalit�ți cauzate de �principiu parit�ții�. Ponta a picat �ntr-o capcan� g�ndit� de Crin �n care PSD are rol de tractor pentru remorca liberal� iar la final totul se �mparte egal doi. Mai precis, PSD-ul d� din propriul procent c�tre o subsidiar� politic� � PNL. �n aceste condiții, USL cumuleaz� �n prezent sub 50% din opțiunile electoratului merg�nd pe un trend �n sc�dere �n timp ce PDL a urcat spre 25%. �n toat� aceast� ecuație, UNPR-ul lui Oprea și rivalul PSD sper� s� obțin� circa 10% din intențiile de vot, publicul-țin� fiind cel de st�nga. �n concluzie, �n cei aproximativ doi ani de zile, Ponta a reușit s� pun� PSD-ul pe butuci iar previziunile de viitor nu sunt roz deloc.

Dragoș St�nculescu

[/quote
Probabil ca se asteapta sa se realizeze previziunile maiasilor

PRESEGINTELE BASESCU SINGURUL PRESEDINTE ROMAN CARE CONDAMNA SOLEMN COMUNISMUL IN FATA PARLAMENTULUI.

Cu ce ne-am ales,cu Crin cel Rosu trecut la comunisti,bum a facut Tatarascu si Iliescu+Ponta cu mineriadele si comunismul cu fata umana(PSD)

13 septembrie, 00:20. Glaciatus
Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna regimul comunist. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca un raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania. Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile. Trebuie sa avem cat mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.

Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania. O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care �lupta de clasa� si �dictatura proletariatului� simbolizau esenta progresului istoric. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii �umanismului socialist� s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal. Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroarea directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirea regimului comunist. Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitand faptul ca acesta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale. Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada. Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie. Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului social, al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza �intaririi vigilentei� si a �intensificarii luptei de clasa�. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata. Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea �legalitatii socialiste�, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nasterii. Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante.

In 1975, Nicolae Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari. Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt urmatoarele:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de �dictatura proletariatului� a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu �origine nesanatoasa� de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si �vanzarea� evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii �70 si �80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de �sistematizare� a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale �politicii demografice� (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la �alimentatia rationala�, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M�rton �ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune. Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, �Europa Libera�, BBC, �Vocea Americii�, �Deutsche Welle�, �Radio France Internationale�, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Spre disperarea regimului comunist, Radio �Europa Libera� a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.
Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia �partidului conducator�, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind �parazitismul social�, �anarhismul� si orice alt �comportament deviant�. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru �abateri de la etica si echitatea socialista�.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori tineri interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice. In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Uniunii Europene. Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane. Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum inainte.

Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele noastre.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. De la ce se intampla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut inca.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii. Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent. Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.

Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos. Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapanire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nicio societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi. Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.

Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor. Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.
Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia. In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care si-a facut loc dupa decembrie 1989. Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii. Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin �Presedintele care a condamnat comunismul�. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc ! La multi ani romani! Sarbatori Fericite!

De la: Mos_tautu, la data 2012-01-04 13:44:53PRESEGINTELE BASESCU SINGURUL PRESEDINTE ROMAN CARE CONDAMNA SOLEMN COMUNISMUL IN FATA PARLAMENTULUI.

Cu ce ne-am ales,cu Crin cel Rosu trecut la comunisti,bum a facut Tatarascu si Iliescu+Ponta cu mineriadele si comunismul cu fata umana(PSD)

13 septembrie, 00:20. Glaciatus
Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna regimul comunist. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca un raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania. Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile. Trebuie sa avem cat mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.

Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania. O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care �lupta de clasa� si �dictatura proletariatului� simbolizau esenta progresului istoric. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii �umanismului socialist� s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal. Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroarea directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirea regimului comunist. Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitand faptul ca acesta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale. Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada. Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie. Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului social, al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza �intaririi vigilentei� si a �intensificarii luptei de clasa�. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata. Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea �legalitatii socialiste�, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nasterii. Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante.

In 1975, Nicolae Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari. Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt urmatoarele:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de �dictatura proletariatului� a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu �origine nesanatoasa� de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si �vanzarea� evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii �70 si �80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de �sistematizare� a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale �politicii demografice� (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la �alimentatia rationala�, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M�rton �ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune. Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, �Europa Libera�, BBC, �Vocea Americii�, �Deutsche Welle�, �Radio France Internationale�, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Spre disperarea regimului comunist, Radio �Europa Libera� a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.
Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia �partidului conducator�, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind �parazitismul social�, �anarhismul� si orice alt �comportament deviant�. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru �abateri de la etica si echitatea socialista�.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori tineri interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice. In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Uniunii Europene. Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane. Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum inainte.

Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele noastre.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. De la ce se intampla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut inca.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii. Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent. Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.

Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos. Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapanire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nicio societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi. Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.

Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor. Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.
Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia. In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care si-a facut loc dupa decembrie 1989. Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii. Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin �Presedintele care a condamnat comunismul�. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc ! La multi ani romani! Sarbatori Fericite!

IPOCRIZIE, MINCIUNA in FALSH, numele tau e Basescu !

De la: gabigabi2, la data 2012-01-04 18:00:15

De la: Mos_tautu, la data 2012-01-04 13:44:53PRESEGINTELE BASESCU SINGURUL PRESEDINTE ROMAN CARE CONDAMNA SOLEMN COMUNISMUL IN FATA PARLAMENTULUI.

Cu ce ne-am ales,cu Crin cel Rosu trecut la comunisti,bum a facut Tatarascu si Iliescu+Ponta cu mineriadele si comunismul cu fata umana(PSD)

13 septembrie, 00:20. Glaciatus
Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna regimul comunist. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca un raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania. Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile. Trebuie sa avem cat mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.

Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania. O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care �lupta de clasa� si �dictatura proletariatului� simbolizau esenta progresului istoric. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii �umanismului socialist� s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal. Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroarea directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirea regimului comunist. Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitand faptul ca acesta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale. Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada. Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie. Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului social, al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza �intaririi vigilentei� si a �intensificarii luptei de clasa�. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata. Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea �legalitatii socialiste�, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nasterii. Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante.

In 1975, Nicolae Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari. Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt urmatoarele:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de �dictatura proletariatului� a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu �origine nesanatoasa� de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si �vanzarea� evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii �70 si �80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de �sistematizare� a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale �politicii demografice� (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la �alimentatia rationala�, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M�rton �ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune. Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, �Europa Libera�, BBC, �Vocea Americii�, �Deutsche Welle�, �Radio France Internationale�, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Spre disperarea regimului comunist, Radio �Europa Libera� a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.
Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia �partidului conducator�, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind �parazitismul social�, �anarhismul� si orice alt �comportament deviant�. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru �abateri de la etica si echitatea socialista�.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori tineri interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice. In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Uniunii Europene. Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane. Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum inainte.

Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele noastre.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. De la ce se intampla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut inca.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii. Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent. Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.

Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos. Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapanire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nicio societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi. Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.

Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor. Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.
Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia. In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care si-a facut loc dupa decembrie 1989. Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii. Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin �Presedintele care a condamnat comunismul�. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc ! La multi ani romani! Sarbatori Fericite!

IPOCRIZIE, MINCIUNA in FALSH, numele tau e GabiGabi !

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Pe cine mizeaz� B�sescu �n 2012 �i de ce �i-a oficializat rela�ia cu Udrea
4 Ianuarie 2012
Pe cine mizeaz� B�sescu �n 2012 �i de ce �i-a oficializat rela�ia cu Udrea
Elena Udrea devine succesoarea dorit� de Traian B�sescu, dar �nc� neasimilat� total de PDL, deși banii pe care �i are de investit de la Ministerul Dezvolt�rii �n teritoriu o vor face din ce �n ce mai agreabil� și pentru activul partidului. Președintele mizeaz� pe ea, dar și pe vechii baroni, singurii care au la �ndem�n� instrumentarul necesar pentru a ridica scorul partidului la alegerile de la sf�rșitul acestui an.

Pre�edintele se �ntoarce la vechea gard�, pe care a �ngenuncheat-o anul trecut, dar de care are nevoie acum pentru b�t�lia alegerilor. Traian B�sescu �i-a dat seama c� reformi�tii pentru care a militat nici nu au adus suficient� plusvaloare, nici nu �tiu cum se c�tig� luptele �n teritoriu sau la sec�iile de vot.

Pre�edintele B�sescu �i-a conturat �n linii mari preferin�ele �i strategia pentru 2012, p�str�nd-o pe Elena Udrea ca element de continuitate, s�rb�torind al�turi de Vasile Blaga noaptea de Anul Nou �i preg�tind terenul pentru scoaterea Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie (DNA) de pe scena festiv�. Revenirea sa �n clubul baronilor PDL pare o favoare pe care le-o face veteranilor partidului, pe care i-a sacrificat �n 2011 de dragul reform�rii �i �nnoirii forma�iunii sale. �n acest fel, Traian B�sescu recunoa�te c� a gre�it atunci c�nd i-a dat la o parte pe cei care l-au ajutat s� c�tige preziden�ialele din 2009 �i �n acela�i timp se spal� pe m�ini de ideile modernizatoare, care puse �n practic� la PDL nu au dat nici un fel de roade. C�t de mult se vor putea baza �ns� acum Vasile Blaga sau Adrian Videanu pe Traian B�sescu? Fiindc�, la fel ca �n comer�ul cu pietre pre�ioase, �ncrederea �n cel�lalt este totul atunci c�nd pui la cale opera�iuni prin care fie c�tigi totul, fie pierzi totul.

Fidelitatea lor este strict pragmatic�, ca �i �n cazul negustorilor de diamante, de aceea atunci c�nd unul dintre ei derapeaz�, solu�ia este eliminarea lui din joc. B�t�lia lor nu este pentru idealuri, ci pentru putere, de aceea vor putea trece peste tr�d�rile lor �i vor face front comun �mpotriva adversarilor din USL.

Traian B�sescu a �ncercat la Conven�ia PDL din mai 2011 s� promoveze o echip� de oameni mai tineri, mai titra�i �i mult mai independen�i dec�t veteranii, care de-a lungul vremii au f�cut nu doar compromisuri de toate felurile, ci �i destui bani, cu ajutorul sau prin intermediul partidului, care le-a oferit sprijin �i informa�ii. �n acest fel, pre�edintele a vrut s� rup� regula inspirat� din legea nescris� a ocna�ilor, prin care cei mai vechi devin lideri pe via��, cum e cazul lui Ion Iliescu �n PSD. Numai c� noii lideri n-au confirmat, cu excep�ia Monic�i Macovei, care �i-a pus �n practic� obiectivul de a avea un mecanism �n PDL prin care cei dovedi�i corup�i s� fie obliga�i s� plece din partid. Pentru alegerile din acest an Traian B�sescu mizeaz� doar secven�ial pe echipa oficial� care conduce partidul. Elena Udrea r�m�ne favorita lui, iar politicienii din PDL cred c� ceea ce spune ea vine adesea direct de la Traian B�sescu. De fapt, influen�a Elenei Udrea �n opinia public� �i chiar �n partid este mai mare dec�t cea a oric�rui prim-vicepre�edinte PDL �i uneori chiar dec�t a premierului Emil Boc, pe care nu-l mai ascult� nimeni.

Maturizarea politic� a Elenei Udrea a avut loc sub privirile r�bd�toare ale pre�edintelui, care �i d� seama c� nu doar cochet�ria ei este cea care o face atr�g�toare pentru mase, ci �i faptul c� nu are nici un fel de complexe, c� poate vorbi f�r� s�-i fie fric� de ridicol despre orice, c� superficialitatea �i frivolitatea plac, c� oamenii nu sunt interesa�i de ideologii, de programe, ci doar de imagini. A�a c� pre�edintele s-a hot�r�t s�-�i oficializeze aceast� preferin��, iar de Cr�ciun europarlamentara Elena B�sescu a lansat pe internet fotografii de familie f�cute l�ng� brad. Al�turi de familia B�sescu ap�rea �n rochie ro�ie, asortat� cu globurile, �i Elena Udrea. F�r� so�ul Coco�, care probabil f�cea pozele �i oricum n-ar fi dat bine a�ezat l�ng� pre�edinte. Elena Udrea devine �n acest fel succesoarea dorit� de Traian B�sescu, dar �nc� neasimilat� total de PDL, de�i banii pe care �i are de investit de la Ministerul Dezvolt�rii �n teritoriu o vor face din ce �n ce mai agreabil� �i pentru activul partidului. Pre�edintele mizeaz� pe ea, dar �i pe vechii baroni, singurii care au la �ndem�n� instrumentarul necesar pentru a ridica scorul partidului la alegerile de la sf�r�itul acestui an.

mda si-n acest fel a ajuns TIITOAREA oficiala a Ro ! halal sa-ti fie, natiune romana !

De la: gabigabi2, la data 2012-01-04 19:32:47mda si-n acest fel a ajuns TIITOAREA oficiala a Ro ! halal sa-ti fie, natiune romana !

Stiu ca tie'ti place de ilici.......dar el e pe .....rosu .....de culoarea rosie.....

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2012-01-04 19:35:56

De la: gabigabi2, la data 2012-01-04 19:32:47mda si-n acest fel a ajuns TIITOAREA oficiala a Ro ! halal sa-ti fie, natiune romana !

Stiu ca tie'ti place de ilici.......dar el e pe .....rosu .....de culoarea rosie.....

o fi, dar de data asta nutzica era pe rosu ....cu rochita rosie , ca doar e doamna de onoare a UNPR.ului cu steagurile lor rosii, fluturind in vint, zalog de legamint !

De la: gabigabi2, la data 2012-01-04 19:48:06

De la: Silver9AM, la data 2012-01-04 19:35:56

De la: gabigabi2, la data 2012-01-04 19:32:47mda si-n acest fel a ajuns TIITOAREA oficiala a Ro ! halal sa-ti fie, natiune romana !

Stiu ca tie'ti place de ilici.......dar el e pe .....rosu .....de culoarea rosie.....

o fi, dar de data asta nutzica era pe rosu ....cu rochita rosie , ca doar e doamna de onoare a UNPR.ului cu steagurile lor rosii, fluturind in vint, zalog de legamint !

Nutiiiiii,buna rau.....dar buna,fara comenturi........

Te oftici ?????????????

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

ALEA JACTA EST
Asta este ceea ce a spus Julius Caesar trupelor sale in anul 49 IC, in timp ce treceau Rubiconul.
Dl.Stolojan,demnitarii si parlamentarii liberali au trecut si ei Rubiconul si,ceea ce spuneau cu putin timp in urma,ca rabdarea lor s-a terminat si ca vor trece la masuri radicale s-a intamplat in practica,mai repede decat ne asteptam.
S-a pus piatra de temelie a Partidului Liberal Democrat (PLD),pe baza platformei liberale ,care reinoieste si aduce la original doctrina liberala,transformata in ceva confuz si caduc de catre grupului petro-liberal.
Voi cita dintr-o postare a mea anterioara :
Multi vad o mare contradictie intre liberalism si PNL-ism,in care liberalismul consta dintr-un corp amorf de principii.reunite la intamplare.
O doctrina trebuie sa contina atat elementul istoric,o componenta explicativa si o pragmatica politica
Structura explicativa este hard core a oricarei ideologii sau doctrine politice ,aici fiind incluse cauzalitatile si semnificatiile dar acest lucru pare a nu fi asimilat de actualul PNL,iar simpla afirmare a trecutului glorios nu este suficient.
Dar cum sa pretinzi acest lucru fara o desbatere ideologica si a unui acord general in jurul unei ideologii structurate.Deci aduni un grup si ii ceri sa rezolve probleme concrete,dar in lipsa unui acord asupra principiilor(ideologiei).
Platformistii au fost sinceri,lucru care a dus la o aderenta nesperat de mare a parlamentarilor liberali si a personalitatilor liberale cu cea mai mare notorietate publica,a peste 12.000 de membri PNL,in timp ce dl.Tariceanu si grupul sau au intrat in deruta si nu s-au putut desparti de masurile punitive,masurile de forta,prin aceasta evidentiind primitivismul acestui grup care nu este capabil sa promoveze nici democratia in partid,dar sa mai vorbim de Romania.
Politica PNL a dus la formarea unor veritabile centre de putere interesate de obtinerea de resurse prin ajungerea la guvernare,si acesta a fost unul dintre argumentele temeinice ale platformistilor liberali in contestatia oligarhiei PNL.
Formarea unor grupuri organizate,prin oferire de beneficii a stat la baza sistemului politic din Romania in ultimii 17 ani si combaterea acestui sistem formeaza miezul popularitatii Platformei Stolojan-Stoica,in ciuda sistemului demagogic desvoltat de oligarhii PNL.
In acest moment,care doar aparent pare o divizare a PNL,formare PLD este doar o etapa, pentru ca actualul PNL a fost confiscat de grupul oligarh petro-liberal,etapa a doua urmand a fi o noua reunificare cu vechiul PNL,recuperand nu numai sigla si infrastructura,dar si adevaratul liberalism si eliminarea corpilor toxici oligarhi care paraziteaza azi liberalismul.

Voi incheia cu un motto al unei Monografii proprii care se potriveste aici in mod deosebit:
"A�a dar ce este noul? �nainte de toate curaj �i,apoi otrava unei temporare �nfrangeri a spiritului.A crede ca noul se impune de la sine numai pentru ca este nou,se dovedeste o ideie falsa.Nu toti oamenii unei epoci urca,simultan �i tinandu-se de mana,spre psicurile ei.A urca pe piscurile noi ale unei epoci �nseamna �nclestare dramatica,platita mai �nt�i de creatorul ei.Dup� care,asemenea unei reptile epoca naparleste.Si chiar daca oamenii toti ,ai unei epoci,ajung sa �nteleaga �i sa traiasca noul,ceea ce a fost vechi �nca mai lasa urme.Mai las� cicatrici.
Dar aceasta este o poveste atat de veche �ncat nici nu ma mai mir ca fiecare generatie o �nvata de la �nceput"
Al.Caprariu:"Primavar� Scandinava",ed.Dacia,1980

BOALA CRONICA A UNEI IDEOLOGII

PNL sustine ca are la baza o doctrina liberala,ceea ce teoretic si practic vorbin nu inseamna aproape nimic, deoarece astazi toate partidele din sfera politicii romanesti contin in programele lor masuri liberale.
Doctrina liberala a devenit astazi o doctrina universala si nici un partid nu poate pretinde paternitatea ei.
Deja,cum am mai aratat exista un liberalism de dreapta, unul de stanga si o varianta anarhica libertarismul.
Invocarea sorgintei liberale sau si mai rau ca ar fi aderat la miscarea liberala europeana nu sunt argumente pentru a fi un adevarat partid liberal.
Asa cum aratam,tot pe acest Forum, exista liberalism de dreapta si liberalism de stinga, liberalism economic si liberalism social, liberalism clasic si liberalism modern etc,ceea ce face rizibila insistenta unui partid de a detine patentul celui mai bun liberal.
Numai noua dizidenta liberala promite o adevarata ideologie liberala si formarea unui pol de dreapta,si cel putin pana la proba contrarie, trebuie sa le acordam intentii bune,dat fiind profesionismul liderilor dizidentei.
Chiar traditia PNL ne-a dovedit ca acesta a avut o traiectorie sinuasa,strabatand toate sferele politicii si chiar dupa 1989 PNL a cochetat la guvernare cu PSD si chiar actualul mentor al PNL,dl.Patriciu este mai degraba inclinat a colabora cu PSD.
Deci si actualul PNL a oscilat frecvent in dreapta sau in stanga scenei politice si intentia actuala nu ne facem a ne indoi ca o va mai face.
Tocmai aceast comportament face irelevant insistenta PNL de a se declara singurul pastrator al doctrinei liberale.
Aderarea la liberalismul europeean merge tot in sensul irelevantei doctrinare,acest grup europeean fiind o grupare eterogena si formta adesea din dizidentii socialisti sau populari.
De fapt,asa cum bine sublinia Dragos-Paul Aligica aici,in PNL, avem doar un capitalism radical,pe hartie ,substanta doctrinara a PNL, sint niste etichete lipsite de continut: ni se spune ca PNL este liberal" pentru ca este afiliat la ceva european ce are in titlu cuvintul liberal".
Discursul privind economia de piata este adesea contrazisa de deciziile practice,in timp ce prin conduita practica PNL se prezinta ca un partid tipic oligarh si care se apara cu disperare de reforma.
Practica ne desvaluie un totalitarism doctrinar,de la cenzura pe forumurile liberale pana la excluderea oricarui liberal care se opune oligarhiei sau incearca sa atraga atentia oligarhilor asupra drumului gresit pe care au apucat.
Politologii, jurnalistii si comentatorii politici romani au sesizat in mod repetat aceasta paradoxala carenta a PNL si contradictiile �liberalismulu-" pe care-l afiseaza,sustine aceelas autor.
Este paradoxal ca doar mass media,astazi,sau pe forumurile necenzurate de liberali se mai pot purta discutii privind doctrina liberala.
Din acest motiv,numerosi indivizii ai noii clase mijlocii,care practic ar apartine liberalismului prefera sa fie indecisi sau sa migreze spre alte partide.
Lipsa de imaginatie politica a actualului PNL si ascunderea oligarhismului sub mitul-doctrinei liberale- nu va putea ascunde vidul doctrinar care in realitatea il gasim la actuala conducere PNL.
Diferenta intre cuvinte (suntem de dreapta) si a fi intradevar liberali de dreapta este o mistificare a actualei conduceri PNL.
Ceata in care se afla asa zisul liberalism si asa zisa politica de dreapta a oligarhilor a determinat reactia grupului liberal sensibil si constient de mistificare.
Aceasta este marea criza de identitate in care a trait de fapt PNL timp de 20 ani,si nu este de mirare ca a mers din sciziuni in unire si iar in sciziuni,cea care se pregateste in prezent fiind una decisiva.
Confuzia identitara nu putea sa dureze la infinit fara a pune in discutie insasi existenta PNL,asa cum s-a intamplat cu PNTCD.
Interventia dlui Stolojan si Stoica vin deci pe un teren fertil,mereu in ultimii doi ani punandu-se problema revenirii acestora in conducerea PNL.
Stolojan a reprezentat in multiple ocazii trehnocratul adus de urgenta pentru a repara ceva(fie a forma un guvern,fie de a intui cine poate deveni presintele tarii intr-o formula de dreapta,in prezent luandu-si cea mai grea misiune,reinvierea liberalismului si anihilarea oligarhiei care a pus mana pe PNL).
Ceea ce ne mira este de cata energie ascunsa dispune acest personaj,in fond,materialmente desinteresat,dar care este motivat de ideea unui adevarat liberalism.

Reactiunea contra lui reprezinta tot ce are mai rau dreapta romaneasca care este gata acum de a se uni cu stanga comunista chiar,cu care are in comun sistemul oligarhiei de partid.

FIULE NU STA NEPASATOR !

Noua platforma liberala a gruparii disidente si PD-l

Vom incerca sa prezentam cat mai inteligibil, principalele aspecte ale platformei liberale elaborate de gruparea dizidenta din PNL.

De la inceput grupul de initiativa (Stolojan si gruparea sa)isi declara atasamentul fata de principiile liberalismului si a rolului jucat de acesta,mai ales in reunificarea fortelor de dreapta

Patru temeiuri ar sta la baza acestei lansari:

1.Permanentele crize ale aliantei DA si esecul fuziunii dintre PNL si PD .

2.Lipsa unei viziuni de clarificare doctrinara,ceea ce duce la esecul coagularii unui pol de dreapta.

3.PNL nu a putut aprecia importanta si necesitatea atragerii unor grupe sociale mijlocii,nu si-a asumat o identitate de centru-dreapta pentru a veni in intampinarea acestui fenomen,nu a sesizat schimbarile sociale prin aparitia grupurilor de intreprinzatori,aderenta intelectualitatii la ideile liberale,aparitia de manageri si alti profesionisti care treptat s-au plasat in avantgarda politica si sociala a tarii.

4.Din contra,PNL a desamagit aceste clase dinamice care asteptau de la acest partid sa fie motorul unificarii dreptei si a constructiei unei doctrine concordante momentului,miscandu-se de fapt in deriva si conjuctural, abandonand proiectul de unificare a dreptei romanesti(ceea ce inseamna ,in fapt pseudoliberalism si inchistare doctrinara),ajungand in sondaje la scoruri de 7-10%.

Pretentia unei asa zise fidelitati doctrinare,ascunde doar linistea inaintea furtunii ,iar asocierea liberalismului cu ideile oligarhice duce in derizoriu ideile liberale si nu atrage alte paturi sociale care ar trebui sa vada in liberalism si o doctrina generoasa si cooperanta cu alte curente politice din zona centru-dreapta.

Confuzia doctrinara a dus treptat la pierderea credibilitatii,inlocuirea managementului organizational cu metode de conducere arbitrare si mai ales in interesul unui grup restrans, PNL pierzand initiativa in elaborarea si promovarea strategiilor de desvoltare economica si sociala a tarii.

In acest fel s-a pierdut,spun dizidentii ,cheia intelegerii evolutiei politice a momentului

Acesta este si scopul lansarii platformei politice si acest lucru ar prevedea:

1.Crearea in PNL a unei baze de coagulare politica,conform statutului PNL, pe baza de dialog si competitie,pentru clarificarea doctrinara in interiorul partidului.
2.Numirea unei noi conduceri care sa-si asume exigenta unirii tuturor fortelor de dreapta

3.Clarificarea doctrinara printr-o larga discutie publica,fara de care nu poate exista o clarificare doctrinara.

4.Constituirea unei punti intre fortele politice de centru-dreapta si masa de simpatizanti sau nehotarati si care astazi sunt tinute in afara dialogului si a circuitului politic de gruparea oligarhica, crearea unei strategii postaderare.

In acest cadru platforma enumera o serie de scenarii cum ar fi:mentinerea actualei aliante DA ,unirea si mentinerea sperantei electoratului de dreapta in existenta unor forte politice potente si nu de perpetui conflicte cu partenerii si Presedintele,alegeri anticipate(care oricum sunt inevitabile) in care platforma sa ofere solutii si alternative,reconstruirea unei alte majoritati parlamentare.

Toate aceste deziderate ar fi indeplinite de platforma liberala a dizidentilor, reprezinta curentul de opinie din PNL si a masei mari a simpatizantilor PNL,fiind nevoie doar de o confirmare statutara si,astfel sa contribuie la desbaterile interne si la antrenarea liberarilor in luarea deciziilor in partid,relansarea democratiei de partid care in prezent este strangulata de grupurile de interese care paraziteaza conducerea actuala a PNL.

Nu se poate sta indiferent la derapajele strategice ale actualei conduceri PNL si, nici nu se poate accepta ca invocarea istoriei de partid istoric ar salva PNL de la iesirea de pe scena politica.

Ar exista 5 prioritati de actiune , si autorii pun in discutie aceste prioritatii:

1. directia strategica a P.N.L.;
2. directia agendei guvernarii si a exercitiului guvernarii;
3. directia relansarii P.N.L.;
4. directia doctrinara;
5. directia de unificare a fortelor de centru-dreapta.

Directia strategica a P.N.L. enumera etapele istoriei postdecembriste a PNL:

-1990-92 a avut sansa reunificarii miscarii anticomuniste dar erorile strategice a facut sa nu poata realiza acest lucru si doar Corneliu Coposu a avut verticalitatea de a organiza o opozitie anticomunista si de a crea Conventia democrata.
-Formarea Aliantei D.A. a fost insa in viziunea parintilor aliantei doar primul pas strategic spre formarea unui pol de dreapta.
Acest pas strategic nu se poate realiza fara formarea unui mare partid de centru-dreapta si sa asigure proiectul unirii intre PNL si PD

PNL are vina de a fi ratat unificarea fortelor de centru dreapta,caci obiectivul aliantei DA nu a fost numai unul anti PSD ci si sa asigure o guvernare eficienta a Romaniei,sa puna in practica un alt mod de a face politica,pentru ca astfel sa devina ceva cu totul deosebit fata de toate guvernarile postdecembriste.

Alianta PNL-PD trebuia sa fie o prima formula unificatoare a fortelor de centru dreapta care urmau a se implini prin formarea unui mare partid,ca alternativa la maniera postdecembrista de a face politica,echilibrand astfel scena politica pentru mai multe cicluri electorale

Delegatia permanenta a PNL se inseala (24 febr.2006) cand spunea ca au disparut ratiunile aliantei DA si ca aceasta se poate inlocui de partidele componente.

Aceasta ar atesta afirmatia dizidentilor ca, PNL se reintoarce la jocurile cu miza mica ,ceea ce va pune problema supravetuirii parlamentare a PNL,asa cum s-a intamplat in 1992,ca urmare a unei mari greseli strategice,si cand nici nu a avut reprezentare in parlament.

Pe scurt, conducerea actuala a PNL este acuzata de o �ntemeiere analitica superficiala, o viziune ingusta pe termen scurt, o totala lipsa de viziune pe termen lung, precum si o vointa politica paralizata de obsesia actelor politice marunte,toate punand sub semnul �ntrebarii chiar viitorul partidului.

Toate acestea atesta, fara tagada, ca liberalii trebuie sa aiba o discutie interna reala in care sa decida daca se multumesc cu jocuri politice minore,dorite de oligarhi,eventual pentru o supravetuire parlamentara sau sa inteleaga ca marea politica nu o poate face decat un mare Partid.

Platforma este menita sa exprime pozitia novatoare in contextul acestei dezbateri si sa creeze un cadru pentru solidarizarea tuturor celor care cred ca viitorul P.N.L. depinde, �n egala masura, de realizarea a patru obiective:

-o noua viziune asupra guvernarii prin asumarea esecurilor si a corectiilor
necesare pentru depasirea acestora;
-reforma interna;
-clarificarea doctrinara;
-elaborarea unui nou proiect politic de unificare a fortelor de centru-dreapta;

In acest context o voce parca ii repeta mereu dlui Tariceanu:

Fiule nu sta nepasator !

!
Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai

PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta.

Ce fac postatorii opozitiei eterne?
Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep.

As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice.

Or fi chiar atat de prosti.
Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat.

Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate).

Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament.

Ce ramane de constatat?

Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu.

Ei sunt limitrofii sicietatii.

Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul.

Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa.

Pentru ca de fapt sunt insducabili.

Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri:

1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii;

2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau.

Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat.

Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor.

Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala.

Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus.

Dar sa avansam:


In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.

Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.

Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.

Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:


Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

EUROPA ESTE O CONFEDERATIE DE INDIVIZI

Platforma dizidentilor liberali afirma raspicat necesitatea unei clarificari doctrinare,iar opozitia la unificarea fortelor de dreapta care invoca istoria si doctrina liberala,nu este decat un motiv pentru a-si motiva imobilismul si incompetenta (in treacat fie spus ca actuala conducere PNL nici nu are o doctrina pentru unificarea dreptei).
Este deci necesar,ca dizidentii sa-si prezinte propria viziune despre liberalism,intr-o lume in care valorile liberale se regaseste in doctrina si practica aproape a tuturor partidelor.
Si autorii subliniaza elementele relevante pentru actualul context romanesc,sperand ca aceasta sa fie inceputul unei discutii reale in partid.
Autorii arata,de la inceput ca ei isi asuma liberalismului de dreapta si clarificarea relatiei cu dimensiunea de centru-st�nga sau chiar st�nga a liberalismului contemporan.
De fapt se are in vedere armonizarea tuturor doctrinelor dreptei.
Deci,ce fel de liberali suntem,se intreaba dizidentii?
1.Liberalismul dreptei actuale este liberalismul responsabilitatii.
Aceasta presupune ca libertatea devine principala valoare politica.Libertatea insa trebuie sa se desfasoare in contextul responsabilitatii,iar maniera folosirii ei are in vedere doua aspecte:

a. asumarea de responsabilitate de catre membrii societatii. Individul nu poate astepta de la societate sau stat rezolvarea tuturor problemelor sale.
Rostul politicii liberale este acela de a face oamenii independenti, iar nu dependenti de stat.
b. asumarea de responsabilitate de catre oamenii politici,care trebuie sa accepte ca sunt responsabili pentru toata comunitatea si pentru binele public, si nu doar pentru interesele unui grup sau elita,fie ea si capitalista.
Libertatea si puterea politica presupun mari responsabilitati fata de tot electoratul, nu numai fata de un grup restr�ns,sau numai la liberali.
Raportul libertate/responsabilitate,oameni politici/electoral este definitorie pentru liberalismul de dreapta.Cel mai important actor al
jocului politic democratic este cetateanul.organele reprezentative fiind responsabile in fata cetatenilor

Liberalismul dreptei contemporane este unul al egalitatii �n fata legii
Toti membrii societatii, ca indivizi, si toate grupurile sociale, profesionale, culturale, etnice sau religioase trebuie sa respecte principiul egalitatii �n fata legii. Averea sau functia nu trebuie sa creieze privilegii.

Liberalismul dreptei contemporane este deci,un liberalism antioligarhic si popular
Grupurile politice si de afaceri, capitalistii sunt parte a societatii si nu deasupra ei.ei nu au nici un privilegiu politic.
Daca liberalismul sustine egalitatea sanselor, tot asa el sustine ca
statutul politic si reprezentarea politica a oricarei persoane nu tine de avere,politica sau pozitie sociala.Liberalismul se adreseaza tuturor si nu doar la 5% din populatie.
Chiar daca anumite grupuri sunt mai inclinate spre liberalism,autorii se declara adeptii unui liberalism cald, modest, generos, deschis tuturor, nu doar pentru unul sectar, infatuat si discriminatoriu.

-Liberalismul dreptei contemporane trebuie sa promoveze capitalismul concurentei oneste(sustinand competitia onesta, proprietatea ,libera initiativa) , economia de piata fiind motorul de reglare economica,iar profitul forta vitala a desvoltarii sociale.

Liberalismul dreptei contemporane sustine o economie curata, fara baroni, monopolisti sau oligarhi,fiind contra relatiilor privilegiate cu statul sau politicienii la putere.
Liberalismul de dreapta afirma separarea afacerilor de politica,organizand riguros aceste relatii.
Pe scurt, liberalismul este �mpotriva oligarhiei si a folosirii institutiilor politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale unui grup economic sau ale altuia.

Credinta ca liberalismul trebuie sa fie servitorul politic al clasei capitaliste face un deserviciu imens at�t liberalismului, c�t si capitalismului,deoarece liberalismul de dreapta are aderenti �n toate grupurile sociale, profesionale si culturale si trebuie sa se adreseze si sa fie deschis catre toate aceste grupuri.

Cei care afirma ca liberalismul trebuie sa fie instrumentul politic si ideologic al clasei capitaliste au �nteles gresit istoria liberalismului.

-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste rolul traditiei, al comunitatii, al religiei si al familiei.Liberalismul de dreapta nu pune interesele economice individuale mai presus de orice. El recunoaste rolul traditiei si al comunitatii �n crearea identitatilor si definirea intereselor umane. El apara familia si se opune at�t experimentelor sociale care pun �n pericol sau marginalizeaza familia ca institutie, c�t si �ncercarilor de �nlocuire a functiilor traditionale ale familiei de catre stat. El respecta convingerile religioase si rolul acestora �n consolidarea structurii morale a indivizilor si a grupurilor. Desi sustine separarea bisericii de stat, el nu este indiferent sau ostil religiei, ci accepta rolul religiei si al institutiilor religioase �n ordinea sociala.

-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste identitatea nationala ca element cheie al politicii.Liberalismul de dreapta �mbratiseaza notiunea de natiune civica � entitate politica capabila sa cuprinda si sustina toti membrii unei societati indiferent de apartenenta sociala, profesionala, culturala, etnica sau religioasa.

Integrarea �n Uniunea Europeana ar fi falimentara pentru Rom�nia �n absenta unei puternice identitati institutionale, care sa sustina identitatea sa economica si culturala. Liantul afectiv al natiunii civice este patriotismul constitutional. Constructia constitutionala si juridica �ntemeiaza identitatea institutionala a natiunii rom�ne. Mai mult, identitatea institutionala este garantia pastrarii identitatii economice si, mai ales, a identitatii culturale a natiunii rom�ne.

Unitatea Europei se �ntemeiaza pe natiunile componente,iar nu pe disparitia acestora. Forta Uniunii Europene depinde de bogatia identitatilor nationale sub aspect cultural, institutional si economic
Fara o puternica identitate institutionala, Rom�nia nu va avea
coloana vertebrala pentru a functiona eficient �n cadrul Uniunii Europene si a face fata marilor presiuni geopolitice care se ridica la orizont, de la rasarit, �n urmatoarele decade,subliniaza autorii.

Sa nu uitam,ca in definitiv,Europa este o confederatie de indivizi,in primul rand

← Basescu a vandut Romania birocratilor de la BruxellesSfantul ierarh Spiridon � Chipul ierarhului smerit ce invata drept Cuvantul Adevarului dumnezeiesc →Basescu va vinde tot ce-a mai ramas in Romania la comanda sefilor sai de la FMI si din guvernul sionist care guverneaza lumea
Posted on 12/11/2011 by admin
Stim cu totii ca printre stirile deosebit de interesante cu vacantele exotice ale Monicai Tatoiu si accidentele de tot felul care mai de care mai sangeroase, razbat cu greu stiri dintr-astea neinteresante, despre cum ni se fura tara de sub nas bucata cu bucata, de exemplu. Stim, de asemenea, cu totii ca la conducerea Romaniei s-au aflat in ultimii 22 de ani tot felul de specimene degenerate care n-au nimic de-a face cu spiritul romanesc si care, foarte probabil, vor avea parte, mai devreme sau mai tarziu, de judecata dreapta pe care o merita pentru inalta tradare de tara. Probabil, chiar dupa modelul pantentat de ei in decembrie 1989 cu un personaj care, privind retrospectiv, pare chiar nevinovat prin comparatie cu atrocitatile pe care le-au produs poporului roman caricaturile vag umane care umplu astazi pana la refuz cladirile palatului Cotroceni, palatului Victoria, Casei Poporului, etc.

Vanduti pe nimic, aceste specimene degenerate care isi datoreaza cariera politica mediocre elitelor globaliste se grabesc acum sa deposedeze acest popor de munca lui de zeci de ani prin vanzarea ultimelor companii de stat de o importanta strategica si care, oriunde in lume, sunt controlate de stat.
Graba mare, mare, inainte de alegeri! CFR Marfa va fi privatizat (decizie de ultima ora) catre un �investitor strategic� pana in octombrie 2012, combinatul Oltchim pana in aprilie 2012, Electrocentrale Bucuresti, cel mai mare producator de energie termica din tara, pana in decembrie 2012 iar Hidroelectrica, cel mai profitabil producator de energie electrica, pana in octombrie 2012.

Acest rapt este de proportii neegalate pana acum in istoria Romaniei, fiind mult peste �cutumele� din epoca fanariota sau peste cele din timpul ocupatiei ruse de dupa al doilea razboi mondial.

Ceea ce pare, insa, de-a dreptul ridicol este graba cu care stapanii de la FMI, BERD si BM ai lui Basescu, Boc, Isarescu & Co le impun marionetelor degenerate care paraziteaza de zeci de ani Romania sa vanda aceste active ale statului roman.

Si aici exista doua explicatii: fie celor de la FMI le este frica ca puterea in Romania ar putea fi preluata de forte nationaliste (in ciuda tuturor aparentelor de azi) care ar putea nationaliza activele si resursele tarii, fie, pur si simplu stapanii de la FMI stiu de gasca ce detine puterea la Bucuresti percuteza rapid cu o slugarnicie maxima la orice trasnaie le mai trece prin cap stapanilor lumii, asa ca, nu mai au nevoie nici macar sa mai salveze aparentele.

Ar mai fi, totusi, o varianta � UE s-ar putea destrama si FMI vrea sa fie sigur ca a mai dat inca o teapa pe ultima suta de metri in Romania, cu iuteala de mana, alba-neagra style.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.
________________________________________
vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

A MANCAT FASOLE SI ESTE PUTIN GRAVIDA

Sa mananci doar fasole si sa fii gravida putin sau gradual iata o arta de existenta,o arta de a face ziaristica.
Nu trebuie sa ai talent ci determinare de a scrie ceea ce iti dicteaza hormonii de ziarist programat,
Deci te asezi la masa,ai pix sau calculator si incepi,uitandu-te pe o lista sau chiar din memorie sa afirmi:

1.Presedintele Basescu urmeaza neabatut demersurile vizand instaurarea regimului personal.
2.Prin subordonarea institutiilor statului, alinierea partidelor politice intr-o partida prezidentiala si distrugerea adversarilor.
3.Dupa cum se comporta seful statului, nu il intereseaza decat puterea proprie pe urmatorii sapte ani.
4.Propaganda prezidentiala se axeaza pe cultul personalitatii

5,Este capul coruptiei transpartinice. Procurorii obedienti de la DNA, in frunte cu sefii Morar si Tulus, executa intocmai ordinele prezidentiale. Fabrica dosare pentru adversari si ascund dosarele amicilor prezidentiali, incepand cu ale presedintelui insusi, ori le solutioneaza in locul judecatorilor.
6.Justitiei se protejeaza pe sine si isi protejeaza colegii corupti, prin ordonanta de desfiintare a comisiei speciale de la Cotroceni privind sesizarile referitoare la fapte savarsite de ministri.
7,Iar Guvernul mioritic contempla cum adversarii ii toaca imaginea.
8.Presedintele i-a cerut premierului, curat constitutional si gramatical, "sa-i remanieze" pe cei doi ministri.
9.Presedintele Basescu a facut curte Curtii Constitutionale la aniversarea a 15 ani, in speranta ca institutia va hotari neconstitutionalitatea legii sistemului de vot uninominal pentru care Guvernul Tariceanu si-a angajat raspunderea.
Iam vazut ziaristi,scriitori care pentru o fraza,pentru o afirmatie se chinuiau groaznic,aveau adesea mustrari de constiinta,rupeau 3-4 ciorne.
Dece ?
Ei aveau respect pentru cuvantul scris,si mai ales pentru mass media,considerau ca cinstea lor este pusa in joc.

Autorul articolului de mai sus are doar idei fixe,nu multe,puse pe o lista pe care cu oarecare talent componistic face inca o compozitie anti-Basescu,tot asa de superficiala si nedreapta ca toate de pana acuma.

Se spune ca daca am avea un computer care sa poata face combinatii ale tuturor literelor alfabetului s-ar putea scrie toate operele trecute,prezenmte si viitoare.

Autorul acestui articol nu face decat sa ia de pe lista de calomnii 5-6 dintre ele(ca cele de mai sus) sa le combine,am spus,cu oarecare indemanare in scriitura,si sa scrie articole asa cum a fost cel de ieri,alaltaieri,de maine si de poimane si in vecii vecilor.

INTERNETUL:UN IMPERIU SOCIOPAT?
Cine a practicat cat de cat psihiatria,acum participand la viata unui internet,chiar pe acest forum,are impresia ca nu s-a departat prea tare de specificul psihiatric in care a trait,ba daca ar fi sa vorbim drept,cei despre care urmeaza sa vorbesc sunt chiar mai periculosi.De aceea se cuvine a face o anumita consideratie,in acest cadru mic ca spatiu,asupra sociopatiei si sociopatilor,in general,o categorie umana care nu este considerata ca boala si nu sunt supusi unor restrictii specifice medicale ci mai degraba sistemului judiciar.
Termenii de sociopatie,personalitate sociopata sau antisociala sunt termeni foarte controversati,fara o delimitare precisa,fiind vorba de indivizi greu adaptabili sau chiar inadaptabili la mediul social.Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe din copilarie sau adolescenta precoce,manifest�ndu-se in variate arii de manifestare sociala(relatii familiale,scoala,profesie,serviciul militar,casatorie si dece nu si pe internet,in parcuri,oriunde nu pot fi vazuti). Din acest punct de vede internetul,prin anonimatul pe care il asigura este o adevarata mana cereasca pentru desfasurarea acestor sociopatii.
Personalitatile sociopate apar deci ca un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,av�nd ca principal stimul dorinta imediata,care la r�ndul ei se datoreste unei tolerante scazute la frustrare (in timp ce dorintele lor sunt in continua schimbare).Ori anonimatul de pe internet nu face decat sa le stimuleze disarmonia.
Exista doua tipuri de personalitate care intra in conflict cu societatea:
-personalitatile antisociale,caracterizate prin aceea ca se afla in permanent conflict cu regulile sociale si care nu profita sub nici o forma de educatie,de recompensa sau pedeapsa,prezent�nd in acelasi timp si un egocentrism exagerat;
-personalitatile asociale care au fost educati in familii anormale,amorale sau imorale,subculturale sau in alte situatii educative precare.Din aceste motive ei se identifica cu personalitatile dizarmonice si antisociale care le-au servit ca model.
Sociopatul este incapabil de loialitate sau de respect fata de altii sau de valorile sociale iar mediul de anonimat de pe internet,la fel cu scrisul pe garduri sau peretii WC-urilor ii stimuleaza,mai ales ca in aceste situatii pedeapsa este greu de aplicat.
Impulsivi,egoisti,inadaptabili,incapabili de a-si recunoaste vina si de a invata din experienta,tind mai degraba de a acuza pe altii pentru faptele lor antisociale,ei vad vinovatia doar la semenii lor si dece nu la intreaga societate care nu-i apreciaza si pe care vor sa o pedepseasca prin actele lor scabroase si imorale.
Aceste persoane ajung rar la medic,mai des la comisiile de expertiza medico-legale.
Sociopatiile,asa cum am mai aratat,debuteaza din copilarie sau din adolescenta timpurie cu neincadrarea in disciplina scolara,conflictele cu vecinii,profesorii sau colegii.Ca scolari ei nu pot suporta disciplina in clase,nu pot fi atenti la procesul de invatam�nt,disputele si violentele cu colegii sunt foarte frecvente.
Din experienta mea consider ca se pot gasi la sociopati urmatorul profil,sau portret robot de personalitate:
Ei sunt antipatici si mincinosi,nu se poate avea incredere in ei,nu au remuscare sau rusine,nu-si pot motiva actele antisociale.
Se remarca saracia judecatii si esecul invatarii din experienta vietii,egocentricitatea si incapacitatea de a iubi,saracia generala in relatiile afective majore,perspicacitate scazuta.
In viata sunt iresponsabili in relatiile interpersonale,pot avea adesea un comportamentul fanatic,cu sau fara consumul de alcool,viata sexuala impersonala,frivola,se integreaza greu in grup,esueaza in urmarirea unui plan in viata.
Se remarca de asemenea ura,incapat�narea,lipsa de rusine, scolarizarea la nivel inferior,lipsa in delicatetea sentimentelor,cer mult dar nu dau nimic. Cu toate acestea ei sunt satisfacuti,nu resimt sentimentul de anxietate,rusine,de vina sau remuscare.
Nu voi continua,deoarece studiul lor prezinta o literatura enorma si adesea ii putem gasi cel mai des in locurile de detentie.
Totusi,pe media electronica, sociopatii au gasit un mediu prielnic, Aici isi etaleaza nu numai lipsa de cultura dar si trasaturile lor patologice, ura,fanatismul,limbajul coprologic.Lipseste cea mai mica urma de respect interuman.Asa zisii lor adeversari sunt tratati intr-o maniera care in mod normal ar duce la violente sau chiar la tribunal,nu respecta varsat sau ierarhia.
Ei sunt tolerati din pacate pe forumuri,unde se pun conditii minime(pornografie,rasism) dar nici pe acestea nu le respecta.
Forumurile de pe internet au devenit adevarate imperii ale sociopatilor,o jungla pe care ar dori sa o vada si in marea societate.
Se cunosc virtual intre ei,ataca in haita,chipurile fac campanii pentru o persoana sau partid,nu le cere nimeni sa faca acest lucru,nu sunt remunerati dar ei persista pentru ca se defuleaza prin insulte si calomnii iar subculturalitatea lor nu-i deranjeaza,ba chiar si-o afirma in mod agresiv.O forumista de pe acest forum s-a fixat pe presedintele tarii pe care il insulta sfidand cel mai elementar bun simt omenesc.Nimic nu este sfant pentru acesti sociopati.
Cred ca cei care conduc forumurile ar trebui sa reactioneze si la acest fenomen al sociopatiei de pe internet,afirmarea libertatii de opinie nu trebuie sa intineze bunul simt,sa propage incultura, violenta, ateismul agresiv,idei comuniste sau legionare,fanatismul de orice nuanta.