Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
Dede_for_ever 271 mesaje Membru din: 25/03/2011 Oras: Cernavoda |
Postat pe: 21 Mai 2011, ora 21:49
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI SI DREPTATE!
PD-L ESTE SPERANTA ROMANIEI PENTRU PROGRES SI BUNA STARE. Cresterea economica a inceput,masurile de austeritate luate au dat rod. Sunem multi si avem dreptatea de partea noastra! |
|
Dede_for_ever 271 mesaje Membru din: 25/03/2011 Oras: Cernavoda |
Postat pe: 21 Mai 2011, ora 22:23
Patriciu despre USL: "Un amestec de ulei cu apa din care ies doar clabuci"
Autor: Clarice Dinu Dinu Patriciu sustine, intr-un comentariu publicat in propriul ziar, ca alternativa la actuala putere pe care o propun acum PSD si PNL nu inseamna decat "impotenta".Razboiul dintre Crin Antonescu si Dinu Patriciu continua. Un nou editorial semnat de omul de afaceri si publicat in ziarul pe care il patroneaza, un nou atac la mariajul PNL-PSD. Dinu Patriciu porneste de la o serie de declaratii ale presedintelui Traian Basescu, al carui nume nu-l mentioneaza, incadrandu-le in capitolul "nelinisti existentiale", si ajunge la alternativa la actuala guvernare, apreciind insa ca si USL sufera de "impotenta". "Nenorocirea este ca la usa guvernarii bat unii care tocmai amesteca uleiul cu apa in cautarea unui leac miraculos. Evident, nu ies decat clabuci. Si unii, si altii sunt la fel de impotenti", sustine omul de afaceri. O miscare pragmatica Dinu Patriciu il avertizeaza pe Crin Antonescu ca timpul curge in defavoarea PNL, iar daca liberalii nu se dezmeticesc la timp, locul lor pe scena politica ar putea fi amenintat de o noua formatiune politica. "Solutia nu este decat o miscare politica noua si pragmatica. Daca intre timp vreunul dintre partidele natang-liberaloide de astazi ar reusi printr-o minune sa se destepte si sa se spele un pic, cu atat mai bine", sustine, in finalul comentariului sau, omul de afaceri. De altfel, Dinu Patriciu i-a trantit in fata lui Crin Antonescu varianta sustinerii unui nou partid inca de la inceputul acestui an. Declaratiile sale au venit in contextul in care, la finalul lui 2010, liderul PNL a batut palma cu Dan Voiculescu pentru Alianta de Centru Dreapta. Delimitarea omului de afaceri de gesturile politice ale liberalilor condusi de Crin Antonescu au continuat, sporind in intensitate odata cu parafarea de catre PNL a acordului cu PSD. Campanii de presa cu tinta precisa Dinu Patriciu a folosit ca vehicul publicatiile din propriul portofoliu pentru a-l ataca atat personal pe Crin Antonescu, cat si institutional Uniunea Social-Liberala. In "Adevarul" si "Click" au aparut la intervale scurte de timp materiale in care profilul de chiulangiu politic al sefului PNL era accentuat. Tot in "Adevarul" au fost promovate campanii de sustinere a unor proiecte ale guvernului si PDL. Este vorba despre Codul muncii, demers lansat chiar in momentul in care PNL si PSD anuntau ca vor sa depuna motiune de cenzura pe acest subiect. La momentul respectiv, presedintele liberalilor, Crin Antonescu, a ironizat gestul fostului sau partener de a se pozitiona alaturi de putere. "Patriciu sustine Codul Muncii intrun fel temeinic. Este opinia domniei sale ca om de afaceri, ca editorialist, ca om preocupat de aceste lucruri. Nu am eu a o cenzura", a spus seful PNL. De asemenea, o alta campanie a publicatiei a vizat Legea capitalei promovata de sefa PDL Bucuresti, Elena Udrea. "Adevarul" lui Dinu Patriciu a pus la bataie zece mii de euro, premiu al unui concurs in care cititorii trebuiau sa dea cea mai buna explicatie pentru desfiintarea primariilor de sector. Asta in conditiile in care USL isi desfasurase fortele in Bucuresti pentru a discredita demersul democrat-liberalilor, chemand bucurestenii "sa apere" capitala de Elena Udrea. "Nenorocirea este ca la usa guvernarii bat unii care tocmai amesteca uleiul cu apa in cautatea unui leac miraculos. Evident, nu ies decat clabuci." "Daca intre timp vreunul dintre partidele natangliberaloide de astazi ar reusi printr-o minune sa se destepte si sa se spele un pic, cu atat mai bine" DINU PATRICIU, om de afaceri REPLICI Lazaroii, nuantele politice si regimul Basescu Ultima inflamare a lui Crin Antonescu cand a venit vorba despre Dinu Patriciu a avut loc, la inceputul acestei saptamani, dupa ce fostul consilier prezidential Sebastian Lazaroiu a sustinut, intr-un interviu acordat "Evenimentului zilei", ca omul de afaceri va avea grija sa nu lase PNL sa alunece spre socialism. "Cred ca Dinu Patriciu va avea grija ca brandul PNL sa nu insemne stanga in 2012. Nici nu ar fi o operatiune grea. Pentru asta nu trebuie sa cada decat un cap. Cel mai inalt dintre ele. Si cel mai infierbantat", a spus Lazaroiu. Raspuns liberal "E problema lui Patriciu sa-si scuture de pe haine lazaroii. Ca nu are nicio vina, mai cad ca omidele. Stiti cum e, nu esti vinovat. Iti pateaza costumul, dar trebuie sa te speli. Faptul ca azi sperantele domnului Lazaroiu si ale patronilor sai de a pune mana pe PNL au ajuns sa se lege de Dinu Patriciu cred ca, fara ca omul sa fie vinovat, ar trebui sa-i dea de gandit lui Dinu Patriciu. (...) Adevarul trist pentru domnul Lazaroiu - pe care cred ca il stie, dar, ce sa-i faci, obligatie de serviciu - e ca nu are importanta cine conduce azi sau maine PNL, acest partid nu va putea fi niciodata inghitit de Traian Basescu", a venit replica lui Crin Antonescu, calificand respectul lui Lazaroiu pentru Patriciu drept "o revansa". Mesajul liderului PNL a fost preluat de consilierul sau, Dan Mihalache. Intr-un interviu acordat "Romaniei libere", Mihalache i-a transmis omului de afaceri ca ar putea cadea la pace cu actuala conducere a PNL daca isi va insusi obiectivele acesteia. "Dinu Patriciu va realiza si el ca in momentul de fata nuantele politice sunt mai putin importante si ca obiectivul fundamental este inlaturarea regimului Basescu", a spus Mihalache. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 07:25
Morala crestina si psihiatria
1. Crestinismul nu este numai o suma de invataturi, o doctrina, religioasa, ci si o viata traita daca aceasta doctrina. Si anume el nu este numai, o suma de invataturi teoretice cu privire la Dumnezeu si la mantuirea omului, care sa-i lumineze numai intelectul, ci este o traire a acestor invataturi in viata aceasta pamanteasca. Desigur, toate adevarurile invataturii crestine trebuie traite de credincios, chiar daca nu pot fi aplicate toate in aceeasi masura si constant. De exemplu, invatatura crestina despre Sfanta Treime, si despre Hristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat, prin care se manifesta iubirea lui Dumnezeu fata de oameni si prin care se realizeaza insasi mantuirea noastra obiectiv si subiectiv, trebuie sa fie nu numai cunoscuta ci traita real si plenar in fiinta si viata noastra, precum si in relatiile noastre cu semenii nostri. Comuniunea omului cu Dumnezeu prin Hristos in lucrarea Duhului Sfant, ca membru al Bisericii lui Hriatos, este inceputul si tinta vietii crestinului privita pe dimensiune eshatologica. Trairea si aplicarea invataturilor crestine constituie tocmai domeniul Moralei crestine. De altfel, crestinismul nu este o filosofic sau o ideologie filosofica intre alte filosofii si ideologii, fiindca el nu ne infatiseaza adevarul ca o idee opusa altor idei ; "el e incarnat in viata unica si sublima a persoanei Mantuitorului Hristos, Care devine calea, adica modelul nostru de urmat in viata. Nu ne spune Hristos ca El a venit ca lumea sa aiba viata si inca mai multa (Ioan 10, 10) decat inainte de El? Iar viata nu se comunica unui cerc restrans, ca ideile filosofice ; ea se comunica tuturor fiintelor din lume", tuturor oamenilor si neamurilor (Matei 28, 19-20 ; Marcu 16, 15-16). Iisus Hristos este accesibil tuturor, este omul central, fiindca este si Dumnezeu in acelasi timp, Care polarizeaza spre Sine pe toti care se deschid Lui si cu care intra in comuniune prin cuvant si lucrare harica. Hristos este modelul universal al vietii in Dumnezeu. "Cati in Hristos ne-am botezat in Hristos ne-am si imbracat" (Gal. 3, 27). Aceasta inseamna vointa de a ne face una cu El (Gal. 3, 28). Pruncul trecut prin baia Botezului a devenit neprihanit asemenea pruncului Iisus din ieslea Betleemului. Tinerii care se cununa, nuntesc impreuna cu Hristos si se veselesc impreuna cu El, ca la Nunta din Gana Galileii. Pacatosii care isi frang inima in cainta, cad la picioarele Lui si-L roaga pentru iertare. Credinciosii care se apropie de Sfantul Potir pranzesc cu Hristos Care isi ofera spre mancare si bautura trupul si sangele Sau euharistic. Frumusetile acestei lumi le admiram prin ochii Lui, care ne-a aratat splendoarea crinilor campului. Cand intalnim pe cei saraci, pe cei bolnavi, pe cei flamanzi si pe oricare dintre ei necajiti ai lumii, il intalnim in acestia pe El insusi, Care se identifica cu ei, cum ne incredinteaza El Insusi : "Intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei mai mici, Mie Mi-ati facut" si "Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut" (Matei 25, 40 si 45). Durerile noastre proprii le induram impreuna cu Hristos, fiindca nimeni traind in aceasta viata nu este scutit de Golgota rastignirii. Iar ingrozitoarea noastra moarte devine usoara daca stim sa intram cu El in mormant. Caci El, Hristos, fiind insusi Dumnezeu, a biruit mormantul si a inviat a treia zi. Fiind in comuniune cu Hristos si deci identificandu- ne vointa noastra cu vointa Lui, Hristos traieste in noi si noi in El (Gal. 2, 20). Morala crestina este fata concreta, vazuta de toti a crestinismului, indicand ce trebuie sa faca crestinul pentru a dobandi viata vesnica implinind aici pe pamant voia lui Dumnezeu, in relatia cu El si in relatiile cu semenii, precum si in propria sa viata, adica in relatie cu sinea proprie. Ea, Morala crestina, pleaca de la Hristos si se intoarce la Hristos. Iar crestinismul nu este un sistem de filosofie, fiindca nu "este o elaborare a mintii noastre. El este inainte de toate persoana istorica a Mantuitorului, adica Fiul lui Dumnezeu facut om la plinirea vremii si ramanerea Lui ca om si pe scaunul Slavei, fiind Unul dintre noi in Treime, ca Dumnezeu-Omul. Intr-un cuvant crestinismul este, cum spunea Nichifor Crainic, "perfectiunea dumnezeiasca descoperita noua in Hristos". Iar Morala crestina are ca obiect principal : ce trebuie sa faca crestinul in viata de toate zilele, urmand lui Hristos, traind si marturisind pe Hristos. 2. Psihiatria. In psihiatrie, desigur, ne intalnim, dialogam si "empatizam", cum spun specialistii, cu omul bolnav sufleteste. Sentimentul de suferinta dobandeste aspecte dintre cele mai complexe inlauntrul perspectivei date de psihiatrie : in boala psihica nimic nu pare a avea loc fara autorefleCtare, cuprindere si intelegere care constituie, de fapt, jocul implicat si continuu dintre constiinta si suferinta, si, intr-un fel, dintre bine si rau. Dar nu dintre binele moral si raul moral. Aceasta mai rezulta si din faptul ca psihiatria se ocupa, in aceeasi masura, de aspectele sintetice ale persoanei in doua ipostaze : normalitate psihica si contrariul ei degradant, boala mintala. Dintre toate sectoarele medicinei, psihiatria este aceea care isi propune si se simte obligata moral si se "angajeaza" prin excelenta sa inteleaga bolnavul, alaturi de explicatia - mai mult sau mai putin comprehensibila - a mecanismelor psihopatologice. In jurul bolnavului psihic, psihiatria se implica sa creeze o ambianta comprehensibila, un orizont si o comuniune solidara, capabila sa ajute pe bolnav in efortul de vindecare. Prin aceasta, psihiatria nu mai este o stiinta medicala eminamente descriptiva ci prin excelenta una de participare empatica. In psihiatrie, medicul are nevoie de bolnav ca sa-si ordoneze procesul de investigatie si "iatrie", de tratament. In cercetarea si actul psihiatric are loc un act de comunicare reciproca intre bolnav si medic, acesta din urma fiind totdeauna disponibil pentru o generoasa daruire catre cel care sufera. De altfel, medicina adevarata face uz totdeauna de comprehensiune, iar medicul se intalneste si comunica cu oamenii. Dar nu intotdeauna acest lucru este absolut necesar, el putand fi inlocuit doar de o intelegere-a cauzelor determinante ale bolii somatice. Boala psihica este mult mai complexa in cauzele si manifestarile ei si, de aceea, ea comporta o definire mult mai complexa si inteligibila, decat suferintele umane obisnuite (de pilda cele organice). In general, definirea bolii psihice se face in raport cu starea de sanatate sau de normalitate. Dar multe definitii date unei boli psihice se refera la un tip de individ abstract, mobil si in fond necunoscut afectiv. Desigur, fiecare boala are anumite caracteristici care o particularizeaza, fata de alta boala. Dar tot asa de adevarat este ca medicul nu are de-a face numai cu boli in general, si eu bolnavi concreti, cu oameni concreti bolnavi. In cazul bolilor psihice, cu care se ocupa psihiatria, medicul are de a face cu bolnavi, cu bolnavi diferiti cu care mediul trebuie sa comunice direct si personal intr-o mare daruire pentru a surprinde specificul personal, ca sa-l analizeze si sa gaseasca tratamentul adecvat. Deci pentru medicul psihiatru, fiecare om bolnav sufleteste este un subiect aparte, un subiect concret cu care el angajeaza dialogul si tratamentul. La fel procedeaza morala crestina, pentru care fiecare om este existenta personala nerepetata cu misiunea sa in fata lui Dumnezeu si in comunitatea semenilor sai, oamenii. Cu aceasta am ajuns la relatia foarte stransa ce poate fi intre Morala crestina si psihiatria, fiecare dintre acestea pastrandu-si specificul si lucrarea in tratarea bolilor sufletesti. 3. Relatie, complementaritate si specific. Si Morala crestina ca disciplina teologica si psihiatria ca disciplina a medicinei generale si de profil, se ocupa cu omul concret, ingrijindu-se una de sanatatea spirituala moral-crestina, iar cealalta de sanatatea psihica a acestuia. Relatia dintre acestea este o expresie a relatiei dintre crestinism si medicina. Desigur si una si cealalta au in vedere sufletul omului cu puterile sau facultatile lui : mintea, simtirea si vointa, dar nu separat de trup, trupul fiind conditia vietuirii omului in timp si spatiu. Pentru invatatura crestina, omul este chip si asemanare a lui Dumnezeu (Facere 1, 26- 28) si deci partener de dialog cu Dumnezeu si cu semenii, sai, oamenii.. La demnitatea de chip al lui Dumnezeu, pe care o are omul ca dat ontologic, participa nu numai sufletul cu cele trei puteri sau facultati ale lui ci si trupul cu tot ceea ce cuprinde si implica el pentru realizarea dialogului omului cu Dumnezeu, cu semenii, cu natura inconjuratoare, dar si cu sinea proprie. Trupul participa la demnitatea de chip, prin suflet si anume prin puterea cognitiva a acestuia, adica prin acel nous, "minte", despre care vorbesc Parintii Bisericii, in care se face prezenta insasi lucrarea lui Dumnezeu, harul dumnezeiesc primit la Botez si mai apoi prin celelalte Taine ale Bisericii. Data fiind si sisighia aceasta dintre suflet si trup, in vietuirea omului pe pamant, morala crestina priveste pe om cu intreaga lui fiinta, vazandu-l prezent cu toata aceasta fiinta a sa in fiecare act, actiune, fapta. De aceea, munca omului este si spirituala si fizica, in acelasi timp. Desigur nu in aceeasi masura. De aici si cele doua feluri ale muncii sau activitatii omului, munca spirituala si munca fizica, daca cum predomina activitatea spiritului sau efortul fizic. Dar si activitatea pur spirituala nu ramane fara o expresie a ei asupra trupului, sau altfel spus si in activitatea pur spirituala este angajat subiectul ei intreg. Faptele libere si constiente cu care se ocupa Morala crestina poarta pecetea subiectului lor intreg chiar si atunci cand trupul nu are o participare egala. Radacina lor este in suflet, in spirit si anume : in mintea care le initiaza si se invoieste cu ele, in simtirea cu care le imbratiseaza si in vointa care le concretizeaza. De aceea la judecata obsteasca sau universala, omul se va prezenta nu numai cu sufletul ci si cu trupul avut pe pamant, desigur acum fiind nestricacios, ca sa ia rasplata sa : fericirea vesnica sau osanda vesnica pentru toate cele savarsite cu sufletul si cu trupul sau, pe pamant. Faptele libere si constiente ale omului isi primesc calificarea lor in moral-bune si moral-rele daca cum sunt o implinire a vointei lui Dumnezeu exprimata in lege (in legea morala naturala sau pozitiva), in poruncile si sfaturile acesteia, sau o abatere, impotrivire sau neimplinire a unei indatoriri. Instrumentul cu ajutorul caruia noi insine aplicam legea morala la propriile fapte sau la faptele altora, pentru a le sfatui, indemna sau a evalua in bune si rele este constiinta morala, norma subiectiva a moralitatii, care daca savarsirea faptelor este primul nostru judecator a tot ceea ce am savarsit, cu stiinta si vointa libera. Legea care este ceva extern si deci obiectiv obliga pe om in constiinta sa morala. De aici chinurile constiintei noastre pentru faptele moral-rele, adica pentru pacatele si greselile noastre, uneledintre ele foarte grele, sau de moarte, cu urmari grave chiar in viata aceasta, precum si multumirea sufleteasca sau starea de fericire pentru faptele bune savarsite. Constiinta morala este sfatuitorul si judecatorul nostru cel mai apropiat de care trebuie sa tinem seama, ea fiind, cum spun multi moralisti crestini si filosofi, glasul lui Dumnezeu in om sau reflexul imediat al Legii in fiinta noastra. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 07:29
Morala crestina si psihiatria
1. Crestinismul nu este numai o suma de invataturi, o doctrina, religioasa, ci si o viata traita dupa aceasta doctrina. Si anume el nu este numai, o suma de invataturi teoretice cu privire la Dumnezeu si la mantuirea omului, care sa-i lumineze numai intelectul, ci este o traire a acestor invataturi in viata aceasta pamanteasca. Desigur, toate adevarurile invataturii crestine trebuie traite de credincios, chiar daca nu pot fi aplicate toate in aceeasi masura si constant. De exemplu, invatatura crestina despre Sfanta Treime, si despre Hristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat, prin care se manifesta iubirea lui Dumnezeu fata de oameni si prin care se realizeaza insasi mantuirea noastra obiectiv si subiectiv, trebuie sa fie nu numai cunoscuta ci traita real si plenar in fiinta si viata noastra, precum si in relatiile noastre cu semenii nostri. Comuniunea omului cu Dumnezeu prin Hristos in lucrarea Duhului Sfant, ca membru al Bisericii lui Hriatos, este inceputul si tinta vietii crestinului privita pe dimensiune eshatologica. Trairea si aplicarea invataturilor crestine constituie tocmai domeniul Moralei crestine. De altfel, crestinismul nu este o filosofic sau o ideologie filosofica intre alte filosofii si ideologii, fiindca el nu ne infatiseaza adevarul ca o idee opusa altor idei ; "el e incarnat in viata unica si sublima a persoanei Mantuitorului Hristos, Care devine calea, adica modelul nostru de urmat in viata. Nu ne spune Hristos ca El a venit ca lumea sa aiba viata si inca mai multa (Ioan 10, 10) decat inainte de El? Iar viata nu se comunica unui cerc restrans, ca ideile filosofice ; ea se comunica tuturor fiintelor din lume", tuturor oamenilor si neamurilor (Matei 28, 19-20 ; Marcu 16, 15-16). Iisus Hristos este accesibil tuturor, este omul central, fiindca este si Dumnezeu in acelasi timp, Care polarizeaza spre Sine pe toti care se deschid Lui si cu care intra in comuniune prin cuvant si lucrare harica. Hristos este modelul universal al vietii in Dumnezeu. "Cati in Hristos ne-am botezat in Hristos ne-am si imbracat" (Gal. 3, 27). Aceasta inseamna vointa de a ne face una cu El (Gal. 3, 28). Pruncul trecut prin baia Botezului a devenit neprihanit asemenea pruncului Iisus din ieslea Betleemului. Tinerii care se cununa, nuntesc impreuna cu Hristos si se veselesc impreuna cu El, ca la Nunta din Gana Galileii. Pacatosii care isi frang inima in cainta, cad la picioarele Lui si-L roaga pentru iertare. Credinciosii care se apropie de Sfantul Potir pranzesc cu Hristos Care isi ofera spre mancare si bautura trupul si sangele Sau euharistic. Frumusetile acestei lumi le admiram prin ochii Lui, care ne-a aratat splendoarea crinilor campului. Cand intalnim pe cei saraci, pe cei bolnavi, pe cei flamanzi si pe oricare dintre ei necajiti ai lumii, il intalnim in acestia pe El insusi, Care se identifica cu ei, cum ne incredinteaza El Insusi : "Intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei mai mici, Mie Mi-ati facut" si "Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut" (Matei 25, 40 si 45). Durerile noastre proprii le induram impreuna cu Hristos, fiindca nimeni traind in aceasta viata nu este scutit de Golgota rastignirii. Iar ingrozitoarea noastra moarte devine usoara daca stim sa intram cu El in mormant. Caci El, Hristos, fiind insusi Dumnezeu, a biruit mormantul si a inviat a treia zi. Fiind in comuniune cu Hristos si deci identificandu-ne vointa noastra cu vointa Lui, Hristos traieste in noi si noi in El (Gal. 2, 20). Morala crestina este fata concreta, vazuta de toti a crestinismului, indicand ce trebuie sa faca crestinul pentru a dobandi viata vesnica implinind aici pe pamant voia lui Dumnezeu, in relatia cu El si in relatiile cu semenii, precum si in propria sa viata, adica in relatie cu sinea proprie. Ea, Morala crestina, pleaca de la Hristos si se intoarce la Hristos. Iar crestinismul nu este un sistem de filosofie, fiindca nu "este o elaborare a mintii noastre. El este inainte de toate persoana istorica a Mantuitorului, adica Fiul lui Dumnezeu facut om la plinirea vremii si ramanerea Lui ca om si pe scaunul Slavei, fiind Unul dintre noi in Treime, ca Dumnezeu-Omul. Intr-un cuvant crestinismul este, cum spunea Nichifor Crainic, "perfectiunea dumnezeiasca descoperita noua in Hristos". Iar Morala crestina are ca obiect principal : ce trebuie sa faca crestinul in viata de toate zilele, urmand lui Hristos, traind si marturisind pe Hristos. 2. Psihiatria. In psihiatrie, desigur, ne intalnim, dialogam si "empatizam", cum spun specialistii, cu omul bolnav sufleteste. Sentimentul de suferinta dobandeste aspecte dintre cele mai complexe inlauntrul perspectivei date de psihiatrie : in boala psihica nimic nu pare a avea loc fara autorefleCtare, cuprindere si intelegere care constituie, de fapt, jocul implicat si continuu dintre constiinta si suferinta, si, intr-un fel, dintre bine si rau. Dar nu dintre binele moral si raul moral. Aceasta mai rezulta si din faptul ca psihiatria se ocupa, in aceeasi masura, de aspectele sintetice ale persoanei in doua ipostaze : normalitate psihica si contrariul ei degradant, boala mintala. Dintre toate sectoarele medicinei, psihiatria este aceea care isi propune si se simte obligata moral si se "angajeaza" prin excelenta sa inteleaga bolnavul, alaturi de explicatia - mai mult sau mai putin comprehensibila - a mecanismelor psihopatologice. In jurul bolnavului psihic, psihiatria se implica sa creeze o ambianta comprehensibila, un orizont si o comuniune solidara, capabila sa ajute pe bolnav in efortul de vindecare. Prin aceasta, psihiatria nu mai este o stiinta medicala eminamente descriptiva ci prin excelenta una de participare empatica. In psihiatrie, medicul are nevoie de bolnav ca sa-si ordoneze procesul de investigatie si "iatrie", de tratament. In cercetarea si actul psihiatric are loc un act de comunicare reciproca intre bolnav si medic, acesta din urma fiind totdeauna disponibil pentru o generoasa daruire catre cel care sufera. De altfel, medicina adevarata face uz totdeauna de comprehensiune, iar medicul se intalneste si comunica cu oamenii. Dar nu intotdeauna acest lucru este absolut necesar, el putand fi inlocuit doar de o intelegere-a cauzelor determinante ale bolii somatice. Boala psihica este mult mai complexa in cauzele si manifestarile ei si, de aceea, ea comporta o definire mult mai complexa si inteligibila, decat suferintele umane obisnuite (de pilda cele organice). In general, definirea bolii psihice se face in raport cu starea de sanatate sau de normalitate. Dar multe definitii date unei boli psihice se refera la un tip de individ abstract, mobil si in fond necunoscut afectiv. Desigur, fiecare boala are anumite caracteristici care o particularizeaza, fata de alta boala. Dar tot asa de adevarat este ca medicul nu are de-a face numai cu boli in general, si eu bolnavi concreti, cu oameni concreti bolnavi. In cazul bolilor psihice, cu care se ocupa psihiatria, medicul are de a face cu bolnavi, cu bolnavi diferiti cu care mediul trebuie sa comunice direct si personal intr-o mare daruire pentru a surprinde specificul personal, ca sa-l analizeze si sa gaseasca tratamentul adecvat. Deci pentru medicul psihiatru, fiecare om bolnav sufleteste este un subiect aparte, un subiect concret cu care el angajeaza dialogul si tratamentul. La fel procedeaza morala crestina, pentru care fiecare om este existenta personala nerepetata cu misiunea sa in fata lui Dumnezeu si in comunitatea semenilor sai, oamenii. Cu aceasta am ajuns la relatia foarte stransa ce poate fi intre Morala crestina si psihiatria, fiecare dintre acestea pastrandu-si specificul si lucrarea in tratarea bolilor sufletesti. 3. Relatie, complementaritate si specific. Si Morala crestina ca disciplina teologica si psihiatria ca disciplina a medicinei generale si de profil, se ocupa cu omul concret, ingrijindu-se una de sanatatea spirituala moral-crestina, iar cealalta de sanatatea psihica a acestuia. Relatia dintre acestea este o expresie a relatiei dintre crestinism si medicina. Desigur si una si cealalta au in vedere sufletul omului cu puterile sau facultatile lui : mintea, simtirea si vointa, dar nu separat de trup, trupul fiind conditia vietuirii omului in timp si spatiu. Pentru invatatura crestina, omul este chip si asemanare a lui Dumnezeu (Facere 1, 26-28) si deci partener de dialog cu Dumnezeu si cu semenii, sai, oamenii.. La demnitatea de chip al lui Dumnezeu, pe care o are omul ca dat ontologic, participa nu numai sufletul cu cele trei puteri sau facultati ale lui ci si trupul cu tot ceea ce cuprinde si implica el pentru realizarea dialogului omului cu Dumnezeu, cu semenii, cu natura inconjuratoare, dar si cu sinea proprie. Trupul participa la demnitatea de chip, prin suflet si anume prin puterea cognitiva a acestuia, adica prin acel nous, "minte", despre care vorbesc Parintii Bisericii, in care se face prezenta insasi lucrarea lui Dumnezeu, harul dumnezeiesc primit la Botez si mai apoi prin celelalte Taine ale Bisericii. Data fiind si sisighia aceasta dintre suflet si trup, in vietuirea omului pe pamant, morala crestina priveste pe om cu intreaga lui fiinta, vazandu-l prezent cu toata aceasta fiinta a sa in fiecare act, actiune, fapta. De aceea, munca omului este si spirituala si fizica, in acelasi timp. Desigur nu in aceeasi masura. De aici si cele doua feluri ale muncii sau activitatii omului, munca spirituala si munca fizica, dupa cum predomina activitatea spiritului sau efortul fizic. Dar si activitatea pur spirituala nu ramane fara o expresie a ei asupra trupului, sau altfel spus si in activitatea pur spirituala este angajat subiectul ei intreg. Faptele libere si constiente cu care se ocupa Morala crestina poarta pecetea subiectului lor intreg chiar si atunci cand trupul nu are o participare egala. Radacina lor este in suflet, in spirit si anume : in mintea care le initiaza si se invoieste cu ele, in simtirea cu care le imbratiseaza si in vointa care le concretizeaza. De aceea la judecata obsteasca sau universala, omul se va prezenta nu numai cu sufletul ci si cu trupul avut pe pamant, desigur acum fiind nestricacios, ca sa ia rasplata sa : fericirea vesnica sau osanda vesnica pentru toate cele savarsite cu sufletul si cu trupul sau, pe pamant. Faptele libere si constiente ale omului isi primesc calificarea lor in moral-bune si moral-rele dupa cum sunt o implinire a vointei lui Dumnezeu exprimata in lege (in legea morala naturala sau pozitiva), in poruncile si sfaturile acesteia, sau o abatere, impotrivire sau neimplinire a unei indatoriri. Instrumentul cu ajutorul caruia noi insine aplicam legea morala la propriile fapte sau la faptele altora, pentru a le sfatui, indemna sau a evalua in bune si rele este constiinta morala, norma subiectiva a moralitatii, care dupa savarsirea faptelor este primul nostru judecator a tot ceea ce am savarsit, cu stiinta si vointa libera. Legea care este ceva extern si deci obiectiv obliga pe om in constiinta sa morala. De aici chinurile constiintei noastre pentru faptele moral-rele, adica pentru pacatele si greselile noastre, uneledintre ele foarte grele, sau de moarte, cu urmari grave chiar in viata aceasta, precum si multumirea sufleteasca sau starea de fericire pentru faptele bune savarsite. Constiinta morala este sfatuitorul si judecatorul nostru cel mai apropiat de care trebuie sa tinem seama, ea fiind, cum spun multi moralisti crestini si filosofi, glasul lui Dumnezeu in om sau reflexul imediat al Legii in fiinta noastra. Esential si central Moralei crestine este relatia omului cu Dumnezeu, si in Dumnezeu, relatia omului cu semenii si cu natura inconjuratoare. Faptele omului isi primesc coloratura si deci valoarea lor dupa cum sunt si in ce masura sunt sau nu sunt expresii ale relatiei de comuniune a omului cu Dumnezeu. Relatiile cu semenii si exprimarile acestora in fapte concrete, isi primesc, de asemenea, calificarea lor morala dupa marturia lor despre relatia subiectului lor cu Dumnezeu. Constiinta morala este aceea care sensibilizeaza sau nu sensibilizeaza relatia omului cu Dumnezeu si cu semenii. Faptele bune si pacatele isi primesc calificarea ca atare in primul rand de la constiinta morala proprie si apoi de la autoritatea externa si de la Dumnezeu. In constiinta morala este prezent omul intreg, trup si suflet, asa ca boala care este pacatul de tot felul, isi are radacina dar si consecintele imediate in aceasta constiinta. Si psihiatria lucreaza sau face apel la constiinta omului in care sunt simtite acut toate bolile psihice. De aceea ca sa aduci sanatatea fizica si psihica, ca si pe cea moral-spirituala, preotul si medicul trebuie sa inceapa cu constiinta : sa-i descopere bolile, ranile, sensibilitatile sau insensibilitatile. Constiinta isi are bolile ei, atat pentru preotul duhovnic cat si pentru medicul psihiatru, dar fiecare dintre acestia isi are recuzita sa de mijloace pentru investigatie si tratament. Preotul, de pilda, va acorda o mare atentie scaunului duhovniciei la care se prezinta penitentul sau la care il invita si cu care se intretine indelung preotul duhovnic. Cele mai multe dintre bolile psihice sunt rezultatul unei trairi morale dezordonate. A pune ordine in cele spirituale, inseamna a te preocupa de purificarea continua si sistematica de patimi si pacate, dar pentru aceasta duhovnicul va face apel la constiinta morala a bolnavului si se va preocupa, in acelasi timp, de crearea unui mediu propice apropiat insanatosirii morale si cresterii duhovnicesti a acestuia. Si acest mediu apropiat este familia, bine intocmita si organizata, pepiniera de virtuti si factor puternic pentru o munca constructiva a membrilor ei in societate. Deci preotul duhovnic si medicul psihiatru se intalnesc in preocuparea lor de insanatosire spirituala si morala a omului, de zidire spirituala si morala a familiei si a societatii intregi in care omul si familia se realizeaza si cresc spiritual, cultural, dar si economic si social. Pr. prof. dr. DUMITRU RADU Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 07:33
INVATATURI PENTRU PROSTII SI PORNOGRAFII FORUMULUI
� Legile lui Murphy index legile lui murphy index link.ro -------------------------------------------------------------------------------- Zambeste! Maine va fi mai rau! Daca ceva poate merge prost, va merge prost. Daca ceva nu poate merge prost, va merge prost. Daca sti ca ceva nu poate merge prost si iti iei toate masurile de precautie corespunzatoare, atunci altceva va merge prost. Cand lucrurile merg prost undeva, au tendinta sa mearga prost oriunde. Lucrurile care merg prost nu se termina niciodata. Lucrurile merg mai prost sub presiunea preocuparii de a le face sa mearga bine. Daca un lucru este facut prost de destul de multe ori el devine corect. Lasate in voia lor, toate lucrurile merg din rau in mai rau. Atunci cand faci un lucru bine din prima incercare, necazul este ca nimeni nu apreciaza cat de dificil a fost. Lucrurile merg prost toate deodata, dar se indreapta treptat Concluzie: Poti sa strici ceva cat ai clipi din ochi dar ca sa repari e nevoie de o vesnicie. Cu cat mai mare este numarul celor implicati intr-un eveniment, cu atat mai putin inteligent devine fiecare dintre participanti. Daca ai fi stiut ce faceai, probabil ca te-ai fi plictisit. Corolar: Doar fiindca esti plictisit, nu inseamna ca stii ce faci. Legea conservarii - Cantitatea de exasperare din univers este constanta. Consecinta: Daca lucrurile merg bine undeva, atunci ele merg prost in alta parte. Concluziile lui Stewart 1. Legea lui Murphy poate fi amanata sau suspendata pentru o perioada nedefinita de timp, cu conditia ca amanarea sau suspendarea sa aibe drept consecinta o catastrofa mai mare la o data ulterioara. 2. Amploarea catastrofei este direct proportionala cu numarul de oameni care privesc. 3. Amploarea catastrofei este exponentiala proportional cu importanta ocaziei. 4. Daca un rezultat are 50% sanse de aparitie, cu cat acel rezultat este mai dorit, cu atat probabilitatea sa reala de aparitie este mai mica. 5. Daca doua consecinte ale Legii lui Murphy se contrazic reciproc, cea care ar putea produce daune mai mari are prioritate. Daca nu-ti iese din prima, saltul acrobatic cu parasuta nu e pentru tine. Planificarea atenta nu poate inlocui norocul chior. Daca nu reusesti din prima, incearca sa nu pari prea uluit. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 07:44
De la: 9am246017, la data 2011-05-21 17:11:22De la: XYW, la data 2011-05-21 15:07:25nea agentu' ...017...vezi mataluta ca devenisi cam lung in discurs si acaparasi discutia....ia sa-mi zici talica de ce-i gustu' asta puternic si amarui ramas in urma postarilor mataluta lungi si plicticoase....??? Ha,ha,ha,vorba lui Base !   .Bravo ba' Sherlock Holmes, cum ti-ai dat seama ?  .Logica probabil este ca numele Vanea nu are nici litera x,nici y si nici w, ceea ce arata clar ca am vrut sa ma ascund bine !  Ciudatului asta ii este frica ca procedez si eu ca el ,si ca vreau sa "fiu multi" . Baaaa,tu stii cine este de fapt XYW ?! Este sefu' tau din Modrogan, care a venit sa faca prezenta pe forum si sa vada daca esti la servici.Hai,spune-i SARU'MANA SEFU ca altfel te pune iar la curatat WCuri !!!! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 08:10
De la: 9am246017, la data 2011-05-21 17:17:38Lui Vanea cu dragoste De la Vanea cu dragoste,  Nu ma mira absolut deloc faptul ca tu simti nevoia sa faci elogiul prostiei agresive  .Si nu stiu daca vei intelege sau nu(eu inclin sa cred ca nu ) ,dar nu despre textul cu titlul "Elogiul prostiei agresive" vorbesc,ci despre toate postarile tale, care nu reprezinta altceva decat UN ELOGIU ADUS PROSTIEI AGRESIVE ....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 08:16
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
|
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 08:46
De la: Dede_for_ever, la data 2011-05-21 21:49:42PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI SI DREPTATE! PD-L-ISTI SUNTETI PUTINI SI MINCINOSI SUNTETI FERM HOTARATI SA INGROPATI ROMANIA IN FOAME SI IN DATORII NU VETI REUSI!!!!!!!!!!!! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 09:28
De la: Ingrid, la data 2011-05-22 08:16:41Pentru acest topic cu dragoste Pai vezi ca pe sectiunea Politica nu stau lucrurile asa de rau ca la voi aia din "cafenelele" de la sectiunea Genaral? .Mereu ne acuzati si zbierati  ca aici este o troaca,ca voi sunteti prea delicati si sensibili pentru locul asta,etc  . Acum vezi si tu ce atmosfera relaxata este pe aici !La noi toate mesajele incep cu cuvinte gen "cu multa dragoste pentru domnul X,adversarul meu ideolologic,un om inteligent si cult ", si se termina cu urari de bine,salutari celor dragi si asigurarea celui cu care dialoghezi ca are intregul tau respect,i toata stima si consideratia ta . Pe la voi se mai injura lumea prin "cafenele" ,pe probleme de "flori ,fete ,filme sau baieti "?  |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 09:54
De la: vaneamarin, la data 2011-05-22 09:28:44Nee, am rezolvat de ceva vreme, au ,,murit " totiDe la: Ingrid, la data 2011-05-22 08:16:41Pentru acest topic cu dragoste 
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 10:00
De la: Ingrid, la data 2011-05-22 09:54:57De la: vaneamarin, la data 2011-05-22 09:28:44Nee, am rezolvat de ceva vreme, au ,,murit " totiDe la: Ingrid, la data 2011-05-22 08:16:41Pentru acest topic cu dragoste Adevarul este ca este asa liniste pe sectiunea General, incat ma gandesc ca poate chiar a fost sfarsitul lumii si a scapat doar carierul meu...
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:23
AVEM O DOCTRINA SI UN VECTOR LIBERAL?
Liberalismul este cea mai reprezentativa ideologie din Romania,cel putin d.p.v. intelectual,singura intrebare-mirare fiind dece acest lucru nu se exprima pregnant in viata politica . Se pare ca raspunsul se afla intr-un lucru banal,partidele politice din Romania nu si-au asumat,decat declarativ o identitate politica. Ideologii ca cele liberale,crestin-democrate,social-democrate s-au oferit doar ca brand-uri si nu ca fiind constructii intelectuale coerente si sistematice.Preluarea unor idei si valori occidentale,neintegrate ca ideologii nu a facut decat sa creasca confuzia si cearta dintre partide(cine este mai liberal,mai socialist etc),adesea pe piata aparand doar falseturile. Multi vad aceasta contradictie si intre liberalism si PNL-ism,in care liberalismul consta dintr-un corp amorf de principii.reunite la intamplare. O doctrina trebuie sa contina atat elementul istoric,o componenta explicativa si o pragmatica politica Structura explicativa este hard core a oricarei ideologii sau doctrine politice ,aici fiind incluse cauzalitatile si semnificatiile dar acest lucru pare a nu fi asimilat de actualul PNL,iar simpla afirmare a trecutului glorios nu este suficient.Astfel,principiile de guvernare sau programul partidului sunt realizate pe urmatoarele principii: 1.membrii sunt liberali daca sunt inscrisi in PNL, 2.produsul interactiunii unor liberali este obligatoriu,liberal, 3. programul de guvernare si documentele programatice astfel rezultate sunt liberale. Dar cum sa pretinzi acest lucru fara o desbatere ideologica si a unui acord general in jurul unei ideologii structurate.Deci aduni un grup si ii ceri sa rezolve probleme concrete,dar in lipsa unui acord asupra principiilor.Din acest motiv concluziile lor fi aderente diferitelor sisteme ideologice,un amestec de gandire si obiective.Deja se pot remarca in PNL grupuri social-liberale, clasic liberale sau conservatoare, dar care coexista(se sustine taxa unica impreuna cu multe masuri etatiste) Liberalismul trebuie sa repuna libertatea individuala in centrul politicii,cu increderea cooperarii inter-individuale,fara nevoie de tutela. Liberalismul opune libertatea de alegere,tendintei de acumulare a puterii,mai ales in mainile statului,a birocratiei,prin legi ilegitime care restrang libertatea individuala,dirijand puterea spre sfera grupurilor de interese. Foarte multi intelectuali doresc,in acest sens,o reintoarcere la liberalismul clasic si o reinoire a acestuia pentru a putea raspunde problematicilor secolului in care traim. Se remarca acum la noi nevoia unei reinoiri ideologice care sa treaca de planul teoretic,in practica sociala,depasind,ceea ce multi numesc astazi obscurantismul PNL si pe care il vad mai degraba intr-o federatie de curente de dreapta,asa cum propun astazi platformistii. Miturile realizate de indoctrinarea comunista de tipul capitalismul inseamna exploatarea omului de catre om trebuie bine explicate populatiei si ideologilor PNL,relatia patron-muncitor fiind doar o relatie de schimb(munca contra plata). Dar mitologia socialista persista inca,chiar sub guvernarea PNL(lipsa descentralizarii,guvern,deci stat mamut,puterea sindicala,diferite oficii create pentru a reglementa etc).prin acestea se mentine la noi mitul CAPITALISMULUI SALBATEC SAU DE CUMETRIE,pericolul anarhiei si mai ales pretinsa pretentie a oligarhilor PNL ca lumea se imparte in condusi si conducatori. In acest timp forta capitalismului se instaleaza fara voia PNL prin principiul pietei libere,cu cele doua componente ale sale(proprietatea privata si concurenta libera),depasind inchistarea dogmatica a celor care pretind a conduce societatea dupa doctrina liberala. Daca forta vitala a socialismului comunist era elanul clasei muncitoare,liberalismul si capitalismul in general au o forta vitala pragmatica,profitul si economia de piata,acestea aplicate nu numai in avantajul grupurilor oligarhice ci a intregului popor.Fiecare muncitor sau taran trebuie sa poarte in ranita bastonul de patron si intreprinzator. Puterea politica trebuie sa fie o mica parte a acestei retele iar statul minimal trebuie sa fie principiul de baza a unei conduceri liberale. Individul,asa cum m-am mai exprimat trebue sa fie important, deoarece Romania si Europa nu sunt,in viziune liberala decat o federatie de indivizi si nu de state oligarhice |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:24
PD-L:SUNTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE
Gandirea novatoare a PD-L Este foarte greu stazi sa te consideri de dreapta fara a porni de la doctrina liberale,bineinteles modernizata pentru secolul XXI.PD-L isi asuma acum principiile liberalismului si doreste a fi un pol de reunificare a fortelor de dreapta.Acest lucru isi are temeiuri doctrinare in cadrul PD-L. -Permanentele crize ale aliantei DA si esecul fuziunii dintre PNL si PD . -Lipsa unei viziuni de clarificare doctrinara a partidelor pretinse de dreapta,ceea ce duce la esecul coagularii unui pol de dreapta. -Desinteresul arogant al celor care isi zic de dreapta de importanta si necesitatea atragerii unor grupe sociale mijlocii,si,sa zicem bazdacul de anu cobora spre o identitate de centru-dreapta pentru a veni in intampinarea acestui unor mase mari de elctori,deoarece nu a putut sesiza schimbarile sociale prin aparitia grupurilor de intreprinzatori,aderenta intelectualitatii la ideile liberale,a unor paturi muncitoare calificate.Cei din PNL sau PC considera identitatea de dreapta un fel de boierie ereditara pentru ca poporul,le miroase. -Mai mult,partide ca PNL,PNTCD au desamagit aceste clase dinamice care asteptau de la aceste partide sa fie motorul unificarii dreptei si a constructiei unei doctrine concordante momentului,si nu doar o miscare in deriva si conjucturala, abandonand proiectul de unificare a dreptei romanesti. Ei nu au putut sa-l inteleaga pe politicianul Basescu numai pentru ca nu purta papion si nu facea parte din ceea ce ei cred ca sunt,adica o elita,eventual cu fosti boieri sau industriasi. Pretentia unei asa zise fidelitati doctrinare este ambigua daca nu este urmata de fapte. Confuzia doctrinara a dus treptat la pierderea credibilitatii,inlocuirea managementului organizational cu metode de conducere arbitrare si mai ales in interesul unui grup restrans, PNL pierzand initiativa in elaborarea si promovarea strategiilor de desvoltare economica si sociala a tarii.S-a pierdut cheia intelegerii evolutiei politice a momentului. Lansarea platformei PD-L prevede: 1.Crearea in PD-L a unei baze de coagulare politica,conform statutului , pe baza de dialog si competitie. 2.Numirea unei conduceri care sa-si asume exigenta unirii tuturor fortelor de dreapta,cu politicieni de marca cum sunt Stolojan sau Stoica. 3.Clarificarea doctrinara printr-o larga discutie publica,fara de care nu poate exista o clarificare doctrinara si nu punerea pumnului in gura dizidenei din partid. 4.Constituirea unei punti intre fortele politice de centru-dreapta si masa de simpatizanti sau nehotarati si care astazi sunt tinute in afara dialogului si a circuitului politic de gruparea oligarhica, crearea unei strategii postaderare. Toate aceste deziderate sunt insa indeplinite de platforma democrat-liberala,care reprezinta curentul de opinie a celor care doresc o doctrina de dreapta.Ori,nu se putea sta indiferent la derapajele strategice ale actualei conduceri PNL.PC,PNTCD,UDMR etc si, nici nu se poate accepta ca invocarea istoriei de partide istorice le-ar salva de la iesirea de pe scena politica. Ar exista o serie de prioritati de actiune,bine conturate in doctrina politica a PD-L.Directia strategica a P.D-L. enumera etapele istoriei postdecembriste a ale formarii dreptei romanesti si specifica mai ales esecurile PNL si PNTCD ca si impostura PC. In anii 1990-92 a existat sansa reunificarii miscarii anticomuniste dar erorile strategice a facut sa nu poata realiza acest lucru si doar Corneliu Coposu a avut verticalitatea de a organiza o opozitie anticomunista si de a crea Conventia democrata,esuata dupa decesul Seniorului. PNL are vina de a fi ratat unificarea fortelor de centru dreapta,caci obiectivul aliantei DA nu a fost numai unul anti PSD ci si sa asigure o guvernare eficienta a Romaniei,sa puna in practica un alt mod de a face politica,pentru ca astfel sa devina ceva cu totul deosebit fata de toate guvernarile postdecembriste. Alianta Fortelor de dreapta trebuia sa fie o prima formula unificatoare a fortelor de centru dreapta care urmeaza a se implini prin formarea unui mare partid,ca alternativa la maniera postdecembrista de a face politica,echilibrand astfel scena politica pentru mai multe cicluri electorale Delegatia permanenta a PNL se inseala (24 febr.2006) cand spunea ca au disparut ratiunile aliantei DA si ca aceasta se poate inlocui de partidele componente. Pe scurt, conducerea actuala a PNL sau PNTCD sunt acuzate de o �ntemeiere analitica superficiala, o viziune ingusta pe termen scurt, o totala lipsa de viziune pe termen lung, precum si o vointa politica paralizata de obsesia actelor politice marunte,toate punand sub semnul �ntrebarii chiar viitorul partidului,ca sa nu mai vorbim de preluarea partidelor de catre oligarhi. Platforma de dreapta este menita sa exprime pozitia novatoare in contextul acestei dezbateri si sa creeze un cadru pentru solidarizarea tuturor celor care cred in viitorul democrat-liberalismului cu obiectivele: -o noua viziune asupra guvernarii prin asumarea esecurilor si a corectiilor necesare pentru depasirea acestora; -reforma clasei politice si aboirdarea politicii in maniera europeana,mai ales azi cand fortele de dreapta din Europa au castigat majoritatea alegerilor. -clarificarea doctrinara in cadrul dreptei prin elaborarea unui nou proiect politic de unificare a fortelor de centru-dreapta; Doctrina noua, popular-liberala,este inovatoare deoarece in ea sunt cuprinse si masuri sociale,care depasesc liberalismul clasic,egocentric,dupa formula, prin noi insine.Popularitatea,lupta pentru o adeziune de masa a alegatorilor nu mai sunt siderate de aroganta specifica unor partide traditional de dreapta.Doctrina populara,in acest sens inoveaza doctrina de dreapta deoarece ea crede intr-un partid de mase,un partid care in jurul clasei mijlocii sa atraga categorii sociale tot mai largi,chiar din acele defavorizate. Ori liberalismul inchistat in aroganta oligarhica si dispretuitoare fata de poporul majoritar(Patriciu-Tariceanu) se adreseaza doar unei paturi de maxim 5% din populatie,in timp ce restul populatiei se crede dispretuita(a se vedea starea asistentei sanitare,starea incalificabila a agriculturii,a muncitorilor nevoiti sa lucreze ca sclavi sau sa emigreze in contrast cu oligarhii care au acapatat bogatiile tarii). Un partid de 15-17% cum este azi PNL nu poate avea vigoarea si pretentia de a conduce Romania |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:25
Oferta PDL
Partidul Democrat Liberal se angajeaz� s� realizeze un alt mod de guvernare, caracterizat prin: 1. Transferul deciziei la nivelul comunit��ilor locale prin descentralizarea real� a administra�iei publice; 2. Introducerea planific�rii strategice multianuale �i a managementului bazat pe rezultate; 3. Reforma sistemului bugetar axat� pe eliminarea risipei cheltuielilor �n sectorul public �i planificarea riguroas� a veniturilor �i cheltuielilor; 4. Separarea clar� a func�iilor de reglementare de cele de execu�ie �i administrare a politicilor publice; 5. Consolidarea statutului �i demnit��ii func�ionarilor publici prin aplicarea strict� a criteriilor tehnocrate de evaluare, angajare �i promovare ; 6. Simplificarea legisla�iei, diminuarea birocra�iei institu�ionale �i �mbun�t��irea serviciilor publice oferite cet��enilor �i firmelor; 7. Rezolvarea gravelor disfunc�ionalit��i institu�ionale care au generat o ruptur� �ntre stat �i cet��eni: corup�ia generalizat�, politizarea administra�iei publice, incompeten�a, dispre�ul fa�� de contribuabili; 8. Promovarea consecvent� a interesului Rom�niei �n construc�ia european�; absorb�ia �i utilizarea eficient� a fondurilor europene; 9. Informarea public� regulat� asupra progreselor �n realizarea proiectelor publice �i �n folosirea fondurilor comunitare; 10. Cooperarea guvernului cu sectorul privat �i societatea civil� �i realizarea parteneriatului cu acestea �n modernizarea societ��ii. Axele moderniz�rii Rom�niei I. Dezvoltarea resurselor umane Partidul Democrat Liberal urm�re�te ca fiecare cet��ean rom�n s� aib� acces la un sistem de educa�ie competitiv, la un sistem eficient de �ngrijire a s�n�t��ii �i de securitate social�. PDL va promova o politic� clar� privind sus�inerea familiei, tineretului �i sportului. Educa�ia. E�ecul actualului guvern �n domeniul educa�iei este o realitate. Sistemul educa�ional este ineficient, nerelevant, inechitabil, de slab� calitate, vulnerabil la acte de corup�ie, lipsit de o strategie �i de capacitate managerial�. Partidul Democrat Liberal porne�te de la adev�rul c� cea mai rentabil� investi�ie a unei ��ri este educa�ia cet��enilor s�i �i se angajeaz� s� reformeze sistemul de educa�ie, care va situa elevul �i studentul �n centrul s�u �i va r�spunde cerin�elor unei societ��i moderne, ancorat� �n civiliza�ia european� �i tradi�iile na�ionale. �n acord cu Pactul Na�ional pentru Educa�ie, politica PDL se va concretiza �n: � Alocarea a 6% din PIB pentru educa�ie; � Repozi�ionarea social� a meseriei de profesor, prin cre�terea semnificativ� a atractivit��ii financiare �i sociale a carierelor didactice; promovarea excelen�ei personale si institu�ionale; � Garantarea unui sistem educa�ional stabil �i echitabil, asigur�nd accesul la educa�ie de calitate, indiferent de starea social� �i originea etnic�; introducerea unui curriculum �colar axat pe formarea de competen�e; � Descentralizarea �i debirocratizarea sistemului de �nv���m�nt; toleran�� zero la actele de corup�ie; � Elaborarea legii educa�iei permanente �i realizarea cadrului na�ional al calific�rilor; introducerea de conturi educa�ionale - pentru stimularea educa�iei permanente-si de tichete educa�ionale pentru profesori; � �ncurajarea ierarhiz�rii universit��ilor �i introducerea finan��rii multianuale, pe cicluri �i programe de studii; � Asigurarea condi�iilor pentru ca to�i copiii s� aib� acces la un mediu educa�ional de la v�rsta de 3 ani �i la un �nv���m�nt obligatoriu. S�n�tatea. Starea de s�n�tate nesatisf�c�toare �i gradul mare de nemul�umire �i ne�ncredere a popula�iei �n sistemul de s�n�tate se accentueaz� dup� peste doi ani de reform�. Viziunea PDL este de a ob�ine �i a men�ine o stare c�t mai bun� de s�n�tate a popula�iei, concretizat� �n cre�terea speran�ei de viat� �n ani s�n�to�i, de a asigura accesul la serviciile de s�n�tate, f�r� discrimin�ri legate de mediul de reziden�� �i statut social. �n acest sens, prin programul PDL se prev�d: � Asigurarea de �ngrijiri medicale la nivel calitativ superior, prin acreditarea spitalelor �i implementarea m�surilor de calitate �n �ntregul sistem sanitar; � Asigurarea efectiv� a �ngrijirilor medicale, prin precizarea mai buna a atribu�iilor medicilor de familie, stimularea �ngrijirilor de ambulator, standardizarea costurilor activit��ilor spitalice�ti �i finan�area unitar� pentru niveluri similare de competen��; � Redimensionarea sistemului de asisten�� a mamei �i copilului; � Descentralizarea sistemului de s�n�tate � managementul spitalicesc �n subordinea autorit��ilor locale; � Cre�terea responsabilit��ii individuale prin intensificarea m�surilor de medicin� preventiv� �i asigurarea unei inform�ri adecvate a popula�iei; � �nfiin�area Oficiului pentru Promovarea �i Protec�ia Drepturilor Pacien�ilor; � Stimularea dezvolt�rii sectorului privat �n asigurarea �i �ngrijirea s�n�t��ii; � Reformarea asigur�rilor medicale, �n corelare cu reforma sistemului de s�n�t��ii; � Asigurarea resurselor umane �i financiare - 6% din PIB - necesare dezvolt�rii infrastructurii si func�ion�rii sistemului de �ngrijire a s�n�t��ii. Pia�a muncii �i securitatea social�. PDL va urm�ri �n acest domeniu �nl�turarea dezechilibrelor de pe pia�a muncii �i din sistemul public de pensii, generate de tendin�ele demografice nefavorabile �i de emigra�ie, flexibilizarea pie�ei muncii �i cre�terea competitivit��ii for�ei de munc�, reducerea muncii f�r� forme legale, �nt�rirea familiei �i reforma sistemului de asisten�� social� a persoanelor dezavantajate, eficientizarea dialogului social. M�surile avute �n vedere de PDL sunt: i) Pentru pia�a muncii � Cre�terea gradului de ocupare la circa 65% �n 2012 (de la circa 59% �n prezent) prin aplicarea unui nou pachet de m�suri active adaptat condi�iilor actuale; � Introducerea conturilor educa�ionale pentru ocupare �i formare profesional� continu� �i stimularea particip�rii sectorului privat �n acest domeniu; � Acordarea indemniza�iei de �omaj diferen�iat ca perioad� �i cuantum, pentru a reduce timpul de c�utare a unui loc de munc�; � Stimularea r�m�nerii pe pia�a muncii a persoanelor �n v�rst�; � �mbun�t��irea procedurilor de angajare �i plecare a lucr�torilor �i flexibilizarea programului de munc�; � Folosirea integral� �i eficient� a fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane; � Stabilirea unui nou sistem de salarizare pentru sectorul public, diferen�iat �ntre domenii �i func�ii, �n concordan�� cu practicile bune europene; � Reducerea muncii la negru; � Cre�terea mai rapid� a salariului minim, care va ajunge la circa 50% din salariul mediu brut pe economie �i decuplarea cuantumului presta�iilor sociale de acesta; ii) Pentru sistemul public de pensii � Eliminarea inechit��ilor privind stabilirea pensiilor pentru fostele grupe de munc� I �i II �i pentru cele speciale; � Asigurarea resurselor pentru echilibrarea sistemului public de pensii, �n condi�iile m�ririi valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu pe economie; iii) Pentru familie, protec�ia copilului �i egalitatea de �anse � Corelarea m�surilor de asisten�� social� cu m�surile active de sus�inere a cre�terii veniturilor familiilor; � Acordarea de gratuit��i �n accesul la educa�ia primar� a copiilor din familiile s�race, mai ales din mediul rural; � Sus�inerea financiar� a familiilor s�race �n accesul la facilit��ile de baz� din gospod�rie; � Realizarea de cre�e noi �i m�rirea aloca�iei pentru copii la 100 de lei; � M�rirea valorii indemniza�iei maternale pentru cre�terea copiilor p�n� la 2 ani la nivelul a 85% din veniturile profesionale brute realizate, dar nu mai mult de salariul mediu pe economie si nu mai pu�in de 600 lei, pentru persoanele realizatoare de venituri profesionale care �ngrijesc copiii; � Dezvoltarea de centre pentru �ngrijirea de lung� durat� a persoanelor v�rstnice dependente; � Prevenirea violen�ei �n familie; � Eliminarea discrimin�rii femeii pe pia�a muncii. Tineretul �i sportul. Partidul Democrat Liberal vine cu un program de sus�inere a tineretului �n perioada cea mai dificil� (dup� absolvirea unei forme de �nv���m�nt). Acest program va sprijini angajarea la primul loc de munc�, dob�ndirea primei locuin�e, �ntemeierea propriei familii, precum �i accesul la informa�ie �n scopul cre�terii �anselor bun�st�rii tinerilor. PDL va stimula practicarea zilnic� a activit��ilor sportive de c�tre popula�ie ca o cerin�� a �mbun�t��irii �i men�inerii unei st�ri de s�n�tate bun� �i va sprijini sportul de performan��. PDL va �nfiin�a Ministerul Tineretului �i Sportului. Tineret. Partidul Democrat Liberal va sus�ine: � Construc�ia de locuin�e sociale pentru tineri, �n regim de �nchiriere; acordarea dreptului de a deduce dob�nda la creditele pentru realizarea primei locuin�e din venitul impozabil al tinerilor; � Realizarea unor parteneriate �ntre unit��ile de �nv���m�nt �i Agen�ia Na�ional� de Ocupare a For�ei de Munc�, orientate spre facilitarea angaj�rii tinerilor la primul loc de munc�; � Sus�inerea financiar� a unui serviciu de supraveghere �i �ngrijire a copiilor cu v�rsta de p�n� la 3 ani, �n cazul familiilor �n care mamele au ales s� continue cariera profesional�, �nainte de �ncheierea termenului legal de doi ani al concediului maternal; � Eficientizarea activit��ii funda�iilor jude�ene pentru tineret �i �ncurajarea cooper�rii europene a tinerilor, prin realizarea de proiecte �i cu finan�are din fonduri europene. Sport. Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru: � Dezvoltarea sportului de mas� prin sus�inerea financiar� a particip�rii copiilor �i tinerilor la activit��ile �i competi�iile sportive; cre�terea rolului educa�iei fizice �n �coli; � Dezvoltarea infrastructurii sportive, inclusiv �n mediul rural; construirea de baze sportive omologate interna�ional pentru toate sporturile olimpice; sus�inerea sportului de performan��; � Realizarea de parteneriate cu comunit��ile locale pentru atragerea popula�iei la activit��i fizice zilnice; � Valorificarea poten�ialului economic al sportului; acordarea de facilit��i fiscale pentru servicii sportive; investirea �n resursele umane din domeniul sportului; accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea sportului. II. Dezvoltarea capitalului fizic �i competitvitatea Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru cre�terea competitivit��ii, a�ezarea sistemului de cercetare, dezvoltare, inovare pe criteriile de performan��, modernizarea accelerat� a infrastructurii �n transporturi �i realizarea societ��ii informa�ionale. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea. Dependen�a tehnologic� a Rom�niei de progresul tehnologic realizat �n alte ��ri este aproape total�, iar slaba performan�� a cercet�rii rom�ne�ti nu ofer� nicio perspectiv�. PDL va promova excelen�a �n cercetarea rom�neasca, personal� �i institu�ional�, va sus�ine capacitatea creatoare, va stimula inova�ia �i transferul rezultatelor cercet�rii �n domeniul economic. Partidul Democrat Liberal va asigura prin politicile promovate: � Performan�a �n cercetare, prin alocarea resurselor pe criterii de calitate �tiin�ific�; evaluarea individual� �i institu�ional� pe baza unor criterii interna�ional recunoscute; � Debirocratizarea sistemului de cercetare-dezvoltare �n jurul a trei elemente esen�iale: eficien��, flexibilitate �i responsabilitate; � Realizarea de parteneriate public-privat �i �ncurajarea sectorului privat pentru a investi �n activitatea de cercetare; � Protejarea propriet��ii intelectuale; � Integrarea sistemului rom�nesc de cercetare �n circuitul mondial, participarea la proiecte comune cu cercet�tori din alte ��ri; valorificarea contactelor cu circa 10.000 de cercet�tori rom�ni care lucreaz� �n str�in�tate; � �nt�rirea capacit��ii institu�ionale �i personale de atragere a fondurilor europene pentru cercetare; � Cre�terea finan��rii destinate cercet�rii la 2% din PIB �n 2012 (1% din bugetul ��rii; 1% din sectorul privat). Competitivitatea, mediul de afaceri �i �MM. Actualul guvern a ratat �ansa de a avea o viziune �i a realiza o strategie competitiv� care s� garanteze cre�terea economic� ridicat� pe termen lung. Ca partid de centru dreapta, PDL va promova consecvent pie�ele libere ca mecanisme eficiente de alocare a resurselor �i va elimina blocajele existente �n calea competitivit��ii, pentru a crea produse �i servicii cu valoare ad�ugat� ridicat� �i a concura eficient pe pie�ele globale. �n aceast� direc�ie, Partidul Democrat Liberal �i asum�: � Diminuarea rolului statului �n economie prin �ncheierea procesului de privatizare, simplificarea legisla�iei, reducerea birocra�iei �i a poverii fiscale; � Coordonarea politicilor publice orizontale privind mediul de afaceri pentru atragerea de investi�ii bazate pe valoare ad�ugat� ridicat�; � Eliminarea distorsiunilor din politic� fiscal� care favorizeaz� investi�iile speculative �n defavoarea celor productive; � Stimularea spiritului �ntreprinz�tor ca surs� major� a inov�rii si dezvolt�rii; � Asigurarea stabilit��ii �i predictibilit��ii cadrului reglementativ al mediului de afaceri; � Cre�terea gradului de accesare a fondurilor europene pentru cercetare; � Stimularea form�rii �i dezvolt�rii �ntreprinderilor mici �i mijlocii �i a investi�iilor acestora �n inovare; � Crearea unui organism specializat � Consiliul Na�ional Rom�n de Competitivitate, bazat pe un parteneriat public-privat, �n coordonarea primului ministru, pentru promovarea politicilor necesare, evaluarea �i monitorizarea progreselor �n cre�terea competitivit��ii firmelor �i a economiei rom�ne�ti. Proprietatea �i pia�a de capital. Situa�ia propriet��ii imobiliare este nesigur�, din cauza regimului �nc� neclar al multor propriet��i preluate de statul comunist. Pia�a de capital este subdezvoltat�, iar guvernul actual nu a reu�it s� aplice m�suri de promovare a dezvolt�rii acesteia. Ca partid de centru dreapta, PDL va rezolva �n 2 ani de zile situa�ia propriet��ilor imobiliare preluate de statul comunist �i �nc� nerestituite, cu o dreapt� desp�gubire, va securiza tranzac�iile imobiliare prin generalizarea sistemului c�r�ii funciare pe �ntreg teritoriul ��rii �i va sus�ine dezvoltarea pie�ei de capital printr-o strategie coerent� �i consistent�. �n acest scop, �n programul Partidului Democrat Liberal se prevede: i) Pentru proprietatea imobiliar� � �mbun�t��irea legisla�iei cu privire la restituirea propriet��ilor pentru asigurarea unei juste desp�gubiri �n natur�, bani sau ac�iuni �i rezolvarea tuturor dosarelor aflate la prim�rii sau la Autoritatea Na�ional� pentru Restituirea Propriet��ilor �n maximum doi ani; � �mbun�t��irea legisla�iei privind cartea funciar� �i revenirea la efectuarea �nscrierilor �n carte de c�tre judec�tori, sus�inerea financiar� a extinderii c�r�ii funciare pe �ntreg teritoriul ��rii. ii) Pentru pia�a de capital � Cre�terea capitaliz�rii bursei, prin listarea de noi companii cu capital de stat �i continuarea privatiz�rii acestora prin v�nz�ri de ac�iuni; � Men�inerea �i extinderea unui regim fiscal avantajos dezvolt�rii bursei; � Reducerea costurilor de tranzac�ionare �i a birocra�iei prin eficientizarea activit��ii CNVM; � �ncurajarea fondurilor private de pensii s� investeasc� �n ac�iuni listate pe pia�a de capital rom�neasc�; � Stimularea economisirii popula�iei �i a cre�terii num�rului de investitori activi �n ac�iuni, inclusiv prin �ncurajarea schemelor de participare la distribuirea profitului; � Prevenirea �i sanc�ionarea practicilor neloiale �i protec�ia ac�ionarilor minoritari; � Promovarea culturii pie�ei de capital. Infrastructura �n transporturi. Starea drumurilor arat� cum este condus� o �ar�. Ast�zi, Rom�nia pierde timp, irose�te resurse �i alung� investitori datorit� infrastructurii slab dezvoltate. Infrastructura a devenit o fr�n� a cre�terii productivit��ii �i competitivit��ii �n toate sectoarele. Prin programul public de investi�ii, PDL va acorda prioritate investi�iilor �n infrastructura de transport pe cale rutier�, cale ferat� , aerian� �i naval�, pentru a accelera modernizarea acesteia. �n acest scop, Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru: � Separarea institu�ional� a activit��ii de dezvoltare �i �ntre�inere a autostr�zilor de cea privind drumurile na�ionale; � Elaborarea Pactului na�ional �Autostr�zile Rom�niei� �i adoptarea de c�tre Parlament ca lege; � �mbun�t��irea legisla�iei privind exproprierile pentru accelerarea lor; � Finalizarea autostr�zii N�dlac - Constan�a, coridorul IV (855 kilometri), cu excep�ia segmentului Sibiu - R�mnicu V�lcea (120 kilometri), care va fi finalizat �n 2013-2014, din cauza reliefului dificil; eficientizarea contractului Bechtel pentru construc�ia autostr�zii Transilvania �i executarea a 245 kilometri din cei 415 kilometri ai autostr�zii; finalizarea tronsonului de autostrad� Bucure�ti � Comarnic (110 kilometri); �nceperea lucr�rilor la Autostrada de pe coridorul IX de transport, care face leg�tura �ntre Moldova �i sudul ��rii; finalizarea autostr�zii Ploie�ti � Foc�ani (2013); construc�ia autostr�zii T�rgu Mure� � Ia�i (300 kilometri), pe o singur� cale de rulare; finalizarea centurii de nord a Bucure�tiului, care va face leg�tura intre autostr�zile A1 �i A2 (53 kilometri); � Reluarea Programului de construc�ie a centurilor �n jurul marilor ora�e, cu prioritate a celor de pe coridoarele transeuropene, precum �i a unor variante de ocolire pentru ora�e mai mici; � Reducerea timpului de circula�ie cu 50% fa�� de cel actual la trenurile de c�l�tori �i marf�, prin modernizarea c�ilor ferate �i cre�terea vitezei �n condi�ii de siguran��; finalizarea coridorului 4 pe distan�a Curtici - Bra�ov la finele anului 2012, executarea �n cea mai mare parte a lucr�rilor pe coridorul 9; �ncurajarea transportului de c�l�tori �i marf� pe c�ile ferate prin tarife de utilizare a infrastructurii diferen�iate �n func�ie de avantaje; � Modernizarea infrastructurii fluviale, maritime �i pentru transporturile aeriene; � Eliminarea obstacolelor de naviga�ie pe Dun�re (coridorul VII); crearea de noi c�i navigabile �i modernizarea celor existente; � Privatizarea companiilor TAROM �i CFR Marf�. Societatea informa�ional�. Dezvoltarea societ��ii informa�ionale �n Rom�nia este mult �nt�rziat�, �ara noastr� fiind pe penultimul loc �n Europa, �n contrast cu industria tehnologiei �i informa�iei care se dezvolt� rapid. Numai 5% din popula�ia ��rii utilizeaz� serviciile publice informatizate, comparativ cu 30% c�t este media Uniunii Europene. PDL consider� c� realizarea societ��ii informa�ionale este o resurs� puternic� a cre�terii economice. �n consecin��, Partidul Democrat Liberal va asigura: � Cre�terea la 20% a popula�iei care acceseaz� servicii publice informatizate, la 45 % a locuin�elor cu acces la internet (de la 22% �n prezent) �i la 60% a firmelor care folosesc internetul �n rela�iile cu institu�iile publice (fa�� de 42%,actual); � Realizarea programului �Rom�nia online� prin utilizarea tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor �n activitatea de guvernare la toate nivelurile �i �n rela�iile cu oamenii �i firmele; � Folosirea intensiv� �i extensiv� a tehnologiei informa�iei �i a comunica�iilor �n sistemele de educa�ie, s�n�tate �i securitate social�; � Introducerea obligativit��ii ca toate documentele care au caracter public s� fie introduse pe internet �n maxim 48 de ore de la emitere; � Sus�inerea financiar� a programelor de incluziune digital� a persoanelor defavorizate �i a celor izolate geografic; � Realizarea cadrului legal, institu�ional �i a condi�iilor tehnice necesare pentru societatea informa�ional�. III. Protejarea resurselor naturale �i dezvoltarea sustenabil� Partidul Democrat Liberal consider� c� Rom�nia are �ansa real�: a) de a transforma criza global� a pre�urilor la energie �i alimente �ntr-o oportunitate pentru dezvoltarea acestor dou� sectoare, astfel �nc�t s� devenim o �ar� net exportatoare de produse agro-alimentare �i un juc�tor important pe pia�a regional� a energiei electrice din Balcani �i din zona M�rii Negre; b) de a valorifica poten�ialul de dezvoltare a turismului, care s� m�reasc� veniturile valutare ale ��rii �i contribu�ia sa la formarea PIB. �n acela�i timp, vom asigura m�surile necesare pentru dezvoltarea rural�, coeziunea economic�, social� �i teritorial� �i protec�ia �i �mbun�t��irea mediului natural. Agricultura �i dezvoltarea rural�. Dup� 19 ani de reform� agrar�, Rom�nia continu� s� fie o �ar� net importatoare de produse agro-alimentare. �n loc s� ob�inem venituri mai mari din cre�terea pre�urilor mondiale la alimente, noi pl�tim facturi mai mari. Agricultura rom�neasca este de mica productivitate, cu propriet��i f�r�mi�ate �i cu reforma propriet��ii funciare nefinalizat�, la m�na unei birocra�ii administrative agricole excesive. Zona rural� este lipsit� de o infrastructur� economic� �i social� adecvat� diversific�rii activit��ilor economice, sus�inerii serviciilor de educa�ie �i s�n�tate, asigur�rii unor venituri mai mari popula�iei din aceast� zon� �i protej�rii mediului natural. Programul PDL cuprinde politici pentru cre�terea productivit��ii agriculturii rom�ne�ti � factor major �n asigurarea securit��ii alimentare �i a bun�st�rii cet��enilor � prin �ncurajarea si dezvoltarea fermelor comerciale (inclusiv a celor de tip familial), valorificarea avantajelor naturale �i a conjuncturii interna�ionale favorabile, finalizarea restituirii propriet��ilor �i dezvoltarea rural�, �n concordan�� cu cerin�ele Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. Astfel, Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru: � Consolidarea pie�ei funciare, prin finalizarea reformei propriet��ii funciare, intabularea tuturor suprafe�elor agricole din extravilan �i a celor forestiere, introducerea cadastrului unitar cu fonduri din buget; � Stimularea comas�rii voluntare a terenurilor, prin politici diferen�iate pe tipuri de ferme �i zone favorabile; � Consolidarea pie�elor agro-alimentare, inclusiv formarea bursei cerealelor, pe baza func�ion�rii certificatelor de depozit �i a bursei lemnului; sprijinirea asocia�iilor de fermieri din agricultur� pentru achizi�ii, depozitare, comercializare �i procesare; � Stabilirea unui pachet de m�suri fiscale �i financiare multianuale pentru �ncurajarea �i sus�inerea produc�iei agricole pentru pia��, inclusiv m�rirea subven�iei la hectar din resurse proprii, �n completarea celei din fonduri europene �i reducerea accizei la motorin� pentru lucr�rile agricole la nivelul minim admis de Uniunea European� (21 euro pe ton�); � Introducerea unor scheme eficiente de finan�are complementar� pentru absorb�ia integral� a fondurilor europene, prin proiecte tip Fermierul, proiecte pentru dezvoltarea rural� �n domeniul infrastructurii �i al proces�rii produselor agricole, diversific�rii activit��ilor economice ; � Refacerea sistemului de iriga�ii, crearea de perdele forestiere de protec�ie �i combaterea eroziunii solului; � Cre�terea ponderii zootehniei - care valorific� superior produsele vegetale - la 50% din produc�ia agricol� �n 2012 (fa�� de circa 33%, �n prezent); atragerea a circa 2.000 de tineri �n aceast� activitate; � Modernizarea sectorului piscicol �i acvaculturii; � Sus�inerea dezvolt�rii produselor de ni��, cerute pe pia�a european�, inclusiv a celor ecologice; � Stoparea declinului suprafe�elor �mp�durite prin realizarea unui Program Na�ional de �mp�durire; � Sus�inerea dezvolt�rii produc�iei de energie electric� �i termic� din surse regenerabile, prin valorificarea resturilor vegetale �i a celor din p�dure; � Dezvoltarea infrastructurii de baz� �i diversificarea activit��ilor economice �n mediul rural, pentru cre�terea veniturilor �i a calit��ii vie�ii; � Reconstruc�ia institu�ional� prin restructurarea camerelor agricole �i transformarea acestora �n factori activi ai form�rii �i dezvolt�rii profesionale a fermierilor, �mbun�t��irea sistemului de control al calit��ii produselor alimentare, consolidarea Agen�iilor de Pl��i. Energia. Sectorul energiei se caracterizeaz� prin tehnologii dep�ite care epuizeaz� mult mai repede resursele primare disponibile, pierderi mari �n re�elele de transport �i distribu�ie, privatiz�ri nereu�ite, competi�ie slab� �i abuz de contracte netransparente. Intensitatea energetic� a economiei este de peste 2,5 ori mai mare dec�t media Uniunii Europene. �n actualul context interna�ional al energiei, PDL apreciaz� c� Rom�nia are nevoie de o nou� strategie energetic�, fundamentat� pe noile realit��i interne �i externe, �n concordan�� cu recomand�rile �i reglement�rile U.E., care s� asigure sustenabilitatea, competitivitatea �i securitatea energetic� a ��rii. Prin programul Partidului Democrat Liberal, se prev�d m�suri pentru: � Relansarea privatiz�rii, a reformei sistemului energetic, realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea acestuia, �nt�rirea independen�ei institu�iilor de reglementare a energiei �i asigurarea unei pie�e a energiei electrice �i a gazelor naturale transparent�, nediscriminatorie si competitiv� � Reducerea intensit��ii energetice, prin eficientizarea produc�iei, transportului �i consumului de energie, inclusiv prin extinderea programului de reabilitare termic� a locuin�elor �i celorlalte cl�diri; � M�rirea produc�iei de energie din surse regenerabile, �ndeosebi prin dezvoltarea produc�iei de hidroenergie �i �ncurajarea producerii de energie din biomas�; � Finalizarea unit��ilor nucleare 3 �i 4 de la Cernavod� p�n� �n anul 2013 �i demararea unor noi proiecte � construc�ia unei noi hidrocentrale pe Dun�re �i a unei noi centrale nucleare; � Reconsiderarea produc�iei de energie electric� bazat� pe c�rbune, �n condi�iile respect�rii standardelor europene privind re�inerea �i depozitarea emisiilor de dioxid de carbon; � Cre�terea capacit��ii re�elelor electrice de transport si distribu�ie �i finalizarea electrific�rii localit��ilor izolate; � Participarea Rom�niei la marile proiecte regionale: conducta Nabucco pentru gaze naturale, conducta Constan�a- Trieste pentru �i�ei, bursa energiei electrice; Turismul. Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru valorificarea condi�iilor naturale deosebite pe care Rom�nia le are pentru dezvoltarea turismului prin: � Re�nfiin�area Ministerului Turismului �i adoptarea unei legisla�ii pentru turism, simplificat� �i eficient�; � Lansarea Programului Na�ional de dezvoltare zonal� a turismului; � Sus�inerea liberei ini�iative �i a investi�iilor �n turism prin reducerea formalit��ilor �i taxelor �i acordarea de facilit��i; � Modernizarea �i diversificarea unei oferte de turism competitive, pentru cre�terea num�rului turi�tilor rom�ni �i str�ini; � Identificarea �i sus�inerea dezvolt�rii unor forme de turism specifice anumitor zone - turismul rural, balneologic, ecumenic �.a.; � Sus�inerea form�rii profesionale a for�ei de munc� pentru turism. Coeziunea economic�, social� �i teritorial�. �n Rom�nia, se afl� 6 dintre cele 10 cel mai slab dezvoltate regiuni ale Uniunii Europene, iar regiunea Nord-Est este cea mai s�rac� regiune din �ntreaga Uniune. Guvernul actual a avut cel mai mic grad de absorb�ie a fondurilor europene �n primul an de la aderare comparativ cu celelalte ��ri care au intrat �n U.E. �n anul 2004. PDL va implementa o politic� de dezvoltare regional� coerent� pentru cre�terea competitivit��ii regionale �i reducerea decalajelor economice �i sociale fa�� de celelalte regiuni europene. �n acest scop, Rom�nia beneficiaz� de un sprijin financiar substan�ial din fondul de dezvoltare regional� �i din fondul de coeziune. Partidul Democrat Liberal va asigura: � �nt�rirea capacit��ii de absorb�ie a fondurilor europene, prin formarea de exper�i la nivel local �i �nfiin�area de centre de consultan�� gratuit� pentru autorit��ile locale �i investitorii priva�i, folosirea experien�ei institu�iilor bancare europene �i a ini�iativelor comunitare �n acest domeniu; � Asigurarea de scheme de finan�are pentru realizarea co-finan��rii necesare proiectelor finan�ate cu fonduri europene; promovarea parteneriatului public-privat; � Dezvoltarea coordonat� a infrastructurii regionale; �mbun�t��irea coordon�rii obiectivelor �i a fondurilor europene pentru dezvoltare rural�, dezvoltare regional�, coeziune �i amenajarea teritoriului, pentru m�rirea impactului pozitiv al proiectelor finan�ate; � Sus�inerea de parteneriate rural-urban pentru dezvoltare regional� �i a ini�iativelor de cooperare inter-regionale �i transfrontaliere; � Regenerarea urban� �i sus�inerea dezvolt�rii polilor urbani de cre�tere; � Realizarea de scheme financiare, inclusiv cu participarea bugetului, pentru co-finan�area proiectelor sus�inute cu fonduri europene. Protec�ia mediului �nconjur�tor. �n ultimii doi ani, guvernul actual a blocat procesul de implementare a legisla�iei �i derularea programelor de protec�ie a mediului natural, men�in�ndu-se starea precar� a acestuia. 52% din popula�ie nu are acces la surse de ap� potabil� �i sisteme de canalizare �i epurare a apelor uzate; 49% nu are acces la servicii de salubritate, iar colectarea selectiv� a de�eurilor municipale solide este la nivel de 2%. Absorb�ia fondurilor europene �n domeniu este slab�. Partidul Democrat Liberal porne�te de la dreptul fundamental al genera�iei actuale �i al celor viitoare la un mediu �nconjur�tor s�n�tos �i �i afirm� voin�a politic� de a �ndeplini toate angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea European� cu privire la protec�ia mediului �i a factorilor de mediu: calitatea aerului, apei, protec�ia naturii, reconstruc�ia ecologic�, formarea speciali�tilor necesari. Prin programul s�u, Partidul Democrat Liberal prevede m�suri pentru: � �mbun�t��irea calit��ii vie�ii prin programe pentru protec�ia mediului �n zonele critice, implementarea unui Program na�ional de ac�iune pentru s�n�tate �i mediu; � Asigurarea serviciilor publice de salubritate �n toate localit��ile cu peste 2.000 de locuitori, a colect�rii selective a de�eurilor �n toate localit��ile cu peste 5.000 de locuitori �i a re�elelor de ap� potabil� pentru toate localit��ile cu peste 10.000 de locuitori � Ameliorarea mediului urban prin extinderea suprafe�elor verzi, reducerea polu�rii aerului din cauza traficului, reg�ndirea amenaj�rilor urbane pe principii ecologice; � Reabilitarea zonelor poluate �i refacerea mediului �n zonele industriale abandonate; reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser�; � Managementul durabil al resurselor naturale �i conservarea biodiversit��ii; introducerea �n circuitul turistic a site-urilor Natura 2000; � Utilizarea eficient� a resurselor naturale �i minerale; � Cre�terea capacit��ii administrative de management performant al problemelor de mediu; � Stimularea ini�iativelor �i investi�iilor pentru protec�ia mediului prin instrumente fiscale �i financiare; � Absorb�ia fondurilor europene �i utilizarea eficient� a acestora; � Prevenirea �i eliminarea efectelor negative ale calamit��ilor naturale, �n primul r�nd a inunda�iilor. IV. Politici privind interesul general al socit��ii Partidul Democrat Liberal consider� c� putem c�tiga b�t�lia pentru productivitate �i competitivitate dac� ac�ion�m pentru buna func�ionare a pie�elor concuren�iale �i transparente ca mecanisme eficiente de alocare a resurselor, aplicarea unei politici fiscale care las� mai multe resurse �n m�na oamenilor �i a firmelor care le creeaz�, realizarea unui ansamblu de politici fiscale, bugetare �i monetare care s� asigure stabilitatea pre�urilor, crearea unei administra�ii publice performante, precum �i �nt�rirea statului de drept, care garanteaz� drepturile de proprietate �i asigur� respectarea legilor. De asemenea, orice dezvoltare poate avea loc doar �n condi�iile asigur�rii securit��ii na�ionale, a securit��ii individului �i a familiei. Concuren�a. Pilonul de rezisten�� al economiei de pia�� este garantarea unei concuren�e corecte. �n Rom�nia, economia de pia�� este func�ional�, dar nu �i eficient�: facilit��ile �i privilegiile publice favorizeaz� interesele oligarhice; distorsiunile concuren�iale �in de pre�urile excesive de pe pia�� �n raport cu pie�ele europene, de managementul degradat al �ntreprinderilor publice, de corup�ia din achizi�iile publice, de alocarea ineficient� a ajutoarelor de stat. PDL va �ine seama �n toate politicile sale publice de imperativul promov�rii unei concuren�e corecte �i al elimin�rii �i sanc�ion�rii practicilor anticoncuren�iale. Astfel, Partidul Democrat Liberal va asigura: � Finalizarea privatiz�rii �i reducerea corup�iei, pentru a extinde aria de ac�iune a for�elor concuren�iale; � Eliminarea barierelor administrative care afecteaz� libera concuren�� pe pia��; � Reevaluarea �n termen de 6 luni a actelor normative care favorizeaz� practicile anticoncuren�iale ale firmelor �i autorit��ilor, cu scopul de a le modifica sau elimina; definirea regulilor �i a modalit��ilor de ap�rare �mpotriva practicilor anticoncuren�iale � �nt�rirea activit��ii de inspec�ie �i control �n materie de practici anticoncuren�iale; � Sprijinirea form�rii profesionale �i a promov�rii culturii concuren�iale �n mediul de afaceri ; � Admiterea �n instan�e judec�tore�ti �i a ter�ei p�r�i (�n afar� de reclamant �i acuzat) pentru a furniza informa�ii legate de concuren��. Politica fiscal-bugetar� �i ansamblul fiscal-monetar. Sus�inut la guvernare de c�tre PSD, guvernul PNL a preluat �i practicile politicianiste �i voluntariste ale fostului guvern PSD �n domeniul politicilor fiscale �i bugetare: alocarea banului public pe criterii politice; incapacitatea unei construc�ii fiscale �i bugetare multianuale care s� induc� stabilitate �i predictibilitate �n mediul de afaceri; amplificarea f�r� precedent a num�rului de impozite, taxe �i tarife pentru serviciile publice care au m�rit birocra�ia �i povara fiscal� �i parafiscal�; �ncurajarea evaziunii fiscale �i a abuzurilor prin politica �i administrarea fiscal�.PDL, ca partid de centru dreapta, va folosi politicile fiscal-bugetare pentru asigurarea stabilit��ii economice, �ncurajarea muncii, economisirii �i investi�iilor pentru productivitate �i competitivitate, cre�terea eficien�ei fiscal-bugetare, care s� asigure formarea veniturilor necesare �ndeplinirii func�iilor publice �i eliminarea risipei banului public, respectarea principiului echit��ii �i �ndeplinirea criteriilor pentru intrarea Rom�niei �n zona euro �n 2014. Programul Partidului Democrat Liberal prevede m�suri pentru: � Stabilitatea macroeconomic� prin: � coordonarea politicilor fiscal-bugetare cu politica monetar�; � asigurarea cre�terii mai rapide a productivit��ii fa�� de salarii; � gestionarea echilibrelor bugetare �i financiare pe termen mediu �n acord cu Pactul de Stabilitate �i Cre�tere; � �ndeplinirea criteriilor de intrare �n zona euro �n anul 2014; � Cre�terea economic� s�n�toas� bazat� pe libera concuren��, productivitate �i competitivitate prin: � men�inerea cotei unice de impozitare de 16% a venitului personal �i a profitului corporativ; � scutirea de impozit pe profitul reinvestit �n ma�ini, utilaje, IT, tehnologii care �intesc direct cre�terea productivit��ii �i a competitivit��ii (nu �n automobile �i imobile) �n limita a 20% din profitul total; � introducerea prevederilor fiscale de tip �holding� pentru �ncurajarea stabilirii de holdinguri �n Rom�nia; � reducerea contribu�iilor pentru asigur�rile de s�n�tate, �n corelare cu reforma sistemului de s�n�tate; � simplificarea regimului parafiscal prin diminuarea num�rului �i a m�rimii taxelor �i tarifelor la serviciile publice; tratamentul fiscal nediscriminatoriu pentru agen�ii economici; � concentrarea investi�iilor publice pe infrastructura din transporturi, energie, agricultur�, turism, cercetare; � absorb�ia integral� �i eficient� a fondurilor europene; � Eficien�a politicii fiscal bugetare �i echitatea fiscal� prin: � Descentralizarea fiscal� �i bugetar� �n acord cu reforma administra�iei publice; � Programarea bugetar� multianual�; � Fundamentarea pe studii de impact a m�surilor de politic� fiscal-bugetar�; � �mbun�t��irea administr�rii fiscale �i reducerea evaziunii fiscale; � Reevaluarea actelor normative fiscale care favorizeaz� abuzurile fiscale �i modificarea sau eliminarea acestora dup� caz; � Ancorarea nivelului redeven�elor de valoarea economic� de pia�� pentru resursele publice exploatate privat �i pentru terenurile publice concesionate. Reforma administra�iei publice cu nucleul acesteia � descentralizarea. Guvernul PNL a blocat procesul de descentralizare �nceput �n anii 2005-2006 �i a adoptat m�suri de contrareform� �n administra�ia public�.Partidul Democrat Liberal porne�te de la premisa c� administra�ia public� trebuie redat� cet��enilor, iar descentralizarea acesteia � prin transferul competen�elor administrative �i financiare la nivelul autorit��ilor locale � este o important� resurs� a cre�terii economice, prin furnizarea de servicii publice operative �i de calitate. De aceea, Partidul Democrat Liberal �i asum� angajamentul de a efectua o reform� profund� a administra�iei publice, prin: � Descentralizarea administrativ� real� prin: � transferul la administra�ia local� a competen�elor de management �colar, al spitalelor �i institu�iilor de cultur�, ca �i a propriet��ii asupra cl�dirilor �i terenurilor aflate �n proprietatea unor institu�ii ale administra�iei centrale �i a unor firme cu capital de stat; � �nfiin�area poli�iei locale pentru �nt�rirea ordinii publice; � simplificare legisla�iei privind achizi�iile publice �i exproprierile. � Descentralizarea fiscal-bugetar� real� prin: � acordarea pentru autorit��ile locale a dreptului de a modifica nivelul impozitelor �i taxelor locale �n func�ie de necesit��ile locale �i gradul de suportabilitate al popula�iei; � transferul la administra�ia local� a impozitului pe tranzac�iile imobiliare, taxele judiciare de timbru �i a amenzilor de la persoanele juridice; � redimensionarea sumelor defalcate pentru finan�area serviciilor descentralizate �n func�ie de noile atribu�ii �i de standarde de cost; � introducerea planific�rii multianuale pentru sumele acordate bugetelor locale din bugetul de stat pentru a se putea promova proiecte �i programe de dezvoltare local� multianuale; � Introducerea competi�iei �n furnizarea serviciilor publice �i �ncurajarea sectorului privat s� investeasc� �n acest domeniu; � Cre�terea gradului de profesionalizare a func�ionarilor publici �i gestionarea resurselor umane, prin uniformizarea angaj�rii pe baz� de contracte cu termene, adoptarea unui nou sistem de salarizare, introducerea mangementului pe baz� de contracte, corelarea sistemului de stimulente cu performan�ele ob�inute; � Restructurarea administra�iei publice centrale �i extinderea folosirii tehnologiei moderne a informa�iei �i a comunic�rii; deplasarea accentului spre rezultate. Justi�ie �i politici anti-corup�ie. Sub guvernarea PNL, cu sprijinul direct al PSD, reforma �n justi�ie a fost blocat�, iar corup�ia r�m�ne o problem� grav� a societ��ii rom�ne�ti. Sistemul de valori al PDL include egalitatea cet��enilor �n fa�a legii �i egalitatea �n fa�a �anselor. PDL consider� c� aceste egalit��i pot fi �i reale numai �n condi�iile func�ion�rii statului de drept �i ale ob�inerii efective de rezultate �n reducerea corup�iei. �n programul Partidului Democrat Liberal se prev�d m�suri pentru: � Ob�inerea de rezultate �n lupta anti-corup�ie, prin consolidarea institu�ional� a Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i a Agen�iei Na�ionale de Integritate, �nt�rirea institu�ional� �i a independen�ei inspec�iei judiciare din cadrul CSM, sus�inerea perfec�ion�rii profesionale a personalului implicat �n solu�ionarea cauzelor de corup�ie; � Asigurarea stabilit��ii �i coeren�ei legislative, prin armonizare legislativ�, finalizarea Codurilor Civil �i Penal �i a celor de Procedur�, eliminarea abuzului �n legiferarea �n regim de urgen��; � �mbun�t��irea politicii de resurse umane �n magistratur�; � Reducerea duratei proceselor �i cre�terea eficien�ei sistemului judiciar, prin crearea de noi instan�e de fond �n ora�ele mari, �nfiin�area unor departamente specializate pentru procedura de citare, limitarea ac�iunilor de judecat� introduse abuziv, simplificarea unor proceduri civile. Protec�ia consumatorilor. Pia�a rom�neasc� este plin� de produse �i servicii cu riscuri asupra c�rora consumatorii nu sunt corespunz�tor informa�i, iar protec�ia acestora nu este �nc� o prioritate �n Rom�nia.Viziunea PDL este limpede: omul �i nevoile sale reprezint� o prioritate na�ional�, iar protec�ia lui �n calitate de consumator impune respectarea standardelor europene. PDL porne�te de la premisa c� cea mai eficient� protec�ie este cea oferit� de competi�ia real�, prin libertatea de a alege �ntre oferte �i reputa�ia ofertan�ilor. De asemenea, vom �ncuraja formele de protec�ie realizate prin asocia�iile consumatorilor �n diferite domenii. �n acest scop, Partidul Democrat Liberal va realiza: � Perfec�ionarea legisla�iei �i actualizarea Codului Consumului; � Crearea unei singure institu�ii publice pentru aplicare legilor privind protec�ia consumatorilor, concuren�a �i concuren�a neloial�; � Sprijinirea form�rii de asocia�ii ale consumatorilor �n diferite domenii; � �mbun�t��irea inform�rii �i consilierii consumatorilor, prin crearea unui sistem informatic privind produsele cu risc pentru consumatori, colaborarea cu societate civil� �i introducerea �n �coli a educa�iei cu privire la protec�ia consumatorilor; � Monitorizarea pie�elor pentru identificarea produselor cu risc pentru consumatori, prin intermediul unei re�ele de investigatori �i persoane delegate �n teritoriu; � �nfiin�area unor organisme de mediere �i arbitraj �n domeniu. Ordinea public� �i siguran�a cet��eanului. Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru asigurarea ordinii publice �i a siguran�ei cet��enilor prin m�suri pentru prevenirea �i combaterea infrac�ionalit��ii, a criminalit��ii organizate �i a terorismului, securizarea frontierei, protec�ia civil� �i managementul situa�iilor de urgen��. Ne propunem prin urmare: � �nfiin�area poli�iei locale prin trecerea componentelor de ordine public� �i circula�ie � cu excep�ia cercet�rii accidentelor cu victime � la prim�rii, cu asigurarea resurselor financiare necesare; � Identificarea zonelor cu risc ridicat pentru ordinea public� �i aplicarea de politici speciale de prevenire �i combatere a infrac�ionalit��ii; � Asigurarea �nzestr�rii poli�iei �i jandarmeriei cu echipamentele necesare �ndeplinirii misiunilor �n condi�ii optime; � Asigurarea resurselor umane, preg�tirea acestora la standarde ridicate �i introducerea managementului poli�ienesc modern; � Intensificarea cooper�rii poli�iene�ti �n cadrul Uniunii Europene �i cu statele ter�e; extinderea re�elei de ofi�eri de leg�tur� specializa�i �n combaterea criminalit��ii organizate; � Combaterea traficului cu fiin�e umane �i protejarea cet��enilor rom�ni �mpotriva exploat�rii de c�tre re�ele de criminalitate organizat�; � �ndeplinirea obliga�iilor asumate pentru securizarea frontierei externe; � �mbun�t��irea activit��ii de protec�ie civil� �i management al situa�iilor de urgen��. Politica extern�. Partidul Democrat Liberal va sus�ine o politic� extern� orientat� spre ap�rarea �i promovarea intereselor cet��enilor rom�ni, ale diferitelor comunit��i rom�ne�ti, ale firmelor �i ale statului rom�n �n cadrul U.E. �i NATO, �n rela�iile interna�ionale; implicarea activ� �n solu�ionarea problemelor din regiunea �n care ne afl�m; �ndeplinirea angajamentelor asumate pe plan interna�ional. Cultura �i culte. Orientarea strategic� spre educa�ia cultural� �i spre economia culturii a fost neglijat�. Prin programul s�u, PDL sprijin� educa�ia cultural� a cet��enilor rom�ni, afirmare �i dezvoltarea identit��ii culturale na�ionale �i cultele religioase. �n centrul politicii culturale a PDL se situeaz� creatorul de bunuri culturale, libera ini�iativ� cultural� �i dezvoltarea industriilor creative. �n programul Partidului Democrat Liberal se prev�d m�suri pentru: � Renovarea, promovarea �i valorificarea patrimoniului cultural na�ional prin: realizarea unui program de renovare �i valorificare a monumentelor istorice, inclusiv cu accesarea de fonduri europene; pentru bunurile culturale mobile � ini�ierea unui program de expozi�ii itinerante ale colec�iilor muzeale, deschiderea muzeelor spre societate prin integrarea �n activit��ile �colare �i circuitele turistice; pentru patrimoniul cultural imaterial � promovarea Legii Tradi�iilor Na�ionale �i integrarea acestui patrimoniu �n turismul cultural; � Renovarea �i extinderea a�ez�mintelor culturale ca infrastructur� pentru exercitarea �i comunicarea actului cultural; implicarea acestora �n proiecte de turism �i educa�ie; � Privatizarea s�lilor de cinematograf; � Sus�inerea financiar� a actului de cultur� pentru comunit��ile rom�ne�ti din afara ��rii, precum �i a programelor de �nv��are a limbii rom�ne �i promovare a culturii rom�ne�ti; � Sprijinirea cultelor religioase; promovarea turismului ecumenic �i realizarea de parteneriate cu bisericile pentru progresul economic al comunit��ilor locale, inclusiv prin accesarea unor fonduri europene pentru proiecte economice �i sociale locale. Rom�nii de pretutindeni. Guvernul actual nu are o strategie coerent� �i a tratat cu dezinteres rela�iile cu rom�nii de pretutindeni. Partidul Democrat Liberal afirm� c�, indiferent unde tr�iesc rom�nii �n afara ��rii, statul rom�n are obliga�ia s� �i sprijine pentru conservarea �i afirmarea identit��ii lor etnice, lingvistice, culturale �i religioase. Partidul Democrat Liberal va ac�iona pentru: � Realizarea unui cadru legislativ �i institu�ional unitar �i coerent pentru rela�iile cu rom�nii de pretutindeni; � Monitorizarea permanent� a st�rii �i problemelor comunit��ilor rom�ne�ti din str�in�tate �i instituirea unei comunic�ri eficiente cu acestea pentru informarea reciproc� �i prevenirea situa�iilor conflictuale; informare periodic� �i obiectiv� a societ��i rom�ne�ti; � Formarea de parteneriate cu organiza�iile comunit��ilor rom�ne�ti pentru promovarea �i realizarea de proiecte economice �i sociale; � Introducerea votului prin coresponden�� �i a celui electronic. Ap�rare �i securitate na�ional�. Nu exist� democra�ie real� f�r� o politic� de securitate adecvata. Partidul Democrat Liberal se angajeaz� s� sus�in� actuala strategie na�ional� de securitate �i ap�rare promovat�. �n acest cadru, securitatea na�ional� se refer� at�t la suveranitatea statului, c�t �i la prosperitatea, echilibrul si stabilitatea societ��ii, percepute prin prisma conceptului de securitate uman�. Apartenen�a �arii noastre la NATO �i U.E , Parteneriatul strategic cu SUA creeaz� premise pentru asigurarea unui grad sporit de securitate integral�. Pe termen lung, urm�rim fundamentarea securit��ii na�ionale pe dimensiunea ei uman�, adic� pe agenda real� de securitate a cet��eanului; pe termen mediu, vom ac�iona pentru autonomizarea energetic� a Rom�niei, adic� cre�terea produc�iei interne de energie, reducerea dependen�ei fa�� de o singur� surs� de import de energie �i promovarea unei politici comune de securitate energetic� la nivelul Uniunii Europene. Avem �ntreaga voin�� politic� pentru a ne �ndeplinii angajamentele asumate �n cadrul NATO �i U.E. privind modernizarea armatei, contribu�ia la asigurarea securit��ii sub-regionale, �n special �n bazinul extins al M�rii Negre. |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:28
PATRIOTISM LIBERAL DE TIP CRIN(COD SECU:PORUMBOIU+2 REPETENTII SI 99% ABSENTE IN PARLAMENT)
Liberalii,Bratenii fac parte din istoria crearii staului romanesc unitar si de-a-lungul timpului ei au mentinut treaza ideia de patriotism. Dar ne aflam in 2007 si asa zisii liberali au cazut sub influenta oligarhului devenind cum zice Pinalti,petroliberali. Este o nerusinare,ca intregul PNL(cu exceptia lui Melescanu),mai ales a PNL-aripa petroliberala sa lipseasca de la Palatul Cotroceni la o festivitate determinata de ZIUA ROMANIEI. Nu-l iubesc pe Basescu.Este treaba lor. La Cotroceni este insa Presedentia statului Roman.Acolo au stat Regii Romaniei,Ceausescu,Iliescu,Constantinescu.Unii din ei au fost odiosi dar Romania a supravetuit. Catolicii spun ca preotii gresesc,biiserica niciodata. Oare ce a gresit Romania si simbolul ei Cotrocenii dlui oligarh si slugii sale. Bine ca sub PLD liberalismul redivivus. TRAIASCA ROMANIA! Raporteaza abuz de limbaj |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:29
Eforturile doctrinare ale PD-L
Efortul partidelor pentru o clarificare doctrinara a esuat in cadrul majoritatii lor ,dar mai ales in cadrul PSD si PNL. In contrast cu aceasta PD-L apare ca un partid deschis ideilor de clarificare doctrinara care sa le permita o clara identitate ideologica si un cadru de referinta pentru actiunea politica. Acest lucru reiese si din crearea unui Institut de Studiu a Doctrinei Populare,care este pe cale de a lua fiinta in curand. Avantajul PD-L este prezenta unor minti capabile,daca ar fi sa ne referim la Dnii Stolojan si mai ales Valeriu Stoica. Este vorba formularii unui nucleu ideologic modern,creat cu instrumentele intelectuale ale filosofiei politice. Prin aceste eforturi este posibil ca PD-L sa devina singurul partid care sa poata sa-si asume o vocatie politica in contrast cu amatorismul si lipsa unei viziuni ideologice a celorlalte partide,care prezinta.cel putin public, o ideologie hibrida si neconvingatoare. Este limpede ca desi fara ideologie,sau cu un melanj de concepte imprumutate celelalte partide din Romania nu pot aspira la un proiect social ci,cel mult sa poata accesa ,prin ajungerea la putere,la administrarea resurselor publice.In acest fel,fara ideologie,se creaza un sistem oligarhic bazat doar pe argentofilia unui grup care se poate declara liberal sau social-democrat. Rezulta,de aici ca PD-L are capacitatea de a-si atinge scopul ,in sensul unei politici pragmatice si invingatoare. Dl. Stoica afirma ca formula doc�tri�nara asumata de PD-L nu este doar o eti�che�ta, ci o realitate care poate fi rega�si�ta in paginile programului de guver�na�re1. Re�flectarea sintetica in acest text de�fi�nitoriu a principiilor si valorilor de la care se re�ven�dica partidul, desi da masura iden��ti�ta�tii partizane si formuleaza caile spe�cifice de actiune, nu este suficienta. Din�colo de pro�iectele operationale si do�cu�mentele pro��gramatice, ceea ce ne in�te�re�seaza este modul in care expresiile in�te�lectuale cu�prin�se in aceste texte in�fluen�teaza proce�sul de formulare a deci�zii�lor la nivelul in��tre��gului partid. PD-L nu trebuie identificat doar cu ministeriabilii sau liderii cu vizi�bi�li�ta�te nationala, ci cu toti acei membri care, prin demnitatile de�ti�nute oriunde in aceas��ta tara, pot influen�ta afacerile publice, stiut fiind faptul ca po�liticile de dezvoltare nu sunt doar apa�na�jul centrului. PD-L se afla deja sub protectia doctrinei populare crestin-democrate iar cuplarea cu liberalismul si conservatorismul va putea atrage pe toti fidelii acestor curente doctrinare. Din acest moment PD-L prin acceptarea si desvoltarea doctrinei populare se poate prezenta ca reprezentantul in Romania a unei adevarate drepte,surclasand partide care se pretind din nastere ca formand dreapa dar pe care o tradeaza permanent daca este sa ne gandim doar la alianta PNL/PSD,adica cu un partid care doreste cresterea rolului statului si distrugerea capitalismului. Deci iata pana unde au ajuns asa numitii liberali din PNL,si toate acestea pentru a gusta cat mai mult din putere,din resursele bugetare. Dl. Stoica , in forul cel mai inalt al partidului, a iden�ti�fi�cat pentru colegii sai (ingrijorati de cap�ta�rea electoratului prin -programe socia�le concrete) publicul tinta al PD-L ca par��tid de dreapta: platitorii de taxe si im�po�zite. In acest sens Dl. Stoica si cei de la Institutul de Studii constitue un garant ideologic pentru PD-L.Partidul trebue reasezat pe baza unor noi for�mu�le de management al resurselor umane. Dezvoltarea unei culturi organizationale mo�derne nu se mai poate baza pe oa�meni care se legitimeaza doar printr-o pra�xeologie administrativa stearpa, prin lo�goree, marimea averii sau metri cubi de fluturasi impartiti in campaniile elec�to�ra�le. Din fericire,subliniaza dl.Stoica, politica autentica este un exercitiu intelectual complex, care pre�su�pune o combinatie intre inteligenta, cu�noas�tere si caracter, iar daca se doreste asumarea unei viziuni clare care sa poa��ta fi transformata in actiune politica, este nevoie de afirmarea unui alt tip de oa�meni decat cei care sunt animati de reac�tii umorale si interese ilegitime. Este aici vorba de un nou discurs doctrinar care sa ne arate ce ar putea face Partidul Democrat-Liberal mult mai atrac�tiv pentru persoanele care sunt intrinsec animate de idei si trasaturi de caracter com�patibile cu identitatea doctrinara afi�sa�ta. Se va constitui ,astfel un segment electoral fidel, care sa voteze PD-L nu doar pentru ca reprezinta raul cel mai mic, ci pentru va�lorile si proiectele sale, ar trebui sa de�vi�na prioritatea numarul unu a partidului. Ne aflam,fara indoiala,in fata unui alt mod de a face politica in Romania si se pare ca ultimele sondaje,ca si cel privind popularitatea dlui Stolojan fata de ceilalti presupusi viitori premieri vin sa confirme si sa aduca feed-back-ul necesar. In acest sens viitorul Institutului de studii pare promitatoare,in Romania fiind nevoie de o dreapta autentica si purifiata de fenomenul oligarhismului si a populismului care domina astazi scena politica romaneasca. |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:35
NU E PESTE CA STAVRIDUL SAU ECHIPA CA RAPIDUL! NICI PARTID CA PD-L NICI GUVERN CA AL DLUI BOC PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 11:47
Patriciu vrea un nou partid. Antonescu nu crede �n �albe-ca-z�pada�
Autor: MARIA ALIFANTIS � Omul de afaceri Dinu Patriciu consider c� se impune apari�ia unui nou partid. Liberalul scrie �ntr-un editorial pentru ziarul �Adev�rul�, analiz�nd situa�ia economic� din Rom�nia, c�, �n timp ce actualii guvernan�i recunosc c� au adoptat unele solu�ii gre�ite, la �u�a guvern�rii bat unii care tocmai amestec� uleiul cu apa �n c�utarea unui leac miraculous�, l�s�nd de �n�eles c� nu crede nici �n solu�iile propuse de USL. Patriciu a sugerat c� solu�ia Rom�niei nu ar fi dec�t o nou� mi�care politic�, lanseaz�nd totodat� un apel c�tre �partidele n�t�ng-liberaloide� s� contribuie la aceast� construc�ie. �Nenorocirea este c� la u�a guvern�rii bat unii care tocmai amestec� uleiul cu apa �n c�utarea unui leac miraculous. Evident, nu ies dec�t cl�buci. �i unii, �i al�ii sunt la fel de impoten�i. Solu�ia nu este dec�t o mi�care politic� nou� �i pragmatic�. Dac� �ntre timp vreunul dintre partidele n�t�ng-liberaloide de ast�zi ar reu�i printr-o minune s� se de�tepte �i s� se spele un pic, cu at�t mai bine�, a scris Patriciu. Liderul PNL Crin Antonescu i-a r�spuns omului de afaceri Dinu Patriciu �n conferin�a de vineri ce a avut loc la sedul central PNL. �Eforturile lor caraghioase de a sugera crearea unor partide �n PNL, din PNL, �n PSD, din PSD, �albe ca z�pada�, care apar la st�nga, care apar la dreapta, care apar la mijloc... Toate aceste lucruri nu-i pot p�c�li pe rom�ni �i, �n orice caz, nu ne pot p�c�li pe noi, cei din USL. Toat� propaganda lui Traian B�sescu nu poate fi sincer crezut� dec�t de cineva precum Mircea C�rt�rescu. �n ce ne prive�te pe noi, suntem hot�r��i, suntem uni�i �i nu exist� nici un fel de dubiu�, a spus Antonescu, ironiz�nd �eforturile� actualei puteri de a �nfiin�a un nou partid prin ruperea PNL sau PSD. |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 12:15
De la: 9am246030, la data 2011-05-22 11:35:36  .Strigaturi de microbisti,intr-adevar ...Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 283 mesaje Membru din: 17/04/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 12:48
De la: vaneamarin, la data 2011-05-22 12:15:36De la: 9am246030, la data 2011-05-22 11:35:36 SALUT VANIA,CE FACI ? NU AI PLECAT NICAIERI AZI ? O DUPA AMIAZA PLACUTA !
Raporteaza abuz de limbaj
Cu siguran�� ai cunoscut cel pu�in o dat� �n via�� lini�tea interioar� pe care o produce iertarea. Atunci c�nd nu po�i ierta, sim�i ceva greu �n tine, precum o ancor� aruncat� �n mijlocul m�rii care nu te las� s� �naintezi cu barca vie�ii.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 13:59
De la: SILVER_9AM, la data 2011-05-22 12:48:40De la: vaneamarin, la data 2011-05-22 12:15:36De la: 9am246030, la data 2011-05-22 11:35:36 La fel si tie, sa ai o zi placuta ! Despre plecatul undeva in weekend-ul asta, nu ma intreba te rog... Ma deranjeaza intrebarea asta acum. Nu ai cum sa intelegi ,ca nu stii despre ce este vorba,dar iti voi explica candva....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 14:04
Lenin, Stalin si capitalismul de tip rusesc
Vasile Ernu Pana si cei mai mari dusmani ai capitalismului recunosc unanim un lucru: Capitalul transforma in marfa totul. De la Isus la Lenin, de la ingeri la demoni, de la nimicuri la poezie, totul se transforma in marfa prin simpla binecuvantare a Capitalului. Oamenii si lucrurile dispar si devin simple branduri. Ne traim viata intre branduri precum Coca-Cola, McDonald's, Marx, Madonna sau Eminescu. Lumea noastra a devenit de mult un fel de brandshaft, adica un loc unde brandul face parte absolut necesara din viata noastra. Dupa caderea comunismului, masinaria capitalista s-a cocotat pe hoitul ideologiei muribunde, a impachetat ce se mai putea impacheta, iar eroii vremurilor noastre au fost "trimisi la produs". Comunismul a cazut � cum imi place mie ironic sa spun � datorita faptului ca productia de marfuri a batut productia de cozi, iar dictatura marfii a fost mai tare decat dictatura cozii. Capitalul poate transforma in marfa si vinde pana si critica indreptata impotriva sa. Astazi, dusmanul de moarte al Capitalului, Lenin cel branduit, lucreaza in slujba lui. Cel mai tare brand al comunismului si cel mai tanar simbol al vesniciei, produs de om, poate fi vizitat luni, miercuri, joi si sambata, intre orele 10 si 13, in mausoleul din Piata Rosie. Aceasta "minune a lumii" aduce statului 1,5 milioane de USD, iar acest lucru ii garanteaza si ii asigura vesnicia mult mai bine decat ar fi facut-o Partidul Comunist. "Lenin e viu" (asa cum spuneau toate lozincile vremii) presupune ca Lenin este eficient, iar "Lenin e mort" (cum confirma noua ideologie) presupune ca Lenin e sigur, caci nimic nu poate fi mai sigur decat moartea. Dar sa nu uitam ca siguranta si eficienta sunt trasaturile de baza ale marfii. Lenin, brandul ideologic de altadata, la auzul caruia ne frematau tinerele inimioare de oktombrei, s-a transformat intr-un brand-marfa, care nu are decat un singur scop: profitul. Daca nu ati vizitat Moscova de mult, va reamintesc ca Lenin poate fi inca vazut si e singurul loc unde mai este coada. Ce s-a adaugat nou la acest oras sunt, fireste, preturile. Cum ar putea fi altfel? Un Stalin capitalist lucreaza cu acelasi sentiment specific: bezpridel (lipsa de limita). Capitalistul Stalin s-a plictisit, nu mai vrea sa mearga sa se distreze pe cele mai scumpe insule sau sa-si cumpere nu stiu ce masina de lux. Acum, la Moscova se poarta altceva. Acum se poarta iahturile. Da, ati citit bine. Anul acesta, toate firmele din lume si-au adus iahturile la vanzare. Fireste, Moscova nu are iesire la mare, ocean si nu are nici macar o balta mai mare in zona, dar are un rau mic, care se cheama tot Moscova. Ei bine, noii imbogatiti se plimba pe rau in sus si in jos cu cele mai luxoase iahturi. Dar asta nu e tot. Acum e la moda si private party. Daca acum cativa ani era la moda sa inchiriezi un avion privat si sa-ti duci amanta la nu stiu ce concert la Paris, New York ori Londra, acum e altceva la moda. Platesti un star sa vina sa-ti cante in vila ta, iar prietenii sa se minuneze. Noul stil de viata al Moscovei capitaliste se scalda in lux. La Moscova, totul e atat de scump incat, atunci cand te intorci la Bucuresti, totul ti se pare gratis. Credeti-ma, nu exagerez! Cum se face ca un oras estic, iesit de curand de sub comunism, capitala unei tari cu serioase probleme economice, este totusi cel mai scump oras din lume? Ei bine, pentru ca Moscova a fost si ramane un oras privilegiat. Un amic care-si cunoaste bine orasul si tara sustine: "Imagineaza- ti ca pentru acest oras lucreaza toata Rusia, pe de o parte, iar imensul profit adus de pe urma vanzarii petrolului si gazului rusesc se reflecta aici, pe de alta parte". Adica, in Moscova sunt preturi petroliere, din pacate nu si salarii petroliere, decat pentru un numar restrans, dar semnificativ de beneficiari. Ca urmare, un alt fenomen pe care il intalnesti la Moscova e faptul ca toata lumea umbla cu o doza sau o sticla de bere in mana. Peste tot, de la metrou la Piata Rosie, de la Biblioteca Lenin si pana la Galeria Tretiakov, cetateanul moscovit are in mana o bere. Lucrurile au luat insa o amploare stranie. De la neputinta cetateanului simplu de a sta la un bar si a consuma o bere din cauza pretului (in magazin preturile sunt asemanatoare cu cele de la noi), s-a ajuns sa fie cool sa bei bere in locurile publice. Asa ca, daca vedeti un ultim model de BMW din care coboara o blonda cu haine pe ea de cateva mii de euro, iar in mana are o banala cutie de bere, sa nu va minunati: este o moscovita cool. Vasile Ernu este scriit Raporteaza abuz de limbaj |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 14:09
Lustratia si spectrul securitatii
In toate editorialeleDe mai bine de 120 ani, Securitatea dezbina societatea romaneasca. E un fel de blestem de care nu mai scapam, un fel de razbunare a unui sistem care s-a prabusit in decembrie 1989. De fiecare data cand s-a pus in discutie ideea lustratiei, a curatirii societatii romanesti, dihonia a intrat in viata politica. Argumente pro si contra, acuzatii, suspiciuni, vorbe grele, jigniri, adevaruri, minciuni - tot arsenalul a fost utilizat. Concluzia a fost insa aceeasi. Mai tarziu, nu e momentul acum. Intai s-a vorbit de nevoia de liniste. Era cuvantul preferat al lui Ion Iliescu. Care s-a inconjurat, in cea mai mare masura, cu oameni legati ombilical de perioada comunista. Fie pe linia PCR, fie pe linia DSS. Poate chiar pe linia KGB. In vremea in care regretatul George Serban, cel care a fost la originea punctului 8 de la Timisoara si al intregii proclamatii, se lupta cu securistii si comunistii din puterea FSN, Ion Iliescu se chinuia de zor sa-i recupereze. Fostul presedinte are calitati politice indiscutabile, capatate in congrese si conferinte nationale ale UTC si PCR. Asa a devenit un animal politic, asteptand cu rabdare ani la rand sa-l haleasca pe Ceausescu. Dar unul dintre marile lui defecte a fost nostalgia comunista, dorinta de a face din Romania o tara socialista reformata. �Modelul suedez" si altele asemenea au fost doar figuri de stil pentru a masca dorintele sale reale. Nostalgia lui Iliescu l-a determinat pe acesta sa nu promoveze in administratie tineri. N-a avut curajul sa- i gireze, sa le fie un sprijin. Majoritatea celor cu functii importante in mandatele lui Iliescu au fost persoane din trecut, cu mentalitati invechite, depasite in raport cu viteza pe care o cerea dezvoltarea societatii. Iliescu a fost un fel de Angelo Niculescu al Romaniei, care a temporizat la nesfarsit un joc ce se cerea a fi mai alert. I se pot reprosa in mod direct lui Iliescu lipsa de tact in abordarea discutiilor cu Opozitia, opacitatea totala in privinta eliminarii din administratia centrala si locala a �cadrelor de nadejde" ce proveneau din Partidul Comunist, din Militie sau Securitate. Fara discutie, acestia au perpetuat un gen de mentalitate. Prafuita, anti-occidentala, daunatoare pe deplin noua, mai ales in perioada in care aveam nevoie de o lansare in forta, de o rupere definitiva cu trecutul. O vorba romaneasca spune ca apucaturile rele se invata cel mai repede. Sub comanda oamenilor trecutului, nici tinerii anilor '90 nu au avut prea multe lucruri bune de invatat. Si o spun cu regret ca unii dintre ei au devenit niste mici utecisti sau comunisti intr-un regim semicapitalist de cumetrie, putred de corupt. Adica un fel de caine care miauna si paste iarba. Sub nicio forma nu avea nevoie societatea de astfel de mutanti, pentru a prinde din urma Cehia, Ungaria sau Polonia. Toate au avut in primul val politicieni tineri, curajosi, fara legaturi in trecut. Vecinii nostri au avut chiar un prim-ministru care la vremea investiturii avea 35 de ani. Iar Viktor Orban a fost un personaj performant pentru tara sa. Noi abia in 2006 am gasit unul mai tanar sa-i dam o functie importanta in stat. Si ala este nepotul faimoasei activiste comuniste Gizela Vass,adica oligarhul fin a lui tariceanu,dl. olteanu. Daca legea lustratiei venea la timp si era aplicata fara prea multa galagie, cu inteligenta, probabil eram ceva mai bine plasati acum. Din punct de vedere economic, social, politic. Acum, dupa 20 ani, cand multi dintre comunisti si securisti au disparut sau traiesc o pensie (mult prea) linistita, lustratia nu face decat sa ne tulbure si mai mult. Nu fac o pledoarie antilustratie, dar cred ca pensiile, salariile, infrastructura si poluarea sunt chestiuni mult mai relevante pentru Romania anului 2011. E prea multa vorba si prea putina fapta in dorita lustratie romaneasca. Sunt prea multi lupi paznici la oi si prea multi berbeci care au batut palma cu niste maidanezi, pentru atacarea si slabirea turmei. Complicitatile exista inca. E prea tarziu pentru un adevar dureros. Care ne poate arunca intr-o rafuiala tipic romaneasca. Securitatea se razbuna si ne arunca din nou, dupa 21 ani, in haos. |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 14:11
Cum s-a putea reforma PSD pentru a deveni o social-democrati
Sigur ca sunt ultimul om care as putea sa contribui esential si probabil nici nu as fi de mult folos dat fiind complexitatea problemei. Chiar daca problema s-ar rezolva in biblioteca,teoretic ,actualul PSD este o constructie deosebit de complexa si periculos chiar de a o reforma. De aceea altii sunt indreptatiti, poate nu mai inteligenti dar capabili de a fi ascultati si eventual urmati. Apreciez ca dl.Ponta ar ptea fi persoana dar chiar daca ar avea puteri supranaturale nu se poate bate cu un establishment format in aproape 2 decenii. Lenin vorbea de partid de mase si partid de cadre. Partidul de mase este excelent dar el nu se poate aplica in practica. Sa ne amintim de cei 4 milioane de membri PCR care nu au ajutat cu numic la salvarea comunisnului. Insasi Lenin vorbea de importanta partidului de cadre. Aici insa dificultatile sunt tot atat de insurmontabile. In cativa ani se formeaza establishmentul care din principiu este reactionar,adica nu mai vrea sa se inoiasca numeric sau ca idei. O mare greseala a fost aceea de a introduce in staful PSD mari inbogatiti si mai rau persoane veroase care au folosit partidul pentru a se imbogati. Pas acuma de ii mai deosebeste,si ce drame se intampla cand sunt dati afara.toti au sustinatori, putere-vezi cazul nastase,DIP, si multi altii. Existenta gruparii de la Cluj si a lui Geoana sunt o premiza care poate deveni certitudine numai daca vor fi mai multi si vor avea putere.I In momentul acesta in PSD sunt mai multe centre de puitere si invingatorul nu s-a configurat. Social-democratia are intuitiv,mai ales intr-o tara saraca,sanse mari de a culege majoritatea voturilor.Este nevoie de unire si de persoane de tipul lui Basescu,cu simt politic(nu sugerez pe Basescu,am spus de tip Basescu). Cred ca problema care o ridic merita discutii,chiar pe acest forum. dar ce sa facem cu apolitismul funciar al romanilor si cu asa zisa scarba de politica. dar politica este arta de a conduce societatea si fara ea nu se poate. Poate ne scarbesc manierele unor politicieni, dar politica,conducerea polisului este o indeletnicire milenara pentru cetatenii constienti __._,_.___ |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 14:13
Reintoarcerea paganismului in lumea postmoderna,
de Peter JONES Am putea gasi destul de ciudata, sunt convins, imaginea presedintelui american care iese dintr-o biserica protestanta cu o Biblie groasa in mana. Amestecul de religie si politica in lumea cea noua este remarcabil. Cu adevarat, notiunea separatiei Bisericii si a statului a facut progrese de 20 de ani incoace, dar religia a avut mereu un loc insemnat in viata publica americana. La sosirea in Statele Unite ramai surprins de locul pe care il ocupa crestinismul in societate: retele imense de scoli crestine, colegii si universitati crestine, nenumarate facultati de teologie - in aceea unde predau se afla doua imense dulapuri (cu 14 etajere) pline de cataloage ale colegiilor si facultatilor de teologie crestina - sute de edituri crestine, mii de posturi de radio si televiziune crestine, ample lucrari misionare de evanghelizare si actiuni sociale. Miscarea evanghelica recent infiintata "Promise Keepers" aduna in mod regulat pe stadioane cate 60.000, uneori 80.000 de oameni cu scopul de a le da ocazia sa isi reinnoiasca in fata lui Dumnezeu angajamentul luat in fata sotiilor si familiilor lor. Categoric, America este profund crestina. Ea este macar profund religioasa: 97% din populatie crede in Dumnezeu si 90% crede ca Dumnezeu ii iubeste. Precum scrie si pe bancnote: "In God we trust" (In Dumnezeu ne punem increderea). Fiecare copil inscris in sistemul scolar public declama in fiecare dimineata "One Nation Under God" (o natiune sub stapanirea lui Dumnezeu). Totusi, daca indepartam putin ce se afla la suprafata, realitatea pare a fi diferita. Natiunea este religioasa, dar nu crestina. [...] Americanii sunt religiosi, dat moralitatea s-a schimbat si, fara indoiala, si religia sub auspiciile careia se manifesta. Un sociolog de la Universitatea din Boston, Alan Wolfe, a publicat in 1998 un studiu asupra clasei mijlocii americane. El observa: "Eram o tara crestina. Mai nou, am devenit o natiune toleranta, deschisa tuturor religiilor." Colegiul din Dartmouth, una din marile scoli americane, constituie un exemplu. Fondata in 1750 de catre Eleazar Wheelock, unul din liderii marii Redesteptari din secolul al XVIII-lea, institutia academica avea drept obiectiv "sa-L faca pe singurul Dumnezeu si Salvator cunoscut si sa aduca pe copiii paganilor la credinta crestina". In 1945, decanul Ernest Hopkins avea aceeasi viziune: "Dartmouth este un colegiu crestin intemeiat in vederea crestinarii studentilor sai". Decanul de azi, James Freedman, a calificat in 1997 aceste temeiuri crestine ca fiind "odioase", "fantome ale trecutului ce trebuie extirpate din memoria institutiei" . Ce s-a petrecut in America crestina? Doua explicatii diferite, dar complementare, pot fi propuse: revolutia studenteasca si sociala din anii '60 si sosirea postmodernismului. A. Revolutia sociala a anilor '60 O schimbare a fost semnalata in 1992 cand un membru al generatiei hippie a intrat pentru prima oara la Casa Alba si si-a asumat functia cea mai plina de putere din lume. Domnul Clinton a evitat serviciul militar, s-a opus razboiului din Vietnam, a fumat droguri si a adoptat moralitatea libertatii sexuale. Doamna Clinton, de cand era studenta, a fost o feminista convinsa; ea a fost unul din editorii unei reviste de jurisprudenta revolutionara care considerau politistii "pigs", demni de a fi impuscati, membra a unei asociatii de avocati radicali care au aparat "Panterele negre". (E interesant sa o auzim astazi pe d-na Clinton acuzand astazi diverse persoane favorabile dreptului si moralitatii traditionale ca fiind "extremiste" [1]). In 1992, tinerii revolutionari din anii '60, care respinsesera Statul si structurile sale, au preluat puterea politica si au devenit responsabilii conducerii Statului. Revolutia sociala care capatase infatisarea unui esec total a castigat intr-o maniera uimitoare si surprinzatoare. "Este timpul nostru" , a spus cuplul prezidential intrand pe culoarele puterii, si s-a inteles repede ce voia a spune cuvantul "nostru": avortul generalizat, femeia pe campul de lupta in armata, acceptarea homosexualilor in armata, si numirea in guvern a numerosi drogati si a 27 homosexuali declarati. Doua femei - guru, binecunoscute din New Age, au patruns si ele in Casa Alba in calitate de consiliere intime ale d-nei Clinton, membra a bisericii metodiste. In zilele noastre revolutia din anii '60 a devenit si o revolutie filozofica si religioasa a strazii, cu efecte reale si politice. Cartea lui Horowitz si Collier, "Destructive Generation" (1995) prezinta o exegeza a miscarii. Liderii sai, studenti la Berkeley, au editat ziarul oficial Ramparts, purtator de cuvant al acestor idei revolutionare. Ei au caracterizat revolutia ca "distructiva" . Revolutia a distrus ideile obisnuite ale epocii: autoritatea ierarhizata, sexualitatea heterosexuala normativa si biblica si spiritualitatea biblica. In locul lor, ei au propus notiuni de autoritate personala si autonoma, de sexualitate eliberata si spiritualitate orientala. Revolutia n-a fost un esec, in ciuda aparentelor. Sigur, hipiotii si-au taiat parul, si-au facut baie si au inceput sa se imbrace burghez. Numai ca ideile lor s-au raspandit de-a lungul culturii americane si occidentale. Vestul s-a indreptat spre Orient si Orientul s-a deplasat catre Vest. Tehnologia, democratia si comertul occidentalilor au invins Orientul, dar spiritualitatea orientala a invins Vestul. Rezultatele s-au reimtit curand in societate. America a devenit lider mondial in materie de avorturi, de divorturi, de pornografie, de feminism radical. Revolutia din USA a fost in principal spirituala, avand in vedere natura foarte religioasa a societatii. Am asistat la o explozie de spiritualitati si tehnici spirituale, aliate cu o suma de metode cvasi-spirituale in vederea ameliorarii performantelor personale. Eficacitatea, pragmatismul si know-how-ul comercial au dobandit o dimensiune spirituala. O carte recenta, "What Really Matters" (Ce conteaza cu adevarat) , de Tony Schwartz, catalogheaza toate aceste abordari care unifica psihologia si analiza individuala occidentala cu spiritualitatea si disciplinele spirituale ale orientului. In concluzie, autorul anunta cu mandrie "emergenta unei noi intelepciuni americane" care va salva lumea. B. Aparitia postmodernismului Aceasta revolutie sociala a anilor '60, departe de a fi un esec, a fost, in fapt, o mare reusita. A fost randunica ce anunta primavara unei noi lumi postmoderne. Ea a pus sub semnul intrebarii civilizatia moderna si inca nu s-au incheiat influentele profunde asupra inchegarii unei noi lumi postmoderne. Astfel, o alta maniera de a aprecia scandalurile de la Washington este aceea de a considera sosirea lui Bill Clinton la putere ca aceea a primului presedinte postmodern al Statelor Unite. Un comentator vede in comportamentul presedintelui in numeroasele afaceri adulterine care il privesc o punere in scena a unei filozofii postmoderne. In lumea postmoderna nu exista adevar, ci numai constructe personale. Aparenta este esentiala, nu sensul. Daca adevarul este o alta forma a puterii, ratiunea, faptele sau evidenta au mai putina importanta decat oportunismul si exercitiul puterii. A sti sa apuci puterea, a-ti insela adversarul reprezinta astazi tipicul in materie de raporturi intelectuale in interiorul universitatilor americane. Aceasta se intampla si in politica si tehnica e bine pusa la punct in actuala administratie. In ce consta postmodernitatea? d**a Mark C. Taylor, un postmodernist american important, "deconstructia este postmodernul ridicat la rang de metoda". In inima postmodernismului se afla deconstructia. Este interesant de notat ca teoreticienii recunoscuti ai postmodernitatii sunt aproape in exclusivitate francezi, fie prin nastere (Lacan, Foucault, Lyotard, Certeau, Bataille, Maurice Blanchot, Jean-Luc Nancy, Luc Ferry et H�lène Cixous), fie pentru ca au ales Franta ca patrie adoptiva (Levinas, Derrida, Kristeva), sau pentru ca scriu in franceza (Irigaray). Imperiul francez domina in continuare lumea, cel putin prin textele sale filozofice. Made in France: gandit in Franta, exploatat in Statele Unite! Deconstructia este asociata cu Jacques Derrida, care se indoia de posibilitatea de a descrie prin vreo teorie oarecare fenomenul comunicarii literare. Sensul si chiar constiinta noastra de a fi nu exista in afara limbajului; orice limbaj este temporar si relativ. Nu exista semnificat original, transcendent si obiectiv (Dumnezeu, istorie, om, ratiune) care sa fie in afara sistemului lingvistic, care, el insusi, este o inventie omeneasca. Precum spune Ferry, urmandu-l pe Derrida, stiintele umane deterministe pretind sa faca misterul uman vizibil in cele din urma. Efectul lor demistificator este visible. Aceasta reprezinta si slabiciunea lor: postulatul lor fundamental, acela al rationalitatii ascunse, pentru ca e irefutabila, nu este, el insusi, stiintific. El denota o pozitie metafizica si astfel nu ramane decat o credinta printre altele [2]. Derrida se afla in plina reactie impotriva structuralismului. Iesirea din aceasta rezida in sensul emanat de la cititor, nu de al autor sau din structura profunda a textului. Din aceasta indoiala metodologica s-a construit o filozofie deconstructivista/ postmoderna. Pentru ca limbajul este un produs cultural, sensul este in mod necesar un construct social si ar trebui sa fie "deconstruit" . Este motivul pentru care Mark C. Taylor are dreptate: "deconstructia este postmodernismul ridicat la rang de metoda." In inima postmodernismului se gaseste deconstructia. Se simte aici un fel de obligatie morala. In parte, gasim o reactie corecta impotriva orgoliului modern, care, cu rationalismul sau, se crede, multumita gandirii autonome, capabil sa rezolve toate problemele umane. In fapt, d**a c*m urmeaza sa aratam, omul pacatos nu abandoneaza niciodata autonomia gandirii, pentru ca, pentru a se exprima, trebuie sa faca apel la aceasta. Astfel, adevarata tinta artileriei deconstructive este, o data in plus, privirea crestina asupra lumii. a). Deconstructia in calitate de teorie sociala. Jean- Francois Lyotard foloseste aceasta teorie literara pentru a dezvolta o teorie sociala. Lyotard da glas unei suspiciuni fundamentale impotriva "metanarativilor" . Orice asertiune adevarata este un produs social si valid numai in cadrul acestui sistem [3]. " Lumea e un text". Guvernatori, world view/conceptii asupra lumii, tehnologii, istorisiri, teorii stiintifice, obiceiuri sociale si religii sunt toate constructii sociale [4]. Nu exista un "logos transcendent" , nici un sens obiectiv...suntem toti incarcerati in "inchisoarea limbajului". Deconstructivistii se trag din Nietzsche, care credea ca viata omului consta intr-o vointa innascuta de a putea [5]. Adevaratul sens al culturii se gaseste sub suprafata, ascuns in institutii, mascand comploturi sinistre, dar adesea inconstiente. Astfel, deconstructivistii sunt, in mod ciudat, insufletiti de un moralism demn de cruciadele Evului Mediu. b) Deconstructivismul in chip de teorie etica. Homosexualitatea. Michel Foucault, filozoful homosexual, cauta sa dezvolte deconstructia in perimetrul sexualitatii. El tine sa demonstreze ca orice sistem, orice meta-istorisire exprima o vointa de a putea. Nu exista o normativitate sexuala, numai o impunere injusta a vointei heterosexualilor mai numerosi asupra homosexualilor mai putin numerosi. Deconstructia pare a fi implinirea "transvaluarii" nietzscheene a valorilor. d**a Foucault, "asa-zisul adevar" este pur si simplu o hartuire ideologica a celor care detin puterea. In traiectul acestor idei, normativitatea etica biblica in privinta sexualitatii este deconstruita si se plaseaza dinamita la temelia catedralelor gandirii teologice ortodoxe. c). Etica generala Feminista franceza Julia Kristeva declara ca programul etic de azi consta in a se intreba c*m sa inlaturam codurile etice ale trecutului cu urmatoarele scopuri: sa facem loc jocului liber al negativismului, al dorintei, al placerii si al satisfacerii. America de azi a pierdut consensul etic al trecutului in asa fel incat e adesea dificil sa gasesti un juriu capabil de a ajunge la o judecata comuna. Nu mai credem in "America crestina", in existenta principiilor morale sigure si indubitabile. Totul este relativ, obiect al alegerii personale. One Nation, After All. d) Deconstructia in chip de teorie feminista. Despre rolul sexualitatii. Iarasi o frantuzoaica, Simone de Beauvoir, a jucat un rol important. Feminismul poate fi vazut in latura sa pozitiva ca aparare a drepturilor femeilor; dar feminismul recent, in special in Statele Unite, este si o expresie foarte puternica a deconstructiei, avand partea negativa a suprimarii patriarhatului, destramarea sistemului familial bazat pe autoritatea si responsabilitatea tatalui pentru apararea, sustinerea si bunastarea familiei.[.. .] e). Deconstructia Canonului Descoperirea unei biblioteci gnostice in 1945 si publicarea continutului sau in anii '70 a furnizat o sursa de texte pseudo-crestine care permit astazi unui numar de cercetatori biblici americani sa deconstruiasca limitele canonului ortodox si istoric. Am asistat la o conferinta savanta a unuia din nou-testamentarii americani cei mai cunoscuti, care a pretins ca stiinta nou-testamentara americana si-a aflat cea mai semnificativa contributie in admiterea in canonul crestin a evangheliei gnostice d**a Toma. Mai ales potrivit americanilor, ne aflam in procesul de creare a unei noi Biblii pentru o lume noua. f). Deconstruirea lui Dumnezeu De ce a prins postmodernitatea radacini si a inflorit in USA? Pentru ca pamantul a fost pregatit. Esenta insasi a deconstructiei a fost religioasa. Adevarata tinta a artileriei deconstructive, precum am spus-o, este felul crestin de a vedea lumea. Un pamant religios, c*m este America, face ca el sa fie gazda cea mai potrivita pentru a primi spiritualitatea postmoderna. Mark C. Taylor numeste deconstructia "hermeneutica mortii lui Dumnezeu", in 1974, David Miller, inainte de a se vorbi in mod curent despre postmodernism in SUA, a anuntat, in anii '60, moartea lui Dumnezeu, nu moartea dumnezeilor, ci moartea Dumnezeului Bibliei. El a declarat ca moartea lui Dumnezeu, al dumnezeilor si dumnezeelor paganismului imperial trebuie sa renasca. La funeraliile lui Dumnezeu se va naste politeismul. Miller a refuzat normele unidimensionale ale unei civilizatii monoteiste, nu doar in ceea ce priveste religia, ci si politica, ordinea sociala, etica si psihologia. Aceasta revolutie a reusit. America este inca o natiune supusa lui Dumnezeu, dar este vorba de alt Dumnezeu, dumnezeul pluriform si uman al paganismului clasic. Iata cateva exemple: in Statele Unite, in 1993, s-a reunit Parlamentul religiilor lumii, cu 6000 de reprezentanti ai 125 religii. Pe estrada s-au gasit reprezentanti ai protestantismului, ai catolicismului, ai ortodoxiei, ai iudaismului, ai islamului, impreuna cu preoti hindusi, budisti, zen, iainisti, animisti americani si africani, sikh, baha'i, rastafariani et zoroastriei, guru ai New Age, ecologisti, panteisti, teozofi, samanisti, vrajitori, adoratori ai zeitei Isis din Egipt, toti pentru a celebra profunda lor comuniune. Creuzetul culturilor si etniilor a devenit un creuzet sincretic de topire a religiilor. In acelasi an, 2000 de femei presbiteriene si metodiste s-au intalnit pentru a reimagina credinta crestina. In timpul celor 3 zile ale reuniunii, ele n-au folosit nici o data termenul de "Tata" pentru Dumnezeu, nici de "Fiu" pentru Cristos. Ele au adus un prinos euharistic zeitei Sofia, cu elemente de lapte si miere, si-au ras de sacrificiul de pe cruce, gasind painea si vinul nepotrivite, iar serviciul de inchinare s-a incheiat cu actul sacremental ultim, anume mestecarea marului. Chiar si mai pagana, sarbatoarea anuala a "omului care arde" din desertul Nevada a reunit in 1997 un numar de 17.000 de persoane pentru a aduce un cult lui Satan. Ei au cerut "tatalui Satan" sa-i ia cu sine in infern. Apoi, pentru a incheia sarbatoarea, Omul care Arde, un om de 20 de metri inaltime a fost ars simbolic. Best-sellerul actual al genului fictional, "Talking to Heaven", de James Van Praagh, dezvolta subiecte precum spiritismul, ocultismul si practicarea necromantiei pentru americani, locuitori care, in general, respectau interdictii precum cea din cartea Levitic (20:6): les habitants d'un pays qui, g�n�ralement, respectait l'interdiction faite par le livre du L�vitique (20:6): "Daca cineva se duce la cei care cheama pe morti si la ghicitori, ca sa curveasca d**a ei, Imi voi intoarce Fata impotriva omului aceluia si-l voi nimici din mijlocul poporului lui". In acest fel, doua miscari diferite dar paralele si complementare au schimbat profund America asa-zis crestina. Revolutia sociala a anilor '60 a distrus multe si analiza postmoderna a deconstruit multe altele. O societate intr-atat de destramata asteapta o reconstructie. O societate deconstruita este intr-o situatie precara. Deconstructia este o punte catre altceva, precum ar fi pluralismul tolerant. E.R.Norman a spus recent: "Pluralismul este un termen folosit intr-o perioada de trecere de la o ortodoxie la alta, pentru ca pluralismul insusi este o stare instabila". Insisi pluralistii toleranti nu-i vor putea include pe non-pluralisti. d**a deconstructie vine reconstructia. Golul lasat de deconstructie cere o noua plenitudine religioasa. Politeismul, in particular, se afla in punctul de intalnire; zeii si zeitele paganismului cel vechi se simt bine in Statele Unite pe pragul celui de-al treilea mileniu. Normele unidimensionale ale unei civilizatii monoteiste a religiei, politicii, ordinii sociale, eticii si psihologiei au cedat locul unei noi constructii multivalente si pluriforme. "O noua intelepciune americana rasare"; ea va salva America si, cine stie, lumea. S-ar parea ca si in Franta incepe sa apara o reconstructie optimista. H�lène Cixous, un purtator de cuvant al miscarii postmoderne, se exprima in termeni cvasireligiosi, vorbind despre munca sa. Ea incearca sa realizeze "un portret al lui Dumnezeu, respectiv un portret al propriei noastre divinitati, al propriului nostru mister"[6]. Acelasi lucru si in cartea lui Luc Ferry, "Omul Dumnezeu sau sensul vietii" [7], care vorbeste de o "credinta practica" [8], de o "spiritualitate laica" [9] si de infernul modern, despre "solitudinea unui univers lipsit pentru vesnicie de semnificatie" [10]. c*m sa vorbesti despre spiritualitate si despre sens intr-o lume deconstruita, postmoderna? In ciuda oricarei deconstructii, sensul si spiritualul revin. "Versantul spiritual al umanismului. ..trebuie sa-si asume o anumita reinvestire a vocabularului, o reamenajare a religiosului" [11], care, surprinzand o societate laica si in mod oficial materialista, ar risca sa devina o noua forma a gnosticismului stravechi[12] . Mai ales uitandu-ne la gustul popular si crescand din Franta pentru spiritualitatea psihica...Dar subiectul meu nu e Franta, despre a carei stare spirituala actuala nu stiu prea multe. Dr. Peter Russell (un expert in meditatie transcendentala, angajat de IBM, Shell, BP, Barclay's Bank, DEC) anunta printr-un ghid-spirit ca "o noua vibratie coboara pe planeta, semnaland o miscare de renastere". Pentru David Miller, profesor de religie la Universitatea din Siracusa, "eliberat de imperialismul monoteist (moartea lui Dumnezeu), omul are in sfarsit posibilitatea de a descoperi noile dimensiuni ascunse in profunzimile realului".[. ..] Gnosticul antic Giovanni Filoramo, intr- o "Istorie a gnosticismului" [13], vorbeste despre o trezire mitologica gnostica. d**a o perioada de rationalism (critica lui Socrate, Platon si Aristotel, care se serveau de logos), se redescopera mythosul, caruia i se confera un sens nou. Astfel, spune Plutarh, imperiul greco-roman din secolul intai era :"un pocal clocotind de mituri"[14]. Beatles-ii s-au dus in Orient, iar acei guru hindusi au venit in vest. Calatoriile chimice ale hippies si sejururile in India se traduc azi intr-o noua gama de spiritualitati orientale. g) Revenirea paganismului "Numarul paganilor practicanti se multiplica intr-o maniera dramatica"[15] . Mircea Eliade, expert al religiilor comparative, a fost fascinat de hinduism si vedea in toate religiile simboluri unificatoare pentru umanitate. Cu putin inaintea mortii, acum cativa ani, vorbea despre apropierea unei noi umanitati unind Orientul si Occidentul. Noua umanitate este in egala masura totalitara precum si marile evenimente deconstruite ale trecutului. Ceea ce deconstructionistii detestau, c*m ar fi "hegemonia unui singur mod de gandire si de a fi, care se crede universal valabila", nu dispare, c*m ar fi sperat ei. Ea isi schimba doar forma. Pretentia teismului crestin de a fi veridic este acum retentia monismului pagan. Adevarul nu mai este revelat din afara, dar emana din experienta uman, experienta bazata pe sentimentul mistic de unitate pagana cu toate lucrurile. Acest adevar se afla nu doar in cartile sfinte, dar si in sufletul. Ne aflam in prezenta unei noi forme de gnosticism care a atacat Biserica in primele secole ale erei noastre, dar, de data aceasta, cu un program vast cat planeta. In Statele Unite se perfectioneaza o noua viziune unitara si unificatoare a lumii. Mihail Gorbaciov a creat un organism, Forumul, care reuneste la San Francisco sute de "lumini" mondiale ale politicii, stiintei si comertului. Organismul sau este sustinut financiar de un numar de oameni de afaceri dintre cei mai bogati ai lumii. Gorbaciov vrea sa salveze planeta de toate crizele ecologice - lucru cu totul just - si crede ca ne-au mai ramas cam 30 de ani pana la distrugerea ei - lucru destul de nesigur. Pentru ca problema este covarsitoare, Gorbaciov propune un sistem de valori nou, 10 porunci intemeiate pe un cocktail sincretic de crestinism social, budism si democratie occidentala si/sau sovietica, intrebuintand intelepciunea comuna tuturor religiilor lumii. Pe scurt, noul paganism are o escatologie urgenta si o dimensiune religioasa reala, dar profund necrestina. Nu ne mai gasim in domeniul ideilor. Religia si politica se unesc intr-un program planetar concret si funciar, bine finantat de americani. h). Spiritualitatea zeitei. In mod specific in USA, aceasta noua ortodoxie religioasa ar aparea in notiunea de adorare a zeitei. Pantecele rotund al acesteia exprima optim incluziunea unificatoare si mereu incercuind a monismului planetar. Zeita simbolizeaza consubstantialitate a umanului cu divinul, notiune esentiala a paganismului, divinitatea tuturor lucrurilor, in directa relatie cu programul exploziv al feminismului. Asa ca se vorbeste de "reintoarcerea zeitei" sau de sosirea noului mileniu al Sofiei, cand toate popoarele si religiile vor fi unite in jurul femininului divin. Preoteasa a lui Isis, Caitlin Matthews crede ca suntem pe punctul de a recunoaste pe Sofia/Isis precum era pe vremea lui Alexandru in primul secol, farul care ii ghida deopotriva pe crestini, evrei si pe pagani [16]. In con juifs, les gnostiques et les païens [16]. Concluzii Comentatorul Gene Veith, cel ce l-a descris pe Clinton ca fiind primul presedinte postmodern, isi incheia articolul prin observatia urmatoare: "Ceea ce zguduie acum America nu este o poveste despre sex si politica; e mai degraba o confruntare monumentala intre doua viziuni opuse ale lumii"[17]. Francis Schaeffer prezicea in cartea sa "Poluarea si moartea omului (1970) influenta predominanta a panteismului la sfarsitul secolului XX. Os Guinness, tot din Elvetia anuntase si el in 1973 ca religiile orientale se vor gasi in sanul crestinismului la sfarsitul secolului ca o noua forma a gnosticismului stravechi. Traind in epoca postmoderna, suntem martori in Statelor Unite ai reintoarcerii paganismului sub o forma virulenta si globalizanta. Reapare astfel o data in plus pe scena istoriei adevaratul conflict milenar intre urmasii sarpelui si ai femeii, dar intr-o maniera cat se poate de stravezie. Intram, spun acei "guru" ai New Age-ului, in epoca Varsatorului; lasam in urma epoca Pestilor, termen care, aflandu-se la singular in engleza, reprezinta simbolul crestin al pestelui si, prin urmare, sfarsitul erei crestine. Ceea ce teologii reformati au numit intotdeauna Antiteza constituie, pare-se, programul teologic al viitorului imediat. Precum a spus intr-atat de just teologul olandez Abraham Kuyper, cu un secol in urma, in timpul unei conferinte numita 'The Stone Lectures', la Princeton: "Sa nu uitam ca mereu a existat contrastul fundamental si va exista pana la sfarsit: crestinismul si paganismul, idolii si Dumnezeul cel viu." Ce potrivita lozinca pentru zilele de azi! (Sursa: La Revue R�form�e |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 14:15
Rupti de realitate
Simona Popescu Luni, 04 Iunie 2007 Politicienii din coalitia antiprezidentiala n-au inteles nimic din rezultatul referendumului. N-au priceput nici acum de ce au iesit cateva milioane bune de oameni la vot si de ce au optat pentru respingerea demiterii presedintelui. Liderii PSD, PNL, PC, UDMR si PRM se poarta ca si cum ar avea tot dreptul, dupa ce actiunea lor comuna in care au implicat o tara intreaga a esuat, sa faca agenda populatiei ignorandu-i cu totul pe cetateni. Ei aveau ceva cu o singura persoana, pentru rafuiala lor sacrificand inclusiv europarlamentarele. Ruptura dintre clasa politica si cetateanul obisnuit se adanceste insa pe zi ce trece. Presedintele a mobilizat electoratul la vot nu pozand in victima si plangandu-se: salvati-ma, mergeti la vot ca ma debarca astia din fruntea tarii! Problema, de altfel, nici nu era a presedintelui. Actiunea coalitiei anti-Basescu a fost perceputa ca o agresiune asupra deciziei pe care alegatorii si-au exprimat-o prin vot inca din 2004 si pe care, in absenta unor dovezi concrete, nu aveau chef sa o schimbe inainte de termenul stabilit. Platforma propusa si sustinuta de Basescu a fost preluata direct din agenda cetateanului. Romanii spun de multa vreme ca isi doresc: vot uninominal, reforma clasei politice inclusiv prin reducerea numarului de parlamentari, ce s-ar putea realiza chiar prin infiintarea unui Parlament unicameral, o Justitie absolut independenta care sa nu-l mai umileasca pe omul aflat in cautarea dreptatii, combaterea coruptiei, lustratie, un sistem de educatie reformat care sa se desprinda cu totul de reflexele trecutului comunist, o distribuire nepreferentiala a fondurilor europene, strategii pentru agricultura cu referire directa la problemele concrete ale taranului roman, regandirea sistemului pentru sanatate, pentru ca oamenii bolnavi sa nu mai fie umiliti si sa se bucure de tratament medical adecvat, si altele asemenea. Revendicari cu nimic exagerate, despre care se tot vorbeste din '90 incoace. Ce au facut insa liderii coalitiei antiprezidentiale? Spun: ne pare rau, acum am inteles ca trebuie sa fim aproape de oameni, ca agenda cetateanului trebuie sa fie prioritara pentru noi! si-au dat seama probabil ca in acest moment oricare partid s-ar plia pe agenda populatiei are sanse sa-si sporeasca semnificativ procentele. Dar fac altceva. In principal, au inteles ca, in vreme ce ei raman agatati de scaune, n- ar fi rau sa reia practica pomenilor electorale. Cu riscul de a da bugetul peste cap. Astfel incat avem noi promisiuni guvernamentale: de marire a pensiilor, de crestere a veniturilor diferitelor categorii bugetare... Politicienilor li se pare ca, daca merg pe principiul "hai sa cumparam electoratul! ", ar avea sanse de izbanda. Oamenii insa nu mai vor pomeni. Ei se gandesc in perspectiva si nu vad nici o sansa de evolutie a societatii cu actualii politicieni. Cand Geoana a respins ideea anticipatelor, era evident ca, partidul fiind complet nepregatit, pesedistilor le convine de minune sa-l sustina in continuare pe Tariceanu. N-ar refuza nici posturi guvernamentale. Este ridicola teama PSD si PNL de motiunea de cenzura. Presiunile asupra semnatarilor vulnerabili sunt caraghioase. stia el Tariceanu de ce sta linistit. Dar sa vina unul ca Ponta si sa arunce vinovatia pentru o posibila activare a clauzei de salvgardare pe umerii Monicai Macovei este totusi cam mult. Noroc ca stie toata lumea care sunt realizarile fostului ministru de Justitie, iar pe Victor Ponta nu-l crede nimeni. Politicienii de acest gen sunt cu totul rupti de realitate. Initiaza cate o actiune aiuristica si abia dupa esec comanda repede un sondaj de opinie ca sa inteleaga de ce nu le-a reusit planul. Autoizolati de restul lumii obisnuite, au toate sansele ca si de acum inainte sa se tot intrebe de ce partidele lor pierd procente importante. |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 15:38
De la: 9am246030, la data 2011-05-22 11:35:36 si, da-mi voie sa -ti completez efuziunea literara : ...cade-n cap si face Poc ! .....ma scuzati,da' n-am gasit alta rima !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 16:02
De la: 9am246030, la data 2011-05-22 11:35:36 CODUL PENAL VA MAI SPERIE CU CEVA /?????????????????????? Totul se plateste in lumea asta.............. ROMANE FII DESTEPT/ Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 22 Mai 2011, ora 19:08
Mai frati postatori ai opozitiei,
Abia astept sa vina Uniunea socialista a liberalilor la putere (USL) pentru a mi se mari salarul,bunicului pensia,sa se dea ajutoare sociale,sa scada TVA ,sa creasca numarul si cuantumul ajutoarelor sociale.caldura sa o plateasca statul parinte,sa se finanteze suficient sanatatea,sa primeasca profesoprii 50% la salar si alte l�ucruri spuse de Crin si Ponta ca vor face dupa ce preiau puterea si-l mazilesc pe excelenta sa. Numai ca la mine in xasa cand spun asa fratii mei rad de mine,chiar si bunicul,iar colegii spun ca imi bat joc de ei. Acuma,dv.care criticati masurile de austeritate ale lui Boc,va rog sa ma sustineti si sa-mi dati asigurare ca va fi cum spune acuma Ponta si Crin ca sa le inchid gura acestor fetractori. In fond ce imi pasa mie de politica,daca ei imi maresc leafa ,scad preturile pot sa alunge si FMI din tara si sa ne invete liberalii socialisti cum se fac bani prin scaderea impozitelor,cresterea consumului prin oferirea de bani catre populatie,in acelas timp scazand si inflatia. dar cum nu vreau sa fiu considerat Pinochio astept asigurarile dv. |
|
|
|
