Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: zorro56, la data 2014-02-03 13:23:41

De la: zorro56, la data 2014-02-03 12:47:44

De la: __DAF__, la data 2014-02-03 11:38:42Nea Marin, permite-mi te rog....sa dau frau liber ....sentimentului ce ma trece citind un fragment ce mi-a cazut in ochi acum, din cartea matale .....Trebuie sa iti spun ceea ce simt, cred ca iti poate fi de folos.

Posibilitatea ca tatal tau sa fie in viata este 50-50. Raman realista chiar daca ceva in mine urla ca tatal tau traieste. Deci, daca luam varianta ca el este in viata, ar avea pe la....80de ani, in jur de aceasta varsta. Depinde de viata pe care a dus-o si de ereditatea genelor de diferite boli prezente in familie. Nea Marin..... te-ai gandit vreodata, o singura data, ca tatal tau natural sa nu stie de existenta matale?

Astfel s-ar efectua conexiuni pe care nu le-ai reperat pana acum. Repet, este vocea ce imi striga facandu-ma sa franez putin si sa iti soptesc ideea ce mi-o tramsite....Desigur ca ma pot insela...dar...ar fi o varianta. Doar ne place matematica si stiintele reale amandorura....

Și eu cred c� are peste 80 , dac� nu și mai mult. Posibil s� tr�iasc� , s� știe de existența mea, dar mai este și cazul c� e � beker� mare, c� poate nu ar vrea s� fac� public� existența mea, c� poate i-ar fi rușine de mine. C� alfel nu v�d. Dac� era un om simplu s-ar fi interesat de mine de atunci dup� moaartea lor. Dar așa? sau mai este o posibil� variant�: S� fi murit �ntre timp. Poate la var� depunde cum m-ași simții, o s� fac un drum la N�rtești, pentru a afla detalii. Poate sora mamei am s� o mai prin �n viaț�. Poate de la ea o s� aflu mai multe detalii. Poate! DEși nu cred c� sunt multe șanse. Dar mai sunt unele rude sau vecii care au tr�it �n perioada aceea. Pe una am contactat-o telefonic. darnu mi-a spus multe, dar am sesizat o ușoar� und� de ironie sau sarcasm �n vocea ei., c�nd a, �ntrebat de tata. Deci știe ceva. Doaman de la Consiliu c�nd am �ntrebat de tat�, mi-a spus r�spicat- necunoscut. Acu ce s� mai zic. Poate oi vedea cum au, sau stau lucrurile. Deși cred c� am s� am o dezam�gire.

Hai s� mai adaug aici �n continuare un lucru ce nu l-am pomenit �nc� �n povestea mea. Am considerat-o atunci lipsit� de importanț�. Odat� d�dea un c�ntec la radio, iar eu m� aflam la ele. Era cam 11-12 ani dup� ce eu aflasem inevitabil de la vecini c� eu nu aș fi copilul lor. Dup� ce termin� c�ntecul eu �ncep s� �l c�nt și eu, cu textul care imi r�m�sese mie atunci in cap. Tanti Lili c�nd aude r�m�ne ușor surprins�, de talentul meu. Așa c� imi zice, ca o posibil� continuare a discuției, c� : Bravo m�i! Așa c�nt� , c� doar tac-tu este un mare artist. Dar eu cum nu luasem �n serios aceast� afirmație, pe atunci, am neglijat-o ne mai d�ndu-i curs. Poate a vrut s�-mi bat� niște apropouri. Dar frica de ai mei s� nu afle, a reținut-o. La cine a f�cut atunci aluzie nuștiu precis, mai t�rziu cred c� �ntreac�t indirect a spus și de el, �n urma unui teatru radiofonic. C� a zis: Uite �sta e tac-tu! Dar nu și numele poate...! Eu eram așa de dezorientat c� nu am mai pus preț pe asta, și �nclin s� cred c� nici ea sau alții nu au f�cut-o din motive lesne de �nțeles.

NeaMarin....ori de cate ori ma simt debusolata si efectiv nu stiu ce drum sa apuc pentru a-mi indeplini destinul, nu ma tem sa invoc ajutorul divin. Eu cred si confirm existenta ingerilor, a celor pozitivi si a celor negativi..... Stii, ca sa raman pe ideea ce vreau defapt sa ti-o transmit: Ori de cate ori simt necesar, fac apel la divinitate si la ingerii mei, cerandu-le un semn care sa imi dea un indiciu pentru calea ce o voi urma ulterior.
De multe ori reusesc sa interpretez indiciul. Necesita antrenament, dar nu iti fie teama sa iti asculti vocea interioara, mereu te va ghida la justa cale, cea a adevarului si a binelui.
Ceva imi spune ca poti sa te interesezi de imaginile populare, artistice, ale scenei din arealul dumnitale de viata de cand ai fost conceput. Adica, incearca sa afli ce personalitati artistice s-au perindat pe atunci prin arealul mamei tale. Am inteles ca ai reusit sa descoperi identitatea mamei tale. Deja este un bun indiciu ce te va calauzi pe mai departe. Sa fii sigur ca Dumnezeu iti va permite sa gasesti ceea ce cauti. Nu-ti fie teama.

Eu totusi insist sa nu neglijezi ca tatal dumitale nu stie de existenta ta. Daca ar fi stiut si era mort deja, constiinta nu il lasa sa nu te caute macar pt a-ti spune adevarul. Toti am face identic, nu?
Daca a fost artist...... se explica darul tau de a ne scrie asa de frumos si direct la suflet. Eu zic ca esti pe drumul cel bun, continua si vei gasi ceea ce cauti.

Constiinta = vocea interna + oglinda de buzunar.

De la: _2148_, la data 2014-02-03 14:17:07Dar de ce te-ai hotarat asa tarziu sa-ti cauti tatal ?
Stiu pe cineva care , daca s-ar fi grabit cu un an si jumatate , l-ar fi prins in viata .

Bella....
Eu stiu pe cineva care l-a abandonat cu toate ca a fost lumina ochilor sai si l-a mai si privat de timpul pe care il putea petrece cu nepotul sau....
Deci...cum spuneam.....ne-am adunat bine! Va tzuc cu drag!

Constiinta = vocea interna + oglinda de buzunar.

De la: _2148_, la data 2014-02-03 14:17:07Dar de ce te-ai hotarat asa tarziu sa-ti cauti tatal ?
Stiu pe cineva care , daca s-ar fi grabit cu un an si jumatate , l-ar fi prins in viata .

V�d c� am postat odat� și nu l-a luat.
Prima dat� c�nd am aflat at�t mama c�t și tata,m-au amenințat c� m� duce �napoi la casa copilului. Iar eu disperat neștiind ce m� putea aștepta, am acceptat s� r�m�n la ei, merg�nd pe principiul mai bine o b�taie dec�t dou�. Dup� ce a murit mama, tata tot nu mi-a dezv�luit nimic. Și ori cum starea tatei era foarte grea, numai plecarea mea �i mai trebuia. Și așa suferea de toate. Dup� moartea lui v-am mai spus am �ncercat la toate rudele aflate atunci �n viaț� de a ami afla c�te ceva. Nimeni nu a vrut s�-mi zic� nimic. Dup� moartea rudelor, care parc� a fost un blestem s-au stins toate lu�nd cu ele secretul �n morm�nt, am mai f�cut diverse cercet�ri, și pe la rudele tatei , dar tot f�r� rezultat. Dup� ce m-am �nsurat Rody a mea nici nu a vrut s� aud� de ai mai c�uta. Mama ei �ns� a insistat. Așa c� am apelat la Arhive, dar tot nimic. tat deja distruse toate actele mele privind existența mea. Nu știu ce a fost �n capul lui atunci. Dece nu voia s� aflu vreodat� adev�rul. Acum cu ocazia mortii lui Sergiu, m-a �mpins curiozitatea de a suna la N�rtești. dar e vag� treaba. Nu sunt sigur. mai ales c� nu se prea potrivește cu ce s-a sc�pat m�tușa de ami zice mai mult in glum� de c�t in serios. Nu �nțelegeam ce caut eu acolo cu ce ocazie? Poate la var� o s�-mi calc pe inim� și s� vizitez satul. Paote o s� mai aflu c�te ceva. Dar �mi este fric� de o dezamn�gire și de un crud adev�r. �mi d� emoții de c�te ori vreau s� fac s�p�turi. apoate o fi de vin� telepatia...asta �n cazul c� totuși mai tr�iește tat�l adev�rat...

www.youtube.com/watch?v=BGp-xfJO6UM

. Intr-o zi c�nd tata nu era acas�, desfac aparatul de radio cu tuburi a tatei-Romanța. M� uit �n el și v�d c� bobina de Us avea 4 sp cu priz� la spira 2. Atunci ce-mi vine mie. Desfac bobina, și �n locul ei leg capetele a trei fire a unui cerc din 4 spire mari cu diametrul de 200mm. Erau cele 4 spire dar cu un diametru mai mare de s�rm�, tot de cupru dar de 2,5mm. Era practic cablu electric izolat de lumin�. O pun pe cap chipurile s� prind ceva la radio. Am umblat toat� scala dup� un post. M� g�ndeam c� poate pot prinde undele creierului la aparatul de radio. Debusolat refac circuitul și dau drumul iar la radio. Mergea. Oricum pe US, tata nu prea �l folosea. Mai mult eu, c� �mi pl�cea seara și noaptea s� intru �n eter, și s� ascult muzicalitatea ti-ti-ti-urilor din alfabetul morse, pe care pe vremea aia �nc� nu le cunoșteam sensul. Dup� aia am �nv�țat alfabetul Morse, dar ... scris...Dup� ani aveam s� frecventez la un club de radio-amatori.
�ntr-o zi m� duc la nana duminica �mpreun� cu tata, s� ne uit�m la televizor. Era pe vremea aceea un film: �Tunelul Timpului�. Au fost destule episoade.
Peste c�teva zile, cum m� pasiona și pe mine mașina Timpului, �mi vine ideea s� �ncerc și eu s� o fac. I-au un tub de PVC de 30mmm, lung de 100mm. Bobinez �n mai multe r�nduri și poziții, mai multe straturi de s�rm� de 0.3mm. Dup� care prind o g�rg�riț�, și o bag �n interiorul bobinei. C�t am umblat cu m�na pe ea, g�rg�rița hoaț�. se f�cu moart�, chircindu-și piciorușele. V�z�nd c� st� cuminte, alimentez la �nt�mplare, sub diferiți curenți capetele bobinelor. Le alimentam ba cu CC, ba cu AC. La prima conectare, probabil c� g�rg�riței mele nu-i pl�cu experiența mea, c� ��nvie� brusc �ncerc�nd s� ias� afar�. Eu o �mping mai departe �n�untru. Ea nimic. Cred c� nu-i pl�cuse doza mea de curent, sau o deranjase c�mpul electromagnetic pe care �l creasem. Am �ntors-o cu roatele �n sus. A stat ea un timp așa. C�nd am alimentat iar bobina, aceasta iar a �nviat. De data asta se �ntoarse rapid, desf�c�ndu-și aripile și �ncerc� cu cea mai mare vitez� s� ias� afar�. O imping �napoi si mai alimentez odat�. �n acest timp bate cineva la uș�. Las așa și alerg la uș�. Era Georgeta. Venise s� vad� chipurile, ce mai fac, și s�-i dau și o carte, c� se plictisește. Dup� ce pleac� ea, m� �ntorc la bobina mea. C�nd m� uit �n �nteriorul ei, g�rg�rița disp�ruse. M� uit pe mas�, pe jos, pe subpat, degeaba g�rg�rița parc� �ntrase �n p�m�nt. Eram �n stare s� o caut toat� casa ca s� dau de ea. P�n� la urm� am renuțat. Atunci mi-am zis vesel c� am teleportat-o �n timp. Unde? Nici eu și mai ales ea nu cred c� știa. Oricum descoperisem ceva: c�mpul magnetic avea efect asupra lor. Am �ncercat apoi cu muște și furnici. Dar astea nu au mai plecat �n ț�rile calde. Dar cred c� nici lor, nu le-a fost pe plac experiențile mele.

,�g�inile� mele, au cam �nceput s�-și ia lumea �n cap. Sunt din cale afar�. Sunt sub orice critic�. Nu m� mai �nțeleg cu ele. Or fi știind ele ceva. Num ai c� asta nu i-a f�cut ca s� renuțe la obiseiurile lor, și mai ales dimineața. Binețelea c� intrarea mea matinal� �n buc�t�rie nu se las� mult așteptat�, și este �nt�mpinat� de corul de zib-zib-uri și c�r�iala lui, care m� ceart� iar, �ntocmai unui disc vechi de patefon, sau a unei mori hodorogite.
- Bun� dimineața! Te-ai sculat �n sf�rșit? Credeam c� iar ai uitat de noi.
- Ei cum se poate una ca asta, s� fac eu o asemenea prostie? Nu am dormit toat� noaptea de grija voastr�. Pe undeva aveam dreptate, dar nu de grija lor, ci de grija mea. C� nici mie de la un timp iarba nu-mi mai place, cu gura e la fel! Aia tace mai mereu. Și apoi cu cine s� mai vorbesc? Doar singur! Noroc c� mai am la cine s� mai țip și eu....
- Ei uite drag, vezi? Ce ți-am zis eu ieri. Vezi nu a putut s� doarm� toat� noaptea, g�ndindu-se la noi, zise ea, �ntrerup�ndu-m� din g�nduri.
- Ei și tu chiar l-ai vrezut, nu se l�sa el, �ntr-un cor de proteste, care nu prea prevestea nimic bun.


- Ai las� vorba și d�-ne mai repede m�ncare! zise el infoindu-se, și apoi c�sc�nd...
- V�d c� nici voi nu prea ați dormit prea mult ast� noapte.
- Se vede?
- Poi da! El e de vin� c� nu m-a l�sat s� dorm. �ntr-una a tras de mine.
- Eu ziceam de el... dar �n fine... hai ...
Scot dispozitivul de ap�, ad�p�toarea - cum o botezasem eu - cu g�nd s�-l r�storn �n chiuvet�, pun�ndu-le alt� ap� proasp�t�. �n timp ce m� �ntorc c�nd eram cu spatele, �i aud: iar vocifer�nd:
- Uite acu ne d� și ap� proasp�t�, s� ai cu ce te sp�la pe ochi...
- Ei, eu v� dau ap� ca s� beți, nu s� v� sp�lați voi cu ea pe ochi. Ba pe deasupra s� mai faceți și baie �n ea.
- Noi facem ce vrem �n apa ta. Hai mai repde c� �mi este sete.
- Da ce ai petrecut ast� noapte?
Nu r�spund. �n sf�rșit vin cu apa, și o pun pe mas� provizoriu. Scot cutiile, adic� desfac podeaua, alb� plin� cu semințe și alte elemente, și le cur�ț, petrec�ndu-le sub un jet puternic și cald de ap�. Dup� aia le scutur bine, și le pun s�m�nța. �n tot acest timp tr�g�nd cu ochiu la ele, vedeam c� eram spionat, foindu-se plini de ner�bdare. Dup� ce le pun m�ncarea, f�r� nici un cuv�nt, ea se repede repede jos, și �ncepe s� �nfulece. �n acest timp el st�tea sus și �i c�nta cu trilul specific.
- Hai du-te tu �nt�i, m�nc�ciaos-o, și mai g�ndește-te și la mine...
Dar ea nu avea urechi pentru el. Dup� ce �și f�cu plinul, se urc� vesel� sus l�ng� el, iar el, drept recompens�, o ciupi, așa din prea mult� dragoste. Binențeles c� nu fu primit acest gest de tandrețe a lui, cu prea mult� bucurie, ba din contr�, c�r�i și sup�rat� se d�du iar jos.
Și de ciud� mai lu� �n plisc c�teva semințe.
- Ce a mai r�mas un gol? nu m� rabd� pe mine.
Dar iar nu mai primesc nici un r�spuns. Dar el nu lu� �n seam� sup�rarea ei și se puse binișor pe m�ncat. Acu m�ncau am�ndoi. Dup� vreo c�teva minute se urcar� am�ndoi sus, șterg�nduși pliscurile de b�ț. Apoi el �ncepu �mpreun� cu ea, s�-și �nfoiasc� iar penele, scutur�ndu-le. Ceea ce f�cu ca exemplul s� fie urmat și de ea. Acu am�ndoi �și f�ceau coafura, aranj�ndu-și penele. �n timpul �sta profit și eu, și m� așez la mas�. Dar cum ei continuau s� se scuture, m-am sup�rat pe ei:
- Ei ce v-a apucat? Pe mine nu vreți s� m� l�sați s� m�n�nc?
- Cine te oprește?
- Cum cine? Voi!
- Noi?
- Da voi! Numai dați din aripi, c� �mi zboar� tot tuleiul vostru la mine �n farfurie. V� dau jos. Ei, dar ți-ai g�sit. Dac� ea se opri pentru o clip�, �n schimb el, �și vedea liniștit de treab�. V�z�nd c� nici g�nd nu au s� se opreasc�,apuc cușca și �i duc la sol. Nu prea le-a pl�cut, c� el se opri.
- Așa s� stați cuminți. Ce v-a apucat?
- Uite drag� �sta e chiar culmea. Nu ne las� s� ne facem toaleta...
- Dup� ce m�n�nc eu...
Apoi �i i-au de jos și �i urc �napoi pe mas�. Dar cum el se v�zu iar sus, expre �ncepu s� se scuture, f�c�ndu-mi �n ciud�.
- Ei da cu voi... și �i cobor iar cu liftul, ceea ce f�cu ca el s� protesteze.
- Ei mai �ncet, c� am r�u de �n�lțime...

La urm�, i-am urcat sus. De data asta s-au sup�rat am�ndoi, c� nu au mai scos nici o vorb�. Se �nghesuir� am�ndoi unul �n altul și se uitau pe furiș la mine. Ba mai mult el se �ntoarse cu spatele la mine, �n timp ce ea se pref�cea c� vrea s� doarm�, �nchiz�nd pe r�nd ochii. Din c�nd �n c�nd el mai �ntorcea puțin capul, aruc�ndu-mi c�te o privire pe furiș. V�z�nd c� ea era cu ochii �nchiși, i-au o s�m�nț� care poposise pe mas� l�ng� farfuria mea, și o arunc �n ea. Gestul meu a fost repede contabilizat cu un nou protest.
- Ia uite drag�, �sta arunc� cu mei �n mine. Binețeles c� și el se aprinse s�rind �n ajutorul soaței:
- Ei, ce te-a apucat? �n alceva nu ai unde arunca?
- Poi e de lavoi. Și așa faceți risip�...m� g�ndeam c� e bun� mai t�rziu...
- Mai t�rziu? Mai t�rziu ne dai alta proasp�t�, ce credeai? confirmar� am�ndoi pe același ton �ntr-un glas.
Asta m� f�cu s� apelez la vechea mea remarc�:
� Zebre Australiene am vrut, zebre am g�sit�!
- Ei ce vrei? Calul de dar nu se cat� la dinți....

Azi c�nd m-am dus dimineaț� la buc�t�rie, cu g�ndul de a m�nca, nu mic� mi-a fost mirarea c�nd, intr�nd pe uș�, era liniște. Ceea ce nu se �nt�mpla deobicei. M� uit la g�inele mele. Or fi bolnave, sau ce or avea? M� pun pe scaun, nici o mișcare! �mi �nc�lzesc ceaiul, �mi aduc cele din frigider, le pun pe mas� și m� așez �n așteptarea ceaiului. Ele nimic!
- Ce aveți sunteți bolnavi? Cum de nu m� mai �nt�mpinați ca �ntotdeauna?
- Aștept�m s� �ncepi tu masa!. Noi f�r� tine nu m�nc�m!
- Ai las-o! fac eu, neștiind ce s� cred despre ele.
- Da de c�nd m� așteptați voi pe mine s� m�n�nc?
- Uite de azi, spune pornit el. Și �ncepu un cor de triluri și biz-biz-uri, c� �mi str�pungeau urechile.
- Ei gata am �nțeles! Voi chiar nu v� e mil� de urechile mele. Gata! Ajunge! Așteptați c� acu e gata ceaiul. Dar prins �n vorb�, uitai de ceai, care se op�rise nițel. Așa c� dup� ce-l dișertai �n can�, mai așteptai o ț�r�. Dar faptul nu trecu neobservat de ele.
- Hai ce faci nu �ncepi?
- Așteptați, c� cu ochii la voi am uitat de el, și-mi op�rește g�tul...
- Apoi cu tine...se zburli ea.
- Hai s� m�nc�m drag�, c� dup� �sta r�m�nem fl�m�nzi.
- Barem de am avea, ce?
Da ce nu mai aveți? Iar ați terminat meiul? Hai c� v� pui altul acu, p�n� se mai r�cește ceaiul.
- Da ce voi de �sta m�ncați?
- Hmmm... m�nc�m și noi ce putem, c�nd putem, c�t putem...numai s� fie. S� avem ce?
- Greu de voi! Noi credeam c� numai noi o ducem r�u! Dar v�d c�...
- Hai las� nu ne mai duce tu grija noastr�, spun eu �ntorc�ndu-m� cu suportul de ap�. Ad�p�toarea, cum am botezat-o eu. Binențeles c� lucrarea mea a fost primit� cu un cor de aplauze. Le scot t�vile și le sp�l. Apoi le pun meiul. �i v�d c� se uit� �ntr-un ochi pe r�nd la mine
- Hei ce e? Hai c� v-am pus! La mas�!

Stau o clip� apoi ea coboar� s� tatoneaz� terenul. Apoi primind aprobarea lui se pune pe m�ncat cu o vitez� c� m-a speriat. Dup� c�teva c�ntece coboar� și el ca s�-i țin� de ur�t. El m�nca și nu prea. Alegea cu grij� boable de mei. Parc� le selecta.
- Hai m�n�nc�-le pe toate, c� tot aia e p�n� disear�.
- So crezi tu! P�n� disear�? Da vrei s� ne pui la siluiet�?
- Poi n-ar strica... zic eu uit�ndu-m� cu sub�nțeles la ea. Dar ea se face c� nu a �nțeles aluzia și �și vede liniștit� de treab�.
- Ai auzit drag�... vrea s�-ți lași siluiet�...
Dar nici lui nu-i r�spunse. Era ocupat�.
�ntre timp ceaiul meu se mai r�ci, și m� apucai și eu de el. Dup� ce termin �i p�r�sesc, �ntr-un cor de proteste, de parc� �i omoram. Voiau s� m�m�nce cu mine. Dup� ce termin de m�ncat s�rir� sus și �și aranjar� iar penele. El din c�nd �n c�nd o tot ciupea și pe ea de pene. Și nu se l�s� p�n� nu-i smulse ei, o pan� de la fund, adic� din coad�. Ceea ce st�rni protestele ei, și �l fug�ri și pe el prin cușc�, țip�nd:
- Ei ce ai cu coada mea? Vezi-ți de coada ta!
- Ei Sorine! Ce te-a apucat? Las-o pe Ludmila �n pace!
- M� trage iar de coad�, �mi zise ea, aproape pl�ng�nd. Cum o s� mai ies așa cheal� �n lume? Dar el se plimba țanțoș cu pana �n gur�, m�nc�nd f�r� ai da drumul. Dup� ce se plimb� toat� cușca cu pana �n gur�, se l�s� p�gubaș, renunț�nd la ea. Din c�nd �n c�nd �și mai aducea aminte de ea. Și iar defila cu ea prin cușc�.
Ei ce vreți? Minte de g�ini...adic� de zebre...

Gata! Azi m-am hot�r�t! Dau divorț de zebre! Așa c� mi-am luat inima �n dinți, cu jumate de p�rere de r�u și valea. Spun doar jumate, pentru c� totuși m� cam obișnuisem cu ele. Cine m� mai c�r�ia de acu. Dar nici cu s�n�tatea nu prea st�team bine. Mereu aveam crize. Pe de alt� parte, ce e drept m� cam s�turasem de ele. Mereu m� bombardau c�nd luau masa, cu mei, ce �l aruncau �n farfuria mea cu borș, sau cana cu ceai. M� credeau unul de a lor.
- Eu nu sunt vegetarian. Chiar dac� mai țiu regim, ziceam eu deseori c�tre ele. Dar ți-ai g�sit. Cine s� aud�? Așa c�, m-am dus �napoi la magazinul de unde �i cump�rase. Cum m� vede v�nz�toarea m� și �ntreab�:
- Ce fac zebrele?
- Știți ceva? �ncep eu cu sfial�.
- Ce?�ntreab� ea.
- Eu trebuie s� plec la București la un control medical și nu am cu cine l�sa zebrele. Nu vreți s� mi le țineți, p�n� m� �ntorc? zic eu. Uite le las și m�ncare....
- Da! zice ea.
Și le-am l�sat. La plecare ei �ncepur� iar s� m� c�r�ie din nou:
- Ce ne-ai adus �napoi? Te-ai s�turat de noi?
- Da! zic eu �nțepat. Așa c� la plecare �i zic v�nz�toarei:
- Dac� cumva se ofer� cump�r�tori, puteți s�-i dați. Și poate �mi da-ți banii, m�car pe ei.
- Desigur! zice ea.
Și au ramas la ea. Mi-a confirmat c� peste c�teva zile �� d�duse. Așa c� am mai recuperat ceva bani de pe ei.

Ei dar dac� am sc�pat de cele dou� zebre, acum a venit fiu-miu Costic� cu m�ța. E un British, cafea cu lapte. �l cheam� Mojo. E b�iat și face acum și el numai prostii. Asta așa ca s� nu ne plictisim cumva. C� și așa doar nu aveam ce face. Motan ne mai trebuia. Așa e, c�ns �ți faci de treab�, se cheam� - lucru manual! Dar de el are cine s� aib� grij�. Sarcinile sunt �mp�rțite. Costic� cu b�taia, iar fic�-mea cu m�ncarea, cur�țenia și m�ng�ierea. Acu �mi defileaz� pe toate dulapurile, mesele, birourile, crez�ndu-se bibelou. Și numai așa poate s�-și fac� și el toaleta, la �n�lțime. C�nd doarme prefer patul meu, c�nd a lui Costic� e ocupat cu el. �n rest ori patul lui, ori scaunul ergonomic a lui Costic�. Ce te joci?

UNIVERSUL ESTE UN IMENS CEAS, UNDE PLANETELE ȘI GALAXIILE SUNT NIȘTE ROTIȚE ALE UNUI COMPLEX MECANISM !

Nu știam c� dac� �ți dai jos hainele de pe tine, asta se poate chema talent. Mare minune cu juriul �sta!...

Tanti Cami, nea Florine, ce mai faceți? Preg�tesc pentru la var� un butoi, �n care s� colectez braga....
Și așa o s� avem o var� de neuitat. Ca și z�pada care o s� ne aștepte iar, dup� at�ta c�ldur�...

De la: zorro56, la data 2014-02-15 20:27:51Tanti Cami, nea Florine, ce mai faceți? Preg�tesc pentru la var� un butoi, �n care s� colectez braga....
Și așa o s� avem o var� de neuitat. Ca și z�pada care o s� ne aștepte iar, dup� at�ta c�ldur�...

Offf...am facut o pauza, din mai multe motive. Ma apuc iar, de unde am ramas. Stii cum e, trebuie sa ai capul numai acolo, altfel degeaba te-apuci!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Cred c� ați aflat mulți despre ciudata plecare a tinerei de 15 ani Iulia Ionescu, adolescenta din Bucure�ti fugit� la m�n�stirile din nordul Moldovei, a poposit �ntr-una dintre nop�i la o m�n�stire de c�lug�ri din jude�ul Suceava.
Sute de �oferi au fost opri�i �n trafic pentru a li se ar�ta poza Iuliei Ionescu, eleva disp�rut� miercuri din Capital� Iulia Ionescu (15 ani), elev� �n clasa a IX-a la Colegiul �Sf�ntul Sava�, unde a intrat cu media 10, pare s� fi intrat �n p�m�nt, de miercuri la ora 12.00, c�nd a fost l�sat� de mama ei la sta�ia de metrou Eroilor. Aici s-au desp�r�it, femeia plec�nd spre serviciu, iar copila spre �coal�.
Disp�rut� de miercuri de acas�, fata �n v�rst� de 15 ani a ajuns vineri seara la m�n�stirea Sih�stria Rar�ului, l�ng� C�mpulung Moldovenesc Iulia a plecat miercuri cu un microbuz din Bucure�ti spre T�rgu-Neam�. A poposit timp de dou� nop�i la m�n�stirile de maici Agapia �i V�ratec din Neam�. Pe drum s-a �nt�lnit cu o m�icu�� �i un c�lug�r care erau, de asemenea, �n pelerinaj. C�lug�rul avea ma�in� �i a luat-o �i pe Iulia ca pasager. Un telefon primit de c�lug�r i-a f�cut s� se abat� din drum. Cineva le-a recomandat s�-l caute pe p�rintele Ioan, stare�ul Sih�striei Rar�ului, despre care se spune c� are har. Sih�stria din v�rful Rar�ului: �Fata era �ntr-o stare jalnic� M�n�stirea este situat� la Cota 1000, �n v�rf de munte. Este cale de 8 kilometri pe teren accidentat, astfel c� distan�a poate fi parcurs� doar cu o ma�in� echipat� corespunz�tor. Timpul �n care se ajunge la m�n�stire din ora�ul C�mpulung Moldovenesc este de 25 minute. A�a a ajuns Iulia �n seara de vineri, la Sih�strie. ��n acea zi veniser� patru microbuze a c�te 25-25 c�l�tori. Era plin de ma�ini la noi�, spun c�lug�rii. Iulia a nimerit �n timpul slujbei de priveghere, care a durat de la ora 19 p�n� la ora 22.30. A asistat la ritual, apoi a a�teptat s�-i vin� r�ndul la spovedanie. Fata s-a confesat stare�ului, singurul din m�n�stire care are dreptul s� primeasc� la spovedanie. �A venit �ntr-o stare jalnic�. A spus p�rintelui c� este derutat� din cauza unui grup de profesoare de la �coal�, care practic� reiki �i radiestezie �i care fac experimente pe copii �. C�nd a auzit de problema ei, stare�ul a sf�tuit-o s� se �ntoarc� acas�, �n s�nul familiei. Au stat de vorb�, iar ea s-a luminat�, relateaz� un c�lug�r de la sih�strie. P�rintele Ioan l-a chemat pe c�lug�rul care conduce ma�ina m�n�stirii �i i-a trasat sarcina de a o duce pe Iulia diminea�� la gar�, s� ia trenul spre cas�. Pentru c� era deja foarte t�rziu, fata a fost l�sat� s� �nnopteze la m�n�stire. Monahii spun c� este o practic� foarte obi�nuit�, loca�ul de cult av�nd 230 locuri de cazare. �Ce nu este permis? Sunt pelerinii no�tri. Indiferent dac�-s b�rba�i sau femei, li se permite s� �nnopteze. Femeile - separat, b�rba�ii - separat. Sunt camere de 3-4 p�n� la 20 locuri. M�n�stirea nu e cas� de rendez-vous. E un spital al sufletelor�, arat� c�lug�rii. Cu cine a �mp�r�it Iulia camera de dormit Iulia a dormit �n noaptea de vineri spre s�mb�t�, 14/15 februarie, al�turi de trei m�icu�e. �n camera pe care au ocupat-o sunt 3 paturi: unul dublu �i dou� de un loc. �n patul dublu au dormit dou� m�icu�e de la m�n�stirea Petru Vod�. �ntr-un pat de un loc a dormit m�icu�a care venise cu Iulia, iar Iulia a dormit �n cel�lalt pat. Diminea�a, m�n�stirea a intrat �n programul obi�nuit. Stare�ul a intrat din nou la slujb�, pentru a oficia Sf�nta Liturghie, iar c�lug�rul-�ofer a luat-o pe Iulia s� o duc� la gar�, la Suceava. Distan�a dintre Suceava �i C�mpulung Moldovenesc este de 70 kilometri, pe care au parcurs-o cu Dacia-papuc a m�n�stirii. La Gara Suceava, c�lug�rul i-a cump�rat Iuliei bilet, din banii lui, pentru Bucure�ti. Trenul �n care a urcat-o pe Iulia efectua o curs� interna�ional� Moscova - Bucure�ti - Sofia. C�lug�rul i-a �mprumutat Iuliei telefonul lui, pentru ca ea s� trimit� mamei sale mesajul c� se �ntoarce acas�. Fata era �mbr�cat� cu hainele ei, iar de ve�tminte monahale nici nu poate fi vorba - sus�in c�lug�rii. �Avea un pulover negru, lung, de l�n�. Cu el venise, a venit �mbr�cat� cu hainele ei. Nu i-am dat niciun fel de straie, acestea se primesc doar �n cadrul unui ceremonial, pentru cei care vor s� �mbr��i�eze traiul monahal�, spun ace�tia. C�nd a plecat de acas�, Iulia era �mbr�cat� cu pantaloni negri, c�ma�� alb�, pulover mov, scurt� neagr� cu nasturi aurii �i ghete negre. Deci puloverul negru a fost fie cump�rat, fie primit de la cineva. �Dac� acoperi o gre�eal� a altuia, e�ti mai iubit �naintea lui Dumnezeu� Foto M�n�stirea Sih�stria Rar�u Contacta�i de reporterii �Adev�rul�, c�lug�rii au recunoscut cu greutate c� Iulia a stat la ei. Au m�rturisit �n cele �n urm�, sus�in�nd c� la m�n�stire nu s-a �nt�mplat nimic r�u. Ei spun c� Poli�ia a ap�rut la m�n�stire abia dup� ce fata a plecat. �Stare�ul n-a min�it. A fost �ntrebat dac� fata este acolo, iar el a r�spuns c� nu. P�rintele Ioan n-a gre�it cu nimic. Fata a fost �ndrumat� �i foarte bine educat� �n acele clipe. S� �i reia via�a �i s� mearg� c�tre casa p�rinteasc�. �n afara faptului c� ea a venit singur� acolo, nu s-a �nt�mplat nimic r�u�, justific� monahii. Ei mai spun c� nu este gre�it s� ascunzi adev�rul. �Dac� acoperi o gre�eal� a altuia, e�ti mult mai iubit �naintea lui Dumnezeu�, arat� ei. Av�nd mustr�ri de con�tiin��, stare�ul Ioan Larion Neagoe a recunoscut ulterior �n fa�a poli�i�tilor c� a g�zduit-o pe fugara Iulia. �Fata a ajuns la m�n�stire vineri, venind de la Neam�, a stat la noi �n noaptea de 14 spre 15 februarie, s�mb�t� diminea��, poli�i�tii au venit la m�n�stire cu poza ei s� ne �ntrebe dac� au v�zut-o. �mi pare r�u c� i-am p�c�lit, dar a�a sunt regulile noastre, s� ne protej�m credincio�ii. �mi pare r�u c� n-am anun�at Poli�ia mai devreme �i nu am luat leg�tura cu familia fetei�, �i-a exprimat regretele Ioan Larion Neagoe. �Credin�a este chemarea ei. Este n�scut� a�a� Iulia s-a desp�r�it de c�lug�rii de la Sih�stria Rar�ului, f�r� s� mai �in� leg�tura. Nu au f�cut schimb de numere de telefon sau de adrese de e-mail � a�a cum a procedat cu duhovnicul ei de la Bucure�ti, p�rintele Visarion Alexa. Fata a l�sat o impresie puternic� monahilor din sih�strie. �Iulia Ionescu nu este deloc un copil cu probleme sau cu afec�iuni psihice. Nu este bolnav� mintal. Are o g�ndire matur�, mai ra�ional� dec�t a unor oameni de 40 ani. Cu siguran��, peste 10 ani, ea va urma calea m�n�stirii. Este drumul ei, chemarea ei. A�a se nasc unii, cu o tr�ire care vine din interior, cu o putere pentru care nu exist� stavil�. Iar dac� a�a �i este r�nduit, va ajunge chiar stare��, arat� monahii de la Sih�stria Rar�ului. Mesajul c�tre lume al siha�trilor La fostul schit din v�rful muntelui Rar�u vie�uiesc �n jur de 20 c�lug�ri. Unii vin, al�ii pleac� la alte loca�uri de cult sau la studii. De�i situat� �n v�rf de munte, Sih�stria Rar�ului este conectat� la realitate. Pe contul de Facebook al m�n�stirii, c�lug�rii au postat o scurt� relatare a celor �nt�mplate. F�r� s� dea nume, monahii au vorbit despre venirea Iuliei Ionescu la m�n�stire �i despre cauza care ar fi determinat-o s�-�i ia lumea �n cap. ��n pragul serii venind un oaspete trimis de Dumnezeu �i �nso�it de o maic� �i un c�lug�r c�ut�nd M�ntuirea! Nu �l po�i trimite la o alt� M�n�stire fie �i de maici, a�a c� dvs (�) �ncerca�i s� arunca�i vina pe Arhimandritul Ioan, care este Duhovnicul miilor de oameni care sunt tr�itori, nu mai vorbim de al�ii care fac parte din alte culte �i tot urc� p�n� �n v�rful Rar�ului s� vad� �i ei �i s� aud� ce se �nt�mpla pe acel Col� de Rai al Rar�ului! Dac� chiar v� preocupa starea acelei fete, merge�i �i va interesa�i la �coal�, �n familie, de unde au �nceput problemele... De ce profesoara X merge la radiestezie? De ce profesoara cutare merge la reiki �i alte minun��ii dr�ce�ti... ace�tia experimenteaz� pe copii din �coli, pe copiii dvs� iar problemele din familie vin �i pun capac, �i inima omului este aceea care trece prin traume din cauza informa�iilor primite, tr�ite, g�ndirea la ce va s� fie mai t�rziu se treze�te la realitate, anticiparea unui viitor mai pu�in bun aduce �n mintea celui pe care Dumnezeu �l lumineaz�, apar �ntreb�rile de sine, ce va fi cu sufletul unde se va s�l�lui dup� moarte, centrul acestui univers este �n inima noastr�, tot ce g�ndim ajunge s� �l trecem prin inima carnal� �i �n noi se dezl�n�uie �ntreaga Crea�ie a lui Dumnezeu, apar schimb�ri extraordinare! Nu noi mai g�ndim, ci �nsu�i Hristos Iisus este cel care ne va conduce spre M�ntuirea Sufletului, dar �i spre s�n�tatea Trupului! Amin! Doamne! Dumnezeule cel Adev�rat revars� �n inimile oamenilor o pic�tur� din Darul tau cel cunosc�tor �i �n�elep�itor, asupra celor care nu �n�eleg, lumineaz�-i pe ne�tiutorii care interpreteaz� dup� placul lor! Pune-le tu �n minte cele de folos �i �i intoarce c�tre Sf�nta Soborniceasca Biseric� prin darul Sf�ntului Duh lumineaz�-i ,Tu, Dumnezeule cel Atotputernic �i atot St�p�nitor!!! Amin!�, scriu monahii din Sih�stria Rar�ului. Fr�m�ntare la Sih�strie. Stare�ul face m�rturisiri Stare�ul M�n�stirii Sih�stria Rar�ului, Ioan Larion Neagoe, a povestit c� Iulia Ionescu a ajuns seara, dup� vizita poli�i�tilor. Stare�ul spune c� nu a �tiut c� este vorba despre fata c�utat� �n toat� �ara. �Eu nu am �tiut cine este. Ea a venit vineri sear� la spovedit. A ajuns dup� ce s-a �nserat �i a a�teptat un timp pe hol, �mpreun� cu al�i solicitan�i, p�n� c�nd i-a venit r�ndul. Am aflat c� este din Bucure�ti �i c� nu are 16 ani �mplini�i. Am �ntrebat-o dac� are buletin la ea dar mi-a spus c� l-a l�sat acas�. A vrut s� se spovedeasc�, am f�cut o spovedanie general�. Mi-a spus c� ar vrea s� mearg� la o m�n�stire, s� slujeasc� lui Dumnezeu. Am aflat c� este la �coal�, �n clasa a IX-a �i c� are note foarte mari, este olimpic�. Era foarte stresat�, cu depresie. Omul c�nd are o dorin�� deosebit�, ar vrea s� fac� ceva, dac� nu reu�e�te se sup�r�. Nu �tiu starea ei sufleteasc�, cum s-a �mp�cat cu familia. Mi-a spus c� a plecat f�r� �tirea mamei, care este singur�, desp�r�it� de so�. Am sf�tuit-o s� mearg� s�-�i termine �coala, �i p�cat s� nu o termine, s� aib� o diplom�. �i s� aib� acte, s� fie major�, s� aib� �i aprobarea p�rin�ilor�, a spus stare�ul Ioan Larion Neagoe. Acesta a spus c� nu a anun�at poli�ia pentru c� fata i-a cerut acest lucru. Stare�ul spune c� nu are ce s� �i repro�eze. �Poli�ia a venit la amiaz�, dar nu a g�sit-o. Ea a venit dup� ce a fost poli�ia. Eu nu am �tiut c� ea era persoana c�utat�. Dar nici nu m� intereseaz� pe mine lucrul �sta, la mine omul vine cu un necaz, cu o greutate. Eu spovedesc oamenii care vin, stau de vorb� cu ei, eu nu �i legitimez. Mi-am f�cut datoria din punct de vedere moral, religios �i social. Eu am �ndrumat-o s� stea acas� lini�tit� �i s� termine �coala, s� ob�in� o diplom�, pentru c� nu poate s� stea �n m�n�stire f�r� �coal� �i la o v�rst� minor�, pentru c� nu o prime�te nimeni�, a mai spus stare�ul. Escortat� de un c�lug�r la gar� de frica unui gest necugetat Stare�ul M�n�stirii Sih�stria Rar�ului poveste�te c� a decis s� trimit� un c�lug�r s� o �nso�easc� pe Iulia la gar� de team� ca nu cumva fata s� fac� un gest necugetat. Stare�ul spune c� fata era foarte sup�rat� �i s-a g�ndit la ce e mai r�u. �E o fat� lini�tit�, bl�nd�, cuminte, dar era foarte sup�rat�. Am trimis-o la Suceava cu ma�ina noastr� ca s� mearg� �n siguran��, s� nu aib� vreun necaz pe drum. Ne-am g�ndit, Doamne-fere�te, s� nu se �nt�mple ceva, vreun accident, s� s� arunce sub tren sau �n alt� parte, s� nu s� �nt�mple ceva. De asta am decis s� o ducem cu ma�in� �i s� o urc�m �n tren. C�nd a ajuns la Suceava, a dat telefon acas� dar nu i-a r�spuns nimeni. I-a trimis apoi dou� mesaje mamei s� fie lini�tit� c� se �ntoarce acas�, a spus stare�ul. Acesta a sf�tuit-o s� p�streze leg�tura cu duhovnicul de la Bucure�ti �i s� se spovedeasc� �i �mp�rt�easc� regulat. �I-am spus s� mearg� s� se spovedeasc�, s� se �mp�rt�easc� la duhovnicul ei de la Bucure�ti, �i dac� totu�i vrea s� mearg� la m�n�stire s� a�tepte s� termine �coala �i s� devin� major�. Iulia s-a spovedit �i a participat la slujba de la miezul nop�ii �i la liturghia de diminea�� M�n�stirea Sih�stria Rar�ului se afl� �n Masivul Rar�u, la o distan�� de opt kilometri de la drumul na�ional 17. Accesul la m�n�stire se face pe un drum pe alocuri abrupt, greu accesibil mai ales pe timp de iarn�. Monahul Marcu, vie�uitor al m�n�stirii, poveste�te c� fata mergea spre jos spre m�n�stire c�nd a fost ajuns� din urm� de un c�lug�rul-�ofer al a�ez�m�ntului. La Sih�stria Rar�ului, fata a participat la slujba de la miezul nop�ii �i la slujba de diminea��. �A fost adus� cu ma�ina de pe drum, a intrat la p�rintele stare� �i apoi am dus-o la camera de cazare. A participat la slujba de noapte, de la 12.00 la 2.30, apoi a mers la dormitor. Diminea�� a participat la Sf�nta Liturghie dup� care a plecat cu ma�ina m�n�stirii. Nu a f�cut niciun gest care s� atrag� aten�ia, dar nu po�i s� �tii ce este �n sufletul unui om. Nu �tiam cA� era disp�rut�, noi nu avem acces la mass-media. Ea a venit cu problemele ei suflete�ti, dar nu s-a deschis fa�� de orice persoan�, a vorbit doar cu p�rintele stare��, a explicat monahul Marcu. P�rintele Ioan Larion Neagoe, sihastrul de la Rar�u Blogul m�n�stirii Sih�stria Rar�ului arat� c� stare�ul Ioan Larion Neagoe este n�scut la 4 aprilie 1931, �n familia cu 5 copii ai unui brigadier silvic din C�mpulung Moldovenesc. Aici a urmat �coala primar�, liceul �i o �coal� de avia�ie. A f�cut doi ani de temni�� comunist� la Jilava �i Aiud. A ridicat dou� biserici (una �n Ardeal �i alta �n Moldova), iar �n 1992 reconstruie�te de la temelie m�n�stirea Sih�stria Rar�ului unde sluje�te �i ast�zi. �Eu nu �tiu s� v� sf�tuiesc, dar am �nv��at de la al�ii cum s� nu fii m�ndru. Dumnezeu te lumineaz� dac� te rogi. M�ndria este cel mai greu p�cat. Ea lucreaz� �i �n lume �i printre monahi prin iubirea de argin�i. Din m�ndrie fiecare caut� s� fie mai presus ca cel�lalt. Iube�te-L pe Dumnezeul t�u din tot sufletul t�u, �i din tot cugetul t�u, �i pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i! S� rabzi �i s� nu c�rte�ti, s� munce�ti �n favoarea lui, s�-i ar��i dragoste chiar �i atunci c�nd e�ti nedrept��it, b�rfit de el�, sf�tuie�te p�rintele Ioan. M�n�stirea Sih�stria Rar�ului este vestit� �i pentru icoana Sf�ntului Efrem cel Nou, �mare izvor�tor de mir vindec�tor celor bolnavi ce vin cu credin��. Prefectul Sucevei: Iulia Ionescu a oferit informa�ii contradictorii Prefectul jude�ul Suceava, Florin Sinescu, a declarat c� vineri �i s�mb�t� au fost verificate 112 unit��i de cult din jude�, f�r� a fi identificate indicii cu privire la prezen�a Iuliei Ionescu. �Au fost realizate verific�ri la 112 unit��i de cult din jude� �i s-a discutat cu responsabilii acestor unit��i de cult despre eventuala prezen�� a persoanei disp�rute. Din acele verific�ri nu a rezultat c� ea a fost prezent� �n jude�. �n momentul verific�rilor din teren, persoana c�utat� nu a fost g�sit� nici nu au fost identificate indicii �i informa�ii cu privire la prezen�a ei �n vreun l�ca� de cult din jude�. Prezen�a ei nu a fost declarat� de nicio unitate de cult �n timpul verific�rilor iar acest lucru este demonstrat de procesele verbale �ntocmite la fiecare m�n�stire �n parte�, a precizat Florin Sinescu. Prefectul Sucevei a precizat c� dup� ce a fost identificat�, Iulia Ionescu a oferit informa�ii contradictorii cu privire la locul unde a fost, probabil pentru a proteja m�n�stirea unde a fost cazat�. �Dup� ce a fost g�sit�, adolescenta a oferit declara�ii contradictorii despre locul �n care s-a aflat �n perioada �n care era c�utat�. A spus ini�ial� c� ar fi fost la o m�n�stire din zona municipiului Suceava, apoi c� a fost la Dorna Arini �i abia ulterior a spus c� a fost �n zona C�mpulung. Probabil �ncercat s�-i protejeze pe cei care au cazat-o�, a mai spus Florin Sinescu. Stare�ul Ioan Larion Neagoe: ��mi pare r�u c� am p�c�lit Poli�ia� Misterele dispari�iei Iuliei Ionescu �ncep s� se dezlege. Fata s-a ascuns la M�n�stirea Sih�stria Rar�ului din C�mpulung Moldovenesc, jude�ul Suceava, iar c�lug�rul care a condus-o la gar� provine din acest l�ca� de cult. Iulia Ionescu le-a spus c�lug�rilor de la Sih�stria Rar�ului c� ni�te profesoare de la liceu testeaz� pe copii tehnici de reiki �i radiestezie. Fata nu a venit la �coal� C�lug�rii de la m�n�stirea Sih�stria Rar�ului din Suceava, acolo unde Iulia Ionescu a stat �n noapte de 14 spre 15 februarie, au postat pe contul de Facebook al loca�ului de cult o scurt� relatare a celor �nt�mplate. F�r� s� dea nume, monahii au vorbit despre venirea Iuliei la m�n�stire �i despre cauza care ar fi determinat-o s�-�i ia lumea �n cap. Aceasta ar porni din �coal�, unde ni�te profesoare practic� metode terapeutice neconven�ionale. Spovedania duhovnicului Iuliei, p�rintele Visarion: �Trimitea sute de mailuri� La v�rsta pubert��ii, Iulia Ionescu �i vorbea la nesf�r�it p�rintelui Visarion Alexa despre inevitabilul Apocalipsei �i despre refugiul �n via�a monahal�. �i asta se �nt�mpla de trei ani, de c�nd fata avea 12 ani. Preotul Eugen T�n�sescu, blogger �Adev�rul�, a stat de vorb� cu duhovnicul fetei. Cum a fost depistat� Iulia Ionescu, eleva eminent� de la Sf Sava. �eful trenului, martor chemat de poli�i�ti sub acoperire Iulia Ionescu, eleva de 15 care a disp�rut s�pt�m�na trecut� din Bucure�ti, a ajuns �n aceast� diminea�� acas�. �ntre timp ancheta �n acest caz continu�, iar surse judiciare sus�in c� fata a fost g�sit� de fapt de c�tre poli�i�ti, iar Cornel Grigoriciuc, �eful de tren despre care s-a spus ini�ial c� a g�sit-o pe t�n�r�, a fost chemat �n compartimentul �n care aceasta se afla de poli�i�ti pentru a fi martor �n caz. Iulia Ionescu a fost g�sit� teaf�r�. Eleva disp�rut� miercuri din Capital� venea cu trenul de la Suceava spre Bucure�ti Iulia Ionescu (15 ani), eleva de la Colegiul �Sf. Sava� din Capital�, dat� disp�rut� miercuri, a fost g�sit�, s�mb�t�, �ntr-un tren interna�ional care venea de la Moscova �i mergea spre Sofia. Adolescenta s-a urcat �n tren la Suceava pentru a ajunge la Bucure�ti, fiind identificat� de angaja�ii CFR. Fata, duhovnicul �i du�manii BOR Suntem �n Duminica �ntoarcerii Fiului Risipitor. Dac� ar fi s� ne uit�m la cazul Iuliei Ionescu, l-am putea numi foarte bine �Duminica �ntoarcerii fiicei risipitoare�. Sau a ne�ntoarcerii fiilor du�m�no�i ai Bisericii, care au g�sit momentul s�-I mai dea un ghiont, ne�n�eleg�nd mare lucru din existen�a ei. Mesajul p�rin�ilor Iuliei Ionescu, eleva din Bucure�ti care a disp�rut: �Nu a plecat s� se c�lug�reasc�. E �ntr-un loc ascuns, lipsit� de libertate, �n suferin�� Familia Iuliei Ionescu, eleva �n v�rst� de 15 ani, din Capital�, care este dat� disp�rut� de miercuri, 12 februarie, a transmis un mesaj public prin care sus�ine c� fata nu a fugit la o m�n�stire, s� se c�lug�reasc�, variant� prezentat� de mass-media, �n ultimele zile. Tat�l Iuliei, eleva disp�rut� miercuri: �I-a trimis un mesaj duhovnicului ei c� vine Apocalipsa. A intrat pe site-uri ciudate� Tat�l elevei �n v�rst� de 15 ani, de la Colegiul �Sf. Sava� din Capital�, care a disp�rut miercuri, este de p�rere c� fiica lui a fost ademenit� �n ni�te cercuri �extremiste�. B�rbatul se bazeaz� pe faptul c�, �n urm� cu c�teva zile, fiica lui, Iulia, i-a trimis un mesaj duhovnicului ei �n care �i spunea c� vine Apocalipsa �i c� ar trebui s� se roage. Sociologul Bulai, despre fata disp�rut�: Nu e normal s� ai duhovnic la 15 ani. Preotul ei: Nu pot vorbi despre subiect. Dup� ce Daniel Ionescu, tat�l fetei disp�rute miercuri �n Capital�, a declarat c� fiica sa �n v�rst� de 15 ani avea un duhovnic, sociologul Alfred Bulai a explicat, pentru �Adev�rul�, c� acest lucru nu este considerat normal �ntr-o societate modern�. Iulia, eleva disp�rut� de la Colegiul �Sf. Sava�, obi�nuia s�-i lase scrisori mamei sale: ��i scria c� o iube�te sau s� o ierte dac� mai gre�e�te c�teodat� Daniel Ionescu, tat�l fetei disp�rute miercuri, a declarat c� Iulia obi�nuia s� �i lase scrisori mamei sale �n care s� �i spun� c� o iube�te sau c� regret� dac� a suparat-o. Dup� ce Iulia Ionescu, t�n�r� disp�rut�, i-a trimis un mesaj duhovnicul s�u �n care i-a scris c� Apocalipsa este aproape, preotul a fost audiat de poli�i�ti.

Deci �n concluzie, ce poate face religia din tineret. Și mai ales unele aspecte ale ei. Deruteaz�! Un tineret deschis la orice sfaturi de ademenire spre niște cercuri dubioase. Un tineret care nu ține seama de sfaturile p�rinților, și nici p�rinții nu se implic� prea mult �n a le descifra tainele și de ai �ndruma spre o cale bun�. De multe ori r�cirea relațiilor familiare au și ele un cuv�nt greu de spus. Iar alții profit� de situația și starea de confuzie a tinerilor, pentru ai acapara, �ndrept�ndu-i spre niște practici mai puțin ortodoxe.

Mare minune dup� lupte seculare... care au durat nici 30 de ani, iat� visul nostru �mplinit...

Bem sampanie?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Da la var�! La o brag�...

Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

Nu ai b�ut niciodat� brag�? Cidrul e cidru e din fructe. dar aici e din gr�u, precum și alte gr�ne...

De la: Kermit56, la data 2014-02-26 19:24:30

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

Nu ai b�ut niciodat� brag�? Cidrul e cidru e din fructe. dar aici e din gr�u, precum și alte gr�ne...

Io sunt copil de oras, unde sa fi facut braga? Si cidru l-am cunoscut de abia la francezi.....
Nu iti mai spun ca nu am baut niciodata palina....horinca......

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2014-02-26 19:59:39

De la: Kermit56, la data 2014-02-26 19:24:30

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

Nu ai b�ut niciodat� brag�? Cidrul e cidru e din fructe. dar aici e din gr�u, precum și alte gr�ne...

Io sunt copil de oras, unde sa fi facut braga? Si cidru l-am cunoscut de abia la francezi.....
Nu iti mai spun ca nu am baut niciodata palina....horinca......

Și ce , crezi c� eu sunt ț�ran? Tot la oraș am crescut din �grija � p�rinților care m-au teleportat la casa copilului aici �n oraș. Deci se cheam� c� sunt or�șean! Iar gustul br�gii l-am descoperit de la p�rinții care m-au crescut, c�nd aveam vreo 7-8 ani. Sau poate și mai devreme de la 5-6 ani... Nu mai știu precis. Un singur lucru e sigur c� rețeta era �n floare pe acea vreme, datorit� negustorilor turci si greci, ce abundau orașul Galați. Și tata povestea c� de mic bea brag�. NUmai c� dup� ce s-a f�cut mare a cam uitat gustul br�gii. Dar asta nu-l �mpedica ca s� m� trimit� aproape zilnic la cofet�ria din colțul str�zii Br�ilei, ca s� fac plinul. Dintr-un kil de brag� beam fiecare, c�te 2 pahare de 160 de grame. Și mai ales cu p�ine. dar nu i-am aflat rețeta complet� niciodat�. Era un secret pe vremea aia.Ca si baclavalele și pralinele turcești. Probabil c� tu nu ai avut contactul cu acei negustori.

Braga (boza �n limbile slave și limba turc�) este o b�utur� r�coritoare, cu gust dulce-acrișor, care se obține prin fierberea cu ap� a meiului m�cinat. Este o b�utur� a turcilor nomazi din Asia Central�, consemnat� �ncep�nd din secolul X, care mai apoi a ajuns �n Anatolia, iar de acolo s-a r�sp�ndit, inclusiv �n Balcani.
Propriet�ți
Braga este tulbure, mucilaginoas�, cu substanțe coloidale �n suspensie, datorit� conținutului mare de extract cu substanțe hr�nitoare, cu cantit�ți foarte mici de alcool și de produse de fermentație acid�. Dac� este preparat� corect, �n condiții bune și depozitat� corespunz�tor, braga poate fi considerata ca o b�utur� igienic�.
Fermentația b�uturii �ncepe printr-o slab� fermentație alcoolic� care, �n scurt timp, este �nlocuit� prin fermentație acid� de tip lactat, acetic, butiric etc.
Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezint� cele din tipul Escherichia coli și Sacharomyces, care imprim� o arom� particular� pronunțat�. Se mai g�sesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, �n brag� se mai adaug� zaharin� și acid salicilic, pentru �ndulcire și asigurarea conservabilit�ții.
Rețete de preparare[modificare | modificare surs�]
� �n Moldova, braga se prepar� din 2 kg t�r�țe de gr�u, care se amestec� cu 1 kg m�lai, p�n� se obține un aluat. Toate acestea se amestec� pe lopata de la cuptor și apoi se pune la foc. Dup� ce se coace, se scoate din cuptor și se pune la dospit �ntr-un butoi de lemn. Se fr�m�nt�, se adaug� ap�, drojdie și se las� apoi timp de 4-5 zile. Dup� ce se scoate din butoi, se strecoar� (s� nu aib� crupe) și se pune �ntr-o can� de lut sau de sticl�, �n care se adaug� zah�r.
� Alt� rețet�. Ingrediente: 1 kg cereale (gr�u, orz, secar�, porumb etc.) �n cantit�ți egale, 2 kg m�lai. Preparare: Cerealele se pun �ntr-un vas cu puțin� ap�. Vasul se acoper� cu un șervet și se ține la loc c�lduț spre a gr�bi �ncolțirea. Se scurge bine apa, iar semințele se pun la uscat pe t�vi de plastic sau pe t�vi emailate. Dup� uscare, se macin� prin mașina de tocat carne, mașina de nuci sau r�șnița de cafea. Ceea ce se obține este malțul. Malțul se amestec� bine cu m�laiul și se pune �ntr-o oal� cu ap� care fierbe (nu trebuie s� fie o cantitate prea mare de ap�, �n așa fel �nc�t s� se obțin� o past� consistent�), amestec�nd continuu, pentru o bun� uniformizare. Din aceast� past� se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tav� la cuptor, la foc iute, p�n� se rumenesc, apoi se scot și se las� s� se r�ceasc�. Se rup buc�țele mici și se așaz� �ntr-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarn� o cantitate de 6 litri ap� fiart�. Se las� 2-3 zile la fermentat, dup� care braga e gata. Aceleași turte se mai pot folosi o dat�, pun�ndu-se �ns� ap� mai puțin� (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului s� se pun� crenguțe, ca s� nu se �nfunde ieșirea.
Datorit� simplit�ții prepar�rii, �n limba rom�n� a intrat expresia "ieftin ca braga".

Da, cidrul ce l-am baut eu este din fermentatia merelor. Or fi mai multe, eu nu le-am incercat. Cu cidrul din mere deja nu ma prea inteleg bine. Este probabil drojdia ce nu imi face bine....la fel patesc si cu socata....Sau poate cu fermentatiile nu ma inteleg eu deloc? Internele mele le refuza.

Citind reteta matale de braga, mi-am adus aminte de prima data cand am pus piciorul intr-o fabrica de alcool. Ei, piciorul il pusesem la interviu, apoi peste doua zile am inceput jobul. Iar sefu' ne facea el insusi instructajul zicand: Orice contabil, director, inginer, tre' s inceapa de aici ''munca''. Odata trebuia sa pricepem procesul de fabricare in detaliu cu toate etapele, de abia apoi mi-am atins biroul de unde profesam defapt.

Asa ca stiu cum se fabrica alcoolul din cucuruz/porumb. Din cate imi amintesc, nu mai e valabila clauza de confidentialitate.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

�TR�IASC� BISERICA UNIVERSLÔ !!! Uite c�t de creduli mai sunt unii oameni ! Care �și sacrific� cu bun� științ�, toat� agoniseala de o lun� sau de o viaț�, pentru a umple niște buzunare nesimțite și f�r� fund, crez�nd toate minciunile altora. Minciuni care nu mai au graniț�. Niște minciuni spuse de niște fețe așa zise p�rintești �n dorința lor de a stoarce și ultima pic�tur� a unor oamnei s�raci si bolnavi, f�c�nd din naivitatea lor o afacere profitabil�. Iar c�nd vezi c� o fac tocmai oamenii bisericii, sau cei �nchipuiți, te apuc� groaza. Niște oameni s�rmani , nevoiași și bolnavi, ce tr�iesc din ce le aduce ziua de m�ine, din speranța c� așa se vor face mai bine sau o vor duce mai bine. Speranțe deșarte de care alții profit�. Așa ziși preoți, care prin ritualuri de exorcizare terifiante, și stropite din belșug cu bani sau foloase necuvenite, fac din asta o practic� greu de imaginat și crezut, c� �nc� se mai practic� așa ceva �n secolului nostru. Oare unde e legea? Unde sunt autorit�țile care , �nchid ochii sau se fac c� nu știu și nu aud nimic, l�s�nd la voia �nt�mpl�rii și perfect legale, aceste practici medievale. Ce ? C� sunt fețe bisericești , și lor le este permis orice? Le este fric� de ei? Asta c� le-a dat prea mult� m�n� liber�, iar ei la ad�postul credinței fac ce vreau din oameni. Unde e legea ? A m�ncat-o lupul demult!

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

E bun�, s�n�toas� și hr�nitoare.

De la: Marin56, la data 2014-03-01 23:00:13

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

E bun�, s�n�toas� și hr�nitoare.

Poate vii vreodat� la mine, s�-ți dau o brag�...

De la: Marin56, la data 2014-03-03 23:36:32

De la: Marin56, la data 2014-03-01 23:00:13

De la: Daphne, la data 2014-02-26 18:03:22Pana la urma cred ca braga ci cidre a francezilor, sunt cam acelasi lucru. Dar trebe sa gust macar odata braga , ca sa ma pronunt!

E bun�, s�n�toas� și hr�nitoare.

Poate vii vreodat� la mine, s�-ți dau o brag�...

Este posibil, nea Marine!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Au �nceput popii s�-și impun� propriile taxe. Auzi la ei care vin la biseric� 50 de lei, iar care nu vin 100 de lei. Poi dac� nu vin , de unde s� le ia bani? �i teleporteaz�? Seam�n� chestia cu �b�tutul �n mas� pentru a invoca spiritele� Dac� nu esti aici bate de trei ori...

Ce le spun extraterestrii oamenilor atunci cind se intilnesc
Unul dintre cele mai rare tipuri de intilniri cu OZN-urile este cel referitor la experientele in care oamenii se intilnesc fata in fata cu extraterestrii si stau la discutii. Desi extraterestrii sint de obicei foarte taciturni, ocazional ei se angajeaza in scurte conversatii cu oamenii sau relateaza scurte mesaje. In majoritatea cazurilor fiintele nepamintene repeta necontenit o fraza, ca un disc uzat, spre exemplu: Nu te teme, nu-ti voi face nimic rau.
________________________________________
O famile a fost vizitata regulat de extraterestri
In 1989 familia Ronson trecuse deja printr-o serie de experiente legate de aparitii OZN, aparitii ale unor fiinte extraterestre de culoare gri si culminind rapirea de persoane. Principalul martor, Kelly Ronson, trecuse deja prin patru vizite consecutive ale extratestrilor in numai citeva luni. La fiecare aparitie ea a putut sa discute cu acestia.
La prima intilnire de acest fel Kelly s-a trezit ca in jurul patului ei erau patru fiinte de culoare gri. Una dintre ele ii spunea telepatic sa nu se teama, sa mearga cu ei si ii porunceau sa nu-si aminteasca nimic din toate acestea.
Amintiri impotriva vointei extraterestrilor
Totusi, aproximativ 20 la suta din persoanele rapite isi amintesc ce li l-a intimplat in cursul unei intilniri cu extraterestrii.
Iar Kelly marturiseste ca si-a amintit tot ce s-a intimplat. Ea tine minte ca era intr-o camera micuta, rotunda, la o masa. Ei i-au spus ca vor avea grija sa stearga din memoria ei acest eveniment si sa nu se teama, ca nu-i vor face nimic rau. Atunci ea a tipat la ei si le-a zis ca o sa tina minte tot, iar in altercatia care s-a iscat s-a taiat la mina. A doua zi dimineata, cind s-a sculat, ea si-a amintit incidentul si privindu-si mina a observat taietura.
Extraterestrii se tem sa nu fie descoperiti
Doua saptamini mai tirziu extraterestrii s-au intors si i-au spus din nou ca ii vor lua memoria, iar ea a refuzat spunind ca va spune tot.
Ei au raspuns: Nu, nu vei face asta… parintii tai nu te vor intelege. Mai bine nu le spui.
Ea a insistat ca va spune tatalui ei iar ei au spus: Nu, nu. Nu poti face asta.
Dupa citeva saptamini fiintele ciudate au reaparut. Ca de obicei ei au incercat sa stearga din memoria fetei incidentul spunindu-i: Vei uita tot.
Ca de obicei, Kelly si-a reamintit unele scene din evenimentele petrecute.
Ea spune: Nu-mi aduc aminte prea bine ce mi-au cerut. Mi-au pus o multime de intrebari despre ce facem si cu ce ma ocup. La finalul intilnirii extraterestrii au spus: Noi trebuie sa vorbim cu tine. Vino cu noi. Dar ea a refuzat si a amenintat ca va spune totul tatalui ei.
Kelly spune: Cred ca ei erau religiosi. Chiar nu vor sa ne faca rau, vor sa invete. Dar se tem ca ne putem aminti de aceste intilniri pentru ca nu vor ca lumea sa stie de ei.
Visul mamei lui Kelly face parte din sirul evenimentelor
Mama lui Kelly, Dona, a avut si ea parte de o experienta pe care ea a numit-o vis, dar este in strinsa legatura cu intilnirile care au avut loc intre extraterestri si membrii familiei ei. Dona isi aminteste ca statea de vorba intr-o camera unde i-au fost aratati mai multi bebelusi care fusesera modificati genetic. Exista relatari despre rapiri in care extraterestrii iau copii, ii hranesc si apoi fac experimente pe ei, acestia devenind jumatate oameni, jumatate extraterestri.
Copiii erau deformati si lipsiti de dragoste materna
Ea isi mai aminteste de o camera unde se afla o masinarie asemanatoare unui brad de Craciun, dar in loc de ramuri se aflau incubatoare pline cu copii. I s-a spus sa ia un copil si sa-l tina in brate, dar ea a refuzat deoarece copiii pareau deformati. Fiecare dintre ei avea ceva in neregula.
Ea mai spune ca extraterestrii erau tristi pentru ca nu asa fusesera programati copiii, se intimplase ceva gresit. Ea afirma ca ei aveau de toate mai putin iubire, de aceea doreau sa iau unul si sa-i arat iubire. Ei aveau probleme, erau diferiti, dar lipsiti de iubire.
Dona a fost incapabila sa-si infringa repulsia si a refuzat sa ia un copil, asa cum i s-a zis. Dupa aceasta experienta toate intilnirile cu extraterestrii au incetat.
Cazuri in care oamenii primesc sfaturi
Un specialist in problemele ce implica intilniri cu extraterestrii a studiat numeroase cazuri din zona Californiei. In majoritatea cazurilor fiintele nepamintene nu au vorbit sau cel mult au spus: Nu va temeti, nu va vom face rau.
Doar in citeva cazuri ei au transmis oamenilor mesaje. Unul din aceste cazuri este cel al familiei Mark: Sandy Mark, mama, este cea care a vorbit cu extraterestrii. Intilnirile ei au avut loc intr-o camera mica, circulara. Imi amintesc doar ca vorbeam cu ei. Iar ei ma intrebau diverse lucruri despre viata mea, de ce lucrez acolo, de ce-mi risipesc timpul… Apoi mi-au spus ca va avea loc o prabusire a intregului sistem si nu conteaza cine o sa cistige pentru ca totul se va darima in jurul tuturor. Va fi o rebeliune, iar eu nu voi lua parte la toate acestea, sa nu ma implic. La vremea aceea Sandy era implicata in politica iar dupa aceasta experienta ea a pus capat acestor activitati. Ea spune: A fost incredibil. In mintea mea inca mai aud cum ei imi spuneau sa nu particip la aceste miscari, sa ma indepartez, sa nu-mi mai pierd timpul asa.
Un alt caz avem nevoie de copii
Un alt martor, o femeie, a primit mesaje de atentionare referitoare la un cutremur care urma sa aiba loc, exact cu o noapte inainte. Ei au mai amintit faptul ca vor fi mai multe cutremure in toata lumea. In timpul intilnirii extraterestrii i-au mai spus femeii, in mod telepatic, ca ei nu pot avea copii desi isi doresc foarte mult. In urma acestei intilniri doamna respectiva a suferit de sindromul pierderii sarcinii, bine cunoscut in lumea cercetatorilor OZN. Multe femei care au avut parte de o intilnire cu fiinte extraterestre au acuzat ca au ramas insarcinate, dupa care, in mod misterios au pierdut sarcina.
Pentru unii mesajele sint de natura spirituala
O alta doamna care nu a crezut niciodata in OZN-uri, in 1994, in timpul vacantei, a avut parte de o serie de aparitii OZN si intilniri cu extraterestrii. Dar, din punctul ei de vedere, experienta pe care a trait-o a fost foarte placuta. Ea a facut o vizita a navei, s-a intilnit cu persoane foarte interesante care i-au transmis o serie de mesaje de natura spirituala.
Nu-mi amintesc tot ce mi-au spus, dar stiu ca mi-au sugerat ca trebuie sa fac ceva cu aura mea. Apoi, spre surprinderea ei, fiintele ciudate de culoare gri s-au schimbat in niste fiinte umane, barbati cu parul blond. La intrebarea ei referitoarele la motivele pentru care au facut acest lucru, ei au raspuns: Pentru ca asa vrei tu sa aratam.
Femeia a fost ajutata sa iasa din corpul ei si sa-si vada corpul astral. Atunci unul dintre extraterestri i-a spus: Acesta este sufletul tau. Este o parte din tine care este vesnica si trece de-a lungul tuturor vietilor.
Sintem dintr-un loc pe care voi inca nu-l cunoasteti
In 1992, o familie care se intorcea noaptea dintr-o excursie a avut parte de o intilnire neasteptata, fara ca atunci imediat sa-si fi dat seama. Ei au vazut doar niste lumini pe sosea care parca dansau. Cind au ajuns acasa si-au dat seama ca au pierdut o mare parte din timp, fara sa stie cum.
Facind o vizita unui specialist care i-a supus unei sedinte de hipnoza ei au retrait fantastica experienta a intilnirii cu un OZN. Ei si-au amintit ca au fost luati la bordul navei si examinati de niste fiinte aproape umane cu care s-au si conversat. Conform celor spuse de ei, fiintele extraterestre s-au purtat foarte frumos si respectuos. Ei au incercat sa le spuna ca incearca sa-i ajute. La intrebarea lor referitoare la motivul vizitei lor pe planeta noastra, ei au spus ca sint aici pentru a-i juta oameni, spunind: Cu cit ii ajutam mai mult, cu atit de mult sintem noi ajutati. Iar cind i-a intrebat de unde sint, ei au dat un raspuns enigmatic si evaziv, spunind: Noi sintem dintr-un loc pe care voi inca nu-l cunoasteti.
Sint aici de mult, mult timp si traiesc sub oceane
Un caz extrem de neobisnuit de contact cu civilizatiile extraterestre s-a petrecut in 1991cu o doamna care, dupa o serie de aparitii OZN carora le-a fost martora, a survenit intimplarea de fata. Mary se afla in camera ei, privind la televizor cind a simtit o prezenta ciudata in apropierea ei. Nu putea vedea nimic deosebit, dar simtea ca este vorba de o fiinta ciudata care o urmareste. In acest moment ea a fost supusa unei experiente de scriere automata, mesajul pe care fiinta extraterestra il avea de transmis devenea vizibil intregii lumi datorita ei.
Ea spune: Era foarte interesat de curiozitatea noastra vizavi de civilizatia lor si a spus ca au fost aici de multa vreme. Era foarte interesat de noi si a spus: noi traim in oceane. Navele lor se afla acolo, sub ape. Sint foarte blinzi, nu sint razboinici, nu au arme.
Ca si in alte cazuri de intilniri, Mary a primit informatii referitoare la dezastrele naturale care urmau sa se petreaca, cum ar fi cutremurele si crede ca i-au fost transmise toate aceste date pentru a-i avertiza pe ceilalti.
Dupa cum a inteles Mary, rasa lor este foarte numeroasa, depasind rasa umana. Ei i-au mai spus ca actioneaza conform unui program si contacteaza grupuri mici de oameni de pe intreaga planeta.

Cristina Matache

Azi c�nd ieșii la p�ine, m� �nconjurar� din toate p�rțile niște maidanezi noi. Maro, negri, de toate culorile. Cred c� erau zece. Dar s�rir� cei vechi s� fac� ordine. Cum s� r�vneasc� ei la teritoriul lor? Erau �n vizit� la noi. F�ceau și ei schimb de experienț�. Cred c� cineva ia deprtat la noi �n cartier, ca s� scape alții de ei. Și doar luna trecut� mai ne �nmulțir�m. Deja noi mai aveam unii mai vechi, care și ei fuser� deportați cu ani și luni �n urm�, acu se luar� la b�taie, pentru teritoriu. Poi cum ei noi veniți, s� nu aib� și ei teritoriu? Unde s-a mai pomenit așa ceva? Și ei ca tot omul! Or fi venit s�-și fac� buletin, sau viz� de flotant, la noi �n oraș. or fi fost de la țar�...De c�nd cu Ceaușescu care ne-a mutat la blocuri, au devenit și ei șomeri. La o adic�, c�inele e foarte credincios. Poate or mai �nv�ța și oamenii c�te ceva de la ei. E greu, p�n� se �nvaț� cu tine sau lumea. C� apoi devine st�p�n pe zon�. Totuși sunt și prea mulți. dac� �n restul anului �i vezi mai rari, �ncep�nd din decembrie -martie, apar ca furnicile. Și m�car de ar fi mai bl�nzi? Dar și ei, la fel le este caracterul, precum omul! �ntrebarea e : De unde au �nv�țat s� se comporte așa: noi de la ei, sau ei de la noi?

De la: Marin56, la data 2014-03-07 20:14:56Au �nceput popii s�-și impun� propriile taxe. Auzi la ei care vin la biseric� 50 de lei, iar care nu vin 100 de lei. Poi dac� nu vin , de unde s� le ia bani? �i teleporteaz�? Seam�n� chestia cu �b�tutul �n mas� pentru a invoca spiritele� Dac� nu esti aici bate de trei ori...

iar ufologii sa-si vanda propriile maculaturi, marine !

atat intr-o tabara, cat si in cealalta, naivi cat cuprinde zarea, banul sa iasa, nu conteaza din ce: religie, astrologie,ufologie, mituri si legende urbane, marine !

vaz ca nu te-ai desbarat de cioacele ozenistice si maculatura de prin tomberoanele ufolitzilor !

cu scrisul m-ai asasinat pana si ultima licarire neurocognitiva, dar ia spune-mi, iti place sa citesti ceva util, sau im incing tasta degeaba ?

De la: haakon, la data 2014-03-11 15:06:28

De la: Marin56, la data 2014-03-07 20:14:56Au �nceput popii s�-și impun� propriile taxe. Auzi la ei care vin la biseric� 50 de lei, iar care nu vin 100 de lei. Poi dac� nu vin , de unde s� le ia bani? �i teleporteaz�? Seam�n� chestia cu �b�tutul �n mas� pentru a invoca spiritele� Dac� nu esti aici bate de trei ori...

iar ufologii sa-si vanda propriile maculaturi, marine !

atat intr-o tabara, cat si in cealalta, naivi cat cuprinde zarea, banul sa iasa, nu conteaza din ce: religie, astrologie,ufologie, mituri si legende urbane, marine !

vaz ca nu te-ai desbarat de cioacele ozenistice si maculatura de prin tomberoanele ufolitzilor !

cu scrisul m-ai asasinat pana si ultima licarire neurocognitiva, dar ia spune-mi, iti place sa citesti ceva util, sau im incing tasta degeaba ?

NU ! Chiar v� rog! Vreau ca lumea s� nu m� �nțeleag� greșit. Dar eu sunt curios din fire și citesc de toate...c�teodat� și ce nu trebuie...

De la: Marin56, la data 2014-03-11 16:22:58

De la: haakon, la data 2014-03-11 15:06:28

De la: Marin56, la data 2014-03-07 20:14:56Au �nceput popii s�-și impun� propriile taxe. Auzi la ei care vin la biseric� 50 de lei, iar care nu vin 100 de lei. Poi dac� nu vin , de unde s� le ia bani? �i teleporteaz�? Seam�n� chestia cu �b�tutul �n mas� pentru a invoca spiritele� Dac� nu esti aici bate de trei ori...

iar ufologii sa-si vanda propriile maculaturi, marine !

atat intr-o tabara, cat si in cealalta, naivi cat cuprinde zarea, banul sa iasa, nu conteaza din ce: religie, astrologie,ufologie, mituri si legende urbane, marine !

vaz ca nu te-ai desbarat de cioacele ozenistice si maculatura de prin tomberoanele ufolitzilor !

cu scrisul m-ai asasinat pana si ultima licarire neurocognitiva, dar ia spune-mi, iti place sa citesti ceva util, sau im incing tasta degeaba ?

NU ! Chiar v� rog! Vreau ca lumea s� nu m� �nțeleag� greșit. Dar eu sunt curios din fire și citesc de toate...c�teodat� și ce nu trebuie...

scurta istorie a timpului - stephen hawking.
o gasesti tradusa in lb. romana si format pdf peinternet, motor google.

de asemenea:

karl r. popper-cunoasterea si problema raportului corp-minte
tradusa in lb. romana, format pdf. motor google.