Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am246048, la data 2011-05-21 10:52:27
Acuma daca sunteti amabila,si sunteti,dati-mi voie sa strig lozinca noastra:

PD-L-ISTI,SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

VOM REFORMA ROMANIA,O VOM TRECE IN SECOLUL 21

Bai ciudatule,vezi ca noi suntem deja in secolul 21,dar tie ti-a stat ceasu' si ai ramas cu Base al tau undeva prin secolul 20,mai precis in anii 1950...

De la: Black_Friday, la data 2011-05-21 10:41:37

De la: Silver9AM, la data 2011-05-21 10:30:28

De la: Black_Friday, la data 2011-05-21 09:58:08Ce vanzoleala de liberali pe aici! E de ajuns sa le bagi putin batul prin gard si sar sa muste!

OARE OR FI VACCINATI ?

Pentru turbata miloaga niciun vaccin nu mai are efect! Poate doar ala cu stricnina...

DOZA DUBLA,EFECT GARANTAT..........

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: vaneamarin, la data 2011-05-21 11:17:28

De la: 9am246048, la data 2011-05-21 10:52:27
Acuma daca sunteti amabila,si sunteti,dati-mi voie sa strig lozinca noastra:

PD-L-ISTI,SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

VOM REFORMA ROMANIA,O VOM TRECE IN SECOLUL 21

Bai ciudatule,vezi ca noi suntem deja in secolul 21,dar tie ti-a stat ceasu' si ai ramas cu Base al tau undeva prin secolul 20,mai precis in anii 1950...

Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai

PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta.

Ce fac postatorii opozitiei eterne?
Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep.

As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice.

Or fi chiar atat de prosti.
Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat.

Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate).

Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament.

Ce ramane de constatat?

Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu.

Ei sunt limitrofii sicietatii.

Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul.

Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa.

Pentru ca de fapt sunt insducabili.

Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc.

Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza.

Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru.

Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri:

1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii;

2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau.

Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat.

Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor.

Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala.

Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus.

Dar sa avansam:


In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman.

Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita.

Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni.

Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING).

Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei:

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.



PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!




Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor:

Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING

Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional?
Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor.
Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti.

Sa vedem care este substanta fenomenului:

Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee.

Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante.

�n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose.
Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei.

Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist?

Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie
Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu.
Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere.

Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista.

Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente
Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora.
Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor.

Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale.

Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat

De la: vaneamarin, la data 2011-05-21 11:17:28

De la: 9am246048, la data 2011-05-21 10:52:27
Acuma daca sunteti amabila,si sunteti,dati-mi voie sa strig lozinca noastra:

PD-L-ISTI,SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

VOM REFORMA ROMANIA,O VOM TRECE IN SECOLUL 21

Bai ciudatule,vezi ca noi suntem deja in secolul 21,dar tie ti-a stat ceasu' si ai ramas cu Base al tau undeva prin secolul 20,mai precis in anii 1950...

Ciudat mai mascariciule de cartier nu vad aici decat feciorul lui tatal tau care a avut nenorocul(desi este un om onorabil) sa aiba ca fiu un golan care se crede in secolul 21 pentru ca stie vorbe triviale si se comporta ca un gola.


PD-L-ISTI SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

vOM REFORMA ROMANIA PENTRU A O ADUCE IN SECOLUL 21!

Elan, atins de sindromul SOV al grando-tampeniei, risca un Exocet in dibla

Scris de George Roncea

In data de 17 mai presa a anuntat cu titluri de-o schioapa ca Elan (Mimi) Schwartzenberg negocieaza cu Grupul Lagardere vanzarea Realitatea TV, haznaua media a lui SOV ajunsa in galeata � respectiv in pragul falimentului. Elan Schwartzenberg declarase cu o zi inainte, luni, in data de 16 mai, ca �in urma cu zece ani am mai fost implicat intr-o negociere cu cei de la Lagardere, ii cunosc de mai multa vreme, sunt niste oameni de mare tinuta� si ca �as fi fericit sa finalizez orice tranzactie cu ei sau cu oricare alt grup de talia lor�.

Declaratia integrala suna astfel: �In primul rand, orice lucru are un pret. Am luat acest trust strict din motive de business, prin urmare voi trata acest tust ca pe orice afacere normala, adica nu urmaresc nici interese politice, nici cooptarea unor afaceri colaterale cu statul. Cel mai important lucru, grupul Lagardere consider ca este un partener extrem de onorabil si as fi fericit sa finalizez orice tranzactie cu ei sau cu oricare alt grup de talia lor. Acum 12 ani am fost printre primii sau poate primul care in domeniul mass-media publicitate l-am adus pe Rupert Murdoch intr-o tranzactie de 19 milioane de dolari. Asa ca, citindu-i pe francezi, �comme d'habitude�, nu mi-ar fi deloc dificil, strain sau bizar sa tranzactionez cu un grup international de prestigiu. In urma cu zece ani am mai fost implicat intr-o negociere cu cei de la Lagardere. Ii cunosc de mai multa vreme, sunt niste oameni de mare tinuta. Si, specific in acest domeniu sunt un simbol.�
In data de 18 mai Grupul Lagardere dezminte afirmatiile lui Elan. Grupul francez Lagardere a negat, intr-un comunicat trimis AFP orice negociere cu Elan Schwartzenberg pentru cumpararea postului Realitatea TV.
In data de 19 mai Elan afirma cu privire la dezmintirea Grupului Lagardere: �Nu cunosc, de la ei au plecat, vedem mai incolo dezvoltarile. Eu, in afara de a nu comenta, nu pot spune nimic�. Omul e dus cu capul, zici a tras pe nas etnobotanice dezvoltate pe balconul resedintei Raduleascai, dupa ce s-a usurat in ghiveci Dani Otil.
Lagardère Group este un conglomerat francez cu sediul in Paris, care detine diverse afaceri in media si, de asemenea, o participatie indirecta de 15,1% la compania aeronautica si de aparare EADS. Lagardere este unul dintre cele mai mari trusturi de presa din Europa e cuprinde 11 programe de satelit si 16 case de productie care realizeaza 25% din productiile de televiziune in Franta. Grupul Lagardère a intrat in Romania in anul 1996, prin achizitionarea Radio Total Timisoara, redenumit ulterior Radio 21 Timisoara; in anul 1998, grupul a relansat reteaua de Radio 21, iar in 1999, a obtinut licenta pentru prima retea nationala de radio comercial, Europa FM, care a inceput sa emita din anul 2000. In anul 2007, Lagardère a achizitionat reteaua de radio Deea, o parte din licente fiind folosite pentru lansarea, in aprilie 2008, a retelei Vibe FM. Grupul mai detine si Regia de vanzari Radio Regie Music. Cam asta spune wikipedia despre Lagardere.
Pe langa acestea ar mai fi de adaugat ca in grupul Lagardere se afla si o entitate razboinica, Lagardere Active - o componenta ce reprezinta unul dintre cele mai importante grupuri industriale din Franta, cu realizari deosebite in industria armamentului iar Jean Luc Lagardere era si cred ca mai este si presedinte director general al producatorului de armament Matra. Ca o curiozitate de interes (mai ales pentru Mimi) este de notat ca racheta Exocet, trasa de argentinieni, care a scufundat crucisatorul britanic Shefield in razboiul insulelor Malvine, a fost fabricata de grupul Lagardere.
Un nene din familia Lagardere, Arnaud Lagardere, l-a servit destul de intim pe Sarkozy, care a obtinut ca satisfactie personala, in iunie 2006 destituirea directorului revistei Paris Match, Alain Genestar pentru ca a publicat pe coperta revistei o fotografie cu fosta sotie a lui Nicholas Sarkozy impreuna cu iubitul acesteia din momentul respectiv.
Pe scurt, acesti Lagardere sunt niste mari scule de bascule, cu care maruntul Mimi din Harlau, n-are nici in clin nici in maneca. Cumva asemanator cazului Elan de azi, cu cativa ani in urma, tot un dilimache ca si Mimi, Locic, anunta ca ar cumpara Evenimentul Zilei de la marele grup de presa elvetian Ringier, desigur o duma de Ferentari, care avea ca scop sa-l scoata pe Locic mare scula de bascula, smecher ce negociaza cu barosanii, in timp ce el se freca pe langa Catalin Voicu, smenar al clanurilor tiganesti, activitate de frecare care i-a si adus pana la urma o pereche de catuse. Bratari care i s-ar putea potrivi si lui Mimi daca o tine tot asa. Cea mai ridicola parte a declaratiilor lui Elan este insa aceea in care se impauneaza cu combinatiile sale din trecut, facand referire si la celebrul Murdoch.
Un britanic, Jonathan Leaver, a fost cel care l-a ajutat pe Elan sa-si impuna firma achizitionata de Murdoch. Facerea de bine este insa f...tere de mama avea sa afle curand dupa aceea britanicul, care nu avea doxa suficienta pentru a patrunde intelepciunea de Harlau.

De la Murdoch la tzepe a la Mimi
In anul 2000, relata Evenimentul Zilei, omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost acuzat de doua societati partenere de afaceri din strainatate (Cristalle Securities Limited si Lunara Investments Limited, cu sediul in principatul Liechtenstein) ca le-a inselat cu suma 1.191.808,55 de dolari, pagubele totale produse celor doua firme fiind de 1.700.000 dolari.
Drept urmare, reprezentantul acestora a depus la Parchetul General al Romaniei o plingere penala impotriva lui Schwartzenberg, sub acuzatiile de inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si trafic de influenta, la care se adauga folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, infractiune prevazuta de Legea 31/1990.
Plingerea penala depusa in anul 2000 consemna ca relatiile de afaceri dintre Elan Schwartzenberg si cetateanul britanic Jonathan Leaver (consultantul pentru investitii al firmelor citate anterior) au debutat dupa 1996, cind Leaver l-a sprijinit pe Elan in a impune pe piata firma Exclusiv Media, una dintre cele mai prospere societati de publicitate din Romania (cumparata ulterior cu 19 milioane de dolari de News Corp., companie controlata de magnatul american Rupert Murdoch). In vara anului 1999, Elan l-a sunat pe britanic pentru a-i propune achizitionarea mai multor imobile care urmau sa fie scoase la vinzare de Fondul Proprietatii de Stat.
Ca urmare a acordului de principiu al lui Leaver, Schwartzenberg i-a trimis prin fax, dupa cum se mentioneaza in documentul depus la Parchet, oferta de achizitionare a unui aeroport, a unui complex comercial si a 80 de magazine in Bucuresti (9.280 metri patrati de spatii comerciale).
Leaver si-a manifestat disponibilitatea imediata pentru cele 80 de magazine. �In aceasta situatie, numitul Emilian Schwartzenberg a pretins si, in final, a primit suma de 150.000 USD in plus fata de oferta initiala, bani ce urmau a fi folositi pentru a plati un functionar de la FPS in vederea incheierii vinzarii.
Acesti bani au fost trimisi in contul personal al numitului, deschis la ING Bank N.V., sucursala Bucuresti�, se arata in plingerea penala. Elan Schwartzenberg i-a explicat insa lui Leaver ca este de preferat ca magazinele sa fie cumparate de o firma romaneasca, propunind pentru aceasta un SRL - Exclusiv Site -, unde era administrator unic, singurul actionar fiind o �casuta postala� din Insulele Virgine (Blue Ribbon Assets Ltd).

Pentru a vira banii solicitati, englezii au cerut sa detina temporar controlul asupra Exclusiv Site. Aceasta masura de prevedere s-a realizat prin transferul actiunilor Exclusiv Site catre firma Blueberry Hill Properties, patronata de Christine Vogt, administrator si la cele doua firme britanice care ulterior au depus plingerea penala impotriva lui Schwartzenberg.

In momentul in care Christine Vogt a avut confirmarea ca societatea sa, Blueberry Hill Properties, este unic actionar la Exclusiv Site, ea a dat liber transferului sumei de
1.191.800,55 de dolari. Ce nu stiau englezii reprezentati de Christine Vogt - iar cind au aflat era prea tirziu - este ca, atunci cind li s-a �prezentat� firma Exclusiv Site, in septembrie 1999, aceasta nici nu fusese infiintata. Exista in schimb o alta, Exclusiv Site Development.

Abia o luna mai tirziu, in octombrie 1999, a luat fiinta Exclusiv Site, firma cu care au fost �improprietariti� englezii. Ulterior, reclamantii au constatat ca erau proprietarii Exclusiv Site, dar banii ii virasera catre firma Exclusiv Site Development, si ca au platit 1,2 milioane de dolari primind in schimb o firma cu un capital de 1.000 de dolari.

�Numitul Emilian Schwartzenberg nu a facut nici un demers pentru a achizitiona respectivele magazine, ba, mai mult, a scos din Romania aceste sume, transferindu-le in contul societatii sale Blue Ribbon Assets Ltd�, afirmau petitionarii.

Epilog: Dosarul a fost �solutionat� favorabil pentru Schwartzenberg de procurorul Victor Ponta, devenit ulterior sef al Corpului de Control al premierului Adrian Nastase si presedinte al Tineretului Social Democrat.
Iar Mimi azi, desi a scapat de atatea �deranjamente� in trecut, risca acum sa se aleaga cu niste �dezvoltari� de nu le poate duce...

Antonescu-Porumbel este decis sa-l suspende pe Basescu.

Sa vedem cum comenteaza postatorii dupa aceasta declaratie neghioaba

MOJICUL
Daca Traian Basescu a incalcat Constitutia in fiecare zi,aceasta lepra de Crin Antonescu o incalca in fiecare ora.Pot observa cit de irascibil este cind un ziarist ii pune o intrebare putin mai incomoda.Asta sa vazut cind a fost filmat ducindusi fica la scoala cu masina de servici.Va fi presedinte cind Romania va INVINGE IN razboi America.Un idiot inginfat,caci prostul daca nu este si fudul nu-i sta bine.Probabil Norica Nicolai si Dan Voiculescu sint sfetnicii lui cei mai buni.
Scris de IOSI
2. 20-05-2011
Cine se crede acest individ,fara pic de rusine?El este capul rautatilor nr.1.El nu a vrut sa ajute la guvernare si ne-a varat in gura UDMR-ului.Acum urla, scuipa venin si se viseaza salvatorul Romaniei.Mai, bade,
Crin,de ce nu ai pus umarul alaturi de Boc sa urnesti caruta din santul in care l-ati bagat voi toti? Iti spun eu,nu-ti iubesti deloc
nici neamul,nici tara.De fapt,s-a vazut cat esti de cosmopolit cand te-ai cununat in stainatate si nu in tara pe care pretinzi ca o iubesti.O sa fii presedinte cand imi voi vedea ceafa !
Scris de ileana
3. 20-05-2011
ANTONESCU GRESESTE
CHIAR AVEM PRESEDINTE ? PAI DACA BASESCU E PRESEDINTE INSEAMNA CA TANTI ILEANA DE LA 2 S-A VAZUT DEJA CEAFA. MAI RAU NU SE POATE!
Scris de ANALISTUL
4. 20-05-2011

paste murgule iarba verde!!!!viseaza baiatule, viseaza ca-i fara bani!!!
Scris de casandra
5. 20-05-2011
GayFest in Ferma dobitoacelor PeNaLe.
Grohaitoarea Norica Nicolai ne anunta vesela ca Ferma dobitoacelor PeNaLe va trimite in Parlamentul European "marfa buna" de Galati. Boul hermafrodit repetent Cr(et)in Antonescu alias Porumbacu turnator la secu a aprobat initiativa grohaitoarei de Craciun, Norica Nicolai si mai ales dupa ce a vizionat filmuletul porno de pe Internet in care armasarul gay Pacuraru Paul isi freca madularul in ciuda lesbienelor de tip Diana Tusa si Alina Gorghiu, sugaciul oligofren Puiu Hasotti iar Marius Nicoara ia lectii de masaj erotic in Senat pentru a vota cu penisul legea pensiilor. Cret.inul B. Olteanu se lasa frecat de Bogdana precum si gigolo repetentul Tariceanu. Violatorul Dan Bordeianu da lectii de viol, Homalaul Ludovic Orban organ da lectii de laba. Deci va-ti prins, doctrina dobitoacelor PeNaLe e sa-si frece madularul, nu menta.
Scris de escrocul Dinu Patriciu
7. 20-05-2011
Noi, gunoaiele Romaniei
Apel duios catre toate lichelele fecaloide din Romania pentru regrupare in USLa- Uniunea Slugilor Lichele

Sloganul nostru �Lichele fecaloide din toata Romania, uniti-va!� si �Sus mafia si jos Basescu si Patria�
Cine sunten noi si ce dorim?
Noi suntem lichelele fecaloide din Romania, cam vreo 25% din electoratul romanesc, demne scursori ale fostei dictaturi comuniste din Romania, indepartati de la putere in 2004 de catre electoratul romanesc de 75% a lui Basescu, care cu parere de rau trebuie sa recunoastem ca vrea binele poporului roman si fac parte din categoria oamenilor normali si cu bun simt. Prin natura fiintei noastre, noi lichelele Romaniei suntem niste imbecili notorii, fara carcter si bunsimt, interesati numai de bunastarea personala folosind la maximum orice metode nelegale. Suntem adunati in gasti de gunoaie cu denumiri pompoase precum PSD, PC, PNL adunati mai nou in mormanul de gunoi USL si PRM care cu mandrie ne numim Opozitie parlamentara. Lichelele cele mai celebre ne reprezinta in Parlamentul Romaniei, pe care am reusit sa-l transformam intr-un cotet de animale zoo unde noi suntem ragitorii cei dintai. Electoratul nostru lichelist de 25% ne-au bagat pe usa din dos a Parlamentului �pe liste�, cu buna stiinta, stiind ca suntem criminali, prostanaci, infractori, perversi sexuali, mitocani, betivi, spagari si escroci. Printre cei mai de seama reprezentanti ai nostri bagati pe usa din dos, in Parlament, ii amintim pe criminalul stalinist Iliescu Ilici Ion, maimutoiul Ponta, �baiatul de salon� a lui Nastase iubitor de dos, Corlateanu, tampitul Serban Nicolae, Miki spaga, oligofrenul Banicioiu, capra tremurici, escrocul patentat Voiculescu, betivul-homalau Orban lodovica, primrepetentul Tariceanu, oligofranarul Hasoti, suscrofa ferus Norica, escrocul internatiomal Patriciu Dinu, repetentul sugaci Antonescu Cr(et)in Porumbacu precum si hunii disno Georghe Frunda, Verestoy Attila si alte creaturi traznite.
Noi, lichelele Romaniei, prin reprezentantii nostri enumerati mai sus dorim urmatoarele:
1.Inlaturarea din fruntea Romaniei a Presedintelui Traian Basescu, ales de catre romanii cu bun simt, cu orice mijloace ilegale, pentruca cu metode legale nu putem ; L-am suspendat prin abuz constitutional iar electoratul lui de 75% ne-a infrant rusinos de sever, dar nu disperam.
2.Crearea unei stari de confuzie politica totala in Romania asa cum ne place noua prin formarea coalitiei rusinii nationale psd=pnl=pc(USL) ce reprezentam gunoaiele fecaloide politice ale Romaniei;
3.Sustinerea unui sistem juridic comunist pe care l-am creat noi in favoarea noastra pentru apararea talharilor nostri comunisti;
4.Distrugerea si pradarea in continuare a economiei romanesti in favoarea noastra prin escrocii mogulii fecaloizi imbecili de presa Patriciu-Voiculescu-Vantu;
5.Atragerea si coruperea a cat mai multi romani, in special pensionari slabi de inger pe care i-am mintit cu nerusinare in ce priveste falsa marire de pensii, de partea noastra;
6. Distrugerea DEMOCRATIEI cu orice pret, si reintoarcerea la DICTATURA COMUNISTA pe care cei 75% din electoratul roman cistiti si de bun simt o neaga cu nerusinare si fara motiv;
7. Vom sabota in continuare Guvernul BOC
8.Mintirea poporului cu televizorul cu buna stiinta in continuare asa cum numai noi o stim face;
9.Sabotarea a oricarei forme privind votul uninominal deoarece impiedica sa acceada in Parlament lichele d-ale noastre cu un trecut dubios si multe la numar;
10.Impidicarea cu orice pret ale ALEGERILOR ANTICIPATE, care nu ne sunt favorabile
11.Dezmembrarea teritoriala a Romaniei asa cum vreau hunii udemeristi condusi de hunul Frunda;

Apelul nostru duios de lichele patentate ce suntem, il vom aduce la cunostinta tuturor celor care vreau sa devina lichele ca noi, prin postari si toate mijloacele mass-media de care dispunem, astfel:
1.Televiziunile escrocului fecaloid Voiculescu, Antena1 si Antena3, iRealitatea TV a escrocului paralitic fizic si mental S O Vantu, unde maestrii gaozari imbecilul Stan laptopistul si dementul senil Bolcas, lelea Firea cu invitati lichelisti anali-sti precum alienatul mintal necinstit C.T. Popescu, homalaul fecaloid Hurezeanu, sugaciul Tanase, oligofrenul KGB Mircea Dinescu si alte scuipaturi precum si imbecilul unicat Badea Mircea, ne vor bucura cu tampeniile lor debitate la comanda, precum si alte televiziuni mediocre;
2.Prin presa scrisa reprezentata de tabloidele si fituicile pedofilului dovedit VC-ul Tudor, �Romania mare� si �Tricolorul� , ziarul �Adevarul� , patron fiind escrocul Dinu Patriciu, ziarul �Jurnalul national� unde o pleiada de imbecili nenorociti va vor dezinforma asa cum le place lichelelor, prin tov liceean cretin Tuca-bou debusolatul, santajistii escroci fecaloizi Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac.
Vai de voi romani cinstiti, nici nu va inchipuiti ce o sa va facem ,noi lichelele, daca o sa ne lasati. Expresiile si vocabularul folosit ne caracterizeaza si de aceea nu ne cerem scuze.
Scris de gunoaiele USL

8. 20-05-2011
Famatul
De citi ani duce Antonescu dorul suspendarii lui Traian Basescu?Nici nu pun la socoteala ca prima data nu i-a iesit.
Omul asta NU STIE nimic altceva!NU FACE nimic altceva!Cit de grandoman poti sa fii sa consideri 22 milioane de romani buni de dus cu presul?Oare citi l-ar vota pe avortonul asta porumbac sa reprezinte Romania si poporul roman?
Sa ne aducem aminte ca in Parlament a luat locul altuia.Nu a strins nici macar necesarul de incredere sa iasa pe locul I.Si vrea sa dea jos un presedinte ales de 6 milioane de romani!Este drept ca i-au dat nas sustinatorii inflacarati(sa ju se arda) ,dar clovnul nu este prost destul,daca nu e si fudul!
Se amageste cu dorinta suspendarii,dar ii amageste,in continuare ,pe ciraci carora le-a promis marea cu sarea,dupa ce darima PDL!
Ce spirit politic are individul,atunci cind vizeaza eliminarea unui partid din scena politica?
este viziunea lui HITLER:
�Acolo unde suntem noi,nu este loc si pentru voi�.
Suna

autocrat,dictatorial?

Ecce homo!Bucurati-va de moralitatea lui!
Scris de Yu-Gi-On
9. 20-05-2011

...repetentul Cr(et)in Antonescu porumbacu si fecaloidul Dan Voiculescu Felix si toti trei lui Basescu.
Scris de cimpanzeul Ponta Victor
10. 21-05-2011
'Zda mamei Voastre!
Ma comunisti! Voi securisti! Chiar nu va e catusi de putin rusine de Pooprul acesta care se numeste roman? De tara aceasta numita Romania???
Voui, jigodii comuniste, securiste care ati pupat curul lui Stalin, Hrusciov, Brejnev ,Gorbaciov si a altor secaturi comuniste ale Moscovei!?
Nu va e rusine acum cand Putin va spala Putina cu Medvedev 9Ursarul care zice ca acum conduce Maskva)sa fiti groparii poporului roman??
Ma derbedei de ultima speta, veti raspunde in fata poporului nroman de toate potlkogariile voastre! Nu va va putea apara Maica Moscova si toate "elementele ei ...Progresiste! Veti apela la mila Ue (Da Ue nu HUE cum ati invatat de la Tavarisci Savetschii prastoi celavek!! Va vom trage la raspundere pentru tot ce ati uneltit contra Romaniei! Sa vedem atunci daca va va apara Mati Maskva!!! Va jucati cu focul!! Funuia de par se strange ! In primavara lui 2012 , o sa vorbim!
Scris de Ivan Ilici Iliescu

De la: 9am129906, la data 2011-05-21 12:35:40

De la: vaneamarin, la data 2011-05-21 11:17:28

De la: 9am246048, la data 2011-05-21 10:52:27
Acuma daca sunteti amabila,si sunteti,dati-mi voie sa strig lozinca noastra:

PD-L-ISTI,SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

VOM REFORMA ROMANIA,O VOM TRECE IN SECOLUL 21

Bai ciudatule,vezi ca noi suntem deja in secolul 21,dar tie ti-a stat ceasu' si ai ramas cu Base al tau undeva prin secolul 20,mai precis in anii 1950...

Ciudat mai mascariciule de cartier nu vad aici decat feciorul lui tatal tau care a avut nenorocul(desi este un om onorabil) sa aiba ca fiu un golan care se crede in secolul 21 pentru ca stie vorbe triviale si se comporta ca un gola.


PD-L-ISTI SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE.

vOM REFORMA ROMANIA PENTRU A O ADUCE IN SECOLUL 21!

Ciudatule ,esti mascarici de Modrogan si de Cotroceni ! Si eu vad in postarile tale doar feciorul unui om (poate onorabil,poate nu,dar nu ma intereseaza si nu despre parinti vorbim ), care a avut nenorocul sa aiba un fiu, care nu stie inca in ce secol suntem si care a ramas ancorat in "valorile" comuniste ale anilor 1950 si in secolul trecut ! In ce secol esti TU bai Ciudatule ?....Hai sa vedem daca stii ... .

nea marine...hai la multi ani...de ziua criminalului costica...vorbeai de secole...pai tot de secole intregi nimeni nu mai crede in inchizitii si revolutii...in reforme..DA...mai ales daca e produse de clovni pitici si marineri chiori si pletosi, secondati de mame cu nume de lenute sfinte si incestuoase....

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

De la: XYW, la data 2011-05-21 14:29:03nea marine...hai la multi ani...de ziua criminalului costica...vorbeai de secole...pai tot de secole intregi nimeni nu mai crede in inchizitii si revolutii...in reforme..DA...mai ales daca e produse de clovni pitici si marineri chiori si pletosi, secondati de mame cu nume de lenute sfinte si incestuoase....

Florinacheeeeee.!.... (si nu au astia un emoticon cu o strangere de mana sau o imbratisare barbateasca si deloc...intelegi ).Unde ai fost dom'le ca nu am mai vazut de ceva timp initialele asteaXYW pe la Politice ?...

De la: vaneamarin, la data 2011-05-21 14:34:08

De la: XYW, la data 2011-05-21 14:29:03nea marine...hai la multi ani...de ziua criminalului costica...vorbeai de secole...pai tot de secole intregi nimeni nu mai crede in inchizitii si revolutii...in reforme..DA...mai ales daca e produse de clovni pitici si marineri chiori si pletosi, secondati de mame cu nume de lenute sfinte si incestuoase....

Florinacheeeeee.!.... (si nu au astia un emoticon cu o strangere de mana sau o imbratisare barbateasca si deloc...intelegi ).Unde ai fost dom'le ca nu am mai vazut de ceva timp initialele asteaXYW pe la Politice ?...

fusei in concediu de maternitate....imi fata mintea niste idei...taman bune de facut niste rascoale...

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

Clubul de la Cluj someaza clasa politica: Treceti la reforma Scolii romanesti!
Un grup de universitari, oameni de afaceri, magistrati, jurnalisti au formulat in urma dezbaterii pe tema educatiei organizata de Clubul de la Cluj un apel sustinut de semnatari. Toti cer demararea de urgenta a procesului de modernizare a Educatiei, pentru ca orice intarziere inseamna un atac la viitorul tarii.

Acesta este primul gest ferm de presiune a societatii civile asupra clasei politice, pentru ca vorbele sa devina fapte.

Apel la responsabilitate - catre clasa politica si Guvernul Romaniei

Cu mai bine de un an in urma, in martie 2008, toate partidele politice parlamentare si-au asumat un Pact national pentru educatie, alaturi de organizatii ale societatii civile, fiind pe deplin constiente de necesitatea modernizarii si restructurarii sistemului si institutiilor de educatie din Romania, se arata in apel.

Pina acum, clasa politica doar a tacut. Este insa urgent sa se treaca la fapte.

De aceea, facem apel la responsabilitatea tuturor partidelor politice, in particular a majoritatii parlamentare actuale si a Guvernului care o reprezinta: Situati-va la inaltimea responsabilitatii asumate prin Pactul national pentru educatie si strategia, adoptate pina acum.
Asumati-va raspunderea privind aplicarea Pactului national pentru educatie si a strategiei, alocati resursa financiara necesara si supuneti dezbaterii publice propunerile legislative

Discursul pre�edintelui Traian B�sescu la conferin�a "Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie" [1]
Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a sus�inut, miercuri, 24 iunie, discursul de deschidere �n cadrul conferin�ei �Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie�, organizat� la Bucure�ti de Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena. V� prezent�m alocu�iunea sus�inut� de �eful statului:


�Doamnelor �i domnilor,Felicit Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena pentru organizarea acestei conferin�e. S-a ales o tem� care are o dimensiune strategic� - schimbarea social� �i politicile publice conexe. Remarc abordarea complex� �i nivelul �tiin�ific �nalt al particip�rii interna�ionale - motiv pentru care v� rog s�-mi permite�i s� mul�umesc tuturor celor prezen�i. �n mod deosebit, mul�umesc Funda�iei ERSTE pentru faptul c� a decis ca Rom�nia s� fie �ara gazd� pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Social� al Funda�iei ERSTE. Este o decizie care pe noi rom�nii, ne onoreaz�. V� m�rturisesc faptul c�, pe parcursul preg�tirii mele pentru acest� �nt�lnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinar� propus� participan�ilor. Problematica social� este adus� �n discu�ie pe baza unei platforme de comunicare ce reune�te activi�ti �n domeniul social, deciden�i �n politici publice, exper�i �i oameni de �tiin��, de cultur� �i art�. Este o abordare ce corespunde orient�rii existente la nivelul institu�iilor Uniunii Europene. A�a de exemplu, �n abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar dac� este o activitate care �ine de politicile culturale - este �i un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceast� valen�� i-a conferit-o �i Funda�ia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc s� subliniez importan�a de�inut� de corelarea mai str�ns� �ntre diversele politici publice pentru a se putea ob�ine rezultate notabile �n politicile sociale. Sus�in necesitatea de a multiplica abordarea Funda�iei ERSTE prin proiecte implementate �n Rom�nia �n domeniul politicilor sociale. �n acest scop citez c�teva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura �n calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate �i Inovare:�Cultura, creativitatea �i inovarea sunt vitale pentru competitivitate �i dezvoltarea economiilor �i societ��ilor noastre �i sunt cu at�t mai importante �n vremuri de schimb�ri rapide �i de provoc�ri serioase;�Cultura �i actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor �i normelor la nivelul individului �i al societ��ii �i au impact asupra comportamentului oamenilor �i al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficien�i �ntre grupurile sociale, etnice sau de alt� natur� �n scopul de a accelera societ��ile inclusive �i pot promova ideea de cet��enie european�;�Cultura poate fi un actor important �n abordarea provoc�rilor c�rora trebuie s� le fac� fa�� acum Uniunea European�, �n mod deosebit schimb�rile demografice, coeziunea social�, globalizarea �i dezvoltarea durabil�;�Investi�ia strategic� �n cultur�, ca �i �n industriile culturale �i creative, �n mod special, �n �ntreprinderi Mici �i Mijlocii, este vital� pentru a promova cultura ca atare, precum �i pentru a �nt�ri �n Uniunea European� o societate creativ�, dinamic�, pentru a crea locuri de munc� �i pentru a facilita �ndeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;�Trebuie continuat� explorarea leg�turilor str�nse existente - dar �nc� mult subestimate - dintre cultur�, creativitate, inovare, performan�� economic� �i social�.Iat� c�t de larg� este abordarea culturii, ca element de coeziune social� �i de g�sire a solu�iilor pentru crearea unei societ��i a viitorului.Chiar dac� au trecut 20 de ani de la c�derea comunismului, iar Rom�nia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceast� abordare �n mod corelat �i complementar a politicilor sociale, culturale �i artistice, �tiin�ifice �i de dezvoltare a �ntreprinderii, a mediului de afaceri �i a competitivit��ii, nu este specific� discursului tehnic sau politic �i nici implement�rii de politici publice �n Rom�nia.A� face o subliniere, �n mod deosebit, a faptului c� �n Rom�nia �nc� nu avem, nici �n discursul public, nici �n abordarea real� a politicilor guvernamental� o puternic� pregnan�� a valorilor europene, pe care afirm�m c� le sus�inem. Iar acest lucru va trebui s� �l con�tientiz�m �i s� �l corect�m pentru a deveni una dintre ��rile pilon ale Uniunii Europene. Rom�nia este, totu�i, a �aptea �ar�, ca m�rime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. �n ultimii 20 de ani, Rom�nia a realizat transform�ri profunde - �n primul r�nd, �n plan politic �i economico-social. Rom�nia a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specific� societ��ii comuniste la democra�ie �i de la economia planificat� centralizat la economia de pia��. Pe fundalul acestor transform�ri ireversibile, Rom�nia s-a repozi�ionat �i �n plan geo-strategic: �n anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar �n anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ast�zi, peste 70 la sut� din PIB este creat de c�tre sectorul privat. A ap�rut un nou actor social: �ntreprinz�torul. Acesta a contribuit fundamental la �nnoirea sistemului de valori, motiva�ii, atitudini �i comportamente existente �n societate. Dialogul social �i civic este acum un pilon �i o condi�ie pentru asigurarea echilibrului social �i a schimb�rii sociale. �n plan institu�ional, sectorul public �i-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, �n principal, de c�tre firma privat� �i de c�tre organiza�iile non-profit de expertiz� �i de sus�inere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Rom�niei trebuie s� continue. Chiar dac� ne confrunt�m cu cea mai mare criz� economic� de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial avem, �n continuare, obiective ambi�ioase: dorim s� ader�m la zona euro �n anul 2014, iar pe termen mai lung, s� recuper�m decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. �n plus, trebuie s� avem �n vedere faptul c� presiunea demografic� �ncepe s� �i spun� cuv�ntul �i �n Rom�nia. �n contextul �n care se estimeaz� o tendin�� de reducere masiv� a num�rului popula�iei cel pu�in p�n� la jum�tatea actualului secol �i de �mb�tr�nire a popula�iei �n condi�iile cre�terii ratei de dependen��, trebuie g�site solu�iile adecvate la cre�terea ratei mortalit��ii �i la sc�derea ratei fertilit��ii, la educa�ia pe tot parcursul vie�ii �i la ocuparea v�rstei a treia, la dezvoltarea insuficient� a serviciilor pentru sprijinirea mamei �i la emigrare; �n acest context, aten�ie special� trebuie acordat� sustenabilit��ii sistemului de pensii.Dar, dac� politicile publice nu se �mbun�t��esc substan�ial �i, totodat�, nu se ob�ine un progres remarcabil �n domeniul eficien�ei, atunci consider c� dezvoltarea �n urm�torii 15-20 de ani �n Rom�nia va fi afectat� de un grav dezechilibru �n domeniul politicilor sociale.C�nd fac aceast� afirma�ie am �n vedere faptul c�, �n prezent, Rom�nia este �ara din Uniunea European� care are cea mai mare pondere a popula�iei ocupate �n agricultur� - respectiv, o pondere de cca. 30 la sut�. Este, deci, cu foarte mult �n urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale �n urm�torii 15 - 20 de ani reprezint� un obiectiv major de restructurare a economiei. �n acest scop este nevoie de o �mbun�t��ire substan�ial� a con�inutului muncii �i a condi�iilor de munc� nu numai �n agricultur�, ci �n ansamblul zonei rurale precum �i de o �mbun�t��ire a condi�iilor de trai la sat. Popula�ia rural� a Rom�niei reprezint� 45 la sut� din popula�ia ��rii. Ast�zi, aceast� popula�ie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaz�, �n principiu, popula�ia urban�. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultan��, de comunica�ii sau de educa�ie.�n lipsa unor reforme coerente, cuprinz�toare, popula�ia rural� a Rom�niei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia �n mod real de politici de incluziune social� deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate �n scopul implement�rii acestor politici. Dac� ast�zi nu �ncepem reforme hot�r�te, vom condamna popula�ia rural� pe termen lung la un trai �n relativ acelea�i condi�ii cu cele de azi.�i aici a� dori s� fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii c�, de�i Rom�nia a intrat �n NATO �i �n Uniunea European�, avem �nc� de f�cut o profund� reform� a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfac�ia c� de prea pu�ine ori se �n�elege c� intrarea �n Uniunea European� nu este certificatul c� e�ti un stat perfect ci este doar certificatul c� ai atins ni�te standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discu�ii cu clasa politic� rom�neasc�, cu mass-media rom�neasc� pentru a sprijini aceast� nevoie enorm� de modernizare a statului rom�n, fie c� vorbim de reforma �n s�n�tate, de reforma �n educa�ie, de reforma �n cultur�, de reforma �n administra�ie.Toat� lumea �n Rom�nia pare a fi fericit� de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice rom�ne�ti. �i eroarea este cu at�t mai profund� cu c�t ast�zi, Rom�nia beneficiaz� de o alian�� la guvernare care �i d� peste 70 la sut� sus�inere �n Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care s� vizeze sau care au implica�ii directe �i asupra evolu�iilor sociale, evolu�iilor societ��ii rom�ne�ti, a evolu�iilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor rom�ni ast�zi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaz� ci timpul pierdut. Fiecare lun� are o proiec�ie, fiecare lun� de �nt�rziere are o proiec�ie �n ani, peste 15 - 20 de ani fiecare lun� va valora c�t un an �n �nt�rzierea reformelor sau poate mai mult. Aceast� eroare trebuie corectat� �i folosesc aceast� tribun� pentru un apel extrem de puternic c�tre to�i deciden�ii din Rom�nia. Nu abandona�i, chiar �n an electoral �i �n situa�ie de criz�, reformele structurale. Criza este cea care trebuie s� ne fac� s� acceler�m reformele structurale ca o solu�ie de ie�ire din criz� cu un stat consolidat. C�nd cre�terea economic� este de peste 8 procente, ineficien�a statului se vede mai pu�in. C�nd suntem �n criz� economic�, ineficien�a statului, ineficien�a sistemelor de educa�ie, de s�n�tate, afecteaz� extrem de puternic popula�ia. Ori acum este momentul reformelor.�n aceste condi�ii trebuie s� d�m mai mult� aten�ie acelor cercet�ri sociologice care vorbesc despre orientarea spre autoconsum �n mediul rural sau despre r�sp�ndirea mentalit��ilor care genereaz� comportamente de automul�umire �i de lipsa de interes pentru cre�terea calit��ii vie�ii. Iat� de ce consider c� oamenii de �tiin��, exper�ii, oamenii de cultur� �i actorii ca �i orice formator de opinie pot avea un rol determinant �n promovarea unui nou sistem de valori �i de con�tientizare public� care s� desc�tu�eze resursele de creativitate din satul rom�nesc. Astfel se poate preveni riscul unui dezechilibru major �n domeniul politicilor sociale. Cu alte cuvinte, �n pofida transform�rilor din ultimii 20 de ani, Rom�nia se confrunt� cu riscul de a fi ineficient� �n politicile sociale, de a �nregistra un nivel crescut al excluziunii sociale �i de a fi lipsit� de coeziune social�.Sursele acestor riscuri se afl� �n sistemul de valori �i �n incertitudinea privind nivelul resurselor pe care pe care le vom putea aloca pentru solu�ionarea problemelor sociale. �n consecin��, observ�m dou� categorii de fenomene care dau motive de �ngrijorare. Pe de o parte, avem sector privat bine dezvoltat, dar spiritul filantropic nu se manifest� �ntr-o m�sur� semnificativ�. De asemenea, conceptul de �responsabilitate social� corporatist� - care este larg utilizat �n politicile din Uniunea European� - nu �i g�se�te reflectare suficient� �n politicile �i comportamentele din Rom�nia. Iat�, ERSTE ne face o prob� de implicare social�. Totodat�, creativitatea nu pare a fi recompensat� la nivelul a�tept�rilor, iar locul s�u �n sistemul de valori pare a fi mai pu�in important. �n acela�i timp, are loc o anumit� autonomizare a vie�ii cercurilor de elit� fa�� de restul membrilor comunit��ilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fa�� de ansamblul vie�ii sociale. Pe de alt� parte, se remarc� o lips� de coeren�� �i responsabilitate �n alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Risc�m s� devenim un popor de asista�i social. �n 2008, num�rul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o popula�ie total� de 21 de milioane de locuitori. �nseamn� c� nu avem priorit��i �n alocarea banilor publici. Originea risipei se afl� �ntr-un comportament politic de natur� populist� �i �n lipsa de transparen�� a modului de stabilire a priorit��ilor bugetare.Incluziunea social� trebuie s� vizeze persoanele cu dizabilit��i, �omeri, copiii sau persoanele de alt� etnie - �n primul r�nd etnia rrom�. Nu putem �ns� accepta ca incluziunea social� s� cuprind� majoritatea popula�iei. �n aceea�i ordine de idei, men�ionez �i lipsa de mecanisme de �intire a vulnerabililor, �n vederea acord�rii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subven�ii sau alte forme de sprijin.Ac�iunea conjugat� a dou� categorii de factori explic� situa�ia creat� �n domeniul politicilor sociale. Dup� cum am sus�inut �i �n alte ocazii, Rom�nia are nevoie de mai mult� eficien�� �i de mai mult� democra�ie. Aici consider c� trebuie s� ac�ion�m de urgen��, cu consecven�� �i pe termen lung. �n ceea ce prive�te eficien�a: Cre�terea eficien�ei �nseamn� resurse mai mari, mai bine focusate �i pentru scopuri sociale. Rom�nia �nregistreaz� mari decalaje fa�� de media Uniunii Europene atunci c�nd se compar� indicatori care caracterizeaz� nivelul de dezvoltare sau eficien�a aloc�rii �i utiliz�rii factorilor de produc�ie. Acest salt �n eficien�� pe care trebuie s�-l realizeze Rom�nia, �n urm�torii 15 - 20 de ani, �nseamn�, �ns�, �n primul r�nd o urgent� �mbun�t��ire a sistemului de formulare a politicilor publice. Rom�nia r�m�ne, din nefericire, un exemplu de �ar� cu costuri ale tranzi�iei pl�tite �n mod inutil - datorit� faptului c�, de prea multe ori, a aplicat politici de reform� �n regim �oprit-�i-pornit� (�stop-and-go�); acest regim al reformelor a reflectat c�utarea de rente �n institu�iile publice. �n anii �90 ai secolului trecut am avut probleme cu controlul infla�iei. S�r�cia devenise o problem�. Am cunoscut evolu�ii structurale aberante �n raport cu experien�a mondial� � astfel, �n anul 2000, ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� atinsese cca. 43 la sut� fa�� de 1989, c�nd ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� era de numai 30 la sut�, pondere la care am ajuns abia acum din nou, �n anul 2009. �i �n prezent, exist� �nc� prea mult� ineficien�� �n conducerea treburilor publice �i �n func�ionarea institu�iilor statului. Aderarea la Uniunea European� nu a adus �nc� nici ea o �mbun�t��ire major� �n capacitatea noastr� de decizie cu privire la politicile publice. �n ultimii ani se manifest� alte probleme care nu sunt �ns� mai pu�in �ngrijor�toare. Rom�nia are prea mult� birocra�ie �i bariere �n calea �ntreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre num�rul de angaja�i din sectorul bugetar fa�� de cei din sectorul privat este de 1,3:1, �n favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu �n sectorul bugetar este mai mare dec�t cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede dec�t productivitatea muncii. �ntre diversele categorii de angaja�i din sistemul public exist� mari discrepan�e �n domeniul salariilor �i al pensiilor. Una dintre marile nemul�umiri ale cet��enilor se �ndreapt� spre justi�ie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt �i inechitabil. Rom�nia este �nc� supravegheat� de Comisia European� pe domeniul justi�ie. �n general, Rom�nia este o �ar� cu o slab� capacitatea administrativ�. �n acest context, exist� riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro aloca�i Rom�niei din bugetul Uniunii Europene �n perioada 2007 - 2013. �n ceea ce prive�te democra�ia:Simpla enun�are a avantajelor democra�iei nu reprezint� �n ochii cet��eanului rom�n o compensa�ie suficient� pentru costurile tranzi�iei pe care acesta le-a pl�tit. Prezen�a redus� la vot �n cazul Rom�niei denot� respingerea de c�tre cet��ean a ofertei de pe pia�a politic�. Nu sunt de acord cu cei care sus�in c� �n fa�a costurilor tranzi�iei cet��eanul are nostalgia comunismului. �n r�ndul cet��enilor nu exist� nostalgia comunismului. Milioane de rom�ni au plecat la munc� �n str�in�tate, �n ��ri �n care at�t democra�ia c�t �i economia de pia�� sunt mult mai consolidate dec�t �n �ara lor. Rom�nii, deci, nu au fugit nici de democra�ie, nici de economia de pia��. Eu cred c� cet��eanul este pur �i simplu nemul�umit de presta�ia �n plan social-politic a celor care, �n ace�ti 20 de ani, �i-au asumat conducerea treburilor publice �i cred c� cet��eanul are dreptate. Cet��eanul este dezam�git de acei oameni politici pe care el i-a socotit de bun� credin��, de acei oameni politici pe care i-a crezut c�ndva, iar faptele lor i-au dovedit c� s-a �n�elat. Tranzi�ia noastr� a adus mult� inegalitate �i injusti�ie nejustificate �i care, prin consecin�ele lor, au lovit �n demnitatea uman�. Consider c� aceasta este marea problem� a partidelor politice din Rom�nia. Exist� riscul major ca partidele politice s� se confrunte cu o criz� de reprezentativitate. Preocuparea partidelor pentru reprezentarea cet��eanului este o condi�ie pentru consolidarea democra�iei �n Rom�nia, �n prezent �i �n perspectiv�. Aici, probabil, este nevoie de o reform� mult mai profund�. Am �nceput o reform� politic� prin introducerea unei forme de sistem de vot uninominal. Se pare c� nu este suficient. Sus�in c� este nevoie de o schimbare profund� a sistemului institu�ional din Rom�nia care trebuie s� mearg� p�n� la modificarea Constitu�iei.Stima�i participan�i,Am prezentat c�teva probleme c�rora cred c� ar fi bine s� li se acorde aten�ie �n Rom�nia. Lipsa de ac�iune poate prejudicia viitorul pe termen lung al Rom�niei.Ca �ef al statului sunt preocupat de problematica politicilor sociale. Acum c�teva luni am �nfiin�at o comisie preziden�ial� pentru analiza riscurilor sociale �i demografice din Rom�nia. Scopul acestei comisii este de a analiza situa�ia actual� �n ceea ce prive�te riscurile sociale �i demografice majore la care este expusã popula�ia Rom�niei �n ansamblu, dar �i anumite segmente sociale vulnerabile, precum �i de a identifica solu�iile alternative pentru reducerea inechitã�ilor �i a riscurilor sociale �n contextul apartenen�ei Rom�niei la Uniunea European� �i al crizei economice mondiale. �n ceea ce prive�te �nt�lnirea noastr� de ast�zi, sper ca rezultatele activit��ii dumneavoastr� s� se reg�seasc� �ntr-un set de politici publice �mbun�t��ite ale Rom�niei �n anul 2010 - care, pe plan european, va fi Anul European pentru Combaterea S�r�ciei �i a Excluziunii Sociale. Urez succes lucr�rilor conferin�ei! V� mul�umesc!�

Discursul pre�edintelui Traian B�sescu la conferin�a "Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie" [1]
Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a sus�inut, miercuri, 24 iunie, discursul de deschidere �n cadrul conferin�ei �Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie�, organizat� la Bucure�ti de Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena. V� prezent�m alocu�iunea sus�inut� de �eful statului:


�Doamnelor �i domnilor,Felicit Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena pentru organizarea acestei conferin�e. S-a ales o tem� care are o dimensiune strategic� - schimbarea social� �i politicile publice conexe. Remarc abordarea complex� �i nivelul �tiin�ific �nalt al particip�rii interna�ionale - motiv pentru care v� rog s�-mi permite�i s� mul�umesc tuturor celor prezen�i. �n mod deosebit, mul�umesc Funda�iei ERSTE pentru faptul c� a decis ca Rom�nia s� fie �ara gazd� pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Social� al Funda�iei ERSTE. Este o decizie care pe noi rom�nii, ne onoreaz�. V� m�rturisesc faptul c�, pe parcursul preg�tirii mele pentru acest� �nt�lnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinar� propus� participan�ilor. Problematica social� este adus� �n discu�ie pe baza unei platforme de comunicare ce reune�te activi�ti �n domeniul social, deciden�i �n politici publice, exper�i �i oameni de �tiin��, de cultur� �i art�. Este o abordare ce corespunde orient�rii existente la nivelul institu�iilor Uniunii Europene. A�a de exemplu, �n abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar dac� este o activitate care �ine de politicile culturale - este �i un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceast� valen�� i-a conferit-o �i Funda�ia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc s� subliniez importan�a de�inut� de corelarea mai str�ns� �ntre diversele politici publice pentru a se putea ob�ine rezultate notabile �n politicile sociale. Sus�in necesitatea de a multiplica abordarea Funda�iei ERSTE prin proiecte implementate �n Rom�nia �n domeniul politicilor sociale. �n acest scop citez c�teva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura �n calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate �i Inovare:�Cultura, creativitatea �i inovarea sunt vitale pentru competitivitate �i dezvoltarea economiilor �i societ��ilor noastre �i sunt cu at�t mai importante �n vremuri de schimb�ri rapide �i de provoc�ri serioase;�Cultura �i actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor �i normelor la nivelul individului �i al societ��ii �i au impact asupra comportamentului oamenilor �i al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficien�i �ntre grupurile sociale, etnice sau de alt� natur� �n scopul de a accelera societ��ile inclusive �i pot promova ideea de cet��enie european�;�Cultura poate fi un actor important �n abordarea provoc�rilor c�rora trebuie s� le fac� fa�� acum Uniunea European�, �n mod deosebit schimb�rile demografice, coeziunea social�, globalizarea �i dezvoltarea durabil�;�Investi�ia strategic� �n cultur�, ca �i �n industriile culturale �i creative, �n mod special, �n �ntreprinderi Mici �i Mijlocii, este vital� pentru a promova cultura ca atare, precum �i pentru a �nt�ri �n Uniunea European� o societate creativ�, dinamic�, pentru a crea locuri de munc� �i pentru a facilita �ndeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;�Trebuie continuat� explorarea leg�turilor str�nse existente - dar �nc� mult subestimate - dintre cultur�, creativitate, inovare, performan�� economic� �i social�.Iat� c�t de larg� este abordarea culturii, ca element de coeziune social� �i de g�sire a solu�iilor pentru crearea unei societ��i a viitorului.Chiar dac� au trecut 20 de ani de la c�derea comunismului, iar Rom�nia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceast� abordare �n mod corelat �i complementar a politicilor sociale, culturale �i artistice, �tiin�ifice �i de dezvoltare a �ntreprinderii, a mediului de afaceri �i a competitivit��ii, nu este specific� discursului tehnic sau politic �i nici implement�rii de politici publice �n Rom�nia.A� face o subliniere, �n mod deosebit, a faptului c� �n Rom�nia �nc� nu avem, nici �n discursul public, nici �n abordarea real� a politicilor guvernamental� o puternic� pregnan�� a valorilor europene, pe care afirm�m c� le sus�inem. Iar acest lucru va trebui s� �l con�tientiz�m �i s� �l corect�m pentru a deveni una dintre ��rile pilon ale Uniunii Europene. Rom�nia este, totu�i, a �aptea �ar�, ca m�rime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. �n ultimii 20 de ani, Rom�nia a realizat transform�ri profunde - �n primul r�nd, �n plan politic �i economico-social. Rom�nia a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specific� societ��ii comuniste la democra�ie �i de la economia planificat� centralizat la economia de pia��. Pe fundalul acestor transform�ri ireversibile, Rom�nia s-a repozi�ionat �i �n plan geo-strategic: �n anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar �n anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ast�zi, peste 70 la sut� din PIB este creat de c�tre sectorul privat. A ap�rut un nou actor social: �ntreprinz�torul. Acesta a contribuit fundamental la �nnoirea sistemului de valori, motiva�ii, atitudini �i comportamente existente �n societate. Dialogul social �i civic este acum un pilon �i o condi�ie pentru asigurarea echilibrului social �i a schimb�rii sociale. �n plan institu�ional, sectorul public �i-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, �n principal, de c�tre firma privat� �i de c�tre organiza�iile non-profit de expertiz� �i de sus�inere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Rom�niei trebuie s� continue. Chiar dac� ne confrunt�m cu cea mai mare criz� economic� de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial avem, �n continuare, obiective ambi�ioase: dorim s� ader�m la zona euro �n anul 2014, iar pe termen mai lung, s� recuper�m decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. �n plus, trebuie s� avem �n vedere faptul c� presiunea demografic� �ncepe s� �i spun� cuv�ntul �i �n Rom�nia. �n contextul �n care se estimeaz� o tendin�� de reducere masiv� a num�rului popula�iei cel pu�in p�n� la jum�tatea actualului secol �i de �mb�tr�nire a popula�iei �n condi�iile cre�terii ratei de dependen��, trebuie g�site solu�iile adecvate la cre�terea ratei mortalit��ii �i la sc�derea ratei fertilit��ii, la educa�ia pe tot parcursul vie�ii �i la ocuparea v�rstei a treia, la dezvoltarea insuficient� a serviciilor pentru sprijinirea mamei �i la emigrare; �n acest context, aten�ie special� trebuie acordat� sustenabilit��ii sistemului de pensii.Dar, dac� politicile publice nu se �mbun�t��esc substan�ial �i, totodat�, nu se ob�ine un progres remarcabil �n domeniul eficien�ei, atunci consider c� dezvoltarea �n urm�torii 15-20 de ani �n Rom�nia va fi afectat� de un grav dezechilibru �n domeniul politicilor sociale.C�nd fac aceast� afirma�ie am �n vedere faptul c�, �n prezent, Rom�nia este �ara din Uniunea European� care are cea mai mare pondere a popula�iei ocupate �n agricultur� - respectiv, o pondere de cca. 30 la sut�. Este, deci, cu foarte mult �n urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale �n urm�torii 15 - 20 de ani reprezint� un obiectiv major de restructurare a economiei. �n acest scop este nevoie de o �mbun�t��ire substan�ial� a con�inutului muncii �i a condi�iilor de munc� nu numai �n agricultur�, ci �n ansamblul zonei rurale precum �i de o �mbun�t��ire a condi�iilor de trai la sat. Popula�ia rural� a Rom�niei reprezint� 45 la sut� din popula�ia ��rii. Ast�zi, aceast� popula�ie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaz�, �n principiu, popula�ia urban�. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultan��, de comunica�ii sau de educa�ie.�n lipsa unor reforme coerente, cuprinz�toare, popula�ia rural� a Rom�niei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia �n mod real de politici de incluziune social� deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate �n scopul implement�rii acestor politici. Dac� ast�zi nu �ncepem reforme hot�r�te, vom condamna popula�ia rural� pe termen lung la un trai �n relativ acelea�i condi�ii cu cele de azi.�i aici a� dori s� fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii c�, de�i Rom�nia a intrat �n NATO �i �n Uniunea European�, avem �nc� de f�cut o profund� reform� a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfac�ia c� de prea pu�ine ori se �n�elege c� intrarea �n Uniunea European� nu este certificatul c� e�ti un stat perfect ci este doar certificatul c� ai atins ni�te standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discu�ii cu clasa politic� rom�neasc�, cu mass-media rom�neasc� pentru a sprijini aceast� nevoie enorm� de modernizare a statului rom�n, fie c� vorbim de reforma �n s�n�tate, de reforma �n educa�ie, de reforma �n cultur�, de reforma �n administra�ie.Toat� lumea �n Rom�nia pare a fi fericit� de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice rom�ne�ti. �i eroarea este cu at�t mai profund� cu c�t ast�zi, Rom�nia beneficiaz� de o alian�� la guvernare care �i d� peste 70 la sut� sus�inere �n Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care s� vizeze sau care au implica�ii directe �i asupra evolu�iilor sociale, evolu�iilor societ��ii rom�ne�ti, a evolu�iilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor rom�ni ast�zi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaz� ci timpul pierdut. Fiecare lun� are o proiec�ie, fiecare lun� de �nt�rziere are o proiec�ie �n ani, peste 15 - 20 de ani fiecare lun� va valora c�t un an �n �nt�rzierea reformelor sau poate mai mult. Aceast� eroare trebuie corectat� �i folosesc aceast� tribun� pentru un apel extrem de puternic c�tre to�i deciden�ii din Rom�nia. Nu abandona�i, chiar �n an electoral �i �n situa�ie de criz�, reformele structurale. Criza este cea care trebuie s� ne fac� s� acceler�m reformele structurale ca o solu�ie de ie�ire din criz� cu un stat consolidat. C�nd cre�terea economic� este de peste 8 procente, ineficien�a statului se vede mai pu�in. C�nd suntem �n criz� economic�, ineficien�a statului, ineficien�a sistemelor de educa�ie, de s�n�tate, afecteaz� extrem de puternic popula�ia. Ori acum este momentul reformelor.�n aceste condi�ii trebuie s� d�m mai mult� aten�ie acelor cercet�ri sociologice care vorbesc despre orientarea spre autoconsum �n mediul rural sau despre r�sp�ndirea mentalit��ilor care genereaz� comportamente de automul�umire �i de lipsa de interes pentru cre�terea calit��ii vie�ii. Iat� de ce consider c� oamenii de �tiin��, exper�ii, oamenii de cultur� �i actorii ca �i orice formator de opinie pot avea un rol determinant �n promovarea unui nou sistem de valori �i de con�tientizare public� care s� desc�tu�eze resursele de creativitate din satul rom�nesc. Astfel se poate preveni riscul unui dezechilibru major �n domeniul politicilor sociale. Cu alte cuvinte, �n pofida transform�rilor din ultimii 20 de ani, Rom�nia se confrunt� cu riscul de a fi ineficient� �n politicile sociale, de a �nregistra un nivel crescut al excluziunii sociale �i de a fi lipsit� de coeziune social�.Sursele acestor riscuri se afl� �n sistemul de valori �i �n incertitudinea privind nivelul resurselor pe care pe care le vom putea aloca pentru solu�ionarea problemelor sociale. �n consecin��, observ�m dou� categorii de fenomene care dau motive de �ngrijorare. Pe de o parte, avem sector privat bine dezvoltat, dar spiritul filantropic nu se manifest� �ntr-o m�sur� semnificativ�. De asemenea, conceptul de �responsabilitate social� corporatist� - care este larg utilizat �n politicile din Uniunea European� - nu �i g�se�te reflectare suficient� �n politicile �i comportamentele din Rom�nia. Iat�, ERSTE ne face o prob� de implicare social�. Totodat�, creativitatea nu pare a fi recompensat� la nivelul a�tept�rilor, iar locul s�u �n sistemul de valori pare a fi mai pu�in important. �n acela�i timp, are loc o anumit� autonomizare a vie�ii cercurilor de elit� fa�� de restul membrilor comunit��ilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fa�� de ansamblul vie�ii sociale. Pe de alt� parte, se remarc� o lips� de coeren�� �i responsabilitate �n alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Risc�m s� devenim un popor de asista�i social. �n 2008, num�rul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o popula�ie total� de 21 de milioane de locuitori. �nseamn� c� nu avem priorit��i �n alocarea banilor publici. Originea risipei se afl� �ntr-un comportament politic de natur� populist� �i �n lipsa de transparen�� a modului de stabilire a priorit��ilor bugetare.Incluziunea social� trebuie s� vizeze persoanele cu dizabilit��i, �omeri, copiii sau persoanele de alt� etnie - �n primul r�nd etnia rrom�. Nu putem �ns� accepta ca incluziunea social� s� cuprind� majoritatea popula�iei. �n aceea�i ordine de idei, men�ionez �i lipsa de mecanisme de �intire a vulnerabililor, �n vederea acord�rii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subven�ii sau alte forme de sprijin.Ac�iunea conjugat� a dou� categorii de factori explic� situa�ia creat� �n domeniul politicilor sociale. Dup� cum am sus�inut �i �n alte ocazii, Rom�nia are nevoie de mai mult� eficien�� �i de mai mult� democra�ie. Aici consider c� trebuie s� ac�ion�m de urgen��, cu consecven�� �i pe termen lung. �n ceea ce prive�te eficien�a: Cre�terea eficien�ei �nseamn� resurse mai mari, mai bine focusate �i pentru scopuri sociale. Rom�nia �nregistreaz� mari decalaje fa�� de media Uniunii Europene atunci c�nd se compar� indicatori care caracterizeaz� nivelul de dezvoltare sau eficien�a aloc�rii �i utiliz�rii factorilor de produc�ie. Acest salt �n eficien�� pe care trebuie s�-l realizeze Rom�nia, �n urm�torii 15 - 20 de ani, �nseamn�, �ns�, �n primul r�nd o urgent� �mbun�t��ire a sistemului de formulare a politicilor publice. Rom�nia r�m�ne, din nefericire, un exemplu de �ar� cu costuri ale tranzi�iei pl�tite �n mod inutil - datorit� faptului c�, de prea multe ori, a aplicat politici de reform� �n regim �oprit-�i-pornit� (�stop-and-go�); acest regim al reformelor a reflectat c�utarea de rente �n institu�iile publice. �n anii �90 ai secolului trecut am avut probleme cu controlul infla�iei. S�r�cia devenise o problem�. Am cunoscut evolu�ii structurale aberante �n raport cu experien�a mondial� � astfel, �n anul 2000, ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� atinsese cca. 43 la sut� fa�� de 1989, c�nd ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� era de numai 30 la sut�, pondere la care am ajuns abia acum din nou, �n anul 2009. �i �n prezent, exist� �nc� prea mult� ineficien�� �n conducerea treburilor publice �i �n func�ionarea institu�iilor statului. Aderarea la Uniunea European� nu a adus �nc� nici ea o �mbun�t��ire major� �n capacitatea noastr� de decizie cu privire la politicile publice. �n ultimii ani se manifest� alte probleme care nu sunt �ns� mai pu�in �ngrijor�toare. Rom�nia are prea mult� birocra�ie �i bariere �n calea �ntreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre num�rul de angaja�i din sectorul bugetar fa�� de cei din sectorul privat este de 1,3:1, �n favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu �n sectorul bugetar este mai mare dec�t cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede dec�t productivitatea muncii. �ntre diversele categorii de angaja�i din sistemul public exist� mari discrepan�e �n domeniul salariilor �i al pensiilor. Una dintre marile nemul�umiri ale cet��enilor se �ndreapt� spre justi�ie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt �i inechitabil. Rom�nia este �nc� supravegheat� de Comisia European� pe domeniul justi�ie. �n general, Rom�nia este o �ar� cu o slab� capacitatea administrativ�. �n acest context, exist� riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro aloca�i Rom�niei din bugetul Uniunii Europene �n perioada 2007 - 2013. �n ceea ce prive�te democra�ia:Simpla enun�are a avantajelor democra�iei nu reprezint� �n ochii cet��eanului rom�n o compensa�ie suficient� pentru costurile tranzi�iei pe care acesta le-a pl�tit. Prezen�a redus� la vot �n cazul Rom�niei denot� respingerea de c�tre cet��ean a ofertei de pe pia�a politic�. Nu sunt de acord cu cei care sus�in c� �n fa�a costurilor tranzi�iei cet��eanul are nostalgia comunismului. �n r�ndul cet��enilor nu exist� nostalgia comunismului. Milioane de rom�ni au plecat la munc� �n str�in�tate, �n ��ri �n care at�t democra�ia c�t �i economia de pia�� sunt mult mai consolidate dec�t �n �ara lor. Rom�nii, deci, nu au fugit nici de democra�ie, nici de economia de pia��. Eu cred c� cet��eanul este pur �i simplu nemul�umit de presta�ia �n plan social-politic a celor care, �n ace�ti 20 de ani, �i-au asumat conducerea treburilor publice �i cred c� cet��eanul are dreptate. Cet��eanul este dezam�git de acei oameni politici pe care el i-a socotit de bun� credin��, de acei oameni politici pe care i-a crezut c�ndva, iar faptele lor i-au dovedit c� s-a �n�elat. Tranzi�ia noastr� a adus mult� inegalitate �i injusti�ie nejustificate �i care, prin consecin�ele lor, au lovit �n demnitatea uman�. Consider c� aceasta este marea problem� a partidelor politice din Rom�nia. Exist� riscul major ca partidele politice s� se confrunte cu o criz� de reprezentativitate. Preocuparea partidelor pentru reprezentarea cet��eanului este o condi�ie pentru consolidarea democra�iei �n Rom�nia, �n prezent �i �n perspectiv�. Aici, probabil, este nevoie de o reform� mult mai profund�. Am �nceput o reform� politic� prin introducerea unei forme de sistem de vot uninominal. Se pare c� nu este suficient. Sus�in c� este nevoie de o schimbare profund� a sistemului institu�ional din Rom�nia care trebuie s� mearg� p�n� la modificarea Constitu�iei.Stima�i participan�i,Am prezentat c�teva probleme c�rora cred c� ar fi bine s� li se acorde aten�ie �n Rom�nia. Lipsa de ac�iune poate prejudicia viitorul pe termen lung al Rom�niei.Ca �ef al statului sunt preocupat de problematica politicilor sociale. Acum c�teva luni am �nfiin�at o comisie preziden�ial� pentru analiza riscurilor sociale �i demografice din Rom�nia. Scopul acestei comisii este de a analiza situa�ia actual� �n ceea ce prive�te riscurile sociale �i demografice majore la care este expusã popula�ia Rom�niei �n ansamblu, dar �i anumite segmente sociale vulnerabile, precum �i de a identifica solu�iile alternative pentru reducerea inechitã�ilor �i a riscurilor sociale �n contextul apartenen�ei Rom�niei la Uniunea European� �i al crizei economice mondiale. �n ceea ce prive�te �nt�lnirea noastr� de ast�zi, sper ca rezultatele activit��ii dumneavoastr� s� se reg�seasc� �ntr-un set de politici publice �mbun�t��ite ale Rom�niei �n anul 2010 - care, pe plan european, va fi Anul European pentru Combaterea S�r�ciei �i a Excluziunii Sociale. Urez succes lucr�rilor conferin�ei! V� mul�umesc!�

" Unii dintre cei mai mari oameni din Statele Unite, din domeniul
comertului si productiei, se tem de ceva. Ei stiu ca undeva exista o
putere at�t de organizata, at�t de subtila, at�t de atenta, at�t de
completa, de perseverenta �nc�t nu au curajul sa o vorbeasca de rau
sau sa o condamne, dec�t �n soapta. "

Voi continua in cele ce urmeaza studiul asupra national-
socialismului inceput cu articolul NAZISMUL ( partea 1 ) : religia
nazismului , asemanari contemporane alarmante prezentandu- va detalii
despre finantatorii si sustinatorii acestuia , personaje apartinand
grupului ELITELOR planetare , culmea , parte dintre ei fiind chiar �
evrei. Pentru o mai buna intelegere a evenimentelor, ele vor fi
prezentate cronologic. Consider articolul util deoarece demonstreaza
ca varianta cu care a fost indoctrinata opinia publica, precum ca
Germania s-a ridicat din dezastrul in care era dupa primul razboi
mondial doar construind autostrazi este falsa prin omisiunile
esentiale . De asemenea este util caci aduce la cunostiinta
cititorului elementele ascunse cu buna stiinta de catre documentare
la moda, precum Zeitgeist

In 1920 Averell Harriman si George Herbert Walker reusesc sa
controleze Hamburg-Amerika Line dupa negocieri cu Chief Executive
Wilhelm Cuno si M.M. Warburg, bancherul companiei. Cuno a contribuit
cu mari sume de bani catre nazisti in anii 1930.

In 1922 W.A. Harriman & Co. deschide sucursala ei europeana in
Berlin cu ajutorul M.M. Warburg & Co. din Hamburg . Cu aceasta ocazie
Harriman il cunoaste pe industriasul german Fritz Thyssen , caruia
curand ii pune la dispozitie banca Union Banking Corporation din New
York ( formata in 1924 prin unirea cu Bank Voor Handel en Scheepvaart
din Olanda a germanului ) ce-l avea pe Prescott Bush ( NOTA 1 ) (
bunicul actualului presedinte SUA ) ca director . Un an mai tarziu ,
Thyssen devine unul din cei mai mari bancheri ce l-au finantat pe
Hitler si partidul nazist .

Friedrich "Fritz" Thyssen ( 1873 � 1951 ) a fost un afacerist
german , nascut intr-o familie de industriasi .

In 1923 il intalneste pe generalul Erich Ludendorff ( cel ce l-a
lansat pe Hitler in politica ) . Desi n-a fost membru al partidului
nazist , a donat mari sume de bani catre acesta si a fost un
sustinator al dictatorului .

In noiembrie 1932 Thyssen si Hjalmar Schacht l-au sfatuit pe
presedintele Paul von Hindenburg sa-l numeasca cancelar pe Adolf
Hitler . In 1933 a convins asociatia industriasilor germani sa
finanteze campania partidului .

In 1937 protesteaza la Hitler condamnand prigonirea crestinilor si
a evreilor din Germania . In 1939 compania sa este nationalizata (
nazismul , denumit de fapt Nationalsozialistis che Deutsche
Arbeiterpartei , adica partidul national socialist al muncitorilor
din Germania , dorea devenirea tarii intr-o Volksgemeinschaft -
comunitate a poporului ) .

In 1940 pleaca in Franta cu intentia de a emigra in Argentina ,
insa autoritatile Guvernului de la Vichy il aresteaza si-l trimit in
Germania unde sta impreuna cu sotia in Sachsenhausen concentration
camp iar din 1945 in Dachau concentration camp , de unde este
eliberat de catre aliati .

In 20 noiembrie 1923 se ajunge la recordul de 130 000 000 000 de
marci germane pentru un dolar �

Incepand cu aprilie 1924 bancherul american Charles Dawes
aranjeaza o serie de imprumuturi totalizand 800 de milioane dolari
pentru consolidarea combinatelor germane din industria chimica si a
otelului . Cea mai mare parte sunt directionati catre gigantul I.G.
Farben , ce avea sa devina stalp central al efortului de razboi
german . Fara capitalul din Wall Street , nu ar fi existat nici I.G.
Farben , nici Adolf Hitler , nici al doilea razboi mondial �
Principalii actori din Wall Street in aceasta actiune au fost Dillon,
Reed & Co., Harris, Forbes & Co. si National City

Charles Gates Dawes ( 1865 � 1951 ) a fost bancher , politician si
vice presedinte SUA . Membru fratia Delta Upsilon si Phi Mu Alpha
Sinfonia . A fost numit Comptroller of the Currency, United States
Department of the Treasury intre 1898-1901 .

In 1921 devine primul director al Bureau of the Budget . In timpul
marii crize conduce Reconstruction Finance Corporation , dar dupa
scurt timp demisioneaza , devenind chairman of the board al City
National Bank and Trust Co. , din 1932 si pana la moartea sa in 1951

Clarence Dillon a fost un evreu polonez , nascut Clarence Lapowski
( 1882 � 1979 ). Tatal lui C. Douglas Dillon ( NOTA 2 )

In 1916 cumpara William A. Read & Company al carui nume il schimba
in 1920 in Dillon, Read & Co.. Mana sa dreapta in companie , James
Forrestal , devine Secretary of the Navy, iar mai apoi Secretary of
Defense dar moare in circumstante misterioase intr-un spital
federal .

In timpul primului razboi mondial , evreul Bernard Baruch ,
chairman al War Industries Board ( cunoscut ca tarul industriei
americane ) ii cere lui Clarence Dillon sa fie assistant chairman al
aceluiasi War Industries Board.

Director al American Foreign Securities Corporation , pe care a
creat-o in 1915 pentru finantarea guvernului francez in cumpararea de
munitie din SUA .

In 1935 cumpara Ch�teau Haut-Brion ( vinuri ) .

Membru Council on Foreign Relations .

Dillon, Read & Co. devine o proeminenta banca de investitii din
anii 1920 si pana in anii 1960 . Patronul ei a manageriat salvarea
Goodyear Tire & Rubber Company in anii 1920 , vanzarea Dodge Motors
(in 1928) catre Chrysler .

In 1997 Dillon, Read & Co. se uneste cu S. G. Warburg & Co. ,
formandu-se Warburg Dillon Read , redenumita apoi UBS Warburg , acum
parte a UBS AG .

In 1926 colosul German Steel Trust ( cu Fritz Thyssen principal
actionar ) este pus pe picioare de catre Clarence Dillon.

In august 1927 Standard Oil incepe afacerile cu I.G. Farben

In 1929 evreul James P. Warburg ( NOTA 3 ) se hotaraste sa
grabeasca campania pentru declansarea unei revolutii nationale . In
acest scop , impreuna cu prietenii bancheri americani , confirma ca
varianta Hitler si nazismul este ceea ce au nevoie , prin urmare in
30 ianuarie 1932 ii finanteaza cu 27 de milioane de dolari , iar in
timp cu alte 7 milioane .

La 1 ianuarie 1931 W.A. Harriman & Co. se uneste cu Brown
Brothers . Prescott Bush devine manager partner al noii entitati :
Brown Brothers Harriman , firma ce avea sa fie cea mai mare si
importanta in planul influentei politice din SUA .

In 1931 Montagu Collet Norman , guvernatorul Bancii Angliei (
1920 � 1944 ) si fost partener Brown Brothers ( al carui bunic fusese
boss-ul acesteia in timpul razboiului civil ) devine unul dintre cei
mai mari suporteri ( din aristrocratia Marii Britanii ) ai lui Hitler
si un important lobby-st al finantarii sale.

Cateva cuvinte despre acest Montagu Collet Norman, 1st Baron
Norman ( 1871 � 1950 ) :

In 1931 , pe cand era guvernatorul Bancii Angliei , s-a renuntat
in acea tara definitiv la varianta gold standard .

Prieten apropiat al presedintelui Bancii Centrale Germane Hjalmar
Schacht , fiind chiar nasul unuia dintre fii acestuia . Ambii au fost
membrii ai Bank for International Settlements . Intre multele lor
aranjamente , mentionez ticalosia prin care 6 milioane de lire in aur
ale Cehoslovaciei ce se aflau la Banca Angliei au fost transferate
catre German Reichsbank in 1939.

Dr. Hjalmar Horace Greeley Schacht ( 1877 � 1970 ) a fost
presedinte al Reichsbank in timpul Weimar Republic dar si intre 1933 -
1939 .

In 1905 il cunoaste pe celebrul J. P. Morgan ( NOTA 4 ). In 1926
paraseste minusculul German Democratic Party ( al carei cofondator
fusese ) si devine suporter al partidului nazist ( si el minuscul in
1920 , dar in care ELITELE hotarasera sa pompeze sume uriase ) . In
1932 se alatura celor ce i-au cerut presedintelui Hindenburg
nominalizarea lui Hitler in postul de cancelar . A ajutat de asemenea
la consolidarea IG Farben ( formata in 1925 ) . In august 1934 Hitler
il numeste ministru al economiei . A fost un suporter al programelor
de tip public works , celebre fiind autostrazile construite la acea
vreme . In mai 1934 devenise deja General Plenipotentiary al War
Economy . In ianuarie 1937 este raplatit cu Golden Swastika.La 23
iulie 1944 este arestat sub acuzatia ca ar fi participat la complotul
din 20 iulie pentru asasinarea lui Hitler , ajungand la un moment dat
si la Dachau , de unde este eliberat de catre aliati pentru a fi din
nou inchis , dar pentru foarte scurt timp �

In 22 aprilie 1931 Averell Harriman se intalneste la Berlin cu
Friedrich Flick si Wilhelm Cuno , sef executiv la Hamburg-Amerika
Line si asociat apropiat al lui Warburg .

Flick este o prospera familie germana implicata in politic si
industria carbunelui , otelului si DaimlerChrysler .

Friedrich Flick, fondatorul acestei dinastii, a creat un
conglomerat industrial in timpul republicii de la Weimar . A fost un
membru si un fondator al partidului nazist si de asemenea unul din
principalii producatori de armament . Este notoriu faptul ca in
fabricile sale erau folositi muncitori sclavi .

La procesul de la Nuremberg a fost condamnat la 7 ani din care a
facut 3 . Dupa eliberare a reinceput cladirea imperiului , devenind
in preajma mortii sale din 1972 unul dintre cei mai bogati oameni ai
planetei .

Multi politicieni germani au fost mituiti , astfel incat fiului
sau, Friedrich Karl Flick, i-au fost reduse masiv din taxele
datorate . In 1986 familia vinde masiv din holdingurile sale
industriale catre Deutsche Bank, pentru 2,5 miliarde dolari, dupa
care se retrage in SUA.

Wilhelm Cuno ( 1876 � 1933 ) , politician german , fost cancelar
intre 1922 � 1923 . Este unul dintre raspunzatorii hiperinflatiei din
1923 .

In 1917 se alatura Hapag unde in decembrie 1918 devine director
general .

Cateva cuvinte despre Hamburg Amerikanische Packetfahrt Actien
Gesellschaft ( cunoscuta ca HAPAG sau Hamburg America Line sau
Hamburg Line ) :

A fost fondata in 1847 in Hamburg devenind in timp cea mai mare
companie de transport maritim din lume.

In timpul in care director al sau a fost Prescott Bush, a
colaborat intens cu nazistii .

In 1932 este infiintata Uniunea Britanica Fascista de catre
politicianul britanic Sir Oswald Ernald Mosley, 6th Baronet ( 1896 �
1980 ). Acesta a fost un puternic simpatizant al lui Benito
Mussolini. Pe de alta parte, sotia sa era o admiratoare inflacarata a
lui Adolf Hitler. Ei s-au casatorit in 1936, la Berlin, iar la nunta
a participat si Adolf Hitler. Fiind considerat periculos, Oswald
Mosley a fost incarcerat de autoritatile britanice in timpul celui de-
al doilea razboi mondial .

Dar Sir Oswald Mosley a primit pe timpul razboiului sume mari de
bani de la Rothschild ( NOTA 5 )�

Mai mult , a fost insurat cu Cynthia Curzon fiica lui Mary
Victoria Leiter ( fiica bogatasului evreu american Levi Ziegler
Leiter )

Iar urmasul Mosley este actualmente boss la formula 1 , al carei
patron este Bernie Ecclestone tot un �evreu. Acest Mosley a fost
protagonistul unui recent scandal sexual caci s-a aflat ca practica
orgii sexuale in care protagonistii sunt imbracati in uniforme SS si
haine de detinuti din lagare �

La 7 martie 1933 Prescott Bush il desemneaza pe Max Warburg in
board of Hamburg-Amerika Line.

George Herbert "Bert" Walker ( 1875 � 1953 ) a fost un bancher si
afacerist american . Fiica sa Dorothy se marita cu Prescott Bush,
fiind astfel bunicul si strabunicul presedintilor George H. W. Bush
si George W. Bush.

In 1900 pune bazele firmei de investitii G. H. Walker & Co. Pe
vremea aceea era o forta a partidului democrat .

In 1920 devine presedinte al firmei de investitii W.A. Harriman &
Co. si il ajuta pe Averell Harriman sa preia controlul asupra Hamburg-
Amerika Line. A aranjat de asemenea devenirea American Ship and
Commerce Corp. in subsidiara a W.A. Harriman & Co. . Ultima, cu
importante relatii de afaceri atat cu Germania cat si cu Uniunea
Sovietica, se uneste la 1 ianuarie 1931 cu Brown Bros. & Co. ,
devenind Brown Brothers Harriman & Co.

Walker a mai fost director al Harriman Fifteen, American
International Corporation; Georgian Manganese Corporation; Barnsdall
Corporation; American Ship & Commerce Corporation; Union Banking
Corporation; G.H. Walker & Company; Missouri Pacific Railroad;
Laclede Gas and the New Orleans, Texas and Mexico Railroad.

Este tatal agentului CIA Louis Walker

La 27 martie 1933 Max Warburg ( NOTA 3 ) ii asigura pe Harriman si
asociatii sai de la Brown Brothers Harriman ca guvernul lui Hitler
este bun pentru Germania .

La 29 martie 1933 Erich, fiul lui Max Warburg, ii trimite o
telegrama varului sau Frederick M. Warburg ( director la Harriman
railroad system ) cerandu-i sa isi foloseasca toata influenta pentru
a stopa orice activitate anti-nazista din SUA , inclusiv orice
referire la noutati despre atrocitati in presa sau mitinguri .

In mai 1933 are loc un aranjament intre Hjalmar Schacht si John
Foster Dulles ( NOTA 6 ) prin care toate afacerile intre nazisti si
SUA sa fie coordonate prin Harriman International Co. ( condusa de
Oliver, varul lui Averell Harriman ) . La negocieri iau parte si Max
Warburg si Kurt von Schroeder

La 5 septembrie 1933 Hamburg Amerika Line se uneste cu North
German Lloyd Company, cu acordul nazistilor, devenind Hapag-Lloyd.

La inceputul lui 1934 guvernul polonez incepe o batalie impotriva
actionarilor celui mai mare complex industrial din Polonia : Upper
Silesian Coal and Steel Company ( germani si americani : Friedrich
Flick, Averell Harriman, George Herbert Walker, Prescott Bush ) . Era
vorba de sume si interese colosale si cum acesti giganti faceau
afaceri atat cu nazistii cat si cu sovieticii , nu dupa mult timp
polonezii vor plange amarnic �

In 1937 John D. Rockefeller il numeste presedinte si CEO al
Standard Oil of New Jersey pe William S. Farish .

William Stamps Farish II ( 1881 � 1942 ) a fost presedinte general
Standard Oil ( in 1937 ) si American Petroleum Institute ( in 1926 ).

Principalul manager al intelegerii dintre Standard Oil Co. of New
Jersey si concernul I.G. Farben . Conform acesteia , la 14 iunie 1940
se inaugureaza la Auschwitz o fabrica ce va produce cauciuc din
carbune . Vor fi folositi muncitori sclavi .

Baron Louis, membru al casei Rothschild ( NOTA 5 ) Austria se lasa
prins in 1938 de catre germani dupa Anschluss . Spun se lasa prins ,
caci este greu de presupus ca n-a stiut sa plece , in conditiile in
care TOATE ELITELE evreiesti au putut s-o faca chiar si din
Germania . A fost insa inca un bun prilej de a mai finanta enorm
nazismul , totul figurand ca o conditie spre a i se da drumul � Dupa
care in octombrie 1939 firma S M von Rothschild este vanduta de catre
nazisti bancii private Merck, Finck & Co. Atat de mult le-a placut
palatul familiei , incat acolo si-a mutat Gestapo sediul local .

In august 1938 , dupa ce si-a terminat ticalosita misiune, Max
Warburg ( NOTA 3 ), sotia sa Alice si fiica lor Gisela pleaca la
rudele lor din SUA � Incepea razboiul dorit cu atat de multa ardoare
de ELITE si era chiar prea trasa de par sa mai ramana .

La inceputul lui 1939 isi incepe lucrul in cel mai mare secret
posibil War and Peace Studies fondata de Rockefeller Foundation (
NOTA 7 ). Atat de secret , incat nici macar majoritatea membrilor
celebrului , puternicului si influentului Council on Foreign
Relations ( NOTA 8 ) nu stiau de el . Era impartit in patru :
economico-financiar , securitate-armament , teritorii si politic .
Grupul securitate-armament era condus de catre Allen W. Dulles,
fratele lui John Foster Dulles ( NOTA 6 ), un apropiat al familiei
Rockefeller, ce va deveni o figura de prima importanta in OSS,
predecesorul CIA .

In februarie 1940 lui Fritz Thyssen i se retrage cetatenia
germana si i se nationalizeaza enormul holding . In vara este
arestat . Trist deoarece a constatat ca a fost o simpla unealta in
mana ELITELOR , fiind folosit strict pentru finantarea nazistilor ,
scrie cartea � I Paid Hitler �

La 12 decembrie 1941 nazistii ordona tuturor bancilor americane
din Franta sa-si inchida portile , cu exceptia � Morgan et Cie and
Chase of New York.

In august 1942 Eduard Schulte transfera actiunile Silesian-
American catre Erzag, o firma financiara La Roche . Schulte devine
officer al noii corporatii si obtine permisiunea germanilor de a �
exporta zinc , o componenta esentiala a industriei de razboi .
Afacerea a mers si la un an dupa declansarea oficiala a razboiului
intre SUA si Germania .

Eduard Schulte ( 1891 � 1966 ) a fost un proeminent industrias
german , unul dintre primii ce i-a avertizat pe aliati sa spuna lumii
despre exterminarea sistematica a evreilor din zona europeana ocupata
de nazisti.

Bergwerksgesellscha ft Georg von Giesche's Erben a fost o companie
succesoare a proprietatilor industriale ale familiei aristrocratice
germane Giesche.

In 1922 , ca o consecinta a retrasarii hartii Europei, o mare
parte a proprietatilor Giesche's Erben localizate in Silesia au fost
atribuite Poloniei si redenumite Giesche Corporation , dar cu capital
100 % german ( Bergwerksgesellscha ft Georg von Giesche's Erben ) .

In 1926 Anaconda ( NOTA 9 )si William Averell Harriman
achizitioneaza 51 % din compania Giesche ( Silesian-American
Corporation, SACO � din Polonia � zinc ) . In acelasi an proeminentul
industrias german Eduard Schulte ( 1891 � 1966 ) devine general
director . In septembrie 1939 cand Germania invadeaza Polonia ,
compania intra sub controlul ei , factorul decizional ramanand insa
acelasi Eduard Schulte , cel ce avea relatii influente atat in
cercurile naziste inalte dar si cu Allen W. Dulles ( NOTA 14 ), pe
care-l intalnea cand calatorea in Elvetia. Dulles il stia de peste 15
ani pe Eduard Schulte prin firma sa de avocatura Sullivan and
Cromwell , ce reprezenta coproprietarul lui Giesche's : Anaconda
Copper.

Dar Germania a fost folosita doar pentru a declansa razboiul nu si
pentru a-l castiga . Astfel , din 1942 dispar toate sursele de
finantare din partea ELITELOR . La 20 octombrie 1942 se opresc
operatiunile Union Banking Corporation din New York conduse de
Prescott Bush, E. Roland "Bunny" Harriman, trei nazisti si alti doi
asociati ai lui Bush . La 28 octombrie 1942 acelasi lucru se petrece
cu alte doua entitati coordonate de Prescott Bush si Averell Harriman
( NOTA 12 ) : The Holland-American Trading Company si Seamless Steel
Equipment Corporation.

La 26 august 1944 castelul Rothschild din Paris este gasit
continand TOATE bunurile intacte si la locul lor , cu toate ca fusese
folosit ca centru pentru Luftwaffe si ca il vizitase de numeroase ori
Hermann Goering . N-au avut dreptul la mai mult �

In 1945 Allen Dulles este acuzat de spalare de bani nazisti din
Banca Ungariei in Elvetia dar este scos basma curata de catre
departamentul de stat SUA .

ALTI FINANTATORI SI SUSTINATORI :

Mega compania germana IG Farben a mai avut stranse si scandaloase
legaturi de afaceri cu Bank of Manhattan condusa de Paul Warburg (
NOTA 3 )

Bunicul lui George Soros ( NOTA 10 ) a colaborat cu nazistii
pentru confiscarea averilor evreilor simpli din Budapesta .

Henry Ford ( 1863 � 1947 ) , fondatorul Ford Motor Company si "
parintele " liniei de asamblare folosita in productia de masa .
Mason . Membru Bohemian Grove

Mega compania IG Farben a avut de asemenea stranse legaturi de
afaceri cu Ford Motor Company . Mai mult , Henry Ford a fost un
sustinator anti-semit al lui Hitler . Iar Hitler la randul sau a fost
profund influentat de scrierile lui Ford si i-au servit ca sursa de
inspiratie pentru Mein Kampf . A fost unul din idolii sai , pe care
mai apoi chiar l-a decorat prin diplomatii sai .

Asta n-a daunat familiei, din contra , prima conferinta Bilderberg
( NOTA 11 ) din SUA , din 1957 , a fost sponsorizata de Ford
Foundation . Iar familia Ford face parte din cercul prietenilor
apropiati ai familiei Rockefeller .

Bunicul lui Gianni Agnelli ( NOTA 13 ) a produs autovehicule
pentru puterile Axei .

John Jay McCloy ( 1895 � 1989 ) , prieten apropiat al familiei
Rockefeller ( NOTA 15 ). S-a opus bombardamentelor atomice asupra
Japoniei .

Consilier al colosului combinat german I. G. Farben , Assistant
Secretary of War 1941 � 1945 . Suporter al celui de al Treilea
Reich .

Presedinte intre 1947 � 1949 al World Bank . Intre 1949 si 1952
U.S. High Commissioner in Germania . A dus o campanie de iertare si
comutare a pedepselor industriasilor germani Friedrich Flick ,
Alfried Krupp precum si a lui Ernst von Weizs�cker , tatal viitorului
presedinte german Richard von Weizs�cker .

Chairman al Chase Manhattan Bank ( 1953 � 1960 ) , chairman al
Ford Foundation ( 1958 � 1965 ) , trustee al Rockefeller Foundation (
1946 � 1949 ) si ( 1953 � 1958 ) .

Intre 1954 si 1970 a fost chairman al Council on Foreign Relations
( NOTA 8 ).

A fost un important consilier al presedintilor John F. Kennedy,
Lyndon Johnson, Richard Nixon, Jimmy Carter si Ronald Reagan .

Prieten vechi cu Allen Dulles ( NOTA 14 ).

Partener in firma de avocatura asociata familiei Rockefeller ,
Milbank, Tweed, Hadley & McCloy , ajutand colosii petrolieri ,
inclusiv Exxon in confruntarilor lor juridice cu nationalismul din
unele tari arabe .

Alti colosi ce au facut afaceri cu nazistii au fost General Motors
si DuPont ( cu IG Farben )

John Charles Walsham Reith, 1st Baron Reith ( 1889 � 1971 ) . In
1922 General Manager al British Broadcasting Company Ltd. , in 1923
Managing Director si in 1927 Director-General al British Broadcasting
Corporation .

In biografia My Father � Reith of the BBC ( publicata in 2006 ) ,
fiica sa Marista Leishman declara ca tatal ei a avut simpatii
naziste .

De ce toate ELITELE de mai sus au finantat si sustinut nazismul ?
Vom intelege dupa publicarea si a celorlalte parti din studiu .

Inchei amintind faptul ca Maria Anna Schicklgruber , mama lui
Alois Hitler , bunica lui Adolf Hitler a lucrat in casa lui Salomon
Mayer von Rothschild . Dupa ce a ramas insarcinata , a parasit casa
nascandu-l pe Alois , caruia nu i se stie nici pana azi cine ii este
tatal natural .

Banuind ceva , dictatorul Austriei , Engelbert Dollfuss ( 1892 �
1934 ) a facut investigatii si unii autori chiar considera ca ar fi
descoperit niste documente compromitatoare conform carora baronul era
bunicul lui Hitler . Nu stim ce a decoperit el , dar cert este ca a
fost asasinat de catre agenti nazisti in 1934 .

NOTE :

( NOTA 1 )

Prescott Sheldon Bush ( 1895 � 1972 ) , United States Senator ,
tatal fostului presedinte George H. W. Bush , bunicul actualului
presedinte George W. Bush ( membru Bohemian Grove ) .

Membru Zeta Psi si Skull and Bones secret society.

Impreuna cu Brown Brothers Harriman fondeaza Union Banking Corp.-
New York. care a finantat regimul nazist .

In 1924 este facut vicepresedinte al A. Harriman & Co. de catre
socrul sau George Herbert Walker .

Sapte ani mai tarziu devine partener fondator al Brown Brothers
Harriman & Co. .

Legaturi apropiate cu American Birth Control League din 1942 si
mai apoi cu Planned Parenthood in 1947 . Cititi va rog si :

EUGENIA

Despre ceilalti membri ai familiei cititi va rog articolul :

Personalitati si organizatii : familia BUSH

( NOTA 2 )

Clarence Douglas Dillon ( 1909 � 2003 ) , evreu , participant
Bilderberg Group , fost United States Secretary of the Treasury ,
membru important in comitetul executiv al National Security Council
(ExComm) , prieten apropiat John D. Rockefeller 3rd si David
Rockefeller , Rockefeller Foundation . De asemenea al lui Philip
Graham . Membru Council on Foreign Relations .

( NOTA 3 )

Familia Warburg , evrei

Paul Warburg ( 1868 � 1932 ) impreuna cu fratii sai Max Warburg (
1867 � 1946 ) si Felix Warburg ( 1871 � 1937 ) , toti bancheri , au
fost propietarii M.M.Warburg & CO din Germania . Max a ramas pe
batranul continent iar Paul si Felix au infiintat in SUA Kuhn, Loeb &
Co. impreuna cu Jacob Schiff , la care se alatura si Otto Hermann
Kahn ( 1867 � 1934 )

Paul Warburg a fost si presedinte al Bank of Manhattan . De
asemenea primul director COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS (CFR) .

Felix Moritz Warburg s-a insurat cu Frieda Schiff , fiica lui
Jacob Schiff .

In 1907 Jacob Schiff declara intr-un discurs la New York ca fara o
banca centrala care sa aiba un control adecvat , tara va aluneca
inspre cele mai severe crize din istorie .

Dupa criza artificiala din 1907 , " rezolvata " de J. P. Morgan ,
in 1908 congresul il insarcineaza pe Nelson W. Aldrich cu
descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea
crizelor �

Acesta , dupa o vizita la greii din finante banci europeni (
Rothschilds si prietenii ) , in noiembrie 1910 la Jekyll Island
Club , se intalneste cu Paul Warburg ( Kuhn, Loeb & Co. ) , Frank A.
Vanderlip ( din partea National City Bank of New York ) , Henry P.
Davison ( din partea companiilor J. P. Morgan ), Charles D. Norton (
din partea First National Bank of New York), Benjamin Strong (
reprezentant J. P. Morgan) , in cel mai mare secret posibil , si pun
bazele Federal Reserve , in conformitate cu intelegerea prealabila
Aldrich , Warburg , JP Morgan , Rockefeller . Secretul era necesar
deoarece opinia publica nu ar fi acceptat o " banca nationala "
creata de banci private . De abia in 1913 este recunoscuta oficial de
catre Woodrow Wilson , influentat fiind de Bernard Mannes Baruch .

In 1997 Dillon, Read & Co. se uneste cu S. G. Warburg & Co. ,
formandu-se Warburg Dillon Read , redenumita apoi UBS Warburg , acum
parte a UBS AG .

James Warburg ( 1896-1969 , fiul lui Paul si consultant financiar
al presedintelui Franklin D. Roosevelt ) declara �n fata Senatului
SUA pe 7 Feb. 1950:

" Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne
place. Singura �ntrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat
prin cucerire sau prin accept. "

( NOTA 4 )

John Pierpont Morgan ( 1837 � 1913 ) , un adevarat gigant in
banci � finante , industrie . La inceputul secolului al XX-lea,
jurnalistii de inalta clasa, precum Lincoln Steffens si Ida Tarbell,
observau pentru prima data faptul ca America nu mai era condusa de
politicieni, ci de marii oameni de afaceri.

S-a nascut intr-o familie bogata - o familie de bancheri
importanti - si si-a inceput cariera in business-ul tatalui sau, la
varsta de 19 ani. Dupa Razboiul Civil, Morgan a inceput sa
investeasca in caile ferate si curand conducea industria
transporturilor. El nu construia noi drumuri, ci le consolida pe cele
cu probleme financiare, proces denumit "morganizare" .
Programul sau era compatibil cu cele ale marilor corporatii, care
doreau sa inlature competitia prin formarea trusturilor si
monopolurilor. John D. Rockefeller a creat cel mai mare monopol -
Standard Oil Company - care a adus ordine in industria petroliera, in
care la momentul respectiv, predomina haosul. Cu exceptia lui Andrew
Carnegie, nici un alt capitalist din tara, nu detinea atunci banii
necesari pentru a forma astfel de trusturi uriase. Asa ca marii
capitalisti ajungeau, in cele din urma, la J.P. Morgan si alti
bancheri extraordinari de pe Wall Street.

Acesta a fost inceputul marii crize corporative din New York.
Capitalisti puternici, precum Philip Armour � "regele" industriei
alimentare pe-atunci - si Collis Huntington � "regele" industriei
transporturilor s-au mutat in New York in 1890 pentru a fi aproape de
marile case de investitii, precum Morgan & Co., Lehman Brothers, si
Kuhn & Loeb.
Pana in 1895, New York ajunsese sediul principal al corporatiilor
din SUA. Aproape jumatate din milionarii americani locuiau in
metropola New York. Morgan controla cartelul Wall Street, considerat
in perioada respectiva (asa cum este si astazi) "cea mai mare putere
financiara din istorie".
La inceputul anilor 1900, in culmea puterii sale, Morgan domina
100 de corporatii cu active de peste 22 miliarde USD.

UN MILARD IN ACEEA VREME ECHIVALA CU APROXIMTIV 190 MILIARDE AZI .
Deci vorbim de aproximativ 4200 de miliarde �

Printre ele se afla si prima corporatie care avea active de mai
multe miliarde � U.S. Steel. Morgan a format acest imens trust al
otelului in 1901, din fabricile pe care le achizitionase de la
Carnegie .

A avut relatii stranse de afaceri cu Nelson W. Aldrich si familia
Warburg .

Iata inca un exemplu de implicare a sa , pentru a intelege mai
bine nivelul afacerilor la care se lucra :

General Electric Company , pe vremea cand avea sloganul " noi
aduce lucruri bune pentru viata " , au fost principalii furnizori ai
suportului tehnic pentru fabricarea bombelor atomice lansate asupra
Japoniei .

Este cotata a sasea companie pe plan mondial si s-a format in 1892
prin unirea Edison General Electric Company si Thomson-Houston
Electric Company printr-un aranjament al gigantului J. P. Morgan .
Companie este membra a COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS ( CFR )

Acum au sloganul " imaginatia la lucru " . La ce sa ne asteptam ?

( NOTA 5 )

Familia Rothschild

Mayer Amschel Rothschild ( 1744 � 1812 ) , fondatorul imperiului
bancar Rothschild , cea mai de succes familie din istorie . Acesta si
mai apoi fii sai au creat acest imperiu cu intindere europeana
determinand explozia revolutiei industriale pe continent , au
influentat dezvoltarea economica a sa pe directia deja cunoscuta a
folosirii combustibililor solizi , inclusiv dezvoltarea
transporturilor , au modernizat si stapanit sistemul bursier ,
bancar , financiar , au influentat direct politicul , au finantat
mereu ambele tabere ale unui razboi , au pus la punct un sistem
continental de informatii rapide , etc. Desigur , ei au fost varful
unui ice-berg , partea vizibila a unui sistem piramidal in care au
fost ajutati de prieteni mai putin vizibili opiniei publice .

La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild ( in
traducere SCUTUL ROSU � inainte chemandu-l Mayer Amschel Bauer , dar
si-a schimbat numele in mod special pentru ce avea in plan sa
faca ) , cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati -
Wessely, Moses, Mendelsson - si a unor bancheri (Itzig, Friedlander) -
, Weishaupt fondeaza in secret societatea "Vechii cautatori de lumina
din Bavaria", care va deveni mai cunoscuta sub denumirea "Ordinul
Iluminatilor" . Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi
scrieri si insemna "cei care detin lumina".

Primul profet al "Ordinului", cel care intocmise o doctrina de la
care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente -
"Carbonarii" lui Giuseppe Mazzini, "Liga Dreptilor" lui Karl Marx
sau "Decembristii" lui Cernisevski - a fost Adam Weishaupt, din acest
punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina
lui, Novus Ordo Seclorum , a supravietuit veacului si a schimbat
lumea in secolul XX.

1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;

2) Abolirea proprietatii private;

3) Abolirea mostenitorilor;

4) Abolirea patriotismului;

5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a
copiilor);

6) Abolirea tuturor religiilor.

Intre 16 iulie si 29 august 1782, la Wilhelmsbaden a avut loc al
doilea Congres Masonic, sub presedintia baronului de Braunswick.
Congresul de la Wilhelmsbaden a incercat sa faca o conciliere intre
diverse secte francmasonice: rosicrucieni, necromanti, cabalisti si
umanitaristi. La Congres a fost prezent si Adam Weishaupt, care a
reusit sa fuzioneze Ordinul Iluminatilor cu masonii din lojile
engleze si franceze. Congresul mai este important si pentru ca a
coincis cu emanciparea evreilor din Imperiul Habsburgic. Totodata, a
fost pus la punct in mare secret planul Revolutiei franceze care se
va declansa sapte ani mai tarziu . Contele de Virieu, un mason care a
participat la congresul secret de la Wilhelmsbaden , i-a dezvaluit
ulterior unui prieten: "Nu pot sa-ti spun ce s-a hotarat acolo. Pot
doar sa-ti spun ca este mult mai grav decat iti inchipui tu.
Conspiratia care s-a pus in miscare la Wilhelmsbaden este atat de
perfect organizata, incat nu au scapare nici monarhia, nici
biserica".

Aceasta doctrina este baza celei de STANGA . De aceea si
simbolurile � Rosu caracteristic stangismului , 1 mai celebrata de
intreaga stanga , etc.

Cititi va rog mai multe in articolul :

PAPUSARII - inceputuri

Sa vedem cine au fost fii sai :

Salomon Mayer ( 1774 - 1855) � fondatorul Rothschild banking
family of Austria , care a determinat dezvoltarea economica a
Austriei .

Nathan Mayer ( 1777 - 1836 ) - fondatorul Rothschild banking
family of England . Ca o paranteza , s-a casatorit cu o ruda a lui
Karl Marx . In afara de domeniul financiar-bancar pe care au ajuns sa-
l stapaneasca in insula , a colaborat direct cu guvernul in politica
externa si de securitate a statului . De asemenea au dezvoltat un
serviciu de informatii privat . Au finantat tabara anti Napoleon .

Folosindu-se de sistemul propiu de informatii , de influenta si de
credibilitate , dupa batalia de la Waterloo , pierduta de francezi ,
au adus in Anglia stirea falsa ca ar fi fost de fapt invers ,
panicand populatia . Bursa a cazut si ei au cumparat pe nimic tot
ceea ce i-a interesat . La scurt timp stirea adevarata a venit .
Astfel averea lor a crescut fabulos . La scurt timp , influenta lor
in Bank of England era deja determinanta . A mai lucrat cu guvernul
prusac si cel spaniol .

Fiul lui Nathan Mayer , Lionel de Rothschild ( 1808-1879 ) , a
finantat si influentat guvernul britanic in chestiunea Canalului
Suez . A investit masiv in Franta . Fiul sau , Alfred de Rothschild
(1842-1918), a devenit director of the Bank of England si a
reprezentat guvernul britanic la International Monetary Conference
din Bruxelles in 1892 .

Au mai dezvoltat afaceri in Africa de Sud .

Calmann (Carl) Mayer ( 1788 - 1855 ) - fondatorul Rothschild
banking family of Naples ( Napoli ) .

James Mayer de Rothschild (1792-1868) - fondatorul Rothschild
banking family of France . A determinat transformarea Frantei intr-o
putere industriala . La vremea sa a fost cel mai bogat om al
planetei .

A fost sustinatorul lui Gioacchino Rossini, Fr�d�ric Chopin,
Honor� de Balzac, Eug�ne Delacroix si Heinrich Heine.

SPECIFICATIE :

Cand cititi mai sus ca au facut afaceri , ganditi-le ca pe ceva
mega , la nivel national sau continental .

In tarile unde erau prezenti direct , reprezentau o forta bancara
mult superioara intregii � concurente � luate la un loc .

Familia avea obicieiul sa se casatoreasca intre membrii sai . In
cazul in care pe o line a arborelui genealogic aceasta practica o
faceau consecutiv 2-3 generatii , rezultau sinucigasi sau nebuni .

Cei mai sus numiti au fost prieteni cu conducatorii politici din
tarile respective .

Dupa dramaticul al doilea razboi mondial si aflarea de catre
intreg mapamondul a ororilor HOLOCAUSTULUI , familia a intrat intr-un
OBLIGATORIU si NECESAR con de umbra , lasand unui grup prieten o buna
parte a domeniului de activitate . Asta nu inseamna ca au devenit
minusculi .

Actualmente , banca Rothschild este una din cele mai mari banci de
investitii din lume .

www.rothschi ld.com/

Putem aminti si cateva din interesele mega familiei in Romania
ultimilor ani , atat prin patrunderea pe piata a ABN AMRO Rothschild
dar si prin achizitii sau implicare in privatizari strategice sau
importante : BCR- Erste Bank , Banca Ion Tiriac - HVB Bank ,
Romportmet - Mittal Steel , Petrom , Alro , Azomures , Arctic
Arcelik , Luxten , Terapia Advent , Enel � pentru Distrigaz Sud si
Nord , ultimele filiale Electrica , Trigranit , Esplanada City
Center , dezvoltatorul Planorama , Asiban , etc. Proiecte finalizate
sau in curs de finalizare .

Ca o paranteza , interesanta a fost numirea in compania d-nului
Patriciu ca director general executiv a americanului John H. Works,
licentiat in drept, specialistul in investment banking al bancilor
J.P. Morgan (Rockefeller ) si ABN AMRO Rothschild.

( NOTA 6 )

John Foster Dulles ( 1888 � 1959 ) , U.S. Secretary of State sub
President Dwight D. Eisenhower , 1953 � 1959, fratele directorului
CIA Allen Welsh Dulles .

In 1918 este consilier in delegatia americana de la Versailles
Peace Conference ajutandu-l pe unchiul sau , viitorul secretar de
stat Robert Lansing , apoi membru al War Reparations Committee .

Devine partener al firmei internationale de avocatura Sullivan &
Cromwell care a facut afaceri cu regimul nazist.

In 1945 participa la San Francisco Conference consiliindu- l pe
Arthur H. Vandenberg si ajutand la pregatirea United Nations
Charter . A fost delegat american United Nations General Assembly
1946, 1947 si 1950.

Ca secretar de stat si-a adus un aport considerabil la
consolidarea NATO .

In 1953 , impreuna cu fratele sau , in cadrul Operation Ajax , l-a
inscaunat in Iran pe nepopularul prooccidental sah Mohammad Reza
Pahlavi .

Chairman si cofondator al Commission on a Just and Durable Peace
of the Federal Council of Churches of Christ in America ( National
Council of Churches ), Chairman of the Board for the Carnegie
Endowment for International Peace, Trustee of the Rockefeller
Foundation 1935 - 1952, membru fondator Council of Foreign Relations.
Prieten apropiat al familiei Rockefeller .

( NOTA 7 )

Rockefeller Foundation a fost creata in 1913 de John D.
Rockefeller ("Senior") , si este una din cele mai influente fundatii
private mondiale . In 1917 chairman devine John D. Rockefeller, Jr. ,
alti membri marcanti fiind C. Douglas Dillon si Henry Kissinger .
Actuala presedinta a fundatiei este Judith Rodin , director
Citigroup .

S-a implicat in timpul primului razboi mondial , mai ales prin
omul lor , canadianul William Lyon Mackenzie King in relatiile
industriale .

In anii 1930 incepe o masiva aducere a evreilor bine pregatiti sau
cadre universitare din Europa . Desi aveau mijloace financiare sa
scoata toti evreii , n-au facut-o insa �

A finantat si Peking Union Medical College , a carui denumire a
fost schimbata in timpul revolutiei culturale in "Capital University
of Medical Sciences" dar care a revenit la vechiul nume in 1979 .

Mii de oameni de stiinta din intreaga lume au lucrat pentru ei in
vaste si foarte importante programe :

Council on Foreign Relations (CFR) , notabil War and Peace Studies
( 1939 � 1945 ) care a sfatuit US State Department si guvernul in
planurile strategice si de perspectiva .

Royal Institute of International Affairs (RIIA) din Londra .

Carnegie Endowment for International Peace , diplomatic training
program .

Brookings Institution

World Bank , finantarea training-ul oficialilor straini in cadrul
Economic Development Institute .

Harvard University , Center for International Affairs

Yale University , Institute of International Studies

Princeton University , Office of Population Research;

Columbia University , Russia Institute;

University of the Philippines, Los Ba�os , College of Agriculture
si construirea unui centru pentru studentii straini

Library of Congress

Bodleian Library , Oxford University

Population Council

Social Science Research Council

National Bureau of Economic Research.

Kokuritsu Kōshū Eisei-in in Tokyo (1938);

Group of Thirty

A suportat multe programe ale Natiunilor Unite , intre care si
First Global Forum On Human Development, organizat in cadrul United
Nations Development Programme in 1999 . A creat modele pentru World
Health Organization , National Science Foundation , National
Institute of Health .

A sustinut campanii de vaccinari , a finantat stiinte sociale ,
institutii culturale internationale .

A declansat si finantat Green Revolution , reforme in agricultura
pe plan mondial , introducandu- se noi tehnologii pentru cresterea
productivitatii , hibridizari , modificari genetice . A cooptat in
actiune si Bill & Melinda Gates Foundation .

Cititi va rog si articolele :

Familia ROCKEFELLER , NOUA ORDINE MONDIALA si GUVERNUL MONDIAL (
partea 1 )

Familia ROCKEFELLER , NOUA ORDINE MONDIALA si GUVERNUL MONDIAL (
partea 2 )

( NOTA 8 )

COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS a fost creat in 1921 , primul ei
director fiind Paul Warburg . Cei care au stapanit consiliul inca de
la inceput sunt Rockefeller family , la infiintarea lui prin John D.
Rockefeller, Jr. care l-a si finantat enorm . Finantarile au
continuat prin Rockefeller Brothers Fund . In 1949 David Rockefeller
devine cel mai tanar director al Council on Foreign Relations , pe
care de atunci il stapaneste . A initiat si pregatit figuri
importante ale politicii internationale americane , TOTI obligatoriu
membri ai consiliului . Printre ultimii : Condoleezza Rice si vice
presidintele Dick Cheney . In crearea sa au avut interes si cei de la
Morgan .

Consiliul publica bilunarul Foreign Affairs . Elihu Root , cel ce
fusese primul presedinte al Council on Foreign Relations spunea
despre publicatie ca este un ghid pentru opinia publica .

Consiliul este strans legat de David Rockefeller Studies Program .

Joseph Kraft fost membru CFR si Trilateral Commission spune despre
consiliu ca este Power Elite , condus de oameni cu interese si
viziuni similare ce creaza evenimente de pe pozitii invulnerabile
aflate in spatele " scenei " .

Chester Ward, Amiral si fost judecator �n Marina Militara SUA,
membru �n CFR timp de 15 ani spunea :

" Scopul principal al CFR este slabirea suveranitatii SUA si a
independentei nationale si supunerea ei unui guvern unic mondial. "

Detalii despre membrii marcanti gasiti in articolul :

COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS � istoric si detalii despre membri

( NOTA 9 )

In 1895 componenta franceza a familiei Rothschilds devine
interesata in cumpararea minelor Anaconda , achizitionand un sfert
din ea . Si nu era singura pe lista . La sfarsitul anilor 1890
familia controla deja peste 40 % din intreaga productie mondiala de
cupru . Rolul lor in Anaconda a fost insa scurt , in 1899 predand
stafeta familiei prietene Rockefeller

care au creat din ea gigantul Amalgamated Copper Mining Company , una
din cele mai mari trusturi de la inceputul secolului 20 . Intreaga
compania a fost insa cumparata printr-un artificiu financiar de catre
Henry H. Rogers ( prietenul si partenerul de afaceri al lui John D.
Rockefeller ) impreuna cu William Rockefeller cu implicarea National
City Bank of New York. Pana in 1915 reuseste sa incorporeze toate
rivalele din zona , dupa care isi reschimba denumirea in Anaconda .

Industria cuprului era extrem de profitabila prin pretul
artificial ridicat in conditiile in care incepuse electrificarea . In
anii 1920 profitul companiei atinsese maximul , extinzandu-se si in
industria de mangan , zinc , aluminiu .

In 1922 achizitioneaza operatiunile miniere din Chile (
Chuquicamata , cea mai mare din lume ) si Mexic , aducand doua treimi
din toate profiturile companiei .

In 1928 insa , Rockefeller incepe crearea dezastrului care a atins
in 1929 apogeul . Au vandut actiunile companiei , pe care mai apoi
tot ei le-au cumparat . Fluctuatia a fost uriasa , de la 40 la 128
dolari per actiune in trei luni . A fost considerata cea mai mare
frauda din istoria bancara de pana atunci si cauza declansarii MARII
CRIZE .

( NOTA 10 )

Cititi va rog si articolul :

GEORGE SOROS , GUVERNUL MONDIAL , NOUA ORDINE MONDIALA , lista lui
Soros

( NOTA 11 )

Sub impulsul lui David Rockefeller , Grupul Bilderberg se
intruneste pentru prima data la Hotel de Bilderberg , de unde si
denumirea , langa Arnhem , intre 29 si 31 mai 1954 . Cititi va rog
amanunte despre istoricul sau si despre membrii participanti in
articolul :

Grupul BILDERBERG , istoric si detalii lista participanti

( NOTA 12 )

William Averell Harriman ( 1891 � 1986 ) , politician , afacerist
si diplomat . Fiul baronului din transporturi E. H. Harriman .
Secretary of Commerce sub presedintele Harry S. Truman si Governor of
New York.

Membru Skull and Bones .

Trimis special al presedintelui Franklin D. Roosevelt in Europa ,
ambasador in Uniunea Sovietica si Marea Britanie .

A fost casatorit cu fosta sotie a fiului lui Winston Churchill .

In 1922 intemeiaza banca W.A. Harriman & Co . In 1927 i se alatura
fratele sau , aceasta devenind Harriman Brothers & Company , care in
1931 se uneste cu Brown Bros. & Co. devenind gigantul de mare succes
Brown Brothers Harriman & Co. care i-a avut ca angajati apropiati si
pe George Herbert Walker si ginerele sau Prescott Bush ( bunicul
actualului presedinte )

Printre proprietatile lor mai putem enumera Union Pacific
Railroad , Merchant Shipping Corporation , Polaroid Corporation .

Asociati la Southern Pacific Railroad (inclusiv Central Pacific
Railroad), Illinois Central Railroad; Wells Fargo & Co.; Pacific Mail
Steamship Co.; American Shipping & Commerce (HAPAG), American
Hawaiian Steamship Co., United American Lines; Guarantee Trust
Company si Union Banking Corporation.

Banca lor a fost implicata in finantari si relatii de afaceri cu
companii germane , inclusiv cu unul din cei mai mari finantisti ai
nazismului , industriasul Fritz Thyssen . Acestea au continuat si
dupa ce Hitler a declarat razboi SUA . Au fost sistate oficial la 20
octombrie 1942 afacerile :

Union Banking Corporation (Thyssen , Brown Brothers Harriman).

Holland-American Trading Corporation ( Harriman)

Seamless Steel Equipment Corporation Harriman)

Silesian-American Corporation

Acestea au fost luate de guvern si returnate dupa razboi .

Union Banking Corporation s-a dizolvat in 1951 .

Harriman , ca trimis special al lui Franklin D. Roosevelt a fost
prezent la intalnirea acestuia cu Winston Churchill , celebra
Atlantic Charter din august 1941 .

In 1951 a mediat la Teheran intre Iran si Marea Britanie problema
creata de dorinta iranienilor de a nationaliza Anglo-Iranian Oil
Company.

Membru marcant COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS .

Newsweek , magazin fondat in 1933 , lansat in 1935 . In 1937 se
uneste cu jurnalul Today, fondat in 1932 de catre Averell Harriman si
Vincent Astor , ultimul devenind chairman of the board si principal
actionar pana in 1959 .

Newsweek este cumparat de Washington Post in 1961 .

( NOTA 13 )

Giovanni Agnelli ( 1921 � 2003 ), industrias italian ,
conducatorul Fiat. Bunicul sau , Giovanni Agnelli , a produs
autovehicule pentru puterile Axei .

In anii 1970 vinde o parte din companie catre Lafico , companie
libiana a colonelului Gaddafi .

Relatii stranse cu STANGA italiana .

Conducator al clubului Juventus .

Prieten apropiat cu Henry Kissinger si David Rockefeller . Ultimul
l-a numit International Advisory Committee (IAC) al Chase Manhattan
Bank, condusa de Rockefeller .

A fost deasemenea membru al Rockefeller Center .

Recunoscut ca un � playboy � , a avut relatii intime cu Pamela
Harriman , ea insasi o desfranata la nivel PAPUSARESC .

Relatii cu mafia .

Participant Bilderberg Group .

( NOTA 14 )

Allen Welsh Dulles ( 1893 � 1969 ) , prieten apropiat al familiei
Rockefeller , Director of Central Intelligence (de-facto sef al U.S.
Central Intelligence Agency) , membru Warren Commission , partener al
Sullivan & Cromwell. Fratele lui John Foster Dulles .

Dupa razboi este creata vestita si influenta Central Intelligence
Agency , devenindu-i sef , ajutat fiind de Henry Kissinger , ce
lucrase pentru Army Intelligence. Au fost cooptati inclusiv oameni de
stiinta nazisti carora li s-a ascuns trecutul .

Membru Council on Foreign Relations

In 1953 , impreuna cu fratele sau , in cadrul Operation Ajax , l-
a inscaunat in Iran pe nepopularul prooccidental sah Mohammad Reza
Pahlavi . Tot ei au realizat dezastrul Bay of Pigs Invasion cand au
lucrat inclusiv cu mafia pentru incercarea de rasturnare a lui
Castro .

L-au exasperat pe John F. Kennedy care la un moment dat a spus : "
Spargeti CIA in mii de bucati si aruncati-le in vant " N-a mai
apucat , Dulles fiind cel ce i-a anchetat moartea � Sa ne amintim un
remarcabil discurs al presedintelui asasinat , " The president and
the press " , 1961 :

" Doamnelor si domnilor

Cuvantul " secret " este inadmisibil intr-o societate libera si
deschisa iar noi ca popor , intrinsec cat si din punct de vedere
istoric suntem impotriva societatilor secrete , a juramintelor
secrete si a procedurilor secrete . Pentru ca exista impotriva
noastra o conspiratie monolitica si crunta care se bazeaza in
principal pe modalitati ascunse pentru a-si extinde sfera de
influenta se bazeaza pe infiltrare in loc de invadare , pe
subversiune in loc de alegeri , pe intimidare in loc de libera
alegere . Este un sistem care a comasat vaste resurse umane si
materiale pentru cladirea unei masinarii strans unite si foarte
eficienta ce uneste operatiuni militare , diplomatice , de
informatii , economice , stiintifice si politice . Operatiunile sale
sunt ascunse , nu publicate , greselile sale sunt ingropate , nu puse
pe prima pagina , criticii sai sunt redusi la tacere , nu laudati .
Nici o cheltuiala nu este pusa sub semnul intrebarii , nici un secret
nu este dezvaluit . De aceea judecatorul atenian Solon , a decretat
ca fiind ilegal pentru orice cetatean sa se sustraga unei
controverse . Va cer ajutorul pentru sarcina foarte grea de a informa
si alerta poporul american , increzator ca impreuna cu ajutorul
vostru , omul va fi ce a fost destinat sa fie , liber si
independent . "

In 1963 este asasinat �

nea agentu' ...017...vezi mataluta ca devenisi cam lung in discurs si acaparasi discutia....ia sa-mi zici talica de ce-i gustu' asta puternic si amarui ramas in urma postarilor mataluta lungi si plicticoase....???

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

Prieteni, va avertizez ca postacul basist Black Friday sa comporta ca un porc!!! Mi-a trimis un mesaj obscen, absolut mizerabil in privat!!!!!!!!!!!!!
Feriti-va de individ pentru ca repet, E UN PORC!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am246017, la data 2011-05-21 14:57:01Discursul pre�edintelui Traian B�sescu la conferin�a "Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie" [1]
Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a sus�inut, miercuri, 24 iunie, discursul de deschidere �n cadrul conferin�ei �Viitorul Schimb�rii Sociale: 1989-2009 - Viziune �i Perspective dup� 20 de ani de Tranzi�ie�, organizat� la Bucure�ti de Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena. V� prezent�m alocu�iunea sus�inut� de �eful statului:


�Doamnelor �i domnilor,Felicit Funda�ia ERSTE �i Institutul pentru Studii Economice Interna�ionale din Viena pentru organizarea acestei conferin�e. S-a ales o tem� care are o dimensiune strategic� - schimbarea social� �i politicile publice conexe. Remarc abordarea complex� �i nivelul �tiin�ific �nalt al particip�rii interna�ionale - motiv pentru care v� rog s�-mi permite�i s� mul�umesc tuturor celor prezen�i. �n mod deosebit, mul�umesc Funda�iei ERSTE pentru faptul c� a decis ca Rom�nia s� fie �ara gazd� pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Social� al Funda�iei ERSTE. Este o decizie care pe noi rom�nii, ne onoreaz�. V� m�rturisesc faptul c�, pe parcursul preg�tirii mele pentru acest� �nt�lnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinar� propus� participan�ilor. Problematica social� este adus� �n discu�ie pe baza unei platforme de comunicare ce reune�te activi�ti �n domeniul social, deciden�i �n politici publice, exper�i �i oameni de �tiin��, de cultur� �i art�. Este o abordare ce corespunde orient�rii existente la nivelul institu�iilor Uniunii Europene. A�a de exemplu, �n abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar dac� este o activitate care �ine de politicile culturale - este �i un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceast� valen�� i-a conferit-o �i Funda�ia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc s� subliniez importan�a de�inut� de corelarea mai str�ns� �ntre diversele politici publice pentru a se putea ob�ine rezultate notabile �n politicile sociale. Sus�in necesitatea de a multiplica abordarea Funda�iei ERSTE prin proiecte implementate �n Rom�nia �n domeniul politicilor sociale. �n acest scop citez c�teva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura �n calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate �i Inovare:�Cultura, creativitatea �i inovarea sunt vitale pentru competitivitate �i dezvoltarea economiilor �i societ��ilor noastre �i sunt cu at�t mai importante �n vremuri de schimb�ri rapide �i de provoc�ri serioase;�Cultura �i actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor �i normelor la nivelul individului �i al societ��ii �i au impact asupra comportamentului oamenilor �i al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficien�i �ntre grupurile sociale, etnice sau de alt� natur� �n scopul de a accelera societ��ile inclusive �i pot promova ideea de cet��enie european�;�Cultura poate fi un actor important �n abordarea provoc�rilor c�rora trebuie s� le fac� fa�� acum Uniunea European�, �n mod deosebit schimb�rile demografice, coeziunea social�, globalizarea �i dezvoltarea durabil�;�Investi�ia strategic� �n cultur�, ca �i �n industriile culturale �i creative, �n mod special, �n �ntreprinderi Mici �i Mijlocii, este vital� pentru a promova cultura ca atare, precum �i pentru a �nt�ri �n Uniunea European� o societate creativ�, dinamic�, pentru a crea locuri de munc� �i pentru a facilita �ndeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;�Trebuie continuat� explorarea leg�turilor str�nse existente - dar �nc� mult subestimate - dintre cultur�, creativitate, inovare, performan�� economic� �i social�.Iat� c�t de larg� este abordarea culturii, ca element de coeziune social� �i de g�sire a solu�iilor pentru crearea unei societ��i a viitorului.Chiar dac� au trecut 20 de ani de la c�derea comunismului, iar Rom�nia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceast� abordare �n mod corelat �i complementar a politicilor sociale, culturale �i artistice, �tiin�ifice �i de dezvoltare a �ntreprinderii, a mediului de afaceri �i a competitivit��ii, nu este specific� discursului tehnic sau politic �i nici implement�rii de politici publice �n Rom�nia.A� face o subliniere, �n mod deosebit, a faptului c� �n Rom�nia �nc� nu avem, nici �n discursul public, nici �n abordarea real� a politicilor guvernamental� o puternic� pregnan�� a valorilor europene, pe care afirm�m c� le sus�inem. Iar acest lucru va trebui s� �l con�tientiz�m �i s� �l corect�m pentru a deveni una dintre ��rile pilon ale Uniunii Europene. Rom�nia este, totu�i, a �aptea �ar�, ca m�rime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. �n ultimii 20 de ani, Rom�nia a realizat transform�ri profunde - �n primul r�nd, �n plan politic �i economico-social. Rom�nia a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specific� societ��ii comuniste la democra�ie �i de la economia planificat� centralizat la economia de pia��. Pe fundalul acestor transform�ri ireversibile, Rom�nia s-a repozi�ionat �i �n plan geo-strategic: �n anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar �n anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ast�zi, peste 70 la sut� din PIB este creat de c�tre sectorul privat. A ap�rut un nou actor social: �ntreprinz�torul. Acesta a contribuit fundamental la �nnoirea sistemului de valori, motiva�ii, atitudini �i comportamente existente �n societate. Dialogul social �i civic este acum un pilon �i o condi�ie pentru asigurarea echilibrului social �i a schimb�rii sociale. �n plan institu�ional, sectorul public �i-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, �n principal, de c�tre firma privat� �i de c�tre organiza�iile non-profit de expertiz� �i de sus�inere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Rom�niei trebuie s� continue. Chiar dac� ne confrunt�m cu cea mai mare criz� economic� de dup� cel de-al doilea r�zboi mondial avem, �n continuare, obiective ambi�ioase: dorim s� ader�m la zona euro �n anul 2014, iar pe termen mai lung, s� recuper�m decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. �n plus, trebuie s� avem �n vedere faptul c� presiunea demografic� �ncepe s� �i spun� cuv�ntul �i �n Rom�nia. �n contextul �n care se estimeaz� o tendin�� de reducere masiv� a num�rului popula�iei cel pu�in p�n� la jum�tatea actualului secol �i de �mb�tr�nire a popula�iei �n condi�iile cre�terii ratei de dependen��, trebuie g�site solu�iile adecvate la cre�terea ratei mortalit��ii �i la sc�derea ratei fertilit��ii, la educa�ia pe tot parcursul vie�ii �i la ocuparea v�rstei a treia, la dezvoltarea insuficient� a serviciilor pentru sprijinirea mamei �i la emigrare; �n acest context, aten�ie special� trebuie acordat� sustenabilit��ii sistemului de pensii.Dar, dac� politicile publice nu se �mbun�t��esc substan�ial �i, totodat�, nu se ob�ine un progres remarcabil �n domeniul eficien�ei, atunci consider c� dezvoltarea �n urm�torii 15-20 de ani �n Rom�nia va fi afectat� de un grav dezechilibru �n domeniul politicilor sociale.C�nd fac aceast� afirma�ie am �n vedere faptul c�, �n prezent, Rom�nia este �ara din Uniunea European� care are cea mai mare pondere a popula�iei ocupate �n agricultur� - respectiv, o pondere de cca. 30 la sut�. Este, deci, cu foarte mult �n urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale �n urm�torii 15 - 20 de ani reprezint� un obiectiv major de restructurare a economiei. �n acest scop este nevoie de o �mbun�t��ire substan�ial� a con�inutului muncii �i a condi�iilor de munc� nu numai �n agricultur�, ci �n ansamblul zonei rurale precum �i de o �mbun�t��ire a condi�iilor de trai la sat. Popula�ia rural� a Rom�niei reprezint� 45 la sut� din popula�ia ��rii. Ast�zi, aceast� popula�ie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaz�, �n principiu, popula�ia urban�. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultan��, de comunica�ii sau de educa�ie.�n lipsa unor reforme coerente, cuprinz�toare, popula�ia rural� a Rom�niei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia �n mod real de politici de incluziune social� deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate �n scopul implement�rii acestor politici. Dac� ast�zi nu �ncepem reforme hot�r�te, vom condamna popula�ia rural� pe termen lung la un trai �n relativ acelea�i condi�ii cu cele de azi.�i aici a� dori s� fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii c�, de�i Rom�nia a intrat �n NATO �i �n Uniunea European�, avem �nc� de f�cut o profund� reform� a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfac�ia c� de prea pu�ine ori se �n�elege c� intrarea �n Uniunea European� nu este certificatul c� e�ti un stat perfect ci este doar certificatul c� ai atins ni�te standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discu�ii cu clasa politic� rom�neasc�, cu mass-media rom�neasc� pentru a sprijini aceast� nevoie enorm� de modernizare a statului rom�n, fie c� vorbim de reforma �n s�n�tate, de reforma �n educa�ie, de reforma �n cultur�, de reforma �n administra�ie.Toat� lumea �n Rom�nia pare a fi fericit� de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice rom�ne�ti. �i eroarea este cu at�t mai profund� cu c�t ast�zi, Rom�nia beneficiaz� de o alian�� la guvernare care �i d� peste 70 la sut� sus�inere �n Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care s� vizeze sau care au implica�ii directe �i asupra evolu�iilor sociale, evolu�iilor societ��ii rom�ne�ti, a evolu�iilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor rom�ni ast�zi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaz� ci timpul pierdut. Fiecare lun� are o proiec�ie, fiecare lun� de �nt�rziere are o proiec�ie �n ani, peste 15 - 20 de ani fiecare lun� va valora c�t un an �n �nt�rzierea reformelor sau poate mai mult. Aceast� eroare trebuie corectat� �i folosesc aceast� tribun� pentru un apel extrem de puternic c�tre to�i deciden�ii din Rom�nia. Nu abandona�i, chiar �n an electoral �i �n situa�ie de criz�, reformele structurale. Criza este cea care trebuie s� ne fac� s� acceler�m reformele structurale ca o solu�ie de ie�ire din criz� cu un stat consolidat. C�nd cre�terea economic� este de peste 8 procente, ineficien�a statului se vede mai pu�in. C�nd suntem �n criz� economic�, ineficien�a statului, ineficien�a sistemelor de educa�ie, de s�n�tate, afecteaz� extrem de puternic popula�ia. Ori acum este momentul reformelor.�n aceste condi�ii trebuie s� d�m mai mult� aten�ie acelor cercet�ri sociologice care vorbesc despre orientarea spre autoconsum �n mediul rural sau despre r�sp�ndirea mentalit��ilor care genereaz� comportamente de automul�umire �i de lipsa de interes pentru cre�terea calit��ii vie�ii. Iat� de ce consider c� oamenii de �tiin��, exper�ii, oamenii de cultur� �i actorii ca �i orice formator de opinie pot avea un rol determinant �n promovarea unui nou sistem de valori �i de con�tientizare public� care s� desc�tu�eze resursele de creativitate din satul rom�nesc. Astfel se poate preveni riscul unui dezechilibru major �n domeniul politicilor sociale. Cu alte cuvinte, �n pofida transform�rilor din ultimii 20 de ani, Rom�nia se confrunt� cu riscul de a fi ineficient� �n politicile sociale, de a �nregistra un nivel crescut al excluziunii sociale �i de a fi lipsit� de coeziune social�.Sursele acestor riscuri se afl� �n sistemul de valori �i �n incertitudinea privind nivelul resurselor pe care pe care le vom putea aloca pentru solu�ionarea problemelor sociale. �n consecin��, observ�m dou� categorii de fenomene care dau motive de �ngrijorare. Pe de o parte, avem sector privat bine dezvoltat, dar spiritul filantropic nu se manifest� �ntr-o m�sur� semnificativ�. De asemenea, conceptul de �responsabilitate social� corporatist� - care este larg utilizat �n politicile din Uniunea European� - nu �i g�se�te reflectare suficient� �n politicile �i comportamentele din Rom�nia. Iat�, ERSTE ne face o prob� de implicare social�. Totodat�, creativitatea nu pare a fi recompensat� la nivelul a�tept�rilor, iar locul s�u �n sistemul de valori pare a fi mai pu�in important. �n acela�i timp, are loc o anumit� autonomizare a vie�ii cercurilor de elit� fa�� de restul membrilor comunit��ilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fa�� de ansamblul vie�ii sociale. Pe de alt� parte, se remarc� o lips� de coeren�� �i responsabilitate �n alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Risc�m s� devenim un popor de asista�i social. �n 2008, num�rul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o popula�ie total� de 21 de milioane de locuitori. �nseamn� c� nu avem priorit��i �n alocarea banilor publici. Originea risipei se afl� �ntr-un comportament politic de natur� populist� �i �n lipsa de transparen�� a modului de stabilire a priorit��ilor bugetare.Incluziunea social� trebuie s� vizeze persoanele cu dizabilit��i, �omeri, copiii sau persoanele de alt� etnie - �n primul r�nd etnia rrom�. Nu putem �ns� accepta ca incluziunea social� s� cuprind� majoritatea popula�iei. �n aceea�i ordine de idei, men�ionez �i lipsa de mecanisme de �intire a vulnerabililor, �n vederea acord�rii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subven�ii sau alte forme de sprijin.Ac�iunea conjugat� a dou� categorii de factori explic� situa�ia creat� �n domeniul politicilor sociale. Dup� cum am sus�inut �i �n alte ocazii, Rom�nia are nevoie de mai mult� eficien�� �i de mai mult� democra�ie. Aici consider c� trebuie s� ac�ion�m de urgen��, cu consecven�� �i pe termen lung. �n ceea ce prive�te eficien�a: Cre�terea eficien�ei �nseamn� resurse mai mari, mai bine focusate �i pentru scopuri sociale. Rom�nia �nregistreaz� mari decalaje fa�� de media Uniunii Europene atunci c�nd se compar� indicatori care caracterizeaz� nivelul de dezvoltare sau eficien�a aloc�rii �i utiliz�rii factorilor de produc�ie. Acest salt �n eficien�� pe care trebuie s�-l realizeze Rom�nia, �n urm�torii 15 - 20 de ani, �nseamn�, �ns�, �n primul r�nd o urgent� �mbun�t��ire a sistemului de formulare a politicilor publice. Rom�nia r�m�ne, din nefericire, un exemplu de �ar� cu costuri ale tranzi�iei pl�tite �n mod inutil - datorit� faptului c�, de prea multe ori, a aplicat politici de reform� �n regim �oprit-�i-pornit� (�stop-and-go�); acest regim al reformelor a reflectat c�utarea de rente �n institu�iile publice. �n anii �90 ai secolului trecut am avut probleme cu controlul infla�iei. S�r�cia devenise o problem�. Am cunoscut evolu�ii structurale aberante �n raport cu experien�a mondial� � astfel, �n anul 2000, ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� atinsese cca. 43 la sut� fa�� de 1989, c�nd ponderea popula�iei ocupate �n agricultur� era de numai 30 la sut�, pondere la care am ajuns abia acum din nou, �n anul 2009. �i �n prezent, exist� �nc� prea mult� ineficien�� �n conducerea treburilor publice �i �n func�ionarea institu�iilor statului. Aderarea la Uniunea European� nu a adus �nc� nici ea o �mbun�t��ire major� �n capacitatea noastr� de decizie cu privire la politicile publice. �n ultimii ani se manifest� alte probleme care nu sunt �ns� mai pu�in �ngrijor�toare. Rom�nia are prea mult� birocra�ie �i bariere �n calea �ntreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre num�rul de angaja�i din sectorul bugetar fa�� de cei din sectorul privat este de 1,3:1, �n favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu �n sectorul bugetar este mai mare dec�t cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede dec�t productivitatea muncii. �ntre diversele categorii de angaja�i din sistemul public exist� mari discrepan�e �n domeniul salariilor �i al pensiilor. Una dintre marile nemul�umiri ale cet��enilor se �ndreapt� spre justi�ie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt �i inechitabil. Rom�nia este �nc� supravegheat� de Comisia European� pe domeniul justi�ie. �n general, Rom�nia este o �ar� cu o slab� capacitatea administrativ�. �n acest context, exist� riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro aloca�i Rom�niei din bugetul Uniunii Europene �n perioada 2007 - 2013. �n ceea ce prive�te democra�ia:Simpla enun�are a avantajelor democra�iei nu reprezint� �n ochii cet��eanului rom�n o compensa�ie suficient� pentru costurile tranzi�iei pe care acesta le-a pl�tit. Prezen�a redus� la vot �n cazul Rom�niei denot� respingerea de c�tre cet��ean a ofertei de pe pia�a politic�. Nu sunt de acord cu cei care sus�in c� �n fa�a costurilor tranzi�iei cet��eanul are nostalgia comunismului. �n r�ndul cet��enilor nu exist� nostalgia comunismului. Milioane de rom�ni au plecat la munc� �n str�in�tate, �n ��ri �n care at�t democra�ia c�t �i economia de pia�� sunt mult mai consolidate dec�t �n �ara lor. Rom�nii, deci, nu au fugit nici de democra�ie, nici de economia de pia��. Eu cred c� cet��eanul este pur �i simplu nemul�umit de presta�ia �n plan social-politic a celor care, �n ace�ti 20 de ani, �i-au asumat conducerea treburilor publice �i cred c� cet��eanul are dreptate. Cet��eanul este dezam�git de acei oameni politici pe care el i-a socotit de bun� credin��, de acei oameni politici pe care i-a crezut c�ndva, iar faptele lor i-au dovedit c� s-a �n�elat. Tranzi�ia noastr� a adus mult� inegalitate �i injusti�ie nejustificate �i care, prin consecin�ele lor, au lovit �n demnitatea uman�. Consider c� aceasta este marea problem� a partidelor politice din Rom�nia. Exist� riscul major ca partidele politice s� se confrunte cu o criz� de reprezentativitate. Preocuparea partidelor pentru reprezentarea cet��eanului este o condi�ie pentru consolidarea democra�iei �n Rom�nia, �n prezent �i �n perspectiv�. Aici, probabil, este nevoie de o reform� mult mai profund�. Am �nceput o reform� politic� prin introducerea unei forme de sistem de vot uninominal. Se pare c� nu este suficient. Sus�in c� este nevoie de o schimbare profund� a sistemului institu�ional din Rom�nia care trebuie s� mearg� p�n� la modificarea Constitu�iei.Stima�i participan�i,Am prezentat c�teva probleme c�rora cred c� ar fi bine s� li se acorde aten�ie �n Rom�nia. Lipsa de ac�iune poate prejudicia viitorul pe termen lung al Rom�niei.Ca �ef al statului sunt preocupat de problematica politicilor sociale. Acum c�teva luni am �nfiin�at o comisie preziden�ial� pentru analiza riscurilor sociale �i demografice din Rom�nia. Scopul acestei comisii este de a analiza situa�ia actual� �n ceea ce prive�te riscurile sociale �i demografice majore la care este expusã popula�ia Rom�niei �n ansamblu, dar �i anumite segmente sociale vulnerabile, precum �i de a identifica solu�iile alternative pentru reducerea inechitã�ilor �i a riscurilor sociale �n contextul apartenen�ei Rom�niei la Uniunea European� �i al crizei economice mondiale. �n ceea ce prive�te �nt�lnirea noastr� de ast�zi, sper ca rezultatele activit��ii dumneavoastr� s� se reg�seasc� �ntr-un set de politici publice �mbun�t��ite ale Rom�niei �n anul 2010 - care, pe plan european, va fi Anul European pentru Combaterea S�r�ciei �i a Excluziunii Sociale. Urez succes lucr�rilor conferin�ei! V� mul�umesc!�

RAHAT CU APA RECE /////////////////////////////////
-crezi ca esti mai departe de pupincuristii comunisti?????

De la: XYW, la data 2011-05-21 15:07:25nea agentu' ...017...vezi mataluta ca devenisi cam lung in discurs si acaparasi discutia....ia sa-mi zici talica de ce-i gustu' asta puternic si amarui ramas in urma postarilor mataluta lungi si plicticoase....???

Domnu XYW sau pe numele real renegatul Vanea,
Un om ca tine nu poate da lectii la persoane care au ceva de spus.

Nu-ti plac postarile mele,nu le citi si iti salvezi mica matale scafarlie de epuizare.

Apropo,ti-ai luat banii de la Jicman,studentul de 30 ani cu repetentii mai multe ca dl.Crin sau tariceanu?

De fapt dumneta nu ai scris nimic decat niste copii de Brici cum spunea varul matale Postelnicu,comunist ca si tine,poker de care nu poti scapa dar citeste pe forum ca Gamblingul este curabil daca te ducu la spitalul 9.

In rest taca-ti gura si gaseste-l pe vasile singurul cu care te poti compara.

De la: 9am246017, la data 2011-05-21 17:11:22

De la: XYW, la data 2011-05-21 15:07:25nea agentu' ...017...vezi mataluta ca devenisi cam lung in discurs si acaparasi discutia....ia sa-mi zici talica de ce-i gustu' asta puternic si amarui ramas in urma postarilor mataluta lungi si plicticoase....???

Domnu XYW sau pe numele real renegatul Vanea,
Un om ca tine nu poate da lectii la persoane care au ceva de spus.

Nu-ti plac postarile mele,nu le citi si iti salvezi mica matale scafarlie de epuizare.

Apropo,ti-ai luat banii de la Jicman,studentul de 30 ani cu repetentii mai multe ca dl.Crin sau tariceanu?

De fapt dumneta nu ai scris nimic decat niste copii de Brici cum spunea varul matale Postelnicu,comunist ca si tine,poker de care nu poti scapa dar citeste pe forum ca Gamblingul este curabil daca te ducu la spitalul 9.

In rest taca-ti gura si gaseste-l pe vasile singurul cu care te poti compara.

esti intr-o grava eroare, draga domnule

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Lui Vanea cu dragoste

Elogiul prostiei agresive
Prostia e mai totdeauna solemn� �i, f�r� rest. serioas�. C�nd tu r�zi, prostul te trage de m�nec� � nu e cazul! Dac� faci o glum�, prostul se uit� la tine chior� fiindc� n-o �n�elege �i are impresia c� ��i ba�i joc de el. Prostul nu �n�elege niciodat� ironia din cuvinte �i nici sensul lor, dac� spui sau scrii de pild� c� Eminescu a fost un ratat sau c� Rebreanu a fost un cartofor care a descoperit literatura dup� ce a pierdut la c�r�i banii regimentului te acuz� de blasfemiere.
Prostul e totu�i folositor. Te ajut� s� �n�elegi c�t de mult te po�i �ndep�rta de semnifica�ia obi�nuit� a cuvintelor, aidoma geamandurilor care te avertizeaz� c� dac� treci de ele �no�i pe r�spunderea ta, dac� nu te pocne�te alt prost cu v�sla �i te ia �n barc�, fericit c� te-a salvat.

]Prieteni, va avertizez ca postacul basist Black Friday sa comporta ca un porc!!! Mi-a trimis un mesaj obscen, absolut mizerabil in privat!!!!!!!!!!!!!
Feriti-va de individ pentru ca repet, E UN PORC!!!!!!!!!!!!!!!!![/quote]

De la: 9am246017, la data 2011-05-21 17:17:38Lui Vanea cu dragoste

Elogiul prostiei agresive
Prostia e mai totdeauna solemn� �i, f�r� rest. serioas�. C�nd tu r�zi, prostul te trage de m�nec� � nu e cazul! Dac� faci o glum�, prostul se uit� la tine chior� fiindc� n-o �n�elege �i are impresia c� ��i ba�i joc de el. Prostul nu �n�elege niciodat� ironia din cuvinte �i nici sensul lor, dac� spui sau scrii de pild� c� Eminescu a fost un ratat sau c� Rebreanu a fost un cartofor care a descoperit literatura dup� ce a pierdut la c�r�i banii regimentului te acuz� de blasfemiere.
Prostul e totu�i folositor. Te ajut� s� �n�elegi c�t de mult te po�i �ndep�rta de semnifica�ia obi�nuit� a cuvintelor, aidoma geamandurilor care te avertizeaz� c� dac� treci de ele �no�i pe r�spunderea ta, dac� nu te pocne�te alt prost cu v�sla �i te ia �n barc�, fericit c� te-a salvat.

Ma bucur ca ai inteles cat esti de prost ca il tot lauzi pe basescu!!!!!!!!!!
Se pare ca ti-am fost si eu de ajutor si am reusit sa te salvam de .......................prostie!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ce mai poate face dl.Basescu?

Dl.Crin considera ca Presedintele ascunde prin actiunile sale electorale o mare smecherie si desvaluie problema pe indelete in articolul pe care il comentam

De multa vreme CRIN ne-a obisnuit cu calitatile sale parapsihologice si in acest articol a descoperit o smecherie.Dl.Basescu face referendumul de forma doar ca sa ajute PD-L sa castige alegerile pentru PE.
De fapt,nu este vorba de nimic nou,in acelasi sens au vorbit demult si dl.Felix sau Vadim si au spus acest lucru cu mai multa verva.

De fapt este la mintea oricui,legatura presedintelui cu PD sau PLD ,aceasta este atat de impamantenita incat oricine il vede pe dl.Basescu in campanie sau nu spune PD sau PLD.

Si totusi exista o smecherie dar pe care dl.CRIN a lasat-o in seama mea.
Iata scenariul:
Referendumul nu este validat,apar rezultatele pentru PE indiferent care sunt ele.
Dl.Basescu prin mijloace constitutionale amana promulgarea(ex.trimiterea la curtea Constitutionala),dupa care o retrimite parlamentului cu obiectiunea ca sistemul de uninominal este gresit(si gaseste el vreo 50 de greseli).
In parlament,conform Constitutiei,in 10m zile,in sedinta comuna se accepta sau nu obiectiile presedintelui.

Si acum incepe smecheria.PSD,PLD si PD care au majoritatea in cele 2 camere accepta obiectiunile presedintelui(votul majoritar a fost propus de PSD si PD) voteaza si retrimit la promulgare.
Guvernul in aceasta faza nu mai are posibilitatea asumarii raspunderii.Deci daca PSD si PD-PLD sunt seriosi isi vor vota propriul proiect(majoritatea o au) si dl.Tariceanu va muri de ciuda dar nu va avea ce face,exact ca controversa dintre boier si cocos din Punguta cu doi bani a lui Creanga.

Asta da smecherie nu banalitatea din articol

Chiar va doriti o guvernare Antonescu-Ponta?
13 Mai 2011


de CRISTIAN CAMPEANU

Nici vorba de vreo strategie inteligenta, diabolica sau ambele pentru anul
electoral 2012. Obiectivul caștigarii alegerilor de anul viitor, atat de
ferm asumat atat de Emil Boc cat și de Vasile Blaga, nu este decat un basm
pentru galeria de gura-casca politici. Pedeliștii se pregatesc sa intre in
conservare timp de patru ani și singura problema pe care și-o pun este
care dintre cei doi poate sa-i treaca mai bine și mai in siguranța
prin urgia usl-așa.
Cristian Campeanu
PE ACEEASI TEMA
� Antonescu: Victor Ponta este, cel mai probabil, candidatul USL pentru functia
de premier
Aceasta este intrebarea la care va trebui sa raspunda fiecare alegator in anul
2012. Este suficienta ura fata de Basescu si PDL pentru a trimite in fruntea
tarii doi oameni iresponsabili, (semi)analfabeti economic si politic, lipsiti de
dimensiune europeana sau internationala, extraplati intelectual, complet
amorali, gaunosi in infatuarea afisata agresiv, egala numai cu incompetenta si
suficienta care-i defineste si extrem de periculosi prin tendintele autoritare?
Ati da tara pe mana a doi oameni pe care nu poti sa-i definesti decat prin ceea
ce nu sunt, pentru ca nu au nicio calitate care sa-ti permita sa spui ca sunt
ceva?

Daca printre dumneavoastra se mai numara unii care ezita sau au indoieli sa
incredinteze destinul Romaniei acestor personaje de o nemeritata notorietate, se
pare ca exista in schimb un grup foarte puternic in interiorul PDL care exact
acest lucru si-l propune: sa aduca USL la guvernare. Rationamentul din spatele
acestei stralucite strategii sinucigase este simplu. Ii lasi pe susamintitii
sa-si dea masura incompetentei vreme de patru ani, timp in care tu, PDL, iti
lingi ranile, te reorganizezi, strangi randurile si te reinventezi
(rebranduiesti, etc) sub alta pecete decat cea a lui Traian Basescu si te
intorci in 2016 in chip de salvator al patriei calare pe cal alb. Avantajul
acestei strategii este ca nu e nevoie sa te reformezi, nu e nevoie sa te
straduiesti sa devii atragator pentru zona activa a societatii prin recrutarea
de creiere noi din noua clasa europenizata/americanizata pentru a-ti spori
zestrea de competenta a partidului, nu e nevoie sa introduci criterii de
integritate, standarde anticoruptie si alte mofturi oengiste. Nu e nevoie sa
faci nimic: stai cuminte sub mana de fier a conducatorului si astepti pana
ceilalti isi rup gatul. Aceasta pare sa fie starea de spirit dominanta in PDL
inainte de conventia de sambata. Nici vorba de vreo strategie inteligenta,
diabolica sau ambele pentru anul electoral 2012.
Obiectivul castigarii alegerilor de anul viitor, atat de ferm asumat atat de
Emil Boc cat si de Vasile Blaga, nu este decat un basm pentru galeria de
gura-casca politici. Pedelistii se pregatesc sa intre in conservare timp de
patru ani si singura problema pe care si-o pun este care dintre cei doi poate
sa-i treaca mai bine si mai in siguranta prin urgia usl-asa. Acesta este si
motivul pentru care Blaga, un om fara pic de charisma si lipsit de orice forta
de atractie electorala pare sa fie preferatul membrilor de partid. Spre
deosebire de Boc, care a fost mult prea apropiat de Basescu, Blaga nu si-a taiat
toate puntile si canalele de comunicare cu USL. La vremuri de restriste, Blaga
poate negocia, la o adica, un rest de bani pentru o primarie PDL in nevoie, o
imunitate pentru un parlamentar prea entuziast, un contract cu statul pentru un
om de afaceri insetat. Nu mult, ca e conservare, dar suficient pentru a asigura
supravietuirea. Am auzit zilele acestea ca Blaga ar reprezenta �schimbarea`` si
�speranta`` in PDL. Nu ca Blaga ar fi vreun Obama in varianta pedelista, nici
vorba. �Schimbarea`` Blaga inseamna sfarsitul aventurii Basescu si intoarcerea
la vechiul stil de a face politica �intre noi``, pe baza a 10-15%, ca pe vremea
PD-ului. La asta aspira si Blaga si locotenentul sau Sorin Frunzaverde,
reprezentant tipic al speciei politice de subterana cu efecte nocive la
suprafata. Cat despre �speranta``, e speranta de supravietui iernii
antonesco-pontisto-voiculesciene.
Daca PDL ar fi fost serios in legatura cu incercarea de a castiga alegerile din
2012, ar fi stiut foarte bine ce trebuia sa faca pentru a-si recastiga
credibilitatea pierduta.
1. Anticoruptia. Liderii PDL trebuia sa adopte imediat criteriile de integritate
ale Monicai Macovei. Ridzi, Pasat, Botis etc, afara din partid imediat si fara
discutii cu scuze pentru politica de cadre proasta a partidului. Masuri absolut
necesare: Asumarea ca politica de partid a depolitizarii totale a managementului
companiilor si regiilor de stat � inainte ca Basescu sa admita ca a recurs la
autoritatea FMI pentru a frange rezistenta guvernului Boc � precum si a
deconcentratelor. Introducerea unor criterii unitare de transparenta maxima in
achizitiile publice, inclusiv in licitatiile pentru proiectele de
infrastructura. Restructurarea din radacini a Ministerului Finantelor si ANAF
astfel incat in momentul in care inspectorului sau directorului i-ar fi trecut
prin cap sintagma �bani pentru partid`` sa fi fost deja cu bagajele facute la
usa institutiei.
2. Taxe si impozite. PDL ar fi trebuit sa isi asume un proiect radical de
limitare atat a numarului taxelor si impozitelor cat si a nivelului acstora,
chiar daca asta inseamna asumarea ideii de Constitutie Fiscala, limitarea
puterii statului de a taxa. Pentru ca banii oamenilor stau cel mai bine in
buzunarul lor, PDL ar fi trebuit sa fac explicit faptul ca reducerea deficitelor
trebuie facuta prin reducerea cheltuielilor, nu prin marirea taxelor. Guvernul
Boc �a reusit`` sa faca totul prost: a redus cheltuielile insuficient si a marit
taxele.
3. Premierul si Parlamentul. Maurul Boc si-a facut datoria. PDL ar fi trebuit sa
aiba puterea sa se aseze in spatele unui alt premier, unul ale carui competente
economice sa fie dincolo de orice indoiala si care sa inspire incredere
populatiei. Un premier care sa poata functiona ca locomotiva in alegerile din
2012 in confruntarea cu cei doi uselisti, care sa puna in aplicare un program
fara compromisuri si fara mila. Un buldog care, in Parlament, sa puna cu mana de
fier partidul in sprijinul unui asemenea program era mai mult decat util
partidului. Asa, nu e de nici un folos.
Pentru a putea face aceste lucruri, PDL ar avea nevoie de lideri cu forta si
claritate morale, cu viziune strategica pe termen mediu si lung, oameni cu
vocatie politica si pasiune pentru a-si servi natiunea. Din nefericire, nici
Boc, nici Blaga nu sunt astfel de oameni. Asa, fie ca vreti sau nu, sansele unei
guvernari de cosmar Antonescu-Ponta cresc.

Cum a evoluat Crin Antonescu in intervalul 2009-2011?
Prost, pentru ca nu are stofa. Nici masura de craniu la palaria liberala.
Monomaniacal. Ciocu-mare fara acoperire, il descriu mulți din libericienii
sai�
Copilul-teribil al acelei triplete ce candida pentru prezidențialele din
2009, Crin Antonescu, (in realitate un caz tipic de ratare cocoțata in
varful piramidei politice romanești fara a avea alt merit decat lipsa de
merite), nu numai ca nu a invațat nimic din experiența eșecului
2009 pentru a se dezvolta pentru bataliile politice ulterioare, dar a luat-o
binișor in direcția inversa, involuand: din alianța temporara cu
adversarul doctrinar (Geoana) a facut un cal troian (USLaș) prin care a
bușit in ultimii doi ani toata doctrina propriului partid; discursul sau,
inițial politicianist-isteric, a devenit populist-psihotic și e axat
numai pe imprecație și defaimare și niciodata pe elementele
constructive ale unui program de țara propriu și credibil; singurul
program "politic" al lui Antonescu este definit de obsesia antibasesciana
parcursa in itemi holliwoodieni, nu in termeni de rigoare politica;
declarațiile sale politice sunt construite, de altfel, numai pe
resentimente frivole, de fițe, și nu pe afirmații mature, de
aceea nici nu se ridica macar cu un angstrom peste jalnicele emisii de
țațisme și mahalagisme oferite de antene și de alte
televiziuni specializate in razboi psihotronic (decontate de amicii lui Gorby
și de patrihoții oligarhi ruso-romani).
Sincer, regret capcana in care au cazut liberalii romani, pricopsiți cu un
lider fara viitor, care nu e in stare sa fie mai mult decat un gigolo pentru
amantele politic-oligarhice ale lui Medvedeev sau Putin. El nu a avut
forța autentica de a se ridica la inalțimea exigențelor
momentului istoric actual, pentru ca in afara de gura-mare și hau-hau
(insușiri bune pentru politruci sau dinupaturici) este un om gol, nu e un
profesionist sau un manager, nu a produs niciodata nimic decat iluzii și
curenți de suprafața, buni pentru creduli și fripturiști.
Este adevarat ca toate partidele romanești colcaie de fosta nomenclatura
comunista (cu care Crin Antonescu s-a infrațit prin parteneriate
temeinice), 37;i ca ceea ce noi am crezut a fi perioada de trecere catre
democrație nu a fost, in realitate, decat o perestroika tardiva, implinita
de Iliescu și de tentaculele create de el in toate bazinele politicii
romanești: aceasta perestroika romanesca a avut misiunea de a transfera
și puterea economica in mainile celor care pana in 89 o aveau doar pe cea
politica (misiune incheiata de Ilici via KGB cu succes, dupa eternul model de la
rasarit). Dar pe tot acest fundal neocomunist � care ne primejduiește major
evoluția ca țara extrem de vulnerabila, integrata in NATO și UE
mai mult din rațiuni geopolitice -, impostura lui Crin Antonescu adauga
acum și o tușa de insanitate: in toiul unui proces instabil de
redresare și de salvare a Romaniei, bufonul antibasescian, nu e capabil sa
bata macar un cui pe care ar putea fi eventual rastignit dușmanul sau.
Striga mereu, in schimb, Hoțul! Hoțul!, pentru a sabota adevarul
și a abate privirea lumii catre o halucinație media, iar lumea sa nu
vada cum, de fapt, partidul sau USLa;i deciziile aberant-populiste
ale aceluia din anii 2008-2009 au lasat electoratul și fara salarii,
și fara pensii, si fara economiile banești, și fara
speranțe pe termen mediu. Recentele atacuri ale lui Crin Antonescu
fața de Mircea Cartarescu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleșu
și Vladimir Tismaneanu (dupa cum aflu din blogul celui din urma
tismaneanu.wordpress.com/2011/04/24/capcana-monomaniei-crin-anto...
re-fatuitate-si-vacuitate/
denota ca arsenalul liberalului comunist mai conține o arma folosita
dintotdeauna de bolșevici: intelectualofobia. Intre logica lui Crin
Antonescu (omul care a ajuns piesa de muzeu dupa ce a parasit muzeologia de
dragul celei mai vechi profesii din lume) și nebunia vera nu mai exista
nicio diferen;a. Pentru ca nu logica, ci rațiunea, va alege
intotdeauna omul politic bun de cel eminamente prost.

Dumnezeu si Mamona: Crin Antonescu, �Felix� si Declaratia de la Praga


Dumnezeu si Mamona: Crin Antonescu, "Felix" si Declaratia de la Praga
Vladimir Tismaneanu martie 12, 2011 Politica & Doctrine, Societate/Life
20 comentarii 4,789 Vizualizari
Atunci cand semnam un document, ne asumam o raspundere, nu ne jucam. "Nimeni nu
poate sluji la doi stapani� Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona"(Matei
6:24) Nu poti fi simultan criticul necrutator al mostenirilor comunismului si
in acelasi timp sa bati palma cu personificarea acestor mosteniri. Vreau sa
sper ca acest principiu moral, propriu unei traditii milenare, i se aplica si
d-lui Crin Antonescu. Asemeni Proclamatiei de la Timisoara, publicata acum 21
de ani, Declaratia de la Praga din 2009 este un document esential al rupturii cu
totalitarismul, un pas decisiv catre depasirea scindarii memoriei europene prin
asumare onesta si confruntare directa cu trecutul traumatic. Initiata, intre
altii, de Vaclav Havel si Vytautas Landsbergis, Declaratia cere condamnarea
simultana a regimurilor comuniste si fasciste, a ideologiilor lor, a crimelor
contra umanitatii comise de aceste dictaturi. Se cere de fapt claritate morala,
renuntarea la strategia dublelor standarde, la minciuna si ipocrizie. Din
Romania, Declaratia a fost semnata de sute de persoane, intre care si numeroase
figuri politice si intelectuale importante, de la Mihai Sora si Valeriu Stoica
la Zoe Petre, de la Catalin Avramescu la Horia-Roman Patapievici, de la Ioan
Stanomir la Andrei Oisteanu, de la Mihail Neamtu si Dragos-Paul Aligica la Caius
Dobrescu si Angelo Mitchievici, de la Adrian Cioflanca la Mircea Mihaies, de la
Viorel Padina la Devis Grebu, de la Angela Furtuna la Sorin Iliesiu si Radu
Filipescu, de la Laszlo Tokes la Sever Voinescu, de la Carmen Musat si Daniel
Vighi la Cristian Preda, Monica Macovei si Traian Ungureanu. As accentua ca
Declaratia a fost semnata de, pe atunci ca si acum, senatorul PNL, istoricul de
profesie, Crin Antonescu. A semnat-o in calitate de Senator PNL. Am salutat
atunci acest lucru. Il consider in continuare relevant si tocmai de aceea nu pot
sa nu-mi exprim mirarea ca dl Antonescu, devenit intre timp liderul PNL, nu vede
o problema in continuarea colaborarii (aliantei politice si, vai, morale) cu un
partid-emanatie condus cu mana de fier de catre un personaj declarat acum, in
chip irevocabil, de catre suprema instanta judiciara a Romaniei, drept
colaborator al Securitatii. Apelul la CEDO, cum arata doamna Monica Macovei pe
blogul sau, este o alta tiribomba fara sanse de castig. Precum in logica
identitatii: "In acelasi timp si sub acelasi raport, Felix a fost Felix si nu
putea fi altcineva".
www.monica-macovei.ro/blog/?p=377
praguedeclaration.org/sig
Nu astept ca Radu Mazare ori Victor Ponta sa aiba framantari etice, nu este
"stilul" lor, ba chiar dimpotriva. Dar astept ca dl Antonescu sa se gandeasca
atent cum ar putea continua decomunizarea in conditiile unei coalitii, practic
ale unei simbioze, care il include pe principalul adversar si pe marele loser al
unei asemenea mult-asteptate si binevenite asanari a spatiului public. Se
indoieste Crin Antonescu si cei care il crediteaza ca primul lucru pe care l-ar
face Dan Voiculescu daca ar putea ar fi sa desfiinteze CNSAS? In aprilie-mai
2007, in timpul suspendarii presedintelui Traian Basescu, reprezentantii lui Dan
Voiculescu, seful Comisiei Senatoriale, nu aveau preocupare mai urgenta decat sa
gaseasca, la Cotroceni, documentele Comisiei Prezidentiale care a redactat
Raportul Final. Timp in care, din ordinul lui Nicolae Vacaroiu, instalat
interimar ca sef al statului, Raportul Final era eliminat de pe site-ul
Presedintiei. Iata mai jos interventia mea intr-o discutie pe acest subiect de
pe excelentul blog "Madame Blogary". Cred ca este un rationament de bun simt.
Sper ca dl Antonescu sa-l citeasca.
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 "Declaratia de la Praga". S-a jurat, in
repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura
n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii
"indrumati" de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau
neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult).
Reiese acum ca dl Antonescu a semnat "Declaratia" dar refuza sa actioneze in
spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
blogary.ro/2011/03/colaborarea-e-mama-progresului/?utm_source=fe...&
utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogary%2FxAVh+%28Madame+Blogary%29

Gandirea novatoare a PD-L
Este foarte greu stazi sa te consideri de dreapta fara a porni de la doctrina
liberale,bineinteles modernizata pentru secolul XXI.PD-L isi asuma acum
principiile liberalismului si doreste a fi un pol de reunificare a fortelor de
dreapta.Acest lucru isi are temeiuri doctrinare in cadrul PD-L.
-Permanentele crize ale aliantei DA si esecul fuziunii dintre PNL si PD .
-Lipsa unei viziuni de clarificare doctrinara a partidelor pretinse de
dreapta,ceea ce duce la esecul coagularii unui pol de dreapta.
-Desinteresul arogant al celor care isi zic de dreapta de importanta si
necesitatea atragerii unor grupe sociale mijlocii,si,sa zicem bazdacul de anu
cobora spre o identitate de centru-dreapta pentru a veni in intampinarea acestui
unor mase mari de elctori,deoarece nu a putut sesiza schimbarile sociale prin
aparitia grupurilor de intreprinzatori,aderenta intelectualitatii la ideile
liberale,a unor paturi muncitoare calificate.Cei din PNL sau PC considera
identitatea de dreapta un fel de boierie ereditara pentru ca poporul,le miroase.
-Mai mult,partide ca PNL,PNTCD au desamagit aceste clase dinamice care asteptau
de la aceste partide sa fie motorul unificarii dreptei si a constructiei unei
doctrine concordante momentului,si nu doar o miscare in deriva si conjucturala,
abandonand proiectul de unificare a dreptei romanesti. Ei nu au putut sa-l
inteleaga pe politicianul Basescu numai pentru ca nu purta papion si nu facea
parte din ceea ce ei cred ca sunt,adica o elita,eventual cu fosti boieri sau
industriasi.
Pretentia unei asa zise fidelitati doctrinare este ambigua daca nu este urmata
de fapte. Confuzia doctrinara a dus treptat la pierderea
credibilitatii,inlocuirea managementului organizational cu metode de conducere
arbitrare si mai ales in interesul unui grup restrans, PNL pierzand initiativa
in elaborarea si promovarea strategiilor de desvoltare economica si sociala a
tarii.S-a pierdut cheia intelegerii evolutiei politice a momentului.
Lansarea platformei PD-L prevede:
1.Crearea in PD-L a unei baze de coagulare politica,conform statutului , pe baza
de dialog si competitie.
2.Numirea unei conduceri care sa-si asume exigenta unirii tuturor fortelor de
dreapta,cu politicieni de marca cum sunt Stolojan sau Stoica.
3.Clarificarea doctrinara printr-o larga discutie publica,fara de care nu poate
exista o clarificare doctrinara si nu punerea pumnului in gura dizidenei din
partid.
4.Constituirea unei punti intre fortele politice de centru-dreapta si masa de
simpatizanti sau nehotarati si care astazi sunt tinute in afara dialogului si a
circuitului politic de gruparea oligarhica, crearea unei strategii postaderare.
Toate aceste deziderate sunt insa indeplinite de platforma
democrat-liberala,care reprezinta curentul de opinie a celor care doresc o
doctrina de dreapta.Ori,nu se putea sta indiferent la derapajele strategice ale
actualei conduceri PNL.PC,PNTCD,UDMR etc si, nici nu se poate accepta ca
invocarea istoriei de partide istorice le-ar salva de la iesirea de pe scena
politica.

Ar exista o serie de prioritati de actiune,bine conturate in doctrina politica
a PD-L.Directia strategica a P.D-L. enumera etapele istoriei postdecembriste a
ale formarii dreptei romanesti si specifica mai ales esecurile PNL si PNTCD ca
si impostura PC.
In anii 1990-92 a existat sansa reunificarii miscarii anticomuniste dar erorile
strategice a facut sa nu poata realiza acest lucru si doar Corneliu Coposu a
avut verticalitatea de a organiza o opozitie anticomunista si de a crea
Conventia democrata,esuata dupa decesul Seniorului.
PNL are vina de a fi ratat unificarea fortelor de centru dreapta,caci obiectivul
aliantei DA nu a fost numai unul anti PSD ci si sa asigure o guvernare eficienta
a Romaniei,sa puna in practica un alt mod de a face politica,pentru ca astfel
sa devina ceva cu totul deosebit fata de toate guvernarile postdecembriste.
Alianta Fortelor de dreapta trebuia sa fie o prima formula unificatoare a
fortelor de centru dreapta care urmeaza a se implini prin formarea unui mare
partid,ca alternativa la maniera postdecembrista de a face politica,echilibrand
astfel scena politica pentru mai multe cicluri electorale
Delegatia permanenta a PNL se inseala (24 febr.2006) cand spunea ca au disparut
ratiunile aliantei DA si ca aceasta se poate inlocui de partidele componente.
Pe scurt, conducerea actuala a PNL sau PNTCD sunt acuzate de o �ntemeiere
analitica superficiala, o viziune ingusta pe termen scurt, o totala lipsa de
viziune pe termen lung, precum si o vointa politica paralizata de obsesia
actelor politice marunte,toate punand sub semnul �ntrebarii chiar viitorul
partidului,ca sa nu mai vorbim de preluarea partidelor de catre oligarhi.
Platforma de dreapta este menita sa exprime pozitia novatoare in contextul
acestei dezbateri si sa creeze un cadru pentru solidarizarea tuturor celor care
cred in viitorul democrat-liberalismului cu obiectivele:
-o noua viziune asupra guvernarii prin asumarea esecurilor si a corectiilor
necesare pentru depasirea acestora;
-reforma clasei politice si aboirdarea politicii in maniera europeana,mai ales
azi cand fortele de dreapta din Europa au castigat majoritatea alegerilor.
-clarificarea doctrinara in cadrul dreptei prin elaborarea unui nou proiect
politic de unificare a fortelor de centru-dreapta;
Doctrina noua, popular-liberala,este inovatoare deoarece in ea sunt cuprinse si
masuri sociale,care depasesc liberalismul clasic,egocentric,dupa formula, prin
noi insine.Popularitatea,lupta pentru o adeziune de masa a alegatorilor nu mai
sunt siderate de aroganta specifica unor partide traditional de dreapta.Doctrina
populara,in acest sens inoveaza doctrina de dreapta deoarece ea crede intr-un
partid de mase,un partid care in jurul clasei mijlocii sa atraga categorii
sociale tot mai largi,chiar din acele defavorizate.
Ori liberalismul inchistat in aroganta oligarhica si dispretuitoare fata de
poporul majoritar(Patriciu-Tariceanu) se adreseaza doar unei paturi de maxim 5%
din populatie,in timp ce restul populatiei se crede dispretuita(a se vedea
starea asistentei sanitare,starea incalificabila a agriculturii,a muncitorilor
nevoiti sa lucreze ca sclavi sau sa emigreze in contrast cu oligarhii care au
acapatat bogatiile tarii).
Un partid de 15-17% cum este azi PNL nu poate avea vigoarea si pretentia de a
conduce Romania

De la: HOTIA_PDL, la data 2011-05-20 19:56:05AH CE ROMANIE AVEAM ODATA,AM NENOROCITO ACUMA TOATA !

APOCALIPSA DUPA PDL

conform cercetarilor facute sa stabilit ca black-friday și silver9am ,apartin aceluiaș ID,,o persoana care vrea sa compromita PDL ul prin prezentarea de afirmații oneroase și injuri ,cautași sa-l izolați.

Putem fii obiectivi si cand ne referim la politica romaneasca

Am primit un e-mail foarte interesant si de mult bun simt care se refera la actuala situatie politica din Romania.
Pe Basescu nu putem sa il schimbam, el este un produs de virf (specializat pe -relatia Vest- capitalism) al sistemului comunist. Apoi, oricite lucruri ne-am fi dorit in campanie, atributiile presedintelui nu se intind
decit pina la un punct. In fine, niciun om nu poate lupta singur cu un sistem; daca Basescu ar incerca, ar fi �invins de Securitate� mai repede decit Constantinescu
1. Mai intii, ma intreb citi dintre cei care l-au auzit pe Basescu in 2000-2004 si-au inchipuit ca el poate fi Fat Frumos calare pe cal alb si cu pletele in vint, menit sa ii salveze pe romani de rezultatele votului
lor din 2000? Asa cum am mai spus, Basescu nu este decit un politician extrem de ambitios, care, inainte de 1989, a fost un competent manager (in zona economiei reale, nu a fabulatiilor ideologice de care se ocupau alde
Iliescu) cu notiuni si ceva experienta in domeniul sistemului capitalist si cu o experienta pozitiva ca sef autoritar dar eficient si responsabil. A aratat in mod repetat dupa 1991 ca poate urmari cu competenta si eficacitate o anumita tinta, dar in acelasi timp si ca poate renunta oricind la ea daca nu mai prezinta interes personal. L-am votat in 2004 (ca vot pozitiv, nu doar de respingere a lui Nastase) pentru ca stiam ca relevanta lui publica si chiar libertatea lui fizica depindeau de urmarirea proritatilor majore enuntate in campanie. Deci identificasem niste interese comune.
Am mai spus-o cred, Basescu este un politician. Arma lui de baza, din 2000 incoace, o reprezinta voturile, pe care le-a folosit pentru a se feri de inscenari judiciare, de suspendari, pentru a se cocota la sefia PD, pentru a rasturna majoritatea parlamentara, in general, pentru a-si atinge scopurile in cariera. Spre deosebire de Iliescu, celalalt aspirator de voturi, el nu se multumeste sa propuna un �viitor luminos�, el se gindeste si la strategiile posibile pentru ca la sfirsitul mandatului sa fi reales pentru a duce mai departe cele incepute.
De aceea, in loc sa propuna utopii roze, a mizat pe garantii anglo-americane ale securitatii (certe si suficiente in viitorul apropiat), pe integrarea europeana ca �spatiu vital� pentru o dezvoltare
economica sanatoasa, pe statul de drept si libera initiativa ca elemente indispensabile pentru atingerea si exploatarea eficienta a primelor doua scopuri. Interese in care si eu, si majoritatea celor de pe aceasta lista sper ca ne regasim.
Singurul si marele merit al lui Basescu este ca a chemat alegatorii la facerea politicii. A avut nevoie de noi, pentru acele victorii pe muchie din 2000 si 2004. Spre deosebire de Iliescu care s-a dezis cu dezinvoltura
de fostul electorat al CDR, care cu inconstienta l-a adus pentru a doua oara la un scor de peste 80%, Basescu a incercat sa raspunda asteptarilor alegatorilor sai. Pentru ca, daca lui Iliescu alegatorii ii venau gratie sponsorilor si politici, in cazul lui Basescu, sprijinul sau politic se datoreaza voturilor culese.De aceea, cit timp l-am votat, a tinut seama de noi.
2. Basescu a mizat pe faptul ca cel putin o minoritate substantiala si decisa a clasei politice il sustine si ca aceasta minoritate poate deveni majoritate stabila prin alegeri anticipate. Aici a pierdut pe mina lui
Tariceanu care a preferat sa mearga pe calea verificata (si perdanta) a lui Campeanu, de apropiere de Iliescu, exponentul in Romania al liniei
Gorbaciov-Putin, a statului autoritar corporatist (i.e. sa se schimbe, primesc, dar sa ramina cum a fost).
Monica Macovei a fost scuipata din Guvern imediat dupa aderare, reforma administratiei a supravietuit doar in denumirea ministerului, reformele incepute promitator in sanatate s-au dovedit a fi doar o redirectionare a spagilor, acum mai mari si mai paguboase. Pensia mea este dizolvata de masurile populiste ale actualului Guvern care va baga in faliment sistemul in citiva ani, dupa ce bula economica pe care acum o umfla cu sirg va exploda.
Ce poate face presedintele? Lupta de rezistenta si hartuiala cu oaste de strinsura: CSM, Curtea Constitutionala, la care se adauga un PD prea slab pentru a putea fi reformat eficient (mare curaj, dar si spirit de prevedere a avut Basescu fortind acum o fuziune care tulbura multe locuri caldute), procurori sefi ai caror subalterni isi cumpara locurile.Parlamentul este dominat de PSD, care, dupa debarcarea ministrilor PD, a luat Guvernul ostatic. Guvernul Tariceanu tine de scaune cu orice pret, inclusiv cu cel al viitorului politic al PNL (partidul pe care l-as fi votat in cadrul DA in 2004). Justitia scirtiie ca o corabie putreda in furtuna, iar alegatorii lui stau acasa.

3. Nu vreau sa intru in fondul masurilor a caror nerealizate i-o imputi lui Basescu si nu voi discuta aici si acum cit de realista sau utila este fiecare dintre ele. Esential este ca fie ele sint in sarcina exclusvia a
altor institutii, fie nu pot fi duse cu succes la indeplinire de Basescu fara concursul altor institutii. Nu poate fi contestat Basescu pentru deficientele Parlamentului, Guvernului, minsterelor si inca si mai putin ale justitiei. Mai ales ca in justitie, in ciuda legilor strimbe, a lipsei acute de competenta la nivelul procurorilor si a relei credinte uneori evidente a judecatorilor, au inceput sa se miste lucrurile.
Chiar si atunci cind vorbim de ministri din PD ar trebui sa tinem seama ca, in ciuda aparentelor, politicienii PD nu sint niste marionete sau excrescente ale lui Basescu. Acesti oameni au propriile lor interese, unele legate de angajamente facute in schimbul sustinerii in campanie. Este foarte posbil ca punind in balanta lor diferitele argumente pro si contra sa fi ajuns la concluzia ca de exemplu, fie fondurile lor de campanie si satisfactia alegatorilor directi depind de pastrarea cursului actual, fie ca pasul inapoi ar costa societatea in ansamblu mai mult decit face. De pilda, un contract nu devine ilegal doar pentru ca este dezavantajos si incetarea unilaterala se poate dovedi a aduce penalizari mai mari decit avantajele.In ceea ce priveste Irakul, atit pentru Basescu personal cit si pentru Romania, relatia cu SUA este extrem de importanta. Retragerea din Irak ar trebui atent discutata si pregatita. Gesturile lui Tariceanu si Atanasiu au avut exact efectul invers celui clamat, blocind orice rediscutare a situatiei, iar schimbarea de la conducerea MAE cred ca a lipsit presedintele de pirghiile necesare pentru reluarea cu succes a problemei.Apoi, nu trebuie sa uiti ca Guvernul nu este nici investit si nici demis de presedinte. Acesta are doar prerogativa, altminteri importanta, de a propune un premier (stiu, in Constitutie scrie /numeste/, dar ce
valoare are o numire fara investire?). Dupa tragi-comica revocare a lui Radu Vasile, in Constitutie scrie acum negru pe alb ca presedintele nu mai poate revoca premierul. Mai mult, actualul Guvern s-a dovedit in mod repetat reprezentativ pentru Parlamentul rezultat din votul nostru. (Si da, Basescu a contestat alegerile, dar dupa ce procurorul de caz a constatat lipsa fraudei electronice, nu s-a mai obosit sa ancheteze si "turismul electoral" ori celelelate nereguli invocate in 2004.) Nu poti demite un guvern care are increderea Parlamentului (de care depinde adoptarea legilor, inclusiv a bugetului) doar fiindca asa vrea un Presedintele (minoritar, cu 25% sustinere parlamentara) care oricum nu are in tabara sa niciun candidat capabil sa obtina votul de investitura.

4. Nu putem reusi decit impreuna. Si asta inseamna sa stim cu totii sa facem abstractie de interesele mai putin importante pe care nu le impartasim si sa ne concentram pe interesele, aspiratiile, valorile
noastre comune. Daca noi stam acasa si ne lamentam, vorbind de "chiorul intre orbi" va fi imposibil sa ne facem auziti si am rata o ocazie unica in istoria recenta a Romaniei. Sa nu uitam ca in tarile comuniste mai la vest de noi, prabusirea sistemului a inceput in momentul in care lideri la ananghie au facut apel la popor pentru a pune mina pe putere sau pentru a o pastra. Nagy, Gomulka, Dubcek au fost comunisti sinceri care insa au uscat radacinile comunismului in tarile lor. Basescu poate fi echivalentul lor, dar daca ne facem ca il credem si incepem sa ne agitam alaturi de el pentru drepturile, valorile si aspiratiile noastre.
De fapt, cred ca ceea ce ne lipseste noua - mie, tie,oricui, lui Basescu - este o retea institutionalizata care sa ne permita sa construim si sa valorificam o asemenea solidaritate �la rece�. Iliescu avea �sosonarii" lui, care insa mergeau dupa logica nomenclaturista. AC reusise o alternativa la �sosonari�, din pensionari entuziasti si studenti, dar aceasta resursa a fost desocnsiderata si irosita de partidele din CDR, care au tratat-o doar ca pe o masa de manevra, figuratie pentru mitinguri si agenti si simpla �curea de transmisie�. Nu stiu citi dintre pensionari mai sint dupa 10-15 ani apti de campanii, iar studentii fie au plecat din tara fie lucreaza pe bani 10-12 ore pe zi. au mai ramas doar centrele de creativitate - pe care Iliescu nu le-a avut niciodata - si care probabil au inclinat balanta la turul 2 din 2004 (flash-moburi, campanii pe internet etc.).

P e n t r u SOCIALISM !
Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet
19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)