Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Si de ce sa nu fim a 7-a tara din Europa. Asa cum trebuie sa fim. Cine are interes sa nu fim asa?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

F�r� biciul UE, ne �ntoarcem �n epoca N�stase

Traian B�sescu mizeaz� si �n aceast� chestiune pe viziunea sa de tip realpolitik, pentru care conteaz� interesele, nu idealurile. Interesul presedintelui este contabilizat aici �n termeni de imagine si stim� international�, dar ridicarea MCV ar fi pentru Rom�nia, ca fardurile groase si stridente pe obrazul unei prostituate cu prea multi ani de experient�
Sabina Fati
Comisia European� se g�nde�te s� suspende �ncep�nd de anul viitor monitorizarea justi�iei autohtone, de�i �n Rom�nia infractori de toate felurile se afl� �nc� �n principalele institu�ii ale statului.
Raportul asupra justi�iei rom�ne�ti dat ieri publicit��ii la Bruxelles scoate �n eviden�� triumfuri minore �i g�se�te un singur paznic al strategiei na�ionale anticorup�ie: Daniel Morar, �eful DNA. Cu toate acestea Comisia European� sugereaz� c� anul viitor ar putea ridica Mecanismul de Cooperare �i Verificare (MCV) prin care exper�ii comunitari verific� de dou� ori pe an starea justi�iei din Rom�nia �i Bulgaria, ultimele nou venite �n UE. Acest mecanism le oblig� pe cele dou� ��ri s�-�i cure�e institu�iile de func�ionari �i politicieni corup�i, face presiuni pentru reformarea justi�iei, pentru urgentarea dosarelor �n care sunt implica�i oameni influen�i �i mai ales pentru confiscarea averilor f�cute din trafic de influen��.
Traian B�sescu vrea la r�ndul s�u s� scape Rom�nia de corsetul Uniunii Europene, pornind de la premiza c� e umilitor pentru o �ar� membr� UE s� fie supus� unor examene pe care, totu�i, continu� s� le rateze de ani de zile, de parc� ar fi un student lene�, prins mereu copiind sau cu lec�ia ne�nv��at�. Pre�edintele crede c� Rom�nia �i-ar rec�p�ta demnitatea dac� n-ar mai fi biciuit� de Comisia European� s� mearg� pe drumul drept, numai c� prestigiul �i demnitatea se c�tig�, nu se ob�in nici prin artificii, nici prin mila UE. Traian B�sescu mizeaz� �i �n aceast� chestiune pe viziunea sa de tip realpolitik, pentru care conteaz� interesele, nu idealurile.
Interesul pre�edintelui este contabilizat aici �n termeni de imagine �i stim� interna�ional�, dar ridicarea MCV ar fi pentru Rom�nia, ca fardurile groase �i stridente pe obrazul unei prostituate cu prea mul�i ani de experien��: vazut de departe obrazul pare neted �i frumos, dar de-aproape iese �n eviden�� tot ceea ce se vroia ascuns. Ministrul justi�iei, C�t�lin Predoiu sper� la r�ndul s�u s� culeag� laurii suspend�rii MCV, prin care toate de�eurile justi�iei autohtone sunt adunate sub pre�. Predoiu, cel mai longeviv ministru �n func�ie este, �ns� acela�i care �n 2008, spre finalul mandatului guvernului T�riceanu a vrut s�-l schimbe din func�ie pe Daniel Morar, de�i toate rapoartele UE atestau progresele f�cute de Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie (DNA) sub mandatul s�u. Tot C�t�lin Predoiu �ncerca s�-i protejeze pe demnitarii afla�i �n ofsaid prin noua lege a Agen�iei Na�ionale de Integritate (ANI) propun�nd ca ace�tia s� poat� fi verifica�i de ANI doar �n primul an dup� ce-�i termin� mandatul. Ministrul Justi�iei a avut �n cariera sa de ap�rat alte valori, dec�t cele europene �i ar fi fericit s�-�i �ncununeze misiunea prin ridicarea monitoriz�rii UE.
Fostul procuror Victor Ponta, transformat �n lider socialist are �i el acelea�i aspira�ii, ca �n perioada �n care Adrian N�stase �n rolul de prim-ministru se pl�ngea c� nu crede ��n arest�rile de vineri seara�, atunci c�nd �nt�mpl�tor unul dintre clien�ii s�i a fost re�inut. �C�nd B�sescu nu-I va mai proteja, vor r�spunde cu to�ii�, i-a amenin�at Ponta pe procurori �i judec�tori, dup� ce prietenul s�u Constantin Nicolescu, pre�edintele PSD al Consiliului Jude�ean Arge� a fost arestat. Desfiin�area DNA a at�rnat de c�teva voturi �n 2006, iar actuala opozi�ie promite s� se r�zbune pe to�i cei care au avut curajul s� se ating� de dosarele grele �n care sunt implica�i Adrian N�stase, Dan Voiculescu, Gigi Becali �i ceilal�i actori de prim� m�n�. Ce se va �nt�mpla dac� UE nu mai monitorizeaz� justi�ia rom�neasc�, iar politicienii r�zbun�tori �i pun �n aplicare planurile? κi mai aminte�te Bruxelles-ul ce-�i dorea senatorul C�t�lin Voicu, arestat anul trecut pentru mai multe fapte de corup�ie, dar care se preg�tea �nainte de preziden�ialele din 2009 s� devin� ministru de interne: �da, am poli�ia, vreau s�-l arestez pe On�anu (primarul sectorului 2), vreau s�-i fac dosare lui Oprea (actualul ministru al ap�r�rii) �?

Curatenia e mama ....mortii. Vorba lu....bunica-mea.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Steaua_Dreptatii, la data 2011-07-26 16:54:25In fine,
...................................
Puterea de convingere a doctrinei democrat liberale este puternica si domina,si conduce majoritatea tarilor din Europa.
...............................................
.

Ce chestie !Iata principalele doctrine:
1. Liberalismul
2. Conservatorismul
3. Social-Democratia
4.Crestin-Democratia
Cam unde s-ar gasi :doctrina democrat liberala?in mintea unor PDisti sau Liberali dornici de pricopseala.
Iar steaua dreptatii mai in gluma mai in serios a pus punctul pe "i".Doctrina aceasta a aparut in tari fost comuniste (Portocalii de sorginte comunista adica o salata rosie cu ingrediente KGBiste-autohtone-securiste si oportunisti)
In Europa nu exista aceasta doctrina ...inventie a serviciilor secrete .O veti mai gasi in Ucraina si Moldova atat.

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: chillywilly, la data 2011-07-27 19:30:32

De la: Steaua_Dreptatii, la data 2011-07-26 16:54:25In fine,
...................................
Puterea de convingere a doctrinei democrat liberale este puternica si domina,si conduce majoritatea tarilor din Europa.
...............................................
.

Ce chestie !Iata principalele doctrine:
1. Liberalismul
2. Conservatorismul
3. Social-Democratia
4.Crestin-Democratia
Cam unde s-ar gasi :doctrina democrat liberala?in mintea unor PDisti sau Liberali dornici de pricopseala.
Iar steaua dreptatii mai in gluma mai in serios a pus punctul pe "i".Doctrina aceasta a aparut in tari fost comuniste (Portocalii de sorginte comunista adica o salata rosie cu ingrediente KGBiste-autohtone-securiste si oportunisti)
In Europa nu exista aceasta doctrina ...inventie a serviciilor secrete .O veti mai gasi in Ucraina si Moldova atat.

Stimabile sau stimabila,

Poate ca ai sau poate ca nu ai dreptate dar cum de te jeneaza o doctrina democrat-liberala si nu piscui nici o vorba de USL care are o doctrina,daca se poate numni asa socialist-liberala.

A fi democrat liberal,acceptand elemente ale doctrinei crestin -democrate si liberale este o combinatie care poate fi a unui puternic partid de dreapta.

dar stau si ma intreb,ce are doctrina socialista sio cu aceea liberala.Si uniunea socialista nu este o asociere la guvernare post-electorala asa cum se intampla in Ezropa ci preelectorala,o entitate intre alb si negru,intre lumina si intuneric,intre doctriona socialista care are la bazele sale marxismul secoluluo 19 si asa zisul liberalism de tip Tatarascu a liberalismului lui Crin.

Ce ce parte este Uniunea socialita a liberalilor(USL),de dreapta sau de stanga.

Exact ca in povestea Pacostea popei in care progenitura era jumatate urs si jumatate om.

Ce o fi o asemenea creatie numai o minte ca a lui Crin o poate concepe.

De la: Costelus, la data 2011-07-27 21:18:47

De la: chillywilly, la data 2011-07-27 19:30:32

De la: Steaua_Dreptatii, la data 2011-07-26 16:54:25In fine,
...................................
Puterea de convingere a doctrinei democrat liberale este puternica si domina,si conduce majoritatea tarilor din Europa.
...............................................
.

Ce chestie !Iata principalele doctrine:
1. Liberalismul
2. Conservatorismul
3. Social-Democratia
4.Crestin-Democratia
Cam unde s-ar gasi :doctrina democrat liberala?in mintea unor PDisti sau Liberali dornici de pricopseala.
Iar steaua dreptatii mai in gluma mai in serios a pus punctul pe "i".Doctrina aceasta a aparut in tari fost comuniste (Portocalii de sorginte comunista adica o salata rosie cu ingrediente KGBiste-autohtone-securiste si oportunisti)
In Europa nu exista aceasta doctrina ...inventie a serviciilor secrete .O veti mai gasi in Ucraina si Moldova atat.

Stimabile sau stimabila,

Poate ca ai sau poate ca nu ai dreptate dar cum de te jeneaza o doctrina democrat-liberala si nu piscui nici o vorba de USL care are o doctrina,daca se poate numni asa socialist-liberala.

A fi democrat liberal,acceptand elemente ale doctrinei crestin -democrate si liberale este o combinatie care poate fi a unui puternic partid de dreapta.

dar stau si ma intreb,ce are doctrina socialista sio cu aceea liberala.Si uniunea socialista nu este o asociere la guvernare post-electorala asa cum se intampla in Ezropa ci preelectorala,o entitate intre alb si negru,intre lumina si intuneric,intre doctriona socialista care are la bazele sale marxismul secoluluo 19 si asa zisul liberalism de tip Tatarascu a liberalismului lui Crin.

Ce ce parte este Uniunea socialita a liberalilor(USL),de dreapta sau de stanga.

Exact ca in povestea Pacostea popei in care progenitura era jumatate urs si jumatate om.

Ce o fi o asemenea creatie numai o minte ca a lui Crin o poate concepe.

Domnule
va rog sa nu va inflamati....si sa-mi rastalmaciti vorbele.Am spus ca in Europa doctrina democrat-liberala nu exista decat in Romania,Moldova si Ucraina si a fost o inventie tarzie(dupa1991) a comunistilor sa le spunem reformati(portocalii).
USL o strutocamila cu doua doctrine -care se bat cap in cap -unite de liderii a doua(pardon trei ca pe securisti ii uitai) partide doar de dorinta de a accede la putere in folos propriu.Cred ca am fost destul de clar.
PS.Dumneavoastra puteti sa-mi spuneti in ce consta doctrina democrat-liberala ? asa vro' doua trei linii directoare?

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

O carte despre Romania in vremea lui Basescu, publicata in SUA.

Vladimir Tismaneanu: "O radiografie non-partizana a aspiratiilor, realizarilor si frustrarilor din prima presedintie"
de R.M. HotNews.ro
Miercuri, 27 iulie 2011,

Romania under Basescu

O lucrare intitulata "Romania under Basescu: Aspirations, Achievements, and Frustrations during His First Presidential Term" ("Romania in timpul lui Basescu: Aspiratii, Realizari si Frustrari din timpul primului mandat") a aparut recent in SUA, printre autori figurand Vladimir Tismaneanu, relateaza agentia Mediafax.

"M-am bucurat sa gasesc, revenind acasa, la Washington, volumul aparut in luna iulie 2011 la Lexington Books (parte din grupul editorial Rowman & Littlefield), intitulat 'Romania under Basescu'", scrie Vladimir Tismaneanu pe blogul sau, referindu-se la o carte al carei prim capitol ii apartine.

Potrivit acestuia, este vorba despre o lucrare editata de profesorii Ronald F. King si Paul Sum, respectiv "o radiografie non-partizana a aspiratiilor, realizarilor si frustrarilor din prima presedintie Basescu". El mai spune, in recenzia postata pe blogul sau, ca a fost si ramane convins ca suspendarea din 2007 in urma unui "puci parlamentar", dar si "intensitatea campaniilor de presa demolatoare si calomniatoare nu pot fi explicate fara a intelege reactiile anti-Basescu generate de condamnarea dictaturii comuniste si de schimbarile petrecute in regimul arhivelor si al predarii dosarelor fostei Securitati catre CNSAS".

"Nu spun ca a fost singura cauza, dar a fost una decisiva. Contributiile din volum lumineaza variile fatete ale procesului democratic in plan economic, social, politic, cultural, al naturii partidelor politice si al drepturilor omului", scrie Tismaneanu.

Potrivit site-ului editurii care a publicat volumul, lucrarea are 388 de pagini, este structurata pe trei parti, fiecare cuprinzand mai multe capitole si poate fi achizitionata in format electronic sau pe hartie contra sumei de 85 de dolari.

Introducerea, semnata de Paul E. Sum si Ronald F. King, este intitulata "Triage Democratization" si contine, potrivit lui Tismaneanu, "o contributie la intelegerea mecanismelor adeseori reactive ale actelor decizionale din acesti ani".

Prima parte se intituleaza "Governance, Democratic Competition, and State Capacity" ("Guvernanta, competitivitate democratica si capacitatea statului") si contine opt capitole dintre care primul, intitulat "Democracy and the Communist Past in Romania" ("Democratia si Trecutul Comunist in Romania") este elaborat de Vladimir Tismaneanu.

Referitor la acest capitol, Vladimir Tismaneanu precizeaza ca acesta este centrat pe subiectul Comisiei Prezidentiale si al analizei dictaturii comuniste efectuata in Raportul prezidential de condamnare a comunismului.

Printre titlurile care se regasesc in prima parte se mai numara si "The Democratic-Liberal Party as a Successful Catch-All Party", capitol scris de Florin N. Fesnic sau "Political Participation by the Romanian Diaspora", scris de Toma Burean.

Partea a doua a lucrarii, intitulata "Paradoxes of Organized Interests and Public Opinion" ("Paradoxurile Intereselor Organizate si ale Opiniei Publice") contine cinci capitole cu titluri precum "Civil Society Under Basescu: Continuity, Change, and Sustainability" sau "The Orthodox Church and the Government".

Partea a treia a lucrarii este intitulata "Policy Responses to Paradox, Domestic and Foreign" si contine patru capitole printre care: "The Romanian Tuberculosis Epidemic as a Symbol of Public Health" ("Epidemia romaneasca de tuberculoza ca simbol al sanatatii publice") semnat de Jonathan Stillo sau "Romania's Foreign Energy Policy After 2004" (Politica Externa a Romaniei dupa 2004"), semnat de Radu Dudau.

"In ansamblu, avem de-a face cu o lucrare indispensabila intelegerii a ceea ce s-a cristalizat ca un proiect politic care urmareste modernizarea institutionala, consolidarea statului de drept, reducerea coruptiei si decomunizarea. Autorii examineaza critic tendintele din viata politica romaneasca, adoptand o pozitie de ￂoptimism prudentￂ, cum remarca profesorul Tom Gallagher in cuvintele de sustinere de pe coperta a patra", mai scrie Tismaneanu.

Pe lista celor care au contribuit la volum, se numara, in afara de Vladimir Tismaneanu: Lucian-Liviu Albu, Gabriel Badescu, Toma Burean, Henry Carey, Radu Dudau, Florin N. Fesnic, Carmen Greab, Raluca I. Iorgulescu, Ronald King, Cosmin Gabriel Marian, Marius Matichescu, Martin Mendelski, Raluca Viman Miller, John M. Polimeni, Oleh Protsyk, Bogdan Radu, Paul Sum, Lavinia Stan, Jonathan Stillo, Lucian Turcescu si Patricia T. Young.

O domnule iar despre :(www.)Vladimir Tismaneanu - Kominternist pentru eternitate

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

Americanii citesc o carte dedicata presedintelui Romaniei

O editura din Maryland (SUA) a publicat recent volumul "Romania under Basescu. Aspirations, Achievements, and Frustrations during His First Presidential Term" ("Romania in timpul lui Basescu.
Aspiratii, realizari si frustrari in timpul primului sau mandat prezidential").

Primul capitol este scris de politologul Vladimir Tismaneanu, care preda la Universitatea din Maryland si a fost recent decorat de Basescu.

Anuntul privind aparitia lucrarii a fost facut pe blogul sau de Vladimir Tismaneanu, unul dintre cei 17 autori care au contribuit la acest volum. Tismaneanu este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland si a fost presedintele Comisiei prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania intre aprilie 2006 si aprilie 2007, dupa care a devenit presedintele Comisiei Prezidentiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

"Lucrarea se constituie intr-o radiografie non-partizana a aspiratiilor, realizarilor si frustrarilor din prima presedintie Basescu. Studiul introductiv exploreaza conceptul de , o contributie la intelegerea mecanismelor adeseori reactive ale actelor decizionale din acesti ani", noteaza Tismaneanu. Acesta citeaza si prefata scrisa de profesorul Tom Gallagher care apreciaza volumul ca "indispensabil intelegerii a ceea ce s-a cristalizat ca un proiect politic care urmareste modernizarea institutionala, consolidarea statului de drept, reducerea coruptiei si de-comunizarea".
Coordonatorii si editorii lucrarii sunt profesori de politologie in SUA: Ronald F. King preda la San Diego State University, iar Paul E. Sum la University of North Dakota. Volumul cuprinde 17 texte ale unor profesori universitari din Europa si America de Nord, majoritatea de origine romana. Primul capitol scris de Vladimir Tismaneanu se intituleaza "Democracy and the Communist Past in Romania" si este centrat pe subiectul Comisiei Prezidentiale si al analizei dictaturii comuniste efectuata in Raport.

Vladimit Tismaneanu a fost decorat recent de presedintele Traian Basescu cu Ordinul National pentru Merit in grad de Mare Ofiter "in semn de apreciere deosebita a prestigioasei activitati profesionale, pentru eforturile sustinute in promovarea democratiei din Romania".

MIHAI UNGHEANU: De ce trebuia ales VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI?
"Stalinism pentru eternitate" sub titlul "O istorie a comunismului rom�nesc", c�r�i care con�in aceea�i materie informativ� �i acelea�i teze. Autorul lor nu a intrat niciodat� �n arhive. Cartea pe care o scrie, urm�nd cercet�rile Institutului de istorie a PCR de la Bucure�ti �i o "Istorie a comunismului rom�nesc" de Gheorghe Ionescu. "Stalinismul pentru eternitate" este, mai ales, o istorie de ecouri, receptaculul unei istorii orale de familie sau de clan bol�evic, fascinat de ceea ce se petrece la centru.
Subiectivismul, fie �i involuntar, anecdotica, aten�ia pentru intrig�, pentru senza�ional, deplaseaz� "Stalinismul pentru eternitate" din sfera �tiin�ific� �n aceea a literaturii. Accentul se pune peste tot pe psihologie. Autorul ne prezint�, ca un romancier, sentimentele pe care le atribuie personajelor de care se ocup�, de obicei, �n dezavantajul acestora. �n istorie, conteaz� �ns� documentele �i nu impresiile autorului..................................................................................................................................................
Cartea lui Vladimir Tism�neanu, "Stalinism pentru eternitate - o istorie a comunismului rom�nesc", este o subtil� deculpabilizare a revolu�ionarilor de profesie, a faptelor COMINTERN-ului.
�n plus, expunerea este adesea lacunar�. De�i acord� lui Lucre�iu P�tr�canu o aten�ie special� �n aceast� carte, autorul ocole�te criza politic� din 1946 de la Cluj �i conflictul intern din PCR �n leg�tur� cu pozi�iile autonomiste ale regionalei comuniste de la Cluj, prioritar ungureasc�.
Dintr-o list� final� a elitei conduc�toare a PCR, doar 25 de persoane, lipsesc figuri ca Teoharie Georgescu, Goldberg, Moghioro�, Chivu Stoica, Silviu Brucan �i at��ia al�ii.
Din 21 de fotografii care ilustreaz�, dup� autor, istoria celor 45 de ani de comunism �n Rom�nia, 17 sunt cu Nicolae Ceau�escu �i doar 4 cu Gheorghiu-Dej. Echilibrul �i echidistan�a lipsesc autorului c�r�ii.
Nu inten�ion�m s� facem o recenzie a ei, ci semnal�m absen�a fundamentelor �tiin�ifice �i caracterul utezist al lucr�rii.
Autorul este fascinat de o serie de mitologii ale comunismului interna�ional �i mai pu�in de adev�r."
Acesta-i omul tismaneanu ;pupincuristi au fost,mai sunt si vor mai fi din pacate.

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: chillywilly, la data 2011-07-28 14:38:49MIHAI UNGHEANU: De ce trebuia ales VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI?
"Stalinism pentru eternitate" sub titlul "O istorie a comunismului rom�nesc", c�r�i care con�in aceea�i materie informativ� �i acelea�i teze. Autorul lor nu a intrat niciodat� �n arhive. Cartea pe care o scrie, urm�nd cercet�rile Institutului de istorie a PCR de la Bucure�ti �i o "Istorie a comunismului rom�nesc" de Gheorghe Ionescu. "Stalinismul pentru eternitate" este, mai ales, o istorie de ecouri, receptaculul unei istorii orale de familie sau de clan bol�evic, fascinat de ceea ce se petrece la centru.
Subiectivismul, fie �i involuntar, anecdotica, aten�ia pentru intrig�, pentru senza�ional, deplaseaz� "Stalinismul pentru eternitate" din sfera �tiin�ific� �n aceea a literaturii. Accentul se pune peste tot pe psihologie. Autorul ne prezint�, ca un romancier, sentimentele pe care le atribuie personajelor de care se ocup�, de obicei, �n dezavantajul acestora. �n istorie, conteaz� �ns� documentele �i nu impresiile autorului..................................................................................................................................................
Cartea lui Vladimir Tism�neanu, "Stalinism pentru eternitate - o istorie a comunismului rom�nesc", este o subtil� deculpabilizare a revolu�ionarilor de profesie, a faptelor COMINTERN-ului.
�n plus, expunerea este adesea lacunar�. De�i acord� lui Lucre�iu P�tr�canu o aten�ie special� �n aceast� carte, autorul ocole�te criza politic� din 1946 de la Cluj �i conflictul intern din PCR �n leg�tur� cu pozi�iile autonomiste ale regionalei comuniste de la Cluj, prioritar ungureasc�.
Dintr-o list� final� a elitei conduc�toare a PCR, doar 25 de persoane, lipsesc figuri ca Teoharie Georgescu, Goldberg, Moghioro�, Chivu Stoica, Silviu Brucan �i at��ia al�ii.
Din 21 de fotografii care ilustreaz�, dup� autor, istoria celor 45 de ani de comunism �n Rom�nia, 17 sunt cu Nicolae Ceau�escu �i doar 4 cu Gheorghiu-Dej. Echilibrul �i echidistan�a lipsesc autorului c�r�ii.
Nu inten�ion�m s� facem o recenzie a ei, ci semnal�m absen�a fundamentelor �tiin�ifice �i caracterul utezist al lucr�rii.
Autorul este fascinat de o serie de mitologii ale comunismului interna�ional �i mai pu�in de adev�r."
Acesta-i omul tismaneanu ;pupincuristi au fost,mai sunt si vor mai fi din pacate.

Dumnavoastra va exprimati o opinie care,buna,rea este a dv.

dar ma intreb,dece trebue sa incepeti cu aceste cuvinte "VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI"

Prin aceasta va identificati ca antisemit,un totalitar care decideti care este istoria adevarata si alte produse ale urii dv.viscerale de extremist de dreapta.

Nu va reprosey ideile dv ci ideologiyarea acestora printr/o doctrina antisemita si xenofoba,ca produse ale urii din care lumea si Romania a suferit si care nu este deosebita de comunist*ura de rasa nu este mai buna ca ura de clasa)

Domnule departe de mine antisemitismul dar nu ati observat ghilimelele care denota un citat din cuvantarea fostului senator Mihai Ungheanu tinut in plenul Parlamentului.Daca considerati ca acest lucru inseamna antisemitism cand de fapt reprezinta realitatea inseamna ca aveti ceva probleme de perceptie. Pentru a va convinge personal puteti intra pe internet si sa accesati:"MIHAI UNGHEANU: De ce trebuia ales VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI? " sau pe orice este legat de acest subiect.

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: chillywilly, la data 2011-07-28 15:07:21Domnule departe de mine antisemitismul dar nu ati observat ghilimelele care denota un citat din cuvantarea fostului senator Mihai Ungheanu tinut in plenul Parlamentului.Daca considerati ca acest lucru inseamna antisemitism cand de fapt reprezinta realitatea inseamna ca aveti ceva probleme de perceptie. Pentru a va convinge personal puteti intra pe internet si sa accesati:"MIHAI UNGHEANU: De ce trebuia ales VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI? " sau pe orice este legat de acest subiect.

Daca este asa ve cer scuze!

Bini m��i!

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

Prea usor sunt jigniti si catalogati oameni de un bun nivel intelectual si unii chiar adevarati profesionisti,punctul 8 de la Timisoara,ar fi lipezit apele,dar daca nu a fost.....asta e ! Dupa parerea mea,nu ar trebui etichetati anumiti oameni doar pt. faptul ca au avut nesansa sa se nasca in regimul comunist,si merg mai departe chiar daca au fost membrii de partid. Unii dintre eu sunt onesti,buni profesionisti,cu un bagaj cultural fenomenal,de ce sa'i blamam si sa arucam anatema dispretului doar pt. ca au fost "inregimentati obligatoriu in PCR" Leprele consider ca sunt cei care au fost beneficiarii acelui sistem si care si azi tin cu dintii de ciolan cu indarjire si nerusinare EX: ION ILIESCU.
Valeriu Tismaneanu,este un istoric desavarsit,la fel ca si Alex. Stoienescu.... dece ne deranjeaza istoria (pe documente) relatata de ei ? Doar pentru ca unul este evreu iar celalalt dezvaluie lucruri ....incomode ? "Cunoaste'ti adevarul,si v'ei sti in ce directie sa apuci".....

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Despre prietenie, adevar, minciuna si infamie
Vladimir Tismaneanu iulie 28,
Exista momente cand valurile de minciuni si de insulte proferate ad nauseam despre prietenii tai si despre tine ajung sa te lase indiferent. La urma urmei, cat poti sa te ocupi de neant? Si la ce bun? Ce rost are sa le spui unor personaje monomane ca volumul �Romania under Basescu� recent aparut la Lexington Books (costand cat costa, conform standardelor de vanzare a cartilor academice) a fost precedat de volumul �Romania since 1989″ editat de Henry Carey (care scrie si in cel recent publicat), tot la Lexington/Rowman & Littlefield, tot in statul Maryland, in 2004, si care includea contributii de Paul Sum si Gabriel Badescu, Peter Gross, Norman Manea, Daniel Daianu, Sandra Pralong, Claude Karnoouh, F. Peter Wagner, Mihaela Miroiu, Liliana Popescu, Michael Shafir, John Ely, Catalin Augustin Stoica, ca acelasi Vladimir Tismaneanu scria despre mostenirile comunismului si ca lucrarea costa 144 de dolari, fiind un hard-cover masiv?
Cei onesti nu dau doi bani pe aceste calomnii, insinuari si miselii, iar cei lipsiti de onestitate nu sunt partenerii nostri de dialog (daca nu vrem sa devenim masochisti). Ce sa-i raspunzi unui nimeni cu ifose care te face praf cu invective de ultima speta? Ce sa-i spui unei intruse in lumea culturii care inventeaza citate? Ce-i poti replica unui personaj care n-a publicat in viata lui in afara frontierelor autohtone, un aflator in treaba care nu are habar ce inseamna sistemul de peer-review, nu a participat la vreo conferinta internationala serioasa si care lanseaza acuzatii aberante dupa cum i se nazare? Cum poti proba ca exista edituri academice cu standarde recunoscute, ca nu totul este cumparabil, ca nu toti scriem la comanda? Ca poti avea convingeri si ca dreptul la opinie a fost castigat ca unul universal?
Ajungi asadar la un liman cand enormitatile rostite insolent nu te mai afecteaza, fie si numai pentru ca este limpede care sunt resorturile sordide ale acestor atat de repetitive, de ignobile atacuri. Ceea ce nu inseamna ca trebuie ignorate si ca nu este necesara o punere a lor sub microscopul analizei lucide. Este ceea ce face Mircea Mihaies in articolul pe care il public mai jos, cu permisiunea sa. Textul a aparut in numarul pe luna iulie 2011 al revistei timisorene �Orizont�. Am fost la Timisoara, la Mircea si Ilona, impreuna cu sotia si fiul meu, de 4 iulie (ziua mea de nastere, ziua tarii in care sunt fericit ca traiesc). Am lansat impreuna cartea �O tranzitie mai lunga decat veacul� si volumul �Despre comunism. Destinul unei religii politice�. Cu acel prilej, la libraria �Joc secund� am spus ca Timisoara este cel mai frumos cuvant din limba romana. Este convingerea mea ferma, nascuta din admiratie si solidaritate cu orasul-erou. (VT)

Vladimir Tism�neanu, DESPRE COMUNISM. Destinul unei religii politice.Editura Humanitas, 2011, 295 p.

Pentru a-l defini pe Vladimir Tism�neanu e suficient� o singur� �ntrebare: cum ar ar�ta �i care ar fi nivelul studiilor politice din Rom�nia, f�r� influen�a lui decisiv�? C�nd a revenit �n �ar�, pentru c�teva zile, la �nceputul lui 1990, era �n plin� afirmare: c�r�ile i se tip�reau la marile edituri academice americane �i britanice, �ncepuse activitatea universitar� la una din prestigioasele institu�ii din Statele Unite, era o vedet� a congreselor interna�ionale, �l cuno�teau �i �i cuno�tea pe to�i oamenii importan�i ai domeniului. Ce te frapa din prima clip� era pl�cerea de a aduna persoane despre care �tia c� se aseam�n�, de a-i pune �n valoare pe cei merituo�i � fie c�-i erau amici sau inamici � �i de a-i conecta la dezbaterile de mare �inut� din lumea academic� anglo-saxon�.
Nu cred c� exist� vreun intelectual cu nume din Rom�nia acestui moment (politolog sau eseist) care s� nu fi beneficiat m�car de o recomandare scris� din partea lui Vladimir Tism�neanu. Sute de intelectuali rom�ni, �n formare sau deja forma�i, s-au folosit de prestigiul lui pentru a face rost de burse, a participa la conferin�e sau pentru a li se publica �n str�in�tate c�r�i. A ini�iat, �n Statele Unite �i �n Rom�nia, publica�ii de specialitate, a �nfiin�at institu�ii �i a organizat conferin�e �i simpozioane de �nalt nivel �tiin�ific. Un astfel de personaj, �ntr-o lume normal�, ar fi hr�nit, dup� modelul grecesc, �n pritaneu. �n schimb, �n �ara de origine i se aplic� un tratament de exterminare: �n timp ce �n mediile intelectuale interna�ionale e primit ca o vedet�, �n Rom�nia e �inta denigr�rilor, atacurilor �i injuriilor cvasi-unanime. Iar cei care-l �njur� mai abitir sunt, fire�te, cei care au profitat, �ntr-un fel sau altul, de ajutorul s�u.
�ntr-un calendar al infamiilor din perioada postcomunismului rom�nesc, anul 2006 reprezint� un reper. Nu c� Tism�neanu n-ar fi fost calomniat, batjocorit, amenin�at cu moartea �i p�n� atunci. Dar �n intervalul �ncep�nd cu 1990 �i p�n� �n acel moment inamicii erau previzibili: fo�tii activi�ti, securi�tii, complicii nomenklaturii, na�ionali�tii �i turn�torii au identificat �n Vladimir Tism�neanu un du�man ireductibil �i l-au atacat cu frenezie. Perdan�i ai istoriei, �i imaginau c� adev�rurile spuse �i scrise de el pot fi anihilate prin potopuri de sud�lmi �i avertismente c� va fi exterminat fizic. Treptat, �i-au redus zelul denigrator, oarecum resemna�i c� au pierdut partida. Numirea lui Vladimir Tism�neanu �n fruntea Comisiei preziden�iale pentru analiza dictaturii comuniste din Rom�nia a relansat, �ns�, cu o furie inimaginabil�, aversiunea �mpotriva unui intelectual str�lucit care avea o singur� vin�: c� se �nc�p���na s� spun�, cu orice risc, adev�rul.
Fenomenul dep�e�te grani�ele politicului, sociologicului �i psihologicului, p�trunz�nd ad�nc �n psihiatrie. �ncuraja�i de ura visceral� ar�tat� de personaje care p�n� atunci jucaser� (e drept, cu modera�ie) partitura anti-comunist�, zona nefrecventabil�, de tip �Rom�nia Mare�, a dezl�n�uit o campanie care n-a �ncetat nici �n clipa de fa��. Frustra�i, individio�i, resentimentari, mul�i dintre cei c�rora �i datoreaz� lui Vladimir Tism�neanu nu doar bruma de prestigiu, ci �i carierele profesionale, s-au �nscris �ntr-un r�zboi al denigr�rii f�r� precedent. Ce nu-i pot ierta ei lui Vladimir Tism�neanu e neobositul angajament democratic, liberal �i anticomunist. Obi�nui�i s� navigheze �n apele tulburi ale unei tranzi�ii �n care diferen�ele dintre dreapta �i st�nga sunt estompate de participarea la acelea�i coterii �i aranjamente ce se interfereaz� primejdios cu sfera politicului, ei v�d �n Tism�neanu un pericol ireductibil. Ceea ce el chiar este pentru du�manii societ��ii deschise �i pentru inamicii moderniz�rii.
Departe de a se domoli cu trecerea vremii, atacurile �mpotriva lui Vladimir Tism�neanu sunt parte dintr-un proces de asasinare ritualic� �n care vei descoperi, �ocat, indivizi pe care nu p�rea s�-i uneasc� nimic. Iat� c�-i une�te ranchiuna �mpotriva unui intelectual de clas� �i a ideilor sus�inute cu fervoare de acesta. De la perdan�ii vechii nomenklaturi, la profitorii nomenklaturii post-comuniste, de la na�ionali�ti �i anti-semi�i la jurnali�tii cu preten�ii de guru infailibili, de la rivali �nchipui�i, cu pseudo-contribu�ii eseistico-urechiste la dezbaterile ideologice ale vremii, la plagiatori impeniten�i �i nulit��i cu ifose, o �ntreag� pleiad� a resentimentului au g�sit �n Vladimir Tism�nenanu �inta unificatoare.
E, �ntr-adev�r, uluitor s�-i vezi de aceea�i parte a baricadei pe-un na�ionalist primitiv precum Vadim Tudor, o intelectual� cu preten�ii de aristocra�ie intelectual�, dar cu oper� �tiin�ific� precar�, precum Zoe Petre, pe realizatori de televiziune precum Stelian T�nase, politruci rata�i de genul Emil Constantinescu, dar �i o nou� genera�ie de indivizi ie�i�i din incubatoarele comunismului de dup� c�derea lui Ceau�escu. Nu lipsesc, din nefericire, �i unii prieteni c�rora Vladimir Tism�neanu le-a f�cut numai bine. Av�nd fiere �n loc de creier �i invidie �n loc de ra�iune, ei alc�tuiesc o conjura�ie �n care intr�, la gr�mad�, �i liderii politici, mai vechi �i mai noi, care m�r��luiesc sub steagul ro�u al neo-comunsimului, de la Ion Iliescu la Victor Ponta �i la neofitul Crin Antonescu, precum �i armata anonim� �i veninoas� a bloggerilor �i �comentatorilor� specializa�i �n uciderea �n efigie a personajelor publice neconvenabile.
Cine mai e, �n acest tablou sinistru, al�turi de Vladimir Tism�neanu? Pe l�ng� un mic grup de prieteni (de la H.-R. Patapievici, Mircea C�rt�rescu, Ioan T. Morar, Valeriu Stoica, la tinerii cercet�tori Cristian Vasile, Mihail Neam�u, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Bogdan Cristian Iacob, care i-au fost al�turi �n furtuno�ii ani pe care ne-a fost dat s�-i str�batem), de partea lui se afl� un aliat invincibil: adev�rul. De aici provine, din patosul adev�rului �i din dorin�a fierbinte de a rosti frazele necesare, fascina�ia pe care o exercit� � sunt convins: chiar �i asupra adversarilor � Vladimir Tism�neanu. C�r�ile sale, de la Mizeria utopiei la Stalinism pentru eternitate �i, cu siguran��, volumul care va ap�rea �n 2012 la University of California Press, Diavolul �n istorie, sunt scrise �n numele valorilor supreme, adev�rul �i libertatea, �n care prea mul�i dintre cei care-l du�m�nesc pe Tism�neanu v�d primejduirea planurilor care-i anim�, de la �mbog��ire la sete de putere, �i de la ascunderea crimelor trecutului la incapacitatea de a accepta c� Rom�nia nu e blestemat� s� fie la nesf�r�it o �ar� a abuzurilor, minciunii �i �napoierii.
La �mplinirea unei v�rste solare, Vladimir Tism�neanu nu putea s� le dea inamicilor o replic� mai potrivit� (�i imparabil�) dec�t volumul de eseuri Despre comunism. Destinul unei religii politice. El vine �n seria de studii dedicate, �ncep�nd cu anii �80, comunismului rom�nesc �i interna�ional, perceput de autor ca una din cele dou� mari maladii spirituale ale veacului trecut. Mai radical ca �n demersurile anterioare � analitice, sintetice ori informative �, textele adunate sub un titlu comun sunt, pur �i simplu, documente care denun�� o devia�ie malign� a spiritului uman. �ntr-un anumit sens, ele ar putea constitui anexe la scrierea-reper, Stalinism pentru eternitate, dar, pe de alt� parte, de pe un versant mai abrupt, ne fac martorii unei deconstruc�ii implacabile:
�Comunismul a fost o form� de resentiment. A fost un fundamentalism politic modern, un angajament �ntr-un proiect politic absolut. [...] Totalitarismul comunist ca organizare social�, politic�, cultural�, economic� este caracterizat prin trei elemente. �n primul r�nd, prin refuzul memoriei. Aversiunea, ostilitatea fa�� de memorie �l face mnemofob. El ac�ioneaz�, prin toate institu�iile sale, pentru distrugerea memoriei. �n al doilea r�nd, este o organizare care urm�re�te �i distrugerea valorilor, �i �n acest sens e �i axiofob. �i, nu �n ultimul r�nd, el detest� spiritul, deci este o organizare de tip noofobic.� Aceste �nsu�iri incontestabile, care dovedesc esen�a demoniac� a comunismului, continu� s� aib� o incredibil� trecere �n mediile universitare �i �n r�ndul unor tineri intelectuali �n mintea c�rora teribilismul ideologic �i cinismul fac ravagii.
Despre comunism e construit� �n a�a fel �nc�t s� fie �i o simptomatologie, �i o anatomie. Perspectiva teoretic�, admirabil ilustrat� �n capitole precum �Despre comunism: o religie secular�, �Ce a fost �i �nc� este comunismul�, �Stalinismul �n Europa de Est�, �Ce a fost comunismul na�ional?�, �Sf�r�itul leninismului �i viitorul valorilor liberale�, reprezint� forme de atac asupra marii iluzii care a smintit, vreme de at�tea decenii, min�i inteligente, seduse se minciuna egalitarismului, a libert��ii ne��rmurite �i a fraternit��ii impuse cu for�a armelor.
�n celelalte dou� segmente ale c�r�ii, Agonii �i Repere, Vladimir Tism�neanu ilustreaz�, �ntr-o modalitate cvasi-romanesc�, o sum� de cazuri �ntru totul gr�itoare pentru dec�derea fiin�ei umane atunci c�nd s-a l�sat impregnat� de demonismul bol�evic, sau, dimpotriv�, cazuri de eroism ale unor intelectuali care-au reu�it s� se salveze din ghearele �religiei seculare.� Un caz straniu, uimitor �i repulsiv �n acela�i timp, �l reprezint� cel al lui Mirel Costea, membru al �naltei nomenklaturi comuniste care a fost �mpins, dintr-un amestec de bravur� �i la�itate, la sinucidere. �ntr-o nara�iune care l-ar fi f�cut gelos �i pe Danilo Ki�, autorul ne invit� �ntr-o c�l�torie prin bolgiile unui univers detracat, dominat de suspiciune, ur�, gelozie, vendet� �i crim�.
Mirel Costea (pe numele lui real Natan Zeider) era cumnatul unui personaj cu mult� influen�� �n stratosferele comunismului rom�nesc, Emil Calmanovici. Pion devotat al primei perioade staliniste, Calmanovici �n�elege treptat natura demonic� a bol�evismului �i �ncearc� s� se elibereze de ea. Ajunge la greva foamei �i moare, �n martie 1956, consider�nd c-a fost trimis la �nchisoare pe nedrept. Mirel Costea de�inea o func�ie de importan�� cov�r�itoare. Era �eful Sectorului de Verificare a Cadrelor, organism direct subordonat CC al partidului. Apropiat al lui Emil Bodn�ra�, mul�i �l considerau un �idealist excep�ional de amiabil�, un �copil favorit al comuni�tilor din clandestinitate�. Cu toat� influen�a �i simpatia de care se bucura, Costea �tia ce soart� �l a�teapt�. Prin urmare, el a decis, cu s�nge rece, s� se sinucid� �nainte de a fi arestat.
Relatarea de mai sus poate fi citit� �i ca dramoleta unui personaj subjugat de for�a de seduc�ie a Infernului. Costea a fost unul din nenum�ra�ii �demoni meschini� n�scu�i din somnul ra�iunii, incapabil s� aduc� la acela�i numitor �adev�rul subiectiv� (convingerile proprii) �i �adev�rul obiectiv� (ideologia partidului). �n realitate, cazul Costea arat� c�t de ad�nc p�trunsese morbul fanatismului �i ce for�� distructiv� exista �n ideologia comunist�. N-a fost suficient c� Mirel Costea s-a sinucis. El a l�sat �i dou� scrisori, una c�tre adjunctul s�u, alta adresat� propriilor fiice. Nu po�i, citindu-le, s�-�i reprimi un sentiment de spaim� �i dezgust �n fa�a celui care scrie, chiar �nainte de a-�i trage un glon� �n cap, aceste cuvinte n�ucitoare:
�Un comunist trebuie s� aib� �ncredere �n partid �i trebuie s� fie cel mai fericit om din lume c�nd simte c� �i partidul are �ncredere �n el. Am fost fericit, m-am bucurat de �ncrederea Partidului, �i spun c� am meritat-o, n-am �n�elat Partidul. Din 1939 n-am tr�it alt� via�� dec�t pentru Partid. C�nd mi s-a p�rut odat� c� so�ia mea se teme c� activitatea mea poate duce la arestarea mea, am vorbit cu ea frumos �i i-am ar�tat ce e Partidul. A �nceput �i ea s� activeze cu trup �i suflet. P�n� la 23 August 1944 n-am f�cut un copil, tot cu g�ndul la Partid, s� nu am greut��i �n munc�.� Iar �m�rturisirea� sa, m�rturisirea unui demon, se �ncheie astfel: �Ultimul meu g�nd c�tre tov. Stalin, c�tre CC al PMR, c�tre tov. Gheorghiu-Dej.�
Cartea lui Vladimir Tism�neanu este mai mult dec�t un manual despre ororile comunismului: ea este un tratat despre felul �n care R�ul intr�, str�bate �i domin� lumea, nu prin diavoli supranaturali, ci prin diavoli �n carne �i oase.

De la: Silver9AM, la data 2011-07-28 18:09:05 Prea usor sunt jigniti si catalogati oameni de un bun nivel intelectual si unii chiar adevarati profesionisti,punctul 8 de la Timisoara,ar fi lipezit apele,dar daca nu a fost.....asta e ! Dupa parerea mea,nu ar trebui etichetati anumiti oameni doar pt. faptul ca au avut nesansa sa se nasca in regimul comunist,si merg mai departe chiar daca au fost membrii de partid. Unii dintre eu sunt onesti,buni profesionisti,cu un bagaj cultural fenomenal,de ce sa'i blamam si sa arucam anatema dispretului doar pt. ca au fost "inregimentati obligatoriu in PCR" Leprele consider ca sunt cei care au fost beneficiarii acelui sistem si care si azi tin cu dintii de ciolan cu indarjire si nerusinare EX: ION ILIESCU.
Valeriu Tismaneanu,este un istoric desavarsit,la fel ca si Alex. Stoienescu.... dece ne deranjeaza istoria (pe documente) relatata de ei ? Doar pentru ca unul este evreu iar celalalt dezvaluie lucruri ....incomode ? "Cunoaste'ti adevarul,si v'ei sti in ce directie sa apuci".....

Pentru ce afirmi s-a folosit o arma parsiva :Dezbina si stapaneste(Divide et impera) si evident mitocania ridicata la rangul de politica .
Aici este o problema Vladimir Tismaneanu nu este un istoric desavarsit este pur si simplu un kaghebist din tata-n fiu(faptul ca este evreu nu conteaza) iar marea carte 'Stalinism pentru eternitate" care se vrea "O istorie a comunismului rom�nesc" este scrisa "din memorie mai indepartata" si cu consultarea arhivei PCR.N-are nicio legatura cu istoria , este mai degraba o deculpabilizare a activistilor Cominternisti(printre care si parintii lui).
Chiar nu va inteleg cum reusiti sa-l numiti desavarsit pe Volodea si nu Valeriu , spion declarat si de fostii tovarasi de lupta. Paul Goma a avut 11 intrebari la care nici azi "desavarsitul" nu a raspuns.
Ca Base l-a decorat ....iata acu a scris despre Base in State;se plateste pe lumea asta chiar si fatarnicia si pupincurismul.
Dar asta este parerea mea ;pe alt subiect am citat un discurs tinut in Parlament in plen de fostul senator profesor Mihai Ungheanu(pentru lamuriri intrati-daca sunteti curios-pe net la adresa www.Vladimir Tismaneanu - Kominternist pentru eternitate
altfel.... la fel

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

De la: chillywilly, la data 2011-07-28 19:06:15

De la: Silver9AM, la data 2011-07-28 18:09:05 Prea usor sunt jigniti si catalogati oameni de un bun nivel intelectual si unii chiar adevarati profesionisti,punctul 8 de la Timisoara,ar fi lipezit apele,dar daca nu a fost.....asta e ! Dupa parerea mea,nu ar trebui etichetati anumiti oameni doar pt. faptul ca au avut nesansa sa se nasca in regimul comunist,si merg mai departe chiar daca au fost membrii de partid. Unii dintre eu sunt onesti,buni profesionisti,cu un bagaj cultural fenomenal,de ce sa'i blamam si sa arucam anatema dispretului doar pt. ca au fost "inregimentati obligatoriu in PCR" Leprele consider ca sunt cei care au fost beneficiarii acelui sistem si care si azi tin cu dintii de ciolan cu indarjire si nerusinare EX: ION ILIESCU.
Valeriu Tismaneanu,este un istoric desavarsit,la fel ca si Alex. Stoienescu.... dece ne deranjeaza istoria (pe documente) relatata de ei ? Doar pentru ca unul este evreu iar celalalt dezvaluie lucruri ....incomode ? "Cunoaste'ti adevarul,si v'ei sti in ce directie sa apuci".....

Pentru ce afirmi s-a folosit o arma parsiva :Dezbina si stapaneste(Divide et impera) si evident mitocania ridicata la rangul de politica .
Aici este o problema Vladimir Tismaneanu nu este un istoric desavarsit este pur si simplu un kaghebist din tata-n fiu(faptul ca este evreu nu conteaza) iar marea carte 'Stalinism pentru eternitate" care se vrea "O istorie a comunismului rom�nesc" este scrisa "din memorie mai indepartata" si cu consultarea arhivei PCR.N-are nicio legatura cu istoria , este mai degraba o deculpabilizare a activistilor Cominternisti(printre care si parintii lui).
Chiar nu va inteleg cum reusiti sa-l numiti desavarsit pe Volodea si nu Valeriu , spion declarat si de fostii tovarasi de lupta. Paul Goma a avut 11 intrebari la care nici azi "desavarsitul" nu a raspuns.
Ca Base l-a decorat ....iata acu a scris despre Base in State;se plateste pe lumea asta chiar si fatarnicia si pupincurismul.
Dar asta este parerea mea ;pe alt subiect am citat un discurs tinut in Parlament in plen de fostul senator profesor Mihai Ungheanu(pentru lamuriri intrati-daca sunteti curios-pe net la adresa www.Vladimir Tismaneanu - Kominternist pentru eternitate
altfel.... la fel

Un adevar e sigur,e singurul care a facut un raport compet despre ororile comunismului,si crede'ma cine e in sistem........stie ! E un merit din partea lui daca a facut ce altii nu au avut curaj,cat despre Kominternist,eu nu cred......prea e apreciat de americani........
PS. SE poate sa fi supt la doi.......sani ? Poate,dar........

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Ca orice fatarnic si cu memoria inca buna efortul nu a fost prea mare.E vorba de tupeu .Chiar nu inteleg poate ca si Base are un trecut comunist (a recunoscut) ;ceea ce nu a recunoscut este activitatea sa pana la mijlocul anilor'80 si faptul ca a fost secretar de stat la MTTC pe timpul lui Dascalescu('89).
Problema pe care o pun este :cum de l-a ales Base? Pentru "cartea cartilor" din State , ca a cazut frunza si s-a demonetizat?
PS.Va costa un click sa ..aflati depre Volodea !

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

Si ia zi nene cum sa lansat Romania under basescu la wallmart? cite carti sau vindut in prima zi?
Sigur nici un american nu a trecut pe acolo/// la 80 de dolari nu le cumpara nici dracu/ o sa le gasim peste o luna la un dolar/

De la: 9am104796, la data 2011-07-28 20:16:46 Si ia zi nene cum sa lansat Romania under basescu la wallmart? cite carti sau vindut in prima zi?
Sigur nici un american nu a trecut pe acolo/// la 80 de dolari nu le cumpara nici dracu/ o sa le gasim peste o luna la un dolar/

Le aduc acasa -in acest timp apare stirea epuizarii primei editii-se mai trage o cacialma de jde...bucati si se vand ca ...editii princeps....ca 1000 de euro.Unii se vor imbulzi prietenii stiu de ce Daca-i ordin ....cu placere

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

Alerg la wallmart sa iau una / poate scrie si cum duduie economia si creste puterea de cumparare a romanului/ sau macar cum a reusit bacon sa puna romanasii sa voteze la 6 sec. asa organizare il face si pe ministrul armatei sa intre in pamint de rusine/

De la: 9am104796, la data 2011-07-28 20:29:52 Alerg la wallmart sa iau una / poate scrie si cum duduie economia si creste puterea de cumparare a romanului/ sau macar cum a reusit bacon sa puna romanasii sa voteze la 6 sec. asa organizare il face si pe ministrul armatei sa intre in pamint de rusine/

Cred ca vom intra in cartea recordurilor datorita domnului mereu indragostit Teodor Baconschi ..cu votu lui cu tot prin corespondenta.Asta-mi intareste convingerea ca va fi un exod al romanilor in lume tocmai pentru a intra in cartea recordurilor si acel milion de voturi promise vor aduce marele premiu de 50.000 parai si inca o domnie.Amin

universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli

�ncurcate sunt c�ile politice ale PSD, unde r�zboaiele interne nu mai contenesc �ntre vechea �i noua �i iar vechea gard�. Odat� cu apropierea datei alegerilor pentru �efia filialei Bucure�tilor, at�t ga�ca lui N�stase, c�t �i ce a mai r�mas din cea a lui Geoan� �i-au scos cei mai buni oameni pentru lupta final�. Col�ul lui N�stase se pare c� �l va arunca �n lupt� pe deputatul PSD Eugen Bejinariu, secretar general al guvernului PSD condus de Adrian N�stase, dar �i premier interimar, �n decembrie 2004. Acesta �l va avea adversar pe Marean Vanghelie, care se vrea un fel de ramp� de revenire a lui Geoan� la c�rma acestei forma�iuni. Bejinariu este favoritul actualei conduceri centrale a partidului pentru a candida la func�ia de pre�edinte al PSD Bucure�ti, potrivit unor surse de la v�rf consultate de Mediafax. Fostul secretar general al guvernului PSD are sus�inerea lui Victor Ponta �i a lui Adrian N�stase pentru a candida la func�ia de pre�edinte al PSD Bucure�ti. Potrivit surselor citate, prima variant� a celor doi lideri ai PSD a fost senatorul Dan �ova, la care s-a renun�at dup� ce ANAF l-a acuzat de nereguli �n derularea unor contracte de consultan�� juridic� la complexurile energetice Rovinari �i Turceni. PSD Bucure�ti este coordonat acum de un Birou interimar, condus �n prezent de Victor Ponta, Adrian N�stase �i Ion Iliescu, dup� ce structura de conducere cu Marian Vanghelie pre�edinte a fost dizolvat� de Comitetul Executiv. �n aceea�i �edin��, au mai ar�tat sursele citate, Ponta �i N�stase au propus schimbarea lui Bogdan Georgescu din func�ia de pre�edinte executiv al PSD Bucure�ti, f�r� a ob�ine voturile necesare. P�n� atunci, organiza�iile de sector trebuie s� �in� consilii pentru reorganizare, �n dou� cazuri acest lucru f�c�ndu-se deja. Potrivit surselor citate, miza organiz�rii consiliilor de sector este schimbarea unor lideri locali, apropia�i ai lui Vanghelie, �i modificarea listei delega�ilor pentru Conferin�a extraordinar�.

Vanghelie arunc� m�nu�a

Nici Marean nu vrea s� renun�e la lupt� �i se pare c� s-a apucat deja s�-�i construiasc� strategia care s�-l readuc� �ef unic la Bucure�ti, preg�tind astfel revenirea la conducere a lui Mircea Geoan�. �n stilul s�u caracteristic de curat-murdar, Vanghelie a declarat ieri c�, mort-copt, r�m�ne un socialist. �Nu plec din PSD niciodat�, nici dac� sunt dat afar�, a declarat Marean �Almanahe�. �Nu plec din PSD indiferent ce se va �nt�mpla, de 25 de ani lucrez �n diverse colective �i pot s� spun c� PSD Bucure�ti e cel mai frumos colectiv �n care am activat, e cea mai frumoas� echip� pe care am avut-o. Nu ne pot p�c�li unii sau al�ii, noi vorbim la telefon, ne-am �i �nt�lnit, discut�m, iar oamenii �tiu c� sunt om de cuv�nt �i nu-i voi p�r�si�, a spus Vanghelie, �ntrebat dac� inten�ioneaz� s� se al�ture unei alte forma�iuni politice la viitoarele alegeri dac� nu va mai putea candida din partea PSD.

Drago� St�nculescu

Anteriul lui Arvinte
Arvinte, un sarman batran, care avea un suman peticit si rupt, care ii descoperea partile rusinoase ...atat din fata cat si cele din spate.
Dupa o chibzuiala a gasit ca parca mai rusinoase ar fi cele din fata, asa ca a luat o maneca si a cusut-o in fata .
Dupa un timp, s-a intalnit cu un vechi prieten care l-a luat in ras si i-a spus:
Mai Arvinte, cu carpeala ce-ai facut,
Esti un croitor nepriceput;
Eu ti-o spun fara ocol
Ramai tot cu spatele gol!!!
Se potriveste carpeala lui Arvinte cu "Carpeala " PSD +PNL+PC= USLA
In lipsa de cadre, roteaza: Ba sa-l puna pe Sorin Oprescu, ba ar fi bun MAREAN, ambii plecati temporar din PSD.
Bine zicea Vasile Blaga ca el,( Vasile Blaga) nici acum nu-l considera pe Sorin un veritabil Independent!!

Anteriul lui Arvinte, mascheaza anteriorul dar i se vede... spatele

Se gandeau la Sova dar a dat cu mainile in DNA.. Si-l trage si pe Che Guevara, Micul Titulescu, Copilotul!!Porumbacu are si el o oferta generoasa care l-ar salva: Candidat la Primaria generala a Capitalei.
Arvinte ar renunta si la cealalta maneca...Dar ramane anteriul fara maneci!! Nu-i nimic... Il poate imbraca Bunicuta Ilici. El nare nevoie de maneci.

Mainile lui ii sunt manjite de sange nu pana la coate ci pana la umeri: Lovitura de Stat, Incaerarea pusa la cale intre romani si unguri in Martie 1990, Mineriade,

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

1. Defini�ii ale conflictului
Conflictul:
- este o caracteristic� inevitabil� a tuturor rela�iilor sociale. Este o parte natural� a vie�ii.
-�o rela�ie �n care fiecare parte percepe scopurile, J. Burton (1988)
-�o lupt� �ntre valori �i revendic�ri de statusuri, putere �i resurse �n care scopurile oponen�ilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii�. L.A. Coser (1967)
- �combina�ii de procese competitive �i de cooperare, iar cursul pe care-l ia conflictul va fi determinat de natura acestei combina�ii�. M. Deutsch (1998, p.21),
Conflictul poate lua un:
- curs distructiv. Majoritatea dintre noi avem o percep�ie negativ� asupra conflictului, vedem doar partea lui distructiv�, lezarea psihic�, spiritual� �i chiar fizic�, a persoanelor implicate �n conflict sau
- unul constructiv. Conflictul poate fi o for�� care ne �mpinge pe calea dezvolt�rii personale, poate cre�te motiva�ia pentru schimbare, cre�te coeziunea grupului dup� solu�ionarea comun� a conflictelor. Conflictele pot fi �i o for�� motrice esen�ial� pentru evolu�ia social�.;.
Etimologic, termenul conflict �nseamn� �nfruntare, dezacord, lovire reciproc�.
Forma uzual� de exprimare a conflictului este:
-limbajul, fie el verbal (cuvintele), fie nonverbal
-(gesturi, atitudini, expresia afectiv�), dar poate lua �i
-forma violen�ei fizice, inclusiv cea armat�.

2. Tipologia conflictelor
Conflictele pot fi clasificate dup� mai multe criterii: localizare, nivel, grad de intensitate, aparen��, durat� �i evolu�ie.
Dup� nivelul la care se manifest�, conflictele pot fi:
 Conflicte intrapersonale
 Conflicte interpersonale
 Conflicte intragrupale
 Conflicte intergrupale
 Conflicte �ntre organiza�ii;
 Conflicte interna�ionale

Dup� criteriul nivelului, Helena Cornelius �i Shoshana Faire (1996) disting �ntre:
Disconfortul
Incidentul
Ne�n�elegerea
Tensiunea
Criza .

Morton Deutsch ia �n discu�ie criteriul rezultatului conflictului �i indic� trei tipuri de conflicte:
 Conflictul de sum� zero (�victorie-�nfr�ngere�)
 Conflictul de cooperare total� �n care am�ndoi pot c�tiga sau am�ndoi pot pierde.
 Conflictul cu motive mixte
3. Sursele conflictelor
Alegerea modului de rezolvare a unui conflict trebuie s� �nceap� cu identificarea originilor acestuia.
Majoritatea conflictelor au ca surs� divergen�ele �i incompatibilit��ile dintre persoane precum �i nesatisfacerea unor nevoi �i trebuin�e de baz� precum afilierea, puterea, libertatea.
 Divergen�e la nivelul obiectivelor
 Divergen�e la nivelul intereselor
 Divergen�e la nivelul valorilor
 Divergen�e la nivelul percep�iei asupra problemei
 Divergen�e de stil comunicativ
 Divergen�e de putere, statut sau rivalitate
 Nesiguran��
 Rezisten�� ____________la schimbare
 Neclaritate �n ceea ce prive�te rolurile
 C�utarea identit��ii de sine
 Nevoile personale
 Comunicarea defectuoas� (lipsa de comunicare)

4. Etapele conflictului
Conflictele sunt deseori percepute ca o lupt� care trebuie c�tigat�. Ele dezvolt� o dinamic� intern� care �ngreuneaz� o reglementare pa�nic�, constructiv� �i nonviolent�.
Conflictele sunt construite �n faze specifice.
 Etapa premerg�toare c�nd sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste f�r� �ns� s� fie evaluate ca fiind negative.
 Etapa de escaladare c�nd se pune �n mi�care o dinamic� specific� care acutizeaz� conflictul.
 Etapa de rezolvare c�nd se �ncearc� g�sirea unei solu�ii, negocierea unui compromis, facilitarea convie�uirii.
Un alt model de analiz� a conflictelor, cu referire direct� la mediul �colar, descrie cinci etape relativ distincte ale acestuia:
Etapa Manifest�ri
1. Dezacordul
2. Confruntarea
3. Escaladarea
4. De-escaladarea
5. Rezolvarea

5. Tipuri de r�spunsuri la conflict
 Reac�ia de evitare.
 Reac�ia de confruntare.
 Reac�ia bazat� pe comunicare.
Persoanele care �ncearc� s� �n�eleag� punctul de vedere al celuilalt �i s� ajung� la o solu�ie satisf�c�toare pentru ambele p�r�i, f�r� ca cineva s� piard�, adopt� tactica de tip victorie-victorie.

Morton Deutsch (1998, pp. 38-39) vorbe�te despre �ase modalit��i diferite de a trata un conflict:
1. Evitarea conflictului vs. implicare excesiv� �n conflict
2. Manifestarea �n mod dur vs. bl�nd.
3. Manifestarea �n mod rigid vs. flexibil.
4. Manifestarea �n mod intelectual vs. emo�ional.
5. Exagerare vs. minimalizare.
6. Dezv�luire obligatorie � t�inuire obligatorie.
6. Factori de escaladare �i de diminuare a conflictului
Un conflict va fi accentuat dac�:
1. Cealalt� parte este considerat� din start un inamic
2. Se implic�-direct sau indirect-alte persoane (imixtiuni inoportune).
3. Una sau ambele persoane se simt amenin�ate de cealalt� parte (ne�ncredere reciproc�)
4. P�r�ile nu sunt interesate s� men�in� o rela�ie. Sunt preocupate doar de propriul interes (dezinteres pentru rela�ie)
5. Problemele implicate �n conflict sunt �n mod exagerat definite ca extrem de importante (percep�ie fals�, incorect� a realit��ii)
6. Lipsa unor abilit��i de rezolvare a conflictului
Un conflict va fi diminuat dac�:
1. Persoanele implicate sunt de bun� credin��, impar�iale �i capabile s� asculte activ
2. P�r�ile se concentreaz� exclusiv asupra problemelor aflate �n discu�ie �i nu procedeaz� la etichet�ri.
3. Se renun�� la amenin��ri sau, dac� au fost deja avansate, sunt retrase la timp.
4. Persoanele implicate au cooperat �n trecut �i vor s� continue rela�ia.
5. Interesele, de�i diferite, sunt v�zute ca posibil de negociat �n mod amiabil
6. Persoanele implicate accept� ajutor extern pentru rezolvarea conflictului.

7. Solu�ionarea constructiv� a conflictelor
Oamenii �ncearc�, de cele mai multe ori, s� solu�ioneze conflictele prin strategii de constr�ngere, de intimidare �i amenin�are.
Premise pentru o solu�ionare constructiv� a conflictelor:
 Modificarea perspectivei fundamentale asupra solu�ion�rii conflictelor.
 Renun�area la amenin��ri �i la uzul de for��.
 Propriile percep�ii nu trebuie interpretate ca fiind singurele corecte.
 Implicarea unei ter�e p�r�i.
 Discu�ii comune �n loc de fapte deja f�cute.
 Solu�iile trebuie s� �in� seama de interesele tuturor participan�ilor.

8. Conflictele �colare
W. Weber definea managementul clasei astfel �setul de activit��i prin intermediul c�rora profesorul promoveaz� comportamentul adecvat al elevului �i elimin� comportamentul inadecvat, dezvolt� rela�ii interpersonale bune �i un climat socio-emo�ional pozitiv �n clas�, stabile�te �i men�ine o organizare eficient� �i productiv� a clasei�.
8.1. Conflictele profesor �elevi.
Ne vom referi mai �nt�i la existen�a unor rela�ii tensionate �ntre profesori �i elevi care pot duce oric�nd la conflicte.
K.P. Kasambira (1973) precizeaz� c�teva dintre cauzele ce �in de profesor:
 Lipsa de experien��.
 Probleme de comunicare.
 Probleme personale
 Diferen�e de atitudine.
�ntr-o sintez� a cauzelor comportamentelor perturbatoare ale elevilor, cauze ce �in de profesor, sunt men�ionate (Joi�a, 2000, pp. 149-151):
 Nerezolvarea unor probleme mai vechi, ignorarea unor comportamente care indic� o stare de tensiune;
 Oferirea unor slabe puncte de sprijin �n rezolvarea �i dep�irea situa�iilor critice;
 Stimularea inegal� a elevilor �n activitate;
 Supra�nc�rcarea cu sarcini nediferen�iate;
 Subiectivitate �n evaluarea cuno�tin�elor �i a comportamentelor afectiv-atitudinale;
 Prioritatea acordat� informativului �i neglijarea aspectelor formative ale dezvolt�rii personalit��ii elevului;
 Slab� preocupare pentru insuccesele �colare ale unor elevi;
 Neacceptarea exprim�rii unor opinii opuse, diferite de cele exprimate de profesori;
 Recurgerea la argumentul autorit��ii �n rezolvarea unor probleme;
 Pasivitatea, am�narea problemelor constatate;
 Utilizarea �expresiilor �i atitudinilor uciga�e� atunci c�nd elevii formuleaz� anumite solu�ii sau puncte de vedere;
 Afirmarea deschis� a ne�ncrederii �n for�ele elevului;
 Persisten�a �n didacticism, tutel�, control excesiv;
 Prelungirea �n clas� a propriilor nemul�umiri, cauzate extern;
 Neadaptarea la evolu�ia dezvolt�rii elevilor, la particularit��ile de v�rst� �i individuale;
 Insuficienta formare a deprinderilor de cunoa�tere reciproc�, de munc� �n grup, de cooperare, de acceptare reciproc�;
 Neantrenarea elevilor �n managementul activit��ii: �n luarea deciziilor, �n organizarea activit��ii, �n coordonare etc.;
 Nu sunt discutate cu elevii regulile �i consecin�ele nerespect�rii acestora;
 Utilizare redus� a variatelor re�ele de comunicare cu elevii;
 Neutilizarea rela�iilor cu elevii �n afara lec�iilor, �n activit��i extracurriculare, cu scopul cunoa�terii, stimul�rii �i consilierii acestora;
 Lips� de interes pentru rela�iile dintre elevi: competi�ia din clas�, rolul grupurilor informale, manifest�ri agresive �i de intimidare �ntre elevi
 Slaba comunicare cu p�rin�ii pentru cunoa�terea evolu�iei elevilor �i crearea unui parteneriat pentru solu�ionarea tensiunilor ivite;
 Practicarea stilului permisiv sau a celui rigid, autocratic.
Toate aceste cauze derivate �n special din aplicarea unui management defectuos �n clas� conduc la tr�iri negative care se acumuleaz� �i ajung s� se exprime �n conflicte deschise, �n situa�ii de criz�.
Pentru a face fa�� unei situa�ii de conflict (de exemplu, marea majoritate a elevilor dintr-o clas� sunt g�l�gio�i �i refuz� s� lucreze), profesorul dezvolt� una dintre urm�toarele strategii (Saunders, 1979; Auger, Boucharlat, 1999):
1) strategii de evitare
2) strategii de diminuare (moderare),
3) strategii de putere (de coerci�ie),
4) strategii de compromis,
5) strategii de rezolvare negociat� a problemei;

8.2. Modele de gestiune a situa�iilor conflictuale din clas�
Multe dintre situa�iile conflictuale profesor-elevi pleac� de la �nc�lcarea regulilor �colare. Cu privire la transgresiunea regulilor �i aplicarea sanc�iunilor de c�tre profesor, se impun c�teva recomand�ri (Good, Brophy, 1973; Lagrange, 2000):
a) profesorul trebuie s� stabileasc� foarte clar, de la �nceput, care sunt regulile, limitele de toleran�� admise �i sanc�iunile aplicate �n cazul �nc�lc�rii lor;
b) s� �ncurajeze �i s� recunoasc� explicit comportamentele dezirabile;
c) s� intervin� operativ �n caz de �nc�lcare a unei reguli, denun��nd �i numind abaterea comis�;
d) s� creeze condi�ii de dialog, de discu�ie cu cel care a �nc�lcat regula;
e) s� caute s� �n�eleag� motivele transgres�rii regulilor;
f) s� recurg� la pedeaps� doar atunci c�nd comportamentul indezirabil este persistent �i nu las� loc alternativei;
g) pedeapsa trebuie s� fie c�t mai apropiat� �n timp de actul de �nc�lcare a regulii;
h) aplicarea pedepsei nu trebuie f�cut� �n momente de furie, pentru c� risc� s� fie injust�, exagerat de mare �i neadaptat� situa�iei (de exemplu, situa�ia �n care se pedepse�te tot colectivul clasei pentru o fapt� comis� de 2-3 elevi);
i) pedeapsa trebuie �nso�it� de o discu�ie asupra circumstan�elor, asupra regulilor ce au fost �nc�lcate, precum �i a consecin�elor viitoare dac� se va repeta gre�eala;
j) pedepsele nu trebuie s� fie umilitoare;
k) c�nd pedepse�te, profesorul trebuie s� fac� distinc�ia �ntre act �i autor, pentru a evita extinderea aprecierii referitoare la �nc�lcarea punctual� a regulii la �ntreaga personalitate a elevului.

Literatura de specialitate ofer� o serie de modele care pot sprijini cu succes profesorul �n demersul s�u de gestionare a situa�iilor conflictuale din sala de clas� �i de respectare a regulilor (K. Moore, 1992, cf. Stan, 2006, pp. 58-78):

Modelul Canter.
Acest model solicit� ca profesorul s� se manifeste pozitiv �n toate situa�iile, s� formuleze reguli �i a�tept�ri clare, s�-i ajute pe elevi s� con�tientizeze consecin�ele �nc�lc�rii regulilor �i s� utilizeze stimul�rile adecvate.

Modelul Fred Jones.
�n acest model, accentul este pus pe motiva�ia elevului �i pe comportamentul acestuia �n sala de clas�. Sunt prezentate o serie de proceduri pentru �mbun�t��irea eficien�ei profesorilor �n gestiunea comportamentelor perturbatoare ale elevilor, astfel:
1. Profesorul poate utiliza limbajul trupului pentru a stopa comportamentul indezirabil
2. Folosirea sistemului de stimulente
3. Sprijin instruc�ional pozitiv.
4. Elaborarea unui plan privind disciplina �n clas�, sistemul de reguli �i sistemul de stimulente.

Modelul Glasser recomand� terapia realit��ii ca mijloc de a institui disciplina.

Modelul Kounin se concentreaz� pe disciplina preventiv�, adic� presupune utilizarea unor tehnici �i strategii apte s� previn� apari�ia unor probleme de comportament. Ideile cheie ale lui Kounin includ: efectul de und�, aten�ia distributiv�, controlul simultan, tranzi�ia eficient� �i sa�ietatea.
 Efectul de
 Aten�ia distributiv�
 Controlul simultan
 Tranzi�iile fire�ti �i eficiente de la un moment al lec�iei la altul,
 Concentrarea elevilor
 Men�inerea interesului �i a implic�rii..
Modelul consecin�elor logice presupune ca elevul s� se autoevalueze �i s� prevad� consecin�ele �nc�lc�rii regulilor.

Modelul modific�rilor de comportament se bazeaz� pe principiile condi�ion�rii operante. Stan, 1999, p. 57) sistematizeaz� pa�ii ce trebuie parcur�i pentru modificarea comportamentelor indezirabile ale elevilor astfel:
 specificarea at�t a comportamentului indezirabil ce urmeaz� s� fie redus la minimum sau �nl�turat (studierea atent� a naturii acestui comportament, a frecven�ei �i a condi�iilor curente �n care el se manifest�), c�t �i a comportamentului dezirabil care �i va lua locul;
 identificarea recompenselor �i �nt�ririlor ce sus�in comportamentul nedorit, pentru a putea fi evitate, precum �i a recompenselor �i �nt�ririlor care pot contribui la sporirea frecven�ei comportamentului dezirabil;
 evitarea sistematic� a primului tip de �nt�rire, simultan cu aplicarea acelor �nt�riri semnificative pentru comportamentul dezirabil;

8.3. Medierea conflictelor �colare
Medierea este procesul prin care p�r�ile aflate �n conflict �i solu�ioneaz� conflictul �n mod pa�nic, recurg�nd la o ter�� persoan� care este neutr�.
Aceast� persoan� neutr�, nep�rtinitoare este mediatorul.
Pentru o solu�ionare constructiv� a conflictelor, adversarii trebuie s� respecte c�teva reguli:
 s� r�m�n� calmi �i s�-�i controleze furia, frustrarea sau alte emo�ii puternice;
 s� se concentreze asupra problemei �i nu asupra �nvinov��irii celuilalt;
 s�-�i exprime cu acurate�e sentimentele �i dorin�ele;
 s� respecte celelalte puncte de vedere �i s� �ncerce s� le �n�eleag�;
 s� coopereze pentru g�sirea solu�iilor care s� mul�umeasc� ambele p�r�i implicate.
Solu�ionarea conflictelor prin mediere este o procedur� larg r�sp�ndit�.
Acest model urmeaz� acelea�i principii ca �i celelalte proceduri de mediere: se bazeaz� pe voluntariat, solu�ia este negociat� cu mult� r�spundere �i este �nregistrat� �n scris.
Mediatorul elev trebuie s� aib� o serie de calit��i pentru a face fa�� unei astfel de sarcini, respectiv:
 Impar�ialitatea (un mediator este neutru, obiectiv �i nep�rtinitor);
 Ascultare
 Respect
 Demn de �ncredere
 Ajut� oamenii s� colaboreze
Medierea realizat� de colegi nu-�i propune s� descopere cine are dreptate �i cine gre�e�te: elevii sunt �ncuraja�i s� se concentreze pe ceea ce s-a �nt�mplat �nainte de conflict �i s� �nve�e cum s� mearg� mai departe �mpreun�.

Etapele procesului de mediere
I Introducere
1. Salut
2. Explicarea scopurilor
3. Numirea principiilor
4. Explicarea procesului de mediere�Mediatorul explic� urm�torii pa�i ai procesului:
 Prezentarea punctelor de vedere;
 C�utarea solu�iilor �i �ncercarea de a g�si �n�elegere;
 �nregistrarea �n scris a acordurilor
5. Explicarea regulilor de discu�ie--

II Desf�urarea procesului de mediere
1. Prezentare.
2. Rezumare.
3. �ntreb�ri.
4. Discutarea intereselor .
5. C�utarea solu�iilor:
 Partenerii de conflict noteaz� fiecare mai multe variante de solu�ionare a conflictului.
 Variantele sunt citite cu voce tare �i sunt �nregistrate de mediator pe un flip-chart;
 Variantele sunt evaluate �n comun �i se subliniaz� cele care sunt realiste, echilibrate �i cu care ambele p�r�i ar putea fi de acord.
 P�r�ile cad de acord asupra solu�iei.
6. Crearea unui acord.

9. Conflictul de opinie
9.1. Modelul solu�ion�rii negociate a conflictelor de opinie
Elevii trebuie s� aib� ocazii repetate pentru a-�i exersa abilit��ile �n solu�ionarea constructiv� a conflictelor.
Termenul dezbatere trimite la existen�a unei divergen�e de opinie �ntre mai mul�i participan�i la actul discursiv, participan�i care se angajeaz� activ �n sus�inerea sau respingerea punctelor de vedere avansate.
�ntre doi interlocutori se declan�eaz� un conflict de opinie atunci c�nd ambii sus�in cu argumente teze opuse.
Calea ra�ional� de solu�ionare a conflictelor de opinie este aceea a negocierii �ntre interlocutori, pe baza argumentelor pro sau contra administrate de fiecare parte
Un model interesant al solu�ion�rii negociate a conflictelor de opinie este cel propus de Frans van Eemeren �i Rob Grootendorst (1996) �ntr-o �ncercare de schi�are a unei �noi dialectici�, �n fapt o propunere nou� �i interesant� �n privin�a actelor de comunicare uman�.
Discu�ia critic� este acea rela�ie dialogal� �ntre partenerii unei comunic�ri �n care fiecare poate s� pun� sub semnul �ntreb�rii, cu argumente, punctul de vedere avansat sau ap�rat de interlocutor.
Regulile discu�iei critice sunt urm�toarele (Eemeren, Grootendorst, 1996, pp. 107-230):
1) partenerii nu trebuie s� obstruc�ioneze exprimarea sau punerea la �ndoial� a punctelor de vedere;
2) interlocutorul care a avansat un punct de vedere este obligat s�-l apere dac� cealalt� parte o cere;
3) orice atac trebuie s� aib� �n vizor punctul de vedere avansat de interlocutor;
4) nici un interlocutor nu poate s� considere c� a ap�rat un punct de vedere dac� nu a adus argumente cu privire la acel punct de vedere;
5) interlocutorul nu trebuie s� atribuie adversarului o premis� implicit� dac� ea nu este ca atare �i nu trebuie s� refuze o premis� implicit� dac� ea este sub�n�eleas�;
6) interlocutorul nu trebuie s� prezinte o premis� ca punct de vedere acceptat dac� ea nu se �ncadreaz� �n aceast� situa�ie �i nu trebuie s� refuze o premis� dac� ea constituie un punct de vedere acceptat de ambii parteneri;
7) interlocutorul nu trebuie s� considere c� un punct de vedere a fost ap�rat de o manier� conving�toare dac� ap�rarea nu s-a f�cut dup� o schem� argumentativ� valid� �i corect aplicat�;
8) interlocutorii nu trebuie s� utilizeze dec�t argumente logic valide;
9) dac� un punct de vedere n-a putut fi ap�rat conving�tor, atunci el trebuie abandonat, iar dac� a fost ap�rat conving�tor, atunci interlocutorul trebuie s�-l accepte;
10) interlocutorii nu trebuie s� utilizeze expresii neclare �i obscure, �n m�sur� s� creeze confuzii.
Constat�m c� unele reguli se refer� la condi�iile discu�iei critice, altele la argumentele utilizate; unele au �n vedere tehnicile prin care se poart� discu�ia critic�, �n timp ce altele vizeaz� acurate�ea limbajului folosit �n discu�ia critic�.
9.2 Dezbaterile academice de tip Karl Popper
Programul de dezbateri academice Karl Popper a fost ini�iat �i promovat de Open Society Institute, �n 1994, fiind menit s� �ncurajeze �nsu�irea deprinderilor de g�ndire critic�, analitic� �i de exprimare personal�, precum �i toleran�a fa�� de pluralismul opiniilor.
Cele zece sec�iuni ale dezbaterii Karl Popper se succed astfel:
1. Prima pledoarie constructiv� afirmatoare �
2. Prima chestionare �ncruci�at� negatoare
3. Prima pledoarie constructiv� negatoare
4. Prima chestionare �ncruci�at� afirmatoare
5. Prima pledoarie afirmatoare de reconstruc�ie
6. A doua chestionare �ncruci�at� negatoare � 3 minute
7. Prima pledoarie negatoare de reconstruc�ie � 5 minute
8. A doua chestionare �ncruci�at� afirmatoare � 3 minute
9. A doua pledoarie afirmatoare de reconstruc�ie � 5 minute
10. A doua pledoarie negatoare de reconstruc�ie � 5 minute
�n esen��, dezbaterile de acest tip
dezvolt�:
 g�ndirea critic�;
 concizia �n exprimare;
 toleran�a fa�� de opiniile altora;
 persuasiunea;
 ascultarea �i participarea activ�;
 prezentarea �ntr-o situa�ie public�;
 abilit��ile de lucru �n echip�;
 r�spunsul prompt �i argumentat la o solicitare;
 capacitatea de a sintetiza informa�iile;
 capacitatea de a contraargumenta


Partea a II-a: Violen�a �n mediul �colar
1. Violen�� �i agresivitate
2. Tipologia violen�ei
3. Violen�a �n mediul �colar
a. Ce numim violen�� �colar�
b. Cauzele violen�ei �n mediul �colar
c. �coala ca surs� a violen�ei
d. Prevenirea �i st�p�nirea violen�ei �n mediul �colar

1. Violen�� �i agresivitate
Definirea violen�ei s-a dovedit a fi o �ncercare extrem de dificil�.
1.1.Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care �nseamn� �a merge c�tre��, �i a evoluat apoi �n agredire, ce semnific� �a merge c�tre� cu un spirit belicos, cu tendin�a de a ataca�.
1.2. No�iunea de violen�� este discutat� �n rela�ie cu agresivitatea.
Pot fi identificate trei elemente care surprind �n�elesul acestui concept:
 violen�a este o situa�ie de interac�iune (implic�nd unul sau mai mul�i actori);
 violen�a este o ac�iune prin care se aduc prejudicii altora (corporale, morale etc.);
 aceste prejudicii se manifest� prin diferite modalit��i (directe sau indirecte).
Michel Floro (1996, p. 53) �ncearc� o astfel de diferen�iere �n baza a trei criterii:
 un criteriu de ordin topologic
 un criteriu func�ional
 un criteriu etic

2. Tipologia violen�ei
J.-C. Chesnais, ca identific� trei tipuri de violen��, pe care le imagineaz� �n trei cercuri concentrice:
 violen�a fizic�
 violen�a economic�
 violen�a moral�
O alt� perspectiv� asupra tipologiei violen�ei, ce pleac� de la faptul c� violen�a se na�te �n situa�iile �n care interac�ioneaz� mai mul�i actori, ne este oferit� de Michel Floro (1996, p. 51).
Combin�nd trei categorii de factori: actorii (individul, grupul), modalit��ile de ac�iune (produc�torul violen�ei, �inta violen�ei) �i natura faptelor (violen�� efectiv�, violen�� simbolic�), Michel Floro ob�ine urm�torul tablou al categoriilor de violen�� (Floro, 1996, p. 51):
�inta
Individul Societatea
Produc�tor
Individ produc�tor de violen��
Efectiv� Certuri, sinucideri
Degradare
Delincven��
Atac contra bunurilor
Simbolic� Dispre�, insulte, violen�� �verbal�
Manifesta�ii sociale
Greve
Societate produc�toare de violen��
Efectiv� Excludere social� R�zboi
Simbolic� �apul isp�itor
Stigmatizarea �celeilalte� societ��i
Domeniu politic

3. Violen�a �n mediul �colar

3.1. Ce numim violen�� �colar�
�n primul r�nd, atunci c�nd vorbim despre violen�� �colar� nu putem s� ne limit�m la actele de violen�� care cad sub inciden�a legii.
Jacques Pain (2000, p. 72) repereaz� dou� tipuri de violen�� �n mediul �colar:
a) violen�ele �obiective�,
b) violen�ele subiective,
O form� de violen�� extrem de r�sp�ndit� �n mediile �colare:
- este violen�a verbal�.
A�adar, fenomenul violen�ei �colare se �ntinde pe o scar� larg�, la ale c�rei capete se afl� violen�a: fizic� (extrem de mediatizat� de altfel, dar f�r� analize temeinice ale cauzelor ce o provoac�), respectiv incivilit��ile (care sunt foarte numeroase �i pot afecta grav ambian�a �colar�).

3.2. Cauzele violen�ei �n mediul �colar
Violen�a �colar� este asociat�, �n general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde s�r�cia este la ea acas�.
Mediul familial
Mediul social
Tr�s�turile de personalitate
Look-ul

3.3. �coala ca surs� a violen�ei
Fenomenul violen�ei �colare este extrem de complex, iar la originea lui se afl� o multitudine de factori.
Parkay �i Stanford eviden�iaz� c�teva dintre aceste atitudini (1992, p. 349):
a) acord� mai pu�in timp elevilor care au realiz�ri mai modeste:
b) are mai pu�in� r�bdare cu ace�ti elevi:
c) ignor� elevii cu realiz�ri mai modeste:
d) le acord� mai pu�in interes:
e) discrimineaz� elevii cu realiz�ri mai modeste:
Aceast� atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activit��i, indiferen�a fa�� de ceea ce se �nt�mpl� �n clas�, absenteismul, refuzul de a-�i face temele, violen�ele verbale fa�� de colegi �i chiar fa�� de profesori, comportamentele agresive.
G. Weil vorbe�te despre sindromul e�ecului �colar ca un factor de risc important �n privin�a cre�terii violen�ei �colare.

3.4. Prevenirea �i st�p�nirea violen�ei �n mediul �colar
Erkohen-Mark�s (2000, pp. 11-12) vorbesc de trei tipuri de preven�ie pe care le poate asigura �coala �i care se completeaz� reciproc:
a) o preven�ie primar�,
b) o preven�ie secundar�,
c) o preven�ie ter�iar�,
Foarte importante sunt atitudinile profesorului �n cursul discu�iei cu elevul. Psihologul american G.H. Porter identific� �ase atitudini posibile �n cadrul unui dialog. Unele favorizeaz� dialogul �i clarificarea problemei, �n timp ce altele blocheaz� dialogul �i nu permit un ajutor real pentru elev. Aceste atitudini sunt (Porter, 1950):
1) atitudinea de evaluare,
2) atitudinea de interpretare,
3)atitudinea de decizie,
4) atitudinea de anchet�,
5) atitudinea de suport, de sus�inere,
6) atitudinea de comprehensiune,

Am mai putea ad�uga, �n final, urm�toarele sugestii de prevenire a violen�elor �colare:
 Elaborarea unui regulament al clasei;
 Ini�ierea de activit��i care s� vizeze dezvoltarea competen�elor personale �i sociale ale elevilor.
 Ceea ce multe institu�ii numesc �cultur� organiza�ional�
 Elaborarea unui cod de comportament �i disciplin� �n �coal�.
 Structurarea unor parteneriate (�coal�, poli�ie, justi�ie, comunitate).

�n loc de concluzii
Escaladarea violen�ei �n �coal� pare s� fi devenit cea mai vizibil� evolu�ie �n c�mpul educa�iei formale.
Violen�a �colar� este o realitate a prezentului cu care se confrunt� toate ��rile democratice �i care necesit� o luare de pozi�ie la nivelul �ntregului corp social precum �i dezvoltarea unor parteneriate interna�ionale care s� con�in� strategii de investiga�ie, prevenire �i control.

CSM � nesimtire fara frontiere
Daca cineva mai naiv (eu, de exemplu) spera ca, in noua sa componenta, CSM va deveni ceva mai reformist, ca va pleca urechea mai atent o idee la criticile indreptatite ale Comisiei Europene din ultimul raport privitor la starea justitiei (ca si ale rapoartelor precedente), ca va fi preocupat o picatura in plus de binele public s-a inselat profund. Prin dispretul sau fata de reforme si prin spiritul de corp inchis, noul CSM ne face sa avem, prin comparatie, nostalgia celui vechi. Tinerii din CSM nu mai lucreaza cu manusi, nu se mai ascund dupa forme ceremonioase, precum �batranii�, ci se exprima cinic si actioneaza fara retinere in dauna statului de drept si a democratiei. Ce vor ei este puterea � puterea absoluta peste corpul magistratilor, apoi desfiintarea, practic, a sistemului �checks and balances� in ceea ce-i priveste, precum si numeroase privilegii de ordin material si simbolic, care sa-i faca puterea dominanta in stat. Acest lucru apare clar din propunerile unei comisii a CSM, condusa de tanarul judecator Cristi Danilet, propuneri de viitor, chipurile, pentru imbunatatirea activitatii justitiei.
Ceea ce este evident este faptul ca propunerile merg exact in rasparul criticilor si al aprecierilor pozitive aduse de Comisia Europeana. Daca aceasta a relevat o imbunatatire a activitatii Parchetului General si a DNA si a criticat CSM, Comisia Danilet arata pumnul si cere ca procurorul general si sefii DNA, DIICOT sa fie numiti de CSM, si nu, ca acum, de presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei. Tot Comisia Danilet pare suparata ca nu are destula putere la Curtea Constitutionala si ca, deci, anumite schimbari constitutionale in defavoarea CSM ar putea fi candva posibile. Pentru a se asigura impotriva unei astfel de �orori�, Comisia ar vrea ca CSM sa propuna trei judecatori ai Curtii Constitutionale sau, mai bine, ca in ansamblul ei CC sa devina o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ai carei membri sunt desemnati de CSM). Domnul Danilet pare ca vrea sa protejeze CSM si justitia romana de ingerintele politicului. Foarte bine. Dar domnia sa nu este deloc la fel de interesat sa protejeze si celelalte puteri in stat de ingerintele justitiei. Cum altfel s-ar putea explica propunerea care cere �instituirea avizului conform al sectiilor reunite ale ICCJ pentru ordonantele de urgenta ale guvernului in chestiuni de interes public si probleme de drept de importanta deosebita�? Evident, acceptarea propunerii ar insemna desfiintarea de facto a ordonantei de urgenta (ce fel de urgenta cand are de trecut prin ICCJ?). Ca s-a abuzat, la noi, de ordonanta de urgenta e foarte adevarat.
Dar limitarea acestui abuz tine de resortul parlamentului, si nu al instantelor judecatoresti, care nu trebuie sa intervina in procesul legislativ, ci numai sa judece in conformitate cu legislatia existenta. Acesta este principiul fundamental al separatiei puterilor in stat, principiu pe care d-l Danilet il ignora sau, mai exact, lasa impresia ca il ignora. Pe de alta parte, daca Comisia doreste ca ministrul Justitiei sa nu mai fie membru de drept CSM, ea vrea, dimpotriva, participare la dezbateri in comisiile parlamentare. Nu se specifica daca vrea si drept de veto.
Intr-un moment cand se discuta despre necesitatea raspunderii mai clare a judecatorilor pentru deciziile ilegale date (de exemplu, pentru cele din pricina carora CEDO a obligat statul roman sa plateasca daune importante), Comisia are impertinenta sa ceara �abrogarea dispozitiilor legale ce reglementeaza in prezent raspunderea magistratilor pentru daunele provocate ca urmare a unor erori judiciare�. Stim ca papa nu poate fi tras la raspundere, deoarece nu greseste. Magistratul roman � dupa filosofia tanarului Danilet � e mai ceva: el nu poate fi tras la raspundere nici macar atunci cand greseste! Ma intreb: de ce n-ar exista acelasi principiu si cu medicii (Colegiul Medicilor e, oricum, foarte lent in a sanctiona culpa medicala), dar si cu profesorii de toate gradele, in plus cu inginerii, arhitectii si toti ceilalti? Sa se stabileasca prin lege ca, daca se prabuseste un pod fiindca a fost prost calculat, constructorul nu raspunde nici material, nici penal. (Sau raspunde, numai daca s-a intamplat sa fie pe pod membrii CSM!)
Dar propunerile Comisiei Danilet merg si mai departe, sfidand direct opinia publica si bunul simt, in general. Se propune ca toti magistratii (judecatori si procurori, indiferent de vechime si loc de munca) sa aiba statut de �demnitari�, la fel ca parlamentarii, presedintele, judecatorii CC si cei ai ICCJ, procurorul general. Romania � s-a spus � va deveni, in aceasta situatie, tara cu cei mai multi demnitari in cifra absoluta. De aici vor veni si diferite privilegii: masina la dispozitie, secretara, birouri personale cu miile etc. Te intrebi: de ce nu ar fi in aceeasi situatie si primarii, consilierii municipali si comunali, consilierii judeteni (parte a Legislativului, respectiv Executivului local)? Pofta de parvenire a acestor �juni� magistrati corupti moral, deveniti peste noapte persoane importante, se pare ca nu are limite si, bineinteles, ea nu se impiedica nici in chestiuni de buget. In plus, ei cer si sa fie ridicate diferitele interdictii �excesive� care �afecteaza drepturile si libertatile magistratului si ale familiei sale�, spus pe romaneste, vor liber la afaceri, la firme private etc.
Dupa astfel de propuneri nerusinate, n-ar mai ramane decat sa prevedem in Constitutie ca cine critica CSM si actele sale merita cel putin o amenda substantiala, daca nu si mai rau. Dar sa nu anticipam. Ma tem ca runda urmatoare de propuneri va contine si aceasta �fireasca� reglementare! //

Auri sacra fames :Invataturile afacerii Bogdan Chireac

Bogdan Chireac a demisionat duminica de la ziarul Gandul dupa ce Evenimentul Zilei a scris despre afacerile sale cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) si dupa ce s-a dovedit ca a semnat articole impotriva concurentei firmei sale.

Evident, textul demisiei (preluat dupa EVZ) indica ca avem de-a face cu un tupeist.Unii se intreaba daca nu a avut si o anumita colaborare cu securitatea, dar putem banui ca a fost un favorizat al serviciilor secrete care i-au scos si certificat de buna purtare de la CNSAS.

In Gandul, Cristian Tudor Popescu semneaza un editorial cu subiectul Chireac :�Dincolo de coduri si reguli, lasandu-ne pe noi, colegii lui, sa aflam din dezvaluiri de presa despre aceasta calitate a sa, paralela cu cea de jurnalist, dl. Chirieac a lovit in prestigiul si credibilitatea ziarului. Gandul nu este un tabloid sau o foaie de anunturi publicitare. Nascut in urma cu doar 2 ani si jumatate in conditii de o dificultate infernala, prin efortul disperat al unei maini de oameni, el nu poate avea pret decat ca ziar in primul rand de atitudine. Si de atitudine in primul rand morala. Altfel, ne despartim si ne ducem cu totii in cele patru zari.�
Din pacate fenomenul este folosit pentru calomnierea presedintelui.Nu este de mirare pentru ca orice se intampla in spatiul public romanesc este atribuit lui Basescu.
De fapt,daca am fi sinceri ar trebui sa spunem ca colaborarea dintre politic,economic si a complexului mass media face parte din asa numitul complex oligarhic (politico-economic) constituit la noi dupa 1989 si mai ales accentuat dupa 2004.


Cu cateva decenii in urma in SUA a existat o mare batalie politca legata de complexul politico-militaro-industrial,conflict care cu pragmatismul celor de peste ocean a fost rezolvat.
In Romania,Rusia si alte foste tari comuniste asistam astazi la constituirea unui complex politico-economic(cel militar doar in Rusia poate avea importanta)

Dl Stolojan,vorbeste de o conducere oligarhica instituita in tara de catre PNL,desi eu cred ca fenomenul s-a desvoltat inca din 1990.


PSD,partid al saracilor,al defavorizatilor a fost confiscat de complexul politico-economic ajungand pana la etapa cea mai de sus a coruptiei,baroniada.
Ca este asa o reprezinta si substantiala prezenta in justitie si la controlul averilor a multor lideri prezenti sau trecuti ai PSD.
Rezultatul lipsa de democratie,stagnarea tarii,dispret si pozitie codasa a Romaniei in plan international,si imposibilitatea de reformare a PSD,poate iminenta lui inlaturarea de pe scena politica

In PNL s-a instituit o confiscare a partidului de catre grupul de interese cel mai puternic(petrolul totdeauna miroase cel mai tare),dar daca nu era acesta cu siguranta era altul caci o lege a naturii spune ca /natura fuge de vid/.

Oligarhii politico-economici din PNL nu au nevoie acolo de constiinte ci de nepoti de Wass,fii de securisti cu care se boteaza si cununa intre ei,afaceristi care vor si ei sa le mearga bine si se ajuta unul pe altul etc.

Ura anti Basescu,anti Macovei,Blaga,Videanu,Morar,Tulus etc si chiar Ungureanu ne arata ca oligarhii nu fac compromisuri.

Nu cred in pocairea lor,ba chiar ma tem sa nu apara evenimente ca in Rusia.
In acest context afacerea cu dl. Bogdan Chireac pare doar ca o noua descoperire in cadrul complexului oligarhic.
Faptul ca aceia care sunt implicati in sistemul oligarhic incearca sa implice persoane ca dl.Basescu nu este decat un reflex de aparare a sistemului.
Se pare ca ora H a venit si degringolada complexului oligarhic este iminenta,daca ne gandim doar la maniera deschisa in care guvernul,prin ministrul justitiei ataca justitia independenta si mai ales pe procurorii care au dosarele politicienilor corupti

Cred ca aceasta afacere ne arata ca insistenta presedintelui de a schimba clasa politica printr-un vot uninominal corect,asa cum este practicat in Europa si SUA reprezinta disperarea singurei sanse.