Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

USL c�tig� pe h�rtie, PDL �n teren

Prim�riile �i consiliile jude�ene vor r�m�ne la actuala coali�ie de guvernare

Jocurile politice pot fi mai complicate dec�t o arat� mereu cifrele. Nu de pu�ine ori, principala for�� de st�nga, PSD, s-a ghidat dup� cifrele rezultate �n urma unor sondaje �n loc s� �ncerce s� vad� realitatea din teren. �mb�ta�i cu ap� rece �n ultimii ani, liderii PSD s-au predat pe r�nd �n fa�a unor realit��i care nu corespundeau unor sondaje m�sluite sau f�r� valoare profesional� �i incoerente. �n toat� aceast� furtun� politic� se pare c� PSD, al�turi de PNL, este pe cale s� intre din nou �n acela�i v�rtej care �i va arunca iremediabil �n deriv�. �n martie 2011, un sondaj al CURS (Center for Urban and Regional Sociology) preciza c� rom�nii au �ncredere �n primarul lor �n propor�ie de 46%, fapt ce ar�ta c� lupta pentru locale va fi fundamental� pentru rezultatul alegerilor parlamentare. Cum USL pierde primari pe band� rulant�, perspectivele sale nu sunt tocmai favorabile. USL are toate �ansele ca la alegerile locale din prim�vara viitoare s� �nregistreze un e�ec ustur�tor, de�i �n teorie cifrele sondajelor pl�tite cu zeci de mii de euro arat� peste 50% inten�ie de vot pentru ei. Au procente �n sondaje, dar nu au oameni capabili s� c�tige aceste procente. De asemenea, trebuie luat� �n calcul �i alian�a PDL-ului cu UNPR, partid de centru st�nga care va rupe din masa electoral� tradi�ional� a PSD �i care �n prezent se afl� pe un trend ascendent de racolare a actualilor primari USL �i a viitorilor lor candida�i. Pe l�ng� achizi�iile f�cute �n mediul rural, una dintre �piesele grele� intrate �n curtea UNPR este fostul primar al Ia�ilor �i actualul pre�edinte al Consiliului Jude�ean, Constantin Simirad, care a anun�at c� va candida la CJ Ia�i din partea UNPR. De asemenea, �n urm� cu c�teva luni primarul Devei, fostul penelist Mircia Muntean, exclus de Antonescu din PNL, s-a �nscris apoi �n UNPR. �i fostul primar br�ilean, Constantin Cibu, fost senator penelist, a p�r�sit barca PNL-ului pentru a intra �n UNPR �i cel mai probabil pentru a candida din partea acestei forma�iuni la alegerile locale din 2012. Dac� ad�ug�m zestrea primarilor UNPR la primarii PDL, se contureaz� o hart� destul de consistent� a localit��ilor �n care alian�a aflat� la putere are �anse foarte mari s�-�i conserve pozi�iile la alegerile locale de anul viitor.

F�r� prim�rii USL

�n cadrul acestui peisaj nefavorabil, candida�ii USL la prim�riile marilor ora�e �i la pre�edin�iile Consiliilor Jude�ene de�inute deja de PDL nu reu�esc s� c�tige �n fa�a candida�ilor PDL-UNPR, de�i Uniunea are peste 50% la votul politic �n aproape toate jude�ele, conform sondajelor realizate de PSD luna trecut�, dezv�luite de Mediafax. �n paralel, potrivit liderilor de filiale PSD, USL ar reu�i s� detroneze doar �ntr-un singur caz primarii �i �efii PDL de Consilii Jude�ene. Astfel, conform datelor sondajelor jude�ene ale PSD, niciuna din cele 16 prim�rii ale ora�elor re�edin�� de jude� de�inute de PDL �i UNPR nu ar fi c�tigat� de candida�ii USL, oricåt de minuna�i �i extraordinari sunt declara�i ace�tia de c�tre liderii lor de partid.

Nici la CJ situa�ia nu e roz

Uniunea st� mai bine la candidaturile pentru pre�edin�iile Consiliilor Jude�ene. Din cele 15 Consilii de�inute de PDL �i UNPR, candida�ii USL sunt plasa�i la procente aproape egale cu cei ai PDL �n Bistri�a-N�s�ud, Ia�i �i Neam�. �n restul cazurilor, diferen�ele �ntre PDL �i USL sunt de peste 10%.

USL nu se poate atinge de fiefurile PDL

A�adar, situa�ia defalcat� pe fiecare dintre marile ora�e, acolo unde PDL de�ine puterea �i exist� o mare majoritate electoral�, nu pronosticheaz� o reu�tit� pentru USL, cu toate c� PSD �i PNL tr�mbi�eaz� o victorie iminent�. Situa�ia este cu atåt mai dramatic� pentru USL cu cåt, �n urma modific�rilor legislative, primarul �i pre�edintele Consiliului Jude�ean sunt ale�i din primul tur, pe principiul �nving�torul ia totul. Prin urmare, realitatea contrazice entuziasmul politic pueril al USL. Probabil �i Victor Ponta realizeaz� acest lucru �i de aceea vorbea zilele trecute de un eventual Congres al PSD �n urma unui e�ec �n 2012, �dar care va fi improbabil�. Dar mai bine s� prezent�m detaliat rezulatele sondajelor comandate de USL. La Alba-Iulia, primarul PDL Mircea Hava este cotat la 44%, candida�ii USL testa�i �n sondaje, Ioan D�rzu �i C�lin Potor, trec�nd cu pu�in de 30%. La Arad, primarul PDL Gheorghe Falc� are, conform sondajelor PSD, peste 60% �n inten�ia de vot, de�i USL ar ob�ine, la votul politic, peste 50% �n jude�. �n Boto�ani, primarul PDL C�t�lin Flutur este cotat, potrivit sondajelor PSD, la peste 40%, �n timp ce candidatul USL, Gabriel Opri�anu, are cu aproximativ 10 procente mai pu�in. La Bra�ov, primarul PDL George Scripcaru ar ob�ine aproape 48%, �n timp ce candida�ii USL, Adrian Atomei sau C�t�lin Leonte, ar ob�ine cu 12-13% mai pu�in. Pe jude�, la votul politic, USL ar fi votat de 61% din cei chestiona�i. La Cluj-Napoca, primarul PDL Sorin Apostu, ar fi preferat de peste 50% dintre aleg�tori, niciunul dintre candida�ii USL netrec�nd de 30%. �n T�rgovi�te, primarul PDL Gabriel Boriga, are, conform sondajului local al PSD, 10 procente �n fa�a candida�ilor PNL �i PSD. Primarul din Craiova, Antonie Solomon (�n prezent PDL �i care a anun�at c� va trece la UNPR), are, potrivit sondajelor PSD, peste 45% �nten�ie de vot, cel mai bine clasat candidat al USL, Olgu�a Vasilescu, trec�nd cu pu�in de 30%. �n Hunedoara, primarul UNPR din Deva, Mircian Muntean, �i-ar p�stra, de asemenea, mandatul, el fiind cotat la peste 40%, to�i cei trei candida�i USL testa�i de sondaje, Florin Oancea, Cosmin Nicula �i Petre M�rginean, ob�in�nd sub 30%. �n Mehedin�i, primarul PDL din Drobeta Turnu Severin, Gheorghe Constantin, este cotat, conform sondajului PSD, la peste 40%, �n timp ce candida�ii PSD sau PNL nu trec de 25%. Primarul PDL din T�rgu-Mure�, Dorin Florea, are �n sondajele PSD peste 50% la inten�ia de vot. Primarul PDL din Piatra Neam�, Gheorghe �tefan, este creditat cu peste 15 procente �n fa�a candida�ilor USL. �i primarul PDL de Slatina, Bogdan V�lcov, ar c�tiga, potrivit sondajului PSD, un nou mandat, el fiind creditat cu peste 60%, �n timp ce candidatul USL cel mai bine plasat, Marius Oprescu, nu ar ob�ine mai mult de 20%. �n Prahova, primarul PDL din Ploie�ti, Liviu Volosevici, are 10 procente, �n sondajele PSD, �naintea celor doi posibili candida�i ai USL, Adrian Semcu sau Iulian B�descu. Primarul PDL din Suceava, Ion Lungu, are o inten�ie de vot de 43%, �n timp ce candidatul PNL cel mai bine plasat, Alexandru B�i�anu, ar ob�ine 25%. La Tulcea, niciunul dintre candida�ii USL, Dan Dr�niceanu �i Corneliu Chistrug�, nu trece �n sondaje de 35%, actualul primar PDL Constantin Hogea fiind creditat cu peste 40%. Primarul PDL din R�mnicu-V�lcea, Romeo R�dulescu, are �n sondajele PSD peste 60%, �n timp ce Emilian Fr�ncu, cel mai bine clasat candidat USL, este cotat la aproximativ 20%. Candida�ii USL au �anse, conform sondajelor PSD, la trei dintre cele 15 Consilii Jude�ene de�inute �n prezent de PDL �i UNPR, fiind egali sau la diferen�e de sub 5% cu candida�ii PDL �n Bistri�a-N�s�ud, Ia�i �i Neam�. �n Alba, Ion Dumitrel are, conform sondajelor PSD, pu�in peste 40%, �n timp ce Teodor Atanasiu �i Ioan Florea nu trec, niciunul, de 30%. La votul politic, USL trece de 55% pe jude�. �n Arad, pre�edintele PDL al CJ, Nicolae Io�cu, are deja peste 50% �n sondajele PSD, care crediteaz� USL, la votul politic, cu o medie de 52% �n jude�. Pre�edintele PDL al CJ Bistri�a-N�s�ud, Liviu Rusu, este cotat, conform sondajelor PSD, cu 37%, �n timp ce candidatul USL, Radu Moldovan, ar avea 40%. Diferen�a fiind �n marja de eroare a sondajului, liderii PSD a�teapt� o nou� cercetare, care va avea loc �n toamn�, pentru a vedea dac� Moldovan se men�ine peste Rusu �n inten�ia de vot. Pre�edintele PDL al CJ Boto�ani, Mihai fi�buleac, are �n sondajele PSD �n jur de 35%, cu 8-10 procente peste candida�ii USL testa�i, Gheorghe Marcu �i Florin fiurcanu. �n ceea ce prive�te votul politic, USL ar ob�ine, conform acelora�i sondaje, 68% pe jude�.
Sorin Frunz�verde, pre�edintele PDL al CJ Cara�-Severin, este cotat cu peste 60% �n sondajele PSD, care crediteaz� USL, la votul politic, cu pu�in peste 50% �n jude�. Alin Ti�e, pre�edintele PDL al CJ Cluj, ar ob�ine, de asemenea, un nou mandat, el av�nd peste 50% inten�ie de vot, �n timp ce Horia Uioreanu nu trece de 30%, de�i, la votul politic, USL trece de 50% pe jude�. Nici pre�edintele PDL al CJ D�mbovi�a, Florin Popescu, nu are emo�ii pentru un nou mandat, sondajele PSD credit�ndu-l cu peste 50%, �n timp ce candidatul USL, Adrian �u�uianu, nu trece de 30%. Scorul USL pe jude� la votul politic dep�e�te cu pu�in 50%.

Improbabilit��i �n Moldova

La pre�edin�ia CJ Ia�i, Constantin Simirad (UNPR) ar avea emo�ii doar dac� din partea USL ar candida Tudor Ciuhodaru, care, �n sondajele PSD, ar fi pe primul loc, cu peste 5% �n fa�a lui Simirad. Acesta, cotat la aproape 25%, �i devanseaz� �ns� pe candida�ii liberali Relu Fenechiu �i Cristian Adomni�ei. La nivelul jude�ului, USL �nregistreaz�, pe votul politic, 71%. Cristache R�dulescu, pre�edintele PDL al CJ Ilfov, ar ob�ine, potrivit sondajelor PSD, pu�in peste 35%, �n timp ce candida�ii USL, Robert Negoi�� �i Marian Petrache, sunt cota�i la 25-30%. Pre�edintele PDL al CJ Maramure�, Mircea Man, conduce, �n sondajele PSD, cu aproape 40%, candida�ii USL, Teodor Ardelean �i C�lin Matei, ob�in�nd cel mult 30%. La nivelul jude�ului, la votul politic, USL ar ob�ine 57%. Marius Balu, pre�edintele PDL al CJ Mehedin�i, este cotat de sondajele PSD cu peste 40%, �n timp ce Adrian Duicu, cel mai bine clasat candidat al USL, ar ob�ine 25%. La Neam�, pre�edintele PDL al CJ, Vasile Pruteanu, are �n jur de 35% �n sondajele PSD din prim�var�, el fiind cu 10% peste Alin Antochi �i Dorinel Urs�rescu. Pruteanu ar avea, �n schimb, probleme cu Culi�� T�r���, care ar putea candida din partea UNPR, �i cu Ioan Munteanu, care ar putea candida independent. Sondajele PSD �n Neam� nu au fost finalizate, dar potrivit datelor preliminare, dac� �n competi�ie ar intra Munteanu �i T�r���, cei doi ar avea, ca �i Pruteanu, pu�in peste 25%, candida�ii USL fiind, �n schimb, cota�i la 10-15%. Pre�edintele PDL al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, ar ob�ine, potrivit sondajelor PSD, �n jur de 37%, �n timp ce C�t�lin Nechifor, candidatul USL, ar ob�ine 26%. La nivelul jude�ului, pe votul politic, USL �nregistreaz� 64%. �i pre�edintele PDL al CJ Timi�, Constantin Ostaficiuc, ar ob�ine un nou mandat, el fiind cotat de sondajele PSD la 48%. PSD �i PNL urmeaz� s� realizeze, �n toamn�, o nou� rund� de sondaje la nivelul fiec�rui jude�, pe baza c�rora s� se decid� candida�ii USL la principalele func�ii din administra�ia local� pentru alegerile din vara lui 2012.
Aceste cifre indic� clar faptul c� b�t�lia politic� nu este nici de departe tran�at�, a�a cum se exprim� USL, �i mai mult de at�t PDL, care se afl� acum undeva la 20% nu este dec�t pe un trend ascendent datorit� unei stabili�i aduse de m�surile dure luate de guvernul Boc, fapt ce se va reflecta �n remedierea fisurilor produse de criza financiar� mondial� �n �ara noastr�. M�suri precum cre�terea salarial� la bugetari, dezvoltarea infrastructurii sau �co�ul pensionarului� vor urca cu siguran�� procentul de popularitate al principalului partid de guvern�m�nt - PDL - �n detrimentul USL, alian�� politic� care risc� s� piard� pe acest fond chiar �i din bazinele sale electorale clasice.

M�d�lin Nec�u�u

Basescu tine Romania captiva. Nastase se pregateste sa o elibereze
28 Iulie 2011


de SABINA FATI

Tara e tinuta captiva de presedintele ei, altfel n-ar putea fi explicata ancheta Fiscului la termocentralele Turceni si Rovinari, ancheta care ajunge pe criterii politice pana la senatorul PSD Dan Sova si la seful lui de partid, Victor Ponta. Fostul premier Adrian Nastase e invidios pe felul cum functioneaza sistemul si se mira ca Traian Basescu, fostul lui vecin cu care a baut �nenumarate sticle de whisky", e in stare sa tina totul sub control.

Socialismul caviar patronat de Victor Ponta ar putea avea sanse sa revina la putere daca oamenii nu afla care este filozofia riscului aplicata de tinerii lideri ai PSD, care inainteaza curajos pe urmele maestrilor Nastase, Mitrea, Hrebenciuc si ceilalti. Victor Ponta, la fel ca predecesorii sai, are gusturi fine si scumpe, prefera destinatiile exotice, isi petrece vacantele de iarna in Dubai, cu noul patron al Realitatii TV, Sebastian Ghita, in hoteluri de 1.000 de euro pe noapte si gaseste mereu sponsori pentru raliurile de week-end. A invatat de la mentorul sau Nastase ca un lider subtire cu cheltuiala se tine. Dar nu a invatat din lectiile fostului premier, care sta la marginea politicii de sapte ani din cauza preferintelor luxoase pe care nu si le putea acoperi din leafa. De ce socialistii din Romania nu vor sa scoata din Constitutie prevederea potrivit careia �averea dobandita se prezuma licita"? Tocmai fiindca politicienii vor fi obligati sa spuna de unde au avut bani sa-si cumpere case scumpe si masini puternice. Liderului PSD, Victor Ponta, ar putea sa i se traga de la raliuri, cum i s-a tras lui Adrian Nastase de la termopane. Tanarul sef al socialistilor a trecut, se pare, sub tacere un cadou de 50 de mii de euro de la firma colegului de partid Sova, dar nici el nu i-a scos din propriul buzunar.
Peste un milion de euro pare sa fi castigat senatorul Dan Sova din contractele clientelare cu termocentralele Turceni si Rovinari, aflate chiar in circumscriptia electorala a lui Victor Ponta. Fiscul nu cerceteaza insa relatiile clientelare, ci neregulile din contracte, dar procurorii anticoruptie ar putea merge dincolo de faptul ca avocatii firmei lui Sova si-au facturat cate 27 de ore de lucru pe zi si sa ajunga la felul in care tanarul socialist a facut rost de contracte. Adrian Nastase crede ca Ponta si Sova vor avea necazuri cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA) din cauza ca �Romania a devenit un stat captiv", �o tara care isi pierde cultura" si �traditiile". Ar putea fi vorba despre cultura si traditiile politice, potrivit carora noua putere apara abuzurile fostilor guvernanti, pentru ca apoi si propriile pacate sa fie prescrise, iar cercul sa se inchida civilizat. Aceste cutume s-au pastrat pana in 2004, dar au fost incalcate dupa aceea cand Monica Macovei, fosta ministra a Justitiei, a pus pe picioare DNA.
Adrian Nastase este trimis in judecata in trei dosare, dar posibilitatea de prescriere este foarte mare. Fostul premier promite sa mearga pana la capat cu procesele, chiar daca vor fi prescrise, numai ca nu risca nimic, fiindca, indiferent de finalul la care se va ajunge, tot prescrierea functioneaza. Demonstratia lui Nastase ar avea sens doar daca vrea sa mai candideze o data la prezidentiale, pentru a-si lua revansa. Daca pana in 2014 demonstreaza ca este nevinovat, ar putea fi nominalizat de PSD pentru Cotroceni, mai ales ca Ion Iliescu tot spune la sedintele de partid ca Ponta&Antonescu nu vor ajunge prea departe. O revenire a socialistilor caviar la putere ar pune sub semnul intrebarii DNA sau ar transforma aceasta procuratura anticoruptie intr-un instrument politic. Adrian Nastase a demonstrat ca nu are scrupule, iar stenogramele din perioada guvernarii sale au aratat cum se faceau dosarele penale. Primul pe lista sa ar fi Traian Basescu, la fel cum Adrian Nastase a fost primul pe lista lui Traian Basescu. Faptul ca cei doi au baut �nenumarate sticle de whisky impreuna", dupa cum a povestit Nastase, nu-i impiedica sa se elimine reciproc. Diferenta este ca acum razboiul il poarta procurorii.

Revolutia murdara a lui Ion Iliescu
22 Iulie 2011


de CRISTIAN CAMPEANU

"Revoluția a ajuns o marfa și cu cat valoarea ei �materiala�� crește, cu atat valoarea ei morala și simbolica se degradeaza fara putința de restaurare. Vinovat pentru macularea Revoluției romane este Ion Iliescu. Ion Iliescu a furat Revoluția noastra și a inlocuit-o cu Revoluția lui, a furat aspirațiile noastre de libertate și le-a inlocuit cu un sistem dominat de Securitate și de comuniști. Revoluția lui Iliescu avea nevoie de �revoluționari�� certificați de statul lui Iliescu � interlopi, infractori și bișnițari numai buni sa corupa și sa se lase corupți".
Cristian Campeanu
PE ACEEASI TEMA
Iliescu: Din 2004, in loc sa scada numarul certificatelor de revolutionari au crescut cu circa 10 mii
Ion Iliescu a confiscat Revolutia romana, a maculat-o dincolo de orice posibilitate de curatire si apoi a vandut-o la bucata unui grup de jefuitori de cadavre care s-au autointitulat �revolutionari''. Nu mai este nimic de facut pentru a salva maretia sacrificiului din decembrie 1989 si de aceea nu numai Institutul Revolutiei trebuie desfiintat ci si Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor.
In Romania exista 67 de �asociatii de revolutionari'' al caror scop este sa obtina din partea statului un �certificat de revolutionar'' pentru fiecare din cei aproximativ 14.000 de membri. Certificatul vine insotit de o indemnizatie de minimum 1800 de lei pe luna, terenuri, case si imprumuturi ieftine si facilitati de calatorie garantate printr-o lege care se numeste �a Recunostintei''. Una peste alta o afacere de 75-80 milioane de euro pe an achitata din bugetul statului roman adica din buzunarele tot mai putinilor si mai saracilor platitori de taxe si impozite din aceasta tara. Pentru asociatiile amintite, cel mai valoros revolutionar este revolutionarul nou, inca necertificat de SSPR pentru ca o data recunoscuta calitatea de luptator, victima sau urmas, proaspatul revolutionar primeste retroactiv �recunostinta'' statului roman si a cetatenilor sai. De-a lungul anilor, �recunostinta'' s-a masurat atat in bani cat si in scutiri de taxe si impozite cat si in spatii comerciale, locuinte cumparate la preturi de nimic, terenuri, intra si extra-vilane, masini.
Certificarea calitatii de revolutionar este o afacere complicata si inselatoare astfel ca aspirantul la recunostinta natiunii are nevoie de sustinerea susamintitelor asociatii care dispun de mijloacele logistice si de expertiza legala necesare atingerii scopului final. In schimbul asistentei primite, revolutionarul vireaza in conturile asociatiei o suma incepand de la 10% din valoarea �recunostintei''. Sigur, cele mai puternice asociatii de revolutionari sunt acelea care au acces si influenta in Guvern si in instante si care pot rezolva problemele revolutionarilor �cu celeritate''. Cu vreo doi ani in urma, cea mai puternica asociatie era Club 22, condusa de pesedistul Emilian Cutean, care ocupa si functia de secretar de stat al SSPR (intre timp, condamnat la cinci ani de inchisoare pentru ca a furat banii statului). Azi, cea mai puternica asociatie de revolutionari se numeste �Decembrie 1989 Metrou'' si este condusa de actualul sef al SSPR, pedelistul (fost pesedist) George Costin. Inaintea lor, SSPR a fost domeniul necontestat al pesedistului Bebe Ivanovici, supranumit �Bebe Certificat'', care reusise sa mareasca productia de revolutionari la 40.000 de capete.
Miracolul Revolutiei Romane, cladit din sacrificiu, curaj si solidaritate, a fost convertit in mod cinic in bani pesin iar recunostinta s-a transformat intr-o industrie sinistra dar extrem de lucrativa in care suferintele celor ucisi sau raniti in acele zile au ajuns sa fie exploatate de oameni fara Dumnezeu pentru privilegii de casta. In aceasta industrie sunt prinsi politicieni, avocati si �revolutionari'' deveniti intre timp prosperi oameni de afaceri ori oameni de afaceri deveniti intre timp revolutionari, nimeni nu mai poate spune azi cu exactitate. SSPR s-a nascut ca institutie a traficului de influenta si mitei si nu poate functiona altfel. Revolutia a ajuns o marfa si cu cat valoarea ei �materiala'' creste, cu atat valoarea ei morala si simbolica se degradeaza fara putinta de restaurare. Vinovat pentru macularea Revolutiei romane este Ion Iliescu. Ion Iliescu a furat Revolutia noastra si a inlocuit-o cu Revolutia lui, a furat aspiratiile noastre de libertate si le-a inlocuit cu un sistem dominat de Securitate si de comunisti.
Revolutia lui Iliescu avea nevoie de �revolutionari'' certificati de statul lui Iliescu - interlopi, infractori si bisnitari numai buni sa corupa si sa se lase corupti. Revolutia lui Iliescu este o Revolutie corupta si murdara in care revolta trebuie certificata de stat iar sacrificiul trebuie reglementat simbolic in Dictionare ale Revolutiei, una dintre cele mai odioase idei care a iesit vreodata din Institutul lui Iliescu. Daca vrem sa mai recuperam ceva din Revolutia noastra inainte sa fie inghitita cu totul de Revolutia lui Iliescu, ar trebui sa ne gandim la desfiintarea SSRP - numai victimele sau urmasii victimelor au dreptul la recunostinta - si a Institutului Revolutiei. Altfel, trebuie sa ne consolam cu gandul ca Iliescu a castigat.

De la: corcodel, la data 2011-08-03 19:08:11
Nu ca m'ar deranja asocierea mea cu aceste id dar nu crezi ca intreci orice limita a suportabilitatii?
Ok, se pare ca vreti sa postati doar voi astia socialistii si va voi face pe plac. .

Corcodele pana sa iti schimbi iar IDul ,sa ne spui si noua ceva despre noul tau partid cu care vei castiga alegerile din 2012 CU PESTE 50%. .Stii,partidul ala care ba exista ,ba era in curs de lansare ,ba se lansase si era plin de intelectuali (probabil la fel de intelectuali ca tine )al carui membru fondator pe Bucuresti erai tu ,si al carui nume era secret (probabil dintr-un fel de modestie electorala, ,altfel nu s-ar explica ca pastrezi secret numele partidului care va castiga cu peste 50% viitoarele alegeri ... ).

In cazul in care te-a lasat iar memoria cum pare sa te lase mereu ,si daca negi ce ai afirmat ,o sa postez eu ce ai spus tu anul trecut ca sa iti remprospatez memoria pasareasca de Corcodel de balta . .

Deci,nu crezi ca este timpul sa spui numele partidului ?Pe bune Corcodele,este timpul macar sa stie lumea numele partidului ,daca vreti sa castigati alegerile cu peste 50% asa cum modest,ti-ai propus tu....

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 08:28:52

De la: corcodel, la data 2011-08-03 19:08:11
Nu ca m'ar deranja asocierea mea cu aceste id dar nu crezi ca intreci orice limita a suportabilitatii?
Ok, se pare ca vreti sa postati doar voi astia socialistii si va voi face pe plac. .

Corcodele pana sa iti schimbi iar IDul ,sa ne spui si noua ceva despre noul tau partid cu care vei castiga alegerile din 2012 CU PESTE 50%. .Stii,partidul ala care ba exista ,ba era in curs de lansare ,ba se lansase si era plin de intelectuali (probabil la fel de intelectuali ca tine )al carui membru fondator pe Bucuresti erai tu ,si al carui nume era secret (probabil dintr-un fel de modestie electorala, ,altfel nu s-ar explica ca pastrezi secret numele partidului care va castiga cu peste 50% viitoarele alegeri ... ).

In cazul in care te-a lasat iar memoria cum pare sa te lase mereu ,si daca negi ce ai afirmat ,o sa postez eu ce ai spus tu anul trecut ca sa iti remprospatez memoria pasareasca de Corcodel de balta . .

Deci,nu crezi ca este timpul sa spui numele partidului ?Pe bune Corcodele,este timpul macar sa stie lumea numele partidului ,daca vreti sa castigati alegerile cu peste 50% asa cum modest,ti-ai propus tu....

Saracie, intelege ca nu am alt id pe acest forum si nu mai crede ca toti userii sunt asa ca tine , obraznici , nesimtiti si cu restnte la capitolul educatie.
Dar asa esti tu mai saracie liberala si nu poate sa'ti ceara omul ce tu nu ai din nastere.
Cat despre partidul la care faceam referire , exista , este inregistrat , are acum in sondaje putin peste 7% din preferintele de vot si este in crestere.
Cum tu esti un politician inascut , cu multa cultura politica, ar trebui sa cunosti denumirea lui , dar in nici un caz sa nu'l confunzi intentionat cu partidul lui Danut.
Inca un amanunt, are doctrina de dreapta.
Hai pa ca deja m'am plictisit.

De la: corcodel, la data 2011-08-04 13:24:10

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 08:28:52

De la: corcodel, la data 2011-08-03 19:08:11
Nu ca m'ar deranja asocierea mea cu aceste id dar nu crezi ca intreci orice limita a suportabilitatii?
Ok, se pare ca vreti sa postati doar voi astia socialistii si va voi face pe plac. .

Corcodele pana sa iti schimbi iar IDul ,sa ne spui si noua ceva despre noul tau partid cu care vei castiga alegerile din 2012 CU PESTE 50%. .Stii,partidul ala care ba exista ,ba era in curs de lansare ,ba se lansase si era plin de intelectuali (probabil la fel de intelectuali ca tine )al carui membru fondator pe Bucuresti erai tu ,si al carui nume era secret (probabil dintr-un fel de modestie electorala, ,altfel nu s-ar explica ca pastrezi secret numele partidului care va castiga cu peste 50% viitoarele alegeri ... ).

In cazul in care te-a lasat iar memoria cum pare sa te lase mereu ,si daca negi ce ai afirmat ,o sa postez eu ce ai spus tu anul trecut ca sa iti remprospatez memoria pasareasca de Corcodel de balta . .

Deci,nu crezi ca este timpul sa spui numele partidului ?Pe bune Corcodele,este timpul macar sa stie lumea numele partidului ,daca vreti sa castigati alegerile cu peste 50% asa cum modest,ti-ai propus tu....

Saracie, intelege ca nu am alt id pe acest forum si nu mai crede ca toti userii sunt asa ca tine , obraznici , nesimtiti si cu restnte la capitolul educatie.
Dar asa esti tu mai saracie liberala si nu poate sa'ti ceara omul ce tu nu ai din nastere.
Cat despre partidul la care faceam referire , exista , este inregistrat , are acum in sondaje putin peste 7% din preferintele de vot si este in crestere.
Cum tu esti un politician inascut , cu multa cultura politica, ar trebui sa cunosti denumirea lui , dar in nici un caz sa nu'l confunzi intentionat cu partidul lui Danut.
Inca un amanunt, are doctrina de dreapta.
Hai pa ca deja m'am plictisit.

Corcodele ,tu te cam superi mereu dupa ce vorbesti cu mine si te inteleg. Si tie,ca oricarui om,nu-ti place sa te faci de rahat, insa tu din pacate reusesti mereu din plin acest lucru ,fiind chiar faimos pe forum pentru asta .Acum,dupa ce te calmezi ,dupa ce respiri adanc si te rogi la Base sa te apere de cel rau , ,poate imi spui si numele partidului tau ! Hai mai ce dracu', ca doar nu este secret si doar ai promis ca vei castiga alegerile astea cu peste 50%. .Daca nu vei spune numele, sa stii ca nu stie lumea ce sa voteze si vei avea surprize... .Hai ca sunt curios foc ce partid a putut sa infiinteze un Corcodel de balta ca tine

PS:De la 7%(daca nu exagerezi hotzomane! ) pana la peste 50% mai este foarte putin iar daca partidul are in componenta sa doar intelectuali unul si unul ca tine, atunci in doua trei zile vei realiza ce ti-ai propus . .Poate exagerez si eu putin, dar m-a luat valul entuziasmului si vreau sa te vad mare om politic .

PPS:Imi pare rau dar nu stiu denumirea tuturor partidelor de kkt create de toti anonimii.Fara ofensa dar cred ca la categoria asta sunteti . Fa-i pe scurt o prezentare frumoasa ,asa ca in fata alegatorului si daca ma prinzi bine dispus ma voi abtine sa rad prea tare de partidul tau(de tine nu-ti promit nimic )...

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 14:14:39

De la: corcodel, la data 2011-08-04 13:24:10

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 08:28:52

De la: corcodel, la data 2011-08-03 19:08:11
Nu ca m'ar deranja asocierea mea cu aceste id dar nu crezi ca intreci orice limita a suportabilitatii?
Ok, se pare ca vreti sa postati doar voi astia socialistii si va voi face pe plac. .

Corcodele pana sa iti schimbi iar IDul ,sa ne spui si noua ceva despre noul tau partid cu care vei castiga alegerile din 2012 CU PESTE 50%. .Stii,partidul ala care ba exista ,ba era in curs de lansare ,ba se lansase si era plin de intelectuali (probabil la fel de intelectuali ca tine )al carui membru fondator pe Bucuresti erai tu ,si al carui nume era secret (probabil dintr-un fel de modestie electorala, ,altfel nu s-ar explica ca pastrezi secret numele partidului care va castiga cu peste 50% viitoarele alegeri ... ).

In cazul in care te-a lasat iar memoria cum pare sa te lase mereu ,si daca negi ce ai afirmat ,o sa postez eu ce ai spus tu anul trecut ca sa iti remprospatez memoria pasareasca de Corcodel de balta . .

Deci,nu crezi ca este timpul sa spui numele partidului ?Pe bune Corcodele,este timpul macar sa stie lumea numele partidului ,daca vreti sa castigati alegerile cu peste 50% asa cum modest,ti-ai propus tu....

Saracie, intelege ca nu am alt id pe acest forum si nu mai crede ca toti userii sunt asa ca tine , obraznici , nesimtiti si cu restnte la capitolul educatie.
Dar asa esti tu mai saracie liberala si nu poate sa'ti ceara omul ce tu nu ai din nastere.
Cat despre partidul la care faceam referire , exista , este inregistrat , are acum in sondaje putin peste 7% din preferintele de vot si este in crestere.
Cum tu esti un politician inascut , cu multa cultura politica, ar trebui sa cunosti denumirea lui , dar in nici un caz sa nu'l confunzi intentionat cu partidul lui Danut.
Inca un amanunt, are doctrina de dreapta.
Hai pa ca deja m'am plictisit.

Corcodele ,tu te cam superi mereu dupa ce vorbesti cu mine si te inteleg. Si tie,ca oricarui om,nu-ti place sa te faci de rahat, insa tu din pacate reusesti mereu din plin acest lucru ,fiind chiar faimos pe forum pentru asta .Acum,dupa ce te calmezi ,dupa ce respiri adanc si te rogi la Base sa te apere de cel rau , ,poate imi spui si numele partidului tau ! Hai mai ce dracu', ca doar nu este secret si doar ai promis ca vei castiga alegerile astea cu peste 50%. .Daca nu vei spune numele, sa stii ca nu stie lumea ce sa voteze si vei avea surprize... .Hai ca sunt curios foc ce partid a putut sa infiinteze un Corcodel de balta ca tine

PS:De la 7%(daca nu exagerezi hotzomane! ) pana la peste 50% mai este foarte putin iar daca partidul are in componenta sa doar intelectuali unul si unul ca tine, atunci in doua trei zile vei realiza ce ti-ai propus . .Poate exagerez si eu putin, dar m-a luat valul entuziasmului si vreau sa te vad mare om politic .

PPS:Imi pare rau dar nu stiu denumirea tuturor partidelor de kkt create de toti anonimii.Fara ofensa dar cred ca la categoria asta sunteti . Fa-i pe scurt o prezentare frumoasa ,asa ca in fata alegatorului si daca ma prinzi bine dispus ma voi abtine sa rad prea tare de partidul tau(de tine nu-ti promit nimic )...

Nu ma supar Saracie , dar nu uita, cine rade la urma, rade mai cu spor. ,, Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, lu�nd act de voin�a rom�nilor care doresc o mi�care verde-ecologist� nedivizat�, nefragmentat� �i unit� �ntr-o singur� forma�iune recunoscut� de Partidul Verde European, va semna ast�zi prin reprezentan�ii s�i Protocolul �ncheiat �n vederea fuziunii cu Partidul Ecologist Rom�n.
�n condi�iile �n care �n Europa principiile ecologiei politice sunt �n plin� ascensiune, iar partidele verzi-ecologiste se bucur� de rezultate electorale excelente, �n situa�ia descris� de sondajele de opinie care arat� c� Partidul Verde �mpreun� cu Partidul Ecologist ob�in 5% din voturile rom�nilor, Partidul Verde din Rom�nia �i asum� rolul �i responsabilitatea de a fi vectorul politic al mi�c�rii ecologiste-verzi unite.
Calitatea Partidului Verde de membru al Verzilor Europeni ne oblig� s� continu�m eforturile de unificare politic� a tuturor organiza�iilor preocupate de mediu �i de construc�ie a unei singure forma�iuni politice de orientare verde-ecologist� din Rom�nia. �n condi�iile �n care PV �i PER sunt singurele partide verzi-ecologiste independente de alte forma�iuni parlamentare, �ntruc�t cele dou� partide au �n comun preocuparea pentu oameni �i mediu �i deorece cele dou� partid sunt preg�tite s� prezinte rom�nilor o alternativ� curat� de guvernare, democratic� �i necontaminat� de alipirea la grup�rile de interese care reprezint� fostele structuri, �n condi�iile �n care AMBELE PARTIDE RESPING REMORCAREA NOULUI PARTID CREAT LA STRUCTURILE DE PARTID ALE FOSTILOR COMUNISTI �i refuz� orice asociere cu FOSTII COLABORATORI AI SECURITATII, Partidul Verde �i Partidul Ecologist Rom�n decid comasarea prin fuziune.
Partidul Verde va accepta demararea juridic� a procesului de fuziune at�ta vreme c�t Partidul Ecologist Rom�n �i Clubul Ecologist Rom�n vor anun�a public faptul c� resping orice sus�inere a proiectului de exploatare cu cianuri de la Ro�ia Montan�. De asemenea, Partidul Verde solicit� Partidului Ecologist Rom�n s� asume public respectarea principiilor Chartei Verzilor Europeni, adopt�nd viziunea tolerant� a verzilor europeni fa�� de minorit��i �i fa�� de principiile democra�iei consensualiste.
Partidul Verde accept� aceast� fuziune �n condi�ii de parteneriat �ntre dou� forma�iuni politice egale, care �mpart aceea�i preocupare pentru mediu �i pentru oamenii obi�nui�i. Doar c�t� vreme este �n interesul cet��enilor rom�ni �i al curentului verde-ecologist, at�ta timp c�t scopul nostru politic este ca verzii din Rom�nia s� fie reprezenta�i �n Parlamentul Na�ional �i �n Parlamentul European, Partidul Verde accept� s� lupte �n cadrul noii forma�iuni pentru o Rom�nie curat� �i pentru o via�� mai bun� pentru cet��enii rom�ni.
Prima etap� a acestei fuziuni este reprezentat� de sus�inerea de c�tre cele dou� partide a candidatului MIRCEA DOLHA pentru Camera Deputatilor din Colegiul nr. 2, Baia Mare �n alegerile parțiale care vor avea loc conform H.G. 670/2011 pe data de 21 august 2011. Partidul Verde va sus�ine candidatul PER �n condi�iile �n care Mircea Dolha devine candidatul comun PER-PV.
Toate materialele de pres�, mesaje electorale, conferin�e de pres�, vor fi facute in numele ambelor partide iar candidatul Mircea Dolha se va prezenta electoratului ca fiind candidatul comun. C�tigarea alegerilor de la Baia Mare va reprezenta succesul noii forma�iuni care va rezulta din fuziunea PER-PV �i nu va fi meritul exclusiv al unuia dintre cele dou� partide. Protocolul de sus�inere a candidatului comun st� la baza inten�iei de fuziune a celor dou� partide: Partidul Verde �i Partidul Ecologist Rom�n.
21.07.2011, Biroul de Pres� al Partidului Verde '' PS. Acum intelegi de ce nu i'am dat denumirea?

Verzii refuz� s� se alature partidului responsabil de mineriadele din anii 90
Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, comemoreaz� evenimentele din 13-14 Iunie 1990 �i condamn� pe vinova�ii r�ma�i nepedepsi�i din vina c�rora s-au produs mineriadele care au afectat via�a a sute de rom�ni.

Ast�zi se �mplinesc 21 de ani de la prima mineriad� care a �ndoliat Rom�nia. De 21 de ani responsabilii producerii crimelor mineriadelor prosper� pe seama tuturor rom�nilor, inclusiv pe seama rudelor victimelor �i supravie�uitorilor mineriadelor. Oameni nevinova�i au fost b�tu�i cu brutalitate, tineri studen�i au fost omor��i �n b�taie la comanda fo�tilor comuni�ti r�ma�i �i ast�zi nepedepsi�i. Conform datelor Asocia�iei Victimelor Mineriadelor, ac�iunile violente ale minerilor au produs peste 100 de mor�i �i 746 de r�ni�i.

�n iunie 1990, �n P-�a Universit��ii, c�nd bucure�tenii anti-comuni�ti �ncercau s� atrag� prin miting-uri �i proteste aten�ia popula�iei asupra politicii neocomuniste a FSN, fo�ti nomenclaturi�ti �n frunte cu secretarul PCR Ion Iliescu nu au mai suportat s� vad� "golanii" din pia�� care le amenin�a interesele de grup �i au apelat la ce �tiau mai bine din practica bolșevic�: �nvr�jbirea oamenilor. Ca urmare, �n 13 iunie 1990 grupuri de mineri adu�i cu trenuri �i autobuze puse la dispozi�ie de oficialit��ile FSN-iste, au invadat P-ta Universit��ii unde au b�tut la modul cel mai crunt tineri, studen�i, b�tr�ni, femei �i copii ca s� fac� ordine pentru lini�tea politicienilor din FSN.
Partidul Verde condamn� faptele politicienilor care se aflau �n iunie 1990 la conducerea FSN, mo�tenitorul direct al Partidului Comunist Rom�n. Secretarul general, Silviu Dumitru, exprim� pozi�ia Partidului Verde: �Acuz�m pe nomenclaturiști din fostul PCR care continu� s� se afle și ast�zi �n preajma puterii profit�nd de aparen�a unui regim democratic. Ace�ti foști comuni�ti din FSN, ast�zi �n mare parte �n PSD,PNL, sunt cei care au �n�bu�it mi�c�rile studen�e�ti anti-comuniste din Pia�a Universit��ii. Ei sunt principalii vinova�i pentru mineriade! Nu au fost niciodat� pedepsi�i! Dimpotriv� ace�tia au profitat de Revolu�ie tr�iesc mult mai bine dec�t cei mai mul�i rom�ni afecta�i de reducerile drastice salariale, ale pensiilor, ale ajutoarelor de stat! Din cauza acestui partid reformele economice au fost �nt�rziate dup� 1990, iar Rom�nia a ajuns �ara cea mai �ndatorat� din Europa, cu o economie care abia mai func�ioneaz�, cu oameni care abia supravie�uiesc de la o zi la alta �i care vor s� plece din �ar�.�

Eu am avut fair-play si ti-am spus Corcodele ca te vei face IAR de rahat ! ,Vezi daca nu asculti de oamenii mai inteligenti decat tine,si te incapatanezi sa faci tu lucrurile de capul tau ?...

De la: Femme_Politique, la data 2011-08-04 06:18:04
USL c�tig� pe h�rtie, PDL �n teren

Prim�riile �i consiliile jude�ene vor r�m�ne la actuala coali�ie de guvernare

Jocurile politice pot fi mai complicate dec�t o arat� mereu cifrele. Nu de pu�ine ori, principala for�� de st�nga, PSD, s-a ghidat dup� cifrele rezultate �n urma unor sondaje �n loc s� �ncerce s� vad� realitatea din teren. �mb�ta�i cu ap� rece �n ultimii ani, liderii PSD s-au predat pe r�nd �n fa�a unor realit��i care nu corespundeau unor sondaje m�sluite sau f�r� valoare profesional� �i incoerente. �n toat� aceast� furtun� politic� se pare c� PSD, al�turi de PNL, este pe cale s� intre din nou �n acela�i v�rtej care �i va arunca iremediabil �n deriv�. �n martie 2011, un sondaj al CURS (Center for Urban and Regional Sociology) preciza c� rom�nii au �ncredere �n primarul lor �n propor�ie de 46%, fapt ce ar�ta c� lupta pentru locale va fi fundamental� pentru rezultatul alegerilor parlamentare. Cum USL pierde primari pe band� rulant�, perspectivele sale nu sunt tocmai favorabile. USL are toate �ansele ca la alegerile locale din prim�vara viitoare s� �nregistreze un e�ec ustur�tor, de�i �n teorie cifrele sondajelor pl�tite cu zeci de mii de euro arat� peste 50% inten�ie de vot pentru ei. Au procente �n sondaje, dar nu au oameni capabili s� c�tige aceste procente. De asemenea, trebuie luat� �n calcul �i alian�a PDL-ului cu UNPR, partid de centru st�nga care va rupe din masa electoral� tradi�ional� a PSD �i care �n prezent se afl� pe un trend ascendent de racolare a actualilor primari USL �i a viitorilor lor candida�i. Pe l�ng� achizi�iile f�cute �n mediul rural, una dintre �piesele grele� intrate �n curtea UNPR este fostul primar al Ia�ilor �i actualul pre�edinte al Consiliului Jude�ean, Constantin Simirad, care a anun�at c� va candida la CJ Ia�i din partea UNPR. De asemenea, �n urm� cu c�teva luni primarul Devei, fostul penelist Mircia Muntean, exclus de Antonescu din PNL, s-a �nscris apoi �n UNPR. �i fostul primar br�ilean, Constantin Cibu, fost senator penelist, a p�r�sit barca PNL-ului pentru a intra �n UNPR �i cel mai probabil pentru a candida din partea acestei forma�iuni la alegerile locale din 2012. Dac� ad�ug�m zestrea primarilor UNPR la primarii PDL, se contureaz� o hart� destul de consistent� a localit��ilor �n care alian�a aflat� la putere are �anse foarte mari s�-�i conserve pozi�iile la alegerile locale de anul viitor.

F�r� prim�rii USL

�n cadrul acestui peisaj nefavorabil, candida�ii USL la prim�riile marilor ora�e �i la pre�edin�iile Consiliilor Jude�ene de�inute deja de PDL nu reu�esc s� c�tige �n fa�a candida�ilor PDL-UNPR, de�i Uniunea are peste 50% la votul politic �n aproape toate jude�ele, conform sondajelor realizate de PSD luna trecut�, dezv�luite de Mediafax. �n paralel, potrivit liderilor de filiale PSD, USL ar reu�i s� detroneze doar �ntr-un singur caz primarii �i �efii PDL de Consilii Jude�ene. Astfel, conform datelor sondajelor jude�ene ale PSD, niciuna din cele 16 prim�rii ale ora�elor re�edin�� de jude� de�inute de PDL �i UNPR nu ar fi c�tigat� de candida�ii USL, oricåt de minuna�i �i extraordinari sunt declara�i ace�tia de c�tre liderii lor de partid.

Nici la CJ situa�ia nu e roz

Uniunea st� mai bine la candidaturile pentru pre�edin�iile Consiliilor Jude�ene. Din cele 15 Consilii de�inute de PDL �i UNPR, candida�ii USL sunt plasa�i la procente aproape egale cu cei ai PDL �n Bistri�a-N�s�ud, Ia�i �i Neam�. �n restul cazurilor, diferen�ele �ntre PDL �i USL sunt de peste 10%.

USL nu se poate atinge de fiefurile PDL

A�adar, situa�ia defalcat� pe fiecare dintre marile ora�e, acolo unde PDL de�ine puterea �i exist� o mare majoritate electoral�, nu pronosticheaz� o reu�tit� pentru USL, cu toate c� PSD �i PNL tr�mbi�eaz� o victorie iminent�. Situa�ia este cu atåt mai dramatic� pentru USL cu cåt, �n urma modific�rilor legislative, primarul �i pre�edintele Consiliului Jude�ean sunt ale�i din primul tur, pe principiul �nving�torul ia totul. Prin urmare, realitatea contrazice entuziasmul politic pueril al USL. Probabil �i Victor Ponta realizeaz� acest lucru �i de aceea vorbea zilele trecute de un eventual Congres al PSD �n urma unui e�ec �n 2012, �dar care va fi improbabil�. Dar mai bine s� prezent�m detaliat rezulatele sondajelor comandate de USL. La Alba-Iulia, primarul PDL Mircea Hava este cotat la 44%, candida�ii USL testa�i �n sondaje, Ioan D�rzu �i C�lin Potor, trec�nd cu pu�in de 30%. La Arad, primarul PDL Gheorghe Falc� are, conform sondajelor PSD, peste 60% �n inten�ia de vot, de�i USL ar ob�ine, la votul politic, peste 50% �n jude�. �n Boto�ani, primarul PDL C�t�lin Flutur este cotat, potrivit sondajelor PSD, la peste 40%, �n timp ce candidatul USL, Gabriel Opri�anu, are cu aproximativ 10 procente mai pu�in. La Bra�ov, primarul PDL George Scripcaru ar ob�ine aproape 48%, �n timp ce candida�ii USL, Adrian Atomei sau C�t�lin Leonte, ar ob�ine cu 12-13% mai pu�in. Pe jude�, la votul politic, USL ar fi votat de 61% din cei chestiona�i. La Cluj-Napoca, primarul PDL Sorin Apostu, ar fi preferat de peste 50% dintre aleg�tori, niciunul dintre candida�ii USL netrec�nd de 30%. �n T�rgovi�te, primarul PDL Gabriel Boriga, are, conform sondajului local al PSD, 10 procente �n fa�a candida�ilor PNL �i PSD. Primarul din Craiova, Antonie Solomon (�n prezent PDL �i care a anun�at c� va trece la UNPR), are, potrivit sondajelor PSD, peste 45% �nten�ie de vot, cel mai bine clasat candidat al USL, Olgu�a Vasilescu, trec�nd cu pu�in de 30%. �n Hunedoara, primarul UNPR din Deva, Mircian Muntean, �i-ar p�stra, de asemenea, mandatul, el fiind cotat la peste 40%, to�i cei trei candida�i USL testa�i de sondaje, Florin Oancea, Cosmin Nicula �i Petre M�rginean, ob�in�nd sub 30%. �n Mehedin�i, primarul PDL din Drobeta Turnu Severin, Gheorghe Constantin, este cotat, conform sondajului PSD, la peste 40%, �n timp ce candida�ii PSD sau PNL nu trec de 25%. Primarul PDL din T�rgu-Mure�, Dorin Florea, are �n sondajele PSD peste 50% la inten�ia de vot. Primarul PDL din Piatra Neam�, Gheorghe �tefan, este creditat cu peste 15 procente �n fa�a candida�ilor USL. �i primarul PDL de Slatina, Bogdan V�lcov, ar c�tiga, potrivit sondajului PSD, un nou mandat, el fiind creditat cu peste 60%, �n timp ce candidatul USL cel mai bine plasat, Marius Oprescu, nu ar ob�ine mai mult de 20%. �n Prahova, primarul PDL din Ploie�ti, Liviu Volosevici, are 10 procente, �n sondajele PSD, �naintea celor doi posibili candida�i ai USL, Adrian Semcu sau Iulian B�descu. Primarul PDL din Suceava, Ion Lungu, are o inten�ie de vot de 43%, �n timp ce candidatul PNL cel mai bine plasat, Alexandru B�i�anu, ar ob�ine 25%. La Tulcea, niciunul dintre candida�ii USL, Dan Dr�niceanu �i Corneliu Chistrug�, nu trece �n sondaje de 35%, actualul primar PDL Constantin Hogea fiind creditat cu peste 40%. Primarul PDL din R�mnicu-V�lcea, Romeo R�dulescu, are �n sondajele PSD peste 60%, �n timp ce Emilian Fr�ncu, cel mai bine clasat candidat USL, este cotat la aproximativ 20%. Candida�ii USL au �anse, conform sondajelor PSD, la trei dintre cele 15 Consilii Jude�ene de�inute �n prezent de PDL �i UNPR, fiind egali sau la diferen�e de sub 5% cu candida�ii PDL �n Bistri�a-N�s�ud, Ia�i �i Neam�. �n Alba, Ion Dumitrel are, conform sondajelor PSD, pu�in peste 40%, �n timp ce Teodor Atanasiu �i Ioan Florea nu trec, niciunul, de 30%. La votul politic, USL trece de 55% pe jude�. �n Arad, pre�edintele PDL al CJ, Nicolae Io�cu, are deja peste 50% �n sondajele PSD, care crediteaz� USL, la votul politic, cu o medie de 52% �n jude�. Pre�edintele PDL al CJ Bistri�a-N�s�ud, Liviu Rusu, este cotat, conform sondajelor PSD, cu 37%, �n timp ce candidatul USL, Radu Moldovan, ar avea 40%. Diferen�a fiind �n marja de eroare a sondajului, liderii PSD a�teapt� o nou� cercetare, care va avea loc �n toamn�, pentru a vedea dac� Moldovan se men�ine peste Rusu �n inten�ia de vot. Pre�edintele PDL al CJ Boto�ani, Mihai fi�buleac, are �n sondajele PSD �n jur de 35%, cu 8-10 procente peste candida�ii USL testa�i, Gheorghe Marcu �i Florin fiurcanu. �n ceea ce prive�te votul politic, USL ar ob�ine, conform acelora�i sondaje, 68% pe jude�.
Sorin Frunz�verde, pre�edintele PDL al CJ Cara�-Severin, este cotat cu peste 60% �n sondajele PSD, care crediteaz� USL, la votul politic, cu pu�in peste 50% �n jude�. Alin Ti�e, pre�edintele PDL al CJ Cluj, ar ob�ine, de asemenea, un nou mandat, el av�nd peste 50% inten�ie de vot, �n timp ce Horia Uioreanu nu trece de 30%, de�i, la votul politic, USL trece de 50% pe jude�. Nici pre�edintele PDL al CJ D�mbovi�a, Florin Popescu, nu are emo�ii pentru un nou mandat, sondajele PSD credit�ndu-l cu peste 50%, �n timp ce candidatul USL, Adrian �u�uianu, nu trece de 30%. Scorul USL pe jude� la votul politic dep�e�te cu pu�in 50%.

Improbabilit��i �n Moldova

La pre�edin�ia CJ Ia�i, Constantin Simirad (UNPR) ar avea emo�ii doar dac� din partea USL ar candida Tudor Ciuhodaru, care, �n sondajele PSD, ar fi pe primul loc, cu peste 5% �n fa�a lui Simirad. Acesta, cotat la aproape 25%, �i devanseaz� �ns� pe candida�ii liberali Relu Fenechiu �i Cristian Adomni�ei. La nivelul jude�ului, USL �nregistreaz�, pe votul politic, 71%. Cristache R�dulescu, pre�edintele PDL al CJ Ilfov, ar ob�ine, potrivit sondajelor PSD, pu�in peste 35%, �n timp ce candida�ii USL, Robert Negoi�� �i Marian Petrache, sunt cota�i la 25-30%. Pre�edintele PDL al CJ Maramure�, Mircea Man, conduce, �n sondajele PSD, cu aproape 40%, candida�ii USL, Teodor Ardelean �i C�lin Matei, ob�in�nd cel mult 30%. La nivelul jude�ului, la votul politic, USL ar ob�ine 57%. Marius Balu, pre�edintele PDL al CJ Mehedin�i, este cotat de sondajele PSD cu peste 40%, �n timp ce Adrian Duicu, cel mai bine clasat candidat al USL, ar ob�ine 25%. La Neam�, pre�edintele PDL al CJ, Vasile Pruteanu, are �n jur de 35% �n sondajele PSD din prim�var�, el fiind cu 10% peste Alin Antochi �i Dorinel Urs�rescu. Pruteanu ar avea, �n schimb, probleme cu Culi�� T�r���, care ar putea candida din partea UNPR, �i cu Ioan Munteanu, care ar putea candida independent. Sondajele PSD �n Neam� nu au fost finalizate, dar potrivit datelor preliminare, dac� �n competi�ie ar intra Munteanu �i T�r���, cei doi ar avea, ca �i Pruteanu, pu�in peste 25%, candida�ii USL fiind, �n schimb, cota�i la 10-15%. Pre�edintele PDL al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, ar ob�ine, potrivit sondajelor PSD, �n jur de 37%, �n timp ce C�t�lin Nechifor, candidatul USL, ar ob�ine 26%. La nivelul jude�ului, pe votul politic, USL �nregistreaz� 64%. �i pre�edintele PDL al CJ Timi�, Constantin Ostaficiuc, ar ob�ine un nou mandat, el fiind cotat de sondajele PSD la 48%. PSD �i PNL urmeaz� s� realizeze, �n toamn�, o nou� rund� de sondaje la nivelul fiec�rui jude�, pe baza c�rora s� se decid� candida�ii USL la principalele func�ii din administra�ia local� pentru alegerile din vara lui 2012.
Aceste cifre indic� clar faptul c� b�t�lia politic� nu este nici de departe tran�at�, a�a cum se exprim� USL, �i mai mult de at�t PDL, care se afl� acum undeva la 20% nu este dec�t pe un trend ascendent datorit� unei stabili�i aduse de m�surile dure luate de guvernul Boc, fapt ce se va reflecta �n remedierea fisurilor produse de criza financiar� mondial� �n �ara noastr�. M�suri precum cre�terea salarial� la bugetari, dezvoltarea infrastructurii sau �co�ul pensionarului� vor urca cu siguran�� procentul de popularitate al principalului partid de guvern�m�nt - PDL - �n detrimentul USL, alian�� politic� care risc� s� piard� pe acest fond chiar �i din bazinele sale electorale clasice.

M�d�lin Nec�u�u

Ba femeie popolitiqa, spermata, da' speri degeaba sa mai fiti in Parlament anul viitor, ceea ce va va aduce DEZASTRUL la Primarii/CJ, caci toti vor migra la...poti ghici tu unde?, mira'm'as...la castigator, ba handikkapatelo!

PEDELACHEI< AFARA CU VOI DIN HISTORY!

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 16:09:27Eu am avut fair-play si ti-am spus Corcodele ca te vei face IAR de rahat ! ,Vezi daca nu asculti de oamenii mai inteligenti decat tine,si te incapatanezi sa faci tu lucrurile de capul tau ?...

Tu Saracie, te crezi atat de istet dar nu'ti dai seama cat esti de penibil.
Asa sunteti voi atunci cand simtiti sabia deasupra capului.
Cat despre personalitatile care au aderat la miscare , nu pot da nume deoarece nu am consimtamantul lor, totusi la momentul oportun vor apare pentru a sustine partidul .
Tu continua cu injuraturile specifice clanului socialist.

De la: corcodel, la data 2011-08-04 16:36:24

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 16:09:27Eu am avut fair-play si ti-am spus Corcodele ca te vei face IAR de rahat ! ,Vezi daca nu asculti de oamenii mai inteligenti decat tine,si te incapatanezi sa faci tu lucrurile de capul tau ?...

Tu Saracie, te crezi atat de istet dar nu'ti dai seama cat esti de penibil.
Asa sunteti voi atunci cand simtiti sabia deasupra capului.
Cat despre personalitatile care au aderat la miscare , nu pot da nume deoarece nu am consimtamantul lor, totusi la momentul oportun vor apare pentru a sustine partidul .
Tu continua cu injuraturile specifice clanului socialist.

Corcodele,poti sa injuri cat vrei, dar pur si simplu IAR TE-AI FACUT DE RAHAT,DE DATA ASTA INTR-UN MOD CHIAR DESAVARSIT ,in fata oricui intelege despre ce este vorba .Si intelege oricine daca citeste mai sus ,nasol de tine .

Hai,nu te supara ,stii bine ca esti nascut ca sa o dai in bara ! .Asa este naturelul tau,cam tampitel ! Injura,fa spume la gura ,asta este situatia .Pupici,m-ai distrat teribil !

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 16:43:36

De la: corcodel, la data 2011-08-04 16:36:24

De la: vaneamarin, la data 2011-08-04 16:09:27Eu am avut fair-play si ti-am spus Corcodele ca te vei face IAR de rahat ! ,Vezi daca nu asculti de oamenii mai inteligenti decat tine,si te incapatanezi sa faci tu lucrurile de capul tau ?...

Tu Saracie, te crezi atat de istet dar nu'ti dai seama cat esti de penibil.
Asa sunteti voi atunci cand simtiti sabia deasupra capului.
Cat despre personalitatile care au aderat la miscare , nu pot da nume deoarece nu am consimtamantul lor, totusi la momentul oportun vor apare pentru a sustine partidul .
Tu continua cu injuraturile specifice clanului socialist.

Corcodele,poti sa injuri cat vrei, dar pur si simplu IAR TE-AI FACUT DE RAHAT,DE DATA ASTA INTR-UN MOD CHIAR DESAVARSIT ,in fata oricui intelege despre ce este vorba .Si intelege oricine daca citeste mai sus ,nasol de tine .

Hai,nu te supara ,stii bine ca esti nascut ca sa o dai in bara ! .Asa este naturelul tau,cam tampitel ! Injura,fa spume la gura ,asta este situatia .Pupici,m-ai distrat teribil !

Nu stiu cine se face de rahat acum?
Eu care sustin un partid nou , fara bube, fara politicieni corupti, un partid curat care nu a participat la dezastrul actual, ori tu sustinatorul partidului cameleon cu cei mai multi securisti pe mp, partidul care a bagat in criza aceasta tara si care are neobrazarea sa'si afiseze si titulatura de liberal, dar in schimb este cel mai bolsevizat partid din Romania.?

�Acuz�m pe nomenclaturiști din fostul PCR care continu� s� se afle și ast�zi �n preajma puterii profit�nd de aparen�a unui regim democratic. Ace�ti foști comuni�ti din FSN, ast�zi �n mare parte �n PSD,PNL, sunt cei care au �n�bu�it mi�c�rile studen�e�ti anti-comuniste din Pia�a Universit��ii. Ei sunt principalii vinova�i pentru mineriade! Nu au fost niciodat� pedepsi�i! Dimpotriv� ace�tia au profitat de Revolu�ie tr�iesc mult mai bine dec�t cei mai mul�i rom�ni afecta�i de reducerile drastice salariale, ale pensiilor, ale ajutoarelor de stat!''

Asist cu humor la discutia dintre 2 postatori,vania si Corcodel.

Pai cu Vanea nu se prea poate discuta.

Cand este sztrans cu usa da levata sau regulamentul de tenis saca nu utilizeaza vocabularul recomandat de jicma:injurati ma,insultati.

De fapt demult PNL-ul oficial sub Tariceanu si mai ales Crin nu mai au principii,au ajuns pana acolo ca se unesc cu criptocomunistii din PSD formand USL,o organizatie socialista.Crin se crede smecher ca il pacaleste pe ponta si va avea mai multi deputati sau primari.Nu-i pasa ca a semnat o declaratie la Praga in care condamna pe colaboratorii securitatii si a fost acela care a insultat-o si a xcerut excluderea din PNL a doamnei Musca.
Oare dna Musca se poate compara cu prietenul,acuma la catarama a lui Crin,dl.Felix.

dar ce conteaza.
pentru un politician cum este Crin a avea rusine,a avea principii sun ceea ce el trebue sa uite intai.Pentru el puterea conteaza.

De altfel partidele liberale din UE,cat mai sunt si cu o pondere insemnificanta sunt considerate de stanga,asa ca dl.Crin a prins din sbor si pac paraziteaza PSD par pe PNL il paraziteaza PC,partid care incape intr-un autobuz.

Dl.care isi zice Corcodel este mirat de intoleranta PNL a lui Vanea,care nu permite sub nici o forma de cat ideile pseudoliberale a lui Crin.

Eu cred ca Corcodel este un om matur si nu se asteapta la nimic de la PNL sau Vanea.

Gandirea celor care mai sunt in PNL-ul opficial este clara,totul este rau,binele va incepe cand Crin va conduce si ei se vor infrupta din putere.

Ca orice paranoic din spital liberalii actuali nu vad decat pe crin si junta sa salvand tara.

Dupa mine acest Vanea nu trebue luat in consideratie.
Poate are o inteligenta medie,poate are si o scoala dar paranoia de a face ca lucrurile sa mearga dupa ideile lui Crin nu se deosebesc nici de Comunistio la care marxismul le dadea toate raspunsurile pentru trecut ,prezent si viitor si nici de funamentalistii islamici care au rtot ce le trtebue in Coran.

De altfel este cunoscut faptul ca musulmanii au dat foc bibliotecii din Alexandria.cand li s-a reprosat aceasta barbarie sultanul,ca si dl.Vanea a spus:daca era ceva bun in aceasta biblioteca apoio aceasta exista neaparat si in coran,daca era rau nu este nici o paguba.

Cu paranoicii politici nu se poate discuta.

gandirea lor nu porneste de la premize si ajunge la concepte,generalizare ci ca si marxismul sau islamismul fundamental realitatea trebue sa se supuna dogmei.

Asa ca poti vorbi si un secol cu Vanea ca tot aceia ce l-a invatat Jicman spune.

Poate ca daca ar lua putin haloperidol seara ar mai fi o sansa dar nici alienatii sociali nu au nici o vindecare.

De la: Mos_tautu, la data 2011-08-04 18:12:48
Dupa mine acest Vanea nu trebue luat in consideratie.

Da,pentru tine este evident varianta cea mai simpla si mai convenabila ,te inteleg ... .Altfel ti-am urmarit postarea si nu am gasit nicaieri niste argumente logice si oneste care sa arate unde gresesc,ce anume fac rau ,unde mint ,etc. Intr-adevar insa,singura voastra idee si ideologie, este ca oricine este impotriva voastra NU TREBUIE LUAT IN SEAMA SI TREBUIE DENIGRAT .Altfel,daca i-ati lua in seama PE TOTI cei care sunt impotriva voastra ,ati realiza ca va uraste poporul,propriul VOSTRU popor!

PS:Iti multumesc de atentia ta Mosule ,esti un dulce basescian si folosesti in relatia cu mine ,singurele "arme" pe care ai fost instruit sa le folosesti ...

Basescu e cu drumul, noi cu spinii dar unde e marele reformator?

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: _galina_, la data 2011-08-04 19:03:33Basescu e cu drumul, noi cu spinii dar unde e marele reformator?

Chiar e asa de greu de perceput o reforma ? S-au facut REFORME,daca sunt bune sau rele e alta discutie,(ce pot afirma e ca sunt in spirit european si dupa legile din UE) Ura din voi mocneste dor din pierderea de avantaje materiale........voi chiar ati crezut ca valoarea salariilor,pensiilor,ajutoarelor sociale,stimulentelor ......se regasea'u in puterea economica a Romaniei ? Nu va cred pe toti asa de naivi,uite a venit o criza financiara si eram gata de colaps,ma intreb ce s'ar fi intamplat daca ar fi fost un cutremur de magnitudine mare( care este mult trambitat) ce ar fi fost daca am fi fost intr'un conflict armat,intr'o seceta de cativa ani........? Ce s'ar fi intamplat atunci ? Eu am mai spus'o si o spun din nou : Daca pensionarii acceptau scaderea pensiilor cu 15% pe 6 luni,nu se marea TVA,si nu ar fi erupt inflatia.....E doar parerea mea !!!

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: Silver9AM, la data 2011-08-04 19:23:17

De la: _galina_, la data 2011-08-04 19:03:33Basescu e cu drumul, noi cu spinii dar unde e marele reformator?

Chiar e asa de greu de perceput o reforma ? S-au facut REFORME,daca sunt bune sau rele e alta discutie,(ce pot afirma e ca sunt in spirit european si dupa legile din UE) Ura din voi mocneste dor din pierderea de avantaje materiale........voi chiar ati crezut ca valoarea salariilor,pensiilor,ajutoarelor sociale,stimulentelor ......se regasea'u in puterea economica a Romaniei ? Nu va cred pe toti asa de naivi,uite a venit o criza financiara si eram gata de colaps,ma intreb ce s'ar fi intamplat daca ar fi fost un cutremur de magnitudine mare( care este mult trambitat) ce ar fi fost daca am fi fost intr'un conflict armat,intr'o seceta de cativa ani........? Ce s'ar fi intamplat atunci ? Eu am mai spus'o si o spun din nou : Daca pensionarii acceptau scaderea pensiilor cu 15% pe 6 luni,nu se marea TVA,si nu ar fi erupt inflatia.....E doar parerea mea !!!

Of! Spiritul european! Cine sunt sefii spiritelor? Nu tot niste... care duc Europa intr-o zona glaciala? Si noi eram la nivelul acelor tari sa ne permitem sa-i imitam? Dar noi nu gandim cu propriul "spirit" pentru ca nu-l avem si atunci imprumutam miliarde de euro si il lasam pe seful FMI sa ne faca programe, ni le controleaza, le modifica... Cine a spus ca pensionarii nu au fost de acord cu taierea a 15% din pensie? Pensionarii sau Curtea Constitutionala? Si cine garanta ca se va reveni dupa sase luni? Cati bani s-ar fi obtinut din aceste taieri de pensii? Si asa mie personal imi opreste 1.220 lei. Dar cati ani am muncit si am platit pentru aceasta pensie? De ce nu ai mentionat de acele salarii enorme care nu au "incaput" in Legea pensiilor pentru recalculare? Dar de ce nu se umbla la salariile enorme reiesite din tot felul de matrapazlacuri ascunse? Nu s-a promis si cu salariile taiate ca se va reveni la inceputul acestui an? Ce a garantat pana acum Basescu sau Boc sau Frenc (cum l-o mai chema pe seful FMI!) si a pus in practica in afara de programele lui Lenuta care defriseaza padurile fiindca vrea sa admire frunzele copacilor taiati din telescaun? Unde sunt programele de impaduriri? A terminat actiunea cei de la Realitatea Tv.? Unde sunt digurile refacute promise la "vizitele de lucru" ale iubitilor nostri conducatori in zonele inundate? Oh, incep sa ma enervez si imi stric ritmul cardiac, cel care nici macar nu e al meu in totalitate! Abia astept cum va arata noile modificari ale Constitutiei! De ce mi-oi fi amintit de Eminescu, cel cu "unde esti tu Tepes Doamne..."?! Eu cred ca daca s-ar fi produs un cutremur ar fi fost mai bine pentru ca ar fi distrus si cladirile vechi cu politicieni cu tot! Adica s-ar fi facut o selectie naturala: cei care ar fi scapat ar fi invatat minte ca nu trebuie sa te joci cu viata celor multi ca sa te imbogatesti fara rusine; fara elementarul bun simt.
Trebuie sa intelegi ca nu e ura ci constatari zilnice! Daca nu am suferi de acest flagel "lehamite", ne-am uni si am iesi in strada pentru inca o revolutie!
Eu iti respect parerea dar am voie sa mi-o scriu si eu pe a mea!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: _galina_, la data 2011-08-04 19:03:33Basescu e cu drumul, noi cu spinii dar unde e marele reformator?

A vorbit cineva de reforma ? ce / unde/ cind /poate vreo reforma prin familia ce da bani sotului sa cumpere si el un logan/ o fi amarastean saracu/ ba nu ia facut-o firma cadou/
saracutii copilasi cum se descurca fare banii lu tata,,,,,,,,,,,,,,,,,
ATENTIE A INCEPUT REFORMA /

Drumul cu spini ? Hac ! Si daca , hac , aluneca si cade-n fund ? Hac ! Beutura bat-o vina !

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

BASESCU SI ILIESCU

O doamna ziarista spunea la Realitatea TV ca este adevarat ca Basescu a intrat cu bocancii in clasa politica a perioadei de tranzitie dar a facut-o cu vorba,cu dreptul la opinie,in timp ce dl.Iliescu a intrat cu bocancii impotriva democratiei folosind minerii si s-a folosit de evenimentele din 1989 de teroristi ,lunetisti si arme automate pentru a trece de la un partid unic-PCR- la alt partid unic-FSN- si daca nu ar fi fost noua generatie si reactia Europei, partidul unic FSN nu ar fi dominat ca partid-stat 10-15 ani ci for ever.

Sa sustii,chiar impotriva pozitiei oficiale a PSD doi candidati din care unul este doar prieten AL DLUI Iliescu si impins chiar de acesta chiar sa demisioneze din PSD este iar un adevar a duplicitatii batranului evec,al stilului sau de a face politica de la revolutia din 1989,la mineriade si la elaborarea unor constitutii pentru interesele lui personale si de grup.

Sa folosesti parlamentul ca pavaza pentru a te apara de DNA este ,ceea ce dl.Iliescu spunea ca este o democratie originala,egalitatea in fata legilor ,a justitiei sunt vorbe in vant daca orice roman care greseste plateste dar un ministru sau un parlamentar este aparat de Constitutia lui Iliescu,de Curtea Constitutionala numita de Iliescu,de CSM in care domina oamenii lui Iliescu.

Cateva adevaruri rostite de presedintele revolutiei noastre morale au determinat un cutremur de gradul 10 ,posturi de TV,tonomate ziaristice,politicieni expirati au luat foc.Si aceasta pentru cateva cuvinte.
Ii supara ca dl.Basescu vede o atmosfera de blat in campania electorala in care dupa plimbarea cu elefantul,la indemnul unei doamne sa incerce si cu o femeie,dupa sacosele cu o gaina sau mititei,la violentele PSD girate de PNL,ce se mai poate spune decat ca atmosfera este de circ,de blat.
Cat despre Dl.Tariceanu sunt putine lucruri de spus.Disperat,pozand ca apara PNL,acest domn,ca si Tatarascu,pur si simplu vinde PNL si il transeaza cu PSD si dl.Iliescu.
Planificarea uniunii dintre PNL si stanga comunista chiar inainte de a se pronunta electoratul denota deruta in care se afla cei 322.

Iata ce poate crea intr-o comunitate de politicieni terminati,reactionari,pusi doar pe capatuiala cateva cuvinte ale lui Basescu,cateva adevaruri spuse de el.

Aceasta ne dovedeste ca dupa cum lumina nu poate sta alaturi de intuneric,politicienii din grupul 322 nu pot sta langa adevar si cuvintele Presedintelui ii omoara,ii aduce la starea de disperare.
Ei vorbesc de izolarea PD-L dar nu observa izolarea lor de popor si de realitate.
Europa este disperata si asa cum discutau unii comentatori la un post de TV austriac,Europa regreta primirea Romaniei in UE.Nimic din telurile democrate ale UE,cu toata disperarea dlui Basescu nu poate patrunde in societatea romaneasca dominata de Iliescu si Tariceanu.Deja avem presimtiri rele.Justitia este aservita,politicienii,parlamentarii au crucificat-o pe dna Macovei si acum sunt aparati de lege.Basescu este luat in derizoriu,nevoia de o noua Constitutie ii lasa rece pe cei din conducerile PSD si PNL.
Tara este a lor,tara cred ei ca va fi a lor vesnic.
Metodele electorale medievale:pomeni,batai,crime au instalat pentru inca 4 ani baronii PSD-PNL la consiliile judetiene si primarii,adica acolo unde vin banii UE.

Domnii de la PSD-PNL isi fac doar cu ochiul si viseaza sa mai insele inca pentru un ciclu electoral poporul roman.

725 afi��ri
�Dac� USL va ob�ine 50% plus unu din mandate, iar pre�edintele va refuza s� nominalizeze un premier de la USL, �i va da demisia.


Scrie clar �n Constitu�ie c� trebuie s� numeasc� un premier de la USL (!!!), dac� nu o face, �nseamn� c� d� o lovitur� de stat �i atunci trebuie nu doar s�-l suspend�m, trebuie s�-l �i judec�m �i s�-l b�g�m la �nchisoare dac� vrea s� dea o lovitur� de stat."

A�i recunoscut declara�ia: �i apar�ine lui Victor Ponta, pre�edintele PSD, �i a fost f�cut� ca reac�ie la �pisica" ar�tat� de Traian B�sescu: �Trebuie citit cu mult� aten�ie articolul 103 din Constitu�ia Rom�niei. (...) S� fie aten�i c� �n Constitu�ia Rom�niei se vorbe�te de partidul care ob�ine 51%, nu de alian�e. Se �nregistreaz� ca alian��. Dac� fuzioneaz�, este altceva - PSD cu PNL. Dac� fuzioneaz� �i ob�in 51%, sunt pe articolul 103. Ca alian��, �ns�, au o mare problem�".

A�adar, Ponta nu se mai mul�ume�te cu suspendarea. Acum vrea judecat� �i �uhaus pentru B�sescu. La cremenal, mon�er! Jos tiranul! Sigur, doar dac� tiranul va da o lovitur� de stat. Dar cine va stabili dac� e lovitur� de stat sau nu? Ne spune dl Ponta, de ce s� mai consult�m Constitu�ia?! Sau facem repede un sondaj de opinie...

�eful PSD ne acord� �ns� �i o mic� �ans� de a evita lovitura de stat: frica lui B�sescu. C�ci, zice Ponta, �eful statului �nu va face acest lucru, pentru c� este fricos; acum doar se laud�, �i face curaj". Aha... Deci, Traian B�sescu este un dictator, un tiran, �ns� unul fricos. Ar vrea el s� dea lovituri de stat, dar �l apuc�, a�a, o team�...

�n fine, dac� nu putem s�-l arest�m pe dictator, m�car s�-i b�g�m frica �n oase. S�-i zorn�im c�tu�ele, poate-poate �i piere cheful de lovituri de stat... S�-i ar�t�m un model de pre�edinte democratic, unul f�r� de prihan�, cum ar fi, de exemplu, dl Iliescu, pre�edintele de onoare al lui Victor Ponta...

Joaca de-a c�tu�ele nu este �ns� inven�ia t�n�rului pre�edinte al PSD. �nsu�i Traian B�sescu, inamicul s�u de azi, ne-a oferit un exemplu de justi�ie popular�, prin celebra lozinc�-promisiune �La �epe, �n Pia�a Victoriei!". Presupun c� �nainte de �epe am fi avut parte de c�tu�e, de judecat�, c� doar n-om tr�i �ntr-o dictatur�, �ntr-o tiranie...

Partea proast� este c� zorn�itul de c�tu�e, la nivel �nalt, se practic� doar din tran�eele Opozi�iei, �nainte de alegeri. Odat� ajun�i la Putere, politicienii uit� promisiunile justi�iare. Iar amenin��rile cu pu�c�ria devin simple �i caraghioase amintiri ale �pagatelor populiste

De la: Costelus, la data 2011-08-05 06:50:43
725 afi��ri
�Dac� USL va ob�ine 50% plus unu din mandate, iar pre�edintele va refuza s� nominalizeze un premier de la USL, �i va da demisia.


Scrie clar �n Constitu�ie c� trebuie s� numeasc� un premier de la USL (!!!), dac� nu o face, �nseamn� c� d� o lovitur� de stat �i atunci trebuie nu doar s�-l suspend�m, trebuie s�-l �i judec�m �i s�-l b�g�m la �nchisoare dac� vrea s� dea o lovitur� de stat."

A�i recunoscut declara�ia: �i apar�ine lui Victor Ponta, pre�edintele PSD, �i a fost f�cut� ca reac�ie la �pisica" ar�tat� de Traian B�sescu: �Trebuie citit cu mult� aten�ie articolul 103 din Constitu�ia Rom�niei. (...) S� fie aten�i c� �n Constitu�ia Rom�niei se vorbe�te de partidul care ob�ine 51%, nu de alian�e. Se �nregistreaz� ca alian��. Dac� fuzioneaz�, este altceva - PSD cu PNL. Dac� fuzioneaz� �i ob�in 51%, sunt pe articolul 103. Ca alian��, �ns�, au o mare problem�".

A�adar, Ponta nu se mai mul�ume�te cu suspendarea. Acum vrea judecat� �i �uhaus pentru B�sescu. La cremenal, mon�er! Jos tiranul! Sigur, doar dac� tiranul va da o lovitur� de stat. Dar cine va stabili dac� e lovitur� de stat sau nu? Ne spune dl Ponta, de ce s� mai consult�m Constitu�ia?! Sau facem repede un sondaj de opinie...

�eful PSD ne acord� �ns� �i o mic� �ans� de a evita lovitura de stat: frica lui B�sescu. C�ci, zice Ponta, �eful statului �nu va face acest lucru, pentru c� este fricos; acum doar se laud�, �i face curaj". Aha... Deci, Traian B�sescu este un dictator, un tiran, �ns� unul fricos. Ar vrea el s� dea lovituri de stat, dar �l apuc�, a�a, o team�...

�n fine, dac� nu putem s�-l arest�m pe dictator, m�car s�-i b�g�m frica �n oase. S�-i zorn�im c�tu�ele, poate-poate �i piere cheful de lovituri de stat... S�-i ar�t�m un model de pre�edinte democratic, unul f�r� de prihan�, cum ar fi, de exemplu, dl Iliescu, pre�edintele de onoare al lui Victor Ponta...

Joaca de-a c�tu�ele nu este �ns� inven�ia t�n�rului pre�edinte al PSD. �nsu�i Traian B�sescu, inamicul s�u de azi, ne-a oferit un exemplu de justi�ie popular�, prin celebra lozinc�-promisiune �La �epe, �n Pia�a Victoriei!". Presupun c� �nainte de �epe am fi avut parte de c�tu�e, de judecat�, c� doar n-om tr�i �ntr-o dictatur�, �ntr-o tiranie...

Partea proast� este c� zorn�itul de c�tu�e, la nivel �nalt, se practic� doar din tran�eele Opozi�iei, �nainte de alegeri. Odat� ajun�i la Putere, politicienii uit� promisiunile justi�iare. Iar amenin��rile cu pu�c�ria devin simple �i caraghioase amintiri ale �pagatelor populiste

Ba Catzelus, sa mai indrazneasca boocile tale dragi sa mai interpreteze Constitutia, ba umflatule! Sa vezi atunci ce fugareli de jbanghii cu toot cu wooodrele sale or sa fie, de nu va va ajunge tot pamantul! Ca prea le interpretati voi dupa ureche, considerandu'ne pe noi, ailalti=92%, "nereformati"! Ce reforma o sa va dam, de n'o s'o puteti duce...! Plus niste Flote volatilizate, Mihailene auto'atribuite, plus Dosarul Secu, care tb sa iasa de'acolo, de la Silvian, ca doar nu e tzutzeru' asta Arhivele Statului si sustragerea de documente secrete tot furt se cheama, si inca un furt calificat, ba necalificatule obez!

PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

De la: Pace_Voua, la data 2011-08-05 06:28:18BASESCU SI ILIESCU

O doamna ziarista spunea la Realitatea TV ca este adevarat ca Basescu a intrat cu bocancii in clasa politica a perioadei de tranzitie dar a facut-o cu vorba,cu dreptul la opinie,in timp ce dl.Iliescu a intrat cu bocancii impotriva democratiei folosind minerii si s-a folosit de evenimentele din 1989 de teroristi ,lunetisti si arme automate pentru a trece de la un partid unic-PCR- la alt partid unic-FSN- si daca nu ar fi fost noua generatie si reactia Europei, partidul unic FSN nu ar fi dominat ca partid-stat 10-15 ani ci for ever.

Sa sustii,chiar impotriva pozitiei oficiale a PSD doi candidati din care unul este doar prieten AL DLUI Iliescu si impins chiar de acesta chiar sa demisioneze din PSD este iar un adevar a duplicitatii batranului evec,al stilului sau de a face politica de la revolutia din 1989,la mineriade si la elaborarea unor constitutii pentru interesele lui personale si de grup.

Sa folosesti parlamentul ca pavaza pentru a te apara de DNA este ,ceea ce dl.Iliescu spunea ca este o democratie originala,egalitatea in fata legilor ,a justitiei sunt vorbe in vant daca orice roman care greseste plateste dar un ministru sau un parlamentar este aparat de Constitutia lui Iliescu,de Curtea Constitutionala numita de Iliescu,de CSM in care domina oamenii lui Iliescu.

Cateva adevaruri rostite de presedintele revolutiei noastre morale au determinat un cutremur de gradul 10 ,posturi de TV,tonomate ziaristice,politicieni expirati au luat foc.Si aceasta pentru cateva cuvinte.
Ii supara ca dl.Basescu vede o atmosfera de blat in campania electorala in care dupa plimbarea cu elefantul,la indemnul unei doamne sa incerce si cu o femeie,dupa sacosele cu o gaina sau mititei,la violentele PSD girate de PNL,ce se mai poate spune decat ca atmosfera este de circ,de blat.
Cat despre Dl.Tariceanu sunt putine lucruri de spus.Disperat,pozand ca apara PNL,acest domn,ca si Tatarascu,pur si simplu vinde PNL si il transeaza cu PSD si dl.Iliescu.
Planificarea uniunii dintre PNL si stanga comunista chiar inainte de a se pronunta electoratul denota deruta in care se afla cei 322.

Iata ce poate crea intr-o comunitate de politicieni terminati,reactionari,pusi doar pe capatuiala cateva cuvinte ale lui Basescu,cateva adevaruri spuse de el.

Aceasta ne dovedeste ca dupa cum lumina nu poate sta alaturi de intuneric,politicienii din grupul 322 nu pot sta langa adevar si cuvintele Presedintelui ii omoara,ii aduce la starea de disperare.
Ei vorbesc de izolarea PD-L dar nu observa izolarea lor de popor si de realitate.
Europa este disperata si asa cum discutau unii comentatori la un post de TV austriac,Europa regreta primirea Romaniei in UE.Nimic din telurile democrate ale UE,cu toata disperarea dlui Basescu nu poate patrunde in societatea romaneasca dominata de Iliescu si Tariceanu.Deja avem presimtiri rele.Justitia este aservita,politicienii,parlamentarii au crucificat-o pe dna Macovei si acum sunt aparati de lege.Basescu este luat in derizoriu,nevoia de o noua Constitutie ii lasa rece pe cei din conducerile PSD si PNL.
Tara este a lor,tara cred ei ca va fi a lor vesnic.
Metodele electorale medievale:pomeni,batai,crime au instalat pentru inca 4 ani baronii PSD-PNL la consiliile judetiene si primarii,adica acolo unde vin banii UE.

Domnii de la PSD-PNL isi fac doar cu ochiul si viseaza sa mai insele inca pentru un ciclu electoral poporul roman.

Zoiesti inca o data si inca prost, ba handikkkapelule: pedelacheii ar mai vrea sa insele pe vreo tzatza cu vreun malai si'o gaina moarta, ca aruncatul vinei asupra lui Tariceanu pt. "esecele" din sanatate, justitie, finante etc. nu mai prind nici macar de'alde eba...Ne mai intalnim noi peste un an..desi nu cred c'o sa'ti mai puta mult hoitu' p'aci, ba zoaie penibila!

PEDELACHEI, SUNTETI MUTI SI AVETI RAPACITATE!

Si cred ca te las linistit Corcodele cu ceatza din capul ,tau deoarece simt un fel de mila fata de tine si nici mie nu-mi place sa umilesc pe cineva(chiar si cu concursul lui, ca in cazul tau) in halul asta . .

IDEOLOGIA LIBERAL-OLIGARHA:SOCIALISMUL BOGATILOR

Pentru a nu parea hazardata afirmatia din titlu voi arata ca sub regimul Patriciu-Iliescu-Tariceanu,bogatii,de exemplu cei din top 300,platesc impozit pe venit de 16%- dupa principiul egalitarismului comunist.

La celalalt pol,cei 6 milioane de pensionari + 75% din populatia Romaniei,ambele categorii formand polul saraciei,la cea mai mica cumparatura,pentru alimente,haine etc platesc 19% impozit,botezat cu denumirea de TVA.

Deci,daca judecam bine,este vorba de un comunism,hai sa-i zicem socialism invers in care cei bogati sunt protejati de regimul oligarhic iar cei saraci,invers.

Un tanar,la realitatea TV spunea ,referindu-se la ultima inselatorie liberala,viitoarea marire anticipata a pensiilor,ca este evident caracterul acestei actiuni de POMANA ELECTORALA.
Ori spunea,tanarul,cu inteligenta specifica varstei,ca pomenile se fac,mai ales de catre bogati,si as adauga eu de catre liberali cand sunt pe patul de moarte(evident este vorba de moartea lor politica).

Deci,te aduce Basescu la putere prin inteligenta dar si prin smecherie,tradezi partenerul de coalitie si pe cel care te-a numit premier,tradezi pe parintii(ultimii doi presedinti PNL Stoica si Stolojan),te aliezi cu criptocomunistii mineriadelor si deturnatorii revolutiei(dl.Iliescu,Nastase,Hrebenciuc) si organizezi acest SOCIALISM AL BOGATILOR,intrerupt doar de prostirea saracimii prin pomeni electorale.

Spui ca economia duduie cand inflatia,deprecierea leului,deficitul de cont curent devin astronomiece,ca sa nu mai vorbim de datoria publica de peste 40 miliarde euro,imbogatesti prin rapt o intreaga clasa de oligarhi carora le organizezi un socialism pentru ei.
Deci ei platesc statului 16% pe venituri,adesea obtinute prin rapt,iar saracii,pensionarii 25% pentru ca doar mananca.
Iata marea dreptate liberal-oligarhica.
Si spun acest lucru pentru ca adevaratul liberalism nu se mai afla in PNL cei care,asa cum sublinia dl.Boc au avut si au vocatia tradarii,motriv pentru care si dl,Iliescu este prudent si mi-i tin sub observatie pe acesti pretinsi liberali care vand totul,tradeaza totul.

De la sacosele cu cateva alimente cu care PSD-istii cumparau voturile saracimii,liberalii,in inteligenta lor oligarhica,ajund acum sa angajeze miliarde de euro pe care nu-i au si nici nu-i priveste cine ii va plati,pentru a cumpara voturile celor 6 milioane de pensionari.
Scorul de 15% nesperat obtinut la europarlamentare prin marirea nechibzuita a pensiilor a scos din minti indivizi ca Norica sau Vosganian care acum vor,nici mai mult,nici mai putin decat 25% si vor sa fie partenerii (tzucalarii) lui dl.Iliescu in,asa cum cred ei,viitoarea guvernare.

Dar cum spunea tanarul invocat mai sus,pomenile se fac doar atunci cand simti ca vei muri.

Cati bani mai face capitalismul dupa criza

Turbulentele din ultima perioada scot la iveala o noua fata a acestuia: �socialismul pentru bogati�. Statul redevine o putere importanta in economia de piata.

Avalansa problemelor generate de creditele neperformante si de instrumentele financiare �toxice� a inceput cu mai mult de trei ani in urma. Lacomia bancherilor si a marilor bogatasi a impins lumea intr-o criza fara precedent.

Consecintele turbulentelor de pe pietele financiare externe sunt greu de estimat pana si pentru cei mai fini analisti. Una dintre urmarile certe este ca statul castiga din ce in ce mai mult teren in fata mediului privat.

In cele mai negre momente de panica, statul a intervenit in forta pentru salvarea bancilor, devenind astfel noul stapan discret al economiei. In aceste momente de neliniste ne intrebam daca sistemul capitalist, a carui locomotiva a fost zeci de ani de zile poporul american, mai poate supravietui. Si daca nu cumva promotorii modelului socialist au avut dreptate.

Mai multi analisti prevad ca aceasta criza va aduce o noua fata capitalismului, care seamana mai degraba cu un �socialism pentru bogati�.

EVZ prezinta o cronologie a crizei externe care a secerat zeci de miliarde de dolari din averile bogatilor lumii.

La nivelul populatiei, turbulentele au fost resimtite mai puternic in SUA, urmand sa apara in curand si in Romania. Creditele scumpe si veniturile care nu vor mai creste ii vor opri pe romani din febra cumparaturilor.

Marii producatori auto ramasi fara o mare parte din cumparatori inchid fabrici si dau muncitori afara. Criza a adus finalul gloriei sectorului imobiliar in SUA si acum si in Europa. Bancile dau mai greu credite, oamenii si companiile fug de dobanzile mari, iar multe proiecte rezidentiale incepute zac nefinalizate, in asteptarea unor vremuri mai bune.

"Viciul inerent al capitalismului este impartirea inegala a binecuvantarilor. Viciul inerent al socialismului este impartirea egala a mizeriei.", Winston Churchill, fost premier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatura

TRANSFORMARE

Lacomia bogatilor lumii duce la declinul liberalismului economic

In ultima vreme, capitalismul, asa cum il stiam in teorie, isi arata limitele. Pentru a salva pietele financiare si, implicit, economia reala, marile state liberaliste au trecut la nationalizari in masa, un simbol al statelor de tip socialist. Cu toate acestea, analistii nu cred ca sistemul capitalist a esuat. �In niciun caz. Economiile trec periodic prin momente de criza, iar aceasta criza in sine este o dovada ca sistemul capitalist functioneaza. Este clar insa ca vor exista ajustari asupra modului de operare al sistemului capitalist. Reglementarea pietelor, atat prin inchiderea lacunelor legislative, cat si prin introducerea de noi masuri in domenii care pana acum nu erau supravegheate, va fi un prim pas�, ne-a declarat Laurian Lungu, analist, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Potrivit acestuia, un castig real in prevenirea unor crize viitoare ar fi adoptarea unui sistem de valori morale la care sa fie �supusi� actorii pietei.

Un nou sistem financiar mondial

Insa marea intrebare este daca se mai poate vorbi despre capitalism in marile economii ale lumii, avand in vedere faptul ca statul detine participatii importante la mai multe institutii financiaremamut si nu numai. �Sintagma folosita acum in lume este �socialism pentru bogati�. Se poate vorbi despre un dublu standard, Europa si SUA nationalizeaza banci, probabil in curand si companii, dar limiteaza tarile emergente, cum ar fi si Romania, in politica de ajutor de stat. Crizele economice globale sunt ciclice. Insa este nevoie de o re-reglementare in sistemul financiar mondial, dupa o perioada indelungata de de-reglementare�, ne-a declarat analistul Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Acum, cei care ii incriminau pe cei care recurgeau la nationalizari fac chiar ei acest lucru.

Sistemul economic de dupa criza va fi definit �din mers�, crede Laurian Lungu. Va depinde mult de efectele crizei, in special de evolutia somajului. O crestere mare a somajului va avea efecte sociale care, inevitabil, se vor rasfrange in politici economice care pot lua forme protectioniste cu tenta social-democrata. In contrast, o revenire mai rapida a economiei globale din aceasta criza va accelera din nou rolul capitalului privat in economie.

Regimul viitorului

Avem de-a face cu �socialism, in stilul secolului XXI�, sesiza Floyd Norris, sef al Departamentului financiar de la �New York Times�. �Paradoxul este ca aceasta intreaga mizerie a fost creata de un grup de zeloti care au inteles ca ideologia pietelor libere nu include si reguli, regulatori si supervizare�, a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York. El ii acuza pe acestia ca au impins SUA spre socialism. De fapt, chiar a popularizat un acronim, USSRA - United Socialist State Republic of America (Republica Socialista a Statelor Unite ale Americii).

Omul de afaceri si analistul francez Claude B�b�ar a scris o carte mult comentata - �Ei vor ucide capitalismul�, in care avertiza ca cei cu atitudinea celor care trebuie sa reglementeze pietele, mai ales cei americani, reprezinta un mare pericol. El i-a comparat pe acestia cu fundamentalisti religiosi iranieni, obsedati de conceptul de �valoare de piata� asa cum aceia sunt obsedati de valorile lor spirituale. (Adrian Popa)

VIZIUNE

Statul, noul stapan al lumii

Nationalizari pe fata sau indirecte rascolesc tarile industrializate din Vest, spune profesorul de economie Daniel Daianu. Asistam la un fenomen inimaginabil, pentru multi, cu cativa ani in urma. �Avem acum un esec monumental al unui model de afaceri in industria financiara, dezvoltat mai ales in SUA, dar practicat si de numeroase grupuri financiare europene. Situatia disperata din industria financiara de peste Ocean si riscul unor evolutii similare in tari europene au obligat statul, ca purtator al interesului public, sa intervina�, spune economistul. Nationalizarile de acum si aparitia unui �nou� sector de stat se fac in conditii de mare stres economic si social. In tari din UE si in SUA se pune �samanta� unui �nou� capitalism de stat, ceea ce nu inseamna disparitia economiei libere, conchide Daianu.

RASTURNARE DE SITUATIE

China si Rusia castiga puterea

UE si SUA vor iesi din criza cu economiile transformate si vor continua sa fie, in mod fundamental, democratii liberale, cred analistii. Criza financiara le-a slabit deja, iar alte puteri vor profita de moment pentru a se impune. Viitorul va fi marcat de competitia dintre democratia liberala si forme autoritariste ale capitalismului, exemplificate de state precum China sau Rusia. Tarile occidentale vor trebui sa accepte un statut slabit in economia mondiala si sa renunte la aroganta in relatia cu restul lumii, pentru binele lor. �Acelasi lucru este valabil si pentru reforma institutiilor financiare internationale si a noii arhitecturi pentru tratarea problemelor globale�, a mai spus Daniel Daianu.

PIERDERILE NABABILOR

Averile lumii se topesc pe Burse

Zeci de miliarde de dolari din averile bogatilor lumii s-au evaporat in ultimele luni din cauza crizei financiare mondiale. Averile lor aproape ca variaza de la o zi la alta, din cauza fluctuatiilor valorii de piata a companiilor pe bursele externe.

Cel mai mare perdant in urma turbulentelor de pe pietele financiare internationale este magnatul otelului, indianul Lakshmi Mittal. Averea sa a scazut cu circa 27 de miliarde de dolari. Bill Gates a pierdut in valurile crizei un miliard si jumatate de dolari, potrivit �Forbes�.

Dintre oligarhii rusi, cel mai afectat este Oleg Deripaska, a carui avere s-a micsorat cu 16 miliarde de dolari.

Warren Buffet, care a dat mereu dovada de fler in momentele de cumpana, a gandit strategic. Prin compania sa de investitii Berkshire Hathaway, cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului �Forbes�, a investit 3 miliarde de dolari in compania americana General Electric si alte 5 miliarde de dolari in banca Goldman Sachs. Mai mult, in ultima perioada, averea lui Buffet a sporit cu 8 miliarde de dolari, pana la 58 de miliarde de dolari.

In ceea ce-i priveste pe bogatii Romaniei, averile lor vor ajunge mai mici la anul. Aceasta deoarece o mare parte din ele se bazeaza pe valoarea proprietatilor imobiliare, care sunt in scadere. In plus, pierderile mari suferite de oamenii de afaceri care au investitii pe Bursa de la Bucuresti si pe cele din strainatate se vor reflecta si in clasamentul �Capital� de anul viitor. (Ana Batca)

EFECTE IN ROMANIA

Vine factura pentru mania creditelor inconstiente

Efectele crizei financiare externe nu sunt inca evidente la noi. Insa cand romanii le vor simti din plin, prin credite mai scumpe si mai greu de obtinut si printr-o viata mai grea, isi vor schimba obiceiurile de cheltuire a banilor, considera specialistii.

�La noi inca e soare, curge mustul, miroase a pastrama, nu se vad efectele crizei. Romanul o sa inceapa sa le observe atunci cand o sa-i vina rata de 650 de euro in loc de 400 de euro, iar salariul nu va mai creste ca pana acum�, ne spune Ionut Popescu, fost ministru de finante. El spune ca, astfel, romanii se vor dezobisnui sa traiasca peste ceea ce isi pot permite.

Leul nu a scapat inca de probleme. Pana la sfarsitul anului, vom vedea din nou un curs de circa 4 lei pentru un euro, considera Dragos Cabat, presedintele Asociatiei analistilor financiari din Romania. Ratele la credite vor creste, produsele si serviciile pe care le consumam se vor scumpi si �va scadea nivelul de trai, in special al paturii mai sarace a populatiei�, afirma el.

Companiile, lovite in lant

Din cauza stagnarii creditarii, oamenii nu vor mai consuma la fel de mult, companiile nu vor mai vinde aceleasi cantitati de produse, iar salariile nu se vor mai majora in ritmul cu care ne-am obisnuit. Daca in perioada august 2007-august 2008 salariul mediu net a crescut cu 24%, pentru anul viitor guvernul a prevazut in proiectul de buget un salt de doar 10% al salariilor angajatilor.

Scaderea consumului va lovi in lant toate domeniile: Bursa, imobiliarele, retailul, industria auto si a bunurilor de larg consum. O lovitura mai mica o vor primi serviciile, care insa nu vor mai face profituri la fel de mari.

Cristian Ghinea, analist politic la Societatea Academica din Romania, afirma ca �vor fi afectate companiile care au investit mult si aveau probleme de lichiditate, deoarece banii nu se mai intorc rapid, iar finantarile nu sunt la indemana�. In opinia sa, cei care au contractat credite prea mari vor plati pentru inconstienta lor. �Creditul cu buletinul semana cu un FNI mai complex. Romanii vor intelege ca pentru orice consum trebuie sa plateasca si ca viata nu e ieftina�, adauga el. (Ana Batca)


EFECTE. Ionut Popescu se asteapta sa vedem cateva �cazaturi cu rasunet� printre companiile cu investitii neterminate si credite foarte mari

ATENTIONARE

Primele semne au aparut acum trei ani, insa nimeni nu le-a dat importanta

In prezent, riscurile de pe piata ii orienteaza pe investitori catre proiectele energetice.

Cand a inceput de fapt criza financiara, ar fi putut fi evitata si cine sunt principalii vinovati? Acestea sunt intrebarile la care economistii din intreaga lume incearca sa dea un raspuns.

Cu toate ca americanii sperau ca fiecare dintre falimentele produse de la inceputul anului sa fie si ultimul, caderea bancii de investitii Lehman Brothers, anuntata la mijlocul lunii septembrie, a nascut un val de panica. Prabusirea zgomotoasa a bancii a deschis calea pentru caderea unor institutii financiare importante din Europa.

In acel moment, o lume intreaga a inteles ca efectele crizei creditelor subprime din SUA vor fi adanci si vor afecta toate tarile. Cel mai grav este insa ca specialistii nu pot estima care vor fi consecintele pe termen lung ale turbulentelor.

Peste Ocean, criza a inceput sa fie simtita inca din 2005, din momentul in care bancile care incasau ratele pentru creditele ipotecare contractate de americani s-au trezit fara bani gheata, iar una dintre aceste companii a intrat in colaps. Aceasta dupa ce oamenii care au luat credite pe care nu isi puteau permite sa le plateasca nu si-au mai achitat ratele, iar casele confiscate de banci ramaneau nevandute.

Ca sa scape de aceste credite, institutiile financiare americane le vindeau pe Bursa altor banci, impachetate in instrumente financiare derivate complexe. Aceste �pachete toxice� au tarat in criza alte zeci de institutii financiare din intreaga lume.

Criza muta investitiile spre energie

Insa nu toate domeniile vor avea de pierdut in urma acestor probleme. Turbulentele financiare de pe plan mondial au avut efecte mai degraba benefice asupra sistemului energetic, spre care s-au indreptat din ce in ce mai multi bani destinati investitiilor, in conditiile in care pietele financiare si de capital nu mai sunt atat de atractive, considera vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, Nicolae Opris.

Astfel, investitorii se reorienteaza spre domenii unde recuperarea banilor se face incet, dar sigur, ceea ce contravine trendului care a caracterizat pana acum intentia oamenilor de afaceri de a face profituri rapide. De exemplu, CEZ din Cehia pune bazele unei afaceri considerate un succes garantat, construirea celui mai mare parc eolian terestru din Europa, in zona Dobrogea, in schimbul unei investitii de 1,1 miliarde de euro.

Cererea scazuta de petrol bate eforturile OPEC

Pe plan mondial, proiectele in energie, petrol si gaze incep sa se ridice la zeci de miliarde de euro, precum parteneriatul Gazprom-StatoilHydro-Total, de 15-20 de miliarde de dolari, pentru zaca- mantul de gaze Shtokman. De asemenea, Iberdrola, un alt investitor masiv pe piata energiei verzi, a alocat 8 miliarde de dolari pentru investitii in sectorul eolian, in Statele Unite.

Totusi, limitarea creditarii a produs efecte in lant, diminuand cererea de titei, ceea ce a determinat o scadere uluitoare a cotatiilor barilului de petrol, de la recordul de 147 de dolari, inregistrat in iunie, sub 70 de dolari. Nelinistite de aceasta turnura neasteptata, tarile OPEC se vor intalni astazi pentru a lua o decizie in privinta diminuarii productiei, care ar duce la majorarea cotatiilor.(Florentina Cioaca, Ana Batca)


VICTIME COLATERALE

Convulsii �dureroase� in industria de automobile

Industria auto, parte integranta a economiei reale (care produce bunuri - n.r.), este una dintre cele mai afectate de criza, dupa cea financiara. Marii constructori mondiali au anuntat deja ca vor reduce productia, se fac sau se pregatesc disponibilizari masive de angajati, iar unele companii vor fi inghitite de rivale, releva agentia Reuters. In primele noua luni ale anului, vanzarile auto in Europa au scazut cu 4,4%, insa declinul a fost mai accelerat in septembrie, cand numarul de automobile noi comercializate s-a redus cu 8,2% fata de luna a noua din 2007. Trecerea in marsarier a pietei s-a transmis si in Romania. Numarul de automobile noi inmatriculate in Romania a scazut in primele noua luni cu 1,4%. Daimler, PSA Peugeot Citro�n, Renault si Fiat au anuntat ca abandoneaza obiectivele financiare si de vanza ri pentru 2008 si 2009 din cauza scaderii cererii si a cresterii costurilor din industrie.

�Obiectivele companiilor sunt depasite�, a semnalat, intr-un raport, banca elvetiana Credit Suisse. Producatorii de automobile nu se confrunta numai cu o cerere scazuta, ci si cu dificultati in finantarea operatiunilor, deoarece bancile, aflate si ele in criza, refuza sa le mai acorde imprumuturi.

Statul intervine si aici

Constructorii auto au luat deja masuri de urgenta. Fiat a inchis temporar mai multe fabrici, Chrysler, de asemenea, a pus lacatul la facilitatea din Delaware, iar Nissan a redus productia unei uzine din Spania. Si astea sunt doar cateva exemple.

Si producatorii de accesorii si piese auto trec prin momente foarte dificile. Liderii europeni analizeaza posibilitatea acordarii de finantare pentru industria auto, pentru a stimula productia de masini mai putin poluante, in timp ce guvernul american a aprobat deja credite cu dobanzi reduse in valoare totala de 25 de miliarde de dolari pentru cele trei mari concerne din Detroit: General Motors, Chrysler si Ford. Actiunile companiilor auto listate s-au prabusit dramatic in acest an. Spre exemplu, Renault a pierdut 70% din capitalizarea bursiera. (Adrian Popa)


CONSECINTE. O mare parte dintre producatorii de autoturisme vor lasa la vatra mii de angajati

PENTRU CA NU SUNT BANI

Apartamentele europene, pe tobogan

Preturile locuintelor au luat-o la vale in toata Europa. Valul nu a iertat nici pietele cele mai stabile - Germania si Italia - si a venit in Romania in momentul in care volumul tranzactiilor imobiliare cazuse mai mult ca niciodata in ultimii ani. Unii specialistii considera ca, spre deosebire de americani, cei mai multi europeni abia acum incep sa simta coltii crizei financiare, prin marirea dobanzilor, in timp ce altii vad in aceasta perioada cea mai buna ocazie pentru investitorii care dispun de lichiditati.

Statul s-ar putea numara printre marii castigatori, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, daca ar profita de costurile reduse la materialele de constructii si forta de munca si ar demara lucrarile la marile proiecte de infrastructura.

Mai multe locuinte decat clienti

Primele semne care avertizau ca piata imobiliara nu va ramane un El Dorado la nesfarsit au aparut in Spania, inca de anul trecut. Domeniul constructiilor avea o dinamica uimitoare, ajungand la performanta de a ridica 800.000 de unitati pe an. Cand preturile au crescut prea mult, pe fondul unei oferte mult prea generoase, vanzarile s-au rarit simtitor. Bancile - care-i finantasera atat pe consumatorii finali, cat si pe dezvoltatori - s-au trezit cu un portofoliu imens de apartamente goale si greu vandabile, intr-o perioada in care banii deveneau din ce in ce mai scumpi, pe fondul crizei americane. Au fost nevoite, astfel, sa majoreze dobanzile, ceea ce i-a pus pe multi clienti in incapacitate de plata. Mai ales pe cei care activau in constructii ramasi deodata pe drumuri. In prezent, mii de apartamente noi stau goale.

Desi numarul de locuinte ridicate la noi nu se compara cu cel din Spania, preturile imobilelor, ajunse la cote foarte inalte, au transformat casele intr-un deziderat greu de atins pentru multi romani.

Proiecte in �aer�

Piata, intretinuta luni intregi de investitii speculative cu capital strain, a fost lovita din plin de lipsa de lichiditati. Asa au aparut mai multe unitati locative decat clienti cu potential de cumparare. �Faptul ca bancile au inceput sa modifice dobanzile ii poate duce pe unii clienti la incapacitate de plata si-i indeparteaza pe cei care isi planuiau o achizitie imobiliara prin credit�, explica Ciprian Hrisca, partener in cadrul companiei de consultanta imobiliara Teneo. Lipsa lichiditatilor a lovit toate pietele din Europa. Investitiile imobiliare au scazut in Germania cu pana la 40%, iar preturile s-au redus cu pana la 20%. Situatia este insa stabila, sustin specialistii, in conditiile in care aspectul predominant al pietei - inchirierea - are o cerere constanta. Nici Italia nu a scapat de criza - preturile au scazut cu 10% in special in sud, in lipsa clientilor straini. (Teodora Trandafir)


PERICOL. Mai multe proiecte imobilare risca sa ramana nefinalizate

PREDICTII

Se poate si mai ieftin

Actorii din piata imobiliara sunt convinsi ca preturile vor mai cobori inca o perioada, fenomen ce se va manifesta la toate nivelurile. �Cred ca materiile prime se vor ieftini, la fel si forta de munca. Cei care au bani de investitii ar trebui sa construiasca acum si sa astepte ca piata sa creasca din nou, pentru a vinde mai scump�, e de parere Calin Clinciu, director de dezvoltare la Euroest. In prezent, cele mai mari scaderi de pret se inregistreaza la apartamentele vechi, care s-au ieftinit in ultimele sase luni cu circa 20%. �Cel mai mult au de suferit cei care trebuie sa vanda urgent�, explica Adrian Sischin, reprezentantul companiei Remax. Printre acestia se numara atat speculatorii, cat si dezvoltatorii care depindeau de ritmul vanzarilor pentru a-si plati datoriile la banci. In aceste conditii, unii investitori ar putea ajunge la faliment.

MIT, IDEOLOGIE SI UTOPIE IN DOCTRINELE POLITICE CONTEMPORANE
Raportul dintre teorie si ideologie subsumeaza, in sens larg, raportul dintre forma si continut in doctrina politica. Continutul reprezinta substanta reflectiei politice propriu-zise, iar forma discursului ideologic unifica toate etajele constructiei doctrinare: politic, social, economic, juridic, etc., ca alternativa posibila la ordinea actuala. Daca principiile care alcatuiesc corpusul doctrinar tind sa se singularizeze, deoarece ea este conditionata de elemente ideologice extrinseci, de stilul si mentalitatea epocii. De exemplu, aceeasi doctrina politica s-ar putea prezenta in forme diferite in contexte noi sau diferite. O doctrina politica poate sa se schimbe atat ca urmare a aprofundarii teoretice a principiilor sale constitutive cat si in virtutea unor solicitari noi ale mediului, deci aparitiei unor noi vectori ai actiunii politice.
In cazul sintagmei �doctrina politica� determinativul politic adauga conceptului generic si de �doctrina� referinta la intentionalitatea intrinseca a membrilor comunitatii pentru urmarirea interesului comun. Determinarile eterogene ale socialului se topesc in substanta specifica a politicului, deoarece toate presupun o actiune comuna si constienta a membrilor unor comunitati in urmarirea si solutionarea problemelor globale ale acesteia.
Convergenta internationala in alegerile comune se bazeaza intotdeauna si presupune in fiecare caz acceptarea, din parerea celor multi. A unor valori si norme comune ca date fundamentale ale instituirii politicului. Doctrina politica se prezinta astfel si se deosebeste de celelalte tipuri de doctrina prin orientarea sa spre actiune si prin proiectul sau transformativ. Din punct de vedere descriptiv, orice doctrina politica sintetizeaza in sine trei momente indisolubile: unul istoric, unul ideologic sau doctrinar si al treilea politic.
In primul rand, o doctrina politica nu se poate eschiva de la diagnosticarea obiectiva a situatiei istorice in care se gaseste societatea. Este punctul de plecare necesar pentru orice teoretizare cu privire la unghiul de incidenta al politicului, ca forma de organizare si conducere a comunitatii si cu privire la natura problemelor sale. Acest prim moment ar trebui sa fie o interpretare obiectiva a datelor si faptelor reale. Neviciata de preconcepte ideologice, o constientizare a problemelor reale ale societatii, a dezechilibrelor si realizarilor sale. Relevarea obiectiva a situatiilor istorice este urmata de cel de-al doilea moment logic: cercetarea teoretica a cauzelor, a semnificatiei actuale si a perspectivelor pe care evenimentele observate le poarta in sine. O astfel de munca de interpretare sau de conceptualizare se realizeaza in lumina si pe baza unor valori morale si politice, adaptate la criteriul valid al propriei judecati. In acest moment, apare diferentierea esentiala dintre doctrinele politice. Este vorba, de fapt, de scara de valori specifice de la baza fiecareia. De aceea, in conditiile dinamicii sociale actuale, chiar daca se observa o identitate a unor valori particulare sau un transfer al lor de la un corp doctrinar la altul, acestea nu sunt decat cazuri izolate sau strict cauzale. 26314nmu24tco1p
Totusi, in cadrul doctrinelor politice, interpretarea ideologica a conditiilor istorice ale societatii nu prezinta un scop in sine. Ea este intrinsec orientata spre practica, spre actiunea politica. Ajungem, astfel, la al treilea moment logic, cel esentialmente tehnic-operational. El este constituit din concluzii concrete, din alegeri sociale, menite sa implementeze in societatea reala orientarile analizei teoretice. Aici diferenta sau opozitia dintre doctrinele politice diferite devine concreta si vizibila: abstracta si in curs de conturare in momentul ideologic ea devine operationala in momentul politic. Desigur, ca acest al treilea moment constituie verificarea celorlalte doua precedente ca o concluzie care verifica corectitudinea premiselor. Daca modelul politic este inadecvat, incapabil sa rezolve cu adevarat problemele reale ale comunitatii, aceasta insuficienta denunta prin sine insasi viciul premiselor: de la baza analizei istorice, a interpretarii ideologice sau a ambelor momente. Totusi, adevarul nu se situeaza niciodata numai de o parte, nici eroarea nu exista in stare pura numai de alta. De aceea si in momentul politic, modelele sociale coincid, cel putin partial. Divergenta lor este fundamental ideologica, adica pe planul intentionalitatii valorilor. Dupa cum vom vedea, nu intotdeauna aceasta se traduce in mod necesar in opozitie totala sau imuabila pe planul stiintific al analizei istorice sau al teoriei politice. Oricum ar sta lucrurile, maniheismul ideologic isi arata coltii in perioadele de criza cand sloganurile politice inlocuiesc analiza si cand dualitatea Bine-Rau comporta judecati de valoare globale, bazate pe a priori �ul prejudecatilor, fara nici un suport obiectiv in principiile de instruire si functionare a sistemului politic. Distinctia Stanga-Dreapta si noile sale frontiere ideologice este alimentata si de imaginile dominante ale unor forme de gandire a caror bipolaritate se sprijina in esenta, pe continutul mitului politc.
Gandirea politica moderna apare insotita ca o umbra de aceasta materie reziduala a gandirii mitice. La limita, ea s-ar putea asemui cu deseurile radioactive ejectate de laboratoarele secrete ale Istoriei unde se fabrica materialul exploziv al epocilor viitoare.
�Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi�;�Omul este bun de la natura, dar societatea il corupe�: aceasta proiectie mitica a unei varste de aur la J.J. Rousseau tradeaza nostalgia inceputurilor, a acelui eveniment primordial exemplar care contine si promisiunea de fericire cand este reactualizat. Nu este greu de decelat in gandirea lui J.J. Rouseau influenta mitemelor iluministe: dreptul omului la fericire, pe baza dreptului natural; mitul bunului salbatic, opus civilizatirei bolnave; fetisizarea ratiuni in calitate de prgan universal al cunoasterii care duce inexorabil la progres conceput si acesta ca o dominare a naturii de catre om prin acumularea de cunostiinte. Modelul s-a universalizat si a devenit o sigla a dezvoltarii in secolul XIX, secolul evolutionalismului prin excelenta. Presiunea acestui model s-a simtit nu numai in schemele de evolutionist ale romantismului (istoriografie, biologie, geologie, etc), dar chiar si in elaborarea de paradigme. Nu intamplator in evolutia modurilor istorice de productie la Marx spre distrugerea lor fatala nu exista nici o criza de crestere, nici o criza a materiilor prime care sa puncteze o discontinuitate a progresului spre societatea fara clase. Ideologia fixeaza aceste miteme in corpul doctrinei si le asigura reproductia in procesul modernizarii lor.
Este de neinteles cum asemenea fetisuri ideologice pot provoca veritabile schimbari in forma mentis a unor grupuri sociale cultivate a caror ratiune de a fi este tocmai cultivarea si supravegherea legilor logice ale gandirii. Acceptarea necritica, neconditionata a unei epoci de aur viitoare ce frizeaza logica bunului simt oferita pe tava de o propaganda care nici macar numai incearca sa-si perfectioneze partitura are la baza un snobism oportunist si arata la ce consecinte poate duce mimetismul institutionalizat. De vina este numai amenintarea unei represiuni simbolice sau ceva mai mult mai grav: lipsa unei culturi politice grefata pe o cultura istorica, sinteza care ar decodifica multe din mecanismele care faciliteaza implementarea acestor fetisuri? Inclinam spre a doua varianta , mai ales ca orizontul de asteptare, conditiile subumane de trai si lipsa unor drepturi elementare, au escaladat in incercarea de recuperare postdecembrista, perceperea unor noi realitati pe cale de a se naste si care impune parametri de cu totul alta natura actiunii sociale decat legimitatea morala a unui trecut odios in sine. mc314n6224tcco
Daca am studia mai indeaproape principiile politice si economice ale liberalismului, in conditiile unei obiectivitati minimale, am constata o relatie de inversa proportionalitate intre presiunea fetisurilor ideologice, afirmate sub blazonul heraldic al marilor valori ale epocii moderne, si saracia teoretica a multora din enunturile liberale si neoliberale. Internationalizarea fetisurilor, sub presiunea aceleiasi propagande, s-a facut prin promisiunea unei fericiri universale, echivalent terestru al imparatiei paradisiace de dupa Judecata de Apoi sau al societatii fara clase, dupa distrugerea pe cale revolutionara a statului. Aceasta atmosfera psihologica de sfarsit al istoriei, care a urmat caderii regimurilor totalitare in Europa de Est, a favorizat forta de percutie a sistemelor liberale si neoliberale. Sloganul egalitatii sanselor, al libertatii absolute, al virtutilor taumaturgice ale pietei libere se concentra, prin contagiunea magica, in mitul succesului, al imbogatirii peste noapte, dupa cum recomanda un tinar lider liberal roman. Decapitalizarea economiei nationale, distrugerea infrastructurilor tehnice,economia subterana si �firmele-capusa� arata fisurile unor principii liberale precum individualismului sau �statul minimal�. Caci dincolo de viziunea schematica si abstracta a individului in doctrina liberala, aceste miteme ascund pericole letale pentru edificarea democratiilor pe ruinele fostelor dictaturi. De exemplu, contradictia dintre principiile actiunii liberale si valorilor sale social �politice relativizeaza continutul drepturilor naturale si induce serioase limitari principiului respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest lucru se verifica nu numai in conditiile epistemice de la baza teorii stintifice: noncontradictie,completitudine, identitate,frecventa completarii faptelor observate pentru a li se conferi universalitate etc.,dar si in istoria doctrinei insasi. Retelele impuse tarilor din Europa de Est ca model al tranzitiei spre economia de piata,sunt extrase din panoplia liberalismului clasic si anume din perioada �laissez faire,laissez passer�.Acest strigat de lupta al burgheziei victorioase era doar expresia dominatiei omului asupra naturii, ca marca a individualitatii postrenascentiste sau a biruintei spiritului puritan,caracterizat prin austeritatea si tendinta spre economisire? Daca piata, ca arena privilegiata pe care se infrunta agentii economici, prin munca si competitie perpetua, pentru realizarea acelui drept sacru si inviolabil: proprietatea, cum va demara acumularea (primitiva sau salbatica?), daca nu printr-o concurenta inumana pentru a permite primele investitii industriale? Dincolo de dimensiunea subiectiva a interogatiei: cate zeci de ani vor trebui unei familii numeroase, in conditii draconice de austeritate, sa realizeze capitalul necesar unei investitii familiale in industrie? Istoria economiei liberale pastreaza o tacere desavarsita asupra acestui esential al acumularii primitive. Raspunsul la aceasta intrebare este ca acumularea primitiva la Centru s-a facut prin spolierea seculara a bogatiilor inestimabile ale Periferiei (coloniile) si prin munca zecilor de sclavi prinsi cu arcanul de vanatorii albi si dusi sa lucreze pe plantatiile de bumbac sau trestie de zahar, ori in minele acelora care pregateau primele Declaratii ale drepturilor omului si cetateanului. In Declaratia de Independenta a S.U.A. termenul de �proprietate� din celebra trilogie lockeana: �viata, libertate si proprietate� este inlocuita cu un concept iluminist: �cautarea fericirii�, iar in cuprinsul Declaratiei nu se face nici o referire la sclavie sau la populatia de culoare. Evident,s-ar fi creat o situatie extrem de jenanta datorata statului de proprietari de sclavi si de mari latifundii ai �partilor fondatori� si teoriile contractualiste si jus-naturaliste pe baza carora ei proclamau independenta celor 13 colonii nord-americane. Ca sa nu vorbim de masacrarea populatiilor indigene pentru a le rapi pamanturile, in numele proprietatii �sacre si inviolabile�. In aceeasi perioada, in �Avutia natiunilor� (1776) Adam Smith teoretiza avantajele schimbului international si diviziunea internationala a muncii, ca sursa de crestere a avutiei. Impunerea aceluiasi model unor tari vaduvite de acumularea lor draconica, in conditiile economiilor planificate central, prin tehnici neocolonialiste, frizeaza cinismul.
In doctrinele politice contemporane reziduurile mitice s-au pastrat chiar si intr-o forma criptologica oferind, prin dimensiunile ei eshatologice, salvarea metafizicii scopului. In programul de la Bad-Godesberg (11-13 noiembrie 1959) al Partidului social-Democrat German, de exemplu, credinta in dezvoltarea economica neintrerupta, verificata in boom-ul postbelic, a conferit doctrinei o coerenta mitica interna, evidenta dupa blocarea mecanismelor ideologice justificatoare din anii 80 .Mult-trimbitata abandonare a paradigmei marxiste si, o data cu ea, a mitului revolutionar, la Bad-Godesberg, s-a razbunat,in sensul ca a intrat pe furis, ca un cal troian, in corpul doctrinei, sub pulpana cresterii neintrerupte.
Sinteza dintre rationalism critic si social-democratie evidentiaza carenta teoretica a programului de la Bad-Godesberg care nu implica deloc o problematizare filosofica, nici gnoseologica si acest lucru a creat in anii 80 dificultati in ceea ce priveste modernizarea doctrinei. Faptul ca P.S.D. German nu se eliberase total de schemele conceptuale ale marxismului era vizibil si in formulari tipice precum:�criza sistemului�; �contradictia epocii noastre�; �capitalismului tarziu�; �stadiul de trecere�; sintagme care alcatuiesc trasatura filozofiei marxiste a istoriei.Tumoarea ideologica diagnosticata in documentele de la Bad-Godesberg este inca o data mitul revolutiei, dar terapia ce urma sa fie aplicata pentru a o indeparta este tehnica homeopatica bazata pe reactivarea �spiritului iluminist�,ca efort sistematic spre cunoasterea teoretica. Prin urmare,doctrina social-democrata recupereaza traditia modernitatii, insa in cheie iluminista, avand in filosofia kantiana unul din fundamente. Superioritatea filosofiei lui Kant consta in �prevenirea erorilor�si in descoperirea adevarului� ca si in recunoasterea ca �progresul uman, eliberarea din starea de minorat a omului, datorata lui insusi, este posibila printr-o analiza rationala, ca piatra de incercare a adevarului filosofic este ratiunea umana colectiva�. In doctrina social-democrat, fundamentarea socialismului pe baze morale face ca traditia modernitatii sa fie recuperata de Max Alder deoarece la inceputul secolului acesta se intoarce la Kant pentru a intemeia, pe baza relatiei dintre teoria cunoasterii si ratiunea practica, constiinta morala a noului actor politic european: proletariatul.
Speranta solutionarii tuturor problemelor sociale prin dezvoltarea tehnico-economica neintrerupta a facut din categoria �cresterii� o forma a mesianismului biblic. In aceasta ordine de idei, mitul progresului (umanitatea se indreapta in timp intr-o directie ascendenta) s-a convertit sau prelungit in mitul rationalitatii tehnice si economice (tehnocratia si fetisizarea eficientei economice) dupa care �toate problemele umane pot fi transformate in probleme tehnice: si daca tehnicile pentru rezolvarea problemelor nu exista, ele vor trebui inventate�.
Desi doctrinele politice contemporane au asimilat �traditia modernitatii�, ipostaziata in respingerea cauzalitatii lineare a evolutiei, componentelor mitologice continua insa sa modeleze in secret si din interior substanta politica a doctrinelor. In patrimoniul etico-politic al modernitatii si in dinamica secularizarii doctrinelor politice se observa concomitenta unor scheme teoretico-religioase si a unor ideomiteme care se conditioneaza reciproc. Marxismul, cu dimensiunea sa utopica a societatii fara clase continea implicit o dimensiune salvatoare si eshatologica, in timp ce continutul iodeologic al �socialismelor reale� sau �multilateral dezvoltate� reprezinta o combinatie intre mitul cresterii (progres, productivitate si control tehnologic) si variante ale mitului revolutiei (�edificarea societatii fara clase �, �formarea omului nou �, �realizarea poporului unic muncitor�). In aceasta privinta, programul de la Bad-Godesberg nu a contribuit la demitizarea filosofiei marxiste a istoriei � intrucat in documentele P.S.D. German persista o doza considerabila a sperantei in salvarea �secularizata� si o credinta profetica in viitor-de care marxismul Internationalei a treia si insasi filosofia reformista interbelica erau adanc impregnate. De aceea, metafizica scopului (credinta in progresul implacabil al speciei umane spre un viitor luminos pe baza lui unum verum et bonum este prezenta ca o umbra in structura programului de la Bad-Godesberg, ca si in programele celorlalte partide socialiste si comuniste. Nu intamplator Ralph Dahrendorf identifica �idealul-tip al consensului social-democrat �cu �esenta civilizatiei moderne in genere�. Dar imediat Dahrendorf adauga: �marele program este realizat si nu mai reprezinta o forta de transformare �. Tocmai realizarea valorilor social-democrate, in cadrul paradigmei statului social ar fi epuizat proiectia mitica a cresterii inscrisa in program. Din momentul in care aceste valori s-au materializat in aspiratiile unor vaste categorii sociale, ideologia social-democrate s-a blocat in propria sa o imagine narcisica si pare incapabila sa � si reconstituiasca o noua identitate a doctrinei, plecand de la noile provocari ale istoriei. R.Dahrendorf tinde sa interpreteze�sindromul� valorilor social-democrate ca semn al pierderii unei mari teme istorice: tema modernitatii. Cu alte cuvinte, de suprimarea unei filosofii specifice a istoriei � aceea a Aufklarung-ului care considera ca �progresul este necesar si ca tocmai pentru aceasta exista o carare a istoriei�.
Intr-adevar dupa 1980 in cultura politica occidentala, se acutizeaza conflictul dintre viziunea mitica a schimbarii si ideologiile postmodernismului care pun sub semnul intrebarii persistenta si valabilitatea la scara globala a valorilor social-politice.. Accentul este pus pe comunitatile locale, pe noile comportamente sociale ca si pe noi actori politici, miscarile studentesti, feministe, ecologice. Dar si la acestea persista o armonie restabilita intre imbunatatirea calitatii vietii si cresterea controlata a productiei.
Liderii politici proeminenti din Europa postbelica au simtit nevoia unui demarcatii energice intre osificarea ideologica intre o teorie politica unica si Weltanschauung-ul de la baza culturii politice, democratice, participative: �Spre deosebire de comunisti--spunea Willy Brandt-- social-democratii, prin justificarea rationala si teoretica a obiectivelor si faptelor lor ar trebui sa renunte in mod constant sa ia ca punct de referinta o teorie sau o filosofie politica unica deoarece, dupa parerea mea, ei nu reprezinta o ideologie sau o conceptie metafizica despre lume (Weltanschauung) omogena�. Constient de pericolul cautionarii ideologice a idealului, in numele unei viziuni utopice despre schimbarea sociala, Willy Brandt considera ca socialismul democratic din Europa nu trebuie sa se erijeze in detinator al monopolului cunoasterii absolute. Atitudinea sa nu este rodul �neintelegerii sau indiferentei fata de diversele filosofii sau fata de adevarurile religioase. Ea rezulta in mare masura din respectul fata de hotararile pe care le au oamenii in materie de credinta, asupra carora nu se poate pronunta nici partidul politic, nici statul �.
Aceasta obsesie a distantarii ideologice fata de fratii lor de cruce, comunistii, i-a determinat pe social-democratii germani sa caute noi alternative pentru depasirea �saraciei teoretice� a programelor postbelice. Acceptarea rationalismului critic popperian ca doctrina neoficiala de lucru a P.S.D. German confirma vointa acestuia de a se transforma dintr-un partid cu o puternica conotatie ideologica intr-un partid pragmatic. Teoria ingineriei sociale a lui Karl Popper a pus intr-o noua lumina raportul dintre etica si politica dintre teorie si actiunea umana, pe baza paradigmei monocauzale a coerentei obligatorii dintre enunturile stiintifice si comportamentul social-politic. Optiunea pragmatica a P.S.D. German este recunoscuta si argumentata explicit de cancelarul Helmuth Schmidt in prefata volumului �Rationalismul critic si social-democratia� nu ca raspuns post � factum la solicitarile conjuncturale ci ca preocupare a continuitatii liniei reformiste insesi prin eliminarea �reziduurilor mitice� din proiectul politic care pot pune in pericol sansele sale practice de reusita: �Se ajunge-scrie Schmidt � sa se denunte ca �pragmatism� acea reforma graduala care isi masoara proprii pasi dupa ceea ce este incetul cu incetul posibil�Cu aceasta nu ne referim la scoala filosofica americana de la Pierce la Dewey (�..). Omul politic atins de pragmatism, intrucat nu este ghidat de o teorie universala (singura justa) este, in realitate, un oportunist care tocmai din aceasta cauza nu poate atinge scopul ultim�.
Apelul cancelarului la opera morala a lui Kant nu este menit sa reinvie raportul dintre social-democratie si neokantianism, amplu dezbatut in cadrul scolii austro-marxiste. Helmuth Schmidt nu intentioneaza sa consacre determinarea politicii prin morala (ca �actiune pragmatica cu scopuri etice�) sau nevoia constanta a unei �legitimari morale�34�dupa normele revizionismului neokantian � ci sa evidentieze autonomia epistemologica a ratiunii politice fata de sursele utopice, profetice, mitice sau ideologice ale ei:�Actiunea politica�precizeaza Schmidt�nu poate sa fie fondata in nici un caz pe morala sau pe etica nici, pe de alta parte, pe previziunea teoretica a cursului inevitabil al dezvoltarii societatii�.Interactiunile dintre etica si practica politica sunt intotdeauna istoric circumscrise, deoarece nu exista nici un sistem normativ de scopuri care sa fie prescris ca preconditii ale deciziilor poitice. �Datoria morala a omului politic � rezida in �contributia sa la bunastarea semenilor, insusindu-si scopurile (licite) ale lor, in timp ce acestora le ramane libertatea de a aprecia cu de la ei putere ceea ce ei considera bunastarea lor�. In evidentierea dialecticii istorico-sociale a relatiei mijloace-scopuri se refera direct la Zwecksrationalitat .al lui Max Weber, coform cu etica responsabilitatii�. Omul politic care decide apeleaza la analiza teoretica pentru a calcula consecintele previzibile si cele care trebuie evitate �pentru a putea fi in masura sa aprecieze in mod etic scopurile si mijloacele, efectele astfel clarificate si sa le confrunte intre ele�
Astfel ar deveni posibila evitarea erorilor in domeniul analizat si practicii politice. Ingredientele culturii politice traditionale, modul traditional de a face olitica trebuie si ele actualizate si dedogmatizate. Prin urmare, insati teoria trebuie secularizata din moment ce nu exista un model actional unic, nici legi sociale din care sa deducem: �valoarea unei teorii politice�insista Schmidt consta in serviciul pe care ea il poate oferi omului politic, indicandu-i acestuia posibilitatile efective de actiune si consecintele previzibile ale diferitelor modalitati de actiune. Insa, dincolo de aceasta, actorul politic simte influenta incertitudinii. In plus, el simte ca o povara responsabilitatea pentru judecatile de valoare care trebuie sa fie fundamentate moral si pe care el, in concluzie, isi realizeaza alegerea proprie. In ultima instanta, responsabilitatea trebuie sa se materializeze in evaluarea concreta, una contra alteia, in fiecare caz, a valorilor care sunt in joc. nici o teorie nu se poate lipsi de judecatile de valoare. descoperirea grandioasa a lui Marx�noteaza schmidt�dupa care �existenta determina constiinta �ne-a fost de un enorm ajutor : nici macar nu a fost un ghid pentru actiune�
A limita deciziile si practica politica la o singura matrice teoretica inseamna, printre altele, a constrange la o �dieta unilaterala� pe plan analitic si evitarea �posibilului� care, la nivel pragmatic, trebuie explorat cu curaj. Nu exista criterii transcendente, nici o filosofie sociala care sa garanteze succesul schimbarilor. In aceasta privinta, mersul reformei economice in fostele tari comuniste din Europa este deosebit de instructiv. omul politic responsabil procedeaza adeseori, in conditii de incertitudine, la realizarea unui calcul aproximativ al consecintelor actiunilor sale, la rectificarea alternativelor posibile in lumina erorilor propriei conduite. Critica erorilor si dispozitia spre compromis devin leit-motivul unui comportament politic care a izgonit din orizontul sau propriu �neohobbesismul categorizarii amic-inamic�, holismul utopic al �alternativei totale� si viziunea providentiala a scopului global pentru societatea unica�.
La filosofii laburisti si social-democrati rationalismul critic se transforma intr-un adevarat Weltanschauung. Rationalismul critic este adoptat ca �filosofie a unei social-democratii, pe de o parte, evident anticonservatoare si, pe de alta, evident antitotalitara ... deoarece ea arata cum sa schimbam lucrurile si cum sa o facem intr-un mod in care spre deosebire de o revolutie violenta, sa fie rationala si umana�. Miza declarata este asa-zisa pozitie demistificatoare, eliberarea rationalitatii sociale de interpretarile criptoteologice ale lumii, cu credinta lor periculoasa in transformarile grandioase. In acest sens, antiistorismul lui K. Popper (istoria nu are un sens imanent, deci, nu poate sa existe o dezvoltare a societatilor umane pe baza de legi riguros determinate) ofera o platforma solida de critica antiteologica si antimetafizica.
De fapt, rationalismul critic este, in acelasi timp, teoria cunoasterii si filosofie politica. Ca doctrina a cunoatterii el se bazeaza pe principiul unei continue verificari si revizuiri critice a teoriei pe baza realitatii empirice. Progresul cunoasterii se realizeaza prin eliminarea teoriilor �falsificate� care nu au legatura cu experienta si prin inlocuirea lor cu alte teorii. K. Popper defineste acest proces niciodata incheiat si mereu reluat �metoda conjecturilor serioase si ingenioase si a incercarilor curajoase de a le respinge�. Aceasta metoda uneste constiinta limitelor si a incertitudinilor cunostintelor noastre care nu rezista la proba dura a faptelor cu cunoasterea capacititii noastre de a ajunge mai aproape de adevar, odata cu formularea noilor teorii. Ca metoda rationala, rationalismul critic crede in ratiunea umana si in posibilitatile de cunoastere ale acestora. El este autocritic deoarece isi cunoaste limitele si ridica la demnitateea unui principiu metodologic cunoasterea erorii si a eliminarii ei. acest principiu sugereaza si caracterul rationalismului critic ca filosofie politica. aceasta metoda urmareste neutralizarea doctrinelor care promit un paradis terestru in numele monopolului cunoasterii absolute, deoarece ea este in masura sa recunoasca limitele cunoasterii noastre, omniprezenta erorii. De aceea, ea considera �libera concurenta a ideilor in democratie ca unica forma rationala a confruntarii politice�

Noul Partid Comunist Roman

Program (proiect)

I. Principii Generale



Noul Partid Comunist Rom�n este un partid al oamenilor muncii, de orientare marxist�. Adopt� ca principii de baza: libertatea, egalitatea social� �i solidaritatea celor ce muncesc. κi construie�te �ntreaga activitate, pe permanenta critic� a fenomenelor sociale cu care se confrunt� societatea rom�neasc�, �n special, si uman�, �n general, av�nd la baz� teoria materialismul dialectic si istoric.

Scopul imediat al Noul Partid Comunist Roman este edificarea unei societ��i democratice, libere si prospere �n Rom�nia, premiz� fundamental� a trecerii spre o societate de tip socialist, bazat� pe proprietatea socialist� asupra mijloacelor de produc�ie, tip de societate ce prin modul de reparti�ie a veniturilor, asigur� celor ce muncesc un nivel al veniturilor mai ridicat dec�t sistemul capitalist (neo-liberal ), raportat la acela�i nivel al produc�iei materiale, premis� pentru asigurarea unui nivel de trai optim cet��enilor rom�ni av�nd ca finalitate fericirea acestora. Scopul final al Noului Partid Comunist Rom�n este construirea unei societa�i cu mod de via�� comunist, bazat� pe o �nalt� con�tiin�� a oamenilor, libertate individual� si egalitate social�.

Noul Partid Comunist Rom�n se pronun�� �mpotriva capitalismului �i a nedrept��ilor provocate de acesta, ca:- exploatarea omului de c�tre om;
- concentrarea bog��iei �n m�inile unui grup restr�ns de oameni �i state;
- s�r�cia �n care s�nt �mpin�i marea majoritate a celor ce muncesc, cu bra�ele �i
mintea, �n timp ce roadele muncii lor sporesc averea boga�ilor;
- elitismul politic �i economic, care conduce la ignorarea nevoilor majorit��ii poporului;
- r�zboaiele permanente �i �nc�lcarea suveranit��ii altor state na�ionale;
- distribu�ia profund inegal� a bogatiei materiale pe plan intern c�t �i interna�ional ;
- distrugerea mediului �nconjur�tor, etc.

Noul Partid Comunist Rom�n se opune oric�ror forme de manifestare totalitar�, exclusivist� sau de discriminare: etnic�, politic�, social�, cultural� sau de orice alt� natur�. Se pronun�� pentru o societate democratic� �n care drepturile si libert��ile cet��ene�ti s�nt respectate �i garantate, iar poporul este suveran. Admite c� absen�a unui asemenea cadru democratic a stat la baza multor e�ecuri �n promovarea socialismului si comunismului �n trecut.

Noul Partid Comunist Rom�n prin �ntreaga sa activitate urm�re�te numai obiective politice �n conformitate cu prevederile normelor legale, a Statutul �i Programul s�u Astfel:
-militeaz� pentru edificarea �n Rom�nia a unei societ��i socialiste multilateral dezvoltate, premis� de baz� �n realizarea condi�iilor pentru asigurarea unui nivel de trai optim tuturor cet��enilor rom�ni, �n concordan�� cu nivelul de dezvoltare a produc�iei materiale, printr-o just� reparti�ie a veniturilor. La baza reparti�iei veniturilor din munc� v-a sta principiul, ,, fiec�ruia dupa valoarea muncii �i activit��ii prestate,, iar pentru cei asista�i ,,fiec�ruia dup� minime necesit��i �i �n raport cu veniturile societ��ii rom�ne�ti,, . �n perioada de tranzi�ie c�tre socialism, se va promova principiul ,,maximiz�rii veniturilor din munc� �i minimaliz�rii celor din proprietate (capital);
- contribuie la libera exprimare a voin�ei politice a oamenilor muncii , a tuturor cet��enilor rom�ni, militeaz� pentru respectarea principiilor democra�iei �ntr-o societate cu adev�rat democratic�. Prin,,societate democratic�,, PCR �n�elege: acea societate �n care rela�iile sociale se desf�oar� �n conformitate cu voin�a poporului, exprimat� �n mod liber, obiectiv �i �n cuno�tin�� de cauz� prin referendum;
- promoveaz� valorile �i interesele na�ionale, principiile socialiste �i comuniste de munc� si via��, adaptate la realit��ile actuale ale societ��ii, raportate la experien�a politic� acumulat� de mi�carea muncitoreasc�, socialist� �i comunist�, intern� �i interna�ional�, �n eforturile ei de promovare, ap�rare �i transpunere �n practic� a socialismului. de creere a unei societ��i a egalit��ii , drept��ii, libert��ii �i justi�iei sociale, societatea Socialist�, premis� de baz� pentru asigurarea condi�iilor de trecere spre modul de viata social� de tip comunist;
- militeaz� pentru ca, problemele majore ale societ��ii rom�ne�ti care creaz� , sau s�nt pe cale de a crea, controverse majore �ntre for�ele politice, clase sau categorii sociale, �i care la r�ndul lor pot afecta stabilitatea social�, s� fie supuse deciziei poporului prin referendum , indiferent de natura acestora;
- militeaz� pentru �nt�rirea �i dezvoltarea avu�iei comune a poporului, aflat� sub autoritatea Statului rom�n �i administrat� de institu�ii specializate ale acestuia, �n condi�ii de autogestiune, �ntr-o economie concuren�ial�, avu�ie ce constituie Baza pe termen lung a prop�irii economice �i a independen�ei na�ionale;
- ac�ioneaz� pentru refacerea con�tiin�ei de clas� a tuturor oamenilor muncii, pentru refacerea unit��ii politice �i organizatorice a mi�c�rii muncitore�ti, socialiste �i comuniste din Rom�nia;
- militeaz� pentru �nf�ptuirea echit��ii �i justi�iei sociale �n societatea rom�neasc�, precum �i pentru emanciparea economic�, social�, spiritual� �i politic� a tuturor oamenilor muncii;
- se pronun�� pentru construirea, reconstruirea, restructurarea �i modernizarea, �n principal prin for�e proprii, a economiei rom�ne�ti, pentru a fi func�ional� �i eficient�, �n care proprietatea privat� de stat s� fie preponderent�, fapt ce v-a constitui garan�ia c� beneficiile activit��ii economice vor reveni �n majoritate poporului roman.
- promoveaz� solidaritatea uman�, spiritul comunitar de �ntrajutorare, respectul persoanei �i al familiei, premis� de baz� a cre�terii coeziunii sociale �i refacerii rela�iilor normale �ntre cet��eni, dintre cet��eni �i autoritatea de stat;
- sus�ine dezvoltarea �nv���m�ntului, �tiin�ei, cercet�rii, culturii �i sportului, sub directa autoritate a statului, ca gestionar al intereselor generale ale societ��ii, condi�ie fundamental� a progresului general al ��rii, al culturii si spiritualit��ii rom�ne�ti ;
- promoveaz� programe �i ac�iuni de educare, formare �i afirmare, �n toate domeniile,a tineretului, �n mod gratuit �i nediscriminatoriu; - militeaz� pentru garantarea dreptului la ocrotirea s�n�t��ii �n mod gratuit tuturor cet��enilor rom�ni f�r� nici o discriminare; - militeaz� pentru protejarea �i refacerea mediului �nconjur�tor prin programe pe termen lung elaborate �n mod �tiin�ific. Sus�ine principiul potrivit c�ruia tot fondul natural al ��rii constituie o problem� de interes general fundamental �i ca atare trebuie s� apar�in� poporului �n �ntregul s�u �i s� se afle sub autoritatea deplin� a statului;
- militeaz� pentru promovarea �i ap�rarea drepturilor �i libert��ilor omului, reglementate de norme de drept interna�ional, acceptate de societatea rom�neasc�. Respect� dreptul la identitate cultural� �i religioas� a cet��enilor rom�ni apar�in�nd na�ionalit��ilor conlocuitoare. Se �mpotrive�te extremismului de orice fel, a manifest�rilor de rasism, �ovinism, antirom�nism, separatism etnic sau teritorial; .
Noul Partid Comunist Rom�n recunoa�te �i respect� Biserica pentru rolul s�u istoric �n existen�a poporului rom�n, ca factor fundamental al continuit��ii, unit��ii, educa�iei morale �i spirituale a acestuia. De asemenea, recunoa�te c� scrierile religioase constituie un reper important al vie�ii oamenilor prin informa�iile existen�iale pentru, si despre, om pe P�m�nt, dar �i ca izvor de baz� pentru normele eticii �i moralei sociale, norme ce nu s�nt �n contradic�ie cu normele eticii �i moralei comuniste . Admite faptul c� originea omului pe Pam�nt ar putea fi rodul ac�iunii unei entit��i con�tiente �i materiale.

Noul Partid Comunist Rom�n sus�ine:
- forma republican� de organizare statal�;
- un pre�edinte investit cu autoritate �i r�spundere deplin� pentru modul de administrare a ��rii;
- un parlament unicameral;
- un stat socialist de drept ;
- un stat investit cu dreptul �i obliga�ia de a interveni �n orice domeniu al vie�ii sociale, atunci
c�nd s�nt afectate interesele generale ale societ��ii, pentru sus�inerea, promovarea,
reglementarea sau ap�rarea acestora.

Noul Partid Comunist Rom�n recunoa�te �i promoveaz� principiul separa�iei puterilor �n stat cu condi�ia ca acestea sa fie clar definite �n Constitu�ie, iar conducerea acestora s� fie aleas� direct de popor prin referendum.
Noul Partid Comunist Rom�n se pronun�� pentru respectarea �i garantarea dreptului la proprietate, sub toate formele sale, cu condi�ia ca acesta s� ia na�tere legal, just �i moral, �i s� nu contravin� intereselor poporului rom�n, at�t prezente c�t �i viitoare. Sus�ine �i promoveaz� principiul potrivit c�ruia, �n materia propriet��ii asupra bunurilor naturale, interesele generale (comune) ale poporului, primeaz� �n fa�a celor particulare (individuale sau de grup).Se pronunta pentru aplicarea principiului potrivit caruia bunurile create de Natura sa fie proprietate comuna a societatii.

Noul Partid Comunist Rom�n este un partid ce promoveaz� democra�ia at�t �n activitatea intern� de partid, c�t �i �n societate. El define�te ,,democratia,, ca fiind: acea stare a unei colectivit��i �n care rela�iile sociale se desfa�oar� �n conformitate cu voin�a majorit��ii membrilor acesteia, voin�� exprimat� �n mod con�tient �i �n cuno�tin�� de cauz�, prin referendum.

Noul Partid Comunist Rom�n sus�ine dreptul fiec�rui cet��ean rom�n la un trai decent, corespunz�tor nivelului de dezvoltare a produc�iei materiale a ��rii. �n acest scop, sus�ine:
- reglementarea unui salariu minim garantat, diferen�iat pentru diferite categorii de oameni ai muncii sau profesii, dup� calificare �i valoarea muncii prestate;
- garantarea asisten�ei medicale pentru to�i cet��enii rom�ni, f�r� discriminare. Fondurile necesare sus�inerii sistemului de s�n�tate vor reprezenta un procent fix din PIB; - acordarea unei pensii de v�rst� tuturor cet��enilor rom�ni, al c�rui nivel va fi stabilit �n func�ie de necesit��ile optime de trai al fiec�rui v�rtsnic si nu ca o recompens� determinat� de salariul avut �n perioada activ�;
- acordarea unui ajutor de �omaj minim general, necondi�ionat de salariul avut, ci de necesit��ile optime de trai, dar, condi�ionat de prestarea unei activit��i utile �n folosul comunit��ii. �n cazul celor care refuz� prestarea unei activit��i �n folosul comunit��ii, satisfacerea necesit��ilor de baz� - hran�, locuin��, asisten�� medical� � se va face numai �n institu�ii speciale;
- acordarea unei prime, mamelor pentru fiecare copil n�scut �n via��, echivalent� salariului mediu �i o aloca�ie pentru fiecare copil, p�n� la majorat , diferen�iat �n func�ie de veniturile p�rin�ilor, mai mari pentru venituri mai mici �i descresc�toare pentru veniturile mai mari p�n� la anulare. Cuantumul alocatiei lunare va reprezenta maximun 25% din media salariului minim pe economie �i se va acorda familiilor f�r� venituri, monoparentale sau cu salariu minim �n concep�ia PCR, aloca�ia pentru copii reprezint� ajutorul pe care �l acord� societatea pentru sprijinirea familiilor cu copii care au nevoie de acesta, pentru cre�terea �i educarea lor .

Noul Partid Comunist Roman sus�ine �i v-a garanta egalitatea de �anse reale pentru to�i cet��enii, indiferent de sex, condi�ie social�, origine etnic�, convingeri religioase, politice sau de alta natur�. To�i ceta�enii, indiferent de v�rst�, trebuie s� beneficieze de acces la o educa�ie gratuit� �i de calitate.

Noul Partid Comunist Rom�n sus�ine principiul ,, autorit��ii depline a statului asupra economiei na�ionale�.Statul �si va exercita autoritatea de pe pozi�ia de autoritate public� ( de reglementare,de control �i de sanc�iune ) dar �i de proprietar , �n numele poporului, asupra principalelor mijloace de produc�ie.Dreptul de interven�ie a Statului �n economie deriv� din faptul c� el r�spunde direct �n fa�a poporului de situa�ia economic� a ��rii, iar economia este componenta cea mai important� a societ��ii, prin aceea c� asigur� mijloacele materiale pentru existen�a acesteia.
----------
Noul Partid Comunist Rom�n sus�ine: libertatea cuv�ntului, libertatea presei, libertatea constiin�ei, libertatea de asociere, precum �i alte libert��i recunoscute �i acceptate de societate. Condamn� cu severitate orice amestec din partea statului ( sau a oric�rei alte organiza�ii) �n via�a personal� a cet��eanului.

Noul Partid Comunist Rom�n acord� o aten�ie special� sindicatelor, ca organiza�ii ale oamenilor muncii de promovare �i ap�rare a intereselor acestora �n raport cu patronatele.

Noul Partid Comunist Rom�n va ac�iona pentru restabilirea si dezvoltarea rela�iilor de prietenie �i colaborare cu toate partidele comuniste, socialiste �i muncitore�ti, progresiste si democratice din �ar� �i din str�inatate, pe baza deplinei egalita�i �n drepturi, a neamestecului �n treburile interne ale acestora, pentru �nt�rirea unit��ii �i solidarit��ii mi�c�rii comuniste si muncitore�ti interna�ionale. Se pronun�� pentru unificarea partidelor de st�nga, comuniste �i muncitore�ti �ntr-o singur� organia�ie european� �i constituirea unei organiza�ii comuniste mondiale.

Noul Partid Comunist Roman militez� pentru o politic� extern� multipolar�, de colaborare pe multiple planuri, cu toate statele �i popoarele, �n concordan�� cu interesele sale fundamentale, politice, economice, culturale, umane, de pace, de securitate sau de orice alt� natur�, pe baza principiilor respect�rii independen�ei �i suveranit��ii fiec�rui stat, a neamestecului �n treburile interne, a egalit��ii �i avantajului reciproc. Noul Partid Comunist Rom�n este favorabil asocierii Rom�niei la structurile internationale, at�ta timp c�t aceasta nu afecteaz� �n mod negativ cultura, independen�a �i suveranitatea poporului rom�n �i at�ta timp c�t, criteriile de integrare nu exclud posibilitatea edific�rii unui sistem socialist �n Rom�nia. Accept� asocierile care implic� pierdere ( restr�ngere ) de suveranitate dac� au fost aprobate de popor prin referendum na�ional.



II STATUL SOCIALIST DE DREPT



�n concep�ia Noului Partid Comunist Rom�n, Statul de drept semnific� acea stare a societ�tii �n care activitatea autorit��ilor statale se desf�oar� �n conformitate cu norme de drept (legi ) �n prealabil adoptate de institu�iile abilitate. Statul socialist de drept este Statul �n care normele de drept care reglementeaz� rela�iile �n societate s�nt subordonate imperativului edific�rii unei societ��i socialiste.
Noul Partid Comunist Rom�n �i propune edificarea socialismului �n Rom�nia nu ca un act arbitrar de voin��, ci ca o expresie de voin�� a poporului exprimat� prin referendum, fiind determinat� de o necesitatea istoric�, �naintarea societ��ii rom�ne�ti spre o nou� treapt� de progres �i civiliza�ie, progres ce trebuie s� fie �n folosul tuturor cet��enilor, �n condi�ii de egalitate, libertate �i justi�ie social�.


III ECONOMIA SOCIALIST� DE PIA��

�n concep�ia NPCR economia socialist� de pia�� este economia caracterizat� prin aceea c� pre�urile m�rfurilor se formeaz� f�r� interven�ia direct� a statului iar majoritatea capitalului social al agen�ilor economici este proprietate a acestuia sau proprietate cooperatist�.
Activitatea agen�ilor economici cu capital majoritar de stat se va desf�ura dup� principiile autogestiunii �i autonomiei func�ionale iar atribu�iile proprietarului-stat �n func�ionarea acestora vor fi exercitate de o institutie autonam� specializat�. Conducerea acestei institu�ii va fi aprobat� de Parlament la propunerea Pre�edintelui ��rii.
Statul se va implica �n economie ca autoritate de stat cu atributii de reglementare, control, sanc�iune �i de planificare orientativ�, dar �i ca proprietar.