Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Veni si luna Ianuarie. Afara tot iarna cu multa zapada, care nu voia sa se mai topeasca facandu-mi mie in ciuda. Da poate era mai bine ca o lungea asa. Ca aveam sa vad ce se intampla si cand disparea zapada. Acum , cand am vazut , parca ma rugam sa nu sa se mai termine zapada. Dar sa nu fie ger. Sau cum spune tiganul :...`` Vantul sa nu bata``
intr-o dimineata la raportul de dimineata ,`lentul dupa nelipsita inspectie , ne-a intrebat pe fiecare in parte , camd vrem sa luam concediul. Sau oferit cativa. Il alege pe Lupu si Usatencu. Incerc si eu sa cer concediu ca : motivam eu, sa o ajut pe nana la taiatul lemnelor. Ca e singura. Cererea mi-a fost respinsa. Asa cum avea sa �mi fie respinsa si cererea de a nu mai face armata. Dupa plecarea mea fara sa stiu eu, nana a dat drumul la scrisoarea pe care o intentionam sa o trimit chiar eu. Dar o uitasem. In ea ceream sa ma scuteasca sa mai fac armata. Pe motiv ca nana e singura si nu are cine sa o intretina. Nu a tinut. Primesc raspunsul la scrisoare dupa vreo doua saptamani. Traila cand o vede o rupe , ca sa o citesca el mai intai. Bejenaru si el in spatele lui. Nu prea mi-a convenit aceasta, drept pentru care am ripostat. Pentru asta am primit mai multe culcaturi. Bejenaru imi spune: faci culcaturi pana termina de citit scrisoarea. Soferul de langa mine a intervenit luindu-i scrisoarea din mana lui Traila si incercand sa mi-o dea mie.
-De cand cititi voi scrisorile bibanilor?, nu se lasa el. Binenteles ca a urmat cearta din cauza mea. Acum stateam la sol intre paturi, pe burta si asteptam dezdonamantul. Pana la urma Traila imi zice :
- Drepti! I-a scrisoarea si ne-o citesti tare sa o auzim cu totii, imi zice el. Ma ridic in picioare. Soferul imi da scrisoarea si incep sa o citesc. :
`` Va aducem la cunostinta pe aceasta cale ca , in urma cereri dvs de a fi scutit de armata, s-a analizat situatia si nu va incadrati. Nana dvs are o pensie si poate sa se intretina si singura. SS.``
-Iauzi bibanul umbla cu prostii. Vrea sa scape de armata! Face un soldat de anul 2 de la baterie.
- Dar are dreptate! face soferul inca tinandu-mi partea. Era dreptul lui sa incerce!
- Ce mai ? , face Popa de la noi, bibanul trebuie sa faca armata. Auzi la el...Vrea sa fuga de armata. Binenteles ca au urmat discutii aprinse care mai de care pro si contra. Unii tineau cu mine . Altii cu `ceilalti.`
- Da e necajit fara mama, si fara tata, incerca iar soferul sa�mi tina parte.
- Si ce daca ce treaba are mama sau tata aici? Nu se lasau nici ceilalti. Pana la urma Bejenaru ca incheiere imi spune:
- Baga repede doua culcaturi, asta asa , ca nu ai reusit.
- Si de la mine doua, face Traila
- Si de la mine, face si Popa
Tu? face Traila, tu vezi-ti de treaba ta , zice in continuare ignorandu-l pe Popa.
Dupa ce mi-am indeplinit `misiunea`ma scol Bejenaru:
- Credeam ca mai faci si pe a lor, ca iti dadeam dublu.
- Ce pe ale mele nu le-a facut ? sare Traila.
- Ba le-a facut si pe ale tale , face repede soferul.
Bejenarul se uita la mine zambind pe sub mustata. Nu a comentat.
-Si ascultati de la mine ce va zic la toti bibanii , face in continuare Traila:
- Nimeni din soldatii de anul 2 indiferent de unde, nu are voie sa va ordone ceva: culcat , taras sau alceva. Si mai ales daca sunt eu aici.
- Poi si dupa aia , face Sava, care si el era `gazda batailor` la fel ca si mine. Daca ies afara si nu sunteti dvs. ce fac? ca aia da cu mine de pamant.
- Te duci si raportezi , face Traila.
- Da stiu ! Dvs va e usor sa spuneti ... dar numai eu stiu...
- Dar de mine ati uitat bibanilor face si fruntasul Anghel. Toti Bibanii Culcat!...
La loc comanda ! face Bejenaru
-Ce voi ascultati de el sau de mine? Culcat!
- Drepti ! face Bejenaru. Cine e mai mare in grad de ala trebuie sa ascultati face iar Bejenaru.
- Lasa-i sa invete prioritatea ordinelor, ca dupa aia cand e `lentul, luam si noi papara pentru ei, cica nu i-am instruit.
- Da ? face Fruntasul Anghel, nu ramaneti voi singuri cu mine ? Ati rupt cuiul. Va i-a mama dracului!
Adevarul ca numai ne speria nu era asa de rau ca Traila sau mai ales ca Bejenaru. Cei din grupa lui `o duceau bine`
Pana la urma nu mai stiai cu cine sa tii. Toti erau sefi. Unu ordona una , altul alta... si tot asa. Si asta aveam sa o constat si mai tarziu dupa ce m-am angajat. Si aici toti erau` sefi`
Cand se racesc spiretele, soferul ma sfatuieste sa incerc la comndamentul militar de aici.
-Nu mai are rost, fac eu descurajat.

Asa ca nici `lentul nu mi-a aprobat cererea , dar mi-a promis ca atunci cand vin cei doi ma trimite si pe mine in seria a doua. Pentru ca era Vineri `lentul nu a mai plecat cu noi dar ne-a dat iar de treaba: Sa curatam zapada in parcul auto. Eram noi AG-9 si cativa de la alte arme`: 82 si cercetare. Dupa ce am dat zapada, Bejenaru ne-a adunat in dormitor ca sa curatam armamentul. El imi arata cum sa curat arma desfacand-o in bucati. Ii urmez exemplu dar cand ajung la mecanisme nu mai am curaj sa o demontez. De frica ca nu mai stiam cum sa le mai pun inapoi. Si iar era jar pe mine. Asa ca o curat cum pot si dupa ce le sterg pe fiecare in parte o ansamblez la loc. O verific si o lustruiesc mai departe cu ulei de in. Dupa ce termin Bejenaru , imi i-a arma . Dupa ce o desface verificand tot si toate, ramane nemultumit
-Sa crezi tu ca asta-i arma curata!
- Da ce are? face in gluma unul de anul 2 de la baterie.
- Curat-o din nou! Zise Bejenaru , nelundu-l in seama.
Ce era sa fac m-am supus. Am insistat iar la ea. Dupa ce termin , iar o ia si o studieaza.
-Tu iti bagi joc de mine?
Si ma i-a de centura si ma izbeste de paturi cu spatele. Apoi pune iar mana pe mine incercand sa ma i-a iar de acolo. Eu ma apuc tare de pat si nu-i mai dau drumul. El ma apuca si ma trage cu tot cu pat. Reuseste intr-un final sa ma tranteasca jos. Cativa imi sar in ajutor.
-Ce ai cu el nebunule, ce dai in el?
- Lasa-l mai ca il omori! Ce ti-a facut?
- Voi vedeti-va de treaba, face Bejenaru.
- Te apuca asa?...de nebun, nu se lasau nici ceilalti.
Pana la urma m-a lasat dar nu pana nu am luat taras tot dormitorul si finalizand si cu zece culcaturi. Si ca sa fie tacamul intreg am mai facut si zece flotari. Dupa aia am scapat de el, pentru toata seara. Mi-a dat inapoi arma si am bagat-o in rastel.
-Iar ai incasat-o face soferul cand ma asez in pat.
Vorbele lui avura darul sa ma emotioneze iar . Dar m-am aptinut. El s-a uitat la mine si a inteles.
In pluton la noi mai erau doi de anul 2 si acestia erau pasnici Pe unul din ei il chema Axente. El imi povestea cand eram numai noi doi , ca nici el nu a dus-o mai bine. Ca si le ei erau unii nebuni. Chiar si mai nebuni decat Bejenaru. Dar pentru ca si Bejenaru a luat-o pe cocoasa la vremea lui, acum se razbuna si pe voi. Sa stii ca nici unul nu adus-o mai bine. Toti am primit botezul. Numai ca uni mai putin altii mai mult. Ca si acum dealfel , incheie el.
Anghel intra in dormitor si vazandu-ne ca discutam se ia de noi.
- Ce faceti ? Puneti tara la cale?
- A nimic face Axente.
- Ma voi v-ati dat la barfa.
- lasa-l si tu nu destul il freaca Traila si Bejenaru? Il mai certi si tu?
- Ce ti-am zis eu , in prima zi cand ai venit ca aici, ca aici nu esti la tine acasa., face Anghel. Aici trebuie sa te supui fara sa crasnesti. Am incunviintat dand din cap si ma ridic sa plec la mine in pat.
- Culcat ! face Anghel. Eu ma uit la el si nu inteleg.
- Culcat! Ia uite se mai uita si la mine?
- Ce ai cu el ? face si Axente?
-Drepti La mine adunarea !
Ma duc repede la el.
- Ce spui? Ma intreaba Anghel.
--Tovarasu fruntas m-am prezenta...
- Sst! Face Anghel Lasa-l pe el.
- Tovarasu Fruntas m-am prezentat la ordinul dvs.
- Poi asa ! face el Daca era acum Traila aici sau Bejenaru, iar matura cu tine pe jos. Ce imi intorci spatele? Vezi poate ii faci si `lentului asa! Totdeauna cand vii sau pleci de langa un superior sau incerci sa vorbesti cu un alt superior, indiferent de grad, Ii ceri permisiunea, si dupa aia continuui. Ai inteles!
- Am Inteles! Fac eu.
- Si mai cum?
- Am inteles sa traiti!
- Ei asa mai vii de acas, face el multumit. Axente se uita la mine si ridica din umeri aprobator. Adevarul ca unele ordine din armata mie mi s-a parut inutile si fara rost. De aceia pe multe le ignoram. Nu eram la curent cu toate regulile lor. Dar nici nu �mi spuneau cum sa procedez pe viitor, cum facea Anghel. Si pentru neglijenta asta a mea, mi se trageau cele mai mult pedepse.
Asta avea sa se intample foarte curand. Intr-o zi vine `lentul si ne i-a individul sa aplicam tot ce am invatat de la gradti si sa vada cum le punem in practica. `Lentul statea la zece pasi de mine si ma pune sa execut toate ordinele interioare pe care trebuie sa le execute un soldat sau gradat, in fata altui superior. La cateva, nu i-a placut si mi-a pus un S. Dar apoi s-a luat si de gradati ca nu mi-a explicat ca lumea. Ma intreaba `lentul:
-Cand un superior te cheama la el, tu ce trebuie sa faci?
Prima data raman blocat. Unul mai aproape de mine imi sopteste ce si cum.
-Lasa-l in pace ca stie si el, face `lentul.
-Atunci cand un superior ma cheama la dansul , eu trebuie sa vin in fuga cea mai mare , sa ma apropii de el, cu cativa pasi , apoi facand trei pasi de defilare ma opresc , pivotez la stanga si ma opresc in fata lui . Apoi iau pozitia de drepti, si ma adresez: `Tovarasu, gradul, sunt soldatul sau fruntasul , ... m-am prezentat la ordinele dvs ...
- Da asa e mai bine, face el satisfacut. Urmatorul! Mai trebuie sa exersezi.
Se punea note si la asa ceva. Noroc ca la teorie si tehnica de lupta aveam FB.
Dupa plecare lui Lupu si Usatenco, ma speriasem ca locul lor avea sa fie prelut de mine. Dar m-am inselat, spre bucuria mea. Nu au mai scos doua sau trei mitraliere ci numai una. Locul celor din fata si de ceilalti fiind luat de cei din grupa 2 si 3. Rasuflam usurat. Dar nici asa n-am avut soarta mai buna. Avea grija si `lentul sa le faca cat mai grele. Dupa ce ne-a fugarit iar pe dealuri si prin noroi cu ele, ne-a mai pus sa si cantam la intoarcere. Noi numai de cantat nu mai aveam chef.
- Pluton cu cantec inainte! Dati tonul! Face l`lentul.
- Sava da tonul! Face Bejenaru
- Pe care sa �l cant pe ala cu `a nostru steag` sau` noi suntem ai Romaniei...
- Pe ala cu Romania face Bejenaru.
- Noi suntem ai Romaniei... Doua si... Si noi toti in cor . Numai ca a iesit o lalaliala... Fiecare canta in felul lui.
- A...! da voi nu vreti sa cantati?... Aviatie inamica... Culcat!... Drepti!... Salt inainte!.... La dreapta fuga mars...Baza Bejenaru! ... baza ! ... in coloana Adunarea! Si ne-a foit ca pe noi. Ca nici la cel care mai avea chef de cantat nu ar mai fi avut acu. Si asa am ajuns la unitate intr-un tarziu cu o foarte mare pofta de mancare. Cand ajungem in unitate , ducem `pisele` la locul lor, dupa care ne indreptam pe platou pe locul nostru. Bejenaru o i-a la fuga si ajunge primul.
- Baza Bejenaru !... Pluton in line ... Adunarea!
Noi eram deja la jumatatea platoului. Pe mine ma apuca `vrednicia` si fortez pe ultima suta, cum se spune, si ajung primul in formatie. Cred ca `lentul a crezut ca ceilalti nu au vrut sa fuga si ne intoarce inapoi. Dupa ce ne opreste , iar ne cheama sub baza lui Bejenaru. Fac iar un efort suplimentar si ajung acu al doilea. Nici acu nu i-a palcut`lentului , si ne-a mai intors inca odata inapoi. De data asta ne lasa sa trecem si de platou pana la parcul auto. Cand, se hotaraste, ne cheaam inapoi. De data asta eram obosit de efortul depus inainte, si am ajuns iar ultimul.
- A cand vreti se poate , face `lentul. Eu cand ajung in formatie ma schimb la fata si era cat pe ce sa cad.
- Tine-l !... Bejenaru ca cade !, face `lentul
- Cine? face el nedumerit
- Grigoriu,,, . mai,... uite ce alb e la fata ... vezi sa nu cada..
Incet incet incepusem sa-mi revin. Ca sa nu cad m-am lasat incet pe vine si stateam asa. Nu a zis nimeni nimic. Dupa ce mi-am mai revenit un pic , ma ridic , spre usurarea `lentului. Dupa ce ne intreaba daca avem intrebari, ne saluta din mers.

Pigy, din ceea ce-ai postat tu, am inteles ca stagiul militar n-a fost decat un lung sir de umilinte
Bine ca acum avem armata de profesionisti...
Faptul ca vi se ordona mereu : culcat si drepti, nu denota altceva decat dorinta fruntasului sau a caporalului de-a va vedea umiliti in fata sa pentru a-si hrani orgoliul bolnav.
Nici decum instruire.

De la: Melody_, la data 2011-02-27 17:15:06Pigy, din ceea ce-ai postat tu, am inteles ca stagiul militar n-a fost decat un lung sir de umilinte
Bine ca acum avem armata de profesionisti...

Cei care ii umileau pe militarii in termen, in mod normal ar fi trebuit deferiti tribunalelor militare. Nu s-a intimplat din lene.
O armata trebuie sa aiba militari demni, nu oameni umiliti.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Toate armatele superdisciplinate au fost infrinte. Numai motivatia a dus la victorii.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Si de a pleca acasa cu niste`macaroane` sau` table`...care nu stiu daca i-a mai tinut de foame dupa aia...

ati gresit adresa! treceti la armata!

de fapt era o minune daca noi cistigam vre-o batalie pe vremea aia

De la: Will, la data 2011-02-27 17:42:23 ati gresit adresa! treceti la armata!

La voi cit e ora acum?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Will, la data 2011-02-27 17:43:38de fapt era o minune daca noi cistigam vre-o batalie pe vremea aia

Sa stii ca nu era o armata prea disciplinata. Dar motivata, chiar in momentul revolutiei. Am discutat cu militari in termen, pe la metrou, cu arma cu glont pe teava. Si spuneau ca aveau singura problema cu civilii. Dupa 2 luni. Deci....motivati....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

8.45 AM

De la: Will, la data 2011-02-27 17:50:308.45 AM

Azi, sau maine?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: PIGY, la data 2011-02-27 17:29:06 Si de a pleca acasa cu niste`macaroane` sau` table`...care nu stiu daca i-a mai tinut de foame dupa aia...

Vai Pigy , ce verde esti
Tot mai mult intineresti!

Verde?...

REVEDEREA CU CEI DRAGI


Observasem ca parca se vorbeau. Erau zile cand `lentul scotea untul din noi, dar erau si zile grele care ni le facea gradatii. Asat asa ca sa nu ne plictisim. Rareori, si mai la urma, incepusera sa mai lase de la ei, spre nemultumirea `lentului.
Dar iata ca trecu si luna ianuarie. Peste cateva zile venira si cei doi. Usatencu si Lupu. Avem forte proaspete face `lentu cand ii vede. `De aia a scos Bejenaru doua piese azi, ca stia ca veneau si ei`. Si ca sa nu cumva noii veniti sa nu -si fi pierdut antrenamentul `lentu le-a adus aminte ca mai aveau mult pana la liberare. Cat tineam drumul de la unitate era bine, ca era asfaltat. Dupa ce coteam la stanga drumul se inrautatea atat iarna cat si vara . Dar mai ales iarna. Ca sa spun sincer nici acu nu-mi dau seama cand era mai bine , iarna ori vara, ca viata era aceeasi. Indiferent de clima sau timp `lentu avea grija sa iasa cum voia el. Adica sa ne atace mereu inamicul. Dimineata gasise niste farimituri pe jos in sala de mese si gasise motive. Era imposibil sa nu gaseasca ceva. Cred ca le cauta cu lupa ca `Colombo`. Mai faceam si pe langa alte `trasee` si tactica de lupta. Odata veni pe neasteptate comandantul, sa vada si el cat de mult ne instruiam. Eu il vad si strig:
-Atentiune!
Cand se intoarce si `lentul si il vede...continua si el:
Atentiune! ...Drepti!...
-Continuati...continuati face colonelul.
`Lentul se duce la el in pas de defilare apoi ii da raportul. Ceea ce aveam noi in program azi. Era vai de noi si de el , daca ne gasea facand alceva. Noi ca noi...De el era mai rau. Am continuat tema. Dupa ce ne-a urmarit o vreme s-a dus la alt grup, ce era mai departe de noi. Acum intelegeam de ce `lentul era asa de zelos. Dar si el o facea mai mult pentru grade. In fiecare an li se dadea `calificative` care conta la urmatoarea avansare. Peste doua zile imi venea si mie randul sa plec acasa. Bejenaruu si Traila fac:
-Hai sa te incalzim oleaca asa de plecare ca sa nu uiti. Ca o sa ti se urce civilia la cap. Drepti!...Culcat !...La loc comanda! ...
Aveau acu chef de joaca cu mine. Traila zambea si el. Mi s-a parut ca era mai indulgent sau poate mi se paruse. Dar tot nu s-au lasat. In ultima seara inainte de a pleca tot s-a razboit cu mine.
Cand ma duc a doua zi la comandant, ca sa-mi de-a foile de drum, ma intreaba:
-Cu ce mergi cu trenul sau cu vaporul?
Pentru ca nu stiam de vapor ii zic ca cu trenul.
-Bine asteapta afara.
Stateam afara langa drapel si ma uitam la tovarasii mei de suferinta. Acum era un biban de la alta arma. Nu il cunosteam. Dupa 10 minute iese un sergent major care se ocupa cu srisurile, si imi inmaneaza foile de drum. Aveam 20 de zile, concediu. Cand am vazut nu-mi venea a crede. Cand sa plec iese colonelul si ma atentioneaza:
-Vezi poate intarzi! Vii cu o zi mai devreme decat sa intarzii, face el.
L-am salutat si am plecat mai mult fugind pe poarta unitatii. Cand m-am vazut pe sosea am rasuflat usurat. Am taiat-o prin oras. Nu vazusem Babadagul de cand venisem. Pe atunci era un orasel mic in formare. Erau diferite obiective de tip turcesc. Ca `agia` si altele. Langa Agie era o brutarie.Facea o paine foarte buna. In centru erau cateva blocuri. Pana in centru aproape de margine si strajuit de sosea se mai afla alte blocuri . Acolo sedeau gradatii de la unitate.
Tot in centru mai era posta, Consiliu popular, piata, cateva magazine mici, un cinematograf, si binentele nelipsitele `bodegi`. Apoi o Farmacie, militia... dupa care incepea sa se rareasca magazinele lasand loc caselor. Majoritatea erau facute din piatra si cimentuite. La fel si gardurile. Jumatate erau din piatra si in rest cu lemn. Unele erau toate din lemn. Pana la gara aveam din centru inca 1 km. Am ajuns la timp. Aveam un tren pe la 12. Dupa ce m-am urcat in el, am schimbat la Medgidia. Am ajuns acolo la 6 seara.
Acolo mai aveam de stat ca nu aveam imediat legatura. Ma gandeam la ce spuses comandantul ca mai bine era cu vaporul. Cred ca ajungeam mai repede. Imi spusei ca la o a doua ocazie o sa incerc sa vin si cu vaporul , mai mult ca sa vad si eu Tulcea. Eram curios. Nu o vazusem niciodata. In afara de Bucuresti si Braila nici tata si nici nana nu ma-u dus in alta parte. Exceptie facand cabana Macin. Cand ajung la Medgidia, intru in sala de asteptare. Pana la urmatorul tren de Galati, care venea de la Constanta, mai aveam 2 ore. Ce sa fac pana atunci?
Parca mi se facuse foame. Ies afara si ma plimb prin zona. Dau de un restaurant. Iau un fel de mancare si ma mai plimb un pic. O patrula de militieni ma vede si ma opreste la gara. Imi cere foaia de drum , si carnetul de sodat. Dupa ce se dumiresc, ma intreaba unde ma duc. Poi fac eu...Scrie... dar le-am spus dupa aia :
-La Galati sunt in concediu.
Dupa ce i-am salutat, si ei pe mine au plecat. Ma duc in sala de asteptare sa astept trenul, care parca ca un facut, nu mai venea. In sfarsit apare si trenul meu. Ma urc in el. Era cam frig. Am stat zgribulit in el pana dimineata. Cand am ajuns la Galati era aproape dimineata. Fusese un personal care cred ca si el inghetase. Ma dau jos si iau tramvaiul. Aveam tarmvai pana acasa. Era nr 2. Costa 35 de bani. Cand pe la 7 bat si eu in poarta la nana. Cand ma vede aproape sa nu ma recunosca. Era treaza. Cred ca visase ca vin acasa si se pastrase. Dupa pupaturile de rigoare si imbratisari chiar la poarta, am intrat in casa. In casa era frig . Focul se stinse de seara si acu trebuia din nou aprins. Ma duc si aduc niste lemne si nana atata focul. Dupa care se duce ... unde credeti?... ati ghicit la bucatarie sa-mi faca o cafea. Nu mai bausem de cand plecasem. Aproape ca ii si uitasem gustul. Dupa ce bem cafeaua nana nerabdatoare, sa afle ce si cum. Eu imi iau ceasca si ma duc cu ea in dormitor. Se incalzise un pic. Ii spunca Imi este somn. Nu dormisem toata noaptea.
-Ei uite iti fac patul si te culci. De fapt e facut ...face ea razand. Apoi adauga mi-am facut griji pentru tine. Intr-o noapte prin decembrie inainte de anul nou parca... te-am visat foarte urat. . Si atunci m-am pus in genuchi si m-am rugat pentru tine...Ce, ai patit ceva?
- Ei un fleac mi s-a infectat mana...``Uite ca si rugaciunile ei sunt bune la ceva oare ele m-au scapat?`` fac eu in gand.
Ma culc. Pe la 11 ma trezesc. Acu imi era foame. La armata pana la ora asta mancam de doua ori. Dimineata o masa si un supliment la camp. Ca uitai de el. Asta consta ori pate ori conserva de peste. Ei le spunea `conversa`. Mai rar salam si branza. Si cate trei la o cutie de peste si doi la cea de pate. Pe langa care mai era si o felie mare de paine neagra. Painea neagra era nelipsita dar si buna. Punem si mancam ce avea ea atunci. Dupa ce mancam ma asez in pat.
- Ei cum e? Mai vrei sa faci armata? Ma intreaba ea.
- Poi cum sa fie... incep eu, ca la armata.
Nu i-am povestit chiar toate. Unele lucruri nici nu imi mai faceau placere sa le mai spun. Cand am ajuns la : `Raportul la pat`, a inceput sa rada. Credeam ca nu se mai opreste din ras. Radea si repeta scenele. Ma amuza acum si pe mine. Apoi i-am spus: instructie , instructie si iar instructie. A inteles ea cum sta treaba. Fac si eu ca tiganul ala:
Un tigan ajunge la armata. Dupa o saptamana vrea sa scrie acasa. Dar nu stia carte. Si atunci il roaga pe un caporal sa scrie el. Si tiganul dicteaza, in timp ce caporalul scria:` Draga teteo si mameo. Of , of , of...``Gata atat.
- Cum numai atat?
- Poi ajunge , ca or sa-si dea ei seama cat de bine o duc eu in armata`.
Asa si eu acu. I-am spus ca am primit raspuns de la comisariat ca nu au acceptat sa nu fac armata.
- Cica tu ai pensie, fac eu.
- Si alceva? face ea nerabdatoare.
- Aaa...! fac eu , unde gasesc o valiza? ca au ras aia de mine. Cica am venit cu diplomatul``?. La care a inceput si ea sa rada
- Si nici nu am unde sa mai pun unele haine. Noroc de un sofer inimos care mi-a mai luat la el, unele lucruri.
- Poi si pe restul unde le tii.
- Le tin incuiate am lacat la ea.
- Poi de unde sa-ti dau eu valiza acu. Trebuia sa te gandesti inainte.
- Tanti Lili ce mai face , Bunica?...
- Ei!...Bine ce sa faca Bunicata cu batranetele...se vaita tot timpul, se cearta amandoua ...cum le stii.
- Mai pe seara mergem la ele...sa le zic ca am venit.
- Dar sa stii ca arati bine te-ai mai ingrasat...``Da fac eu in gand de bataie``. Nu am povestit atunci ca ajunsesem gazda batailor.
- Ei ti se pare fac eu.
- Iti prieste mancarea de cazan. Intotdeauna mancarea de cazan e hranitoare.
- Da... fac eu, cu gandul aiurea.
- Hai sa te fac o tabla nu am mai jucat decand ai plecat. Era oleaca de vreme
de cand plecasem. Plecasem la 20 Octombrie si veneam pentru prima data pe 5 februarie. Erau 5 luni. Facem trei partide si ma plictisesc. Era 2-1 pentru mine. Pe la 4 apar si baietii din gazda a nanei. Cand ma vad ei se bucurara:
- O o,o.,!.. uite cine a venit. A venit bebi! fac ei Cand ai venit ?
- Azi dimineata, fac eu.
-Cat stai? ce e permisie?
- Nu concediu , am 20 de zile. de fapt 18, ca doua sunt cu drumul.
- Aaa .. Poi ai de stat !
- Poi si...?
- Si ce ? fac eu.
- Fa si tu cinste, de bucurie ca ai venit.. In timpul asta intra si nana pe usa la ei.
- I-auzi, ce zic baietii cica sa le fac cinste ca am venit , fac eu.
- Poi dute si ia ceva de baut. face ea.
- Tu da banii! ca se duce Costel. Dupa ce ii dam bani, pleaca Costel dupa bautura. Pana vene el, nana povesteste de` raportul meu la pat`.
- Ce raport face Gelu? zile si lor face nana.
- Zi Bebi , ma incurajeaza ei. Dupa ce il povestesc si lor incep toti sa rada . Dar mai ales nana. Apare si Costel cu sticlele. Saracu de el, era in stare sa i-a toata alimentara.
- Nu ca am luat si pentru noi, face el.
Am desfacut o sticla de vin. Dealurile Bujorului.
-Alceva nu ai gasit , face nana nemultumita.
- Vrei Vermut ? uite desfacem o sticla de vermut.
- Da vermut.
- Da! dar asta e mai scump. Mai imi dai bani face Costel.
- Iti dau , iti dau si vreo doua, numai da...sticla.
Pune ei in pahare. Eu il diluez cu apa. Nu aveau sifon. Apoi dam noroc cu totii.
- Bine ai venit Bebi, si armata usoara in continuare. Cat mai ai? intreaba ei
- Aproape doi ani. Abia au trecut 5 luni.
- Lasa ca trec repede. Acu vii acasa definitiv.
- Da fac eu... nesigur.
- Si cum e acolo? ma intreba ei. Unde faci?
- La BIM. La batalionul de infanterie marina de la Babadag.
- Aha ! si ... cate culcaturi ai facut ma ispiteste, Gelu.
- Nu mai stiu . Nu le-am mai numarat. Dar oricum au fost destule.
- Si unde esti la ce arma?
- La Mitralierele Anteriene. A-A.
- Bun e bine.
-Bine pe dracu, fac eu cu naduf.
- Ei da ce credeai ? Armata e grea! Credeai ca e puta papusii?...face Gelu.
Nana camd aude incepe sa rada.
- Lasa ca nimeni nu a murit facand armata.
- Da ! face eu , da nici mult nu mai aveam... ma scap eu.
- Ei lasa ca o sa treaca , ma linisteste Gelu. Mult a fost destul a ramas, fac ei.
Din vorba in vorba se golise sticla. La Nana, deja incepuse sa-si faca efectul vermutu.
- Cand mai mergem la bunica ta ? face ea.
- Ei lasa ca va duceti maine. Ii zici ca ai venit `maine`, fac ei.
Dupa care a desfacut si sticala refuzata la export. Acum era bun. Ne apucam si de adoua sticla. Nana deja incepuse sa vorbeasca singura.
- Dute la ostire...
- Pentru tara mori..., complecteaza ei.
- De ce sa moara?... Eu m-am rugat toate noptile pentru el.
- Ei lasa nu cred ca chiar toate noptile. Mai sari...
- Tu sa taci!... Nu stii ce era in inima mea... Am crezut ca am sa-l pierd. Numai eu stiu...
Ma uitam la ea si nu-mi venea a crede. Oare chiar spunea adevarul? Cand ma gandesc si acu ce putin a lipsit...oare ea intervenise?....Alfel nu-mi explic de unde stia ca ceva nu mersese acolo. Nu i-am spus niciodata, despre patania mea.
Tarziu am plecat si noi. Nana abia mai mergea. Stiam ca iar nu o sa mai dormla noapte. Oricum eram obisnuit. Doar eram invatat. Planton sc. 2. Unu si trei ocupat.

Buna Dimineata ! ...Si un rom... Cine stie sa interpreteze visuri ? Am avut azi noapte un vis in premiera...mondiala...

Vai ce frumos ninge afara cu niste fulgi mari...

Poi sa vedeti... Se facea ca eu si socrumiu ajunsesem in Germania. Eram la inceput intr-o gara. Am mers intro cladire unde socrumiu a luat o carte mare si groasa de telefon. Apoi mi-a dat-o mie. Eu am luat-o si am bagat-o intr-o sacosa. Ne-am urcat intr-o masina sau tramvai , nu mai stiu ce era, da stiu ca era nr 50. Am mers doua sau trei statii apoi am coborat. Intram intr-o alta cladire. Cica el sa se duca sa joace la pariuri. Eu il urmez dar ma ratacesc de el. Cum il cautam intr-u intr-o alta incapere in care era foarte multe lume ce stateau la masa s ia steptau sa li se aduca mancare. Incerc sa iau si eu loc si sa �i pastrez si un loc lui socrumiu, care nu mai venea. Unu imi i-a un scaun si eu incerc sa fac si eu roast de altul. Vine la mine niste cucoane si eu incerc sa �i explic ca mie foame si sa-mi dea si mie sa mananc. Aia ridica din umeri ca nu ma intelegea ce spun. Nici eu nu intelegeam ce spune ea. Ies afara si vad o femeie care cade in fata mea si isi luxeaza umarul . asta incepe sa urle. Un baiat o i-a in carca si fuge cu ea. Eu ies si ma indrept in statie cu gandul sa ma intorc la gara. Intreb pe acolo cum sa ajung la gara si ce masina sa iau. Cand apare langa mine un tip care vorbea romaneste. Imi spune sa iau inaapoi tot masina 50. Ma duc in statie dar nici o masina nu era 50. Mai astept eu acolo apoi plec asa de nebun, in cautarea totusi lui socrumiu. Trec pe langa niste blocuri, mai intreb pe unii pe altii, dar tot nu intelegeam nimic din ce spuneau ei. Cand ajung la malul unei ape mari de marimea Dunarii noastre, sau poate chiar mai mica. Eu intreb daca e Rinul, pe unu. Unu langa mine tot in romanenste imi spune ceva. La malul apei stateau cativa pesti uriasi cu boturile deschise la suprafata apei si asteptau ca trecatorii sa le arunce mancare. Ma mai uit eu pe acolo si vad ca apa era foarte limpede si vad o multime de pesti care inotau in apa. Unii mai sareau la suprafata, cred ca in cautare de hrana. Langa mine pe un postament de flori se zbatea un peste argintiu, ca o scrumbie. In plasa celuicu care intrase-m in vorba ,erau de asemenea niste pesti care se zbateau si ei. Parca imi parea rau ca nu am telefonul cu mine sa iau legatura cu cei de acasa. M-am intors la autogara, cu gandul sa iau legatura cu ambasada. Ca sa ma trimita chipurile acasa. Dupa aia nu mai stiu ce s-a mai intamplat. ... Ei ati vazut ce vis frumos am avut....Vorba vine...

si eu trecusem printr-o asemenea situatie .....pur si simplu numai stiam ce sa fac .....hmmm...am mai facut cate o rugaciune .....ca tot omul....si am reusit ...pana la urma .....Doamne ajuta .....

@pigy - si cum decodifici tu visul asta ? ....socrul tau traieste inca ? daca da, parerea mea este sa va pregatiti ....peste 50 de zile va pleca in "germania" !.....

Nu Gaby nu ai ghicit. Se vede ca nu ai citit tot din inainte. El nu mai este de mult printre noi. Poate ma duc eu in Germania...desiii ar mai putea fi si alta tara sau alta varianta mai stii?...UItai sa spun ca am mai vazut si acolo o femeie care transformase starda in Wc. public. Ei, vise...! Cumva mi-ai pus gand rau...Cine o sa va mai povesteasca ...macar sa apuc sa termin cartea, macar pe blog.




IINTOARCEREA DIN CONCEDIU

A doua zi de dimineata ma duc iar la bucatarie. Nana inca mai dormea. O ajunsese cheful ei dat in cinstea venirii mele. La ce venisem eu in bucatarie? ... Ca nu mai stiu. Aaa!... sa pun de cafea. Ma apuc si pregatesc cafeaua. O las sa fiarba la foc mic. Asta asa ca de inviorare. Nana nu dadea semne ca ar vrea sa se scoale. Ma duc afara sa aduc lemne. Cu gand sa aprind focul. Vin cu lemnele. Apoi scot cenusa. Aprind focul si ma duc repede la bucatarie. Cafeaua mea daduse in foc, si doar ii spusesem : `Mai sa nu dai in foc pana ma intorc eu. Dar ea de unde! Nu a vrut sa ma asculte`. Asa ca imi facuse si de lucru. Am oprit butelia, si m-am pus sa sterg aragazul. Mai ramasese in ibric de doua cesti. Am desertat restul de cafea in doua cesti si am spalat si ibricul. Cand s-a hotatrat si nana sa se scole cafeaua se racise demult.
-Vai da ce harnic ai fost! Se cunoaste ca faci armata. Armata te-a schimbat.
Nu avea de gand, sa se dea asa de repede din pat.
- Adu-mi cafeaua la pat. Vreau sa fiu si eu odata servita de tine.
- Nu vrei sa-ti dau si eu rapaortul la pat , fac eu.
- Aaaa! Da! Face ea . Ia mai spune-l odata , face ea razand din nou. Zi-l ca mi-a placut. II fac placerea dar il mai schimb pe ici pe colo...
- Tovarasa Mocanu , patul dumneavoastra cu un efectiv de : o perna un cearceaf, o saltea , o patura , este gata pentru odihna oaselor si osicioarelor, ruginite de batranete si dornice de zburdaciune...
Cand a auzit s-a amuzat foarte tare. In fine dupa ce isi savureaza cafeaua deja rece � cred ca nici nu observase- face :
-Hai la bunica-ta !
Se scola ea, si se imbraca, apoi mergem. Poarta era ca intotdeauna incuiata. Batem noi. Cand vine la poarta si ma vede tanti Lili, nu mai putea de bucurie. Nici nu deschise-se poarta bine si m-a si luat in brate. Apoi am intrat in casa. Bunica era pe tron in camera alaturata. Cand apare si ea intra in casa gemand si se urca in pat ca de obicei. Nu ma bagase de seama.
-Mam`mare ce faci ? Tu nu vezi cine a venit la noi?
- Cine ? face ea, punandu-si mai bine ochelarii pe nas.
- Cum cine Maria! ...
- A Maria ... nici nu te-am observat...
- Si nu vezi ca a mai venit cineva?
- Da ? Cine? Parca am vazut ceva dar nu am cunoscut...
- E Bebi ! S-a intors din armata...
- A Bebi. Sa traiesti Bebi . Scuza-ma ca nu te-am recunoscut, dar eu cu batranetea asta...Cand ai venit ?
- Ieri fac eu.
- Ai venit de tot?
- Ei de tot! mai am inca un an si jumate. Am venit in concediu. Peste 20 de zile ma intorc din nou. Cine stie cand mai viu? La anu cred.
- Bravo! Lasa ca e bine! trece...
- Ieri si nu ai venit pana acu? face impacientata tanti Lili.
- Ei am venit la 7 si pana m-am odihnit si eu, de dupa drum, pana una alta, pana am chefuit cu baietii lui nana....
- Bravo ati si chefuit...
- Hai ca v-am adus si voua, zise nana scotand de nu stiu unde, o sticla plata de coniac. Vine tanti Lili cu paharelele. Le umple si ii da si lui mam`mare.
- Ce e asta ? intreaba ea .
- Ia si bea nu mai intreba! Fac cinste ca a venit Bebi din armata.
Il da pe gat din doua inghitituri.
- Chiar imi era pofta , face ea
- Poi ia sa vii mai des ca sa-i faci poftele lui mama`mare, face nana.
- Zile aia cu patul!
Le zic si lor. Tanti Lili incepe si ea sa rada. Pe langa ea mai radea si nana. Mam`mare se uita la noi si nu stia de ce radem. Cand afla, incepe sa rada si ea cu noi. Am mai zabovit noi asa o vreme povestiindu-le cate ceva din armata si felul cum am dus-o. Dupa care tanti Lili parca aducandu-si aminte de ceva , face:
-`Asta iarna prin Decembrie inainte de anul nou, aud galagie in curte pe la 2 noaptea. Mai crosetasem cate ceva. Dadeam sa ma culc. Cand aud galagie in curte. Ma duc pe intuneric , fara sa aprin lumina si ma duc in sala uitandu-ma pe geam afara. In curte era unul ca tine de inalt. Si da sa vina la usa. Eu ma sperii si incep sa strig. Mam`mare se scola si ea speriata. Ala in final a plecat sarind gardul. Dimineata cand ma scol, dau sa deschid usa. Si vad ca cheia era cazuta in sild. Cineva sau ala, a vrut sa intre peste mine in casa. Noroc ca eu pun si foraibarul sus. Altfel intra peste noi si ne omora`.
Raman impresionat de aceasta poveste. Ii spun sa aiba grija. Ma duc afara si ii bat geamul din afara in cuie. Cel din casa avea foraibare. Era bine. Ma duc si dincolo si bat in cuie si geamurile din camera ca `magazie`. Usa de acolo dadea in sala. Si de aici era un pas pana la ele. Se putea considera provizoriu in siguranta acu. Nana face :
-Ma mai sperii si tu ...
- Serios daca iti spun, face ea.
Apoi am plecat. Nana se puse sa gateasca. Pentru ca nu era paine ma trimite sa iau. Dar nu anainte de a-mi spune sa mai iau si o sticla de vin.
-Iar ? fac eu
-Nu iar din nou.
- Iar o luam de la inceput.
- Ci treaba ai tu. Is banii mei si nu-i treaba ta. Fac ce vreau in casa mea.
Incepuse oare sa-si faca efectul asa de repede coniacul ala? Ma-m dus si i-am indeplinit dorinta. Si totul se petrecu intocmai , cu o seara inainte cu baietii. Devenise iar viata monotona. Acolo ziua trecea parca altfel. Mai o flotare de la Bejenaru... Ba un culcat de la Traila... Dar aici?...Doar sa ma culc singur...Ma duse-i in curte si ma jucai cu Tombilica. Cand ma vede si el , nu mai putea de bucurie. Isi manifesta si el afectiunea dand din coada si scheonand, incetisor. Ma duc la el, si il mangai pe cap apoi il scarpin. Ii placea mult. Drept recompensa, ma linge si el pe mana. Dupa un timp, ma ridic de la el cu gand sa intru in casa. Lui nu i-a convenit, ca incepu sa latre la mine. Eu ma intorc la el si ii zic:
Culcat!...El , se uita nedumerit la mine.
Se cunostea ca nu facuse armata. Ii mai zic odata. Se pune cu botul pe labele din fata ridicandu-se pe picioarele din spate si incepu iar sa latre. Ii mai zic o data si o zbugheste in cusca. Apoi scoate numai botul si se uita cu un ochi la mine.
-S-o crezi tu ca asta-i percutare! zic eu lui, facand pe grozavu.
Incepusem sa fac instructie si cu cainele...e greu....
Nana iese din casa si vazand ce fac, zice:
-Ce faci instruire cu cainele ? Ce aici te crezi la armata... dai si lui raportul...
- Mai bine i-ai da niste mancare. Cred ca ii este foame , fac eu.
- Dai!...
M-am dus si i-am adus o bucata de paine si apa. A luat bucata de paine in gura se uita la mine, si pleca cu ea in cusca, apucandu-se de ea.
-Vezi! ii era foame, fac eu.
Seara la 4 au venit iar baietii. De data asta nu ne-a mai invitat la ei. Mai ales ca nana se `incalzise` iar. Dupa ce intru in casa, imi vine ideea sa profit de situatie si sa o intreb de provienenta mea. Si incepe sa-mi spuna ce v-am scris mai inainte. Nu am fost multumit de raspuns. Cu toate incercarile mele , nu s-a dat pe fata. Am mai incercat si alte ori primind acelasi rezultat. Ma duc sa duc pachetul lui Serghie. Ca uitai de el. Si sa va mai spun si de el. Inainte de plecare Serghie stiind ca plec acasa, mi-a dat un pachet si o scrisoare, ca sa ii inmanez sotiei sau logodnicei lui , nu mai stiu. Ma duc la ea. Gasesc repede adresa. Nu era chiar asa de departe de unde stateam noi. Cand apar in fata ei, imi citeste scrisoarea si lamurindu-se cine sunt, imi i-a pachetul , multumindu-mi frumos. Imi spune ca inainte cu doua zile de a apleca sa trec iar pe la ea , ca sa�i trimita si lui un pachet.. Inca ma gandeam de unde sa fac rost de valiza. Apoi ma duc in vizita la mama lui Eugen. Eugen il luase si pe el in armata . Dar el facea la Mangalia tot la marina dar la TR. In timp ce eu...
Cand ma vede doamna Rodica mama lui, si tatal lui , ma primeste cu bucurie. Binenteles ca au urmat inevitabilile intrebari. Din una din alta le spun ca nu am valiza si ca nu stiu de unde as putea face rost de una. Cu imprumut macar.
-Poi mai Marinica, face, ea. Genu a plecat cu valiza. Dar lui i-a dat cica, saci de la ei. Si isi tine efectivele in ei. Asa ca ne-a trimis valiza acasa. Daca vrei iti dam noi valiza lui.
- Da ! fac eu, bucuros.
Cand am vazut-o cat de mare era , si grea, m-am lasat pagubas. Le-am spus ca o sa trec in alta zi sa o iau. Apoi am dat si o fuga la Barbosi la nea Lavric. Ioana cand ma vede ma intreaba cum e in armata?Se stransera toti in jurul meu. Se umpluse atelierul lui nea Lavric. Le-am raspuns la toti la intrebari. In final am spus ca e bine. Nea Lavric, mi-a dat si restul de bani.
Au inceput sa treaca repede zilele. Parca prea repede. Pe de o parte ma intrista gandul ca ma intorc acolo iar, dar si aici ma plictiseam. Nici nu stiu cand a venit ziua cand trebuia sa plec din nou la armata. Zilele treceau la fel de monoton intre o carte , un remii sau o tabla. M-am dus iar la fata lui Serghie, si am luat pachetul. Mi-a multumit din nou si am plecat. Dar iata ca veni si ziua plecarii.
Urmara inevitabilele scene de despartire. De data asta nana era mai treaza acu.
La plecare nu am mai luat trenul. Ci imi veni ideea sa plec cu vaporul, sa vad si eu cum e. Ma sui direct pe vapor. Aveam unul spre Tulcea laora 12. De acolo as fi luat o cursa ceva, spre Babdag. Eram cu o zi inainte. Trebuia sa ma prezint a doua zi dimineata la ora 6, la ofiterul de servici. Dupa ce pleaca vaporul ma pun pe o banca. Niste cadre vin si pe la mine si ma intreaba unde merg. Dupa ce le spun nu mi-au mai spus nimic. Scapasem ca nu aveam foi de drum pe vapor. Erau valabile numai cu trenul. Dar vazand ca sunt militar, au inchis si ei ochii. Asa am ajuns dupa 4 ore la Tulcea.
Frumos oras! Nu il vazusem niciodata. Pe toata lungimea cheiului, se intindea: Autogara , Gara Fluviala, apoi Gara. Ma duc la autogara si vad ca aveam imediat masina. La asta am platit bilet . Nu eram sigur ca o sa mai am inca o data noroc. Dupa 45 de minute ajung in Babadag. Ma gandeam : `Uite ce repede am ajuns!` `Data viitoare am sa folosesc vaporul.` Pentru ca era 4 seara si pana `maine` mai aveam, ma duc prin oras si il vizitez de la un capat pana la celalalt. Nu era prea mare asa ca am terminat repede. Trec pe langa cinematograf si imi vine ideea sa vad un film. Intru. Cel de la usa ma lasa sa intru fara bilet ii multumesc si intru inauntru. Dupa ce vad filmul , mai zabovesc eu, prin oras la trecerea timpului. Cand se face seara , pe la 21 vin si eu la unitate.
Cand mi-a citit foaia de drum si actele , ofiterul de servici s-a speriat de vrednicia mea.
- Dar mai ai pana maine! Aici scrie ca maine la ora 6. Pana maine mai ai !
- Poi nu am unde sa ma duc. Nu cunosc pe nimeni aici.
- Dute si tu la o `gagica ` ma sfatui ofiterul.
- Nu am!
- Cum vrei dute in dormitor si maine la 6 te prezinti la mine.
- Am inteles, sa traiti! am facut eu si am intrat in dormitor la mine.
Nu va inchipuiti ce atmosfera s-a incins la sosirea mea. Toti au navalit peste mine. Si bibanii si cei de la AG-9 si gradatii. Cand au mai aflat ca trebuia sa vin `maine dimineata`, m-au certat.
- Dute si tu la `fete`, imi zice unul.
-Sunt destule pe aici, face altul.
- Iti dau eu o adresa se ofera altul.
-Nu mersi , fac eu.
- Cum vrei! Auzi la biban sa vie el cu 12 ore mai devreme. Unde s-a mai pomenit asa ceva...! face Popa.
-Tu crezi ca el ca tine...? face Traila. Bravo! Lasa mai bine mai devreme dacat sa intarzie.
Cei de la mine si ei in cor.
- Prost mai esti!...Pana si un gradat de la AG-9 imi spune:
-Ai fost prost . Eu daca eram in locul tau imi foloseam altfel timpul....
- Ce sa fac nu aveam cum sa vin altfel , incerc eu o scuza. De abia maine la 6 ajungeam cu trenul in gara. Si mi-a fost frica sa nu intarzii. De aceea am venit cu vaporul azi. Incerc eu sa ma scuz.
Numai Bejenaru nu a zis nimic. Sa uitat la mine si a zis ca e mai bine asa ca am venit mai devreme. Pentru ca nu eram in efective in seara aia nu s-a mai legat nimeni de mine. In schimb m-a pus toata noapte sa le spun povesti , despre cum am petrecut in `civilie`, cum spuneau ei.
Din pacate aveam sa-i dezamagesc . Nu aveam ce le spune. Nu eram sa le spun ca nana se imbata de bucurie ca m-am intors , sau multe altele. Practic nici nu prea aveam ce sa le spun.
-Zi si tu la cate femei ai fost , ma intarata unul.
-Care femei? faca eu nevinovat.
La care ei incepe sa rada.
-Cum nu ai fost si tu la o gagica , face Lupu. Eu cand am fost acasa, am luat la rand tot satul. Ceilati incepura sa rada.
- Nu am avut timp de `gagiti` fac eu, rusinat.
- Macar una acolo insista el.
- Nici una macar , il dezamagesc eu.
- Am fost acolo unde ma angajasem si m-am intalnit cu Ionica fac eu, sperand sa le atrag atentia.
- Si cum a foat mai departe, fac ei curiosi.
Stiam eu ce ii durea pe ei, dar eu nu imi mai gaseam nici cuvintele si nici o ideea salvatoare nu imi trecea atunci prin cap. Am incercat sa le abat atentia dar nu era chip. Ei tineau cu ursul. In final ca sa le fac pe plac,iIncerc sa inventez o posibila intalnire.
-Unde la tine, sau la ea acasa ? face Lupu nerabdator.
- Ei ! la mine. La ea fireste!
- Si!...
- Si...Am discutat de una alta...cautand ceva cu disperare.
- Si tu ..nimic ea...ceva...
Poi nu! zic eu, ca a venit parintii ei acasa pe neasteptate.
-Aaa...! fac ei in cor.
- Trebuia sa insisti si a doua zi , fac ei.
- Poi da am fost si a doua zi, fac eu, ca gasisiem ideea salvatoare. Dar nu era acasa.
- N-ai facut nimic... fac ei dezamagiti.
- Poi nu... fac eu.
- Poi si acasa ce ai facut?, nu ai dat si tu o petrecere... ceva...
- Ba da zic eu, profitand ca imi daduse caporalul o idee.
- Am facut un chef toata noaptea cand am vent acasa. Pe undeva era adevarat. Numai ca nu fusese chiar toata noaptea. Ce vreti mai le umflam si eu, ca sa nu cad pe locul doi. Si asa nu prea i-am convins.
- Ia uite bibanul nu a petrecut si nici la femei nu a fost...face altul Apoi s-a dat stingerea. Dimineata nici nu se facuse 6 cand eu eram la camera ofiterului de servici. Cand dau sa intru vine `lentul. Cand ma vede si el imi spune:
- Gata concediul? Ai venit?
- Da fac eu...Sa traiti...si salutindu-l
- Da la mine hartiile ca le dau eu.
Apoi am plecat in dormitor. Trebuia sa imi intru repede in atributiuni , daca voiam sa nu ma fiu `incalzit ` iar. Dar tot nu a fost chip. De bucurie ca am venit , Traila nu s-a lasat pana nu am facut un culcat. Asta asa spunea el ca sa vada daca nu am uitat de armata.

Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Bate-n lemn , Pigy! Doamne pazeste!
Gandeste-te si la ceva bun , nu doar la rau.
Este dovedit ca gandirea pozitiva, optimismul sunt factori ce stimuleaza energii pozitive si duc la situatiii placute ,,de bine"; pe cand gandirea negativa, si pesimismul declanseaza celalalt tip de energii ce stimuleaza raul.
Cred ca pe aceste forte se bazau si incantatiile sau blestemele.

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Doamne fereste ! de ce sa-ti pun gind rau ? nu-i in firea mea asa ceva ba, dimpotriva ,iti spun : Dumnezeu sa te binecuvinteze ! dar, nu mi-ai spus : cum interpretezi tu visul ?
oricum sa fii atent la tot ce se-ntimpla si sa ne spui si noua ce-ai observat ! numai bine iti doresc !

Magandeam ca poate din cauza intunericului sa nu fi vazt bine numarul sa nu fi fost vorba de 50 ci de 5 . Mai ales ca se apropie si 7 M =34

De la: PIGY, la data 2011-02-28 16:58:15Magandeam ca poate din cauza intunericului sa nu fi vazt bine numarul sa nu fi fost vorba de 50 ci de 5 . Mai ales ca se apropie si 7 M =34

vorbesti in cilimituri....ce-i aia 7M= 34?

bun....ca-i 5 sau 50 , ce mai conteaza ?

De la: gabigabi, la data 2011-02-28 16:28:38

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Doamne fereste ! de ce sa-ti pun gind rau ? nu-i in firea mea asa ceva ba, dimpotriva ,iti spun : Dumnezeu sa te binecuvinteze ! dar, nu mi-ai spus : cum interpretezi tu visul ?
oricum sa fii atent la tot ce se-ntimpla si sa ne spui si noua ce-ai observat ! numai bine iti doresc !

De care lemn de esenta moale sau tare? sau nu mai conteaza...

De la: gabigabi, la data 2011-02-28 17:04:54

De la: PIGY, la data 2011-02-28 16:58:15Magandeam ca poate din cauza intunericului sa nu fi vazt bine numarul sa nu fi fost vorba de 50 ci de 5 . Mai ales ca se apropie si 7 M =34

vorbesti in cilimituri....ce-i aia 7M= 34?

bun....ca-i 5 sau 50 , ce mai conteaza ?

Adica e 7 martie si sunt 34 de ani de atunci iar 5 e mai aproape de realitate..

De la: Melody_, la data 2011-02-28 14:15:25

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Bate-n lemn , Pigy! Doamne pazeste!
Gandeste-te si la ceva bun , nu doar la rau.
Este dovedit ca gandirea pozitiva, optimismul sunt factori ce stimuleaza energii pozitive si duc la situatiii placute ,,de bine"; pe cand gandirea negativa, si pesimismul declanseaza celalalt tip de energii ce stimuleaza raul.
Cred ca pe aceste forte se bazau si incantatiile sau blestemele.

De care lemn ? de esenta moale sau tare...

De la: PIGY, la data 2011-02-28 18:06:51

De la: Melody_, la data 2011-02-28 14:15:25

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Bate-n lemn , Pigy! Doamne pazeste!
Gandeste-te si la ceva bun , nu doar la rau.
Este dovedit ca gandirea pozitiva, optimismul sunt factori ce stimuleaza energii pozitive si duc la situatiii placute ,,de bine"; pe cand gandirea negativa, si pesimismul declanseaza celalalt tip de energii ce stimuleaza raul.
Cred ca pe aceste forte se bazau si incantatiile sau blestemele.

De care lemn ? de esenta moale sau tare...

Nu stiu nici eu... nu le am cu astea...
Cutremurul din acel an a fost pe 4 martie. Asta stiu sigur...

De la: PIGY, la data 2011-02-28 18:05:40

De la: gabigabi, la data 2011-02-28 17:04:54

De la: PIGY, la data 2011-02-28 16:58:15Magandeam ca poate din cauza intunericului sa nu fi vazt bine numarul sa nu fi fost vorba de 50 ci de 5 . Mai ales ca se apropie si 7 M =34

vorbesti in cilimituri....ce-i aia 7M= 34?

bun....ca-i 5 sau 50 , ce mai conteaza ?

Adica e 7 martie si sunt 34 de ani de atunci iar 5 e mai aproape de realitate..

upsssss ! cam asa-i si cartea aia de telefon luata, poate insemna Multi oameni afectati ..... in sfirsit, intrebarea e : te poti opune ?