Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Victor Roncea
Presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, Cezar Ioan

Presa libera din Romånia a murit. Aceasta ar putea fi concluzia unui strain parasutat ieri la Bucuresti cu informatia ca doi cunoscuti ,,formatori de opinie�, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac, au santajat un oficial al statului, chiar pe seful ANI, procurorul Catalin Macovei. In timp ce scandalul declansat de dezvaluirile publicate ieri, in exclusivitate, de ,,Curentul� a bubuit cu reverberatii enorme in spatiul liber al Internetului si la singulara televiziune B1 TV, marile trusturi aservite Coalitiei anti-Basescu au ingropat complet subiectul, intr-o incercare zadarnica de obliterare a adevarului. TVR, insa, a reactionat imediat, suspendånd emisiunea ,,deontologului� Bogdan Chrieac de pe postul public de televiziune. Practic, ieri s-a devoalat, pentru prima oara atåt de pregnant, starea dezastruoasa la care a fost redusa asa-zisa presa romåna, coboråta in målul Snagovului, la nivelul de prostituata a mogulilor anti-Basescu, sforarii dictaturii media. In conditiile in care organizatii autointitulate ca reprezentative ale presei din Romånia, gen Clubul Romån de Presa, Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul Independent de Jurnalism, etc, etc, tocmai au adoptat zilele trecute, cu mare fast si pe bani europeni, ,,Codul deontologic al jurnalistului�, ieri toate acestea s-au facut pierdute ca potårnichiile pe cåmpii. Vocalele asociatii prezente altfel la contestarea Referendumului presedintelui sau alte afaceri electorale sau anticrestine ce nu au nici cea mai mica legatura cu libertatea presei au tacut målc ieri, ca mortu-n papusoi. Cu exceptia Asociatiei Jurnalistilor din Romånia, condusa de Cezar Ioan, care a spalat fata presei romåne condamnånd cu tarie santajul celor doi santajisti: ,,Sa se faca odata curatenie. Acesti oameni nu sunt ziaristi!�

,,Sa se faca odata curatenie. Acesti oameni nu sunt ziaristi!

Presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania (AJR), Cezar Ioan (foto dreapta), a fost extrem de transant in legatura cu demersul celor doi asa-zisi ziaristi: ,,Sunt revoltat. Daca intr-adevar inregistrarea este autentica - dupa cum a confirmat Sorin Rosca Stanescu - aceasta descrie o stare cutremuratoare pentru presa romana. Pentru oameni normali, care nu s-au mai intalnit cu asemenea situatii, pare un fragment de scenariu din �Ticalosii� sau alt film cu mafioti. Este infiorator, mai ales ca ni se dezvaluie o lume subterana a presei in care presupusi exponenti ai ei actioneaza ca niste mafioti si traiesc linistiti, fara a li se clinti nici cel mai mic muschi de pe fata, cand sunt confruntati cu realitatea faptelor, cand sunt demascati. Daca oamenii acestia se revendica de la statutul de jurnalist inseamna ca avem o mare problema de breasla. Nu se mai poate tolera asa ceva: trebuie sa se faca odata curatenie. Cum ne prezentam noi, ziaristii normali, in fata opiniei publice, care are inca mare incredere in noi, ca reprezentanti ai stabilitatii democratiei, cu astfel de personaje lipsite de orice fel de moralitate? �Lideri de opinie�? Este dincolo de nivelul maxim de suportabilitate. Ne scufundam in pestilential. Orice explicatie din partea lor, de genul am facut-o pentru �interesul public� sau pentru �popor�, nu poate fi decat ridicola, penibila. Santajul duce la santaj. Nimic nu-i mai poate salva altceva decat retragerea definitiva din randurile noastre. Aceste persoane nu mai au dreptul sa se numeasca jurnalisti. Si mai am ceva de adaugat: sunt foarte curios cum vor justifica unele posturi si agentii - si stiti la care ma refer - lipsa cu desavarsire a acestei stiri din programele si fluxurile lor informative. Ce credeti ca ar face CNN daca la acest post s-ar intampla asa ceva? Credeti ca ar ingropa aceasta mizerie? S-ar auto-desfiinta daca s-ar intampla asa ceva, apropo de onorabilitate! Asadar, repet: colegii nostri onorabili, cum se vor simti ignorand complet aceasta stire groteasca? Dincolo de bine si rau, simpatie si antipatie, vorbim de presa: ne transformam cu totii in jurnalisti la comanda? Sau mai exista demnitate si profesionalism? Cum abordeaza ei realitatea: �daca noi nu relatam acest fapt nu s-a intamplat�?! Nu numai noi, cu Asociatia, ci si colegii din strainatate, de la asociatiile europene, sunt ingrijorati de nivelul alarmant de servitudine la care s-a ajuns in presa romana. Se observa din ce in ce mai clar ca exista un centru unic de comanda. Daca se da ordinul de la acest centru, o stire cutremuratoare nu mai exista, in schimb un subiect la comanda apare simultan pe mai multe canale si inclusiv, mai nou, pe bloguri pretins independente, ale �publicului�, dar afiliate unor trusturi. Daca asa sta situatia, sa ni se dea si noua, celorlalti, la inceputul zilei, un buletin de stiri �adevarate� si... invizibile: astea exista, astea nu exista! Ca sa stim ce vor cei care dicteaza, dictatorii presei!�, a conchis cu dezgust presedintele AJR, Cezar Ioan. Din pacate pentru starea presei, in ciuda cererilor noastre repetate adresate reprezentantilor Clubului Roman de Presa, acestia au refuzat, ieri, sa comenteze.

Presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor: ,,Presa din Romania risca sa-si piarda libertatea castigata in urma cu 20 de ani!,,

Prezent chiar zilele acestea in Romania, la congresul MediaSind, presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ), Aidan White (foto stanga), care reprezinta 800.000 de jurnalisti din intreaga lume, printre care se afla si ziaristi ai ,,Curentului�, a fost complet ignorat de Realitatea TV, in spiritul celor descrise de Cezar Ioan. Nu e de mirare, din moment ce in discursul sau de la congres a afirmat despre presa din Romånia urmatoarele: ,,Cineva a spus ca presa este de utilitate publica. Este si acesta un punct de vedere, dar eu consider ca media ar trebui sa fie pluralista, iar acest pluralism ar trebui sa reflecte capacitatea tuturor grupurilor de a participa la o conversatie media. Ar trebui sa fie definit un ghid de standarde in care sa fie incluse precizari despre respectul pentru adevar, nevoia de a fi politic independent, nevoia de a fi responsabil fata de publicul tau si nevoia de a nu face rau, de a respecta drepturile celor pe care ii servesti�. Ceea ce nu se poate spune despre cazurile lui Rosca si Chirieac. Dimpotriva.

www.curentul.ro/2009/index.php/2009111136743/Actualitate/Santaju...

BASESCU SI ILIESCU

O doamna ziarista spunea la Realitatea TV ca este adevarat ca Basescu a intrat cu bocancii in clasa politica a perioadei de tranzitie dar a facut-o cu vorba,cu dreptul la opinie,in timp ce dl.Iliescu a intrat cu bocancii impotriva democratiei folosind minerii si s-a folosit de evenimentele din 1989 de teroristi ,lunetisti si arme automate pentru a trece de la un partid unic-PCR- la alt partid unic-FSN- si daca nu ar fi fost noua generatie si reactia Europei, partidul unic FSN nu ar fi dominat ca partid-stat 10-15 ani ci for ever.

Sa sustii,chiar impotriva pozitiei oficiale a PSD doi candidati din care unul este doar prieten AL DLUI Iliescu si impins chiar de acesta chiar sa demisioneze din PSD este iar un adevar a duplicitatii batranului evec,al stilului sau de a face politica de la revolutia din 1989,la mineriade si la elaborarea unor constitutii pentru interesele lui personale si de grup.

Sa folosesti parlamentul ca pavaza pentru a te apara de DNA este ,ceea ce dl.Iliescu spunea ca este o democratie originala,egalitatea in fata legilor ,a justitiei sunt vorbe in vant daca orice roman care greseste plateste dar un ministru sau un parlamentar este aparat de Constitutia lui Iliescu,de Curtea Constitutionala numita de Iliescu,de CSM in care domina oamenii lui Iliescu.

Cateva adevaruri rostite de presedintele revolutiei noastre morale au determinat un cutremur de gradul 10 ,posturi de TV,tonomate ziaristice,politicieni expirati au luat foc.Si aceasta pentru cateva cuvinte.
Ii supara ca dl.Basescu vede o atmosfera de blat in campania electorala in care dupa plimbarea cu elefantul,la indemnul unei doamne sa incerce si cu o femeie,dupa sacosele cu o gaina sau mititei,la violentele PSD girate de PNL,ce se mai poate spune decat ca atmosfera este de circ,de blat.
Cat despre Dl.Tariceanu sunt putine lucruri de spus.Disperat,pozand ca apara PNL,acest domn,ca si Tatarascu,pur si simplu vinde PNL si il transeaza cu PSD si dl.Iliescu.
Planificarea uniunii dintre PNL si stanga comunista chiar inainte de a se pronunta electoratul denota deruta in care se afla cei 322.

Iata ce poate crea intr-o comunitate de politicieni terminati,reactionari,pusi doar pe capatuiala cateva cuvinte ale lui Basescu,cateva adevaruri spuse de el.

Aceasta ne dovedeste ca dupa cum lumina nu poate sta alaturi de intuneric,politicienii din grupul 322 nu pot sta langa adevar si cuvintele Presedintelui ii omoara,ii aduce la starea de disperare.
Ei vorbesc de izolarea PD-L dar nu observa izolarea lor de popor si de realitate.
Europa este disperata si asa cum discutau unii comentatori la un post de TV austriac,Europa regreta primirea Romaniei in UE.Nimic din telurile democrate ale UE,cu toata disperarea dlui Basescu nu poate patrunde in societatea romaneasca dominata de Iliescu si Tariceanu.Deja avem presimtiri rele.Justitia este aservita,politicienii,parlamentarii au crucificat-o pe dna Macovei si acum sunt aparati de lege.Basescu este luat in derizoriu,nevoia de o noua Constitutie ii lasa rece pe cei din conducerile PSD si PNL.
Tara este a lor,tara cred ei ca va fi a lor vesnic.
Metodele electorale medievale:pomeni,batai,crime au instalat pentru inca 4 ani baronii PSD-PNL la consiliile judetiene si primarii,adica acolo unde vin banii UE.

Domnii de la PSD-PNL isi fac doar cu ochiul si viseaza sa mai insele inca pentru un ciclu electoral poporul roman.

Cum a murit Asociatia psihiatrilor liberi(APLR)

Asociatia psihiatrilor liberi a insemnat pentru psihiatria romana un punct de referinta pentru descatusarea disciplinei fata de dogmatismul comunist.

Din pacate dr.Romila s-a cocotat ca presedinte al Asociatiei psihiatrilor liberi si,acuma intelegem dece,asociatia a fost desfiintata ca activitate

Astfel,dup� o perioad� activ�, conducerea, �n frunte cu Romil�, a adus activitatea asocia�iei �ntr-o munc� de rutin�, neinteresant�, r�ndurile asocia�iei s-au r�rit din cauza celor dezam�gi�i �i care nu mai puteau realiza c� organiza�ia �i-ar mai fi men�inut principiile ini�iale.

Conducerea s-a bucurat de ceva c�tiguri materiale donate de fapt asocia�iei: xerox, calculator, unele sume de bani care nu au mai fost controlate ca destina�ie, sume cu care s-ar fi putut edita un tratat de psihiatrie, Romil� a devenit invitatul etern �n str�in�tate ori de c�te ori se trimiteau invita�ii pentru asocia�ie.

�n schimb, Romil� a decis editarea unor traduceri nesemnificative, f�r� a mai vorbi de calitatea lor. Treptat activitatea asocia�iei a devenit alienant�, metodele de conducere dictatoriale, alegerile formale �i cu acelea�i rezultate (Romil� pre�edinte), tineretul a disp�rut, iar organiza�ia s-a transformat �ntr-un grup legat administrativ de Romil�, �n sensul subordona�ilor s�i de la serviciul 9 la care el este medic �ef.

A�a a murit o mare iluzie.
Azi, A.P.L.R. mai exist� doar pentru unii colegi naivi din str�in�tate. Se impune acum o reform� a organiza�iei �i redarea ei c�tre tineret, care de fapt trebuie s� preia conducerea �i s�-i stabileasc� strategia.
Oare Romil� � profesorul - va ceda vreodat� un business at�t de important ?

Ca un mic divertisment prezentam pozitia unor nomenclaturisti comunisti,care la ordinul partidului scriau carti care sa fundamenteze,asa zisa psihiatrie socialista.
Iat� cum prezentau aceast� pozi�ie, pe care o denumeau ��naintat�, unii dintre apologe�ii psihiatriei comuniste (V. Predescu, A. Romila �n lucrarea Psihiatria, Ed. Medical�, 1976, pag.79): �Pozi�ia noastr� �n psihiatrie, ca ramur� aplicat� a antropologiei materialist-dialectice, const� �n a considera omul ca pe o unitate psihobiologic�...� de�i �n mod ciudat concep�ia psihosomatic� reprezenta �n viziunea lor o concep�ie burghez�. �i mai departe ���n psihiatrie, poate mai mult dec�t �n alte domenii ale medicinii, trebuie subliniat� concep�ia noastr� despre lume �i via��, materialismul - dialectic �i istoric, baz� a comunismului �tiin�ific�.
Rezult� acum �n mod clar care era viziunea despre psihiatrie a acestor ideologi �i, totodat�, care erau bazele psihiatriei socialiste, bazele unei psihiatrii politizate.

Acuma,dece ne-am mira ca Romila a distrus Asociatia psihiatrilor Liberi,cand stim ca multi comunisti fanatici sau colaboratori ai securitatatii au facut lucruri similare in domeniile lor de activitate.

Locke si Montesquieu precursori ai liberalismului
Problema dreptului la proprietate si societatea civila ne sunt prezentate de Locke.
Trei erau marile dificultati lasate de doctrina lui Hobbes: prima, era definitia pur abstracta individului, care nu avea concretete, plinatate - individul lui Hobbes era vid, lipsit de dorinte, de substanta umana (in afara dorintei de conservare care este generica oricarei forme vii); a doua dficultate consta in caracterul negativ a socialitatii, care nu putea da seama de nenumaratele activitati pozitive in care indivizii se angajeaza spontan - singurul mobil al indivizilor in starea naturala fiind teama de moarte violenta, societatea nu apare, de vreme ce frica indeparteaza indivizii unii de altii; este vorba asadar de o socialitate inversa, centrifuga care nu da coezivitatea spontana, empiric constatabila a societatii; in fine, a treia dificultate era data de caracterul absolut al suveranului - nu exista nici o garantie formala ca puterea absoluta obtinuta prin delegarea voluntara, prin consimtarea reprezentativa sa nu se intoarca impotriva celor care au instituit-o. Locke vine sa ofere raspuns acestor probleme, aducind contributii conceptuale capitale la definirea filozofiei politice a liberalismului.
Pentru Locke, mobilul fundamental care misca oamenii in starea naturala este foamea. Foamea, determina actiuni specifice precum culesul, vinatul, semanatul, depozitatul, prelucratul, etc. Asadar, un instinct natural determina o activitate umana complexa, menita sa il satisfaca: munca. Dar munca nu duce la simpla potolire a instinctului: ea antameaza un proces complex de interactiune al omului cu mediul natural, in care acesta este din ce in ce mai mult transformat si luat in posesiune: munca genereaza asadar proprietatea. Prin urmare, spre deosebire de Hobbes, unde omul natural nu avea nici un drept atasat lui, individul lui Locke poseda inca din starea naturala dreptul la proprietate. Pentru Locke, societatea este tocmai ansamblul indivizilor care muncesc si isi transforma munca in proprietate, intra in procese de schimb, inventeaza echivalente abstracte, nealterabile - semne - ale proprietatilor pe care le detin si le schimba (banii). Asadar, trei consecinte decurg din aceasta caracterizare: societatea este naturala, anterioara oricarei intelegeri explicite; ea este animata de motive primordial economice; ea este o asociere pozitiva a indivizilor, nu ca la Hobbes, o stare de razboi. Aceasta este societatea civila, la a carei baza stau indivizii caracterizati prin dreptul natural la proprietate si care este o lume a valorii, productivitatii si utilului.
Corpul politic apare din aceasta societate civila naturala nu ca urmare a caracterulu sau rau, ci in baza dorintei de a-i preveni decaderea. De aici survine delegarea de suveranitate, reprezentativitatea mostenite de la Hobbes. Doar ca, pentru a preveni caracterul sau absolut, Locke prevede o specializare a exercitarii ei: suveranul (adunarea legislativa) se ocupa de emiterea legilor; ministrii lui Hobbes, simple pirghii in miinile Suveranului, ajung sa formeze un corp unitar, puterea executiva, care vegheaza permanent asupra aplicarii legilor, inclusiv in ceea ce priveste adunarea legislativa. Avem, in germene, teoria separarii puterilor in stat, care va fi dezvoltata de Montesquieu.
A doua problema este constituita de problema limitarii puterii suverane. Separarea puterilor in stat (Montesquieu)
Montesquieu porneste de la o problematica diferita: cea a realitatii puterii, a inevitabilitatii ei, a modului in care ea functioneaza si a schemei convenabile dupa care ea poate fi limitata. Asadar, in loc sa fie preocupat de derivarea unei puteri suverane dintr-o filozofie naturala, problema lui este, direct, cum poate fi puterea impartita judicios. Astfel, solutia lui va fi mult mai convenabila decit cea a lui Locke, raspunzind mai complet unei chestiuni la care formula acestuia nu putea sa raspunda: ce face ca adunarea legislativa sa nu coopereze cu puterea executiva in subordonarea societatii civile? Principiul formulat de Montesquieu: puterea trebuie sa fie infrinata de putere se concretizeaza in norma politica dupa care societatea civila trebuie sa fie reprezentata de o putere divizata. Fiecare instanta a puterii are astfel sarcina de a o supraveghea pe cealalta si, in plus, fiecare trebuie sa faca compromisuri in directia unei libertati crescute a cetatenilor in ideea de a-si crea partizani. Asadar, libertatea cetatenilor este asigurata si crescuta prin netralizarea puterii, ca efect al segregarii sale in legislativa, executiva, judecatoreasca. Dezvoltarile ulterioare ale ideilor de mjoritate, opozitie, partide precum si formalizarea in teoria liberala a separarii puterilor in stat pornesc de la aceasta analiza functionala a puterii facuta de Montesquieu

De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-11-07 21:14:17BASESCU SI ILIESCU

O doamna ziarista spunea la Realitatea TV ca este adevarat ca Basescu a intrat cu bocancii in clasa politica a perioadei de tranzitie dar a facut-o cu vorba,cu dreptul la opinie,in timp ce dl.Iliescu a intrat cu bocancii impotriva democratiei folosind minerii si s-a folosit de evenimentele din 1989 de teroristi ,lunetisti si arme automate pentru a trece de la un partid unic-PCR- la alt partid unic-FSN- si daca nu ar fi fost noua generatie si reactia Europei, partidul unic FSN nu ar fi dominat ca partid-stat 10-15 ani ci for ever.

Sa sustii,chiar impotriva pozitiei oficiale a PSD doi candidati din care unul este doar prieten AL DLUI Iliescu si impins chiar de acesta chiar sa demisioneze din PSD este iar un adevar a duplicitatii batranului evec,al stilului sau de a face politica de la revolutia din 1989,la mineriade si la elaborarea unor constitutii pentru interesele lui personale si de grup.

Sa folosesti parlamentul ca pavaza pentru a te apara de DNA este ,ceea ce dl.Iliescu spunea ca este o democratie originala,egalitatea in fata legilor ,a justitiei sunt vorbe in vant daca orice roman care greseste plateste dar un ministru sau un parlamentar este aparat de Constitutia lui Iliescu,de Curtea Constitutionala numita de Iliescu,de CSM in care domina oamenii lui Iliescu.

Cateva adevaruri rostite de presedintele revolutiei noastre morale au determinat un cutremur de gradul 10 ,posturi de TV,tonomate ziaristice,politicieni expirati au luat foc.Si aceasta pentru cateva cuvinte.
Ii supara ca dl.Basescu vede o atmosfera de blat in campania electorala in care dupa plimbarea cu elefantul,la indemnul unei doamne sa incerce si cu o femeie,dupa sacosele cu o gaina sau mititei,la violentele PSD girate de PNL,ce se mai poate spune decat ca atmosfera este de circ,de blat.
Cat despre Dl.Tariceanu sunt putine lucruri de spus.Disperat,pozand ca apara PNL,acest domn,ca si Tatarascu,pur si simplu vinde PNL si il transeaza cu PSD si dl.Iliescu.
Planificarea uniunii dintre PNL si stanga comunista chiar inainte de a se pronunta electoratul denota deruta in care se afla cei 322.

Iata ce poate crea intr-o comunitate de politicieni terminati,reactionari,pusi doar pe capatuiala cateva cuvinte ale lui Basescu,cateva adevaruri spuse de el.

Aceasta ne dovedeste ca dupa cum lumina nu poate sta alaturi de intuneric,politicienii din grupul 322 nu pot sta langa adevar si cuvintele Presedintelui ii omoara,ii aduce la starea de disperare.
Ei vorbesc de izolarea PD-L dar nu observa izolarea lor de popor si de realitate.
Europa este disperata si asa cum discutau unii comentatori la un post de TV austriac,Europa regreta primirea Romaniei in UE.Nimic din telurile democrate ale UE,cu toata disperarea dlui Basescu nu poate patrunde in societatea romaneasca dominata de Iliescu si Tariceanu.Deja avem presimtiri rele.Justitia este aservita,politicienii,parlamentarii au crucificat-o pe dna Macovei si acum sunt aparati de lege.Basescu este luat in derizoriu,nevoia de o noua Constitutie ii lasa rece pe cei din conducerile PSD si PNL.
Tara este a lor,tara cred ei ca va fi a lor vesnic.
Metodele electorale medievale:pomeni,batai,crime au instalat pentru inca 4 ani baronii PSD-PNL la consiliile judetiene si primarii,adica acolo unde vin banii UE.

Domnii de la PSD-PNL isi fac doar cu ochiul si viseaza sa mai insele inca pentru un ciclu electoral poporul roman.

Defazat temporal, caraghios si halucinant, asta ai ajuns ba cucule, o ruina! Ba "doctore", ce pare au colegii tai psihiatri despre tine? Nu te iau...ca obiect de studiu, ca pari capiat rau de tot, mos cucule/bautule/taunule sau ce nume iti mai agati de starv, ca sa pari tu "multi" si cu rapacitate..!
Fa'ti repede testamentu', ba doftore, ca vine anu' 2010 pt tine si s'ar putea sa nu'i vezi capu' la mos Craciun!

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-11-07 21:13:11Victor Roncea
Presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, Cezar Ioan

Presa libera din Romånia a murit. Aceasta ar putea fi concluzia unui strain parasutat ieri la Bucuresti cu informatia ca doi cunoscuti ,,formatori de opinie�, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac, au santajat un oficial al statului, chiar pe seful ANI, procurorul Catalin Macovei. In timp ce scandalul declansat de dezvaluirile publicate ieri, in exclusivitate, de ,,Curentul� a bubuit cu reverberatii enorme in spatiul liber al Internetului si la singulara televiziune B1 TV, marile trusturi aservite Coalitiei anti-Basescu au ingropat complet subiectul, intr-o incercare zadarnica de obliterare a adevarului. TVR, insa, a reactionat imediat, suspendånd emisiunea ,,deontologului� Bogdan Chrieac de pe postul public de televiziune. Practic, ieri s-a devoalat, pentru prima oara atåt de pregnant, starea dezastruoasa la care a fost redusa asa-zisa presa romåna, coboråta in målul Snagovului, la nivelul de prostituata a mogulilor anti-Basescu, sforarii dictaturii media. In conditiile in care organizatii autointitulate ca reprezentative ale presei din Romånia, gen Clubul Romån de Presa, Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul Independent de Jurnalism, etc, etc, tocmai au adoptat zilele trecute, cu mare fast si pe bani europeni, ,,Codul deontologic al jurnalistului�, ieri toate acestea s-au facut pierdute ca potårnichiile pe cåmpii. Vocalele asociatii prezente altfel la contestarea Referendumului presedintelui sau alte afaceri electorale sau anticrestine ce nu au nici cea mai mica legatura cu libertatea presei au tacut målc ieri, ca mortu-n papusoi. Cu exceptia Asociatiei Jurnalistilor din Romånia, condusa de Cezar Ioan, care a spalat fata presei romåne condamnånd cu tarie santajul celor doi santajisti: ,,Sa se faca odata curatenie. Acesti oameni nu sunt ziaristi!�

,,Sa se faca odata curatenie. Acesti oameni nu sunt ziaristi!

Presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania (AJR), Cezar Ioan (foto dreapta), a fost extrem de transant in legatura cu demersul celor doi asa-zisi ziaristi: ,,Sunt revoltat. Daca intr-adevar inregistrarea este autentica - dupa cum a confirmat Sorin Rosca Stanescu - aceasta descrie o stare cutremuratoare pentru presa romana. Pentru oameni normali, care nu s-au mai intalnit cu asemenea situatii, pare un fragment de scenariu din �Ticalosii� sau alt film cu mafioti. Este infiorator, mai ales ca ni se dezvaluie o lume subterana a presei in care presupusi exponenti ai ei actioneaza ca niste mafioti si traiesc linistiti, fara a li se clinti nici cel mai mic muschi de pe fata, cand sunt confruntati cu realitatea faptelor, cand sunt demascati. Daca oamenii acestia se revendica de la statutul de jurnalist inseamna ca avem o mare problema de breasla. Nu se mai poate tolera asa ceva: trebuie sa se faca odata curatenie. Cum ne prezentam noi, ziaristii normali, in fata opiniei publice, care are inca mare incredere in noi, ca reprezentanti ai stabilitatii democratiei, cu astfel de personaje lipsite de orice fel de moralitate? �Lideri de opinie�? Este dincolo de nivelul maxim de suportabilitate. Ne scufundam in pestilential. Orice explicatie din partea lor, de genul am facut-o pentru �interesul public� sau pentru �popor�, nu poate fi decat ridicola, penibila. Santajul duce la santaj. Nimic nu-i mai poate salva altceva decat retragerea definitiva din randurile noastre. Aceste persoane nu mai au dreptul sa se numeasca jurnalisti. Si mai am ceva de adaugat: sunt foarte curios cum vor justifica unele posturi si agentii - si stiti la care ma refer - lipsa cu desavarsire a acestei stiri din programele si fluxurile lor informative. Ce credeti ca ar face CNN daca la acest post s-ar intampla asa ceva? Credeti ca ar ingropa aceasta mizerie? S-ar auto-desfiinta daca s-ar intampla asa ceva, apropo de onorabilitate! Asadar, repet: colegii nostri onorabili, cum se vor simti ignorand complet aceasta stire groteasca? Dincolo de bine si rau, simpatie si antipatie, vorbim de presa: ne transformam cu totii in jurnalisti la comanda? Sau mai exista demnitate si profesionalism? Cum abordeaza ei realitatea: �daca noi nu relatam acest fapt nu s-a intamplat�?! Nu numai noi, cu Asociatia, ci si colegii din strainatate, de la asociatiile europene, sunt ingrijorati de nivelul alarmant de servitudine la care s-a ajuns in presa romana. Se observa din ce in ce mai clar ca exista un centru unic de comanda. Daca se da ordinul de la acest centru, o stire cutremuratoare nu mai exista, in schimb un subiect la comanda apare simultan pe mai multe canale si inclusiv, mai nou, pe bloguri pretins independente, ale �publicului�, dar afiliate unor trusturi. Daca asa sta situatia, sa ni se dea si noua, celorlalti, la inceputul zilei, un buletin de stiri �adevarate� si... invizibile: astea exista, astea nu exista! Ca sa stim ce vor cei care dicteaza, dictatorii presei!�, a conchis cu dezgust presedintele AJR, Cezar Ioan. Din pacate pentru starea presei, in ciuda cererilor noastre repetate adresate reprezentantilor Clubului Roman de Presa, acestia au refuzat, ieri, sa comenteze.

Presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor: ,,Presa din Romania risca sa-si piarda libertatea castigata in urma cu 20 de ani!,,

Prezent chiar zilele acestea in Romania, la congresul MediaSind, presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ), Aidan White (foto stanga), care reprezinta 800.000 de jurnalisti din intreaga lume, printre care se afla si ziaristi ai ,,Curentului�, a fost complet ignorat de Realitatea TV, in spiritul celor descrise de Cezar Ioan. Nu e de mirare, din moment ce in discursul sau de la congres a afirmat despre presa din Romånia urmatoarele: ,,Cineva a spus ca presa este de utilitate publica. Este si acesta un punct de vedere, dar eu consider ca media ar trebui sa fie pluralista, iar acest pluralism ar trebui sa reflecte capacitatea tuturor grupurilor de a participa la o conversatie media. Ar trebui sa fie definit un ghid de standarde in care sa fie incluse precizari despre respectul pentru adevar, nevoia de a fi politic independent, nevoia de a fi responsabil fata de publicul tau si nevoia de a nu face rau, de a respecta drepturile celor pe care ii servesti�. Ceea ce nu se poate spune despre cazurile lui Rosca si Chirieac. Dimpotriva.

www.curentul.ro/2009/index.php/2009111136743/Actualitate/Santaju...

Ba cuc' prhost, acus dai ca ronce_cine'o_fi_si_ligau'_asta isi da demisia, acus e nu's ce koor_la_moara_de_vant! Pai, ce ne tot ametesti asa, crezi ca ne intereseaza toate flegmele pe care te apleci sa le culegi, ca tarancile ciupercile in padure?

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!

Ponta și Crin ofer� Puterii șefia Senatului pe tav�

Scris de Drago� St�nculescu


Din ur� pentru Geoan�

Vizita peste Ocean a lui Geoan� a tulburat r�u apele �n PSD, st�rnind un adev�rat tsunami la v�rful acestei formațiuni. Fie c� au fost la Moscova, fie la Washington vizitele lui Geoan� nu i-au adus acestuia dec�t necazuri. Cu toate acestea, Geoan� sprijinit tacit de putere, a reușit s� r�m�n� �n picioare �n urma atacului la beregat� al lui Ponta&Co. Re�ntors �n țar�, BPN-ul social-democraților a decis, ieri, c� Geoan� trebuie dat jos din a doua funcție �n stat cu orice preț. Decis s� explice și senatorilor acest lucru, Ponta a plecat decis ieri dup�-amiaz� spre Palatul Parlamentului, acolo unde a avut o discuție cu senatorii PSD printre care se afla și Geoan�. Dup� circa or� și ceva, Geoan� a ieșit buimac de la aceste discuții cu o faț� asem�n�toare cu cea din timpul ultimei dezbateri cu B�sescu din prag de alegeri prezidențiale. Mircea Geoan� a apreciat c� decizia conducerii PSD reprezint� �o gre�eal� strategic�, pentru c� aceasta va duce la pierderea de c�tre social-democra�i a pozi�iei de pre�edinte al Senatului. El a ad�ugat c�, de fapt, �va fi oferit� pe tav� aceast� func�ie puterii. Geoan� a mai spus c� el a cerut un singur lucru PSD � �respect�. Pesedistul a insistat c� aceia care �i-au asumat o asemenea decizie �aiuritoare� trebuie s�-�i asume �i r�spunderea oferirii pe tav� a pre�edin�iei Senatului. Dup� declarațiile lui Geoan�, Ponta a ap�rut �n fața presei dezv�luind c� �Dark Horse� Corl�țean este noul iepure din p�l�rie PSD-ului, un fel de �sparring partner� care va trebui s�-l �nfrunte pe Geoan�. Despre Geoan�, liderul PSD a fost destul de evaziv spun�nd c� asupra acestuia se va face un raport de c�tre Comisia de integritate a partidului. Ca de obicei, servil și umil, �n c�utare de glorie, Corl�țean s-a prins imediat �n acest joc. Corl�țean a declarat, ieri, �n contextul propunerii PSD privind schimbarea lui Mircea Geoan� de la �efia Senatului, c� nominaliz�rile �n func�ii se fac printr-un vot formal, potrivit algoritmului politic. Imediat dup� aceste declarații, PSD a solicitat oficial, �n plenul Senatului, �nlocuirea lui Geoan� de la conducerea Senatului cu Titus Corl��ean. �n cele din urm�, dup� ceva agitație, plenul Senatului a fost suspendat de c�tre �nc� șeful Senatului, Mircea Geoan�, care a constatat lipsa de cvorum, cauzat� de faptul c� senatori PDL �i UNPR au plecat din plen, �n timpul unei pauze de consult�ri solicitate de PDL.

P�n� la Dumnezeu te m�n�nc� �CheGuePonta�

Deși semnale �n acest sens au mai fost, Geoan� s-a declarat uimit de decizia g�știi lui Ponta de a-l mazili. Acesta a spus ieri c� nu �n�elege care este calculul conducerii partidului privind schimbarea sa din func�ie, el ad�ug�nd: �S� m� bat� Dumnezeu dac� �n�eleg care este calculul �n spatele acestei decizii�. �Nu �n�eleg care e c�tigul PSD din a�a ceva, v�d numai pierdere pe linie � v�d pierdere de prestigiu �n opinia public�, v�d agita�ie �n partid, v�d o dificultate �n a explica cum ai o fucn�ie pe care de bine de r�u o folose�ti �n interesul opozi�iei �i al ��rii �i o dai pe tav� actualei puteri. S� m� bat� Dumnezeu dac� �n�eleg care este calculul �n spatele acestei decizii�, a spus Geoan�. El a spus c� cei din conducerea PSD nu i-au explicat motivele pentru care iau aceast� decizie, preciz�nd c� s-a vehiculat vizita �n America �i eventuala sa candidatur� la preziden�ialele din 2014.

www.referatele.com/referate/diverse/online1/MIT--

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii politice�

P e n t r u SOCIALISM !
Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet
19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)

De la: 9am129906, la data 2011-11-04 18:45:42
Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Papusa mica , la chestia cu satisfactia sexuala m-ai prins si imi pare rau ca te folosesc in scop sexual, ca pe o otreapa . .Daca vrei insa ,pot sa iti dau niste banuti pentru toate satisfactiile pe care le-am avut cu tine pana acum ... .Nu sunt zgarcit, iar tu ti-ai facut treaba foarte bine pana acum si iti meriti din plin banu'...Hai pupici si te mai caut eu din cand in cand ,cand mai am chef o placere "scurta" cu tine ...

crearea uniunii socialiste


Dl.Geoana,un Becket roman?

Istoria umanitatii este plina de convertiri si reconvertiri,incepand cu cea de pe drumul Damascului,cea a lui Becket si continuand cu alte si alte convertiri.

Istoria recenta a Romaniei are chiar ca particularitate numarul imens de reconvertiri fata de comunism,mai ales a politicienilor si a altora care lucreaza in spatiul public,ceilalti nefiind atat de interesanti.

Daca in PSD dl.Ilescu s-a reconvertit in democrat si chiar in credincios,facand cum spunea un reporter ,cruci calugaresti,daca dl.Tariceanu s-a reconvertit trecand la catolicism si apoi in om politic,dati-mi voie sa semnalez o recenta convertire.

Este vorba de dl.Mircea Geoana,cunoscut ca om de paie,poreclit de Iliescu ca,prostanacul, si care traieste astazi un proces de reconvertire democrata,gratie si mediului american in care a trait si,care vine agresiv in contradictie cu pashunismul PSD a lui Hrebenciuc si Vacaroiu.

Chiar daca prestatia lui de la referendumul recent a fost lamentabila ( la nivelul lui Vadim), se pare ca tocmai acest lucru i-a produs marea relevatie,dorinta lui de convertire,iar comportamentul sau din ultima vreme,ca un alter ego al Presedintelui Romaniei, a provocat sensatie in mediul politic .

Nu ma mir ca tot spectrul politic traditional,oligarh si chiar democrat privesc convertirea dlui Geoana cu suspiciune.

Este posibil sa nu fie o treaba serioasa,si poate fi adevarat.

Totusi eu cred ca ar trebui sa dam credit acestei convertiri a dlui Geoana.

In ultima vreme dl.Geoana vorbeste altfel,de parca nu ar fi cel apostrofat de dl.Iliescu.

1.El doreste sa depuna motiunea de cenzura,scotand PSD-ul dintr-o situatie stranie si greu inteligibila,un fel de marasm politic,o mlastina a inertiei;

2.Este gata sa devina prim-ministru sau sa participe la un guvern democrat si sa performeze in special in domeniul masurilor sociale;

3.Este gata de a colabora cu orice formatie politica pentru a promova un program politic care sa aiba in viziunea sa saracia si pe cei considerati inferiori in viziunea virila a cintezismului liberal;

4.Face apel de a se trece peste viziunile partinice in domenii vitale pentru Romania(sanatate,pensii,invatamant etc) si a face un program pe o durata care sa depaseasca un ciclu electoral,dand exemple concludente ale unor tari vestice;

5.Doreste sa schimbe fata PSD dintr-un partid oligarhic intr-o adevarata social-democratie moderna;

6.Doreste reformarea si schimbarea clasei politice si in acest scop sprijina votul uninominal;

Sigur,il putem lua in ras,putem sa nu-l credem,reconvertirea sa sa o consideram o tactica politicianista etc etc.

Dar sa nu uitam ca de fapt in cele cerute de dl.Geoana este investit viitorul sau politic,lucru exprimat cam pornografic de vechiul PSD-ist Dl.Melescanu.

Din pacate forte politice,partide parlamentare care privesc adversiv social-democratia tind a nu-i da crezare,mai ales din cauza lungului parcurs duplicitar al PSD si a nereformarii acestui partid,unii considerandu-l chiar nereformabil.

Daca dorim binele Romaniei eu cred ca,cu prudenta,trebuie sa dam crezare dlui Geoana,aici fiind vorba de soarta social-democratiei romanesti.

Nu se poate face politica in orice tara europeana fara social-democratie moderna.

Daca inabusim acest curent politic,il supunem neincrederii sau deriziunii locul lasat liber va fi ocupat de forte extremiste care stau la limita democratiei gata oricand de a intra in actiune.

Fara social democratie, de exemplu, actualul PNL nu ar fi fost fortat sa ia masuri de protectie social,scrasnind din dinti,dl.Tariceanu nu ar face ceea ce detesta cel mai mult,baile de multime sau chinuitele sale masuri populiste si care tortureaza psihic pe liberali.

De aceea eu spun,

TREBUIE SA ACORDAM CREDIT DLUI GEOANA

PRESEGINTELE BASESCU SINGURUL PRESEDINTE ROMAN CARE CONDAMNA SOLEMN COMUNISMUL IN FATA PARLAMENTULUI.

Cu ce ne-am ales,cu Crin cel Rosu trecut la comunisti,bum a facut Tatarascu si Iliescu+Ponta cu mineriadele si comunismul cu fata umana(PSD)

13 septembrie, 00:20. Glaciatus
Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna regimul comunist. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca un raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania. Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile. Trebuie sa avem cat mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.

Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania. O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care �lupta de clasa� si �dictatura proletariatului� simbolizau esenta progresului istoric. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii �umanismului socialist� s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal. Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroarea directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirea regimului comunist. Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitand faptul ca acesta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale. Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada. Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie. Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului social, al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza �intaririi vigilentei� si a �intensificarii luptei de clasa�. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata. Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea �legalitatii socialiste�, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nasterii. Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante.

In 1975, Nicolae Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari. Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt urmatoarele:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de �dictatura proletariatului� a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu �origine nesanatoasa� de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si �vanzarea� evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii �70 si �80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de �sistematizare� a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale �politicii demografice� (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la �alimentatia rationala�, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M�rton �ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune. Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, �Europa Libera�, BBC, �Vocea Americii�, �Deutsche Welle�, �Radio France Internationale�, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Spre disperarea regimului comunist, Radio �Europa Libera� a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.
Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia �partidului conducator�, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind �parazitismul social�, �anarhismul� si orice alt �comportament deviant�. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru �abateri de la etica si echitatea socialista�.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori tineri interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice. In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Uniunii Europene. Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane. Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum inainte.

Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele noastre.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. De la ce se intampla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut inca.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii. Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent. Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.

Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos. Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapanire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nicio societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi. Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.

Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor. Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.
Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia. In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care si-a facut loc dupa decembrie 1989. Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii. Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin �Presedintele care a condamnat comunismul�. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc ! La multi ani romani! Sarbatori Fericite!

Cine tr�deaz� primul: Crin sau Ponta?
Autor: Laura Ciobanu

Candidatura lui Crin Antonescu la preziden�iale, nesigur� c�t timp deciziile lui Ponta sunt contestate �n PSD.

ANALIZ�
Tensiunile din PSD marcheaz� primul moment de ne�ncredere major� dintre Victor Ponta și Crin Antonescu. La mijloc este capacitatea celor doi lideri de a-și ține promisiunile luate unul faț� de cel�lalt
ANALIZ�
Tensiunile din PSD marcheaz� primul moment de ne�ncredere major� dintre Victor Ponta și Crin Antonescu. La mijloc este capacitatea celor doi lideri de a-și ține promisiunile luate unul faț� de cel�lalt
prevnext1

Interven�ia lui Adrian N�stase �i a lui Ion Ilescu n-ar trebui s�-i dea dureri de cap numai lui Victor Ponta, ci, prin rico�eu, �i colegului s�u de alian��, Crin Antonescu.

�n acest moment, certitudinea lui Antonescu c� va fi desemnat candidatul USL la preziden�iale depinde de dou� lucruri: popularitatea sa �n sondaje �i angajamentul public al pre�edintelui PSD. Iar acesta din urm� se dovede�te a nu fi prea sigur, �n contextul noilor evolu�ii din partidul condus de Victor Ponta.




Protocolul USL nu specific� limpede c� rolul de preziden�iabil �i va reveni lui Antonescu, spun�nd numai c� fiecare partid va lua una dintre cele dou� func�ii �n stat - pre�edinte �i premier - �i c� �n postura de candidat la preziden�iale va fi desemnat cel mai bine plasat �n sondaje.

Tandemul Antonescu-Ponta nu este a�adar reglementat dec�t at�ta timp c�t cei doi sunt capabili s�-�i impun� voin�a asupra propriilor partide.

Mircea Geoan�, o miz� �i pentru Crin Antonescu

Mai pu�in observat �n contextul fr�m�nt�rilor din PSD este efectul acestora asupra PNL.

Luni, Crin Antonescu declara c� PNL sus�ine, �i prin vot dac� este necesar, decizia PSD �n privin�a revoc�rii lui Mircea Geoan� de la �efia Senatului. Dincolo de sprijinul firesc al unui partid pentru aliatul s�u, aici se ascundea o miz� personal�.

Prin sanc�ionarea lui Geoan� - care �i-a exprimat dorin�a de a mai candida o dat� la pre�edin�ia Rom�niei - s-ar fi pus cap�t specula�iilor conform c�rora altcineva dec�t Antonescu ar fi urmat s� intre �n cursa pentru Cotroceni, pe culoarul USL.

Mai mult, Geoan� a st�rnit nepl�cerea pre�edintelui PNL �i atunci c�nd s-a dus �n vizit� �n SUA �n calitate de lider al opozi�iei. �nsu�i Victor Ponta a spus-o s�pt�m�na trecut�. "L-am �ntrebat �i pe Crin Antonescu, el este cel care a remarcat �i a fost �n mod legitim deranjat", declara Ponta pentru mediafax.ro.

C�t mai valoreaz� cuv�ntul lui Ponta pentru PNL? Dincolo de miza Geoan�, interven�ia greilor PSD peste capul lui Ponta pune sub semnul �ntreb�rii autoritatea acestuia �n partid. Criza din aceste zile a ar�tat limpede c� Ponta nu exercit� asupra partidului controlul ferm pe care �l are partenerul s�u de alian�� asupra PNL, unde vocile critice sunt rare �i sunt u�or reduse la t�cere.

�n plus, Adrian N�stase care, al�turi de Ion Iliescu, a intervenit ieri �n favoarea lui Geoan�, este tocmai cel care, �ntr-un interviu acordat recent EVZ, nu excludea o rocad� �ntre PSD �i PNL �n ceea ce prive�te �mp�r�irea func�iilor de premier �i pre�edinte.

"Dac� nou� ne-a revenit responsabilitatea �efului de guvern, atunci �n mod firesc PNL-ului trebuie s�-i revin� responsabilitatea candidaturii pentru pre�edinte. Ca o chestiune de principiu, g�ndind acum cum stau lucrurile. Poate �n 2014 se va face o rocad�, va veni la guvern, nu �tiu, cineva de la liberali �i vine un pre�edinte de la PSD", spunea N�stase.

�n contextul �n care N�stase, un personaj politic vizibil nemul�umit de rolul s�u �n PSD, reu�e�te, al�turi de baronii partidului, s� dea peste cap deciziile lui Ponta, candidatura lui Antonescu la Cotroceni devine �i mai nesigur�.

Mircea Kivu: �i imaginea PNL este afectat�

Sociologul Mircea Kivu consider� c� �i imaginea PNL este afectat� de degringolada din PSD legat� de Geoan�: "Antonescu trebuia s� �i declare sprijinul pentru o decizie a partenerilor de alian��, dar �i el p�n� la urm� s-a decredibilizat".

Acesta prive�te �ns� interven�ia lui Iliescu �i N�stase ca fiind "menit� s� fac� PSD s� revin� la o pozi�ie ra�ional�", pentru c� "se sacrific� un bun al partidului pentru ni�te ambi�ii personale".

C�t despre situa�ia lui Antonescu, Kivu spune: "Eu am fost de la �nceput sceptic fa�� de garan�iile pe care le-ar putea avea Antonescu fa�� de ceea ce sar putea �nt�mpla trei ani de acum �nainte. Alian�a poate func�iona ok p�n� la alegerile paralmentare, dup� aceea e alt� discu�ie".

"Antonescu a pl�tit costurile alian�ei, pentru c� trebuia s� �i declare sprijinul pentru o decizie a partenerilor, dar �i el, p�n� la urm�, s-a decredibilizat."
MIRCEA KIVU, sociolog



C

Partidul prost�nacilor

Scris de Iulia Nueleanu


Mare dreptate avea Sebastian L�z�roiu c�nd spunea c� marele noroc al puterii e reprezentat de prezența lui Victor Ponta și a lui Crin Antonescu �n fruntea USL. Evenimentele din ultimele dou� zile confirm� pe deplin spusele sale, iar PSD are mari șanse s� r�m�n� �n istorie cu renumele de �partidul prost�nacilor�. Ratarea , pentru a treia oar�, a alegerilor, ar duce aproape cu siguranț� la dispariția PSD, iar acțiunile actualei conduceri a partidului ne duc ușor cu g�ndul spre acest deznod�m�nt. Victor Ponta e dep�șit de anvergura funcției pe care o ocup� grație maeștrilor s�i p�pușari și acest fapt se vede cu ochiul liber. Dup� ce Ponta a anunțat clar și r�spicat c� PSD nu-l mai susține pe Mircea Geoan� la șefia Senatului, mentorii s�i spirituali și politici, Ion Iliescu și Adrian N�stase, au revenit ieri , d�ndu-i practic peste nas c�rlanului.�Exist� riscul ca PSD s� piard� funcția, pentru c� PDL și UNPR și UDMR au mai multe voturi. Așa c� PSD nu va merge pe varianta vacant�rii postului de președinte prin revocarea lui Geoan�, iar situația va r�m�ne așa cum este acum", a anunțat ieri Iliescu, secondat de N�stase. La cinci minute de la declarațiile celor doi, Ponta a ținut morțiș s�-și declare independența anunț�nd c� "Domnul Ion Iliescu și domnul Adrian N�stase au exprimat poziții personale, dar eu voi pune �n aplicare deciziile luate luni, f�r� niciun fel de schimbare. Anume, continuarea demersurilor de �nlocuire a lui Mircea Geoan� cu Titus Corl�țean �n funcția de președinte al Senatului și sancționarea domnului Geoan� pentru nerespectarea deciziilor luate de forurile statutare ale partidului". M�ine s-ar putea r�zg�ndi, dar asta nu mai reprezint� o știre, ci doar o constatare a unei atitudini lipsite de consecvenț� cu care de altfel Ponta ne-a obișnuit. De altfel, nici nu mai e important� decizia PSD cu privire la Geoan�. Mai devreme sau mai t�rziu, Geoan� va p�r�si partidul, voit sau forțat, singur sau �n fruntea unui grup de parlamentari și primari. Ceea ce se �nt�mpl� �n ultima vreme �n PSD este un fenomen de canibalizare politic� amestecat cu o lips� cras� de viziune și strategie, situație care nu face altceva dec�t s� mențin� �n continuare partidul �n opoziție, chiar și dup� alegerile viitoare. Dup� cum merg lucrurile, groapa s�pat� de Ponta pentru Geoan� i-ar putea fi fatal� chiar lui, �ntruc�t, din propria sa experienț� ar trebui s� știe c� un congres extraordinar , așa cum a anunțat c� e gata s� convoace, nu e pentru cine-l preg�tește ci pentru cine se nimerește s� fie �n grațiile maeștrilor p�pușari din PSD. Iar Victoraș și-a cam pierdut farmecul politic, asta dac� l-a avut vreodat�.

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

A distrus toata ROMANIA DIN 1991 SI PINA IN PREZENT de cind a intrat in politica,urmarind interesele criminale personale si ale acolitilor lui.

Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai

PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta.

Ce fac postatorii opozitiei eterne?
Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep.

As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice.

Or fi chiar atat de prosti.
Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat.

Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate).

Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament.

Ce ramane de constatat?

Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu.

Ei sunt limitrofii sicietatii.

Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul.

Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa.

Pentru ca de fapt sunt insducabili.

Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri:

1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii;

2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau.

Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat.

Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor.

Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala.

Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus.

Dar sa avansam:


In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.

Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.

Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.

Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:


Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

Clubul de la Cluj someaza clasa politica: Treceti la reforma Scolii romanesti!
Un grup de universitari, oameni de afaceri, magistrati, jurnalisti au formulat in urma dezbaterii pe tema educatiei organizata de Clubul de la Cluj un apel sustinut de semnatari. Toti cer demararea de urgenta a procesului de modernizare a Educatiei, pentru ca orice intarziere inseamna un atac la viitorul tarii.

Acesta este primul gest ferm de presiune a societatii civile asupra clasei politice, pentru ca vorbele sa devina fapte.

Apel la responsabilitate - catre clasa politica si Guvernul Romaniei

Cu mai bine de un an in urma, in martie 2008, toate partidele politice parlamentare si-au asumat un Pact national pentru educatie, alaturi de organizatii ale societatii civile, fiind pe deplin constiente de necesitatea modernizarii si restructurarii sistemului si institutiilor de educatie din Romania, se arata in apel.

Pina acum, clasa politica doar a tacut. Este insa urgent sa se treaca la fapte.

De aceea, facem apel la responsabilitatea tuturor partidelor politice, in particular a majoritatii parlamentare actuale si a Guvernului care o reprezinta: Situati-va la inaltimea responsabilitatii asumate prin Pactul national pentru educatie si strategia, adoptate pina acum.
Asumati-va raspunderea privind aplicarea Pactului national pentru educatie si a strategiei, alocati resursa financiara necesara si supuneti dezbaterii publice propunerile legislative

Dece rolul Presedintelui de mediator nu contrazice rolul de presedinte jucator.

Multi postatori considera pe buna dreptate ca presedintele trebue sa fie mediator di sa nu joace,adica sa nu faca nimic altceva.

Poate cfa ar putea ascuti creioane la Cotroceni,ar bate decoratii in piept la persoane propuse de altii,s-ar intalni cu ambasadorii odata pe an si ar fi acceptat majoritatea Johanes pentru ca asa afirmau ei ca sunt majoritate.

Partial un asemenea rol l-a avut dl.Iliescu desi nu prea pentru ca PSD avea pe atunci 70% din parlamentari si el le spunea intai ce sa faca si apoi nu critica ce au facut.

Dar de fapt ce au facut.

Pozitiv nu au facut nimic.
Au intrat intr-o structura statala,au profitat de ea si sperau sa moara si totul sa ramana la fel.

Nici o schimbare,imbogatire,baroni locali,fiecare cu baronatul lui(judetul lui).

In tara domnea fericirea,opozitia era nesemnificativa si pentru a nu se spune ca ei domina totul mai luau 1-2 ministri de la PNL,mai facea si cate un baron PNL(tip Patriciu).
Justitia,sindicatele erau doar o curea de transmisi a PSD.

Poporul nu a mai indurat si de 7 ani i-a daramat de la putere pe acesti indivizi care alcatuisera un complex politico-economic in care le mergea bine si c ei saraci primeau ajutoare,mai ales inainte de alegeri,dar nu prea inainte caci sarantocii puteau uita,chiar daca in campanie ii stimula mai direct.

Acum apare basescu,individ nelinistit,un fel de individ bizar care isi ia functia in serios.
Se declara jucator si incearca nu sa se puna bine cu baronii si partidele lor ci sa distruga sistemul creat de Iliescu-Constantinescu.

Jale mare.

Individul incepe sa stimulze,ma medieze reformele.

PDL este dat afara de la guvernare,tariceanu7 se opune ,desi zicea ca este liberal,sa faca reforme.Cere ajutor de la PSD si il obtine,conducand tara cu 20% dintre parlamentari dar ascultand de cei care il sprijinea si le aplica si metodele(justitie aservita,pomeni electorale,creste bugetarii cu 50%,cheltueste tot pentru alegerile din 2008 dar popoerul il sanctioneaza pe PDL si PSD).

Presedintele devine factor activ si initiaza reformele cerute de evolutia europeana a Romaniei in fata unui establishment corupt si reactionar.

Sigur daca nu devenea participatov,sau jucator cum il numesc unii postatori s-ar fi realizat vestita reclama a lui Vantu:dormiti linistiti,politicienii vegheaza pentru voi.
Ceea ce a produs basescu este o revolutie,PDL si coalitia guvernametala in frunte cu Basescu au deschis calea reformelor ce trebuiau facute de 20 de ani.

Nu a fost usor,reformele nu au fost primite cu surle si trambite,au fosr si sunt si mari suferinte.

Dar Romania se reformeaza.

Daca vor veni la putere socialistii Uslasi(PNL si PSD) este posibil sa asistam la contrarevolutie,la contra-reforme.

Dar noul nu va putea fi oprit,progresul va merge inainte si reactionarii vor pierde rasboiul modernizarii Romaniei.

Asa este istoria iar drumul reformelor este un drum cu spini.

Dl.Basescu este si un presedinte mediator(dar nu ascute creioane la Cotroceni) dar si un presedinte jucator,adica un catalizator al progresului Romaniei care nu se poate face decat prin reforme.

Cine vede opozitie intre un presedinte jucator si unul mediator ori este slab dotat intelectual,ori mai degraba este un clasic reactionar care nu vrea binele Romaniei.

Esecuri si succese in constituirea dreptei in Romania
Constituirea unei drepte romanesti constituie o problema cu multe succese si insuccese.
In esecurile constituirii dreptei romanesti incapacitatea PNL(Tariceanu-Norica) s-a manifestat cu o mare pregnanta,dupa cum arata exemplele:
-Refuzul alegerilor anticipate si mai ales acceptarea si apoi refuzul lor,sabotarea proiectului fuziunii;
-Reactie tardiva la diferite obligatii ale guvernului;
-Neimplicare in solutionarea a multiple conflicte sociale (greva profesorilor,de exemplu);
-Neimplicare in problemele aparute si care au dus la interventia Presedintelui;
-Ratarea reformei administrative este de asemenea pusa in evidenta.
Presedintele partidului si primul ministru a pierdut initiativa in domeniul celei mai importante reforme,reforma administrativa si a modernizarii institutiilor statului,ceea ce a fost taxat de Presedintele Tarii, ca o centralizare identica cu aceea de inainte de 1989,desi alianta DA a promis descentralizarea in alegeri.
-Reformele au fost amanate in permanenta. In loc de reforma primul ministru a redus doar cu 30% personalul unor institutii (mai ales secretari de stat).Ori fara o reforma reala care sa faca eficiente institutiile statului, progresul tarii si folosirea sansei de a fi in UE sunt ratate.
In viziunea PD-L trebuie de urgenta sa lanseze reforma administratiei centrale si a altor institutii pe baza unor principii clare:
-Fiecare minister sau agentie centrala sa elaboreze reglementari sau politici publice pentru desvoltare in domeniul specific iar ministerele si secretarii de stat sa fie in functie de aceste necesitati si nu invers.
-Separarea clara a responsabilitatii politice de cea administrativa
-Adoptarea de structuri simple si flexibile pentru fiecare minister.
-Decongestionarea guvernului de agentiile guvernamentale, a caror reducere ca numar si realocare la nivelul ministerelor este imperios necesara;
-Repozitionarea corpului functionarilor publici din administratia publica, care, av�nd la temelie criteriile de pregatire profesionala si integritate, ar trebui ca, prin veniturile pe care le realizeaza, sa se situeze �n cadrul clasei mijlocii;
-Corelarea reformei administratiei centrale cu politicile de descentralizare si deconcentrare administrativa.
Un alt element este si incapacitatea de a fructifica in mod corespunzator reformele cu rezultate pozitive.
-Nu s-a fructificat rezultatele pozitive obtinute de ministrii liberali(ex.reforma fiscala clara,care sa ofere o perspectiva fiscala pentru anii urmatori,nemultumind oamenii de afaceri).Aceasta confuzie provine din lipsa unei gandiri strategice.
-optiunea privind evolutia viitoare a nivelului pensiilor pentru toti pensionarii care nu vor putea beneficia de participarea la sistemul privat de pensii obligatoriu (varsta sau sunt deja pensionari). De asemenea trebuie tinut cont de faptul ca multi romani lucreaza in strainatate. Sistemul actualde pensii este distorsionat de existenta unor grupuri sociale care au obtinut pensii privilegiate.
-Nu are optiuni privind actualul sistem al sanatatii,sistemul fiind deficitar si nu promoveaza mecanismele pietii,nu se vorbeste de preventie.
-Lipsa de perspectiva in domeniul reformei educatiei.
-Optiunea privind politicile economice pentru cresterea productivitatii si a competitivitatii, folosirea avantajelor pietei unice si trecerea la moneda unica euro;
-Optiunea privind realizarea unui nou contract social de parteneriat �ntre patronate si sindicate pentru perioada 2007-2010.
-Preluarea practicilor negative ale fostei guvernari cu lipsa democratiei in domeniul economic,perpetuarea rectificarilor bugetare,alocare de resurse prin ordonante de urgenta,parlamentul devenind doar o simpla masina de vot si in definitiv banul public este alocat netransparent,risipind resursele prin cheltuieli inoportune si neeficiente.
-Si absenta unei strategii postaderare este taxata.
PNL nu are preocupari privind strategiile de desvoltare economica, presedintele acestuia nu are o viziune politica si o strategie cu privire la dezvoltarea pe termen mediu si lung si privind prioritatile economice �n perioad postaderarea
In acest sens PNL trebuie sa prezinte UE doua documente importante d.p.v.economic:programul national de reforma, legat de cerintele Agendei Lisabona, recent refocalizata pe crestere economica si crearea de locuri de munca, si programul de convergenta pentru �ndeplinirea criteriilor de trecere �n perspectiva la moneda unica euro,ca sa nu mai vorbim de incapacitatea de accesare a fondurilor europene.
In loc de aceasta PNL a pierdut initiativa politic.
�n mod normal, PD-L considera urmatoarele masuri ca fiind urgente:
-Asumarea de catre �ntregul partid a unei viziuni cu adevarat ambitioase privind dezvoltarea tarii.
-Sa transforme Romania intr-o tara competitiva economic,fara desechilibre macroeconomice,pentru a obtine un standard de viata europeean.
Sunt necesare prognoze pentru un termen realist, cu precizarea performantelor de parcurs,care sa cuprinda, de exemplu, ca o prima etapa distincta, perioada 2007-2013, care coincide cu actuala perspectiva financiara a Uniunii Europene.

Gandirea puerila a lui Patriciu
Avand multi bani,ca si cocosatul dintr-o opera celebra,dl.Patriciu face exercitii de a conduce lumea.
Pentru aceasta si-a ales ca portavove pe Tariceanu si ca instrument un partid cu un trecut mare,PNL.
De fapt Patriciu,un fel de papuskin al dlui Iliescu care l-a facut opligarh din necesitatea de a avea oligarhi si in partidele de dreapta,decizie bine cumpanita de dl.Iliescu.El este un imatur,are o judecata puerila despre politica,ca un copil,ca o masina cu motor puternic dar fara frana.
In zadar PD-L face apel la PNL pentru un guvern de dreapta,chiar cu oarecare umilinta.
Sa urmarim caile unei gandiri imature.
Patriciu prin gura lui Tariceanu da replica:da,dorim daca eu voi fi prim ministru si voi aplica doar programul PNL.
Nu este aceasta puerilismul lui Patriciu?
Ce uita postatorii din PNL

Ei uita ca Patriciu,in ciuda succesului in afaceri este,cel putin in politica un imatur,are o gandire juvenila.

Nu doresc sa fiu prim ministru a spus el.Doresc ca primul ministru numit de mine sa vina dimineata si sa bem o cafea pe balcon,si acolo sa-i spun ce trebue facut.

In acest spirit Patriciu a oprdonat:Tarriceanu nu intri in alianta cu nimeni daca tu nu esti acceptat prim ministru.Ameninti ca treci in opozitie.
Dar stii cum,te tii tare.

Si Tariceanu s-a supus,contrar pareii liberalilor,lucru care azi se vede prin revolta celor din juete,incvlusiv Orban.

PD-L din prima clipa a declarat ca dreapta a invins si trebue un guvern de dreapta.

Nu spune Patriciu prin gura lui Tariceanu.Voi acceptati ca nu aveti ideologie si program.V-o dam noi si eu devin garant ca prim ministru.

Daca cineva spune ca aceasta aroganta nu este puerilismul mintal al lui Patriciu atunci nu are de a face cu logica.
Care logica?Cea tip Patriciu.

PSD si PD-L se urasc,imposibil sa colaboreze.Tine-o asa Taricene si unul din ei va ceda.Si iar vei veni la mine pe balcon sa stabilim ce trebue facut si poate,daca lumea va inghiti aceasta galusca puerila,poate il dam afara si pe Basescu.

Dincolo Basescu face politica.El da semnalul guvernului PD-L+PSD dar are si un plan B,pe care nu-l spun.

Cei din PSD au inteles,au inteles ca decat cu niste alienati ai politicii sa prefere o politica adevarata cu PD-L.

Daca PNL va continua la fel nu trebue sa ma aiba dusmani caci este suficient patriciu si tariceanu.

Rapacitatea clasei politice si declinul liberalismului romanesc

In ultima vreme, capitalismul, asa cum il stiam in teorie, isi arata limitele in Romania,mai ales in urma marii erezii liberale care a devenit PNL sub dl.Tariceanu.
Practic pentru a salva averile oligarhiei si, implicit, economia ca prada, ideologul Patriciu si Cinteza au teoretizat sistemul unor adevarate nationalizari in masa, un simbol al statelor de tip socialist,desi se face doar in interesul unor autodenumiti capitalisti.

Cu toate acestea, existenta unei componente liberale in PD-L ne face sa speram ca sistemul capitalist nu a esuat.Este adevarat ca economiile trec periodic prin momente de criza, iar aceasta criza in sine este o dovada ca sistemul capitalist functioneaza.
Este clar insa ca se pot face ajustari asupra modului de operare al sistemului capitalist.

Din acest motiv dl.Stolojan,o somitate in economie,ne vorbeste despre mediocritatea juntei liberale.Nu exista in viziunea acestor eretici metode de reglementarea pietelor, atat prin inchiderea lacunelor legislative, cat si prin introducerea de noi masuri in domenii care pana acum nu erau supravegheate,spune Laurian Lungu, analist, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Problema descentralizarii din programul lor electoral a fost uitata si reamintita doar de UDMR.

Potrivit tot lui Laurian Lungu, un castig real in prevenirea unor crize viitoare ar fi fost adoptarea unui sistem de valori morale la care sa fie supusi actorii pietei.
In loc de aceasta vedem desanturi ale raptului oligarhic,de la acapararea bogatiilor tarii pana la salarii insuportabile pentru orice ratiune,care se atribue clientilor politici.
Si totul facut pentru a mentine la putere in gemetele a 75% din populatia saraca pe liberalii raptului si a dispretului pentru societate si dece nu si pentru tara.

Ce pot acestia intelege din ceea ce acum se numeste, nou sistem financiar mondial

Insa marea intrebare este daca se mai poate vorbi despre capitalism intr-o tara in care victoria oligarhiilor apare ca o dictatura(judetul Constanta de exemplu aproape feuda lui Mazare).Tot mai mult in Romania se vorbeste si se va vorbi de un socialism pentru bogati.
De fapt politicienii care speram ca ne vor parasi dupa 30 noembrie2008 utilizeaza un dublu standard:unul pentru clientii politici si oligarhi,in care includ si baronii PSD si altul pentru,era sa spun sclavii oligarhiei,adica pentru pensionari,profesori, medici, functionari,muncitori,ca sa nu mai vorbesc de abandonarea totala a clasei agricultorilor,pe motivul ca Tariceanu nu are vocatie agricola,nu este taran ci prim-ministru si nu o sa vina el la prasit,(cum spunea un forumist din grupul Jicman).
Se stie ca in economie crizeie economice sunt ciclice. Un guvern realmente liberal ar fi procedat catre o re-reglementare in sistemul financiar spune Liviu Voinea, directorul executiv al GEA.
Sistemul economic de dupa criza va fi definit �din mers�, crede Laurian Lungu. Va depinde mult de efectele crizei, in special de evolutia somajului. O crestere mare a somajului va avea efecte sociale care, inevitabil, se vor rasfrange in politici economice care pot lua forme protectioniste cu tenta social-democrata.Acest pericol este distrugator daca in tara vor reveni cei 3 milioane de romani plecati sa stranga capsuni. In contrast, o revenire mai rapida a economiei globale din aceasta criza va accelera din nou rolul capitalului privat in economie.

De fapt actuala conducere PNL ne-a indreptat spre un socialism, in stilul secolului XXI, sesiza Floyd Norris, sef al Departamentului financiar de la �New York Times�.
Paradoxul este ca aceasta intreaga mizerie a fost creata de un grup de zeloti care au inteles ca ideologia pietelor libere nu include si reguli, regulatori si supervizare.

De fapt nu este gluma,dar atitudinea dlui Tariceanu si cei de langa el imping tara catre socialism aparte,nu comunist dar nomenclaturist liberal.

Si nu este,cred ,intamplator ca apropierea de PSD este asa de mare si nu m-as mira chiar de o unire a celor 2 partide,eventual o absorbire a PNL de catre PSD,care politic vorbind este mai viguros si are o mai mare notorietate.
Liderii liberali pot primi niste posturi si se poate inchide ochii la maniera in care si-au facut si isi fac averea.
De fapt,asa cum subliniai analistul francez Claude B�b�ar ,oameni ca acestia vor ucide capitalismul, in care se avertiza ca acest tip de lideri devin foarte periculosi,comparandu-i cu fundametalistii religiosi arabi,fiind obsedati de imbogatire de dorinta de a poseda lucrurile materiale asa cum cei din urma sunt obsedati de valorile lor spirituale. (Adrian Popa)

Rolul statului este piatra de incercare pentru adevaratii liberali.Nationalizarile in interes personal(caci ce inseamna de fapt imbogatirea fara noima a nomenclaturii liberale) rascoleste liberalismul si face diferenta intre cel adevarat si erezie. Asistam la un fenomen inimaginabil, pentru multi, cu cativa ani in urma. Avem acum un esec monumental al unui model de afaceri in industria financiara a Romaniei dar care este practicat si in alte tari liberale din Europa.

De fapt ceea ce fac acum psudoliberalii nu este decat crearea unui capitalism nou,o nationalizare in favoarea politicienilor,chiar daca aparent economia libera nu dispare.

Ei vor sa creieze un socialism pentru bogati,in interiorul unei tari sarace,care sa dispretuiasca toate categoriile sociale,inclusiv a celor creatoare(profesori,medici etc),iar prin alianta cu PSD ei isi insusesc tehnica pomenilor electorale sau interelectorale pentru a astupa gura flamanda a adevaratei societati romanesti.

Acesta este de fapt statul oligarhic in care rolurile sunt distribuite,asa cum s-a exprimat Cinteza(in cunoscuta sa teorie a darwinismului social liberal) si exprimate prin expresia hegeliana stapin(adica liberal din nomenclatura)/ scalav(restul populatiei).
Maniera in care sunt tratati profesorii,cea mai sensitiva patura sociala,incapatinarea cu care Tariceanu se opune sa introduca 2-300 lei in buzunarele acestora ne arata cat de antipopular este acest sistem,in care bogatii fara rusine au totul,te omoara cu Mercedesul pe strada,iau Delta Dunarii ca proprietate particulara,ingradesc plajele private iar prostimea la munca si la pomeni.
In rest este doar tacere.

Asa cum subliniaza Excelenta sa Dl.Presedinte Basescu,acest sistem al inechitatii si raptului trebue sa dispara.Electoratul trebue sa vada clar cine este dusmanul si cine este langa popor.Nu degeaba sloganul PD-L este �EI CU EI,NOI CU VOI-

Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai

PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta.

Ce fac postatorii opozitiei eterne?
Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep.

As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice.

Or fi chiar atat de prosti.
Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat.

Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate).

Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament.

Ce ramane de constatat?

Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu.

Ei sunt limitrofii sicietatii.

Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul.

Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa.

Pentru ca de fapt sunt insducabili.

Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri:

1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii;

2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau.

Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat.

Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor.

Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala.

Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus.

Dar sa avansam:


In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.

Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.

Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.

Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:


Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

Astazi despre Doctrina social democrata

Social-democratia reprezinta, conform Manualului de politologie,
doctrina politica privind organizarea si conducerea democratica a
societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii
sociale, ale promovarii intereselor producatorilor de valori
materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de
cetateni defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale
avute, indeosebi a monopolurilor.
Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o
parte, ideile socialistilor utopici, iar pe de alta parte, ideile
marxiste din a doua jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut
odata cu manifestarea relatiilor de productie capitaliste care, desi
marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii,
generau totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale.

Social-democratia s-a inspirat, dupa cum s-a aratat, nu numai de la
socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si
Engels, idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels
considerau ca inevitabila disparitia capitalismului si inlocuirea
acestuia cu o noua societate, cea socialista, reclamata de legile
obiective ale dezvoltarii sociale, bazata pe proprietatea comuna
supra mijloacelor de productie si lipsita de exploatare.
Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze
in evolutia sa.

I. O prima faza poate fi considerata cea din perioada premergatoare
primului razboi mondial, cand social-democratia se considera o
doctrina politica ce viza organizarea si conducerea democratica a
societatii pe calea trecerii la o noua oranduire sociala, faurita pe
baza politicii partidului clasei muncitoare, care sa ia locul
capitalismului prin reforme.

II. Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica
social-democrata a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, care a
durat pana in zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu
privire la transferarea capitalismului in socialism pe calea
reformelor, social-democratia din aceasta perioada sustine cu
fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii
optiunilor libere a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii
politice in stat, combatand, in acelasi timp, ideile unui regim
totalitar, indiferent de natura sa (fascista sau comunista).

Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari
ale lumii si sa participe activ, de pe principii democratice, la
viata politica din tarile respective. Trebuie mentionat ca in multe
tari, dupa al doilea razboi mondial, partidele social-democrate au
reusit, prin alegeri libere, sa guverneze perioade indelungate de
timp.

III. In prezent, dupa prabusirea sistemului totalitar comunist din
tarile est-europene, sistem care nu intotdeauna a fost evaluat
suficient de critic de catre social-democratie, doctrina social-
democrata a intrat intr-o noua faza, in care s-a renuntat la ideea
oranduirii socialiste. In prezent doctrina social-democrata pune
accent pe principiile statului de drept, pe cele de protectie
sociala etc. Astazi, in Europa Occidentala precum si in alte tari
ale lumii, social-democratia reprezinta una din principalele
doctrine politice, ca alternativa viabila de organizare si conducere
democratica a societatii. In tarile est-europene, dupa prabusirea
comunismului, are loc un proces de inchegare a unei doctrine
politice social-democrate care valorifica o parte din ideile social-
democratiei, dar afirma si altele noi, rezultata din situatia
actuala a realitatilor social-economice.

Considerand democratia o forta sociala activa, doctrina social-
democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica, potrivit
careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a
asigura munca si securitatea cetatenilor sai. In momentele cand era
la putere si cand se gasea in opozitie, social-democratia a
dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea
securitatii sociale, sa garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea
saraciei.


Din punct de vedere organizatoric, raportul social-democratiei cu
muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se integreaza in
societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un
loc deosebit in relatiile dintre sindicate si social-democratie
revine unor structuri si institutii specifice de educatie, de
formare cultural-profesionala. In acelasi timp, se afla sub
incidenta social democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde
milioane de consumatori, numeroase organizatii pentru odihna etc.
Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase
ramificatii.

Conform conceptiei social-democratice, partidele politice,
indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema
puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si
societate.

De fapt,din cele spuse mai sus,rezulta ca acualul PSD ,chiar aliat cu PNL nu pot corespunde cerintelor unei social-democratii moderne si de fapt,socialismul comunist le este mult mai aproape(lui Iliescu si Patriciu-Tariceanu)

- www.algoritma.ro/dilema/arhiva_dilema/416/G.M.TAMA.htm -

Dece oare oligarhii doresc ca:INTELEPTII....LA SOPON?
Nu o sa iau apararea intelectualilor,pentru ca ei o stiu mai bine a face.Ura fata de intelectuali caracterizeaza totdeauna regimurile si partidele totalitare,Sa ne amintim de regimurile totalitare si soarte intelectualilor de la N.Iorga la inginerul Ursu.
Astazi sa ne amintim de intelectualul cel mai barfit,dl.Stolojan

Inca nu s-a terminat discutia privind miraculoasa cedare a lui Stolojan,care a oferit candidatura sa la presedentie Dlui.Basescu.
O generozitate atat de mare rar se mai intalneste azi in Romania si cu greu poate fi conceputa,in timp ce detractorii,din pacate,nici nu pot intelege asemenea gesturi.

Stolojan parca ar veni de pe alta planeta,pentru politicianul roman mediocru asemenea lucru nu poate exista.
Dar Dl.Stolojan este un intelept si asta este cel mai modest omagiu care i se poate aduce pentru gestul de a ceda,in momentul cand si-a dat seama ca procentajul sau in alegeri nu mai poate creste.

Sa cedezi candidatura la presedentie cand vezi ca cineva are mai multe sanse,sa incerci a promova un tanar la presedentia PNL si ca premier (este vorba de dl.Tariceanu) sunt lucruri pe care un politician roman nu este in stare nici sa gandeasca si cu atata mai putin sa inteleaga.

Sa nu uitam ca tot Stolojan a fost chemat in calitate de prim-ministru tehnocrat in unul dintre cele mai grele momente din epoca postdecembrista.

Acuma,ca orice intelept care striga "nebunilor incotro va duceti" din nou se ofera sa salveze PNL apucat pe calea grupului de interese,denuntand grupul de oligarhi,care injosesc un nobil partid,asa cum este PNL.

Va rasuna glasul lui in desert.

Nu este el generalul roman care s-a intors la coarnele plugului si pe care l-a lasat doar la rugamintea senatului de a apara patria,iar dupa ce a invins ,s-a reintors la coarnele plugului.
In momentul de fata el doreste sa salveze PNL,sa-l scoata de sub influenta grupurilor oligarhice,sa faca din nou din PNL un partid competitiv electoral si in ultima instanta sa salveze gandirea liberala si dreapta romaneasca pentru prosperitatea tarii.

Ferice de epoca in care avem acest politician intelept dar singur si neinteles.

Fostul ambasador al Marii Britanii care ne era prieten si nu se implica in politica interna a Romaniei,a simtit totusi nevoia sa spuna:.

- Cabinetul Tariceanu cu o echipa divizata de fotbal, care ar putea sa-si dea autogol in momentele decisive, daca nu va face un efort colectiv pentru finalizarea integrarii-.

Intr-un alt articol cineva folosea concepte din -Psihologia animala-in care vorbea de masculul alfa si masculul beta
Tot acolo se vorbeste de �PUTEREA LIBERALA- un fel de PAX ROMANA a Romaniei.

Am asistat la nemultumiri si incriminari la care nimeni nu s-ar fi asteptat la Conferinta PNL pe Bucuresti din care a fost exclus chiar omul care a adus PNL la putere-dl.Stolojan.

Guvernul este slab si cel slab este asaltat:sindicate,cereri de mariri de salarii,legi de favorizare a nationalitatilor conlocuitoare,verdicte nefavorabie la Curtea Europeana,reforme avortate sau blocate,absenteism ostentativ in parlament tocmai a deputatilor puterii ,si pentru a pune capac,pretentia PC de a initia o motiune de cenzura impotriva unui guvern din care face parte etc.

Simplismul lui Hasoti,Norica Nicolae,Antonescu sau Orban este desarmant-dusmanul de clasa-Basescu si in subsidiar PD care asculta de Basescu.

Nici o analiza serioasa.

In zadar dl.Stoica,Dna Musca,Dl.Stolojan insasi si multi altii vorbesc de o conducere ilegitima,de ingamfarea puterii,grupul conductei de petrol,merge ca orbul in fata prapastiei.

Am subliniat,dupa puterea mea de cetatean ca in PNL puterea de decizie este luata de un grup liberal primitiv,infatuat pe care l-am numit CINTEZISM dupa numele ideologului sau si mai ales dupa probarea practica ,in sanatate a dezastrului conceptiei cinteziste.

Am subliniat ca acest tip de liberalism primitiv,de tipul sec.19 ,cand liberalismul era in ascensiune,nu corespunde realitatilor unei tari sarace fara o clasa mijlocie substantiala.

Cinteza a ideologizat superioritatea liberala in contrast cu,ceea ce Lenin numea PAPUSHNIKII,adica niste tovarasi vremelnici de drum-este vorba de PD- si de masa de supusi care sunt de la natura pusi sa suporte toate greutatile,ba daca s-ar putea sa-i si admire pe liberali.Am numit aceasta tendinta darwinism social liberal pentru a nu face apel la ideologia fascista.

Nu am vrut sa am dreptate,am iubit partidele istorice,nu sunt membru unui partid acum dar dezastrul spre care duce tara grupul oligarhic din petrol nu poate sa ma lase indiferent.
Situatia absurda a dlui.Atanasiu,cotat in NATO si UE ca cel mai slab ministru al apararii din ultimii 16 ani,ne arata ca gratie oligarhiei si legilor ei dictatoriale,in actualul PNL nu mai exista o reglare,prin feed-back,motiv pentru care dezasterele apar la tot pasul.
Si electoratul taxeaza aceasta politica a infatuarii,arogantei si a lipsei simtului realitatii.
Iata dece gruparile anti-tariceanu se multiplica in maniera tumultoasa in toata tara.In zadar inteleptul Stolojan striga ca reforma trebuie sa se faca in interiorul PNL,oligarhii imping spre divizarea PNL ca si cum nu ar vedea ca isi semneaza propria excludere din viata politica.

Chiar pana unde pot merge acesti oameni care nu cunosc cuvantul demisie de onoare ci cu agresivitatea primitiva a lui Orban ataca�.si nu vad ca soarta PNL se pecetlueste zi de zi.

Oare pe cine vor da vina?
Principiul mediocritatilor din PNL-INTELEPTII �.�LA SOPON- nu poate duce decat la esecul unei respectabile ideologii,care a avut todeauna ca scop prosperitatea tarii

De la: Steaua_Dreptatii, la data 2011-11-09 18:42:29Dece rolul Presedintelui de mediator nu contrazice rolul de presedinte jucator.

Multi postatori considera pe buna dreptate ca presedintele trebue sa fie mediator di sa nu joace,adica sa nu faca nimic altceva.

Poate cfa ar putea ascuti creioane la Cotroceni,ar bate decoratii in piept la persoane propuse de altii,s-ar intalni cu ambasadorii odata pe an si ar fi acceptat majoritatea Johanes pentru ca asa afirmau ei ca sunt majoritate.

Partial un asemenea rol l-a avut dl.Iliescu desi nu prea pentru ca PSD avea pe atunci 70% din parlamentari si el le spunea intai ce sa faca si apoi nu critica ce au facut.

Dar de fapt ce au facut.

Pozitiv nu au facut nimic.
Au intrat intr-o structura statala,au profitat de ea si sperau sa moara si totul sa ramana la fel.

Nici o schimbare,imbogatire,baroni locali,fiecare cu baronatul lui(judetul lui).

In tara domnea fericirea,opozitia era nesemnificativa si pentru a nu se spune ca ei domina totul mai luau 1-2 ministri de la PNL,mai facea si cate un baron PNL(tip Patriciu).
Justitia,sindicatele erau doar o curea de transmisi a PSD.

Poporul nu a mai indurat si de 7 ani i-a daramat de la putere pe acesti indivizi care alcatuisera un complex politico-economic in care le mergea bine si c ei saraci primeau ajutoare,mai ales inainte de alegeri,dar nu prea inainte caci sarantocii puteau uita,chiar daca in campanie ii stimula mai direct.

Acum apare basescu,individ nelinistit,un fel de individ bizar care isi ia functia in serios.
Se declara jucator si incearca nu sa se puna bine cu baronii si partidele lor ci sa distruga sistemul creat de Iliescu-Constantinescu.

Jale mare.

Individul incepe sa stimulze,ma medieze reformele.

PDL este dat afara de la guvernare,tariceanu7 se opune ,desi zicea ca este liberal,sa faca reforme.Cere ajutor de la PSD si il obtine,conducand tara cu 20% dintre parlamentari dar ascultand de cei care il sprijinea si le aplica si metodele(justitie aservita,pomeni electorale,creste bugetarii cu 50%,cheltueste tot pentru alegerile din 2008 dar popoerul il sanctioneaza pe PDL si PSD).

Presedintele devine factor activ si initiaza reformele cerute de evolutia europeana a Romaniei in fata unui establishment corupt si reactionar.

Sigur daca nu devenea participatov,sau jucator cum il numesc unii postatori s-ar fi realizat vestita reclama a lui Vantu:dormiti linistiti,politicienii vegheaza pentru voi.
Ceea ce a produs basescu este o revolutie,PDL si coalitia guvernametala in frunte cu Basescu au deschis calea reformelor ce trebuiau facute de 20 de ani.

Nu a fost usor,reformele nu au fost primite cu surle si trambite,au fosr si sunt si mari suferinte.

Dar Romania se reformeaza.

Daca vor veni la putere socialistii Uslasi(PNL si PSD) este posibil sa asistam la contrarevolutie,la contra-reforme.

Dar noul nu va putea fi oprit,progresul va merge inainte si reactionarii vor pierde rasboiul modernizarii Romaniei.

Asa este istoria iar drumul reformelor este un drum cu spini.

Dl.Basescu este si un presedinte mediator(dar nu ascute creioane la Cotroceni) dar si un presedinte jucator,adica un catalizator al progresului Romaniei care nu se poate face decat prin reforme.

Cine vede opozitie intre un presedinte jucator si unul mediator ori este slab dotat intelectual,ori mai degraba este un clasic reactionar care nu vrea binele Romaniei.

Ba stea verde din multitudinea de stele ce'ti roiesc, pedeleprele cat au si -zoiesc ele..- conduc Romania? Ai, nici macar 20% al lui Tariceanu, ba jhegule, care esti tu rama penibila! Zici ca avem noi, astia anti-pedelepre- limbaj obscen? Ba uluitule, pres'u "jucator" ne'a predat limbajul, asta ca sa'ti intre si tie ceva in tigva seaca! M'am saturat de "tiganci imputite", "pasarici", "gaozari", "zoaie" etc. asa ca vi le returnez, ba idiothen_of_Kukhuveean_Palace!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!

Razvan MIHAIU
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.

vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

Lumpenliberalismul si tezaurul liberalismului Bratenilor

Am citit cateva articole in care era implicat asa numitul
lumpencapitalism de tip Becali si am admirat spiritul analitic al
autorului.
Singurul lucru care este de reprosat autorului este doar intrebarea,
daca fenomenul lumpen este specific doar lui Becali sau, el se afla
in toata politica romaneasca si mai ales prezenta sa se remarca in
sanul celui mai titrat si doctrinat partid din Romania care
este,indiscutabil, PNL.
Asaltul lumpenului in politica PNL s-a intensificat,odata cu
degringolada ideologica a grupului oligarh,care,in lipsa de alte
sustineri,in lipsa posibilitatii de a convige cetatenii, apeleaza la
acest lumpen si, chiar il promoveaza.
Cred ca studierea chiar a forumurilor ne poate arata aceasta invazie
a lupenului si lipsa de reactie a celor pe care aceasta categorie ii
injoseste.
Am fost tentat chiar sa exemplific ,dar m-am jenat de a atenta la
moralitatea publica si, mai ales la cititorii de forumuri
adolescenti sau tineri.
Dar sa lasam emanatiile acestui lumpen forumist,din motive de
vulgaritate, pentru ca este un fenomen relativ benign, in timp ce
alti autodeclarati liberali rasati merg chiar mai departe.
Poate fi politica unui partid liberal bazata doar pe insultarea si
denigrarea celor pe care ii considera adversari (de fapt dusmani)
politici.
Oare dl.Campeanu cand spune ca dl.Stolojan este bolnav psihic sau
dl.Atanasiu care cere excluderea moldovenilor din organele
conducatoare ale PNL ,nu imping lumpenul lipsit de imaginatie si
creativitate spre folosirea invectivelor,a sudalmei.
Sa mai vorbim de Dl.Orban a carui discurs scabros a devenit
proverbial sau despre un parlamentar roman ca dl.Crin Antonescu care
nu are alte tematici in discursul sau decat insultarea Presedintelui
Tarii si a partidului partener la guvernare.
Se pare ca in PNL petroliberal se naste acum un nou curent
ideologic,lumpenliberalismul,liberalismul agresiv,fara argumente,un
liberalism de taverna,cu invective si cu indivizi scosi din lumea
obscura a inculturii,ce cultiva trivialitatea si insulta.
Oare Bratenii nu se invartesc in morminte can vad cine duce mai
departe ideile nobile a liberalismului si in ce maniera.Oare trebuie
lasat liberalismul pe mana unor asemenea politicieni?
Sa ne mai miram ca platformistii au spus-o raspicat ca rabdarea lor
a ajuns aproape de final si ca sunt gata de a lua masuri radicale.
Ce se poate opune acestui lumpenliberalism incitat de grupul
petroliberal si in care s-au adunat toti aceea care inlocuiesc
talentul politic al conducerii societatii cu afaceristi
verosi,indivizi subculturali inclinati doar spre a beneficia de
avantaje materiale si in ultima instanta de a cultiva subcultura
lumpenului,care fie vorba intre noi sunt gata a servi orice formatie
politica,in timp ce fostii liberali erau si mari oameni de cultura.

Bietul Becali apare doar ca o figura palida a
lumpencapitalistilor.Are si scuze pe care nu le ascunde.
Dar sa ajunga PNL-ul Bratenilor sa cultive lumpenliberalismul,
lumpencapitalismul ,mi se pare o mare profanare a societatii
romanesti,care nu mai poate fi tolerata.
Iata ca a aparut si al treile segment al stenogramelor PNL, menite
parca sa ateste lipsa de decizie,oscilarea pemanenta, incapacitatea
manageriala.

Si pentru a pune capac iata criteriile de evaluare a performantei
ministrilor liberali,asa cum reiese din stenograme (vezi Cotidianul):
-Plata cotizatiei catre sediul central
-implicarea in conflicte si scandaluri sau anchete penale
-vechime,traseism etc.
-Cel mai important ne apare prevederea in care ministrii trebuie sa
specifice cum au decurs relatiile cu premierul (excelent, bine,
satisfacator sau total nesatisfacator
Testul final este din partea membrilor Delegatiei Permanente care
ar trebui sa spuna cum au colaborat ministrii cu filialele si
liderii PNL.

Cer scuze,oare Bratenii aveau asemenea chestionare pentru ministri
lor sau, aici ,este vorba doar de un lumpenliberalism si nu de
liberalismul adevarat.

De la: Pace_Voua, la data 2011-11-10 13:22:46
Lumpenliberalismul si tezaurul liberalismului Bratenilor

Am citit cateva articole in care era implicat asa numitul
lumpencapitalism de tip Becali si am admirat spiritul analitic al
autorului.
Singurul lucru care este de reprosat autorului este doar intrebarea,
daca fenomenul lumpen este specific doar lui Becali sau, el se afla
in toata politica romaneasca si mai ales prezenta sa se remarca in
sanul celui mai titrat si doctrinat partid din Romania care
este,indiscutabil, PNL.
Asaltul lumpenului in politica PNL s-a intensificat,odata cu
degringolada ideologica a grupului oligarh,care,in lipsa de alte
sustineri,in lipsa posibilitatii de a convige cetatenii, apeleaza la
acest lumpen si, chiar il promoveaza.
Cred ca studierea chiar a forumurilor ne poate arata aceasta invazie
a lupenului si lipsa de reactie a celor pe care aceasta categorie ii
injoseste.
Am fost tentat chiar sa exemplific ,dar m-am jenat de a atenta la
moralitatea publica si, mai ales la cititorii de forumuri
adolescenti sau tineri.
Dar sa lasam emanatiile acestui lumpen forumist,din motive de
vulgaritate, pentru ca este un fenomen relativ benign, in timp ce
alti autodeclarati liberali rasati merg chiar mai departe.
Poate fi politica unui partid liberal bazata doar pe insultarea si
denigrarea celor pe care ii considera adversari (de fapt dusmani)
politici.
Oare dl.Campeanu cand spune ca dl.Stolojan este bolnav psihic sau
dl.Atanasiu care cere excluderea moldovenilor din organele
conducatoare ale PNL ,nu imping lumpenul lipsit de imaginatie si
creativitate spre folosirea invectivelor,a sudalmei.
Sa mai vorbim de Dl.Orban a carui discurs scabros a devenit
proverbial sau despre un parlamentar roman ca dl.Crin Antonescu care
nu are alte tematici in discursul sau decat insultarea Presedintelui
Tarii si a partidului partener la guvernare.
Se pare ca in PNL petroliberal se naste acum un nou curent
ideologic,lumpenliberalismul,liberalismul agresiv,fara argumente,un
liberalism de taverna,cu invective si cu indivizi scosi din lumea
obscura a inculturii,ce cultiva trivialitatea si insulta.
Oare Bratenii nu se invartesc in morminte can vad cine duce mai
departe ideile nobile a liberalismului si in ce maniera.Oare trebuie
lasat liberalismul pe mana unor asemenea politicieni?
Sa ne mai miram ca platformistii au spus-o raspicat ca rabdarea lor
a ajuns aproape de final si ca sunt gata de a lua masuri radicale.
Ce se poate opune acestui lumpenliberalism incitat de grupul
petroliberal si in care s-au adunat toti aceea care inlocuiesc
talentul politic al conducerii societatii cu afaceristi
verosi,indivizi subculturali inclinati doar spre a beneficia de
avantaje materiale si in ultima instanta de a cultiva subcultura
lumpenului,care fie vorba intre noi sunt gata a servi orice formatie
politica,in timp ce fostii liberali erau si mari oameni de cultura.

Bietul Becali apare doar ca o figura palida a
lumpencapitalistilor.Are si scuze pe care nu le ascunde.
Dar sa ajunga PNL-ul Bratenilor sa cultive lumpenliberalismul,
lumpencapitalismul ,mi se pare o mare profanare a societatii
romanesti,care nu mai poate fi tolerata.
Iata ca a aparut si al treile segment al stenogramelor PNL, menite
parca sa ateste lipsa de decizie,oscilarea pemanenta, incapacitatea
manageriala.

Si pentru a pune capac iata criteriile de evaluare a performantei
ministrilor liberali,asa cum reiese din stenograme (vezi Cotidianul):
-Plata cotizatiei catre sediul central
-implicarea in conflicte si scandaluri sau anchete penale
-vechime,traseism etc.
-Cel mai important ne apare prevederea in care ministrii trebuie sa
specifice cum au decurs relatiile cu premierul (excelent, bine,
satisfacator sau total nesatisfacator
Testul final este din partea membrilor Delegatiei Permanente care
ar trebui sa spuna cum au colaborat ministrii cu filialele si
liderii PNL.

Cer scuze,oare Bratenii aveau asemenea chestionare pentru ministri
lor sau, aici ,este vorba doar de un lumpenliberalism si nu de
liberalismul adevarat.

Ba gaozare, ba tigane imputit, cum de ai tupeul sa halucinezi -ca nu e vb. de gandire la tine.. - ceva despre PNL? Bai zoaie penibila, halucineaza despre labaralii shtrolojieni pinalty_punguta, bivoleanu_datorii, turchana_cu_sot_ametit, muskka_dana_secu si alti fluthuri aviari! Astia's subiecte de tratat de catre mintea ta de pitziphelnikk jhegos oranj'at, ba talmac'ene blejhnarit!!!

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

La ce se gandeste PD-L
-In Romania lipseste un spatiu public bine conturat, lipsesc canalele de comunicare intre cetatean si decidentul politic.
-Cetatenia este si trebuie sa ramana un privilegiu si nu un drept. In caz contrar, riscul este aparitia unui multiculturalism haotic, greu de gestionat. Problema cetateniei este privita doar birocratic, reflectia politicului este inexistenta.
- Problema minoritatilor: segregationismul si separatismul pe criterii etnice nu sunt concordante cu spritul european si cu valorile democratiei.
-Regionalizarea trebuie sa raspunda unor provocari de natura economica si sa porneasca de la specificitati locale.
SUBSIDIARITATEA IN CONTEXT ROMANESC
-Ideea de subsidiaritate are un fundament diferit fata de alte concepte politice: se inspira dintr-o religie si nu din ideologiile modernitatii. Este conceptul de baza al crestin � democratiei, neputand fi asimilata liberalismului sau social � democratiei: energiile persoanei nu pot fi suprimate sub pretextul distribuirii lor inegale (liberalism), dar nu trebuie nici ignorate (conceptia welfare state, social - democratie).
-Subsidiaritatea sta la baza proiectului politic al Uniunii Europene. Nu s-a mers pana acolo incat sa se impuna introducerea principiului subsidiaritatii in legislatiile statelor europene. In Romania situatia reglementarii acestui principiu este confuza.
- Subsidiaritatea poate avea un rol decisiv la nivelul parteneriatelor public � privat.
-Subsidiaritatea se poate aplica numai intre parteneri egali. In privinta raporturilor intre stat si autoritatile locale trebuie intarita dimensiunea coordonarii in detrimentul subordonarii.
-Subsidiaritatea poate scoate mai bine in evidenta rolul comunitatilor religioase locale.
-Subsidiaritatea trebuie aplicata in privinta: luarii deciziilor in cadrul partidelor politice; la nivel cultural si educational (printre altele, autonomia universitara).
- Aplicarea principiului subsidiaritatii in raporturile dintre stat si grupurile sociale defavorizate inseamna detasarea de viziunea asistentiala a statului, descurajeaza dependenta celor asistati si manipularea populista din partea guvernantilor.
-Ajutorul statului este cu atat mai eficient cu cat se adreseaza doar persoanelor/segmentelor sociale care se afla in dificultate, are un interval de timp precis delimitat si nu are un nivel atat de mare incat sa fie considerat abuziv o alternativa la munca proprie.
NIVELE INTERMEDIARE INTRE STAT SI CETATEAN
-Un prim nivel intermediar este familia care trebuie mai mult ajutata pentru a ramane un spatiu de transmitere a valorilor.
-Nivelul imediat urmator: comunitatea locala.
-Structurile asociative socio � economice � nivel de interfata intre institutiile statului.
-Sindicatele trebuie sa devina structuri de aparare a intereselor angajatilor si nu mase sociale de manevra in viata politica. Solidaritatea sindicala trebuie sa insemne mai mult decat lupta comuna a celor care isi apara interesele in fata statului· Incurajarea clasei de mijloc: mici intreprinzatori, meseriasi, etc. Necesitatea unor structuri asemanatoare si in sectorul agricol.
PROPRIETATEA, INITIATIVA ANTREPRENORIALA SI POLITICILE ECONOMICE
-Structura economico-sociala: ordine sociala, ordine ecologica (sectoare redistribuitoare de plus-valoare), economia de piata (sector creator de plus-valoare).
-Pilonul de dreapta in economie este bazat pe: libertate, responsabilitate, proprietate, binele individual, profesie si implinire profesionala.
-In prezent, se aplica in Romania modelul neo-liberal. A sosit momentul pentru responsabilizarea capitalistilor. Responsabilizarea se poate face prin trecerea la ordo-liberalism, a treia cale in economie, diferita de neo-liberalism si socialismul interventionist.
-Scopul final al politicilor economice: stat minimal fara suprasolicitarea sociala a populatiei. Scop intermediar: statul care apara individul, familia, grupurile profesionale.
-Pilonul de stanga in economie este bazat pe: dreptate sociala, solidaritate, minimimul social absolut.
-Gandirea crestin � sociala: asigurarile sociale trebuie legate nu de venit, ci de riscul provocat de fiecare asigurat.
-Asigurarea de somaj: suportata in mod egal intre angajator si angajat. Este necesara gasirea unor forme de combinare a ajutorului de somaj cu munci de interes comunitar.
- Pilonul de centru este bazat pe ordinea ecologica. In viziune social � crestina, aceasta este expresia relatiei persoanei cu mediul inconjurato
_________________

De la: vasile_vali, la data 2011-11-10 19:35:21

De la: Pace_Voua, la data 2011-11-10 13:22:46
Lumpenliberalismul si tezaurul liberalismului Bratenilor

Am citit cateva articole in care era implicat asa numitul
lumpencapitalism de tip Becali si am admirat spiritul analitic al
autorului.
Singurul lucru care este de reprosat autorului este doar intrebarea,
daca fenomenul lumpen este specific doar lui Becali sau, el se afla
in toata politica romaneasca si mai ales prezenta sa se remarca in
sanul celui mai titrat si doctrinat partid din Romania care
este,indiscutabil, PNL.
Asaltul lumpenului in politica PNL s-a intensificat,odata cu
degringolada ideologica a grupului oligarh,care,in lipsa de alte
sustineri,in lipsa posibilitatii de a convige cetatenii, apeleaza la
acest lumpen si, chiar il promoveaza.
Cred ca studierea chiar a forumurilor ne poate arata aceasta invazie
a lupenului si lipsa de reactie a celor pe care aceasta categorie ii
injoseste.
Am fost tentat chiar sa exemplific ,dar m-am jenat de a atenta la
moralitatea publica si, mai ales la cititorii de forumuri
adolescenti sau tineri.
Dar sa lasam emanatiile acestui lumpen forumist,din motive de
vulgaritate, pentru ca este un fenomen relativ benign, in timp ce
alti autodeclarati liberali rasati merg chiar mai departe.
Poate fi politica unui partid liberal bazata doar pe insultarea si
denigrarea celor pe care ii considera adversari (de fapt dusmani)
politici.
Oare dl.Campeanu cand spune ca dl.Stolojan este bolnav psihic sau
dl.Atanasiu care cere excluderea moldovenilor din organele
conducatoare ale PNL ,nu imping lumpenul lipsit de imaginatie si
creativitate spre folosirea invectivelor,a sudalmei.
Sa mai vorbim de Dl.Orban a carui discurs scabros a devenit
proverbial sau despre un parlamentar roman ca dl.Crin Antonescu care
nu are alte tematici in discursul sau decat insultarea Presedintelui
Tarii si a partidului partener la guvernare.
Se pare ca in PNL petroliberal se naste acum un nou curent
ideologic,lumpenliberalismul,liberalismul agresiv,fara argumente,un
liberalism de taverna,cu invective si cu indivizi scosi din lumea
obscura a inculturii,ce cultiva trivialitatea si insulta.
Oare Bratenii nu se invartesc in morminte can vad cine duce mai
departe ideile nobile a liberalismului si in ce maniera.Oare trebuie
lasat liberalismul pe mana unor asemenea politicieni?
Sa ne mai miram ca platformistii au spus-o raspicat ca rabdarea lor
a ajuns aproape de final si ca sunt gata de a lua masuri radicale.
Ce se poate opune acestui lumpenliberalism incitat de grupul
petroliberal si in care s-au adunat toti aceea care inlocuiesc
talentul politic al conducerii societatii cu afaceristi
verosi,indivizi subculturali inclinati doar spre a beneficia de
avantaje materiale si in ultima instanta de a cultiva subcultura
lumpenului,care fie vorba intre noi sunt gata a servi orice formatie
politica,in timp ce fostii liberali erau si mari oameni de cultura.

Bietul Becali apare doar ca o figura palida a
lumpencapitalistilor.Are si scuze pe care nu le ascunde.
Dar sa ajunga PNL-ul Bratenilor sa cultive lumpenliberalismul,
lumpencapitalismul ,mi se pare o mare profanare a societatii
romanesti,care nu mai poate fi tolerata.
Iata ca a aparut si al treile segment al stenogramelor PNL, menite
parca sa ateste lipsa de decizie,oscilarea pemanenta, incapacitatea
manageriala.

Si pentru a pune capac iata criteriile de evaluare a performantei
ministrilor liberali,asa cum reiese din stenograme (vezi Cotidianul):
-Plata cotizatiei catre sediul central
-implicarea in conflicte si scandaluri sau anchete penale
-vechime,traseism etc.
-Cel mai important ne apare prevederea in care ministrii trebuie sa
specifice cum au decurs relatiile cu premierul (excelent, bine,
satisfacator sau total nesatisfacator
Testul final este din partea membrilor Delegatiei Permanente care
ar trebui sa spuna cum au colaborat ministrii cu filialele si
liderii PNL.

Cer scuze,oare Bratenii aveau asemenea chestionare pentru ministri
lor sau, aici ,este vorba doar de un lumpenliberalism si nu de
liberalismul adevarat.

Ba gaozare, ba tigane imputit, cum de ai tupeul sa halucinezi -ca nu e vb. de gandire la tine.. - ceva despre PNL? Bai zoaie penibila, halucineaza despre labaralii shtrolojieni pinalty_punguta, bivoleanu_datorii, turchana_cu_sot_ametit, muskka_dana_secu si alti fluthuri aviari! Astia's subiecte de tratat de catre mintea ta de pitziphelnikk jhegos oranj'at, ba talmac'ene blejhnarit!!!

PEDELEPRE, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

Ciocardel, nu te trazneste Dumnezeu pentru cata nerusinare ai in tine ca sa-i acuzi pe altii ca sunt din natia ta? Dar tu ce dreaq oi fi ma? Esti suedez, bai arianule? De alb ce esti ca tuciul, zici ca te-a adus barza pe cos!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne