Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am249375, la data 2011-11-19 10:22:02'Marele reformator' a dat dispozitie magistratilor sa smulga spinii plantati de Boc din calea lui!

Dar chiar Boc este un mare reformator.Din pacate dl.Basescu nu mai poate legal candida la Presedentia Romaniei.
Poate ca va fi timp�ul pentru dl.Isarescu sa fie Presedintele Romaniei.
Si el este un mare reformat0r.

Cum le d� la fund Voiculescu lui Ponta �i Antonescu
De Roland Pena
Din dou� una, pe b�ie�andrii �stia t�rzii care se cred fruncea USL ori at�t �i duce capul, ori vor cu tot dinadinsul s� r�m�n� �n Opozi�ie p�n� la ad�nci b�tr�ne�i. Suspendarea lui B�sescu este ultima dintre prostiile cu care cred ei c� vor cuceri poporul. Dup� e�ecul uria� al referendumului-pilot antireorganizare administrativ� de la Constan�a, dup� r�su-lumii cu excluderea lui Geoan�, m� g�ndeam c� au �nv��at c�te ceva. �i-ai g�sit!
Oamenii se comport� ca ni�te auti�ti-politici. Tr�iesc, �mpreun� cu propriile frustr�ri, �ntr-o �ar� numai a lor. Ba, cu noua ini�iativ� de suspendare au reu�it s�-�i pun� �n �ncurc�tur� colaboratorii apropia�i, care numai �tiu cum s� o scalde. C� luni �n conducerea USL doar o s� vad� dac� sunt �ndeplinite condi�iile constitu�ionale pentru declan�area procedurii, c� doar se va deschide un dosar de urm�rire a ie�irilor anticonstitu�ionale ale lui B�sescu, c� nu au majoritate �n Parlament, bla, bla, bla... Na-�i-o fr�nt� c� �i-am dres-o!
Partea cea mai distractiv� este reac�ia lui Voiculescu, tartorul suspend�rilor. Ponta �i Antonescu, c�ci despre ei vorbeam dac� se mai �ndoia careva, l-au scos din ����ni vorbind f�r� s�-l �ntrebe. A�a c� Felix a comandat un articol �ntr-una din publica�iile pe care le de�ine, GHIMPELE.
�n loc de concluzie, v� las s� savura�i articolul de �nfierare a celor doi �i ridicare �n sl�vi a �n�elepciunii politice a vestitului turn�tor la Secu.

Si acum articolul din GHIMPELE lui Felix
Suspendarea lui Basescu, violul unor impotenti
Dan Sova si Victor Ponta
Din chiar discursul voit provocator de la radio al crocodilului politic de cursa lunga Basescu � ne dam seama ca Ponta si imberbii sai sfetnici au capatat obiceiul de a pica intr-o capcana saptamanal.
Alaturi de afirmatiile inconstiente, mincinoase si anti-democratice care i-au inflamat pe liderii opozitiei (despre justitie si deciziile instantelor de marire a pensiilor si salariilor) Traian Basescu atrage atentia opozitiei asupra �posibilitatii unei crize politice cu efecte dezastruoase asupra finantarii tarii�. Iar acesta nu e decat un flagrant-delict de premeditare.
Repet, nefiind un geniu politic, precum unele modele ale domniei sale, presedintele Basescu nu e nici imprevizibil, nici inovativ. Singurul sau atu real e influenta asigurata, intr-o severa recesiune, de uriasul aflux de bani drenati catre centrii de putere controlati de camarila sa. Drenaj acoperit de halatul alb al creditului guvernamental, care asigura succesul PDL si alunecarea lenta a Romaniei catre o subdezvoltare economica durabila si o limitare previzibila (si graduala) a suveranitatii.
Premeditarea acestui sah la opozitie, consecutiva crizei declansate prompt de Mircea Geoana, denota un plan de ridiculizare si fragilizare a opozitiei inainte de intrarea in iarna preelectorala. Conjugat probabil cu un complot vizand restructurarea grupurilor de interese din guvern si reformarea bravului soldat Emil Boc.
Basescu si aghiotantul Geoana
Antonescu si Ponta au raspuns provocarii prin declansarea procedurilor pentru suspendarea presedintelui, cu toate ca hemoragia Geoana nu e inca izolata. Mai mult, Ponta � la Realitatea-Tv, din reflex � a declarat ca nu il sperie, ba chiar considera dezirabil un guvern de tehnocrati, aidoma celor din Grecia ori Italia.
Reactia lui Ponta se bazeaza pe un rationament miop. El crede ca un guvern de tehnocrati nu va frauda alegerile, cum nu a facut-o guvernul Isarescu in 2000. E o eroare. Basescu vrea un alt guvern pentru a nu distruge complet PDL intr-un an de conflicte si de revenire a crizei economice. Condus ori de vreun finantist ori de vreo metresa ambitioasa, dar in care institutiile-cheie in fraudarea alegerilor sa fie controlate total si sa poata actiona sub acoperirea etichetei de tehnocratie. Stricto sensu valabila..
Pana la dezlegarea enigmei lui Geoana sa analizam propunerea de suspendare. Cel care a facut-o primul in acest mandat al lui Basescu e si cel care a reusit-o in 2007 � Dan Voiculescu. Atunci majoritatea electoratului inca nu pricepuse natura teratologica a lui Basescu, similara in scop, obiective si aliante cu cea a lui Carol al II-lea � azi insa aproape a-nteles.
Spre deosebire de mai tinerii si entuziastii Ponta si Dan Sova, Voiculescu a observat din esecul invariabil al motiunilor simple si de cenzura, depuse de opozitie in momentele dramatice ale lui 2010, ca nu exista decat o sansa reala pentru succesul noii suspendari a lui Basescu: �inapoi la popor�, conform insesi formulei-mantra prezidentiale.
Dan Voiculescu
�Propun ca procedura suspendarii presedintelui sa poata fi declansata si la initiativa a un milion de cetateni romani cu drept de vot� spunea Voiculescu inca din vara lui 2011, semnaland clar ca doar Romania Tacuta, adica noi, tot poporul � mai putem schimba ceva.
Pentru ca aceasta precoce tentativa de suspendare a unsului cu toate alifiile politice Traian Basescu sa nu cada in ridicolul gros al incercarii de viol exercitata de unul sau doi impotenti � exista o singura terapie. Terapia unei dezbateri publice si a unei miscari cu adevarat populare. Atunci discursurile subtiratece ale unui Ponta ori Mihail Neamtu (sau chiar Marian Munteanu de odinioara) vor fi numai ecoul scancetelor unor bebelusi politici � fata in fata cu reactiunea a milioane de romani.

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

De la: vasile_vali, la data 2011-11-20 17:37:43

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

Hir, hir la cotet Vasile! Al bazna ce tupeu are!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: vasile_vali, la data 2011-11-20 17:37:43

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

! Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!


! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 11:02:40 situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

Scumpa si nestimata postatoare,
Sunt total de acord cu judecata dv.care a cazut ca o ghilotina,luminand mintea multor postatori si chiar a clonelor din care faci si mata parte doamna gabi.

dar iata ca suferinta dv.si rabdarea dv.proverbiala se apropie de sfarsit.

Dl Ponta cel Galben si crin cel Rosu il suspenda pe basescu,dau jos pe Boc in maxim 10 zile.

Si atunci ce veselie va fi.
cel din povestioara dv.i se v/a atribui o artista gospodina,dv.vi se va tripla pensia sau salarul,profesorii incai vor sburda pe la sate.

Ati muncit,ati luptat dar ati reusit.

Sub presedentia lui crin cel Rosu care l/a absolvit ca un papa pe Iliescu de pacate si a lui Ponta cel galben care si el un papa mai mic l/a absolvit pe felix de pacate tara noastra se va mantui,mieii vor sburda,pensionarii o vor duci/o din excursie in excursie.
Fiecare roman a va primi 50.000 euro pentru a/l depasi pe DD care da doar 20000 euro daca castiga alegerile.

Bravo Doamna!
Ati luptat si ati castigat.
Jos basescu si Boc,traiasca Felix si Iliescu mineriade alaturi de Crin si Ponta socialisti care vor lua si premiul Nobel.

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 11:02:40 situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

Buna analogie. Dar vezi gabigabi ca unii iesiti din minti de o asrfel de atitudine ii da in cap si aia sucomba! Mai ales ca ai incercat in mai multe randuri sa scapi de ea si nu ai putut cu vorba buna pentru ca pe ea nu o intereseaza suferinta celor din jur. (vezi ca ai un mesaj).

Nefericirea este o avertizare de a merge mai departe, nu de a sta jos; marile evenimente sentimentale sunt intotdeauna esecuri. Dorina

De la: 9am129906, la data 2011-11-21 14:09:09

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 11:02:40 situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

Scumpa si nestimata postatoare,
Sunt total de acord cu judecata dv.care a cazut ca o ghilotina,luminand mintea multor postatori si chiar a clonelor din care faci si mata parte doamna gabi.

dar iata ca suferinta dv.si rabdarea dv.proverbiala se apropie de sfarsit.

Dl Ponta cel Galben si crin cel Rosu il suspenda pe basescu,dau jos pe Boc in maxim 10 zile.

Si atunci ce veselie va fi.
cel din povestioara dv.i se v/a atribui o artista gospodina,dv.vi se va tripla pensia sau salarul,profesorii incai vor sburda pe la sate.

Ati muncit,ati luptat dar ati reusit.

Sub presedentia lui crin cel Rosu care l/a absolvit ca un papa pe Iliescu de pacate si a lui Ponta cel galben care si el un papa mai mic l/a absolvit pe felix de pacate tara noastra se va mantui,mieii vor sburda,pensionarii o vor duci/o din excursie in excursie.
Fiecare roman a va primi 50.000 euro pentru a/l depasi pe DD care da doar 20000 euro daca castiga alegerile.

Bravo Doamna!
Ati luptat si ati castigat.
Jos basescu si Boc,traiasca Felix si Iliescu mineriade alaturi de Crin si Ponta socialisti care vor lua si premiul Nobel.

mosule, ce sa zic : m-ai facut K.O

Jucatorul vostru , cam derbedeu pe teren, a primit in prima "repriza"...adica cea din 2007 , un cartonas galben....nu s-a corectat si a continuat cu golanelile din teren, riscind sa primeasca si-n repriza a II a, inca un cartonas si sa fie scos de pe teren ! ...daca-n Sport asa se-ntimpla lucrurile ptr. a se pastra fair-playul jocului, de ce nu s-ar aplica si-n Politica aceleasi reguli ?

NIMENI NU A SPUS CA VA CURGE LAPTE SI MIERE si nici-un om zdravan la minte nu se asteapta la asa ceva, ca nu e de unde , dar TREBUIE Indepartata Sursa Nebuniei din tara asta ! e clar, clona ?

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 15:45:02

De la: 9am129906, la data 2011-11-21 14:09:09

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 11:02:40 situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

Scumpa si nestimata postatoare,
Sunt total de acord cu judecata dv.care a cazut ca o ghilotina,luminand mintea multor postatori si chiar a clonelor din care faci si mata parte doamna gabi.

dar iata ca suferinta dv.si rabdarea dv.proverbiala se apropie de sfarsit.

Dl Ponta cel Galben si crin cel Rosu il suspenda pe basescu,dau jos pe Boc in maxim 10 zile.

Si atunci ce veselie va fi.
cel din povestioara dv.i se v/a atribui o artista gospodina,dv.vi se va tripla pensia sau salarul,profesorii incai vor sburda pe la sate.

Ati muncit,ati luptat dar ati reusit.

Sub presedentia lui crin cel Rosu care l/a absolvit ca un papa pe Iliescu de pacate si a lui Ponta cel galben care si el un papa mai mic l/a absolvit pe felix de pacate tara noastra se va mantui,mieii vor sburda,pensionarii o vor duci/o din excursie in excursie.
Fiecare roman a va primi 50.000 euro pentru a/l depasi pe DD care da doar 20000 euro daca castiga alegerile.

Bravo Doamna!
Ati luptat si ati castigat.
Jos basescu si Boc,traiasca Felix si Iliescu mineriade alaturi de Crin si Ponta socialisti care vor lua si premiul Nobel.

mosule, ce sa zic : m-ai facut K.O

Jucatorul vostru , cam derbedeu pe teren, a primit in prima "repriza"...adica cea din 2007 , un cartonas galben....nu s-a corectat si a continuat cu golanelile din teren, riscind sa primeasca si-n repriza a II a, inca un cartonas si sa fie scos de pe teren ! ...daca-n Sport asa se-ntimpla lucrurile ptr. a se pastra fair-playul jocului, de ce nu s-ar aplica si-n Politica aceleasi reguli ?

NIMENI NU A SPUS CA VA CURGE LAPTE SI MIERE si nici-un om zdravan la minte nu se asteapta la asa ceva, ca nu e de unde , dar TREBUIE Indepartata Sursa Nebuniei din tara asta ! e clar, clona ?

Da Doamna .
Am inteles!

Igiena sociala,nu altceva!

dar daca se intampla invers!
Doamne fereste.
Traiasca Presedintele Antonescu care va dormi la Cotroceni,pentru ca el nu se amesteca,sau cum spunea o oligofrena,

Eu nu ma bag!

VISELE COLORATE ALE SOCIALISTILOR PONTA SI ANTONESCU




C�rlanul roșu, Victoraș Ponta a intrat �n vrie și �mpreun� cu el l-a luat și cel�lalt st�ngist de drum, Crin Antonescu. M�nat de o ura oarb� care poate duce chiar la un efect pervers de sinucidere politic�, Ponta a decis ieri ca USL-ul s� �nceap� manevre strategice de a �ncerca s�-l �nl�ture pe B�sescu, obsesia suprem� a celor doi aventurieri politici. F�r� un plan bine pus la punct, Ponta vrea mai mult s� �ncerce s� dea la vale un t�v�lug care s� se opreasc� numai dup� ce va face pr�p�d �n curtea Cotrocenilor. Cel puțin, așa sper� cei doi și șefi de alianț� contra-B�sescu. Dis de dimineaț�, imediat dup� terminarea ședinței comune a USL, Ponta și Crinuț au ieșit �n conferința de pres� care a urmat, tun�nd și fulger�nd, cum c� iar �l vor da jos pe �tiran�. �ntreba�i de ce anume se face vinovat, �n opinia lor, Traian B�sescu, pentru a justifica decizia USL, cei doi copre�edin�i au afirmat c� pre�edintele �i-a subordonat toate institu�iile statului. �Domnul B�sescu a reu�it din 2009 s� �i subjuge �n totalitate Guvernul. Nu mai exist� Guvern, exist� Traian B�sescu care anun�� m�suri guvernamentale. A reu�it s� ocoleasc� sau s� �i subordoneze Parlamentul. (...) Domnul B�sescu mai are o singur� redut�, care se cheam� Justi�ia, motiv pentru care se duce la CSM s� le spun� judec�torilor cum ar trebui s� judece, se duce la DNA �i anun�� cine va fi �ef �n continuare. Asta nu este treaba lui B�sescu, ci a magistra�ilor. Lucrurile ni se par foarte grave, deci suntem obliga�i s� reac�ion�m�, a declarat Ponta. Deci, nimic concret. Simț�nd ezitarea lui Ponta, jurnaliștii l-au �ntrebat de ce anume se face B�sescu vinovat, rug�ndu-l s� le spun� care articole din Constituție au fost �nc�lcate. �Totul se face �n scris, vorbele se uit�. Nu vre�i s� le vede�i scrise?�, a declarat el �ntreb�rilor jurnali�tilor, eschiv�ndu-se de un r�spuns concret, fapt ce dovedește c� acest plan este conceput �n alte laboratoare iar el și Crin sunt doar niște p�puși �n m�inile lor p�pușari.

Crin ofilit

La fel de enigmatic a fost și Crin care a dat un r�spuns criptic și ilogic. �Sigur, discu�iile despre c�te �anse avem, c�te voturi avem, au rostul lor. Dar, �n politic�, din punctul nostru de vedere, �i suntem dispu�i s� ne asum�m aceast� responsabilitate, nu po�i s� ac�ionezi, nu po�i s� spui �i s� faci numai ce este garantat imediat de un num�r de voturi. Avem speran�a c�, f�c�nd acest demers, suntem �n asentimentul �i avem sus�inerea unei majorit��i a cet��enilor. Asta ne intereseaz� mai mult dec�t majoritatea conjuctural� din Parlamentul Rom�niei�, a declarat el. Ca și �n cazul lui Geoan�, este a doua oar� �n mai puțin de dou� s�pt�m�ni c�nd Ponta vorbește de o eventual� demisie a sa �n cazul eșecului m�surilor sale staliniste. Ponta, a declarat, ieri, c� va demisiona din Parlament dac� opozi�ia va str�nge voturile necesare suspend�rii din func�ie a pre�edintelui Traian B�sescu, dar acesta nu va fi demis �n urma referendumului.

Misiune imposibil�

Opozi�ia trebuie s� str�ng� cel pu�in 235 de voturi ale parlamentarilor �n favoarea suspend�rii din func�ie a pre�edintelui Traian B�sescu pentru ca demersul s� fie aprobat, �n timp ce rezultatul referendumului de demitere este dat de op�iunile exprimate de majoritatea celor care se prezint� la urne. Procedura de suspendare din func�ie a pre�edintelui ��rii presupune ca, dup� ce m�sura este adoptat� de Parlament cu votul majorit��ii senatorilor �i deputa�ilor, aceasta s� fie validat� de popula�ie, printr-un referen�dum pentru demiterea �efului statului. P�n� la acest proces, �n eventualitatea �n care suspen�darea �ntrunește num�rul de voturi, procedura trebuie s� treac� și pe la Curtea Constituțional�, acolo unde are puține șanse s� treac� �n condițiile �n care mai mulți judec�tori au fost susținuți de PDL. �n concluzie, manevra aceasta se va finaliza cu același eșec �nregistrat și de Felix Voiculescu �n 2007.

De la: 9am129906, la data 2011-11-21 14:09:09

De la: 9am249382, la data 2011-11-21 11:02:40 situatie e cam asa : ai o nevata si putin curvistina....si un pic betiva....gospodina nu e ....mincare nu prea face si cind face o arde....copiii sunt flaminzi si murdari ....CE FACI ? discuti cu ea si-i mai dai o sansa ! i-ai dat-o si ea isi bate joc , in continuare, de viata ta si a familiei ! in mod normal , te desparti de ea , da ? decit cu asa ceva, mai bine fara si s-o gasi si cineva cu care sa poti imparti greul si responsabilitatile !
dar, daca esti nerealist si un pic mai mult masochist, atunci SUPORTI pina la ultima consecinta , gindind ca Toate sunt la fel ? asta e dilema noastra! va e clar, Clonelor ?

Scumpa si nestimata postatoare,
Sunt total de acord cu judecata dv.care a cazut ca o ghilotina,luminand mintea multor postatori si chiar a clonelor din care faci si mata parte doamna gabi.

dar iata ca suferinta dv.si rabdarea dv.proverbiala se apropie de sfarsit.

Dl Ponta cel Galben si crin cel Rosu il suspenda pe basescu,dau jos pe Boc in maxim 10 zile.

Si atunci ce veselie va fi.
cel din povestioara dv.i se v/a atribui o artista gospodina,dv.vi se va tripla pensia sau salarul,profesorii incai vor sburda pe la sate.

Ati muncit,ati luptat dar ati reusit.

Sub presedentia lui crin cel Rosu care l/a absolvit ca un papa pe Iliescu de pacate si a lui Ponta cel galben care si el un papa mai mic l/a absolvit pe felix de pacate tara noastra se va mantui,mieii vor sburda,pensionarii o vor duci/o din excursie in excursie.
Fiecare roman a va primi 50.000 euro pentru a/l depasi pe DD care da doar 20000 euro daca castiga alegerile.

Bravo Doamna!
Ati luptat si ati castigat.
Jos basescu si Boc,traiasca Felix si Iliescu mineriade alaturi de Crin si Ponta socialisti care vor lua si premiul Nobel.

Ba papa[lapte], daca tot ii absolva Crin si Ponta pe nu's cine [dupa halucinatiile tale de maskkarici] , cum se cheama unu' care'l absolva de pakkate pe ooooprea? Da' pe pynalty, blejhnar, falkka_cumatru, bideanu_marmura si alte wwoodre cine i'a "absolvit" prin kkadelnita=NUP a Prea-Smintitului Danyel ??? Aaaa, ala kkior doar "reevalueza, fi'ti'ar reevaluarea de Mina Minovici facuta sa'ti fie de mos tamphit si maaare ghunoy!

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

De la: Gandirea_Politica, la data 2011-11-20 18:55:19

De la: vasile_vali, la data 2011-11-20 17:37:43

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

! Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!


! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

Casca gura!

De la: Black_Friday, la data 2011-11-20 17:47:05

De la: vasile_vali, la data 2011-11-20 17:37:43

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

Hir, hir la cotet Vasile! Al bazna ce tupeu are!

Hmm, ati ajus la onomatopee, stimata doamna ! Plus ca v'au incurcat [iar] zulufii h'albi: este o eroare logica, stimata doamna , sa va adresati cuiva si apoi sa tipati -ca apucata- despre acea persoana la pers. a III-a!!! Pe la scoala dvs. inalta, de 10 etaje cu zabrele-, nu v'au invatat logica sau la materia asta ati absolvit la "cursul" de noapte cu prof. de limbi straine?

"NIHIL SINE DEO!"

Urit al dracu...... sa spui despre cineva ca e curvar/ ca e betivan / ca e mincinos / ca este si hot?
asta da politician de dimbovita./ da sa zici ca este si reformator? curata demagogie.................. .
Sa ti fie rusine cetatean roman.alegator./ sa alegi o asa otreapa?

Ponta �i Antonescu se joac� de-a suspendarea
Autor: Marius Vulpe

F�r� sprijin �n parlament, f�r� o fundamentare juridic� a ac�iunii, USL vrea suspendarea pre�edintelui. Sper� astfel s� �ngroape scandalul mazilirii lui Geoan�, care nu a adus punctele dorite.
Cu scandalul excluderii lui Geoan� av�nd efect de bumerang asupra procentelor USL, Crin Antonescu l-a convins pe Victor Ponta c� e nevoie s� schimbe tema de dezbatere public�; c� e nevoie s� se mai vorbeasc� �i despre altceva dec�t rufele PSD sp�late �n public. A�a c� au scos de la sertar obsesia lui Dan Voiculescu - suspendarea pre�edintelui - �i, lu�nd ca pretext recentele interven�ii ale �efului statului pe tema index�rii salariilor �i pensiilor, au pus pe tapet un nou subiect. Abia acum �ns� caut� prin Constitu�ie articolele pe care le-ar fi �nc�lcat Traian B�sescu �i ar merita o suspendare.
USL mai are o problem�: Antonescu a recunoscut c� opozi�ia nu are num�rul necesar de voturi pentru ca demersul s� aib� succes, dar sus�ine c� al�turi de PSD vor c�uta o solu�ie.

Ac�iune �n prip�: �l suspend�m, apoi g�sim motivele

Juri�tii USL fuseser� �ns�rcina�i s�p�t�m�na trecut� s� �ncropeasc� pentru conducerea alian�ei un raport care s� adune "derapajele pre�edintelui". Numai c�, surpriz�! La �edin�a USL nu a fost prezentat niciun raport pentru c� nu exista. "Vi le d�m �n scris", s-a eschivat Victor Ponta dup� anun�ul demar�rii procedurii, c�nd a fost �ntrebat de jurnali�ti ce articol din Constitu�ie a �nc�lcat pre�edintele.

Cu temele nef�cute, co-liderii au �nfiin�at o Comisie. Printre membri, Dan �ova, juristul PSD care a fundamentat mazilirea lui Geoan�, liberalii T�riceanu �i Mircea Diaconu.

�n �apte zile trebuie s� g�seasc� temeiurile legale pentru suspendare.

Contacta�i telefonic de EVZ, mai mul�i juri�ti ai partidului au dat din col� �n col�: nimeni nu �tia de existen�a vreunui astfel de raport. Laconic, Dan �ova ne-a trimis la �eful s�u, Victor Ponta, subliniind c� "ceea ce a spus domnul Ponta este suficient".

Adrian �u�uianu ne-a declarat c� el nu a lucrat la un astfel de text, �n timp ce un alt jurist PSD, deputatul Florin Iordache ne-a spus c� �n afar� de anun�ul de s�pt�m�na trecut� f�cut de coliderii USL, nu mai �tie ce s-a �nt�mplat mai departe.

Nici dinspre zona liberal� nu a fost discutat vreun raport al juri�tilor. Conform unor surse liberale, anun�ul f�cut de liderii USL cu privire la suspendarea lui B�sescu a nemul�umit pe unii parlamentari PNL.

Unii liberali au obiec�ii

Cu ochii pe matematica majorit��ii din legislativ, liberalii se tem ca nu cumva, �n caz de e�ec, efectele s� fie contabilizate negativ tot de USL. De altfel, luni diminea��, liderul senatorilor PNL, Puiu Ha�otti a dat glas temerilor din partid.

Ha�otti s-a pronun�at pentru ini�ierea unei asemenea ac�iuni dup� alegerile din 2012, �n speran�a cre�rii unei majorit��i USL �n noul legislativ.

"Eu sunt hot�r�t s� respect deciziile USL, punctul meu de vedere este c� decizia suspend�rii trebuie eventual discutat� dup� alegerile din 2012", a sus�inut senatorul liberal.

Viceliderul grupului deputa�ilor PNL, Eugen Nicol�escu mizeaz� mai mult pe crearea unei presiuni din partea popula�iei, dec�t pe apetitul parlamentarilor pentru suspendare: totul ar depinde de c�t de eficient va ac�iona USL pentru a explica rom�nilor motivele ac�iunii.

"Dac� vom reu�i s� ar�t�m popula�iei c�t de important� este aceast� supendare pentru via�a lor de zi cu zi, nu pentru idealuri abstracte... S� nu li se spun� numai o bucat� de adev�r �i s� trag� apoi singuri concluziile", ne-a declarat Nicol�escu, partizan al unei campanii "din u�� �n u��" pentru explicarea motivelor acestui demers �i, mai ales, a posibilelelor efecte.

"Dac� ajungem la referendum, �i poporul spune c� am gre�it, bine�n�eles c� demisionez.�
VICTOR PONTA, pre�edinte PSD

A VENIT �N USL CU IDEILE LUI. A IE�IT CU ALE LOR

Cum a �mbr��i�at Ponta obsesia lui Voiculescu

Florin Ciornei

O nou� suspendare a pre�edintelui Traian B�sescu este o idee asupra c�reia Dan Voiculescu are drepturi de autor. O idee veche care l-a b�ntuit pe �eful PC �nc� de la e�ecul primei suspend�ri. Dup� un an de insisten�e, el a reu�it �ns� s�-i conving� pe liderii USL s� o pun� �n practic�. Cu Antonescu a fost simplu. Era deja convins.

Cu Victor Ponta a fost mai dificil. Avea propriile idei �i a trebuit convins s� renun�e la ele. Ini�ial, �n octombrie 2010, c�nd Ponta refuzase, Voiculescu a �nceput o campanie mediatic� �mpotriva sa. Totul a culminat cu o ceart� televizat� �ntre Ponta �i moderatorul Gabriela Vr�nceanu Firea. Agasat de atacurile Antenelor, Ponta s-a jurat c� nu mai calc� pragul lor. Dup� c�teva zile s-a �ntors.

Apoi s-au mai derulat c�teva episoade �n care Voiculescu a �ncercat s�-�i impun� planul �n USL. Inclusiv acela �n care a avansat ca termen al suspend�rii data de 25 martie.

Ponta a respins termenul, d�ndu-i cu tifla lui Voiculescu. Pe atunci se afla �n plin� campanie de imagine pe ideea delimit�rii de moguli. Apoi, �n iunie 2011, a respins �i propunerea PNL de a-l suspenda pe pre�edinte pentru declara�iile referitoare la regele Mihai.

�n august 2011, Ponta �nc� sus�inea c� "suspendarea pre�edintelui nu e o prioritate a USL". Era o replic� la o alt� invita�ie f�cut� de Dan Voiculescu, care sus�inea c� exist� 20- 30 de parlamentari ai puterii care ar vota pentru suspendare dar le este fric�.

�n final, �ngropat de scandalul excluderii lui Mircea Geoan�, Ponta a acceptat s� o c�rmeasc�.

De la: vasile_vali, la data 2011-11-21 21:45:45

De la: Black_Friday, la data 2011-11-20 17:47:05

De la: vasile_vali, la data 2011-11-20 17:37:43

De la: HALT, la data 2011-11-19 07:35:35DOI POLITICIENI IMPOTRIVA ROMANIEI
Dan Cristian Turturica

Ultima initiativa a cuplului Ponta - Antonescu, de incepere a pregatirilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, intoarce Romania in vremurile politice de maxima iresponsabilitate de la inceputul anilor '90.

Ca si atunci, obsesia unor activisti provinciali de a-si distruge adversarii, indiferent prin ce metode si fara a tine cont de efectele pe care rafuiala lor le-ar avea asupra intregii tari, s-ar putea sa ne coste foarte scump. Varianta cea mai proasta: blocarea evolutiei tarii pentru o buna bucata de timp, asa cum s-a intamplat dupa mineriada din iunie 1990.

Cu toate ca sansele ca presedintele Romaniei sa fie demis sunt aproape nule, demersul liderilor opozitiei va fi interpretat ca un semn de instabilitate. Intr-un context international calm, nu ar fi nimic grav. Cum a trecut rapid si furtuna pricinuita de suspendarea din 2007, asa ar trece si acum. Numai ca astazi numai de calm nu putem vorbi.

Intr-un moment in care Europa este cu nervii la pamant, cand iritarea de pe pietele financiare a atins cote explozive, cand aproape toate marile economii de pe continent se afla intr-o competitie nebuna pentru putinii bani disponibili a fi imprumutati, chiar si cel mai mic semn ca am putea intra intr-o criza politica va pune la indoiala stabilitatea traiectoriei noastre economice.

Isi va mai tine Romania cheltuielile sub control? Va fi nevoita sa se imprumute mai mult decat s-a angajat ca o va face? Isi va mai respecta angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene de reducere a deficitului bugetar, de inghetare a pensiilor si salariilor, de concedieri, de taiere a cheltuielilor sociale, de reformare a sectorului public?

Orice alt raspuns decat un "da" ferm, pe care marile institutii financiare sa-l si creada, se va traduce instantaneu intr-o crestere a pretului pe care trebuie sa-l achitam atunci cind ne imprumutam pentru a plati pensiile, salariile publice si toate celelalte cheltuieli pe care nu le putem acoperi din veniturile colectate de la economia privata.

Cat de mult ar putea creste dobanzile la care care se imprumuta Romania? Aici este intrebarea cheie si nimeni nu are un raspuns garantat la ea. Pentru ca incertitudinile interne se vor suprapune peste incertitudinile externe.

Nimeni nu stie cat de mult va derapa Europa. Daca trendul actual, in care eforturile Italiei, Spaniei si Frantei de a-si finanta deficitele capata accente de panica, nu se domoleste, inevitabil vom fi afectati si noi. In acest context, demersul lui Ponta si Antonescu poate fi considerat unul antinational. Pentru ca vulnerabilizeaza tara, complet inutil, intr-un moment in care avem nevoie mai mult decat niciodata sa demonstram responsabilitate, calm si consecventa in angajamentele luate. In mod normal, Ponta si Antonescu sunt cei ce ar trebui suspendati. De catre partidele lor, daca acestea ar mai avea o bruma de luciditate si demnitate.

Cine crede ca inceperea demersurilor de suspendare a presedintelui nu ar avea consecinte economice rapide si grave se inseala. De ce? Pentru ca motivul declarat al intentiei de suspendare nu tine de un conflict politic intern. El este legat de nivelul pensiilor si salariilor, finantate din bani imprumutati, deci chiar de angajamentele economice pe care Romania si le-a asumat in fata "troicii". Implicit, demersul USL ar echivala cu un anunt oficial ca opozitia din Romania este dispusa sa faca tot ce tine de ea pentru a bloca un pachet de masuri economice care in viziunea creditorilor externi este valid.

Pentru ca una este sa faci declaratii demagogice prin care sa pacalesti electoratul cu teoria ca un guvern PSD-PNL-PC nu ar mai fura un leu si ca resursele astfel economisite le-ar folosi pentru cresterea pensiilor si cu totul alta sa treci la masuri institutionale care sa puna cat se poate de serios sub semnul intrebarii capacitatea statului roman de a respecta pana la capat o intelegere asumata. La acest nivel, neseriozitatea este sanctionata drastic, indiferent daca politicienii inteleg sau nu consecintele faptelor lor. Pe pietele financiare nu exista pedepse pentru minori, iar de platit plateste toata familia.

Pretextul de care s-au folosit Ponta si Antonescu pentru a repune pe tapet tema suspendarii este la fel de pueril ca si scopul lor real.

Oficial, motivatia suspendarii ar trebui sa fie faptul ca "presedintele Traian Basescu anunta explicit refuzul sau de a aplica legea care prevede indexarea anuala a pensiilor, precum si hotararile judecatoresti definitive si irevocabile castigate de profesori si alti bugetari (decizii date in aplicarea legii promulgate chiar de catre domnia sa!). Acest refuz va persista chiar si dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale in sensul obligativitatii aplicarii respectivelor legi..."
Asta a spus cu adevarat Basescu? Nu. Ad literam, el a declarat ca "indiferent care va fi rezultatul sesizarii la CC a inghetarii pensiilor si salariilor in anul 2012, bani nu exista" (...) "daca ar exista, s-ar plati". Nimic explicit despre un refuz de a aplica vreo lege sau despre ce va face dupa o eventuala pronuntare a Curtii Constitutionale. Ce fac Ponta si Antonescu, in schimb, se numeste proces de intentie. Si in nici un caz nu poate servi ca fundament juridic pentru declansarea suspendarii.

Trist este ca liderii USL au inceput acest circ in primul si in primul rand pentru a distrage atentia de la gafa imensa pe care au comis-o in cazul Geoana. Ponta si Antonescu stiu foarte bine ca numai un dans pe sirma ne poate scoate la liman din actuala conjuctura, dar cu toate acestea au ales deliberat sa subrezeasca imaginea Romaniei pentru a introduce pe agenda publica o alta tema decat cea a sacrificarii inexplicabile a sefiei Senatului. Din pacate, nu doar romanii au acces la agenda politica interna. Exista si analisti financiari care o monitorizeaza cu atentie.

Sefii opozitiei isi imagineaza ca o asa-zisa revenire in ofensiva ar putea acoperi penibilul deciziei de a renunta la singura functie importanta pe care o mai detine alianta lor. Si pentru ce? Doar ca sa se razbune pe Mircea Geoana, pe succesul vizitei sale in SUA, organizata intr-un moment in care si ei se pregateau sa cucereasca Washigtonul.

Suparati ca au ratat ocazia de a le spune americanilor cat de buni politicieni sunt ei, Ponta si Antonescu au trecut exact in partea opusa. Fac tot ce le sta in putinta pentru a le demonstra cat de marunti sunt. Si implicit ca nimeni nu a pierdut nimic pentru ca nu i-a cunoscut.

Ce a fost in mintea lui Victor Ponta cand a declarat ca intalnirile sefului Senatului cu Tony Blinken, National Security Advisor pentru vicepresedintele Statelor Unite ale Americii, cu Phillipe Le Houerou, vicepresedintele Bancii Mondiale, cu senatorul democrat Harry Reid, liderul majoritatii din Senat, cu senatorii John McCain, John Kerry si Richard Lugar, cu actualul candidat prezidential Mitt Romney, nu au servit interesului Romaniei?!

Nu exista decat o singura iesire din sahul pe care i l-a dat rivalul sau. Sa inghita galusca, sa-l felicite si sa declare (aparent) mandru ca reusita lui Geoana demonstreaza bunele relatii pe care PSD le are cu liderii americani. Ca sa procedeze asa, insa, ar fi trebuit ca in ultimii 15 ani sa-si fi petreacut mai mult timp citind si invatand decat concurand la raliu.

Ce isi imagineaza ca au gandit reprezentantii SUA in Romania cand au vazut ca pretendentul la intrarea in gratiile marii puterii il pedepseste pe Geoana tocmai pentru succesul vizitei sale la Washington? Isi inchipuie ca diplomatii au recunoscut admirativ, "mare dreptate a avut Adrian Nastase cand l-a poreclit micul Titulescu!"? Ce sanse mai au liderii USL sa faca o vizita remarcabila in SUA? Foarte mari, cu conditia sa se multumeasca sa dea mana cu Barack Obama. La muzeul figurilor de ceara.

Si cum crede Ponta ca au receptat reprezentantii tuturor tarilor care indeamna de atat timp Romania sa inceapa lupta impotriva marilor corupti declaratia distinsei sale colege, Olguta Vasilescu: "populatia isi doreste cu ardoarea sa scape de Basescu, insa nu avem voturile in Parlament. Dar, poate la ce se intampla acum in PDL, s-ar putea sa avem parte de o supriza placuta"?

Cum se mai asteapta PSD si PNL sa fie crezuti ca vor lupta impotriva coruptiei daca vor veni la putere cand ei recunosc deschis ca se bazeaza in demersul lor de a-l suspenda pe presedinte exact pe voturile parlamentarilor PDL si UDMR anchetati de DNA si ale celor ce sunt convinsi ca vor urma si ei? Si ca nu au nici o jena sa admita ca pentru a scapa de Basescu sunt dispusi sa faca un pact cu cea mai hulita specie politica. Ce sunt gata sa le ofere dalmatienilor puterii daca pica Basescu? Nu cumva imunitate, domnul procuror Ponta?

In furia lor oarba, nici Ponta, nici partenerul sau nu realizeaza ca efectul este exact invers. Cu fiecare astfel de initiativa si declaratie nu reusesc decat sa il credibilizeze si mai tare pe cel ce il detesta. Prin contrast cu ei, Traian Basescu pare un mare om de stat. Ticalosia monumentala a celor ce au inflorit protejati pana acum de justitie a coborat atat de jos asteptarile cetatenilor in materie de anticoruptie incat jocul cu dosarele al presedintelui a ajuns sa para un gest eroic. Doar in bezna pestilentiala a unei haznale lumina unui chibrit poate fi condundata cu un soare primavaratec.

Revenind la problema de fond, oricat de dureros ar fi pentru milioanele de pensionari si bugetari, realitatea cruda este ca Romania chiar nu are bani de mariri de pensii si salarii. De fapt, nu are nici pentru ele nemarite. De aceea ne si imprumutam. Bugetul asigurarilor sociale inregistreaza un minus de peste trei miliarde de euro. Motivul este foarte simplu. Nu sunt suficienti angajati care sa plateasca pensiille fostilor anangajati. Iar problema nu este de ieri de azi. Au avut-o si PSD si PNL cand au condus guvernul. Sigur, daca am fi avut guverne mai responsabile ar fi putut suplimenta acest buget nu cu bani imprumutati, ci cu bani economisiti prin taierea cheltuielilor exagerate sau prin reducerea coruptiei si evaziunii fiscale.

Nici partidele conduse azi de Ponta si Antonescu, insa, nu au facut asa ceva cand s-au aflat la putere. Nici ei nu s-au atins de baietii destepti din energie, carora PDL le-a prelungit anul trecut contractele. Pentru ca ei i-au inventat! Si pentru ca au ales sa le umple acestora buzunarele, tot la imprumuturi au apelat pentru a umple golul din bugetul de pensii.

Diferenta fundamentala este ca spre deosebire de toti cei dinaintea sa, Basescu a fost primul si singurul care a spus "Stop, nu ne mai putem permitem sa ne imprumutam atat de mult!". A luat de buna voie aceasta decizie, care l-a transformat anul trecut in inamicul public numarul unu pentru majoritatea romanilor? Cel mai probabil, nu. Nu a avut incotro.

Vina sa majora, despre care am scris pe larg in urma cu doua saptamani, este ca nu a obligat guvernul sa astupe intai la gaurile negre din economie, din care s-au infruptat si se infrupta toti marii golani ai natiei si de abia dupa aceea sa umble la salarii si pensii. Pentru echilibrul macroeconomic, efectul a fost insa unul pozitiv, fara doar si poate.

Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in Ungaria. Premierul Viktor Orban a renuntat, anul acesta, la acordul cu FMI tocmai pentru a nu fi nevoit sa taie in carne vie. Din pacate, strategia sa a fost gresita. Ungaria s-a afundat si mai tare in datorii, nivelul celebrului CDS (credit default swap), care cuantifica riscul de faliment al unei tari, a urcat la 630, forintul s-a prabusit, iar acum Orban isi recunoaste infrangerea anuntand reluarea acordului cu FMI.

Nici o tara nu (mai) e o insula! Si fara sa dovedesti celor de la care ceri bani ca esti o tara serioasa, de incredere, nu ai viitor. Cu toate defectele si erorile sale, deloc putine, in aceasta privinta actuala putere a ales bine. A jucat cartea elevului silitor al FMI ("elevul sau model", remarca recent ambasadorul Frantei la Bucuresti), a redus cheltuielile, si-a tinut datoriile sub control CDS-ul nostru nu a depasit 445, iar leul este stabil.

Sigur, nu stam pe roze. In primul rand, reducerea cheltuielilor statului s-a facut pe spinarea noastra, nu a politicienilor de la putere - dupa cum dovedesc dosarele de la DNA ale primarului din Cluj si ale altora ca el. Dar sacrificiul facut de milioane de romani macar nu a fost degeaba. Pana acum. Pentru ca daca imberbii lideri ai opozitiei nu se multumesc cu a baga sub covor ce au facut in cazul Geoana si merg mai departe cu suspendarea, echilibrul atins de Romania cu mare greutate s-ar putea duce pe apa sambetei.

In plus, nici nu ar obtine ce isi doresc. Nici unul dintre ei nu ar ajunge la putere. Si daca ar reusi sa-l demita pe Traian Basescu, locul sau ar fi luat de cineva care a dovedit angajament pe aceleasi directii strategice. S-a vazut clar in cazul Greciei si Italiei. In ciuda jocurilor marunte de la Atena si Roma, in final, in fruntea guvernelor au urcat Papademos si Monti, doi politicieni cu o atestare europeana de prim rang. Miza este prea mare pentru ca Romania sa incapa pe mana a doi politicieni de cartier

Ba turturoiule, cand mai postezi jhegurile tamphitilor talmac'eni, ia o gura de kkt ca sa'ti dezinfectezi caninii de jhavra pedelepra! NU NE INTERESEAZA GUNOAIELE PEDELACHEE, ba idiotisene, ci doar Ignatul vostru de patrupede ingrasate pe timp de Criza! I'auzi, se aud tocilele ascutind cutitele..nu ciulesti urechea bleaga?

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

Hir, hir la cotet Vasile! Al bazna ce tupeu are!

Hmm, ati ajus la onomatopee, stimata doamna ! Plus ca v'au incurcat [iar] zulufii h'albi: este o eroare logica, stimata doamna , sa va adresati cuiva si apoi sa tipati -ca apucata- despre acea persoana la pers. a III-a!!! Pe la scoala dvs. inalta, de 10 etaje cu zabrele-, nu v'au invatat logica sau la materia asta ati absolvit la "cursul" de noapte cu prof. de limbi straine?

"NIHIL SINE DEO!"

! Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!


! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

! Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca cine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Pisha-te ca vine trenul!

Iliescu reloaded sau cum l-a �nvins Geoan� pe Ponta
10 Noiembrie 2011
Iliescu reloaded sau cum l-a �nvins Geoan� pe Ponta

Iliescu și N�stase nu str�ng r�ndurile pentru a-l ap�ra pe Mircea Geoan� de excluderea din partid cerut� de Ponta pentru nesupunere, ci pentru a demonstra c� PSD e l�sat �n voia sorții, c� nimeni nu calculeaz� impactul deciziilor care sunt luate de actuala conducere, c� nu exist� nici o strategie �n afar� de discursul anti-B�sescu și, mai ales, c� t�n�rul Ponta nu are nici logica necesar� unui șef de partid, nici flerul care s�-l salveze de momentele complicate

TREBUIE SA CITESTI SI ...
Pre�edintele UNPR: Geoan� are "o poart� deschis�" �n partid
Olgu�a Vasilescu despre Geoan�: Deciziile BPN au titlu obligatoriu pentru orice membru PSD
PE ACEEASI TEMA
Ponta: Iliescu �i N�stase au exprimat opinii personale, dac� e necesar convoc CEx �i congres
Glon�ul pentru Geoan� rico�eaz� �n Iliescu
Kelemen, despre rela�ia Geoan�-PSD: Ieri i-au spus dezbrac�-te, azi i-au zis �mbrac�-te
De ce au dat �napoi Iliescu �i N�stase de la suspendarea lui Geoan�?
Ponta: PSD se va opune �i luni, la Senat, adopt�rii Legii asisten�ei sociale
Ponta: Dup� r�spunsul Guvernului la cele zece propuneri la buget, decidem dac� �l vot�m
Victor Ponta �i-a dat singur �ah mat �i are o singur� solu�ie de ie�ire: r�zg�ndirea. Fiindc� dac� PSD �l d� afar� pe Geoan� a�a cum inist� Ponta, partidul va pierde un grup �ntreg de parlamentari; dac� nu �l d� afar�, Ponta este a�teptat cu demisia, a�a cum a promis.

Vechea gard� din PSD ar putea ie�i astfel c�tig�toare din criza declan�at� de liderul PSD, iar USL s-ar putea destr�ma, dac� actuala conducere a partidului nu g�se�te o solu�ie inteligent� care s� sting� conflictul f�r� pierderi majore.

�ncercarea �efului PSD de a-i trage pe nea�teptate de sub fund fotoliul de pre�edinte al Senatului colegului s�u, Mircea Geoan�, f�r� argumente serioase a redeschis lupta dintre frac�iunile partidului. Rea�ezarea se face, �n func�ie de interesele �i calculele personale, �n mai multe grup�ri: Ion Iliescu �i Adrian N�stase fac echip� �mpreun�, ca �n vremurile bune. �n jurul lor se vor str�nge nemul�umi�ii, inclusiv Marian Vanghelie, gata oric�nd s� se r�zbune pe Victor Ponta, care i-a luat organiza�ia de Bucure�ti. Iliescu �i N�stase nu str�ng r�ndurile pentru a-l ap�ra pe Mircea Geoan� de excluderea din partid cerut� de Ponta pentru nesupunere, ci pentru a demonstra c� PSD e l�sat �n voia sor�ii, c� nimeni nu calculeaz� impactul deciziilor care sunt luate de actuala conducere, c� nu exist� nici o strategie �n afar� de discursul anti-B�sescu �i, mai ales, c� t�n�rul Ponta nu are nici logica necesar� unui �ef de partid, nici flerul care s�-l salveze de momentele complicate; o alt� frac�iune este cea care-l sus�ine pe Victor Ponta �n demersul s�u de eliminare din PSD a �efului Senatului, printre ei �i Viorel Hrebenciuc, artizanul jocurilor subterane, cel care ia decizii de acest fel doar dup� ce num�r� tab�ra c�tig�torilor, dar �i cei care au primit func�ii sau promisiuni; adep�ii lui Mircea Geoan� sunt o alt� categorie, care s-ar alinia al�turi de vechea gard�; mai sunt juc�torii singuratici de genul Miron Mitrea, care-�i negociaz� independent pozi�ia �n func�ie de evolu�ia lucrurilor.

Ion Iliescu �i-a dat seama imediat de eroarea lui Victor Ponta atunci c�nd a decis s�-i ia lui Mircea Geoan� pre�edin�ia Senatului, atr�g�ndu-i aten�ia c� PSD va pierde singura func�ie important� pe care o de�ine �n acest moment. �n acela�i timp, Ponta nu a rezolvat toate necunoscutele ecua�iei pe care vroia s� o fluture �i nu s-a hot�r�t de la �nceput c� vrea s� sacrifice fotoliul de �ef al Senatului, indiferent de consecin�e. Dac� ar fi plecat cu aceast� ipotez� completat� cu explica�ia c� PSD nu c�tig� nimic de pe urma pre�edin�iei Senatului, Victor Ponta ar fi reu�it s�-l ia prin surprindere pe Mircea Geoan�, b�nuit de complicit��i cu puterea. Actualul pre�edinte al PSD nu a �n�eles �ns� c� decapit�rile se preg�tesc la partid pentru a avea succes la public, c� suspansul trebuie controlat, nu construit spontan, �i c� pentru jocurile importante sunt necesare mai multe mut�ri de rezerv�.

Victor Ponta a preluat modelul aplicat de Crin Antonescu �n PNL �i vrea s�-i lichideze r�nd pe r�nd nu doar pe cei predispu�i la �n�elegeri cu adversarul, ci �i pe concuren�ii incomozi. Din telegramele WikiLeaks rezult� c� Geoan� s-a v�zut �n secret cu B�sescu inclusiv �n perioada �n care pre�edintele era suspendat, iar acum planul puterii ar fi s�-l disloce pe �eful Senatului din PSD, iar la plecare s� ia cu el spre b�ncile guvernamentale �nc� 20-30 de parlamentari. �n acest fel, PDL �i UNPR ar avea o majoritate suficient� �i ar sc�pa de preten�iile �i ifosele UDMR. Numai c� Mircea Geoan� a�teapt� s� fie dat afar�, nu vrea s� plece ca un tr�d�tor. Victor Ponta pare dispus s�-i pun� �n aplicare planul, for�eaz� nota �i insist� s�-�i dea demisia dac� nu poate sc�pa de Mircea Geoan�, de�i Ion Iliescu �i spune c� rupturile pot fi fatale, mai ales dac� se produc �nainte de alegeri.

Confruntarea aritmetic� ar putea duce la noi alegeri �n PSD, dorite acum nu doar de adep�ii binomului Iliescu-N�stase, ci �i de pragmaticii pe termen lung, care nu sunt ferici�i cu existen�a USL. Demisia lui Ponta ar demonstra o dat� �n plus c� PSD nu se poate descurca f�r� vechiul nomenklaturist, care la 81 de ani continu� s� dea direc�iile partidului �i care �i va face loc spre v�rf �i fidelului s�u tovar� de drum Adrian N�stase, indiferent c�te dosare mai are de c�rat �n spate

Valoarea medie a pensiilor in Europa - (in Euro)
* Luxemburg (3.000 Euro)
* Norvegia (1760)
* Grecia (1620)
* Danemarca (1411)
* Elvetia (1393)
* Italia (1141)
* Franta (1108)
* Islanda (1046)
* Suedia (1060)
* Finlanda (1050)
* Austria (1026)
* Spania (877)
* Belgia (847)
* Germania (791)
* Malta (615)
* Slovenia (604)
* M. Britanie (460)
* Polonia (437)
* Cehia (390)
* Portugalia (354)
* Ungaria (332)
* Croatia (321)
* Estonia (288)
* Letonia (258)
* Lituania (220)
* ROMANIA (177)
* Bosnia (171)
* Bulgaria (145)
* Albania (55)

Fara COMENTARII.

SAU AR TREBUI ?

Te miri ca nemtii sunt suparati pe greci care au o pensie medie peste
cea a elvetienilor (!), de doua ori mai mare decat a germanilor, sau
de peste trei ori mai mare decat a britanicilor etc. ?















Delete ReplyReply ForwardSpamMovePrint Actions NextPrevious

NOTA DE LA DIRECTORUL GENERAL NOTA de la Directorul General catre Directorii Executivi: "Astazi la ora 11 va fi o eclipsa totala de soare, care va fi observabila timp de doua minute. Avand in vedere ca acesta este un eveniment rar si cu totul deosebit, se permite tuturor angajatilor observarea eclipsei din parcarea firmei intre orele 10:30 si 11:30, unde vom oferi si o scurta explicatie despre dinamica eclipselor. Celor care doresc sa observe eclipsa le vor fi distribuiti ochelari de protectie, la un pret minim." NOTA de la Directorii Executivi catre Directorii de Directie: "Astazi �ntre orele 10:30 si 11:30 toti salariatii se vor intalni in parcare. Va urma o eclipsa totala de soare, care va dispare timp de doua minute. In schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumparand o pereche de ochelari speciali pentru eclipsa. Directorul general va tine o scurta cuvantare, prin care ne va da anumite explicatii. Acest lucru nu se petrece in fiecare zi si este un eveniment foarte important." NOTA de la unul din Directorii de Directie catre Seful de Serviciu: "Azi Directorul General va tine o cuvantare despre eclipsa, timp in care va face sa dispara soarele timp de doua minute. Acesta este un lucru care nu se poate vedea in fiecare zi, asa ca toata lumea sa mearga in parcare incepind de pe la 10, pina pe la 11. In schimbul unei mici sume de bani, veti avea ochelari de protectie." NOTA de la Seful de Serviciu catre Seful de Birou: "Vreo 10 sau 11 persoane sa mearga in parcare, unde Directorul General va tine o eclipsa de soare timp de doua minu te. Acest lucru n-o sa se intimple in fiecare zi si cei care iesiti sa aveti niste bani pregatiti, pentru ca o sa va coste. Si sa aveti ochelarii cu voi." Seful de Birou catre angajati: "Cativa dintre cei care poarta ochelari, sa mearga in parcare, ca sa vada cum dispare Directorul General timp de doua minute. Daca vreti ca asta sa se intample zilnic, trebuie sa strangem niste bani !"

Sondaj IMAS: USL- 42%, PDL 28%
Autor: Marius Vulpe

Cel mai recent sondaj IMAS care urmeaza a fi dat publicita�ii in curand crediteaza PDL cu 28% din inten�iile de vot ale electoratului, in timp ce USL ar scadea la 42%, a sus�inut recent sociologul Alin Teodorescu, in cadrul unei interven�ii televizate la Realitatea TV.

Sursa: AGERPRESContactat de "Evenimentul zilei", Teodorescu a explicat ca ace�ti indici sunt valabili numai pentru romanii care se vor prezenta la urne, nu pentru intreaga masa a alegatorilor cu drept de vot.
"In ceea ce prive�te inten�ia de vot a popula�iei cu acest drept, adica 18 milioane de alegatori, acolo USL are 52%, iar PDL 17%. Cand calculezi insa pe prezen�a celor care cel mai probabil vor veni �i la urne, adica 10 milioane, atunci diferen�a scade- 42% la 28%", a explicat Alin Teodorescu.
Intrebat de ce PDL sta mai bine in randurile alegatorilor care vor sa voteze, sociologul a facut trimitere la bazinul electoral al acestui partid, nucleul de 3 milioane de alegatori, considerat amai motivat sa-�i apere �ansele la viitoarele alegeri printr-un absenteism mai scazut decat cel al USL.

El a precizat ca au existat astfel de precedente: fostul pre�edinte Ion Iliescu avea un electorat stabil de 4 milioane de alegatori, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, de 2 milioane: cre�tea prezen�a romanilor la vot la 12 milioane, scadea PRM �i C.V. Tudor la 12%, scadea prezen�a la 9 milioane la nivel na�ional, PRM ajungea la 22 %

t

Statul social,statul bunastarii sau statul asistential:Iluzii desarte
Cristian Paun
Statul �asisten�ial� sau �social� i�i are originile in ini�iativele propuse in Germania pe vremea lui Bismark. Ideea de asisten�a �i protec�ie sociala s-a rafinat apoi in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ca reac�ie sau alternativa la statul in razboi (�warfare state�). In prezent se cunosc trei tipuri majore de abordari in aceasta privin�a: (1) statul asisten�ial bazat pe stabilirea unor reguli clare de acordare a ajutoarelor sociale �i pe o birocra�ie foarte mare menita sa controleze �i sa coordoneze un astfel de sistem; (2) statul asisten�ial in care regulile sunt mai generale �i birocra�ia mai mica (modelul nordic european), fiind suficient sa indepline�ti ni�te criterii minimale pentru a te incadra intr-o anumita clasa de ajutor primit de la stat �i (3) statul asisten�ial care asigura un minim garantat de avantaje sociale ca o componenta a ceta�eniei �i a drepturilor derivate din aceasta (modelul anglo-saxon).
Neosociali�tii nu mai �tiu ce sa faca pentru a da o justificare virtu�iilor interven�iei statului, fara prea mare succes, in mijlocul turmei �ticaloase� de oameni. Conform defini�iei furnizate de ni�te academici sociali�ti de origine germana (Arne Heise ar fi unul dintre ei) din a caror �opere� razbate un interven�ionism mai ceva ca cel pe care l-a cunoscut economia planificata sovietica, statul social este acel stat care ne ofera protec�ie impotriva a 5 riscuri: batranetea, boala, somajul, accidentarea si saracia. Statul bunastarii, in opinia acestor sociali�ti, ar fi acel stat care, pe langa cele cinci riscuri de mai sus, instaureaza �actiunea legitimata democratic la nivel macro- si microsocietal pentru realizarea unei societati incluzive si participative� (citat din aceasta sursa). Evident ca neosociali�tii nici nu vor sa mai auda de statul asisten�ial care este perimat ca �i concept (continua sa inventeze noi concepte care in fond inseamna acela�i lucru).
Toate aceste concepte sunt praf in ochi �i lipsite de cel mai elementar fundament economic, juridic, social din urmatoarele motive:
1. Atat defini�ia statului social cat �i defini�ia statului bunastarii se bazeaza pe o lista de �riscuri� scoase absolut arbitrar dintr-o palarie mare de riscuri cu care se confrunta un om pe parcursul vie�ii sale. Nu exista nici un argument solid la ace�ti sociali�ti care sa ne justifice noua de ce in lista nu mai pot intra �i alte riscuri la fel de grave pentru noi: riscul de a nu-�i gasi perechea potrivita in via�a, riscul de a nu avea copii etc. Mai mult, nu prea e clara distinc�ia fa�a de statul asisten�ial care se ocupa �i el de acelea�i probleme. Nu se in�elege prea clar din aceste defini�ii nici rolul statului in materie de educa�ie.
2. Statul bunastarii sufera de o problema in plus pentru ca introduce in discu�ie ideea de �societate incluziva� �i �participativa�. Cei doi termeni sunt la fel de subiectivi �i arbitrari. Ceea ce ar fi incluziv �i participativ pentru Romania s-ar putea sa nu fie la fel �i pentru Groenlanda (unde izolarea naturala e mai mare). In plus, nu to�i indivizii sunt la fel de incluzivi �i participativi intr-o societate (poate unii chiar nu doresc sa faca acest lucru).
3. Problema grava este ca statul bunastarii inseamna interven�ie cu for�a pe proprietatea noastra, agresiune fara opreli�ti din partea unora in favoarea altora. Atunci cand poate ai doar o paine pe masa �i de aceasta paine depinde fundamental existen�a ta �i a familiei tale (ob�inuta cu truda personala), statul bunastarii poate intra cu for�a peste tine in casa �i i�i poate lua aceasta paine din fa�a obligandu-te sa fii �incluziv� �i �participativ� (fereasca Sfantul sa ridica�i tonul sau pumnul);
4. Incluziunea �i participa�iunea ac�ioneaza intotdeauna intr-un singur sens, de cele mai multe ori cel dorit de stat. Sociali�tii nu mai prididesc sa ne vorbeasca despre nevoia de a fi solidar social insa trec cu vederea faptul ca ea ar trebui sa ac�ioneze in dublu sens (ce mult ne dorim ca atunci cand trudim din greu pentru ni�te banu�i cel cu care suntem for�a�i sa fim solidari social sa vina sa ne aduca macar un pahar cu apa).
5. Problema fundamentala a statului social / bunastarii / asisten�ial ramane aceea ca nu exista nici o garan�ie ca riscurile de care ne vorbesc toate aceste �concepte� ar fi mai bine acoperite de catre stat �i nu de fiecare dintre noi in parte. Cand ne promoveaza binefacerile acestor sisteme etatiste, sociali�tii nu prea au argumente sa raspunda de ce nu ar fi mai bine sa il lasam pe individ sa se ocupe singur de batrane�ea sa, bunastarea sa, sanatatea sa. In fapt, intotdeauna interpunerea statului in rela�iile inter-umane s-a transformat natural intr-o birocra�ie sufocanta (nevoia de a-l controla pe celalat birocrat pentru a vedea ca face lucrurile bine) �i intr-o corup�ie de necontrolat. Serviciile sociale administrate de stat au fost �i vor ramane intotdeauna mai greoaie, mai scumpe �i mai proaste din punct de vedere calitativ. Incetul cu incetul, statul ne-a demonstrat ca este incapabil sa se ocupe corespunzator de copii, de batrani, de sanatate, de educa�ie. Iar daca o face, o face cu costuri imense care au ridicat datoria publica la maxime istorice. Istoria moderna demonstreaza fara putin�a de tagada cat de ineficiente sunt interven�iile statului inclusiv in zona serviciilor sociale. Atata timp cat serviciile sociale de stat sunt percepute cu for�a din bunastarea noastra cel care le administreaza va avea un imens hazard moral. De aceea este fals sa credem ca statul se comporta ca un asigurator privat pe care voluntar il caut in pia�a (iar daca nu il caut da faliment). Lipsa de faliment al statului social a facut ca proiectele acestuia sa devina lipsite de orice noima economica �i sa nu mai �ina cont de resursele existente.
6. Statul social / statul bunastarii produc modificari esen�iale in societate care sunt mult mai haotice decat ar fi lipsa lor din via�a noastra. Pentru ca foarte mul�i credem in ce poate �i cat poate face statul pentru noi, ajungem sa nu mai facem copii (doar are grija statul la batrane�e de noi), ajungem sa nu ne mai intemeiem familii, sa traim clipa �i momentul fara a acumula prea mult �i consumand totul intr-o maniera egoista. Prezen�a statului social in via�a noastra ne altereaza complet responsabilitatea individuala pentru tot ceea ce intreprindem. Ajungem sa vanam stimulentele statului, sa traim pentru ele �i sa uitam de unde poate veni cu adevarat bunastarea noastra. Ajungem sa iubim traiul pe spinarea altuia �i sa ne dam unii in cap altora pentru a ne apara dreptul de a fi asista�i de stat.
7. O alta inep�ie a sociali�tilor ar fi ca �statul bunastarii este favorabil economiei de piata, nu si societatii de piata, adica a aplicarii regulii profitului economic in toate ariile care produc bunuri publice� (citat de aici). Trebuie obligatoriu sa existe astfel de calcule pentru ca altfel sco�i interven�ia statului in afara resurselor existente. Tocmai acest gen de abordare a adus in stare de faliment majoritatea �arilor dezvoltate. Serviciile publice au ajuns sa fie produse fara ca cineva sa faca un calcul �i sa vada daca nu cumva ele ar putea fi produse cu costuri mult mai mici de pia�a libera. Daca nu folosim un criteriu economic intr-o lume in care resursele SUNT LIMITATE vom ajunge foarte curand (deja se intampla) ca interven�ia statului sa ne coste aproape totul (nu e intamplator faptul ca romanii platesc cam 80% din veniturile lor unui stat care ii trateaza cu spatele).
Pentru a argumenta de ce este falimentara ideea de stat asisten�ial am sa pornesc de la urmatorul exemplu simplu �i clar: sa presupunem ca intr-un sat (regiune sau �ara) exista doar 4 categorii de familii � cele care ob�in anual 1 sac de grau, cele care ob�in anual 2 saci de grau, cele care ob�in anual 3 saci de grau �i cele care ob�in anual 4 saci de grau. Din cauza unor ani de seceta cei mai mul�i intra in primele doua categorii. Fiind majoritari cei cu 1 sac �i 2 saci / familie vor vota o lege de protec�ie sociala prin care sa fie taxate familiile cu mai mult de 2 saci / familie �i din taxare sa se transfere ace�ti saci catre cei cu mai pu�in de 2 saci care sunt incadra�i in categoria de saraci �i �trebuie� proteja�i.
Efectele pe care le are o astfel de masura sunt:
1. In primul rand masura este complet imorala, injusta �i este un FURT din proprietatea celor cu 3 saci sau 4 saci pe familie care astfel se vad OBLIGA�I de stat (comunitate) sa cedeze for�at o parte din bunastarea lor. Aceasta haiducie a statului asisten�ial bine aparata de cei care o practica nu este cu nimic mai prejos de cel mai ordinar furt.
2. Cei care acum au 2 saci / familie vor primi 1 sac de la cei care au 3 saci / familie. Cei cu 3 saci vor deveni �saraci� �i cei cu 2 saci vor deveni �boga�i�. In acest caz, IMEDIAT va trebui realizata o opera�iune de sens contrar care poate sa fie rulata la infinit (un sac plimbat permanent intre cei cu 2 saci �i cei cu 3 saci). Statul asisten�ial inseamna HAOS total in economie prin aceasta redistribuire de bunastare procedata absolut arbitrar. Argumentul sociali�tilor ar fi ca niciodata statul nu ne va lua atat de mult din bunastarea noastra pentru protec�ia sociala. Complet gre�it daca stam sa ne uitam la cat ne costa cu adevarat factura statului social (80% din veniturile noastre lunare se duc pe taxe �i impozite catre stat din care sunt platite toate serviciile sociale �i costurile cu administrarea, controlul �i apararea sistemului). Sidera�i �i vraji�i complet de imaginea idilica a statului care ne ofera protec�ie, nu mai avem ochi pentru a vedea aceasta factura a unora care mimeaza protec�ia sociala.
3. In momentul in care se pune la punct un astfel de sistem de asisten�a sociala vor trebui create structuri ale comunita�ii (statului) care sa mearga la cei cu mai mult de 2 saci / familie, sa ia cu japca ace�ti saci, sa ii depoziteze �i apoi sa ii distribuie �echitabil� in baza regulilor. Tot aceste structuri vor trebui sa rezolve eventuale litigii �i certuri generate de redistribu�ie. Aceste structuri nu vor lucra pe gratis �i vor lua din sacii atat a celor asista�i cat �i a celor care platesc pentru asisten�a sociala. Deoarece cei care lucreaza pentru aceste structuri nu au nici un interes direct la nivel de asista�i �i contribuabili vor deveni foarte rapid coruptibili �i vor incerca sa expandeze cat mai mult �serviciile de asisten�a sociala� pentru a ca�tiga cat mai mul�i saci din pozi�ia de administratori ai sistemului. Aceasta corup�ie (sau prezum�ia existenta) va alimenta birocra�ia sistemului prin introducerea de noi nivele de control (cei care distribuie sacii trebuie controla�i, apoi cei care controleaza trebuie �i el la randul lor controla�i �.a.m.d.). Se ajunge foarte rapid la un sistem sufocant pentru cei care sunt �boga�i� �i care au puterea �i inzestrarea necesara pentru a fi �boga�i� (creativitate mai multa, energie �i determinare mai mare pentru a performa).
4. In momentul in care cel asistat va primi gratuit, fara un efort prea mare �i prin for�a un sac de familie va observa cat de u�or poate face acest lucru �i va refuza pe viitor orice oportunitate de a produce prin eforturile sale un sac in plus. Asista�ii sociali vor refuza in masa prosperitatea pe care le-o ofera pia�a libera �i vor cauta sa fuga de responsabilitate �i de efort. Vor deveni aparatori inver�una�i ai unui sistem nedrept pentru cei de la care se iau cu japca ace�ti saci �i nu se vor da inapoi de la a min�i, in�ela �i propovadui virtu�iile sistemului public de asisten�a �i protec�ie sociala.
5. Asisten�a sociala devine foarte profitabila pentru unii (administratorii sistemului, asista�ii) �i foarte costisitoare pentru al�ii creand stimulentele necesare ca unii (cei de la care se ia) sa sara in barca altora (cei care administreaza sau primesc aceste ajutoare). Cu fiecare nou serviciu de asisten�a sociala �i fiecare cost suplimentar introdus, o parte din economia reala devine amorfa �i lipsita de via�a. Economia va fi incapabila sa mai sus�ina cu resursele sale limitate fanteziile celor din spatele statului social. In loc sa redistribuie bunastare (a�a cum lasa sa se in�eleaga), statul asisten�ial distribuie saracie �i uniformizeaza veniturile pe criterii care nu au nici o legatura cu performan�a, competitivitatea sau valoarea. Statul asisten�ial inverseaza nedrept valorile in societate, premiind pe cei care nu merita �i falimentand pe cei care inca mai au curajul sa ri�te.
Neosocialistul nu ezita sa promoveze un sistem social bazat pe control �i imixtiune in proprietatea �i intimitatea noastra pretinzand ca �tie el mai bine ce e mai bine pentru noi. Acest lucru este complet impotriva firii �i anuleaza ceea ce ne define�te ca fiin�e umane inteligente mai presus de animale �i plante: liberul arbitru �i con�tiin�a de sine. Neosociali�tii evita sistematic sa clarifice in dezbaterile lor rolul de agresor al statului in aceasta alocare de resurse care atenteaza fara vreo logica la bunastarea noastra pentru a crea o �bunastare medie� �i o �egalitate de �ansa in�eleasa gre�it drept egalitate de rezultate intre indivizi dota�i inegal de la natura�. In final, in loc sa avem bunastare de pe urma interven�iei statului (de orice tip ar fi el), ajungem sa fim la fel de saraci cu to�ii �i datori vandu�i pe durata a catorva genera�ii. (In)Con�tien�i ca pot produce cantita�i infinite de bani (aparent fara costuri de productie prea mari si niciodata platite de producatorii de bani), guvernan�ii moderni au trecut la protec�ie sociala pe scara larga care in final va duce tot spre saracie datorita infla�iei �i haosului monetar creat. Rezultatul ac�iunii �statului protector� este cat se poate de clar: o lume mai trista, mai nesigura, mai saraca �i mai plina de minciuna. O lume in care tot timpul unii ca�tiga �i al�ii pierd pe nedrept. O lume divizata intre imboga�i�ii prin for�a legii �i puterea statului �i una tot mai saracita �i tot mai lipsita de motiva�ia de a ac�iona pentru a se salva. O lume in care sociali�tii, etati�tii, interven�ioni�tii de tot felul nu mai prididesc sa infiereze pe �ticalo�ii� care inca se mai incapa�aneaza sa mai produca ceva dar de care nu se sfiesc sa se aga�e ciorchine pentru a ie�i la liman.

Rușii �și bag� din nou coada �n suspendarea lui B�sescu

Scris de Dan Badea


Tema aberant� a suspend�rii președintelui Traian B�sescu a atras deja atenția �prietenilor� de la Moscova care pun și ei um�rul, al�turi de mafia PNL-PSD-PC, la aceast� lucrare anti-rom�neasc�. Relansarea scandalului �nchisorilor secrete ale CIA, anunțat� ieri de un cotidian central, nu este altceva dec�t o re�nc�lzire a vechii povești care a mai ținut pagina �nt�i a ziarelor, și a f�cut agenda public� a comitetelor și comițiilor controlate de ruși și de rusofilii de pretutindeni. Implicarea rușilor �n aceast� mizerabil� operațiune de intoxicare este cu at�t mai evident� cu c�t nu se face pe c�ile diplomatice obișnuite, ci pe cele subterane, ale cozilor de topor din Uniunea European�. Jurnaliști ai postului public de televiziune al Germaniei, ZDF, ar fi descoperit, cic�, existența unei �nchisori secrete a CIA �n Rom�nia. Sediul acelui presupus loc de detenție al teroriștilor ar fi fost, se spune, �n cl�direa care ad�postește Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) din Sectorul 1 București, strada Mureș nr.4. Lansarea unei asemenea ipoteze, dup� ce Rom�nia a negat existența oric�rui centru de detenție pe teritoriul ț�rii, este cel puțin o glum� proast�, dac� ne g�ndim c� e cel puțin absurd s� ascunzi un lucru acolo unde te aștepți s� fie c�utat de oricine. Dup� mintea �c�ut�torilor de centre CIA�, ele nu pot fi g�site dec�t laolalt� cu celelalte secrete ale unei ț�ri, adic� la mama sau la ornissul lor. Nu știu cum se cheam� ornissul polonez, dar pe al nostru chiar așa �l cheam�. ORNISS. Prin urmare, acolo trebuie s� fie �nchisorile CIA, și-au zis rusofilii de pretutindeni. Așa se face c�, afl�m, echipa de jurnaliști intelligenci (de la intelligence, nu de la latinescul intelligens) de la ZDF a pus degetul pe sediul ORNISS și se preg�tește chiar s� realizeze un reportaj despre cum au fost r�stigniți teroriștii pe meleagurile lui Dracula, rolul vampirului carpatin fiind luat de nesuferitul de Traian B�sescu.
Personal, c�nd am aflat c� nemțo-rușii de la Berlin i-au descoperit pe �teroriști� �n sediul ORNISS, m-am g�ndit automat la bietul Marius Oprea, fost mare consilier prezidențial pe vremea lui Constantinescu și consilier guvernamental pe vremea lui T�riceanu, cel pentru care angajații ORNISS au acționat ca niște adev�rați �teroriști� dac� și-au permis s�-i interzic� accesul la informații clasificate secret de stat, din motive doar de el și de SRI știute, excluz�nd dintre acestea unele motive aberante cum c� ar fi fost un bețiv ordinar, sau, mai r�u, c� ar fi traficat ca la piaț� documente sau informații secrete pe relația Germania, Marea Britanie sau, doamne ferește!, Israel. Nu, lui Oprea, a c�rui nevast� lucreaz� total �nt�mpl�tor �n țara jurnaliștilor intelligenci, ORNISS-ul i-a interzis accesul la documentele clasificate din porniri ucigașe, la fel ca ale agenților CIA care n-au mai g�sit, cu excepția sediului de la București al ORNISS, alte locuri pe planet� unde s�-și interogheze �clienții�. Scenariul filmului nemțesc care se pune la cale este scris deja iar el servește de minune planurilor m�moase ale Maicii Rusia, cea care vegheaz� de ani buni, ca s� nu zic de secole, la cumințenia p�m�ntului rom�nesc. Cine are interes ca relațiile Rom�niei cu Uniunea European� s� fie mereu puse la grea �ncercare, prin invocarea provocatoare a relației speciale cu SUA și, aici, prin prezentarea unor invenții greu de digerat chiar și de cei care le lanseaz�? R�spunsul l-a dat recent chiar fostul șef al SIE, Ioan Talpeș, care și-a pus aceleași �ntreb�ri la �nceputul anului, atunci c�nd diversiunea cu �nchisorile CIA a fost readus� �n atenția public�. �Cine ar fi interesat s� discute despre o Rom�nie prizonier� Washingtonului, care ajunge la cele mai blamabile forme de colaborare? Ceva deranjeaz� și anume c� aceste dou� ț�ri (Rom�nia și Polonia) sunt aliați firești ai SUA. Pe cine ar putea deranja chestiunea asta? Nu pot s� exclud sub nici o form� Rusia. S-a v�zut pe parcursul ultimului deceniu c�t� opoziție faț� de Occident și de NATO a fost din partea Rusiei. Exist� cineva la Moscova care consider� și la ora actual� c� Rom�nia nu face parte din bagajul de negociere cu Occidentul" � a spus fostul șef al SIE. Dac� �n spate e Rusia, atunci de ce m�ciucile sunt nemțești? De ce nu apare informația asta �n Izvestia, ci �n Pravda lui Patriciu? Sau de ce reportajul cu �nchisoarea de la ORNISS este f�cut de nemți și nu de ruși? Pentru c�, ast�zi, e greu s� mai deosebești care este capul și care scula. Dup� ce fostul cancelar german Gerhard Schroder a fost trecut pe statul de plat� al Gazprom, deci partener de afaceri cu Putin, iar apoi presedintele consiliului de supraveghere al proiectului gazoductului North Stream, lucrurile au devenit clare. Nemții pot fi prelungirea rușilor pe varianta energetic� și nu numai. Am dezv�luit zilele trecute, �n articolul despre Bogdan Buz�ianu și relațiile lui de tip mafiot pe direcția Rusia, Elveția, sau Zambia, cum un cet�țean german membru �n board-ul Lukoil Rusia, este membru �n Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. E ca și c�nd unul dintre șefii de la Coca-Cola ar fi �n board-ul de la Pepsi. Individul se numește Mark Mobius și este președintele Fondului Franklin Tempeton Investments, cel care administreaz� Fondul Proprietatea (FP) și are, astfel, informații privilegiate din societ�țile din domeniul energetic și nu numai la care FP deține pachete de acțiuni. Așadar, nemți care lucreaz� pentru ruși, exist� la cel mai �nalt nivel, pentru c� nu știu dac� peste funcția, sau gradul, de cancelar mai exist� altceva dec�t gradul de Putin, iar agenții sunt cu at�t mai puternici cu c�t au mai mulți/multe putini �n spate.
Revenind la tema suspend�rii președintelui ales al Rom�niei, ne amintim c� �n 2007, atunci c�nd conț�ranul lui Buz�ianul, adic� elvețianul Dick Marty, preg�tea un raport �n care declara cu inconștienț� c� �n Rom�nia și Polonia ar fi existat �nchisori secrete ale CIA, liderii mafiei PNL-PSD-PC primiser� �n c�teva r�nduri vizita trimisului Moscovei, masonul kaghebist Alexandr Kondiakov, pentru bunul mers al operațiunii de suspendare a Președintelui B�sescu. Lovitura de stat imaginat� atunci de V�ntu, Voiculescu, Geoan�, Antonescu și kamarilla, n-a reușit. Deși s-au folosit toate oștile lui V�ntu și ale turn�torului ordinar Voiculescu, ele n-au putut s�-i suspende lui B�sescu nici m�car permisul de circulație.
Recent, cu ocazia discursului ex-Regelui Mihai �n Parlamentul Rom�niei, purtat de c�p�stru �n fața nației, rușii au reacționat din nou. Ei au transmis, prin Izvestia, un nou mesaj agenților de la București concentrați �n troica PNL-PSD-PC. Discursul ținut �n Parlamentul ț�rii de fostul rege al Rom�niei, Mihai I, poate deveni �nceputul unei noi etape �n politica de stat, au spus rușii. Mai mult, au afirmat ei, printr-un intermediar, �Mihai se poate folosi de autoritatea lui s� cear� forțelor de opoziție s� formeze o coaliție �mpotriva lui B�sescu�. Cum coaliția anti-B�sescu este format� și lucreaz� cu motoarele duduind �nc� din 2005, afirmația de mai sus nu poate fi dec�t un mesaj codificat pe care doar Crin și Ponta �l pot descifra. El poate s� �nsemne orice. Chiar și c� �n sediul ORNISS se ascund teroriștii CIA.

� Geoan� le scrie "prietenilor din PSD": Ne vom mai �nt�lni pe drumul nostru

Fostul pre�edinte al PSD Mircea Geoan� a adresat o scrisoare membrilor PSD, �n care critic� actuala conducere a forma�iunii �i �i asigur� pe "prietenii" s�i din partid c� "valoarea �i calitatea omenilor nu poate fi umbrit�", ad�ug�nd: "V� asigur c� ne vom mai �nt�lni pe drumul nostru politic".

"Este un moment greu �i dureros pentru mine, �i pentru noi to�i, membri, simpatizan�i �i votan�i PSD. Am condus cu bun�-credin�� acest partid timp de cinci ani de zile, av�nd cel mai lung mandat de pre�edinte al PSD, r�stimp �n care am fost �n fruntea partidului �n nu mai pu�in de �ase campanii electorale, �n care �tim cu to�ii c�t de greu ne-a fost. Am reu�it s� �in unit acest mare partid. Acest lucru nu a fost �ntotdeauna u�or, dar am tras mereu n�dejde �i for�� din credin�a c� uni�i suntem puternici, iar dezbina�i suntem slabi. Am pus unitatea partidului �nainte de orice pentru c� am �n�eles c� puterea unui partid at�t de mare precum PSD este dat� de solidaritatea membrilor s�i", scrie Geoan�.

El afirm� c� a democratizat �i descentralizat partidul
Am considerat �i continui s� consider c� partidul nu este al liderului, ci al bazei noastre de militan�i �i de ale�i locali, de tineri �i de b�tr�ni, de b�rba�i �i de femei, uni�i �n idealul nostru social-democrat. Aceast� baz� este cea care asigur� de fiecare dat�, an de an, campanie electoral� de campanie electoral�, alegeri de alegeri, for�a cu care se prezint� partidul �n fa�a electoratului. Aceast� baz� este cea care ofer� liderilor partidului legitimitate �i for�� �n negocierile politice. Sunt convins c� a�i urm�rit, cu dezam�gire �i m�hnire �ntreaga suit� nefericit� de evenimente care au condus la decizia ru�inoas� din Comitetul Executiv Na�ional. Pentru prima dat� �n ultimii cinci ani de zile, destinul PSD nu mai este �n m�inile membrilor s�i. Pentru prima dat� �n ultimii cinci ani de zile, conducerea partidului s-a rupt de aceast� baz� larg� de partid, din motive pe care nu le cunosc. Nu am c�utat �i nu am provocat m�surile nestatutare, ilegale �i nedrepte care au fost luate �mpotriva mea. Nu m-am a�teptat �i nu am provocat �n niciun fel o confruntare de o asemenea amploare", scrie Geoan�.
El sus�ine c� adev�rata m�sur� a valorii unei conduceri de partid este dat� de modul �n care se comport� atunci c�nd se confrunt� cu o criz�.

"Actuala conducere a partidului a a creat aceast� criz�, pentru ca tot ei s� ias� din aceast� situa�ie, f�c�nd r�u �n mod iremediabil reputa�iei partidului, democra�iei interne �i valorilor pe care le �mp�t�e�te fiecare membru �i simpatizant PSD. Am dorit s� pun �n discu�ie calea gre�it� pe care a apucat-o partidul, �ns� �n loc de o discu�ie serioas� �i responsabil�, am fost chemat s� asist la propria execu�ie politic�. Adev�rul este c�, f�r� o schimbare urgent� de direc�ie �i de conducere, risc�m un alt ciclu de opozi�ie, care poate pune sub semnul �ntreb�rii existen�a celui mai mare partid al Rom�niei ultimilor 20 ani", adaug� Geoan�.

Potrivit acestuia, rom�nii nu au cum s� priveasc� cu �ncredere c�tre un partid care e�ueaz� �n efortul de a articula coerent o alternativ�, care sanc�ioneaz� delictul de opinie, care nu pre�uie�te unitatea membrilor s�i �i care este oric�nd dispus s� se debaraseze de campionii s�i electorali.
"Membrii de partid nu au cum s� aib� �ncredere �ntr-o conducere care negociaz� defectuos destinele zecilor de mii de membri activi ai partidului, doar pentru ca unii dintre a�a-zi�ii lideri s� aib� func�iile asigurate. Ast�zi, PSD vorbe�te prea pu�in pentru oameni de st�nga �i membrii de partid �i prea mult despre liderii s�i �i despre aspira�iile acestora. �n tot acest timp, oameni valoro�i pleac� din partid. Dou� genera�ii de lideri ai acestui partid sunt puse �n parantez�, pentru confortul unei noi genera�ii care consider� c�, dac� este la un moment �n fruntea partidului, atunci totul i se cuvine, iar membrii nu trebuie consulta�i, ci doar �n�tiin�a�i", afirm� Geoan�.

El spune c� rom�nii a�teapt� de la noi solu�ii la problemele lor, nu scandal �i circ politic
"Dragi prieteni, v� asigur c� voi r�m�ne fidel valorilor noastre. V� asigur c� ne vom mai �nt�lni pe drumul nostru politic. V� asigur c� valoarea �i calitatea omenilor nu poate fi umbrit� indiferent c�t de negre sunt momentele prin care trece partidul �i indiferent c�t de injuste sunt deciziile conducerii partidului. Rom�nii a�teapt� de la noi solu�ii la problemele lor, nu scandal �i circ politic. Nu a�a vom putea �nfr�nge o putere care trebuie s� plece. Nu prin cedarea pentru orgolii copil�re�ti a celei de-a doua func�ie �n stat adversarilor no�tri ne vom putea bate cu aceast� putere. �n loc s� fim mai puternici �i mai uni�i, azi suntem mai slabi �i mai dezbina�i dec�t oric�nd. Dac� v� place cum merge ast�zi partidul, dac� v� place cum se comport� liderii no�tri, l�sa�i lucrurile a�a cum sunt. Dar dac� nu v� plac toate aceste lucruri, ridica�i-v� vocea, exprima�i-v� opinia, ar�ta�i calea care trebuie urmat�, acum. M�ine va fi prea t�rziu. De�i alungat din casa noastr�, �n fapt nu am plecat din partid. Sunt �i voi r�m�ne al�turi de voi. E doar o problem� de timp p�n� c�nd destinele noastre se vor re�nt�lni. Cu prietenie �i recuno�tin��, Mircea Geoan�", se arat� �n �ncheierea scrisorii lui Geoan�.

marelui JUCATOR ia intrat un spin in fund si a inceput sa se vaiete de cum a fost INVINS de Baietii Destepti sa auzi si sa nu crezi : adica el, un iscusit JUCATOR sa fie invins de niste golanasi ,nu pot sa cred?! mai ales ca si el e face parte din gasca lor ! adica, cum sa-l faca ei pe el ? nuuuu se poate ! ia zi, Mosule, cume ? ia lamureste-o si pe asta ! si cind termini, explic-o p'aia cu paguba de Milioane de euro, gasita la Min. Transporturilor de expertii astia veniti de nush unde si care au luat toate ministerele la rind , din 90 pina acum !

De la: 9am249382, la data 2011-11-25 15:10:59marelui JUCATOR ia intrat un spin in fund si a inceput sa se vaiete de cum a fost INVINS de Baietii Destepti sa auzi si sa nu crezi : adica el, un iscusit JUCATOR sa fie invins de niste golanasi ,nu pot sa cred?! mai ales ca si el e face parte din gasca lor ! adica, cum sa-l faca ei pe el ? nuuuu se poate ! ia zi, Mosule, cume ? ia lamureste-o si pe asta ! si cind termini, explic-o p'aia cu paguba de Milioane de euro, gasita la Min. Transporturilor de expertii astia veniti de nush unde si care au luat toate ministerele la rind , din 90 pina acum !

�l va proteja presedintele pe Basescu?
Ei, acum c-a trecut perioada de instalare a noilor conducatori, au trecut si sarbatorile, a venit timpul sa ne reapucam de munca. Cum guvernantii n-au apucat �nca sa dea masura priceperii sau nepriceperii ce-ati zice sa ne ocupam putin de presedintele Traian Basescu, care este �ntr-o situatie ce mi-a adus aminte de doua cazuri: cel al presedintelui George Bush (sr.) si de cel al regelui Spaniei. Ce legatura au cele doua cazuri cu prefectura? Nici una, dar sunt strans legate de... Presedintia Romaniei! Sa vedem concret despre ce e vorba.
Pe vremea cand Bush batranul era presedinte, posturile de radio care ne �denigrau� tara (doar nu era sa zica Radio Bucuresti, ca poate ni se urca democratia la cap) au relatat ca unul dintre fiii presedintelui (nu-mi mai aduc aminte care, important e ca era fiul presedintelui) era suspectat ca a facut oaresice manareli bancare. Iar procurorii lor, nefiind la fel de �respectuosi� ca ai nostri, l-au si luat la interogatorii. Presa americana, luandu-si �n serios menirea de a IV-a putere �n stat si caine de paza al democratiei, nu numai ca n-a tacut, dar chiar l-a �ntrebat pe presedinte ce parere are? Iar presedintele, om nu numai cu frica de legile divine ci si de cele pamantesti, a raspuns: �Ca parinte mi se rupe inima, dar ca presedinte nu pot zice decat sa continue ancheta!� Ce tata denaturat, dupa standardele romanesti, nu?!
Dar stiti ca nu e singurul? La fel e si regele Spaniei, Juan Carlos. O profesoara universitara din Spania mi-a povestit acum cativa ani ca la facultatea unde preda era studenta si copila regelui. Numai ca se pare ca nu s-a straduit prea tare si a ramas cu o restanta. Grav destul ca taticul nu a prevenit asa ceva, dar calvarul tinerei nu s-a oprit aici. Regele a primit un telefon de la facultate prin care a fost anuntat ca, �n conformitate cu regulamentul facultatii, osul domnesc trebuia sa fie trecut pe o lista publica alaturi de ceilalti restantieri. Ce credeti c-a facut regele? Nimic! Adica a zis sa fie trecuta daca n-a �nvatat! Doamne, ce lume e aceea �n care nu mai exista valorile �sfinte� ale nepotismului?! O lume mai dreapta, normal.
Si acum sa revenim �n lumea noastra reala, unde nepotismul este una dintre principalele �valori� care ghideaza societatea. Iar daca tot ne-am �ntors acasa, de ce ne amintim? De promisiunea presedintelui ca va actiona pentru �ntarirea institutiilor astfel �ncat acestea sa-si �ndeplineasca atributiile fara nici un amestec din afara. Se pare ca presedintele Traian Basescu va trebui sa-si probeze vorbele foarte curand. Pentru ca pe rol este un dosar care-l are ca principal inculpat pe Traian Basescu. Nu presedintele, ci fostul ministru al Transporturilor. Ce-i ramane presedintelui de facut? Ceea ce-a facut si Traian Basescu pe vremea cand era parlamentar si a fost anchetat �n acelasi dosar, sa se puna la dispozitia justitiei. Si, cine stie, poate de data aceasta justitia va reusi, o data pentru totdeauna, sa solutioneze acest dosar! Altfel, peste 5 ani ne putem trezi ca Traian Basescu este chemat iar din campania electorala ca sa dea cu subsemnatul �n cadrul aceluiasi etern dosar �Flota�.
Florin SILEA

Discursul pre�edintelui Traian B�sescu la conferin�a "Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009

- Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie"

[1]Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a sus�inut, miercuri, 24 iunie, discursul de deschidere �n cadrul conferin�ei �Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 -

Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie�, organizat� la Bucure�ti de Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena. V� prezent�m alocu�iunea sus�inut� de �eful statului:

�Doamnelor �i domnilor,

Felicit Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena pentru organizarea acestei conferin�e. S-a ales o tem� care are o dimensiune strategic� - schimbarea social� �i politicile publice conexe. Remarc abordarea complex� �i nivelul �tiin�ific �nalt al particip�rii interna�ionale - motiv pentru care v� rog s�-mi permite�i s� mul�umesc tuturor celor prezen�i. �n mod deosebit, mul�umesc Funda�iei ERSTE pentru faptul c� a decis ca Rom�nia s� fie �ara gazd� pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Social� al Funda�iei ERSTE. Este o decizie care pe noi rom�nii, ne onoreaz�. V� m�rturisesc faptul c�, pe parcursul preg�tirii mele pentru acest� �nt�lnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinar� propus� participan�ilor. Problematica social� este adus� �n discu�ie pe baza unei platforme de comunicare ce reune�te activi�ti �n domeniul social, deciden�i �n politici publice, exper�i �i oameni de �tiin��, de cultur� �i art�. Este o abordare ce corespunde orient�rii existente la nivelul institu�iilor Uniunii Europene. A�a de exemplu, �n abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar dac� este o activitate care �ine de politicile culturale - este �i un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceast� valen�� i-a conferit-o �i Funda�ia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc s� subliniez importan�a de�inut� de corelarea mai str�ns� �ntre diversele politici publice pentru a se putea ob�ine rezultate notabile �n politicile sociale. Sus�in necesitatea de a multiplica abordarea Funda�iei ERSTE prin proiecte implementate �n Rom�nia �n domeniul politicilor sociale. �n acest scop citez c�teva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura �n calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate �i Inovare:�Cultura, creativitatea �i inovarea sunt vitale pentru competitivitate �i dezvoltarea economiilor �i societ��ilor noastre �i sunt cu at�t mai importante �n vremuri de schimb�ri rapide �i de provoc�ri serioase;�Cultura �i actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor �i normelor la nivelul individului �i al societ��ii �i au impact asupra comportamentului oamenilor �i al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficien�i �ntre grupurile sociale, etnice sau de alt� natur� �n scopul de a accelera societ��ile inclusive �i pot promova ideea de cet��enie european�;�Cultura poate fi un actor important �n abordarea provoc�rilor c�rora trebuie s� le fac� fa�� acum Uniunea European�, �n mod deosebit schimb�rile demografice, coeziunea social�, globalizarea �i dezvoltarea durabil�;�Investi�ia strategic� �n cultur�, ca �i �n industriile culturale �i creative, �n mod special, �n �ntreprinderi Mici �i Mijlocii, este vital� pentru a promova cultura ca atare, precum �i pentru a �nt�ri �n Uniunea European� o societate creativ�, dinamic�, pentru a crea locuri de munc� �i pentru a facilita �ndeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;�Trebuie continuat� explorarea leg�turilor str�nse existente - dar �nc� mult subestimate - dintre cultur�, creativitate, inovare, performan�� economic� �i social�.Iat� c�t de larg� este abordarea culturii, ca element de coeziune social� �i de g�sire a solu�iilor pentru crearea unei societ��i a viitorului.Chiar dac� au trecut 20 de ani de la c�derea comunismului, iar Rom�nia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceast� abordare �n mod corelat �i complementar a politicilor sociale, culturale �i artistice, �tiin�ifice �i de dezvoltare a �ntreprinderii, a mediului de afaceri �i a competitivit��ii, nu este specific� discursului tehnic sau politic �i nici implement�rii de politici publice �n Rom�nia.A� face o subliniere, �n mod deosebit, a faptului c� �n Rom�nia �nc� nu avem, nici �n discursul public, nici �n abordarea real� a politicilor guvernamental� o puternic� pregnan�� a valorilor europene, pe care afirm�m c� le sus�inem. Iar acest lucru va trebui s� �l con�tientiz�m �i s� �l corect�m pentru a deveni una dintre ��rile pilon ale Uniunii Europene. Rom�nia este, totu�i, a �aptea �ar�, ca m�rime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. �n ultimii 20 de ani, Rom�nia a realizat transform�ri profunde - �n primul r�nd, �n plan politic �i economico-social. Rom�nia a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specific� societ��ii comuniste la democra�ie �i de la economia planificat� centralizat la economia de pia��. Pe fundalul acestor transform�ri ireversibile, Rom�nia s-a repozi�ionat �i �n plan geo-strategic: �n anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar �n anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ast�zi, peste 70 la sut� din PIB este creat de c�tre sectorul privat. A ap�rut un nou actor social: �ntreprinz�torul. Acesta a contribuit fundamental la �nnoirea sistemului de valori, motiva�ii, atitudini �i comportamente existente �n societate. Dialogul social �i civic este acum un pilon �i o condi�ie pentru asigurarea echilibrului social �i a schimb�rii sociale. �n plan institu�ional, sectorul public �i-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, �n principal, de c�tre firma privat� �i de c�tre organiza�iile non-profit de expertiz� �i de sus�inere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Rom�niei trebuie s� continue. Chiar dac� ne confrunt�m cu cea mai mare criz� economic� de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial avem, �n continuare, obiective ambi�ioase: dorim s� ader�m la zona euro �n anul 2014, iar pe termen mai lung, s� recuper�m decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. �n plus, trebuie s� avem �n vedere faptul c� presiunea demografic� �ncepe s� �i spun� cuv�ntul �i �n Rom�nia. �n contextul �n care se estimeaz� o tendin�� de reducere masiv� a num�rului popula�iei cel pu�in p�n� la jum�tatea actualului secol �i de �mb�tr�nire a popula�iei �n condi�iile cre�terii ratei de dependen��, trebuie g�site solu�iile adecvate la cre�terea ratei mortalit��ii �i la sc�derea ratei fertilit��ii, la educa�ia pe tot parcursul vie�ii �i la ocuparea v�rstei a treia, la dezvoltarea insuficient� a serviciilor pentru sprijinirea mamei �i la emigrare; �n acest context, aten�ie special� trebuie acordat� sustenabilit��ii sistemului de pensii.Dar, dac� politicile publice nu se �mbun�t��esc substan�ial �i, totodat�, nu se ob�ine un progres remarcabil �n domeniul eficien�ei, atunci consider c� dezvoltarea �n urm�torii 15-20 de ani �n Rom�nia va fi afectat� de un grav dezechilibru �n domeniul politicilor sociale.C�nd fac aceast� afirma�ie am �n vedere faptul c�, �n prezent, Rom�nia este �ara din Uniunea European� care are cea mai mare pondere a popula�iei ocupate �n agricultur� - respectiv, o pondere de cca. 30 la sut�. Este, deci, cu foarte mult �n urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale �n urm�torii 15 - 20 de ani reprezint� un obiectiv major de restructurare a economiei. �n acest scop este nevoie de o �mbun�t��ire substan�ial� a con�inutului muncii �i a condi�iilor de munc� nu numai �n agricultur�, ci �n ansamblul zonei rurale precum �i de o �mbun�t��ire a condi�iilor de trai la sat. Popula�ia rural� a Rom�niei reprezint� 45 la sut� din popula�ia ��rii. Ast�zi, aceast� popula�ie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaz�, �n principiu, popula�ia urban�. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultan��, de comunica�ii sau de educa�ie.�n lipsa unor reforme coerente, cuprinz�toare, popula�ia rural� a Rom�niei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia �n mod real de politici de incluziune social� deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate �n scopul implement�rii acestor politici. Dac� ast�zi nu �ncepem reforme hot�r�te, vom condamna popula�ia rural� pe termen lung la un trai �n relativ acelea�i condi�ii cu cele de azi.�i aici a� dori s� fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii c�, de�i Rom�nia a intrat �n NATO �i �n Uniunea European�, avem �nc� de f�cut o profund� reform� a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfac�ia c� de prea pu�ine ori se �n�elege c� intrarea �n Uniunea European� nu este certificatul c� e�ti un stat perfect ci este doar certificatul c� ai atins ni�te standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discu�ii cu clasa politic� rom�neasc�, cu mass-media rom�neasc� pentru a sprijini aceast� nevoie enorm� de modernizare a statului rom�n, fie c� vorbim de reforma �n s�n�tate, de reforma �n educa�ie, de reforma �n cultur�, de reforma �n administra�ie.Toat� lumea �n Rom�nia pare a fi fericit� de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice rom�ne�ti. �i eroarea este cu at�t mai profund� cu c�t ast�zi, Rom�nia beneficiaz� de o alian�� la guvernare care �i d� peste 70 la sut� sus�inere �n Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care s� vizeze sau care au implica�ii directe �i asupra evolu�iilor sociale, evolu�iilor societ��ii rom�ne�ti, a evolu�iilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor rom�ni ast�zi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaz� ci timpul pierdut. Fiecare lun� are o proiec�ie, fiecare lun� de �nt�rziere are o proiec�ie �n ani, peste 15 - 20 de ani fiecare lun� va valora c�t un an �n �nt�rzierea reformelor sau poate mai mult. Aceast� eroare trebuie corectat� �i folosesc aceast� tribun� pentru un apel extrem de puternic c�tre to�i deciden�ii din Rom�nia. Nu abandona�i, chiar �n an electoral �i �n situa�ie de criz�, reformele structurale. Criza este cea care trebuie s� ne fac� s� acceler�m reformele structurale ca o solu�ie de ie�ire din criz� cu un stat consolidat. C�nd cre�terea economic� este de peste 8 procente, ineficien�a statului se vede mai pu�in. C�nd suntem �n criz� economic�, ineficien�a statului, ineficien�a sistemelor de educa�ie, de s�n�tate, afecteaz� extrem de puternic popula�ia. Ori acum este momentul reformelor.�n aceste condi�ii trebuie s� d�m mai mult� aten�ie acelor cercet�ri sociologice care vorbesc despre orientarea spre autoconsum �n mediul rural sau despre r�sp�ndirea mentalit��ilor care genereaz� comportamente de automul�umire �i de lipsa de interes pentru cre�terea calit��ii vie�ii. Iat� de ce consider c� oamenii de �tiin��, exper�ii, oamenii de cultur� �i actorii ca �i orice formator de opinie pot avea un rol determinant �n promovarea unui nou sistem de valori �i de con�tientizare public� care s� desc�tu�eze resursele de creativitate din satul rom�nesc. Astfel se poate preveni riscul unui dezechilibru major �n domeniul politicilor sociale. Cu alte cuvinte, �n pofida transform�rilor din ultimii 20 de ani, Rom�nia se confrunt� cu riscul de a fi ineficient� �n politicile sociale, de a �nregistra un nivel crescut al excluziunii sociale �i de a fi lipsit� de coeziune social�.Sursele acestor riscuri se afl� �n sistemul de valori �i �n incertitudinea privind nivelul resurselor pe care pe care le vom putea aloca pentru solu�ionarea problemelor sociale. �n consecin��, observ�m dou� categorii de fenomene care dau motive de �ngrijorare. Pe de o parte, avem sector privat bine dezvoltat, dar spiritul filantropic nu se manifest� �ntr-o m�sur� semnificativ�. De asemenea, conceptul de �responsabilitate social� corporatist� - care este larg utilizat �n politicile din Uniunea European� - nu �i g�se�te reflectare suficient� �n politicile �i comportamentele din Rom�nia. Iat�, ERSTE ne face o prob� de implicare social�. Totodat�, creativitatea nu pare a fi recompensat� la nivelul a�tept�rilor, iar locul s�u �n sistemul de valori pare a fi mai pu�in important. �n acela�i timp, are loc o anumit� autonomizare a vie�ii cercurilor de elit� fa�� de restul membrilor comunit��ilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fa�� de ansamblul vie�ii sociale. Pe de alt� parte, se remarc� o lips� de coeren�� �i responsabilitate �n alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Risc�m s� devenim un popor de asista�i social. �n 2008, num�rul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o popula�ie total� de 21 de milioane de locuitori. �nseamn� c� nu avem priorit��i �n alocarea banilor publici. Originea risipei se afl� �ntr-un comportament politic de natur� populist� �i �n lipsa de transparen�� a modului de stabilire a priorit��ilor bugetare.Incluziunea social� trebuie s� vizeze persoanele cu dizabilit��i, �omeri, copiii sau persoanele de alt� etnie - �n primul r�nd etnia rrom�. Nu putem �ns� accepta ca incluziunea social� s� cuprind� majoritatea popula�iei. �n aceea�i ordine de idei, men�ionez �i lipsa de mecanisme de �intire a vulnerabililor, �n vederea acord�rii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subven�ii sau alte forme de sprijin.Ac�iunea conjugat� a dou� categorii de factori explic� situa�ia creat� �n domeniul politicilor sociale. Dup� cum am sus�inut �i �n alte ocazii, Rom�nia are nevoie de mai mult� eficien�� �i de mai mult� democra�ie. Aici consider c� trebuie s� ac�ion�m de urgen��, cu consecven�� �i pe termen lung. �n ceea ce prive�te eficien�a: Cre�terea eficien�ei �nseamn� resurse mai mari, mai bine focusate �i pentru scopuri sociale. Rom�nia �nregistreaz� mari decalaje fa�� de media Uniunii Europene atunci c�nd se compar� indicatori care caracterizeaz� nivelul de dezvoltare sau eficien�a aloc�rii �i utiliz�rii factorilor de produc�ie. Acest salt �n eficien�� pe care trebuie s�-l realizeze Rom�nia, �n urm�torii 15 - 20 de ani, �nseamn�, �ns�, �n primul r�nd o urgent� �mbun�t��ire a sistemului de formulare a politicilor publice. Rom�nia r�m�ne, din nefericire, un exemplu de �ar� cu costuri ale tranzi�iei pl�tite �n mod inutil - datorit� faptului c�, de prea multe ori, a aplicat politici de reform� �n regim �oprit-�i-pornit� (�stop-and-go�); acest regim al reformelor a reflectat c�utarea de rente �n institu�iile publice. �n anii �90 ai secolului trecut am avut probleme cu controlul infla�iei. S�r�cia devenise o problem�. Am cunoscut evolu�ii structurale aberante �n raport cu experien�a mondial� � astfel, �n anul 2000, ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� atinsese cca. 43 la sut� fa�� de 1989, c�nd ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� era de numai 30 la sut�, pondere la care am ajuns abia acum din nou, �n anul 2009. �i �n prezent, exist� �nc� prea mult� ineficien�� �n conducerea treburilor publice �i �n func�ionarea institu�iilor statului. Aderarea la Uniunea European� nu a adus �nc� nici ea o �mbun�t��ire major� �n capacitatea noastr� de decizie cu privire la politicile publice. �n ultimii ani se manifest� alte probleme care nu sunt �ns� mai pu�in �ngrijor�toare. Rom�nia are prea mult� birocra�ie �i bariere �n calea �ntreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre num�rul de angaja�i din sectorul bugetar fa�� de cei din sectorul privat este de 1,3:1, �n favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu �n sectorul bugetar este mai mare dec�t cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede dec�t productivitatea muncii. �ntre diversele categorii de angaja�i din sistemul public exist� mari discrepan�e �n domeniul salariilor �i al pensiilor. Una dintre marile nemul�umiri ale cet��enilor se �ndreapt� spre justi�ie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt �i inechitabil. Rom�nia este �nc� supravegheat� de Comisia European� pe domeniul justi�ie. �n general, Rom�nia este o �ar� cu o slab� capacitatea administrativ�. �n acest context, exist� riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro aloca�i Rom�niei din bugetul Uniunii Europene �n perioada 2007 - 2013. �n ceea ce prive�te democra�ia:Simpla enun�are a avantajelor democra�iei nu reprezint� �n ochii cet��eanului rom�n o compensa�ie suficient� pentru costurile tranzi�iei pe care acesta le-a pl�tit. Prezen�a redus� la vot �n cazul Rom�niei denot� respingerea de c�tre cet��ean a ofertei de pe pia�a politic�. Nu sunt de acord cu cei care sus�in c� �n fa�a costurilor tranzi�iei cet��eanul are nostalgia comunismului. �n r�ndul cet��enilor nu exist� nostalgia comunismului. Milioane de rom�ni au plecat la munc� �n str�in�tate, �n ��ri �n care at�t democra�ia c�t �i economia de pia�� sunt mult mai consolidate dec�t �n �ara lor. Rom�nii, deci, nu au fugit nici de democra�ie, nici de economia de pia��. Eu cred c� cet��eanul este pur �i simplu nemul�umit de presta�ia �n plan social-politic a celor care, �n ace�ti 20 de ani, �i-au asumat conducerea treburilor publice �i cred c� cet��eanul are dreptate. Cet��eanul este dezam�git de acei oameni politici pe care el i-a socotit de bun� credin��, de acei oameni politici pe care i-a crezut c�ndva, iar faptele lor i-au dovedit c� s-a �n�elat. Tranzi�ia noastr� a adus mult� inegalitate �i injusti�ie nejustificate �i care, prin consecin�ele lor, au lovit �n demnitatea uman�. Consider c� aceasta este marea problem� a partidelor politice din Rom�nia. Exist� riscul major ca partidele politice s� se confrunte cu o criz� de reprezentativitate. Preocuparea partidelor pentru reprezentarea cet��eanului este o condi�ie pentru consolidarea democra�iei �n Rom�nia, �n prezent �i �n perspectiv�. Aici, probabil, este nevoie de o reform� mult mai profund�. Am �nceput o reform� politic� prin introducerea unei forme de sistem de vot uninominal. Se pare c� nu este suficient. Sus�in c� este nevoie de o schimbare profund� a sistemului institu�ional din Rom�nia care trebuie s� mearg� p�n� la modificarea Constitu�iei.Stima�i participan�i,Am prezentat c�teva probleme c�rora cred c� ar fi bine s� li se acorde aten�ie �n Rom�nia. Lipsa de ac�iune poate prejudicia viitorul pe termen lung al Rom�niei.Ca �ef al statului sunt preocupat de problematica politicilor sociale. Acum c�teva luni am �nfiin�at o comisie preziden�ial� pentru analiza riscurilor sociale �i demografice din Rom�nia. Scopul acestei comisii este de a analiza situa�ia actual� �n ceea ce prive�te riscurile sociale �i demografice majore la care este expusã popula�ia Rom�niei �n ansamblu, dar �i anumite segmente sociale vulnerabile, precum �i de a identifica solu�iile alternative pentru reducerea inechitã�ilor �i a riscurilor sociale �n contextul apartenen�ei Rom�niei la Uniunea European� �i al crizei economice mondiale. �n ceea ce prive�te �nt�lnirea noastr� de ast�zi, sper ca rezultatele activit��ii dumneavoastr� s� se reg�seasc� �ntr-un set de politici publice �mbun�t��ite ale Rom�niei �n anul 2010 - care, pe plan european, va fi Anul European pentru Combaterea S�r�ciei �i a Excluziunii Sociale. Urez succes lucr�rilor conferin�ei! V� mul�umesc!�

De la: Femme_Politique, la data 2011-11-26 11:16:41Discursul pre�edintelui Traian B�sescu la conferin�a "Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009

- Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie"

[1]Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a sus�inut, miercuri, 24 iunie, discursul de deschidere �n cadrul conferin�ei �Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 -

Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie�, organizat� la Bucure�ti de Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena. V� prezent�m alocu�iunea sus�inut� de �eful statului:

�Doamnelor �i domnilor,

Felicit Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena pentru organizarea acestei conferin�e. S-a ales o tem� care are o dimensiune strategic� - schimbarea social� �i politicile publice conexe. Remarc abordarea complex� �i nivelul �tiin�ific �nalt al particip�rii interna�ionale - motiv pentru care v� rog s�-mi permite�i s� mul�umesc tuturor celor prezen�i. �n mod deosebit, mul�umesc Funda�iei ERSTE pentru faptul c� a decis ca Rom�nia s� fie �ara gazd� pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Social� al Funda�iei ERSTE. Este o decizie care pe noi rom�nii, ne onoreaz�. V� m�rturisesc faptul c�, pe parcursul preg�tirii mele pentru acest� �nt�lnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinar� propus� participan�ilor. Problematica social� este adus� �n discu�ie pe baza unei platforme de comunicare ce reune�te activi�ti �n domeniul social, deciden�i �n politici publice, exper�i �i oameni de �tiin��, de cultur� �i art�. Este o abordare ce corespunde orient�rii existente la nivelul institu�iilor Uniunii Europene. A�a de exemplu, �n abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar dac� este o activitate care �ine de politicile culturale - este �i un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceast� valen�� i-a conferit-o �i Funda�ia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc s� subliniez importan�a de�inut� de corelarea mai str�ns� �ntre diversele politici publice pentru a se putea ob�ine rezultate notabile �n politicile sociale. Sus�in necesitatea de a multiplica abordarea Funda�iei ERSTE prin proiecte implementate �n Rom�nia �n domeniul politicilor sociale. �n acest scop citez c�teva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura �n calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate �i Inovare:�Cultura, creativitatea �i inovarea sunt vitale pentru competitivitate �i dezvoltarea economiilor �i societ��ilor noastre �i sunt cu at�t mai importante �n vremuri de schimb�ri rapide �i de provoc�ri serioase;�Cultura �i actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor �i normelor la nivelul individului �i al societ��ii �i au impact asupra comportamentului oamenilor �i al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficien�i �ntre grupurile sociale, etnice sau de alt� natur� �n scopul de a accelera societ��ile inclusive �i pot promova ideea de cet��enie european�;�Cultura poate fi un actor important �n abordarea provoc�rilor c�rora trebuie s� le fac� fa�� acum Uniunea European�, �n mod deosebit schimb�rile demografice, coeziunea social�, globalizarea �i dezvoltarea durabil�;�Investi�ia strategic� �n cultur�, ca �i �n industriile culturale �i creative, �n mod special, �n �ntreprinderi Mici �i Mijlocii, este vital� pentru a promova cultura ca atare, precum �i pentru a �nt�ri �n Uniunea European� o societate creativ�, dinamic�, pentru a crea locuri de munc� �i pentru a facilita �ndeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;�Trebuie continuat� explorarea leg�turilor str�nse existente - dar �nc� mult subestimate - dintre cultur�, creativitate, inovare, performan�� economic� �i social�.Iat� c�t de larg� este abordarea culturii, ca element de coeziune social� �i de g�sire a solu�iilor pentru crearea unei societ��i a viitorului.Chiar dac� au trecut 20 de ani de la c�derea comunismului, iar Rom�nia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceast� abordare �n mod corelat �i complementar a politicilor sociale, culturale �i artistice, �tiin�ifice �i de dezvoltare a �ntreprinderii, a mediului de afaceri �i a competitivit��ii, nu este specific� discursului tehnic sau politic �i nici implement�rii de politici publice �n Rom�nia.A� face o subliniere, �n mod deosebit, a faptului c� �n Rom�nia �nc� nu avem, nici �n discursul public, nici �n abordarea real� a politicilor guvernamental� o puternic� pregnan�� a valorilor europene, pe care afirm�m c� le sus�inem. Iar acest lucru va trebui s� �l con�tientiz�m �i s� �l corect�m pentru a deveni una dintre ��rile pilon ale Uniunii Europene. Rom�nia este, totu�i, a �aptea �ar�, ca m�rime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. �n ultimii 20 de ani, Rom�nia a realizat transform�ri profunde - �n primul r�nd, �n plan politic �i economico-social. Rom�nia a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specific� societ��ii comuniste la democra�ie �i de la economia planificat� centralizat la economia de pia��. Pe fundalul acestor transform�ri ireversibile, Rom�nia s-a repozi�ionat �i �n plan geo-strategic: �n anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar �n anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ast�zi, peste 70 la sut� din PIB este creat de c�tre sectorul privat. A ap�rut un nou actor social: �ntreprinz�torul. Acesta a contribuit fundamental la �nnoirea sistemului de valori, motiva�ii, atitudini �i comportamente existente �n societate. Dialogul social �i civic este acum un pilon �i o condi�ie pentru asigurarea echilibrului social �i a schimb�rii sociale. �n plan institu�ional, sectorul public �i-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, �n principal, de c�tre firma privat� �i de c�tre organiza�iile non-profit de expertiz� �i de sus�inere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Rom�niei trebuie s� continue. Chiar dac� ne confrunt�m cu cea mai mare criz� economic� de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial avem, �n continuare, obiective ambi�ioase: dorim s� ader�m la zona euro �n anul 2014, iar pe termen mai lung, s� recuper�m decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. �n plus, trebuie s� avem �n vedere faptul c� presiunea demografic� �ncepe s� �i spun� cuv�ntul �i �n Rom�nia. �n contextul �n care se estimeaz� o tendin�� de reducere masiv� a num�rului popula�iei cel pu�in p�n� la jum�tatea actualului secol �i de �mb�tr�nire a popula�iei �n condi�iile cre�terii ratei de dependen��, trebuie g�site solu�iile adecvate la cre�terea ratei mortalit��ii �i la sc�derea ratei fertilit��ii, la educa�ia pe tot parcursul vie�ii �i la ocuparea v�rstei a treia, la dezvoltarea insuficient� a serviciilor pentru sprijinirea mamei �i la emigrare; �n acest context, aten�ie special� trebuie acordat� sustenabilit��ii sistemului de pensii.Dar, dac� politicile publice nu se �mbun�t��esc substan�ial �i, totodat�, nu se ob�ine un progres remarcabil �n domeniul eficien�ei, atunci consider c� dezvoltarea �n urm�torii 15-20 de ani �n Rom�nia va fi afectat� de un grav dezechilibru �n domeniul politicilor sociale.C�nd fac aceast� afirma�ie am �n vedere faptul c�, �n prezent, Rom�nia este �ara din Uniunea European� care are cea mai mare pondere a popula�iei ocupate �n agricultur� - respectiv, o pondere de cca. 30 la sut�. Este, deci, cu foarte mult �n urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale �n urm�torii 15 - 20 de ani reprezint� un obiectiv major de restructurare a economiei. �n acest scop este nevoie de o �mbun�t��ire substan�ial� a con�inutului muncii �i a condi�iilor de munc� nu numai �n agricultur�, ci �n ansamblul zonei rurale precum �i de o �mbun�t��ire a condi�iilor de trai la sat. Popula�ia rural� a Rom�niei reprezint� 45 la sut� din popula�ia ��rii. Ast�zi, aceast� popula�ie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaz�, �n principiu, popula�ia urban�. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultan��, de comunica�ii sau de educa�ie.�n lipsa unor reforme coerente, cuprinz�toare, popula�ia rural� a Rom�niei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia �n mod real de politici de incluziune social� deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate �n scopul implement�rii acestor politici. Dac� ast�zi nu �ncepem reforme hot�r�te, vom condamna popula�ia rural� pe termen lung la un trai �n relativ acelea�i condi�ii cu cele de azi.�i aici a� dori s� fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii c�, de�i Rom�nia a intrat �n NATO �i �n Uniunea European�, avem �nc� de f�cut o profund� reform� a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfac�ia c� de prea pu�ine ori se �n�elege c� intrarea �n Uniunea European� nu este certificatul c� e�ti un stat perfect ci este doar certificatul c� ai atins ni�te standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discu�ii cu clasa politic� rom�neasc�, cu mass-media rom�neasc� pentru a sprijini aceast� nevoie enorm� de modernizare a statului rom�n, fie c� vorbim de reforma �n s�n�tate, de reforma �n educa�ie, de reforma �n cultur�, de reforma �n administra�ie.Toat� lumea �n Rom�nia pare a fi fericit� de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice rom�ne�ti. �i eroarea este cu at�t mai profund� cu c�t ast�zi, Rom�nia beneficiaz� de o alian�� la guvernare care �i d� peste 70 la sut� sus�inere �n Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care s� vizeze sau care au implica�ii directe �i asupra evolu�iilor sociale, evolu�iilor societ��ii rom�ne�ti, a evolu�iilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor rom�ni ast�zi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaz� ci timpul pierdut. Fiecare lun� are o proiec�ie, fiecare lun� de �nt�rziere are o proiec�ie �n ani, peste 15 - 20 de ani fiecare lun� va valora c�t un an �n �nt�rzierea reformelor sau poate mai mult. Aceast� eroare trebuie corectat� �i folosesc aceast� tribun� pentru un apel extrem de puternic c�tre to�i deciden�ii din Rom�nia. Nu abandona�i, chiar �n an electoral �i �n situa�ie de criz�, reformele structurale. Criza este cea care trebuie s� ne fac� s� acceler�m reformele structurale ca o solu�ie de ie�ire din criz� cu un stat consolidat. C�nd cre�terea economic� este de peste 8 procente, ineficien�a statului se vede mai pu�in. C�nd suntem �n criz� economic�, ineficien�a statului, ineficien�a sistemelor de educa�ie, de s�n�tate, afecteaz� extrem de puternic popula�ia. Ori acum este momentul reformelor.�n aceste condi�ii trebuie s� d�m mai mult� aten�ie acelor cercet�ri sociologice care vorbesc despre orientarea spre autoconsum �n mediul rural sau despre r�sp�ndirea mentalit��ilor care genereaz� comportamente de automul�umire �i de lipsa de interes pentru cre�terea calit��ii vie�ii. Iat� de ce consider c� oamenii de �tiin��, exper�ii, oamenii de cultur� �i actorii ca �i orice formator de opinie pot avea un rol determinant �n promovarea unui nou sistem de valori �i de con�tientizare public� care s� desc�tu�eze resursele de creativitate din satul rom�nesc. Astfel se poate preveni riscul unui dezechilibru major �n domeniul politicilor sociale. Cu alte cuvinte, �n pofida transform�rilor din ultimii 20 de ani, Rom�nia se confrunt� cu riscul de a fi ineficient� �n politicile sociale, de a �nregistra un nivel crescut al excluziunii sociale �i de a fi lipsit� de coeziune social�.Sursele acestor riscuri se afl� �n sistemul de valori �i �n incertitudinea privind nivelul resurselor pe care pe care le vom putea aloca pentru solu�ionarea problemelor sociale. �n consecin��, observ�m dou� categorii de fenomene care dau motive de �ngrijorare. Pe de o parte, avem sector privat bine dezvoltat, dar spiritul filantropic nu se manifest� �ntr-o m�sur� semnificativ�. De asemenea, conceptul de �responsabilitate social� corporatist� - care este larg utilizat �n politicile din Uniunea European� - nu �i g�se�te reflectare suficient� �n politicile �i comportamentele din Rom�nia. Iat�, ERSTE ne face o prob� de implicare social�. Totodat�, creativitatea nu pare a fi recompensat� la nivelul a�tept�rilor, iar locul s�u �n sistemul de valori pare a fi mai pu�in important. �n acela�i timp, are loc o anumit� autonomizare a vie�ii cercurilor de elit� fa�� de restul membrilor comunit��ilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fa�� de ansamblul vie�ii sociale. Pe de alt� parte, se remarc� o lips� de coeren�� �i responsabilitate �n alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Risc�m s� devenim un popor de asista�i social. �n 2008, num�rul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o popula�ie total� de 21 de milioane de locuitori. �nseamn� c� nu avem priorit��i �n alocarea banilor publici. Originea risipei se afl� �ntr-un comportament politic de natur� populist� �i �n lipsa de transparen�� a modului de stabilire a priorit��ilor bugetare.Incluziunea social� trebuie s� vizeze persoanele cu dizabilit��i, �omeri, copiii sau persoanele de alt� etnie - �n primul r�nd etnia rrom�. Nu putem �ns� accepta ca incluziunea social� s� cuprind� majoritatea popula�iei. �n aceea�i ordine de idei, men�ionez �i lipsa de mecanisme de �intire a vulnerabililor, �n vederea acord�rii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subven�ii sau alte forme de sprijin.Ac�iunea conjugat� a dou� categorii de factori explic� situa�ia creat� �n domeniul politicilor sociale. Dup� cum am sus�inut �i �n alte ocazii, Rom�nia are nevoie de mai mult� eficien�� �i de mai mult� democra�ie. Aici consider c� trebuie s� ac�ion�m de urgen��, cu consecven�� �i pe termen lung. �n ceea ce prive�te eficien�a: Cre�terea eficien�ei �nseamn� resurse mai mari, mai bine focusate �i pentru scopuri sociale. Rom�nia �nregistreaz� mari decalaje fa�� de media Uniunii Europene atunci c�nd se compar� indicatori care caracterizeaz� nivelul de dezvoltare sau eficien�a aloc�rii �i utiliz�rii factorilor de produc�ie. Acest salt �n eficien�� pe care trebuie s�-l realizeze Rom�nia, �n urm�torii 15 - 20 de ani, �nseamn�, �ns�, �n primul r�nd o urgent� �mbun�t��ire a sistemului de formulare a politicilor publice. Rom�nia r�m�ne, din nefericire, un exemplu de �ar� cu costuri ale tranzi�iei pl�tite �n mod inutil - datorit� faptului c�, de prea multe ori, a aplicat politici de reform� �n regim �oprit-�i-pornit� (�stop-and-go�); acest regim al reformelor a reflectat c�utarea de rente �n institu�iile publice. �n anii �90 ai secolului trecut am avut probleme cu controlul infla�iei. S�r�cia devenise o problem�. Am cunoscut evolu�ii structurale aberante �n raport cu experien�a mondial� � astfel, �n anul 2000, ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� atinsese cca. 43 la sut� fa�� de 1989, c�nd ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� era de numai 30 la sut�, pondere la care am ajuns abia acum din nou, �n anul 2009. �i �n prezent, exist� �nc� prea mult� ineficien�� �n conducerea treburilor publice �i �n func�ionarea institu�iilor statului. Aderarea la Uniunea European� nu a adus �nc� nici ea o �mbun�t��ire major� �n capacitatea noastr� de decizie cu privire la politicile publice. �n ultimii ani se manifest� alte probleme care nu sunt �ns� mai pu�in �ngrijor�toare. Rom�nia are prea mult� birocra�ie �i bariere �n calea �ntreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre num�rul de angaja�i din sectorul bugetar fa�� de cei din sectorul privat este de 1,3:1, �n favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu �n sectorul bugetar este mai mare dec�t cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede dec�t productivitatea muncii. �ntre diversele categorii de angaja�i din sistemul public exist� mari discrepan�e �n domeniul salariilor �i al pensiilor. Una dintre marile nemul�umiri ale cet��enilor se �ndreapt� spre justi�ie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt �i inechitabil. Rom�nia este �nc� supravegheat� de Comisia European� pe domeniul justi�ie. �n general, Rom�nia este o �ar� cu o slab� capacitatea administrativ�. �n acest context, exist� riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro aloca�i Rom�niei din bugetul Uniunii Europene �n perioada 2007 - 2013. �n ceea ce prive�te democra�ia:Simpla enun�are a avantajelor democra�iei nu reprezint� �n ochii cet��eanului rom�n o compensa�ie suficient� pentru costurile tranzi�iei pe care acesta le-a pl�tit. Prezen�a redus� la vot �n cazul Rom�niei denot� respingerea de c�tre cet��ean a ofertei de pe pia�a politic�. Nu sunt de acord cu cei care sus�in c� �n fa�a costurilor tranzi�iei cet��eanul are nostalgia comunismului. �n r�ndul cet��enilor nu exist� nostalgia comunismului. Milioane de rom�ni au plecat la munc� �n str�in�tate, �n ��ri �n care at�t democra�ia c�t �i economia de pia�� sunt mult mai consolidate dec�t �n �ara lor. Rom�nii, deci, nu au fugit nici de democra�ie, nici de economia de pia��. Eu cred c� cet��eanul este pur �i simplu nemul�umit de presta�ia �n plan social-politic a celor care, �n ace�ti 20 de ani, �i-au asumat conducerea treburilor publice �i cred c� cet��eanul are dreptate. Cet��eanul este dezam�git de acei oameni politici pe care el i-a socotit de bun� credin��, de acei oameni politici pe care i-a crezut c�ndva, iar faptele lor i-au dovedit c� s-a �n�elat. Tranzi�ia noastr� a adus mult� inegalitate �i injusti�ie nejustificate �i care, prin consecin�ele lor, au lovit �n demnitatea uman�. Consider c� aceasta este marea problem� a partidelor politice din Rom�nia. Exist� riscul major ca partidele politice s� se confrunte cu o criz� de reprezentativitate. Preocuparea partidelor pentru reprezentarea cet��eanului este o condi�ie pentru consolidarea democra�iei �n Rom�nia, �n prezent �i �n perspectiv�. Aici, probabil, este nevoie de o reform� mult mai profund�. Am �nceput o reform� politic� prin introducerea unei forme de sistem de vot uninominal. Se pare c� nu este suficient. Sus�in c� este nevoie de o schimbare profund� a sistemului institu�ional din Rom�nia care trebuie s� mearg� p�n� la modificarea Constitu�iei.Stima�i participan�i,Am prezentat c�teva probleme c�rora cred c� ar fi bine s� li se acorde aten�ie �n Rom�nia. Lipsa de ac�iune poate prejudicia viitorul pe termen lung al Rom�niei.Ca �ef al statului sunt preocupat de problematica politicilor sociale. Acum c�teva luni am �nfiin�at o comisie preziden�ial� pentru analiza riscurilor sociale �i demografice din Rom�nia. Scopul acestei comisii este de a analiza situa�ia actual� �n ceea ce prive�te riscurile sociale �i demografice majore la care este expusã popula�ia Rom�niei �n ansamblu, dar �i anumite segmente sociale vulnerabile, precum �i de a identifica solu�iile alternative pentru reducerea inechitã�ilor �i a riscurilor sociale �n contextul apartenen�ei Rom�niei la Uniunea European� �i al crizei economice mondiale. �n ceea ce prive�te �nt�lnirea noastr� de ast�zi, sper ca rezultatele activit��ii dumneavoastr� s� se reg�seasc� �ntr-un set de politici publice �mbun�t��ite ale Rom�niei �n anul 2010 - care, pe plan european, va fi Anul European pentru Combaterea S�r�ciei �i a Excluziunii Sociale. Urez succes lucr�rilor conferin�ei! V� mul�umesc!�

Excelenta cuvantare!

Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai

PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta.

Ce fac postatorii opozitiei eterne?
Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep.

As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice.

Or fi chiar atat de prosti.
Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat.

Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate).

Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament.

Ce ramane de constatat?

Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu.

Ei sunt limitrofii sicietatii.

Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul.

Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa.

Pentru ca de fapt sunt insducabili.

Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri:

1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii;

2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau.

Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat.

Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor.

Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala.

Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus.

Dar sa avansam:


In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.

Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.

Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.

Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:


Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

hai, nu te mai mira atit de mult si de ipocrit : de cind cu tov. presedinte si limbajul lui de docher, s-a dat drumul la golaneala si mistocareala groasa ! ai inteles " PUIUT DE COMUNIST ", imbatrinit in rele ?