Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Melody_, la data 2011-02-28 18:10:43

De la: PIGY, la data 2011-02-28 18:06:51

De la: Melody_, la data 2011-02-28 14:15:25

De la: PIGY, la data 2011-02-28 13:06:11Poate fi si varianta ca peste 50 de zile o sa fie un cutremur ... ceva...

Bate-n lemn , Pigy! Doamne pazeste!
Gandeste-te si la ceva bun , nu doar la rau.
Este dovedit ca gandirea pozitiva, optimismul sunt factori ce stimuleaza energii pozitive si duc la situatiii placute ,,de bine"; pe cand gandirea negativa, si pesimismul declanseaza celalalt tip de energii ce stimuleaza raul.
Cred ca pe aceste forte se bazau si incantatiile sau blestemele.

De care lemn ? de esenta moale sau tare...

Nu stiu nici eu... nu le am cu astea...
Cutremurul din acel an a fost pe 4 martie. Asta stiu sigur...

da, 4 martie .....dar, sa gindim pozitiv mai bine ca-i mai sanatos !

Da 4 , am gresit eu.

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI

Nu nu am uitat de armata. Cum era sa fac asa ceva. Nici nu as fi avut timp sa uit. Aveau grija baietii ca sa nu uit. Se apropia peste cateva zile 1 martie. Cred ca e cam aceeasi zi si luna acum cand am ajuns sa scriu aceste intamplari in continuare. Numai anul difera. Daca atunci era in 1978 la un an dupa cutremur, de care am uitat pur si simplu sa il trec in revista si pe el. Povestea `batranii`nostri si gradatii ca la cutremur au aruncat saltelele pe geam, si unii odata cu ele. Asa de mare a fost panica. Ia speriat pe toti. Normal ca avusese motiv. Eu in anul ala ma duceam in armata in octombrie si cutremurul fusese in martie. Tin minte si acu.
Era ora 21, 24. La televizor era un film bulgaresc.``Dulce si amar`. Nu stiu daca a avut vreo legatura cu realitatea . Tanti Lili era la noi la televizor. Stateam cu totii si urmaream filmul. Deodata simtii ca ne fuge pamantul de sub picioare. Tant Lili spune : `Cutremur`! si ne buluciram toti catre usa. De ce ne indreptat catre iesire, de ce se facea mai mare. Cainii incepura sa urle.
Cand am iesit afara am ramas in prag. Eu iesisem totusi afara in fata usii . Oricum nu mai aveam loc si eu. Tanti Lili cica sa nu stau acolo sa nu-mi cada vreo caramida de la horn in cap. Stiam arhitectura hornului si a casei si asa ca , nu avea cum sa se intample una ca asta. Dupa 40 secunde aproape, incepu sa slabeasca, pana se opri de tot. Acum nu mai aveam curaj sa ne culcam. Tanti Lili a plecat in graba sa vada ce e acasa, stiind ca mam`mare era singura si se putea speria. Eu cand am intrat in casa, cat de curajos am fost pe timpul cutremurului, atat incepuse sa-mi fie frica acum, dupa terminarea lui. Aveam sa trec si peste ani , in aceeasi situatie neplacuta, cand aveau sa mai fie trei la fel aproape de mari. Atunci seara am incercat sa mai vedem la tv, ce? si cum? dar se oprise toate. De abia la ziua la `Difuzor` aveam sa aflama de dezastrul cutremurului, la Bucuresti si alte orase apropiate. Si batranii nostri se speriase foarte tare.
Si asa a reinceput instructia zilnica. Tot asa erau zile cand inamicul scotea capul din barlog. Numai ca sa ne faca noua zile fripte. Nici situatia mea nu s-a schimbat. Avea sa fie un paradox cu mine in armata. Eu aveam aceeasi varsta cu `batranii` si gradatii lor. Eu daca am facut 5 ani liceu asa imi trebuie. Dar poate era mai bine asa. Ca dupa spusele acestora , acum e mizilic fata de ce au indurat si ei atunci. Apoi zic eu in gand:`` daca asta e mizilic atunci aia ce faceau pe atunci . Se urcau in copaci. `
Aveam sa constat ca armata nu e grea . Doar ca gradatii o facea grea. Prin placerile lor diabolice de a se da mareti. Asta e o curata prostie. Si eu am ajunc `batran` dupa plecarea `batranilor`, dar nu am facut exces de zel cu nici un biban. Cu toate ca as fi putut. Chiar bibani de acu si mai tarziu `batrani` ma puneam sa pedepsesc pe cate unul de a lor care mai calca si el in `oval` Eu nu am putut sa fiu asa de rau. Acum cand cunosteam suferinta si stiam eu prin ce trecuse, nu mai puteam sa repet toate astea pe spinarea altor nevinovati. Aveam sa constat ca toti cei care fusesera mai oropsiti,tocmai aceia o faceau si ei acu pe grozavii fata de bibanii lor. Dar asta mai tarziu cand oi ajunge la perioada aceia.
Deocamdata noi eram bibanii oropsiti. Era un biban pe nume Neruja care i-a placut armata. Era foarte constiincios pana la prostie. De aceea nu prea manca papra de la Traila. O mai lua si el pe cocoasa dar nu asa de tare ca noi. Eu Sava Un sofer Vieru, inca un sofer care... o sa zic si de el la vremea lui. Ceilalti Uncu, Neacsu, Neruja, Roman, traiau momentul armatei. De aceea au si ajuns gradati. O traiau.O aveau in sange. Sau poate nu erau decat un motiv ca sa plece cu cate o `macaroana` unii si cate o tabla altii. Aveam mai multi gradati noi, decat avuse ei. Ei au fost numai trei. Noi 4 sau 5. Dupa cateva zile Neacsu e trimis la Mangalia sa faca scola de telemetrist. Aveam un aparat optic cu care se masura distanta. Dupa ce a venit de la scola `lentul sa-l testeze sa vada ce a invatat.
-Cati km sunt pana la... ? Neacsu! face `lentul intr-o zi
El se uita prin aparat si spune o cifra. Dupa aia alta la urma greseste cifra si cand el a spus 5km, `lentul ii spune:
- 5 Km? Vezi sa nu-ti fac eurost de 5 km acu...
- A nu! ... 3,5 km, se corcteaza el
- Ei asa mai merge, face `lentul.
`Lentul. nu putea fi pacalit asa de usor Mai ales ca avea mai multa vechime si cutreierase si el ani de zile acele dealuri. An de an si zi de zi. Numai Duminica cred ca facea pauza. Asta inseamna 52 de Duminici a 3-5 ani e ceva, pauza.
Nu trecuse mult de cand ma intorsei de acasa. Intr-o seara ma pune iar planton. Si binenteles ca planton sc ..? Da ati ghicit. Traila tot sosoteau, impreuna cu Anghel si cu Tugneanu. Si Tugneanu asta alta istorie. Era bun la bagat ``strambe`` Eu nu am auzit ce pun la cale. Cand intru si eu in schimb pe la 12. Se scoala Traila si il manjeste pe Bejenaru cu crema de ghete pe obraz in timp ce dormea. Tugneanu si el era treaz. Anghel asisderea. Incepura sa chicoteasca pe sub patura. Eu cand vad ma apuca spaima Le spun sa-l lase in pace, ca atunci cand s-o trezi se va lua de mine. Ca eu ca planton ce am pazit.? Tugneanu si Traila ma linistesc spunand ca sa zic ca nu stiu cine la `pictat` ca ai fost dus sa aduci nise apa ca ti-a cerut un soldat de anul 2 . Si se apuca Traila sa-l `picteze` pe Bejenaru, in acordul rasetelor pe infundate a celor trei. Dupa ce il termina, se ascund tus trei sub patura si se faceau ca dorm. Eu totusi ingrijorat, incerc cu batista mea sa-l sterg cat de cat pe fata pe Bejenaru. In timp ce il stergeam acesta se trezeste si buimac ma intreaba ce fac. Atunci ii spun lectia. Ca in timp ce eu eram afara cineva , nu stiu cine, v-a murdarit cu crema pe fata. Se scola el repede, aprinde lumina si cand vede cum arata se duce intins la mine. Ma ia si ma izbeste iar de paturi.
-Cine a facut asta?
-- Nu stiu? Nu eram aici.
-- Ce ai cautat afar?, nu stiai ca nu ai voie sa iesi afara? Si da pumni la mine.
Cand vede ei ca se ingroasa gluma se fac ca se trezesc si imi ia apararea. Mai bine zis incearca sa imi ia. Dar nu inainte de a ma ciufuli bine Bejenaru. Dupa ce ma lasa se iau si de ei. Incepuse ancheta. Cine? cum ? si cand? Binenteles ca nu a recunoscut nimeni. Cand ma intreba pe mine cand pe ei. Greu l-au mai potolit
Stateam cu frica si inima mi se facuse cat un purice, nestiind cum o sa se termine. Pana la urma m-a crezut si nu prea. Era convins ca eu stiam dar nu voiam sa spun . Si asa si era. Cum sa spui? Ca era prapadenie! Tarziu dupa ce ne-a amenintat ca daca se mai repeta inca o dat scena o sa aiba de a face cu el. Cand sa se culce ma mai pune asa ca incheiere sa mai faca cateva culcaturi. Ma ameninta ca a doua zi sta el de vorba cu mine.
Apoi se culca la loc. Eu cat s-au certat ei imi trecuse schimbul. Era 3 si il scol, mai bine zis ii zic , schimbului sa ma inlocuiasca, ca se sculase toata lumea in urma scandalului facut de Bejenaru. Acum ii dadeam si eu lui dreptate. Dar nu trebuia sa-si verse focul pe mine. Eram prins din toate partile. Oricum as fi procedat de bataie tot nu as fi scapat. Chiar daca ma duceam si la ofiterul de servici. Atunci era si mai grav. Asta e au profitat toti de mine cand au vazut ca eu tac si inghit. De atunci nu i-au mai facut lui Bejenaru nimeni nimic.
Cand s-a facut dimineata , cum am facut patul , am si taiat-o jos la vesela. Ma gandeam ca daca nu ma vede o vreme o sa uite de mine. Dar ma inselam. Dupa raport, am plecat singuri la camp. `Lentul avea o sedinta, ceva. Cand iesim pe poarta unitatii, la vreo 50 de metri ne opreste pe toti si da comanda:
-Lupu treci in spate. Grigoriu treci in locul lui Lupu. Ma puse sa ma ihfam in fata la mitraliere. Si asa am tras pana la dealul Molda, mai mult de unul singur , oprindu-ma si poticnindu-ma mai mereu, spre nemultumirea lui Bejenaru. Traila ar fi vrut sa ma ajute dar era mai mic in grad nu avea curajul si s-ar fi si deconspirat. Cand am ajuns cu chiu cu vai pana la locul nostru eram tot o apa.
- Lasal dracului, ca il omori de tot, face Traila.
- Lasa-l ca nu moare, asta pedeapsa pentru aseara. Eu stiu ca nu el a facut-o dar am vrut sa vad daca o sa zica cine e faptasul. Nu s-a oferit nimeni sa ma ajute. Desi toti stiau cum au stat lucrurile.
- Bine deci nu vreti sa spuneti da ? , face el amenintator. Pentrui ca arau doua piese, Bejenaru zice:
-Sava si Grigoriu raman sa pazeasaca mitralierele, restul in vale dupa mine adunarea! Stiu ca s-a razbunat tare pe ei. Avea tot dreptul si la propriu si la figurat. Nu a comentat nimeni, nimic. In timp ce ne uitam la ei in vale cum ii fugarea Bejenaru, Sava in al noulea cer, sarea in sus de bucurie.
- Asa ... dale ca merita.. de ce sa platim numai noi pentru ei? Sa plateasca si ei. Stia si el cine era faptasul.
- Eu ca eu, dar tu ai tras-o cel mai tare face el la mine.
Numai ca nu toti erau de vina. Colegii mei chiar nu aveau nici o vina. Pentru Traila, Anghel si Tugneanu au luat-o toti pe cocoasa. Ca asa e in armata: `Toti pentru unu, si unul pentru toti.` Dupa cateva ore bune se intorc si ei tavaliti, uzi si murdari. Avusese grija Bejenaru, sa-i tavaleasca bine. Mai murdari erau insa bibanii. Cei de anul 2 mai fentase cat putura. Mai facem noi acolo niste pregatiri, dupa care la plecare, nu stiu din ce cauza, Bejenaru, ii puse pe Tugneanu si pe Anghel sa taraga in fata in locul meu. Au tras nu au zis nimic. Probabil ca se simteau cu musca pe caciula. Numai ca Traila scapase, bine mersi. Dar avea sa-si ia si el portia impreuna cu toti iar.
Intr-o alta zi cand incepuse sa se topeasca zapada, ca si mirosea a primavara, `lentul ca de obicei iar i se casunase pe noi. Si ne-a luat si el la imprejur. De data asta fara mitraliere. Eu ma bucuram ca am scapat de `dacii`. Dar mai tarziu aveam sa-mi schimb iar parerea. Gasise un teren `minat` presarat din loc in loc cu petice de zapada. Asa de tare ne-a lucrat ca la un moment dat mi se uscase gura de sete. Voiam apa si nu aveam de unde. Cand imi vine o idee. Intimp ce dadea mereu comanda : `Culcat si salt inainte`. Eu mai fac doi pasi si ma prabusesc peste un petic de zapada, cu fata in jos. Si incep sa `mananc` zapada ca sa ma racoresc.
Cand vede `lentul iar ne scola si incearca sa ne departeze de locul `minat`. Cand gasesc iar un petic de zapada il strang in mana si il pastrez sa il baga in gura mai tarziu. Mai imi potolisem setea. A fost teroare in acea zi. Cativa bibani au incercat si ei sa-mi urmeze exemplul. Era grav daca te prindea `lentul. Si ca sa fie tot tacamul ne-a mai si pus sa mergem iar, cu cantec inainte. Acu unii mai cantau dar nu toti. `lentul a observat si iar paraseam soseaua. Pana am ajuns la unitate a tinut-o tot asa:-Salt Inainte! ...
Aveam impresia ca unele `pedepse ascunse sub acea `instructie` era rodul unor `informatori` care spuneau tot ce se petrecea in pluton. Altfel nu-mi explic `iesirile `lentului cateodata.

Buna Dimineata si un rom mic... Voi chiar nu mai vreti sa-mi cititi povestile si pe blog...ca vad ca mi-a scazut audienta . La 130 cat am avut intr-o zi acu nici 20 pe zi...Grav!

Buna dimineata, Marine!

Ai 20 de vizitatori??? e foarte bine, eu ma uit la altii ca au cate unul , doi pe luna..
Pe tine te apreciaza prietenii.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Da cred ca tottusi ai dreptate....Tot e ceva decat nimic...Am observat o chestie ca lumea le place alceva... ceva mai picante... Ca vad ca la povestea cu bakul, am avut maxim, majoritatea...

PREGATIRILE

Se apropia si sfarsitul lui Martie. De acu nu ne mai duceam la camp departe pe dealuri. Nu ca nu ar fi trebuit , desi aveam sa mai facem cunostinta din cand si cu ele, ci ca se apropia sedinta de tragere de la Capul Midia. Si noi trebuia sa fim instruiti pana atunci.
Asa ca ne-am mutat la vreo doi km de unitate. De la bazinul de apa la 200 de metri era amenajat numai pentru noi un poligon cu machete de avioane. Ele erau prinse pe o sarma , ce se deplasa pe niste scripeti la invartirea unei manivele. Noi, adica ochitorii mitralierelor, urmaream `zborul` lor si incercam sa le prindem in `vizor`. Dupa camanda :``Avion inamic la... si urma cordonatele date de telemetrist. Daca gresea era vai de steaua lui. Urma simularea de tragere. .Un avion venea si unul se ducea. Cand ajungea un avion la capat se relua ciclul.
Asa aveam sa ne petrecem toata luna Aprilie aici la poligon. Cand am urcat la el pentru prima data, `lentul ne-a pus sa �l facem bec. Era presarat cu tot felul de petre si pietricele de toate marimile si resturi de crengi si crengute. Ne-a pus sa greblam si sa strangem totul. Ne daduse la fiecare cate o parcela . Asta asa ca sa nu ne inghesuim de prea multa treaba. Eu am strans pe cele mai mari si ma retrag ca dupa mine terminasem. Bejenaru ma intreaba:
-Grigoriu ! ai terminat?
- Da ! eu de colo.
- Sa crezi tu ca ai terminat. Face el.
- I-a da boneta incoace.
Ii dau boneta . `Lentul ma vede si se uita si el.
-Bejenaru! pune-i restul in boneta. Bejenaru cand aude incepe sa zambeasca.
- Asta voiam sa si fac , face Bejenaru.
Dupa care imi umple boneta cu pietricelele ramase.
-Ei ai vazut ? Mai erau cateva.
Ma duc si le rastorn in locul lor. Dupa care strangem toate crengile si le lasam in movile. Dupa care `lentul zice:
-La mine adunarea. Ne vom deplasa in urmatoarea ordine de lupta. Intrucat am aflat din surse sigure ca inamiucul ne pandeste de dupa dealul ala aflat cam la 5 km, noi o sa-i zadarnicim planul si il vom ataca. Tu Grigoriule ramai aici si dai foc la toate movilele de crengi. Restul ascultati comanda la mine : Cu toata viteza spre deal adunarea! Si plecau in viteza.
Pana la venirea lor trebuia sa scap de crengi. Ca alfel...atacam si eu inamicul. Imi lasase o cutie de chibrituri. Gasesc niste harti si resturi de ziare. Unele nu erau chiar asa de uscate. Cu greu dupa ce am consumat jumatate de cutie de chibrituri chinuindu-ma sa aprind focul, reusii intr-un tarziu sa il atat. Am pus cateva crengute mai uscate.
Cum ma grabeam am pus si restul de crengi . Dar cum unele mai erau si ude focul meu nu a durat mult. Si aci chinuite sa-l aprind din nou. Terminasem si restul de chibrituri. Acum ma uitam la crengi si nu stiam ce sa mai fac. Norocul meu ca au urcat la noi `lentul major Ghinea si cu `lentul Sanda . Dupa ce am salutat, m-am prezentat si apoi am raportat ca as dori o cutie de chibrituri. Ca sa aprind crengile.
Dansii mi-au oferit o cutie in care mai erau cam un sfert de bete. Reusesec intr-un final sa-l dezmortesc. Un `lent se ofera si imi da ziarul `Scanteia`ca sa ma ajute la aprins focul. Ca mi-au si spus:`` ia asta poate te ajuta``. Cam anemic focul meu . Puneam cate mai putin acu. Dupa o jumate de ora, vad ca apare si trupa de dupa dealuri . Probabil ca inamicul le daduse mult de furca pana sa capituleze , deoarece erau terminati. Pana si `lentul era cu cascheta in mana si era transpirat. Cand vine ma intreaba: `Gata focul`! Eu ii raportez ca lemnele sunt cam ude.
- Tugneanu treci si �l ajuta pe Grigoriu.
El fiind de la tara le avea cu aprinsul. Asa ca dupa zece minute ardeau crengile noastre cu o flacara de doi metri. Ca se si speriase` lentul:
- Mai vedeti poate aprindeti si padurea.
Da asa era. In jurul platoului nostru erau copaci multi, eram practic in padure. Dupa ce am terminat cu crengile si toate tufisurile, `lentul ne-a mai dat o pauza. Azi scapasem de cei 5 km, care nu-mi faceau nici o placere. Dupa ce mancam pate sau peste , nu stiu ce mai era in ziua aceea, auzim iar :
-Pregatirea pentru adunare!
La aceasta comanda trebuia sa-ti controlezi tinuta, sa vezi la bocanci daca nu se deschiase sireturile, sa ai nasturii si copca incheiata, centura sa fie dreapata cu catarama in fata , gentuta cu sectoare sa fie bine asezata, baioneta asisderea, lopatica si tot tacamul. Ca daca gasea pe cineva neinregula apa il lua. Dupa care urma : ``Pluton in linie adunarea. Dupa care- Drepti! si apoi` pe loc repaus`. Daca nu iesea bine de prima data, comenzile se repetau pana ieseau bine. Si trebuia sa iasa bine ca alfel...Dupa care urma iar sedinta de simulare de tragere. Eu aveam si eu rolul meu. Eu trebuia sa simulez ca incarc tragand de un maner cu sarma ce actiona sistemul de tragere . La inceput cand m-au pus sa trag de maner, nu reuseam nici un sfert din cursa. Dupa zile si saptamani de antrenament reusi cu greu sa ajung in final la capat. Avea un arc tare al naibi. Acu eu trageam de maner si ei se faceau ca trag dupa `avioane`. Dar asta era sa fie o jucarie pe langa ce avea sa ne astepte de abia acum in colo. Din cand in cand mai faceam si sedinte de tragere cu armamentul din dotare. Atat ziua cat si noaptea. La toate am tras FB. Ca se si mirau bibanii mei cum ?- ziceau ei, daca nu vad tinta cum reusesc sa ochesc mai bine decat unul cu ochi buni.
-Poi trebuie sa simtiti tinta nu numai sa o vedeti , faceam eu acu pe grozavul incercand sa le dau un raspuns la intrebare. Eu nu vedeam decat vag un dreprunghi, ca de cecuri nici nu se mai punea problema. Dar imi imaginam ca vad si cercurile si liniile si fixam catarea pe mijlocul tintei.
-Poi cum o simteai , daca era un inamic tot asa?
-Da! mai ales daca era un inamic. Pe el il simteam mai repede. Ca el era viu. Si degaja energie. Il simteam. Cum asa si puii de caprioara sau alte animale simt apropierea primejdiei, atunci cand un animal sta la panda. Il simt si dupa auz si dupa miros.
- Ei pe dracu, face Neacsu neincrezator.
- Da nu rade ,imi ia apararea Traila. Are dreptate Grigoriu. Ele au un instinct. Asa au fost dotate de la natura sa presimta primejdia. EI, ca nu le iese totdeauna... astai alceva.
Lentul statea si asculta sporavaiala nostra. Cand se ridica si striga iar :
- Apucati Ridicati inainte mars!.
Ne intorceam la unitate. Acu era bine pentru mine ca `daciile` noastre mergeau singure la vale. De abia le mai puteau frana cei din fata. Cand ne apropiem de gardul unitatii , mai facem un inconjor de jumatate de gard si intram pe poarta. Ducem ca de obicei `daciile`la locul lor, dupa care :` pe paltou adunarea`.
Practic numai miercurea si joia aveam zi pline. Lunea mai furam o ora cu lectiile Marti iar doua ore si Vineri patru. Si nici nu mai ieseam afara. Doar faceam gimnastica la portic.Dupa amiaza, intram la sala de pregatire de la subsol. De doua trei ori pe saptamana faceam si aici curat. `Lentul ne punea si dadeam jos tot, de pe rafturi si dupa ce dadeam totul afara sau intr-o parte, ne apucam de maturat si spalat pe jos. Dupa care stergeam cu motorina, totul. Dupa ce terminam cu rafturile venea randul lazilor cu tevi si piese de rezerva de la mitraliere. Si erau destule lazi. In unele erau si benzi cu cartuse, de toate tipurile. Si perforante, incendiare sau si una si alta. Acestea se deosebeau dupa culoarea capului. Varful glontului. Cred ca aveau 14 mm Dupa ce curatam lazile puneam totul inapoi si le duceam la locul lor. Apoi le ferchezuiam si pe ele. Dupa ce terminam `lentul ne lasa pe noi sa plecam, si ramaneau gradatii, pentru a pune tara la cale si ordinea de bataie pentru a doua zi ,sau zilele urmatoare.
Dar aveam si zile senine din cand in cand si mai ales Duminica.
La inceput ne adunau pe platou. Aduceam toate bancile lungi din salile de mese, si le scoteam afara. La o masa in centru statea colonelul un sef de stat major si un capitan responsabil cu propaganda si activitatile artistice si culturale. Fiecare spunea o poezie revolutionara sau un cantec dupa care primea aplauze. Unii mai cantau si alte cantece. Iar noi ascultam. Dupa doua ore duceam bancile la locul lor. Si totul lua sfarsit. Din cand in cand ne mai dadea voie sa iesim afara din curtea unitatii pe un teren de fotbal de langa unitate. `Batranii` mai faceau si cate un fotbal. Dar asta mai tarziu. Spre vara. Mai venea cate una, sau mama la cate un soldat. Rudele , prietenii, etc. Eu daca nu aveam pe nimeni , ma duceam in dormitor si imi mai faceam de lucru. Mai o scrisorica, - nu de amor. Mai una alta. Mai ne lasa si sa dormim cate o ora doua pana la masa. De ce nu era asa in fiecare zi? Sau macar de doua ori pe saptamana . Tot ar fi fost mai bine.
Intr-o seara cand sa ne culcam era nelipsita dezechipare. Un caporal mai p... foloseau ei aici un termen mai putin ortodox, de la baterie, tipa la ai lui, ca sa se dezbrace in timp record. Cum nu fusese atent la chibrit , uitandu-se la noi ii frige degetul. Mama sa-l fi vazut parca turbase. Cum el era de servici pe dormitor, face si cu noi aceeasi treaba. Pentru ca unii nu au percutat cum trebuie, da comanda:
-Toti bibani culcat!
Eu eram deja la podea cu mainile intinse in fata si cu palmele in jos. Cineva din spatele meu nu stiu ce facuse, sau nu facuse, ca acesta vine infuriat sa se ia de ala. Cand sa ma depaseasca , fara sa vrea ma calca cu bocancii peste degetele mele de la mana stanga. Incep sa tip de durere. El se intoarce si ma intreaba ce am. Eu ii arat mana cu doua degete strivite cu tot cu unghie din care curgea sange. Se sperie si ma i-a repede de mana, dandu-mi batista lui ca sa infasor degetele. Pe drum ma pune in tema, ca daca ma intreaba doctorul cum am patit asta, sa-i spun ca erai cu mana pe usa de fier de la intrare si cineva a impins-o si a venit peste degetele tale. Ii era frica ca ii cadeau galoanele si luptase mult pentru ele. Cand ma vede doctorul iar, ma intreaba:
-Ce ai mai patit.?
Acu ma cunostea cu mana umflata din iarna. I-am povestit ce ma invatase el. El statea si astepta sa vada si ce zic eu, dar mai ales ce zice doctorul. Nu cred ca l-am convins. La urma urmei nici pe mine nu ma convinsesem, dar pe el. S-a facut ca ma crede. M-a prelucrat la mana apoi m-a bandajat. Dupa care am plecat. Pe drum a tinut sa-mi multumeasca. Incepuse cu teoria lui. Ca asa e in armata ca toata lumea trebuie sa faca si sa dreaga, ca de aia e armata... si cate in luna si in soare. Am inclinat aprobator din cap . Cand m-a vazut Traila si Bejenaru, m-au intrebat si ei ce patisem . Ei nu fusese de fata, fiind la sala. Le-am spus si lor povestea. Daca pe Traila l-am convins cumva, nu la fel pe Bejenaru. Aveam sa mi se confirme banuiala` ca totusi cineva acolo sus ma iubeste`. Pentru ca Bejenaru s-a cam uitat urat la gradatul acela de la baterie. Cred ca cineva totusi ii soptise ceva. Nu a spus la nimeni nimic . Sau cel putin asa cred. Si asa am mai tras-o si pe asta. Dupa doua saptamani a cazut si ungia la un deget. Venisem din armata si unghia tot nu se vindecase complect.

De la: PIGY, la data 2011-02-28 20:00:07Da 4 , am gresit eu.

m-am gindit la tine si visul tau si la discutia cu Papilonul de pe topicul cu descoperirea Sinelui ....vezi tu, Pigy cum " cine cauta gaseste' si cine intreaba primeste raspuns ? tu refuzi o Divinitate, te indoiesti de existenta ei....chiar nu-i vezi rostul si, in aceeasi noapte, VISEZI ! si ce visezi ? ceva nemaipomenit : il visezi pe socrul tau care este dus de pe alta lume si care vine si te Insoteste in " germania" ! ce-i Germania din visul tau ? nici mai mult, nici mai putin decit " tarimul celalalt ", iar cartea aia de telefon simbolizeaza si ea o Lume a celor de dincolo .... si drumul pina acolo se face trecind intr-o gara si asta semnifica poarta de trecere dintr-o lume intr-alta ....apoi te duce intr-o cladire ce pare a fi un TRIAJ, in care unii sunt asezati si maninca, altii inca nu....altii isi cauta un loc si ,el dispare lasindu-te singur sa cercetezi acea cladire si sa intelegi ce-i cu ea ....si, te-ai intors " acasa" in lumea asta si ne povestesti noua " visul" calatoriei tale in Lumea despre care esti Convins ca NU exista si ,iata, eu incerc o descifrare ....asadar, cind mai intrebam sau afirmam ca " nimeni nu s-a intors de Acolo ca sa spuna cum e", uite ca nu-i adevarata aceasta afirmatie !

Presupunand ca ai dreptate in legatura cu existenta aceli` lumi de dincolo` cum o numesti tu, sau cum o mai numesc si altii, ma faci sa cred ca eu in visele mele calatoresc `clandestin` in cate un loc in altul, unde ma revad intalnindu-ma cu cei dragi. Dar de ce nu sunt toti prezenti, daca ar fi existat o singura `lume`. La cate rude mi-au murit , nu toti sant prezenti. Cate odata il visez pe tata suparat. Pe mama foarte rar si ea. Nu intotdeauna ii visez. Daca ei exista si sunt in lumea de dincolo de ce nu comunica si aici cu mine. De ce nu ma ajuta cu ceva, si aici. Comunica numai prin intermediul bioundelor. Dar majoritatea visurilor mele se desfasoara in combinat unde mereu visez trenuri si masini care sunt cat sa dea peste mine sau se freaca de mine. Asta ce e?Si ceea ce face sa ma trezesc speriat. O vreme era mereu in fiecare noapte acum de la o vreme e mai rar. Si de ce toti sunt suparati Ce le-am facut. Si nana si Tanti Lili... etc. Cum eu am trecut de atatea ori pe langa moarte si ea pe langa mine. Sa fie ei de vina? Nu cred ca e buna lozinca : Ca de bine ce este acolo de aia nu se mai intoarce nimeni. Iar cu trecere acelui suflet de la un corp la altul... am indoieli. Desi sunt strabatut cate odata de amintiri , care tin doar o fractiune de secunda si nu stiu de unde sunt. Si cand le-am trait.

De la: PIGY, la data 2011-03-01 11:57:37 Presupunand ca ai dreptate in legatura cu existenta aceli` lumi de dincolo` cum o numesti tu, sau cum o mai numesc si altii, ma faci sa cred ca eu in visele mele calatoresc `clandestin` in cate un loc in altul, unde ma revad intalnindu-ma cu cei dragi. Dar de ce nu sunt toti prezenti, daca ar fi existat o singura `lume`. La cate rude mi-au murit , nu toti sant prezenti. Cate odata il visez pe tata suparat. Pe mama foarte rar si ea. Nu intotdeauna ii visez. Daca ei exista si sunt in lumea de dincolo de ce nu comunica si aici cu mine. De ce nu ma ajuta cu ceva, si aici. Comunica numai prin intermediul bioundelor. Dar majoritatea visurilor mele se desfasoara in combinat unde mereu visez trenuri si masini care sunt cat sa dea peste mine sau se freaca de mine. Asta ce e?Si ceea ce face sa ma trezesc speriat. O vreme era mereu in fiecare noapte acum de la o vreme e mai rar. Si de ce toti sunt suparati Ce le-am facut. Si nana si Tanti Lili... etc. Cum eu am trecut de atatea ori pe langa moarte si ea pe langa mine. Sa fie ei de vina? Nu cred ca e buna lozinca : Ca de bine ce este acolo de aia nu se mai intoarce nimeni. Iar cu trecere acelui suflet de la un corp la altul... am indoieli. Desi sunt strabatut cate odata de amintiri , care tin doar o fractiune de secunda si nu stiu de unde sunt. Si cand le-am trait.

NU calatoresti Clandestin ! si li se-ntimpla si altora, inclusiv mie ! atita doar ca ori nu suntem Atenti la ce mesaje primim , ori le UITAM ....sau, nu neintereseaza, crezind ca avem o singura viata- asta si, atit !
-de ce nu te intilnesti cu TOTI ODATA ? e simpatica intrebarea ta ! aici, te-ntilnesti cu toate rudele, prietenii, colegii de scoala, de serviciu sau cu vecinii, in aceeasi zi , cu absolut toti odata ? NU cred ca se-ntimpla asa !
-de ce sunt suparati ? poate ptr. ca -i Vorbesti de Rau ....ptr. ca-n povestile tale infatisezi Raul pe care zici sau crezi sau poate chiar ti l-au facut si pe care TU NU-L poti Uita si nici IERTA ! ....fraza aia cu sa Iertam Gresitilor Nostri, are un TILC pe care tu nu l-ai dibuit si continui sa le pui in spinare niste bolovani greu de dus !
-masinile sau trenurile visate ce se freaca de tine si tu te trezesti speriat , sunt Simbolul Vietii ! e Viata care trece pe linga tine si tu nu ai inteles-o ; nu stii de ce ti s-au intimplat toate cele intimplate, nu stii sa uiti si sa ierti si faptul ca ai trecut de citeva ori pe linga moarte....sau ea pe linga tine, a fost cu scopul sa intelegi ca Omul e cu MULT MAI MULT decit un INVELIS de Carne !
- fulguratia amintirilor ? eh ! tine de acel SINE despre care inteleptii orientali, dar nu numai ei , afirma ca sunt unul Inferior si altul Superior ....Sinele Inferior este ceea ce am putea spune ca este Constienta si Constiinta noastra si care la omul Spiritualizat tinde se se uneasca sau se INTEGREZE in SINELE SUPERIOR din care face parte componenta ! tot ei, Inteleptii aia, afirma ca tot ce spunem, facem si gindim, de cind e Lumea- Lume , se Insumeaza in ceea ce se cheama INCONSTIENTUL COLECTIV si de acolo , din cind in cind la unii si Constant la altii, sosesc " fulguratii " de idei, amintiri, inspiratii !

Nu stiu daca pomenirea lor in povestile mele este un motiv de suparare pentru parinti, mai ales ca ei mi s-au aratat suparati inainte de a ma apuca eu de povestit de spre ei, dar chiar asa fiind, de ce e suparata bunica sau matusa Lili, sau altii care inca nu am inceput sa-i pomenesc. Eu cred ca sunt suparati ca au plecat prea repede `dincolo` ca or fi mai vrut sa traiasca. La fel si soacramea, era si ea suparata. De ea chiar nu vad de ce ar fi suparata pe mine, ca mai multe motive as avea eu sa fiu suparat pe ea. Dupa ce a murit mama in noaptea de dupa ingropare, am visat-o pentru prima data, cum era in sicriu si dadea capul intr-o parte si alta. Cand i-am zis lui tata nu a vrut sa ma asculte. Iar dupa 7 ani cand am dezgropat-o avea capul intr-o parte pe perna. Eu de unde era sa stiu?... Sau pe tata il visez aleeatoriu. Cand vesel cand trist. Majoritatea au murit de la 52 pana la 65 de ani. Ca exista`ceva ` ce inca noi nu intelegem inca, sunt de acord! Dar nici sa `dramatizam` chiar toate, dandu-le diverse interpretari la ce nu cunoastem inca. Iar altii sa profite de pe urma noastra.

De la: PIGY, la data 2011-03-01 08:14:41Buna Dimineata si un rom mic... Voi chiar nu mai vreti sa-mi cititi povestile si pe blog...ca vad ca mi-a scazut audienta . La 130 cat am avut intr-o zi acu nici 20 pe zi...Grav!

eu nici macar nu am bloogi !

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

De la: PIGY, la data 2011-03-01 13:36:29Nu stiu daca pomenirea lor in povestile mele este un motiv de suparare pentru parinti, mai ales ca ei mi s-au aratat suparati inainte de a ma apuca eu de povestit de spre ei, dar chiar asa fiind, de ce e suparata bunica sau matusa Lili, sau altii care inca nu am inceput sa-i pomenesc. Eu cred ca sunt suparati ca au plecat prea repede `dincolo` ca or fi mai vrut sa traiasca. La fel si soacramea, era si ea suparata. De ea chiar nu vad de ce ar fi suparata pe mine, ca mai multe motive as avea eu sa fiu suparat pe ea. Dupa ce a murit mama in noaptea de dupa ingropare, am visat-o pentru prima data, cum era in sicriu si dadea capul intr-o parte si alta. Cand i-am zis lui tata nu a vrut sa ma asculte. Iar dupa 7 ani cand am dezgropat-o avea capul intr-o parte pe perna. Eu de unde era sa stiu?... Sau pe tata il visez aleeatoriu. Cand vesel cand trist. Majoritatea au murit de la 52 pana la 65 de ani. Ca exista`ceva ` ce inca noi nu intelegem inca, sunt de acord! Dar nici sa `dramatizam` chiar toate, dandu-le diverse interpretari la ce nu cunoastem inca. Iar altii sa profite de pe urma noastra.

Pai Cine si in ce fel profita altii de tine, daca si tu Stii ca exista o "lume de dincolo" cu care putem comunica iata, prin vise, de ex.! ? n-ai facut decit sa confirmi ca si tu comunici cu cei plecati ! ....mai bine fa-le o Pomenire , iarta-i pe toti , daruieste-le dragostea si recunostinta ta ptr. ca te-au facut si te-au crescut si UITA durerile : ele sunt pietrele noastre de incercare in devenirea noastra ca OM !
P.S. cum adica Mama ta, a fost gasita cu capul intors pe perna ? m-am infiorat, caci asta sugereaza ideea ca dinsa era doar intr-o moarte aparenta ? brrrr ! si te mai intrebi de ce-i suparata ?

@ PIGY
Vin vremuri bune pt domnia ta,bine era ca in astral sa fi pus gheara pe cativa pesti din aia babani din apa aia limpede,sau macar sa`l fi inhatat pe cel argintiu de pe patul ala de flori.Trenurile si masinile alea care te tot ating sunt bune si ele.Mai ai de stat,rabdare sa`l astepti pe tramvaiul 50 nu ai avut,si tinand cont de varsta dvs,in curand apare ea si vestea buna.O seara buna...si un rom!

...este prima zi in care sunt pe forumul asta,speram sa gasesc subiecte cat de cat interesante...dar din 7 subiecte care le-am strabatut,5,2 erau despre credinciosi asa ca ma intreb???????????unde dracu am nimerit frateeeee,in catedrala mantuirii forumurilor din romania!!!...am avut totusi rabdare sa si citesc si cateva comenturi...sperand sa ajung la concluzia ca este totusi o gluma...mare greseala...aici a tunat si a adunat cu pocaiti...ma desgusta deja forumul asta...dar tot sper...poate,poate...acestea fiind zise,are cineva,ceva de zis daca fluier in catedrala voastra?!

nimeni nu se poate numi om mare,daca si-a pierdut sufletul de copil!

Bine era daca plecai fara sa fluieri!

Cred ca nu ai citit tot...

De la: PIGY, la data 2011-03-01 20:21:49Cred ca nu ai citit tot...

Am citit partea cu visul.Cartea de telefoane reprezinta dorinta dvs de a scrie,nu are legatura cu vreun cutremur,iar faptul ca v`a dat`o tatal dvs,inseamna ca v`a lasat o "mostenire de familie"...candva pasiunea asta a fost si a dumnealui.In cartea aia sunt amintirile pe care le povestiti pe forumul asta.

AMPLASAMENTELE SI PRIMA TRAGERE

Dupa o saptamana de instructie la poligonul din deal, intr-o dimineata vad ca gradatii, pe langa cele trei `dacii`, mai ne inarmam si cu lopeti tarnacoape si harlete. Il intreb din priviri pe Bejenaru. Acesta imi spune:
-Ai sa vezi tu.
O luam impreuna cu `lentul iar pe dealul Molda. `Bucuria` mea! Acolo dupa ce trag `daciile` mai deoparte, `lentul cheama pe cei trei gradti, si le explica ceva. Apoi le da o hartie cu date si cifre si cand se apropie de noi ne zic:
-Pregatitiva de sapat. Facem adaposturi pentru mitralierele anteriene.
Apoi alegand un loc drept cat mai mare. Se duc si schiteaza, si inseamna locul cu jaloane. Pentru ca nu aveau ruleta, folosesc ca unitate de masura coada lopetii. Inseamna locul si ne pune sa sapam amplasamentul mitralierei.
Dupa ce defrisam o suprafata cam de 16 mp,- 4x4- punem in acel loc cate o mitraliera la distante egale de celelalte. Apoi incepem sa sapam de ne-a iesit ochii din cap. Facem doua hrube laterale pentru munitie, si pe centru langa ea , niste scari din pamant. Cand am ajuns la adancime, am dat de piatra. Si chinuite cu tarnacopul . Sareau scantei, pe masura ce dadeam cu el in piatra. Nu ne-am oprit pana nu toate dimensiunile au fost respectate.
Toti cinci din fiecare grupa munceam la saparea amplasamentului. Trebuia cate un amplasament pentru fiecare mitraliera. Ei daca o facura-m si pe asta `lentul ne-a felicitat pe toti, spunand ca drept prima ne face rost de 5 km. Trebuia sa avem antrenament. Se putea. Daca ne ataca iar inamicul. Curios pe mine ma lasa iar la mitraliere. Nu cred ca de mila ci mai de graba ca sa nu-i incurc pe acolo. Asta era a treia oara cand ma salva de fuga.
In schimb ceilalti l-au urmat pe `lent. In timp ce stateam eu acolo si `pazeam` `daciile` trece pe acolo colonelul si cu inca o echipa de la o alta arma, condusa de un `lent. Incep sa ma descoase in legatura cu acele arme . La partea teoretica eram bun. Retinusem destule date tehnice. Asa ca am facut fata la intrebarile lor, cu brio. Colonelul zambea pe sub mustata, zicand:
-Se cunoaste ca e la Bucur.
Dupa ce au plecat ei , la scurt timp vin si baietii mei. , impreuna cu `lentul.
Eu, cand apare el , ii raportez ca a fost Colonelul si m-a intrebat de una de alta despre mitraliere.
-Si ce le-ai spus?
- Poi am raspuns la toate intrebarile lor.
- Deci te-ai descurcat banuiesc...face el .
- Desigur!
- Lasa ca il intreb eu, sa vad cat de bine ai stiut, ca daca primesc reprosuri de la comndant, nu te vad bine...
Si aveam sa constat mai tarziu cat de nervos era `lentul cand primea reprosuri de la gradatii mai mari ca el. Dar nu din cauza mea. Nu stiu daca a mai discutat cu colonelul la raport, dar in ziua urmatoare nu mi-a spus nimic. Ei daca am invatat sa facem adaposturi si alte amplasamente, trebuia sa invatam sa si tragem pe viu cu ele. Nu?
Prima sedinta de tragere am efectuat-o cu o tinta terestra trasa cu un cablu lung de 100 de metri , de catre o masina de a noastra care o conducea un sofer care era si el la efectivele noastre dar lucra mai mult in parcul auto.
Atunci aveam sa aflu cat de zgomotoase erau acele `dacii`. Cand am armat si am incarcat, si au inceput sa traga cateva rafale, de zgomot nu am mai auzit 5 minute nimic. Imi tiuiau urechile. Cei de anul doi imi spuneau ca asa este prima data. Am tras noi in tinta aceea. Cred ca saracul sofer ... era cu inima la gat. Daca il nimerea un glonte. Dar vezi cand e sa scapi de una mori de alta. Asta am constat eu. Si cand e sa mori , mori. Dupa ce s-a terminat tragerea `lentul a oprit masina, si impreuna cu Bejenaru am mers sa vedem ce isprava am facut. Bejenaru luase cu el si un indicator pe care il facuse la atelierul de tamplarie. Era gros la maner si se subtia catre varf.
Cand ajungem la tinta am vazut ca era destul de bine ciuruita. Din cand in cand Bejenaru mai facea cate o gaura in tinta , fara sa observe `lentul. Nu de alta dar sa fie cat mai multe. Eu ii zic: ``vezi sa nu iasa prea multe``. In timpul asta `lentul numara gaurile. El stia care sunt facute de glont si care le face Bejenaru. Pana la urma au iesit la numaratoare. Vreo doua trei le luase vantul dar au iesit. A fost `lentul multumit si nu prea. El se astepta sa ciuruim tinta mai bine la cate gloante am tras. In fine a trecut si demonstratia asta.
Noi aveam la pluton trei soferi. Cate unul de fiecare grupa. Ei aveau sa conduca masinile ce tractau faimoasele noastre `dacii`. In grupa lui Anghel era un sofer de anul 2 � Gherasim. La noi aveam pe soferul care dormea langa patul meu. Deasupra lui era bibanul nostru � Vieru. , tot sofer si el , care era la Bejenaru in grupaNumai ca pe acesti soferi noi nu ii prea vedeam la fata decat dimineata la raport. Ei nu faceau instructie cu noi. Ei aveau grija de masini.
Soferul de langa mine, mai avea grija de Vieru. . Si mai era un biban care venise cu noi. Nu imi mai adunc aminte cum il chema. Acesta era la Traila in grupa. Acesta trebuia sa- lschimbe pe soferul de anul 2 ,care dormea langa mine. Da stiu ca si acesta manca `cafteala ` cu sacul. Era si el un amarat ca mine. Nu stiu cata bataie manca el la parcul auto sau ce fel de instructie facea , ca soferul de la grupa lui Traila , nemai suportand chinurile, a incercat sa se sinucida , baund lichid de frana. Am aflat cateva zvonuri de la soferul de langa mine inclusiv si de la Vieru, ca nu era prima data cand incerca asa ceva. Chiar ii spuseses si soferului de langa mine ca ajunsese la capatul rabdarilor. Auzeam si nu imi venea a crede. ``ia uite un om cu simt practic fara frica de moarte.```Nici eu nu am fost mai departe. Numai ca pe mine `cineva` nu m-a lasat sa mor``
A fost dus la spital . Nu stiu daca a murit. Ca la noi nu l-am mai vazut pana la liberare. S-a lasat cu Tam-Tam mare. Ceistul de la Contrainformatii, s-a luat de toti gradatii. Apoi a facut ancheta personala, la fiecare pluton , baterie , companie, sa ne intrebe cum se comporta gradatii si soldatii de anul 2 cu noi. Cred ca cineva totusi, ii ciripise ceva. Ca ceva ii ajunsese la urechile lui. Intr-un final ne vine si randul nostru. Gradatii au aflat si ei de ancheta si au inceput sa-si ia masuri. Asa ca atat Traila, Anghel si Bejenaru ne-au luat pe fiecare in parte invatatndu-ne ce sa zicem cand om fi intrebati. Bejenaru ma i-a deoparte intr-un colt. Ii tataia fundul. Imi zice:
-Grigoriule , stiu ca tu ai fost cel mai napastuit din pluton. Stiu ca eu te-am certat si batut uneori chiar si fara sa fii vinovat, dar am fost fortat de imprejurai. Nu puteam sa-ti tin parte ,ca imi urcam in cap pe ceilalti. Si ar fi ajuns la urechiule `lentului. Si stii foarte bine ce ne face lentul cand e nervos. Asa ca te rog gandestete si la noi, la mine ca la mine, si asa ori cu grad ori fara grad tot Bejenaru ma cheama. Dar daca se poate de ce nu. Asa ca atunci cand te-o intreba `Ceistul` ce si cum tu sa spui ca e bine. Trebuie sa recunosc ca aceasta plegere m-a emotionat profund. Eram gata sa �mi curga lacrimile dar , m-am abtinut muscandu-mi buzele. Dar tot mi se umezira ochii. El sa uitat la mine si intelese. Apoi reusesc sa ii spun:
- Dar daca cineva spune ceva ce fac?
- Nu iti face griji, are grija altii de asta.
In final ii promit ca nu o sa-i fac necazuri. Saptamana aceea nimeni nu s-a mai atins de noi. Nici chiar cei de la AG-9. Traila pe de alta parte il ia pe Sava si pe altii, cu care se simtea si el cu musca pe caciula. Cred Ca numai Anghel nu avea de ce sa isi faca probleme. El tot timpul a actionat regulamentar cu noi. Chiar daca incerca si el sa o faca pe durul cateodata. Si in seara urmatoare ma cheama si pe mine` Ceistul.` Il vad si acu. Un capitan , imbracat in tinuta de marinar. Nu prea inalt si slabut. Si putin incaruntit. Era tot numai un zambet cand am intrat. Dupa intrebarile de rutina au urmat si ce-l interesa pe el. Cand m-a intrebat cum se comporta garadatii cu noi, am spus:
-Ei , asa e in armata. Nu poti fi corect si impaca pe toata lumea.
Auzind acest raspuns, ma sfatui sa spun cine imi face neplaceri.
-Decat patru batai si nici o mancare, mai bine doua batai si o mancare.
S-a uitat la mine si a zambit cu subinteles.
-Deci nu vrei sa spui cine te bate? Nu m-a batut nimeni fac eu in final.
- Bine esti liber.
Eram sigur ca nu l-am convins. Avea sa-mi confirme mai tarziu, cand m-am intalnit cu el mai tarziu cu totul intamplator, cand nici nu gandeam. Ca sa vezi ce e si viata asta. Te intalnesti cu oameni pe care nu i-ai vazut ani de zile.
Cand ajung in dormitor, toti gradatii pe mine.
-Ei cum a fost?
Le-am spus ca nu e cazul sa-si faca probleme. Si Traila se simtea cu musca pe caciula.
A trecut si asta. Dupa terminarea anchetei toti au rasuflat usurati. Cred ca va puteti imagina ce avea sa se intample daca eu sau altul ar fi ciripit ceva de rau. In primul rand ca le lua toate gradele , si punea in lumina proasta si prestigiul `lentului. Nu mai pupa avansare 10 ani. Ajungea la pensie tot `lent daca nu si sub` lent. Asa ca am lasat un loc de buna ziua. Si mi-a prins bine mai tarziu. Eu nu sunt o fire razbunatore, sau sa tin la manie. Eu daca ma bate pe un obraz ii intorc si pe celalalt. Vreau sa demonstrez ca eu sunt bun si ei sunt rai. Asa cum avea sa-mi spuna si soacramea mai tarziu :`` Lasa totdeauna un loc de buna ziua , oricat de suparat ai fi. Ca nu se stie niciodata in viata``. Mare dreptate a avut.
Nu stiu daca era de vina ancheta ceistului, dar un lucru e sigur ca bataile noastre disparusera aproape complect. Si chiar unele ordine prostesti. Dar nu in totalitate. Mai era pe ici colo cate o zi doua ca sa nu uitam chiar de tot de armata. Numai ca acum umblau la regulament. Ca sa nu mai avem motive de a reclama ceva. Mai era o saptamana pana la plecarea noastra la Capul Midia. Intr-o dimineata `lentul ne aduna dupa raport, si scoatem toate `daciile`pe platou. Dupa ce le instalam pentru tragere, vine un capitan si ne arata cum sa le reglam dupa ce le-am fixat la sol. Unele erau dereglate. Ce vreti ? Desele iesiri cu ele pe toate dealurile, isi spuneau cuvantul. Pana la plecare a urmat numai pregatiri, curatiri reglaje si toate cate trebuiau. La 5 ne scoala si iesim direct la mitraliere. Le agatam de protap la cate o masina. Am incarcat munitia si lazile cu piesele de rezerva. Cand totul a fost gata , `lentul a dat semnalul de plecare. Ne indreptam catre Capul Midia pentru trageri.

LA CAPUL MIDIA.

Dupa cateva ore ajungem si noi la Capul Midia. Era o uriasa intindere de nisip prasarata din loc in loc cu copaci. In unele locuri era o adevarata padure. Era o tabara imensa. Din loc in loc erau mici cladiri din lemn . In majoritatea era dormitoarele . Langa una din ele s-au oprit si masinile noastre. Dupa ce ne-am dat jos , `lentul a ordonat descarcarea materialelor si restul incarcaturii. Am pus mitralierele intr-o parte, dupa care le-am invelit cu nelipsitele huse.
Dupa ce am terminat cu ele,`lentul ne-a pus sa caram tot ce era de carat in cabana. Interiorul cabanei era un imens dormitor, cu multe paturi asezate de o parte si alta a peretilor pe doua randuri. Pe partea cealalta in stanga, erau alti soldati din Satu Mare. Aveam sa vad ca pe toata intinderea taberei aveau sa fie soldati si arme din multe orase. Aici era aproape toata artelieria din tara. Mai erau multe asfel de cladiri care tineau loc de comandament , bucatarie, sala de mese, corp de garda etc. Dar mai mult erau dormitoarele. Ceva mai departe se zarea marea. Aproape de mal erau instalate diverse radiolocatoare, ce isi invarteau antenele parabolice deasupra. Aceasta priveliste avea sa ma fascineze si sa-mi schimbe impresia de armata. Tot urmarindu-le imi veni ideea, sa dau si eu la ofiteri la radiolocatie. As fi avut timp. Dupa ce am descarcat tot, ne-am ales paturile si le-am aranjat. Am scos saltelele si le-am scuturat, apoi le-am bagat inapoi. Am maturat si spalat dormitorul. Dupa care, noi am vrut sa profitam de plecarea `lentului, ca sa jucam un pui de fotbal pe nisip, langa tabara noastra. Bejenaru nu prea a vrut si ne-a spus sa curatam armele, si dupa aia. Noi nerabdatori, am curatat cat mai repede armele, si apoi le-am bagat in rastel. Bejenaru ne-a lasat sa jucam fotbal. El nu s-a bagat. Cativa de anul 2 au adus niste `brichete `- carbuni ousoare- si niste var si a amenajat o decoratiune in fata taberei la intrare, simbolizand ecusonul nostru de la mana cu BIM-ul. Le-a placut la gradati. O parte din noi printre care si eu in frunte cu Traila, ne-am apucat sa jucam fotbal. Noi ajunsesem acolo in jurul orei 11. Cat a durat cu descarcatul si aranjatul se facu de 4 . iar noi pana la 6 am jucat fotbal. Cand deodata apare `lentul. Cand ne vede, ne cheama pe toti in dormitor. Il intreaba pe Bejenaru:
-Inainte de a pleca v-am spus sa curatati armele, nu sa jucati fotbal. Le-ati curatat?
Da tov`lent face Bejenaru.
-Da? I-a scoateti armele sa vad si eu cat de bine le-ati curatat!
Dupa ce i-a o arma se uita la ea si spune:` asta e murdara, - Co 12... a cui este?
- Sa traiti este a mea...face unul.
Mai i-a una tot la fel: `si asta e murdara,- Co 34...asta a cui e?
-Sa traiti este a mea...face altul.
O i-a si pe a treia :
-Si asta e murdara. Sa credeti voi ca astea-s arme curatate. Ei lasa ca va arat eu voua.
Dupa ce am bagat armele in rastel , ne da comanda:
- Afara adunarea!
Dar ne-a zis sa luam si mastile cu noi. Dupa ce ne-a aliniat a dat comanda sa-l urmam. Ne-a dus la o margine de pustiu, unde erau numai canale pline cu apa. Acestea erau adanci de 1,5 - 2m. Cu masca pe figura ne-a fugarit cateva ore dupa care ne-a mai bagat si in cateva canale cu apa de mare. Eram uzi leoarca. Unii mai scunzi nici nu se mai vedeau din apa. Eu cand am intrat in apa ma cuprinse panica. Nu ma asteptam sa fac contact cu apa, pentru ca nu o vedeam. Mi se aburise vizoarele la masca si nu mai vedeam nimic. Asa ca pentru mine a fost un soc sa iau contact cu acea apa rece, pe care am simtit-o pe pielea mea. Imi ajungea apa pana la gat. Nu mai vedeam nimic. Ma orientam numai dupa sunetele comenzilor date de `lent. Nu stiu cand am iesit din apa. Eram ca un robot care nu stia ce face. La un moment dat nu ii mai auzeam. Tot orbecaind pe acolo o vreme, ii aud din nou. De fapt nu auzeam decat comenzile `lentului, care parca nu se mai terminau. Probabil ca `lentul in furia lui nu observase , ca pe mine ma` pierduse` pe drum. Asa ca, acum dadea comanda la pluton spre mine. Cum nu-i vedeam am dat peste cativa la intamplare. Am auzit si niste injuraturi, pe care `lentul lea luat ca atare. Asa ca a sporit si mai mult situatia nostra spre rau. Cred ca a durat doua ore tot frecusul. La urma dupa ce ne-am scos mastile, ne uitam unii la altii. Toti eram uzi leoarca. Asta era sa fie cea mai mare pedeapsa pe care ne-a dat-o `lentul, pe toata perioada armatei. Primisem botezul marii. Cand am intrat in dormitor, incepem sa ne uscam fiecare cum puteam. Seara unii au bagat tinuta sub saltea ca sa se usuce la caldura trupurilor noastre. A doua zi `lentul nea dat zi de voie. Unde impreuna cu el si toti ceilalti faceam plaja la soare. Asa ne uscaram si tinuta. Ce sa faci una calda una rece. Ca asa e in armata. Dupa amiaza ne-a adunat tot ce misca in tabara, sub forma unui careu, unde a venit comndantul taberei. Dupa ce a tinut un discurs ne-a felicitat si ne-a urat noroc in obtinerea unor rezultate cat mai bune la tragere.
In dormitor cu noi mai erau niste camere unde statea si dormea `lentul nostru impreuna cu alti doi gradati de la celelalte arme. Si ei dormeau la noi. Ei erau `lenti majori. Dar si aici aveam sa facem la corvoada cat cuprinde. Aveam sa imi fac prieteni si printre soldatii din celalalt pluton. Cand ne duceam la sala de mese, dupa masa, eu cu Sava fiind veselari faceam si curatenie in sala de mese. Fiecare aveam sectorul sau. Si celelalte arme aveau sectorul lor.
Norocul nostru ca eram mai multi si se acoperea o arie mai mare. Aici aveam sa mananc cateva preparate de mancare care mi s-au parut foarte bune. Intr-o seara ne daduse piure in care avea bucati de branza in el. Si multe alte feluri de mancare mai bune, unde la noi erau doar la mesele festive de revelion, 1Mai si 23 August. Varza a la `Cluj, pifteleute marinat....cu sos...
Odata la masa erau piftelute. `Lentul ne-a insotit la masa. La fiecare in farfurie erau cate doua piftelute. Numai la mine disparusera. Lentul observa, si vede ca la Traila si la inca un soldat de anul doi erau cate trei piftele.
-Care i-ati luat piftelele lui Grigoriu, face el. Cum nimeni nu stia nimic, el ia piftelele lui Traila si mi le da mie.
- lasa ca tu esti mai gras ca el . Sa le manance el.
Binenteles ca lui Traila nu �ia convenit. . Cred ca nici nu fusese vina lui. Dupa ce pleaca `lentul ii fura si celui de anul doi o piftea.
-Da ce tu sa mananci mai mult ca mine?, face el.
La noi la unitate in afara de borsul zilnic si fasolea sau cartofii, rar mai era si cate un alt fel de mancare . Cateodata ne mai dadea ghiveci , mazare sau varza. Dar binenteles fara carne. Carnea diparea pe drum. Sau ne mai dadea un fel de clatite . Niste triunghiuri de compozitie de clatite, unde oule disparuse si laptele se subtiase cu apa. Dar erau bune decat de loc? Seara erau nelipsitele macaroane care la cei de anul 2 nu le mai facea nici o placere. Noua insa, da!. Carnea o luau gradatii sau cei de anul 2.
Cateva zile am facut instructie direct pe plaja. Sapasem si aici amplasamente. Noroc ca aici era terenul mai moale. Dupa un strat de nisip destul de gros am dat si de pamant. Dupa ce am terminat cu saparea lor am instalat mitralierele si acu faceam iar simulari. Mai erau cateva zile pana la `trageri, `unde era sa se vada toata munca noastra de un an. Din cand in cand `lentul ma mai lasa la cabana planton si ziua. Ma punea sa fac ordine in dormitor sau si la ei in camera. Pe langa mine mai era si Vieru , soferul. Ei nu participau la trageri. Dimineata ma cheama `lentul la el in camera. Si imi da o cana de apa pe care si-o incalzea la fierbator. Apoi mi-o da mie, ajutandu-l sa se barbiereasca. Eu la urma ii turnam in mana apa cand se spala.
Si aici era o problema cu apa. Era numai la bucatatrie apa si cred ca la comandament si corpul de garda. In rest era problema. Noi ne duceam si faceam provizii de apa. In stanga imediat cum intrai in cabana era un spalator. Dar apa nu mai curgea de mult.
Dovada fiind robinetele care incepuse sa rugineasca. La cateva sute de metri de cabana noastra era un WC. Dar de multe ori era impracticabil. Se infunda mereu. Noaptea era un pericol sa calci pe acolo . Puteai calca pe cate o `mina`. Eu incercam sa ma duc numai dimineata cand era lumina. Da si asa nu aveai loc. Cum Usatenco a reclamat in gura mare ca la WC, erau numai rahati,si ca nu se putea intra acolo, `lentul ii da ordin , sa se duca acolosi cu masca, sa faca curat. Ii trimite si pe Bejenaru in frunte cu Traila si cu un alt soldat de anul 2. Si i-au pus sa faca curatenie. Dar nu a durat mult peste cateva zile iar o luam de la capat. Ca s-a suparat si `lentul si a spus sa mai trimita si alti soldati de la alte arme la WC, ca sa faca curatenie. Ca, spunea el , s-a saturat de cand trimite numai oameni de-a lui. Asa am mai scapat si noi. Cand voia `lentul sa tina si cu noi , tinea!
Noaptea era o bezna ca iti bagai degetele in ochi. Nici cabana dupa zece pasi nu se mai vedea. Ea cum era si vopsita in negru. Noaptea daca ieseam afara prin padurice, cand ma intorceam nu mai gaseam cabana. Trebuia sa-mi iau reper. Cateodata ma salva luna cand era. Ca sa nu mai ies noaptea afara , ca nu imi facea nici o placere, mai foloseam si spalatorul. Odata m-a prins Bejenaru. Se sculase si el dupa mine. Cand vine dupa mine si ma intreaba de ce am intrat in spalator. Eu surprins ii spun ca am vrut sa vad daca nu curge apa. Desi stiam si eu acest lucru. Si-a dat seama si m-a luat la invartit, amenintandu-ma din nou cu instructia, dar nu inainte sa-mi rezerva si doi pumni. Ma punea numai pe mine planton. Si numai sc 2 ca de obicei. Noaptea se stingea lumina. Asa ca orbecaiam printre paturi lovindu-ma mereu de ele. Totul era negru in jurul meu. Ca sa nu ma mai lovesc de paturi , am tras o bancuta langa intrare si imi petreceam noaptea stand pe ea. Cateodata mai si atipeam. Ma sculam speriat in picioare, cand auzeam cel mai mic fosnet. Saream ca ars. Putea sa intre orcine in cabana peste noi. Ca nu l-as fi vazut. Nu trebuia sa ma vada vreun soldat de anul 2 ,sau gradat ,ca stateam jos. Din cand in cand il auzeam pe Traila sau Bejenaru strigand:
-Planton!
Iar eu :
- Da sa traiti!
- Credeanm ca dormi ca te lua mama dracului !
Unii soldati de anul doi si mai ales Popa si Tugneanu, mai strigau si ei. Cateodata ma faceam ca nu aud. Si cum acestia insistau ii sculau si pe ceilalti. Si iar iesea panarama. Odata s-a trezit si `lentul din cauza noastra.
-Ce nici nopatea nu va rabda, maine ne ataca inamicul...ne ameninta el.
Dar nu totdeauna vorbea serios. Cateodata mai obosea si inamicul asta. Sau poate uita pana la ziua.
Intr-o noapte pe la 2 ,pe cand imi desfasuram serviciul de planton , aud afara galagie. Cand ies nu ved pe nimeni, dar recunosc vocea `lentului. Mai era cu inca doi gradati . Dar nu-i vedeam. `lentul era , si cred ca si ceilalti un pic `veseli`. Eu ii somez la intrare facandu-ma ca nu-i cunosc.
- Stai cine?
- Ei se opresc speriati. `lentul ma aude si imi recunoaste si mie vocea.
- Ce Grigoriule nu-ti mai cunosti superiorul? Cineva aprinde o bricheta luminandu-si fata.
Eu ma grabesc atunci sa dau raportul:
-Tovarase locotenent Bucur , sunt planton sc 2 , soldatul Grigoriu...
-Capitan ! , face `lentul
Eu nevazand nici un capitan , repet:
-Tovarasu locotenent...
- Mai tu nu auzi ca e tovarasu capitan. E langa mine...
-Tovarasu capitan ... termin eu.
- Bine mai, face capitanul.
Dupa care, intra toti trei. `Lentul, pentru ca nu fusese prezent la masa de seara, noi i-am oprit o portie de mancare . Era mazare. Si am avut grija ca sa-i facem portia cat mai mare. Cum intra, ma intreaba de portia lui.
-Unde imi este mancarea mea? face el. Ca imi e o foame de lup. Credeam ca nu mi-ati oprit ca dracu va lua...
Dupa care ii aduc mancarea in camera lor. Acolo era lumina. Aprinsese lumina si atunci l-am vazut la fata si pe capitan. Era si `lentul major cu ei. Dupa ce am salut pe capitan ii dau si `lentului farfuria cu mazare. La care capitanul face:
-Asta mancati voi?
- De unde alta mai buna. face `lentul.
El manca la comun cu noi. Nu servea popota ofiterilor.
-Lasa ca maine iti facem o mancare speciala. Ca ai sa te lingi pe degete. Rasol de scoici si melci.
-Ce?... face `lentul.
Dupa care au inchis usa, si nu am mai auzit nimic. Mi-am continuat plantonul. Din cand in cand ma duceam si ma uitam la ceas, aprizand cate un chibrit. Cand a fost ora trei l-am sculat pe Sava. El ma schimba. Cum era somnoros, mi-a trebuit oleaca pana s-a hotarat sa-se dea jos. Traila aude si tipa la el:
-Ce Sava nu te-ai dat jos inca?
- Ba da sa traiti am inteles.
- Ai inteles pe dracu... Nu ai inteles nimic, face iar Popa trezit si el.
A doua zi am plecat si eu cu ei pe plaja. Oricum acolo in dormitor era prea monoton. Aici aveam sa vad destule noutati pentru mine. Ma duceam mai aproape si ma uitam si eu la instalatiile lor de pe plaja. Si ma cuprinse si pe mine dorul sa le cunosc. Asa ca m-am hotarat in iunie sa dau si eu la academia de ofiteri, la aceasta arma. La inceput gradatii si mai ales Traila precum si batranii au inceput sa rada de mine, cand au aflat ce vreau eu. Auzind rasetele din dormitorul nostru, `lentul si cu capitanul precum si `lentul major, au iesit si ei afara. Traila le spunel:
- Grigoriu! tov `lent, vrea sa se faca ofiter...face Traila.
- Foarte bine ! Frumos, face capitanul , si `lentul major. `Lentul nostru se abtinea.
-Tu abia te mai tii pe picioare , face Traila la mine , si iti trebuie academie? Poi tu stii ce e acolo? Ai sa mananci instructie la catarama.
- Eu vreau sa ma duc la partea tehnica la Radiolocatoare, fac eu insistand. Cei doi m-au privit zambind dar nu au mai zis nimic. Singurul care a tinut cu mine a fost acu Bejenaru. M-a felicitat si el, si mi-a urat succes. `Lentul a crezut la inceput ca glumesc sau ca gasisiem o scuza de a mai scapa de instructie. Asa ca la inceput nu a zis nimic. Dar daca a vazut el ca eu chiar ma pregateam citind dintr-un manual de algebra ce il adusesem cu mine , cand venisem din concediu, s-a speriat si el. Initial il adusesem ca sa mai ma pregatesc ca sa dau iar la facultate cand ma eliberam. Dar daca se ivise ocazia acu? ,` de ce sa nu incerc`. Asa ca seara din cand in cand ma mai uitam si pe carte. `Batranii` vazand ca eu o luasem in serios, imi faceau sicanii spunand ca eu o sa fugaresc si pe copii lor. Ii linisteam spunand ca eu nu o sa am treaba cu instructia ca faceam la parte tehnica. Adevarul ca nu stiam cum era sa fie la asa ceva. Cateodata Bejenaru ma apara de rasetele lor. Se schimbase Bejenaru al meu. Nu stiu ce il determinase. Dar in mod precis nu cred ca studiul meu. Mai luam si cartea cu mine , la antrenament , unde in pauza mai imi aruncam ochii si pe ea. `Lentul crezuse si el, ca e o gluma. Dar cu cat treceau zilele si vedea ambitia mea se speria mai tare.
Intr-o dupa-amiaza ma cheama `lentul, in camera lor. Acolo, el ma intreaba, fata de ceilalti:
-Tu chiar vorbesti serios? Chiar te-a apucat dorul de academie? Ma intreaba el.
Eu confirm spunand ca da.
- Da tu stii ca acolo? Nu-i puta papusii, imi spune el, incercand sa ma faca sa ma razgandesc.
- Lasa-l sa incerce, ma apara cei doi.
-Ai sa faci scurta la mana de atatea saluturi, si ai sa speli la geamuri de o sa-ti cada cascheta din cap...
- Ei!.. fac ei, nu mai este chiar asa...
- Treaba ta! Sa nu spui ca nu te-am avertizat incheie `lentul.
Dupa care cei doi ma intreaba de situatia mea. Au ramas si ei impresionati. La care unul face, `cred ca daca insistai nu faceai armata`. Le-am povestit tentativa mea soldata cu insucces. Au confirmat si ei ca ma asteapta o perioada destul de grea la inceput. Dar dupa aia o sa fie mai bine. Cum este ca si peste tot incheie si capitanul.
Dupa ce am mai discutat de una de alta, mi-au dat liber.
Traila repede sa ma descoase:
-Ce ti-au spus aia?
- Ei nimic deosebit m-au pus in tema la ce ma asteapata, fac eu.
- Poi da ! face si el. Acolo faci cat doua armate de aici.
Eu cu gandul la `tehnic`, nu bagam in seama toate astea. Bejenaru si el :
-Lasa-l in pace, ca o sa se convinga el singur.
-Da ! Bejenaru dar el nu o sa reziste la academie. Acolo e instructie nu jucarie. El nu poate face fata acum, si aici. Da` apoi acolo!
-Vede el atunci, incheie Bejenaru.
Ma si vedeau reusit.
A doua zi ca sa-mi taie pofta de academie, `lentul ne-a luat iar la alergat prin nisip. De data asta fara masca. Da si chiar asa, nu era o placere sa alergi pe caldura aceea. Si mai ales prin nisip. Dupa ce ne-a scos zece litri de apa din noi. A facut o pauza.
-Ei , Grigoriule? , cum e? mai vrei sa dai la academie?, face `lentul
-Raportez ca da! zic eu , in rasetele celorlalti.
Numai `lentul nu a ras. S-a uitat la mine si nu a mai zis nimic. Dupa aia ne-a dat liber. Cred ca incepea si el sa creada ca nu glumisem.

Draga "Symy",


Osul nu era "triunghiulal" cum spui tu ci era TRIUNGHIULAR ! Probabil din sira spinarii, ori din cap. Nu era un os ca un ac, cum suntem obisnuiti a crede. Si sincer sa fiu, eu NU TE OBLIG SA CREZI ! Cine vrea crede ! Eu stiu ca cei care mint fac lucrarea diavolului si crede-ma, nu vreau asta, DOAMNE FERESTE ! Eu incerc sa fac Lucrarea lui Dumnezeu ! Crezi, bine ! Nu crezi, este treaba ta ! Doar ca pe mine m-ar bucura sa crezi, pentru ca stiu ca Hristos este Dumnezeul cel Viu care a invins moartea inviind a treia zi !!! Sunt sigur de asta mai sigur decit de propriul meu nume. Deci salvarea oricarui suflet depinde de credinta lui in Hristos ! Si eu, multumesc lui Dumnezeu, doresc sincer ca sa mearga in Rai toate sufletele ! Al meu sa fie ultimul, nu-i problema ! Dar sa fie si al meu !

DOAMNE AJUTA !

Mircea

Si eu am invins `moartea` de nenumarate ori ... dar la mine nu se pune... Nu mai la El....Peste zeci de milioane de ani cand El v-a dispare, poate ma treceti si pe mine in anale... Uite era unul odata care incerca sa faca pe oameni sa creada in ce spunea El, dar nu fusese chip, ca era altul la rand inaintea lui. Si tot asa... Si inaintea lui Iisus au fosta altii care se venerau pe ei insasi ca fiind atotputernici mai mult sau mai putin...Dar nu a trait nimeni pe atunci ca sa stie si azi cum au stat cu adevarat lucrurile...Totul nu a fost decat o repetare a istoriei...

De la: PIGY, la data 2011-03-03 07:42:40Si eu am invins `moartea` de nenumarate ori ... dar la mine nu se pune... Nu mai la El....Peste zeci de milioane de ani cand El v-a dispare, poate ma treceti si pe mine in anale... Uite era unul odata care incerca sa faca pe oameni sa creada in ce spunea El, dar nu fusese chip, ca era altul la rand inaintea lui. Si tot asa... Si inaintea lui Iisus au fosta altii care se venerau pe ei insasi ca fiind atotputernici mai mult sau mai putin...Dar nu a trait nimeni pe atunci ca sa stie si azi cum au stat cu adevarat lucrurile...Totul nu a fost decat o repetare a istoriei...

marduk-horus-mithra = isus

....nimic nou sub soare ( RA )

De la: PIGY, la data 2011-02-28 20:34:20 TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI

Nu nu am uitat de armata. Cum era sa fac asa ceva. Nici nu as fi avut timp sa uit. Aveau grija baietii ca sa nu uit. Se apropia peste cateva zile 1 martie. Cred ca e cam aceeasi zi si luna acum cand am ajuns sa scriu aceste intamplari in continuare. Numai anul difera. Daca atunci era in 1978 la un an dupa cutremur, de care am uitat pur si simplu sa il trec in revista si pe el. Povestea `batranii`nostri si gradatii ca la cutremur au aruncat saltelele pe geam, si unii odata cu ele. Asa de mare a fost panica. Ia speriat pe toti. Normal ca avusese motiv. Eu in anul ala ma duceam in armata in octombrie si cutremurul fusese in martie. Tin minte si acu.
Era ora 21, 24. La televizor era un film bulgaresc.``Dulce si amar`. Nu stiu daca a avut vreo legatura cu realitatea . Tanti Lili era la noi la televizor. Stateam cu totii si urmaream filmul. Deodata simtii ca ne fuge pamantul de sub picioare. Tant Lili spune : `Cutremur`! si ne buluciram toti catre usa. De ce ne indreptat catre iesire, de ce se facea mai mare. Cainii incepura sa urle.
Cand am iesit afara am ramas in prag. Eu iesisem totusi afara in fata usii . Oricum nu mai aveam loc si eu. Tanti Lili cica sa nu stau acolo sa nu-mi cada vreo caramida de la horn in cap. Stiam arhitectura hornului si a casei si asa ca , nu avea cum sa se intample una ca asta. Dupa 40 secunde aproape, incepu sa slabeasca, pana se opri de tot. Acum nu mai aveam curaj sa ne culcam. Tanti Lili a plecat in graba sa vada ce e acasa, stiind ca mam`mare era singura si se putea speria. Eu cand am intrat in casa, cat de curajos am fost pe timpul cutremurului, atat incepuse sa-mi fie frica acum, dupa terminarea lui. Aveam sa trec si peste ani , in aceeasi situatie neplacuta, cand aveau sa mai fie trei la fel aproape de mari. Atunci seara am incercat sa mai vedem la tv, ce? si cum? dar se oprise toate. De abia la ziua la `Difuzor` aveam sa aflama de dezastrul cutremurului, la Bucuresti si alte orase apropiate. Si batranii nostri se speriase foarte tare.
Si asa a reinceput instructia zilnica. Tot asa erau zile cand inamicul scotea capul din barlog. Numai ca sa ne faca noua zile fripte. Nici situatia mea nu s-a schimbat. Avea sa fie un paradox cu mine in armata. Eu aveam aceeasi varsta cu `batranii` si gradatii lor. Eu daca am facut 5 ani liceu asa imi trebuie. Dar poate era mai bine asa. Ca dupa spusele acestora , acum e mizilic fata de ce au indurat si ei atunci. Apoi zic eu in gand:`` daca asta e mizilic atunci aia ce faceau pe atunci . Se urcau in copaci. `
Aveam sa constat ca armata nu e grea . Doar ca gradatii o facea grea. Prin placerile lor diabolice de a se da mareti. Asta e o curata prostie. Si eu am ajunc `batran` dupa plecarea `batranilor`, dar nu am facut exces de zel cu nici un biban. Cu toate ca as fi putut. Chiar bibani de acu si mai tarziu `batrani` ma puneam sa pedepsesc pe cate unul de a lor care mai calca si el in `oval` Eu nu am putut sa fiu asa de rau. Acum cand cunosteam suferinta si stiam eu prin ce trecuse, nu mai puteam sa repet toate astea pe spinarea altor nevinovati. Aveam sa constat ca toti cei care fusesera mai oropsiti,tocmai aceia o faceau si ei acu pe grozavii fata de bibanii lor. Dar asta mai tarziu cand oi ajunge la perioada aceia.
Deocamdata noi eram bibanii oropsiti. Era un biban pe nume Neruja care i-a placut armata. Era foarte constiincios pana la prostie. De aceea nu prea manca papra de la Traila. O mai lua si el pe cocoasa dar nu asa de tare ca noi. Eu Sava Un sofer Vieru, inca un sofer care... o sa zic si de el la vremea lui. Ceilalti Uncu, Neacsu, Neruja, Roman, traiau momentul armatei. De aceea au si ajuns gradati. O traiau.O aveau in sange. Sau poate nu erau decat un motiv ca sa plece cu cate o `macaroana` unii si cate o tabla altii. Aveam mai multi gradati noi, decat avuse ei. Ei au fost numai trei. Noi 4 sau 5. Dupa cateva zile Neacsu e trimis la Mangalia sa faca scola de telemetrist. Aveam un aparat optic cu care se masura distanta. Dupa ce a venit de la scola `lentul sa-l testeze sa vada ce a invatat.
-Cati km sunt pana la... ? Neacsu! face `lentul intr-o zi
El se uita prin aparat si spune o cifra. Dupa aia alta la urma greseste cifra si cand el a spus 5km, `lentul ii spune:
- 5 Km? Vezi sa nu-ti fac eurost de 5 km acu...
- A nu! ... 3,5 km, se corcteaza el
- Ei asa mai merge, face `lentul.
`Lentul. nu putea fi pacalit asa de usor Mai ales ca avea mai multa vechime si cutreierase si el ani de zile acele dealuri. An de an si zi de zi. Numai Duminica cred ca facea pauza. Asta inseamna 52 de Duminici a 3-5 ani e ceva, pauza.
Nu trecuse mult de cand ma intorsei de acasa. Intr-o seara ma pune iar planton. Si binenteles ca planton sc ..? Da ati ghicit. Traila tot sosoteau, impreuna cu Anghel si cu Tugneanu. Si Tugneanu asta alta istorie. Era bun la bagat ``strambe`` Eu nu am auzit ce pun la cale. Cand intru si eu in schimb pe la 12. Se scoala Traila si il manjeste pe Bejenaru cu crema de ghete pe obraz in timp ce dormea. Tugneanu si el era treaz. Anghel asisderea. Incepura sa chicoteasca pe sub patura. Eu cand vad ma apuca spaima Le spun sa-l lase in pace, ca atunci cand s-o trezi se va lua de mine. Ca eu ca planton ce am pazit.? Tugneanu si Traila ma linistesc spunand ca sa zic ca nu stiu cine la `pictat` ca ai fost dus sa aduci nise apa ca ti-a cerut un soldat de anul 2 . Si se apuca Traila sa-l `picteze` pe Bejenaru, in acordul rasetelor pe infundate a celor trei. Dupa ce il termina, se ascund tus trei sub patura si se faceau ca dorm. Eu totusi ingrijorat, incerc cu batista mea sa-l sterg cat de cat pe fata pe Bejenaru. In timp ce il stergeam acesta se trezeste si buimac ma intreaba ce fac. Atunci ii spun lectia. Ca in timp ce eu eram afara cineva , nu stiu cine, v-a murdarit cu crema pe fata. Se scola el repede, aprinde lumina si cand vede cum arata se duce intins la mine. Ma ia si ma izbeste iar de paturi.
-Cine a facut asta?
-- Nu stiu? Nu eram aici.
-- Ce ai cautat afar?, nu stiai ca nu ai voie sa iesi afara? Si da pumni la mine.
Cand vede ei ca se ingroasa gluma se fac ca se trezesc si imi ia apararea. Mai bine zis incearca sa imi ia. Dar nu inainte de a ma ciufuli bine Bejenaru. Dupa ce ma lasa se iau si de ei. Incepuse ancheta. Cine? cum ? si cand? Binenteles ca nu a recunoscut nimeni. Cand ma intreba pe mine cand pe ei. Greu l-au mai potolit
Stateam cu frica si inima mi se facuse cat un purice, nestiind cum o sa se termine. Pana la urma m-a crezut si nu prea. Era convins ca eu stiam dar nu voiam sa spun . Si asa si era. Cum sa spui? Ca era prapadenie! Tarziu dupa ce ne-a amenintat ca daca se mai repeta inca o dat scena o sa aiba de a face cu el. Cand sa se culce ma mai pune asa ca incheiere sa mai faca cateva culcaturi. Ma ameninta ca a doua zi sta el de vorba cu mine.
Apoi se culca la loc. Eu cat s-au certat ei imi trecuse schimbul. Era 3 si il scol, mai bine zis ii zic , schimbului sa ma inlocuiasca, ca se sculase toata lumea in urma scandalului facut de Bejenaru. Acum ii dadeam si eu lui dreptate. Dar nu trebuia sa-si verse focul pe mine. Eram prins din toate partile. Oricum as fi procedat de bataie tot nu as fi scapat. Chiar daca ma duceam si la ofiterul de servici. Atunci era si mai grav. Asta e au profitat toti de mine cand au vazut ca eu tac si inghit. De atunci nu i-au mai facut lui Bejenaru nimeni nimic.
Cand s-a facut dimineata , cum am facut patul , am si taiat-o jos la vesela. Ma gandeam ca daca nu ma vede o vreme o sa uite de mine. Dar ma inselam. Dupa raport, am plecat singuri la camp. `Lentul avea o sedinta, ceva. Cand iesim pe poarta unitatii, la vreo 50 de metri ne opreste pe toti si da comanda:
-Lupu treci in spate. Grigoriu treci in locul lui Lupu. Ma puse sa ma ihfam in fata la mitraliere. Si asa am tras pana la dealul Molda, mai mult de unul singur , oprindu-ma si poticnindu-ma mai mereu, spre nemultumirea lui Bejenaru. Traila ar fi vrut sa ma ajute dar era mai mic in grad nu avea curajul si s-ar fi si deconspirat. Cand am ajuns cu chiu cu vai pana la locul nostru eram tot o apa.
- Lasal dracului, ca il omori de tot, face Traila.
- Lasa-l ca nu moare, asta pedeapsa pentru aseara. Eu stiu ca nu el a facut-o dar am vrut sa vad daca o sa zica cine e faptasul. Nu s-a oferit nimeni sa ma ajute. Desi toti stiau cum au stat lucrurile.
- Bine deci nu vreti sa spuneti da ? , face el amenintator. Pentrui ca arau doua piese, Bejenaru zice:
-Sava si Grigoriu raman sa pazeasaca mitralierele, restul in vale dupa mine adunarea! Stiu ca s-a razbunat tare pe ei. Avea tot dreptul si la propriu si la figurat. Nu a comentat nimeni, nimic. In timp ce ne uitam la ei in vale cum ii fugarea Bejenaru, Sava in al noulea cer, sarea in sus de bucurie.
- Asa ... dale ca merita.. de ce sa platim numai noi pentru ei? Sa plateasca si ei. Stia si el cine era faptasul.
- Eu ca eu, dar tu ai tras-o cel mai tare face el la mine.
Numai ca nu toti erau de vina. Colegii mei chiar nu aveau nici o vina. Pentru Traila, Anghel si Tugneanu au luat-o toti pe cocoasa. Ca asa e in armata: `Toti pentru unu, si unul pentru toti.` Dupa cateva ore bune se intorc si ei tavaliti, uzi si murdari. Avusese grija Bejenaru, sa-i tavaleasca bine. Mai murdari erau insa bibanii. Cei de anul 2 mai fentase cat putura. Mai facem noi acolo niste pregatiri, dupa care la plecare, nu stiu din ce cauza, Bejenaru, ii puse pe Tugneanu si pe Anghel sa taraga in fata in locul meu. Au tras nu au zis nimic. Probabil ca se simteau cu musca pe caciula. Numai ca Traila scapase, bine mersi. Dar avea sa-si ia si el portia impreuna cu toti iar.
Intr-o alta zi cand incepuse sa se topeasca zapada, ca si mirosea a primavara, `lentul ca de obicei iar i se casunase pe noi. Si ne-a luat si el la imprejur. De data asta fara mitraliere. Eu ma bucuram ca am scapat de `dacii`. Dar mai tarziu aveam sa-mi schimb iar parerea. Gasise un teren `minat` presarat din loc in loc cu petice de zapada. Asa de tare ne-a lucrat ca la un moment dat mi se uscase gura de sete. Voiam apa si nu aveam de unde. Cand imi vine o idee. Intimp ce dadea mereu comanda : `Culcat si salt inainte`. Eu mai fac doi pasi si ma prabusesc peste un petic de zapada, cu fata in jos. Si incep sa `mananc` zapada ca sa ma racoresc.
Cand vede `lentul iar ne scola si incearca sa ne departeze de locul `minat`. Cand gasesc iar un petic de zapada il strang in mana si il pastrez sa il baga in gura mai tarziu. Mai imi potolisem setea. A fost teroare in acea zi. Cativa bibani au incercat si ei sa-mi urmeze exemplul. Era grav daca te prindea `lentul. Si ca sa fie tot tacamul ne-a mai si pus sa mergem iar, cu cantec inainte. Acu unii mai cantau dar nu toti. `lentul a observat si iar paraseam soseaua. Pana am ajuns la unitate a tinut-o tot asa:-Salt Inainte! ...
Aveam impresia ca unele `pedepse ascunse sub acea `instructie` era rodul unor `informatori` care spuneau tot ce se petrecea in pluton. Altfel nu-mi explic `iesirile `lentului cateodata.

NEA mARINE,IN MOMENTUL CAND S-A LOVIT CEASUL DE CABINA MASINII DIN FILM, A INCEPUT CUTREMURUL

`indeed`, da tineti si voi minte...filmul

Toti ati interpretat visul meu in fel si chip numai ca nu mi-a spus unul sa joc numerele alea la loto. Am jucat eu pe 5 si 50 la loto italia, si ma pus dracul sa mai joc si pe 10. Si a iesit numai 5 si 50... sa nu iti vine sa ... bati copiii.... Daca lasam cu doua eram boier acu...

De la: PIGY, la data 2011-03-03 10:51:42`indeed`, da tineti si voi minte...filmul

daca nu era cutremurul,sigur nu-l tineam minte!

TRAGEREA SI PLECAREA



Mai aveam o zi pana la eveniment. Ca de obicei veneam la pozitia noastra si mai faceam ultimele pregatiri si reglaje. Nu de alta dar taoata lumea voia sa iasa bine tragerea. Bejenarau ne explica cum : ca un avion trecea pe deasupra marii de coada caruia era legata o `mansa`. Adica o tinta. Ea era legata de avion cu un cablu lung de un km. Iar noi trebuia sa nimerim `mansa`. Bine ca nu numai noi eram.
Fiecare tragea pe rand la semnal. Unii trageau cu tunuri de 80 sau 120 in tinte ce se aflau pe mare, sau in aer. Cum Bejenaru ne mai lasase sa ne destindem , si cum ziceau `batranii` sa ne dam la `barfa`, ma puse pe mine la telemetru, si urmaream daca vine `lentul. Telemetru este un dispozitiv utilizat pentru m�surarea distanței p�n� la un obiect. Deși determinarea distanței poate utiliza mai multe metode, termenul telemetru se refer� aproape exclusiv la dispozitive ce utilizeaz� �n acest scop m�surarea `paralaxei` obiectului respectiv din dou� puncte de observație situate la o anumit� distanț�. Un astfel de telemetru are un sistem de oglinzi care aduce operatorului dou� imagini luate prin puncte de vizare aflate la o distanț� cunoscut�. Una dintre oglinzi se poate roti pentru a permite operatorului suprapunerea celor dou� imagini. Poziția oglinzii �n momentul suprapunerii imaginilor este o indicație a distanței p�n� la obiectul vizat.
Intr-un tarziu il vad cam la 500 de m. Strig la ei ca vine `lentul. Se uita si ei si confirma. Ne pregatim de lectie iar. Gata pauza se terminase. Cand vine `lentul ne da ultimile indicatii.
A doua zi dupa ce ne sculam la 6. Dupa ce rezolvam cu dormitorul plecam la masa. Dupa masa, ne ducem intins la mitraliere. Asteptam acu ordinele de sus. Intai trag altii. Intre timp incepuse sa se traga si cu tunurile de 80 si 120mm. Era o galagie de nu te mai intelegeai. Mai trage si altii iar dupa care la a treia trecere a avionului `lentul ne atentioneaza sa fim cu ochii in patru ca e randul nostru. Cand vad ochitorii si telemetristul mansa. Ii da cordonatele la ochitor dupa care noi armam si tragataorul incepe sa traga. Iar incepuse sa ma asurzeasca zgomotul facut de mitraliere.
Am tras o banda , dupa care am mai bagat una. Trageam cu toate trei mitralierele. Era imposibil sa nu fi nimerit macar un glonte `mansa`. Dupa ce se indeparteaza. Incetam focul. `Lentu ne spune sa ne pregatim ca avionul se mai intoarce o data. Cand dupa 10 minute il vedem iar. Acum asteptam sa apara si mansa. Si cand aceasta aparu, mai descarcaram inca doua benzi de cartuse. In fine gata se terminase tragerea pe ziua de azi. `Lentul spune ca daca a iesit bine numai tragem .
- Sper sa fii iesit din prima, ca daca nu, la noapte va mutati la mitraliere.
Dupa care pleaca la comandament sa vada ce isprava am facut. Oricum pana nu se intorcea avionul sa ia mansa nu puteau stii nimic clar. Dupa cateva ore vad ca se intoarce `lentul. Nu se putea citi nimic inca pe fata lui. Ne incoloneaza iar. Stateam cu totii si asteptam sentinta. Ne indreptam catre cabana noastra. Dupa ce intram Traila curios intreaba:
-Cum a iesit, tov`lent?
-Maine ne da rezultatul.
- Daca credeti ca nu ati tras bine ,ochitoriilor, puteti sa paziti la noapte mitralierele, face zambind fortat `lentul.
Nici lui nu iar fi convenit sa ratam tragerea. Ar fi fost pacat de atata munca si truda.Si de fugareala noastra.
Ei dar pana la primirea sentintei , `lentul ca nu cumva sa ne plictisim ne da iar de treaba. Ne duce prin imprejurimi si ne arata o portiune de teren. Pe acest teren face el, trebuie sa aspam un sant ingust de 50 cm si lung de 200 m. Cand auzim noi sa ne cada fata. Cum zicea si Traila:
-Cand am auzit sa-mi cada fata.
Ne apucam, nu aveam incotro. Asa ca cu tarnacoapele inainte si harletile, iar dupa ele veneau in spate lopetile. Incet incet incepuse creasca santul. `Lentul il voia si adanc de 2m . Am sapat noi pana am ajuns iar la piatra. Foarte curioasa zona asta a Dobrogei. Are deasupra o crusta de pamant de la jumatate de metru pana la 1m, 1m si 50 si rar 2 m. Dupa care incepea stanca. Si dai la tarnacop. La unul i s-a rupt coada. `Lentul a zis ca am facut-o dinadins. Ca sa nu mai sapam. Traila tot incerca sa�l convinga, ca nu se mai putea inainta in jos.
Aveam sa dau si eu peste astfel de relief mai tarziu. Cum terminasem lungimea lui. Incercam acum sa-l mai adancim. Dar era peste poate. Cand vine `lentul coboara si el in groapa ca sa se convinga. Ne luase cateva ore bune. De acum se insera cand am terminat. In fine declara si `lentul lucrarea incheiata, dupa care plecam la masa. Cand ajungem in dormitor Bejenaru ne poveteste ca `lentul a insistat sa facem santul, pretinzand ca noi ne pricepem. Gradatul in cauza voia sa facem ceva mai usor dar a ramas pe a `lentului.
A doua zi vad ca ne strange pe tot plutonul. Ne duce la comandament si comandantul ne felicita, spunand ca am tras FB. Nu stiu cat s-a bucurat `lentul , dar stiu ca noi ne-am bucurat nespus de tare. Dupa ce ne-a felicitat am plecat la cabana.
Dar nu am plecat imediat. Pana nu se termina toate tragerile si se dadea toate rezultatele, nu pleca nimeni. De aceea `lentul ne-a bagat in garda. Aveau si ei destule de pazit. De la depozite si alte alea, si tot felul de obiective.
Pe Sava il pusese si pe el in post. Ca si pe noi de alfel. Intr-o noapte Sava aude un zgomot si somand, armeaza si trage un foc in aer. Alarmati Bejenaru si Traila se duc la postul lui Sava. Cand ii vede acesta, spune ca sa auzit un fosnet si a tras in sus. Cand aprinde ei lanternele si cauta prin tufisurile din zona, da peste un arici. Ei incep sa rada. Traila zice:
- Si nu a vrut ariciul sa stea la somatiile tale?
- N-a vrut , face Sava.
Aveam sa mai vedem un arici intr-o zi si tot cu Sava. Cred ca avea ceva Sava asta ca toti aricii trageau la el. Stateam in rand si ascultam ce spune Bejenaru. Cand Sava zice:
- Uite un arici.
- Noi uitasem de reguli si ne uitam dupa ariciul lui Sava.
Ne-am dus si noi langa el sa-l vedem mai de aproape. Era marisor. Era cenusiu si plin de tepi. Capul i se termina cu un botic mic si negru. Cand ne-a vazut pe noi se facu ghem. Am incercat sa-l facem sa se destinda , peste poate. Intr-un tarziu l-am lasat si nu-i mai dadeam importanta. Daca a vazut ca am plecat de langa el, se deface si o i-a la sanatoasa. Sava de colo:
- Uite ce repede alearga.
Intradevar prinsese o viteza destul de mare in comparatie cu marimea lui. Nu mai vazusem cum se comporta asemenea jivine.
In rest nu prea au mai fost evenimente insemnate in restul zilelor cat am mai stat acolo. Patru zile am mai stat si ne-am luat zborul de la capul Midia. Era ultima data cand il mai vedeam. In anul viitor nu aveam sa ma mai duc acolo, avand alte preucupari si sarcini. Am plecat iar a doua zi de dimineata. Dupa alte ore am ajuns la unitate. Toti cand ne-a vazut ne-a intampinat cu urale.
Binenteles ca `lentul nu ne-a lasat pana nu am bagat tot in sala si magazie. Apoi ne-a trimis sa facem bec si mitralierele. Erau murdare si pe afara si pe dinauntru. Se afumasera saracele. Le--am demontat bucati. Am sters teava si mecanismele dupa care le-am uns cu vaselina. Ne-a luat oleaca de timp sa le facem la loc. Ajunsesem la 10 si pana la masa trebuia sa le facem ca noi. Ne-am straduit si pana la urma am reusit. Acu ne uitam la ele si le admiram . Luceau la soare. Dupa ce le-am acoperit cu prelatele am iesit la raport. Colonelul ne-a felicitat si el de izbanda nostra. Cand ma vede colonelul ma intreaba:
-Ei cum a fost la Capul Midia , ti-a placut? II raportez ca da.
`Lentul nu are de lucru si ii spune:
- Poate nu stiti tovarase Comandant ca vorbiti cu un viitor ofiter. Vrea sa dea la academie...
- Ei nu ma inebuni, face el. Ei asta chiar ca trebuie trecuta in anale...zise si el razand.
`Lentul incepu si el sa zambeasca.
- Ei, nu o sa vedeti?...face `lentul...Sa vedeti atunci pe locotenent Grigoriu ca nici nu o sa se mai uite la noi...
- Si la ce specialitate vrei sa dai Grigoriule?
- Raportez ca la radiolocatie.
- Da ! Te-ai orientat, face el. Iti urez succes.
- Servesc patria!
Popa iar sa se bage in seama si zice incet printre noi: ``Servesti...`` Dupa care Traila ii da un ghiont in spate.

De la: msutaca, la data 2011-03-03 00:58:07Draga "Symy",


Osul nu era "triunghiulal" cum spui tu ci era TRIUNGHIULAR ! Probabil din sira spinarii, ori din cap. Nu era un os ca un ac, cum suntem obisnuiti a crede. Si sincer sa fiu, eu NU TE OBLIG SA CREZI ! Cine vrea crede ! Eu stiu ca cei care mint fac lucrarea diavolului si crede-ma, nu vreau asta, DOAMNE FERESTE ! Eu incerc sa fac Lucrarea lui Dumnezeu ! Crezi, bine ! Nu crezi, este treaba ta ! Doar ca pe mine m-ar bucura sa crezi, pentru ca stiu ca Hristos este Dumnezeul cel Viu care a invins moartea inviind a treia zi !!! Sunt sigur de asta mai sigur decit de propriul meu nume. Deci salvarea oricarui suflet depinde de credinta lui in Hristos ! Si eu, multumesc lui Dumnezeu, doresc sincer ca sa mearga in Rai toate sufletele ! Al meu sa fie ultimul, nu-i problema ! Dar sa fie si al meu !

DOAMNE AJUTA !

Mircea

Bine fratele meu,Domnul sa te binecuvanteze....pastreaza-ti CREDINTA .

symy-apocalipsa.blogspot.ro

De la: symy1, la data 2011-03-03 12:22:54

De la: msutaca, la data 2011-03-03 00:58:07Draga "Symy",


Osul nu era "triunghiulal" cum spui tu ci era TRIUNGHIULAR ! Probabil din sira spinarii, ori din cap. Nu era un os ca un ac, cum suntem obisnuiti a crede. Si sincer sa fiu, eu NU TE OBLIG SA CREZI ! Cine vrea crede ! Eu stiu ca cei care mint fac lucrarea diavolului si crede-ma, nu vreau asta, DOAMNE FERESTE ! Eu incerc sa fac Lucrarea lui Dumnezeu ! Crezi, bine ! Nu crezi, este treaba ta ! Doar ca pe mine m-ar bucura sa crezi, pentru ca stiu ca Hristos este Dumnezeul cel Viu care a invins moartea inviind a treia zi !!! Sunt sigur de asta mai sigur decit de propriul meu nume. Deci salvarea oricarui suflet depinde de credinta lui in Hristos ! Si eu, multumesc lui Dumnezeu, doresc sincer ca sa mearga in Rai toate sufletele ! Al meu sa fie ultimul, nu-i problema ! Dar sa fie si al meu !

DOAMNE AJUTA !

Mircea

Bine fratele meu,Domnul sa te binecuvanteze....pastreaza-ti CREDINTA .

Si pestele, oase are.................