Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: gabigabi2, la data 2013-10-20 17:29:19poiii, nici de ordinul Templierilor n-ati auzit, don Marin ? s-au scris carti despre povestea lor, s-au facut filme si artistice si documentare ....chiar nimic nu stiti despre ei ?!

nU AM ;TIUT. :I NIMENU NU MI-A SPUS DE EI. cEVA VAG LA SCOAL[ LA ISTORIE, CU AP'INERILE DE RIGOARE, A REGIMULUI COMUNISM

Ordinul Templierilor
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Acest articol se refer� la Ordinul Templierilor. Pentru alte sensuri, vedeți Ordinul Templului (dezambiguizare).

















S�rmanii soldați ai lui Cristos și ai Templului lui Solomon (latin� Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici), cunoscuți mai ales sub numele de templieri sau Ordinul Templului (francez� Ordre du Temple sau Templiers), au fost unul dintre cele mai cunoscute ordine c�lug�rești militare (catolice) creștine.[1] A luat naștere la inițiativa francezului Hugo de Payens �n anul 1119 �n Ierusalim, ca o organizație militar-c�lug�reasc�, cu scopul declarat de a ap�ra pe peregrinii (c�l�tori) creștini �n Țara Sf�nt�.
Recunoscut oficial de Biserica catolic�, prin acceptarea de c�tre papa Inocențiu al II-lea �n 1139 a formei lui de organizare, Ordinul a crescut repede ca num�r de membri și putere. Ordinul (Organizația) cuprindea c�lug�ri militari r�zboinici, c�lug�ri capelani și c�lug�ri de serviciu (slujitori). Cavalerii templieri puteau fi recunoscuți la �mbr�c�minte, dup� o mantie alb� cu o cruce roșie, distinctiv�, și erau printre cei mai bine echipați, antrenați și disciplinați r�zboinici din perioada cruciadelor.[2] Membrii Ordinului care nu erau r�zboinici au creat o puternic� infrastructur� economic� �n �ntreaga creștin�tate, introduc�nd pentru prima oar� proceduri financiare care au reprezentat �nceputul sistemului bancar,[3] și au construit numeroase fortificații �n Europa și Țara Sf�nt�.
Succesul templierilor era str�ns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijiniți de biserica catolic�. C�nd Țara Sf�nt� a fost pierdut�, iar c�lug�rii militari templieri au suferit �nfr�ngeri zdrobitoare, sprijinul pentru existența ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile inițiatice secrete ale lor au creat ne�ncredere, iar regele Filip al IV-lea al Franței, puternic �ndatorat ordinului, a �nceput s� fac� presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele Maestru Jacques de Molay, și, dup� ce le-a obținut m�rturisirile prin tortur�, i-a ars pe rug.[4] �n 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a dizolvat cu forța �ntregul ordin. Dispariția brusc� a unei componente importante din societatea european� a acelor timpuri a dat naștere la speculații și legende, care trezesc și ast�zi interes.
Articol principal: Istoria Ordinului Templierilor.
Ascensiunea[modificare]


Primul cartier general al templierilor,Moscheea Al Aqsa, de pe Muntele templuluidin Ierusalim. Cruciații o numeau Templul lui Solomon, deoarece se afla pe ruinele templului inițial, și de aici cavalerii și-au luat numele de templieri.
Dup� ce Ierusalimul a fost cucerit �n iulie 1099 ca urmare a primei cruciade, mulți pelerini europeni s-au �ndreptat spre locurile numite de ei Țara Sf�nt�. Totuși, deși orașul era relativ sub control, restul statelor cruciate nu erau. Bandiții erau prezenți �n num�r mare, și mulți pelerini erau m�cel�riți, uneori cu sutele, pe drumul de la Jaffa, situat pe coast�, �n Țara Sf�nt�.[5]
�n jurul anului 1119, cavalerul francez Hugues de Payens și ruda sa Godfrey de Saint-Omer, veterani ai primei cruciade, propun crearea unui ordin monastic (c�lug�resc) pentru protecția acestor pelerini.[6]Regele Balduin al II-lea al Ierusalimului a acceptat aceast� cerere, oferindu-le drept cartier general Muntele Templului, �n moscheea Al Aqsa care fusese capturat�. Muntele templului avea un aer mistic, deoarece se credea c� se afl� deasupra ruinelor Templului lui Solomon.[2][7] Cruciații numeau prin urmare Moscheea Al Aqsa Templul lui Solomon, și de aici ordinul și-a tras numele de S�rmanii soldați ai lui Cristos și ai Templului lui Solomon, sau cavalerii "templieri". Cu puține resurse financiare la dispoziție, ordinul de aproximativ nou� cavaleri se baza pe donații pentru a supraviețui. Emblema lor era reprezentat� de doi cavaleri ce c�l�reau același cal, simbol al s�r�ciei.
S�r�cia templierilor nu a durat mult� vreme. Ordinul avea un sprijin important �n persoana lui Bernard de Clairvaux, un cleric de frunte, și nepot al unuia dintre cavalerii fondatori. El a vorbit și scris cu convingere �n numele lor, și �n 1129, la Conciliul din Troyes, Ordinul a fost oficial recunoscut de Biseric�. O dat� cu acest act formal, templierii au devenit o destinație preferat� a donațiilor din Europa, primind bani, p�m�nturi și fii de nobili de la familii dornice s� sprijine lupta (considerat� creștin�) din Țara Sf�nt�. Un alt beneficiu l-au primit �n 1139, c�nd bula papal� a papei Inocențiu al III-lea Omne Datum Optimum i-a scutit pe templieri de la supunerea la legile locale. Acest lucru �nsemna c� templierii puteau traversa liber orice granițe (�n Vest-europa), nu trebuiau s� pl�teasc� taxe, și nu r�spundeau dec�t �n fața papei.[8]
Cu o misiune clar� și cu resurse abundente la dispoziție, Ordinul a crescut repede. Templierii erau adesea forța de avangard� �n b�t�lii cheie ale Cruciaților, c�nd cavalerii �n armur� atacau frontal, �ntr-un dispozitiv �n form� de v�rf de lance, �n �ncercarea de a sparge liniile adversarilor. Una dintre cele mai mari victorii a fost la B�t�lia de la Montgisard, din 1177, c�nd o armat� creștin� din care f�ceau parte și circa 500 de templieri a reușit s� �nving� o armat� a lui Saladin de peste 26.000 de soldați.[9]
Deși misiunea principal� a Ordinului era militar�, doar un num�r mic de membri se afla efectiv pe frontul de lupt�. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, "templier") , at�t pentru ajutorul individual al cavalerilor, c�t și pentru a asigura buna funcționare a infrastructurii financiare. Templierii, deși f�cuser� un jur�m�nt de s�r�cie, �n realitate �n timp au ajuns s� controleze bog�ții ce dep�șeau cu mult donațiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanți la cruciade �și depuneau averea �n m�inile templierilor, pentru perioada c�t erau plecați. Acumularea de bog�ții �n acest mod �n Europa și Țara Sf�nt� a dus la apariția primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce c�l�toreau �n Țara Sf�nt�. La plecare, ei �și depuneau averea unui cavaler din regiunea respectiv�, de la care primeau un document �ncifrat, indic�nd valoarea sumei deținute, pe care �l foloseau la sosirea �n Țara Sf�nt� pentru recuperarea fondurilor; acest sistem a �mbun�t�țit at�t siguranța pelerinilor, care nu mai erau vizați de hoți, dar a și sporit nemeritat averea templierilor.[2][10]
Pe baza acestui amestec de donații și de afaceri, templierii au stabilit o rețea financiar� �n �ntreaga creștin�tate. Dețineau suprafețe �ntinse at�t �n Europa c�t și �n Orientul Mijlociu; cump�rau și foloseau ferme și podgorii; construiau biserici și castele; erau implicați �n manufactur�, importuri și exporturi; aveau propria lor flot� naval�, și, pentru un timp, dețineau �ntreaga insul� Cipru. Templierii au fost numiți uneori ca prima corporație multinațional�.[9]
Declinul[modificare]


B�t�lia de la Hattin, din 1187, �nfr�gere decisiv� pentru soarta cruciadelor
La jum�tatea secolului al XII-lea, cruciadele �ncepuser� s�-și piard� puterea, deoarece nu �ntotdeauna �și atingeau scopul reclamat. Lumea musulman� era mai unit� sub lideri eficienți precum Saladin, iar facțiunile creștine erau m�cinate de lupte interne. Templierii s-au aflat uneori �n conflict cu celelalte dou� mari ordine creștine, cavalerii ospitalieri și cavalerii teutoni (germanici), iar deceniile de lupte pentru domeniile feudale au sl�bit pozițiile creștine. Dup� mai multe �nfr�ngeri dezastruoase, incluz�nd b�t�lia decisiv� de la Hattin, Ierusalimul a fost pierdut �n fața lui Saladin �n 1187. Cruciații au ocupat din nou orașul �n abia �n 1229 (f�r� ajutor de la templieri), dar numai pentru scurt timp. �n 1244, musulmanii au reocupat orașul, care nu a mai fost controlat vreodat� de creștini p�n� �n 1917, c�nd britanicii l-au luat de la otomani.[11]
Templierii au fost obligați s� �și mute cartierul general �n alte orașe din nord, cum ar fi portul Acra, pe care l-au deținut secolul urm�tor. A fost �ns� p�n� la urm� pierdut �n 1291, urmat de ultimele lor fort�rețe de pe continent, Tortosa (�n Siria de ast�zi) și Atlit. S-au stabilit �n continuare �n Limassol, Cipru,[12] p�str�nd o garnizoan� pe mica insul� Arwad, l�ng� coast�, �n apropiere de Tortosa. S-au �ncercat acțiuni militare coordonate cu mongolii,[13] printr-o nou� forț� de invazie de pe Arwad. �n 1302, totuși, ei au pierdut și acea insul�, ultimul loc din Țara Sf�nt� aflat �n m�inile lor.[9]


Cl�dire templier� la Saint Martin des Champs, Franța
Misiunea militar� a ordinului nemaifiind la fel de important�, sprijinul acordat organizației s-a risipit. Situația era totuși mai complicat�, c�ci dup� mai mult de dou� sute de ani de existenț�, templierii deveniser� o parte a vieții social-economice zilnice �n Europa. Organizația era prezent� pe scar� larg� la nivel local, cu mii de sedii �n toat� Europa. Templierii administrau multe �ntreprinderi, și mulți europeni intrau zilnic �n contact cu ei, de exemplu lucr�nd la o ferm� sau podgorie, ori folosind Ordinul ca pe o banc� �n care s� �și depoziteze averea personal�. Ordinul, �ns�, r�m�nea �n continuare independent de st�p�nirea local� (deci era "neimpozabil"), practic fiind un "stat �n stat". Avea de asemenea o armat� cu care putea str�bate liber toate granițele, �ns� nu mai avea un c�mp de lupt� clar, adic� un adversar acceptabil și pentru restul societ�ții. Aceast� situație a m�rit tensiunile cu o parte a nobilimii europene, �n contextul �n care templierii se ar�tau interesați �n fondarea unui propriu stat monastic (c�lug�resc), dup� cum f�cuser� cavalerii teutoni (germanici) �n Prusia dup� 1226.[10]
Arest�rile și dizolvarea[modificare]


Regele Filip al IV-lea al Franței (1268�1314)
�n 1305, noul pap�, Clement al V-lea, aflat �n Franța, a trimis scrisori Marelui Maestru templier Jacques de Molay și celui ospitalier Fulk de Villaret pentru a discuta posibilitatea fuziunii celor dou� ordine. Niciunul nu agrea ideea, dar papa a insistat și i-a invitat pe am�ndoi �n Franța pentru a discuta situația. De Molay a sosit primul la �nceputul lui 1307, dar de Villaret a �nt�rziat c�teva luni. �n timp ce așteptau, De Molay și Clement au discutat acuzațiile aduse cu doi ani �nainte de un templier exclus (din ordin). Aceste acuzații erau �n general considerate false, dar Clement i-a trimis regelui Filip al IV-lea al Franței o cerere scris� pentru ajutor �n investigație. Regele era deja �ndatorat templierilor dup� r�zboiul s�u cu englezii, și a decis s� foloseasc� zvonurile existente �n propriul s�u scop. A �nceput s� pun� presiune pe Biseric� s� acționeze �mpotriva ordinului, pentru a se elibera de datorii.[14]
�n data de vineri, 13 octombrie, 1307 (o dat� legat� greșit de originea superstiției zilei de vineri 13),[15][16] Filip a ordonat ca de Molay și alți templieri francezi s� fie arestați simultan. Ei au fost acuzați de numeroase erezii, și torturați pentru obținerea de m�rturisiri de blasfemie. M�rturisirile, deși obținute sub presiune, au provocat un scandal la Paris. Dup� alte insistențe din partea lui Filip, papa Clement a emis bula Pastoralis Praeeminentiae la 22 noiembrie, 1307, care cerea tuturor monarhilor creștini din Europa s�-i aresteze pe templieri și s� le confiște averile.[17]
Papa Clement a cerut audieri papale pentru a determina vinov�ția sau nevinov�ția templierilor, și, o dat� eliberați de tortura inchizitorilor, mulți și-au retras m�rturisirile. Unii aveau suficient� experienț� legal� pentru a se ap�ra �n procese, dar �n 1310, Filip le-a blocat tactica, folosind m�rturiile forțate precedente ca justificare pentru arderea pe rug a zeci de templieri la Paris.[18][19]


Templieri arși pe rug


M�n�stirea lui Cristos din castelul Tomar,Portugalia. Construit� �n 1160 ca o fort�reaț� pentru cavalerii templieri, a devenit cartierul general al redenumitului Ordin al lui Cristos. �n 1983, a devenit un loc din patrimoniul mondial UNESCO.[20]

aha, vad ca ati scos de pe gugalica ceva despre Vinerea Neagra si despre Templieri, dar nu va limitati la ce scrie Dan Brown, caci Istoria a aparut cu mult inainte de a scrie el acel roman care , printre altele, are inclus in el un mic plagiat dupa o lucrare aparuta cu vreo 20 ani mai inainte !
dar, ce sa zic : cartea lui e bine scrisa si foarte antrenanta !

De la: gabigabi2, la data 2013-10-20 17:35:49aha, vad ca ati scos de pe gugalica ceva despre Vinerea Neagra si despre Templieri, dar nu va limitati la ce scrie Dan Brown, caci Istoria a aparut cu mult inainte de a scrie el acel roman care , printre altele, are inclus in el un mic plagiat dupa o lucrare aparuta cu vreo 20 ani mai inainte !
dar, ce sa zic : cartea lui e bine scrisa si foarte antrenanta !

Nu stiam c� , virgulic�, C�lug�rii, erau , sau pot fi și așa de r�zboinici. Deci cum spuneam și eu odat� : Nu e bine s� fie at�tea religii, c� uite unde duce. Fiecare vrea s� conving� unul pe altul , c� religia lui e mai bun�. dar �n Romania , sau Tara Rom�neasc� , cred c� pa timpul dominiei lui basarab, cu acea b�t�lie din 1033 parc�, cand au infrint armata ungureasc�... Da și c�nd te g�ndești c� totul pleac� și a plecat de la superstiții...,

De la: zorro56, la data 2013-10-20 18:02:15

De la: gabigabi2, la data 2013-10-20 17:35:49aha, vad ca ati scos de pe gugalica ceva despre Vinerea Neagra si despre Templieri, dar nu va limitati la ce scrie Dan Brown, caci Istoria a aparut cu mult inainte de a scrie el acel roman care , printre altele, are inclus in el un mic plagiat dupa o lucrare aparuta cu vreo 20 ani mai inainte !
dar, ce sa zic : cartea lui e bine scrisa si foarte antrenanta !

Nu stiam c� , virgulic�, C�lug�rii, erau , sau pot fi și așa de r�zboinici. Deci cum spuneam și eu odat� : Nu e bine s� fie at�tea religii, c� uite unde duce. Fiecare vrea s� conving� unul pe altul , c� religia lui e mai bun�. dar �n Romania , sau Tara Rom�neasc� , cred c� pa timpul dominiei lui basarab, cu acea b�t�lie din 1033 parc�, cand au infrint armata ungureasc�... Da și c�nd te g�ndești c� totul pleac� și a plecat de la superstiții...,

Noi pe vremea aia ce religie abordam? C� de la Zamolxis,sau zamolcse, pe timpul lui Decebal sau Burebista, unde a disp�rut? Noi cu cine votam ?

E bun bancul cu nevoia! Sau cine caut[ g[se;te...
Religia geto-dacilor
Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in jurul lui de catre o literatura de tot felul. Desi istoriografia noastra (dar nu numai) a reusit achizitii notabile, ea este totusi destul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cat mai completa si general acceptata.
Intre problemele de baza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. Dupa o lunga disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei geto-dacilor tinde sa se impuna. Il atentionam pe cititorul mai putin avizat ca superioritatea (mai degraba farmecul, profunzimea si bogatia) unei religii nu este data de caracterul sau, o religie monoteista nu este mai evoluata decat una politeista, si, ca atare, nu trebuie sa manifeste nici un fel de retineri subiective in a accepta caracterul politeist al religiei> geto-dacilor.
Mult mai dificila este situatia atunci cand trebuie sa se arate natura zeitatilor adorate de geto-daci, atributele sau elementele legate de ierarhizarea intr-un ''panteon'', ori date despre perioada cand au fost la apogeul adorarii lor.
Zeul cel mai frecvent mentionat la autorii vechi este Zalmoxis (specialistii nu au ajuns la un consens asupra formei numelui: Salmoxis - Zalmoxis - Zamolxis). Cat priveste natura si atributele sale, unii sustin ca este o divinitate chtoniana, altii ca este uraniana. Mai vechea teorie potrivit careia Zalmoxis ar fi fost fiinta pamanteana s-a dovedit a fi fantezista. In vremea lui Burebista si al lui Decebal , se pare ca Zalmoxis nu mai era insa adorat ca zeitate suprema, fiind destul de probabila chiar prezenta sa in ''panteonul'' geto-dacic. O astfel de ipoteza se sprijina pe faptul ca la autorii greci de dupa Herodot, Zalmoxis este amintit ca o divinitate veche, iar unii autori latini (Vergilius, in Eneida, Ovidius, in Pontice si Tristele) si greci (Dion Chrysostomos) arata adorarea lui Marte de catre geto-daci de o maniera neobisnuita in perioada Burebista-Decebal. Acestui zeu, ne spune Iordanes, ''i se jertfeau primele prazi, lui i se atarnau pe trunchiurile arborilor prazile de razboi cele dintai si exista un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei, deoarece se parea ca invocatia spiritului sau era ca aceea adresata unui parinte''.
In ceea ce priveste alte zeitati adorate de geto-daci, documentele literar arheologice vorbesc despre divinitatile feminine Hestia si Bendis, prima considerata drept protectoare a focului din camin si a caminului, in general, a doua - zeita a padurii, a lunii, a farmecelor si protectoare a femeii.
Desi nu sunt suficient de explicite, izvoarele vechi lasa totusi sa se inteleaga ca Zalmoxis, Gebeleizis, Marte, Hestia, Bendis, ca zeitati, erau adorate nu de un trib anume, ci de catre geto-daci in totalitatea lor. Asadar, se poate vorbi de prezenta unui ''panteon'' la geto-daci (in sprijinul acestei afirmatii situandu-se gruparea marilor sanctuare de la Sarmizegetusa si a altora asemanatoare in alte locuri ale Daciei), de unitatea lor spirituala si de existenta constiintei comunitatii etno-lingvistice.
Un alt element al religiei geto-dacice il constituie asa-zisa credinta in nemurire. ''Nemurirea'' a fost considerata adeseori ca un element specific conceptiei religioase a geto-dacilor, care i-ar fi deosebit intre toate popoarele antichitatii. S-a considerat a fi o filosofie, o doctrina promovata de Zalmoxis a carei esenta ar fi credinta in nemurirea sufletului. Impartasim ideea potrivit careia ''nemurirea'' geto-dacica este o credinta obisnuita, ca ''dincolo'' vor continua viata pamanteana in mare desfatare. Aceasta credinta nu are nimic fenomenal, exceptional, in sensul unei spiritualizari sublime, cum s-a prezentat adeseori in tot felul de carti.
Viata religioasa a geto-dacilor se afla sub controlul si conducerea sacerdotiului despre care am vorbit mai inainte. Este posibil ca in vremea lui Burebista, marele preot Deceneu sa fi savarsit o adevarata reforma religioasa, constient de autoritatea castei preotesti pe care o conducea si de rolul major al religiei ca element de unitate politica a geto-dacilor. Aceasta reforma nu a fost violenta, si este foarte probabil ca geto-dacii adorau in acest Marte nu numai pe zeul razboiului, el avand si atributii care, poate, apartineau altor divinitati, cum ar fi cazul lui Zalmoxis, de pilda.
Strans legata de viata lor religioasa, daca nu cumva chiar parte a acesteia, sunt miturile si riturile geto-dacilor.
Mitul cel mai cunoscut este cel al lui Zalmoxis, daca nu este cumva si singurul despre care stim ceva. Faptul ca din tezaurul de mituri geto-dacice, pe care efervescenta culturala afirmata de acest popor ne da dreptul sa-l presupunem ca ar fi fost deosebit de bogat, s-a pastrat si a ajuns pana la noi in primul rand acest mit (mai degraba ''mitul'' mitului lui Zalmoxis) se datoreaza consemnarilor scrise ale unor autori straini. Curiozitatea starnita de oamenii indepartatelor taramuri carpato-danubioano-pontice, ecoul actiunilor geto-dacilor si formatiunilor lor politice, dar si o recunoastere a calitatilor intrinseci ale mitologiei lor au determinat aceasta aplecare a scriitorilor antici asupra spiritualitatii geto-dacilor. Mitul lui Zalmoxis a reprezentat, probabil, cel mai important si cel mai reprezentativ mit al geto-dacilor. Acest mit si insusi personajul sau central s-au cristalizat devreme in lumea geto-dacica, ca rezultat al unor fenomene de sincretism desfasurate pe diferite planuri cultural-istorice. In epoca clasica a statului geto-dacic, cultul Zalmoxian scade ca intensitate, pentru ca mai tarziu urmele sale sa dispara, din diverse motive, din spiritualitatea daco-romanilor si din folclorul romanesc.
Despre riturile geto-dacilor, foarte bogate, ca la oricare popor antic, de altfel, putem avansa cateva idei doar in legatura cu cateva dintre acestea. Herodot, Valerius Maximus si Pomponius Mela ne vorbesc de intristarea ce-i cuprindea pe Traci (subliniem traci) la nasterea unui copil, stare manifestata prin plansul rudelor apropiate, care nu vedeau in viata pamanteasca decat prilej de suferinte si greutati.
Cat priveste ritul de inmormantare, in epoca clasica a civilizatiei lor geto-dacii practicau cu preponderenta incineratia; inhumatia se intalneste mai rar. Mormantul de incineratie plan reprezinta tipul cel mai des intalnit la geto-daci. De cele mai multe ori resturile funerare sunt pur si simplu asezate intr-o groapa, in putine cazuri fiind depuse in prealabil intr-o urna. Mormintele plane cu caseta din piatra sunt extrem de rare. Cu prilejul inmormantarii se faceau anumite jertfe, se asezau in groapa obiectele de care mortul ar putea avea nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si bautura. La moartea celor bogati se faceau si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra mormantului a vaselor folosite.
La geto-daci intalnim, in ansamblul riturilor de sacrificiu, atat jertfele umane (constatate, dealtfel, si la alte popoare), cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma devenind, probabil, destul de timpuriu preponderente.

Decxi se practica incinerarea , obicei acu interzis de popi. Cica nu-ti slujeste.


Oare de ce se numarau anii pe acea vreme, de la cap la coada, 48-44 de pilda, sau altii ani? De unde stiau ei sa numere asa.?Cineva le-a spus? Oare nu cumva de undeva din umbra se punea baza povestiriilor lui Iisus? Pentru a se reseta anii. De cnd a inceput omul sa numere anii. Decand le-a venit ideea? Era o necesitate? Si de unde cu ideea de tara sfanta? Nu putea sa fie la noi , de exemplu acea tara?

Nici nu as vrea sa ma gandesc , ce ar fi fost sau cum ar fi pus problema cqvalerii templieri, daca aveau armele din ziua de azi. Era un dezastru. Cine ar fi castigat? Poate era o si o singura religie.

Deci Dionis a fost cel care a inventat primul an dup� intemeierea orașului Roma.

De la Facerea lumii, la nasterea lui Iisus
Imprimare E-mail
miercuri, 21 aprilie 2004


Dupa publicarea ipotezelor formulate de ing. Gheorghe Jalba (v. Enigma celei de-a treia zile, in "Magazin" nr.6/12.02.2004 si Miracolul fecioarelor care nasc, in "Magazin" nr.7/19.02.2004), am primit un punct de vedere la fel de interesant, din partea d-lui Vasile Anton, din Iasi.

In tratarea problemei aparitiei plantelor pe Terra inainte de a se forma Soarele, s-a eludat o informatie din Biblie, si anume ca lumina a creat-o Dumnezeu in ziua a doua, c�nd Pam�ntul era pustiu si gol; abia dupa aceea, in ziua a treia a Creatiei, a decis ca pam�ntul sa dea "iarba si sam�nta dupa soiul ei". Asadar, daca urmarim tot scenariul biblic, vom vedea ca el este mult mai evolutionist dec�t transformismul lui Darwin, intruc�t pastreaza o succesiune logica in aparitia vietii pe planeta noastra. Ideea d-lui Jalba nu tine cont de faptul ca, totusi, mai int�i s-a format Galaxia, apoi sistemele stelare, ca lumina putea veni foarte bine de la bulbul galactic, ca structurile vii se puteau forma chiar si in acele conditii, av�nd in vedere faptul ca au fost gasite bacterii traind in conditii extreme. Apoi, legat de energia purtatoare de informatie, apare o ciudatenie biblica: oare cum de s-a format Soarele abia in ziua a patra, cu mult dupa formarea Pam�ntului si aparitia "verdetii". Faptul ca Pam�ntul s-a format inaintea Soarelui poate fi explicat stiintific prin aceea ca, din norul de hidrogen ce a generat Sistemul Solar, unele planete se formasera in v�rtejul cosmic, in timp ce Soarele s-ar fi putut afla in stadiul de protostea si s-a aprins mai t�rziu. Ram�ne totusi o intrebare: in ziua a treia, Pam�ntul era in stare solida sau in stare gazoasa? Apoi - ce anume a determinat solidificarea materiei primelor patru planete si de ce planetele de dincolo de ecosfera au ramas in stare gazoasa? Pentru acestea si inca alte intrebari, dl. Anton ofera un posibil raspuns: viata a aparut mai int�i la marginea Galaxiei. Dar marea enigma ram�ne cine a creat informatia materiei: chiar materia in sine, cum sustin materialistii, sau aceste programe informational-logice reprezinta opera unui Creator-Programator? Problema nasterilor din fecioare este mult mai complexa dec�t varianta fenomenului de biosimpatie (transmiterea la distanta a informatiei similare). Dl. Vasile Anton porneste de la ideea ca aspectul fizic al lui Iisus nu se cunoaste cu precizie, totusi multi artisti l-au reprezentat ca pe o persoana cu trasaturi efeminate.

Psihismul feminin al M�ntuitorului

Apoi, M�ntuitorul a avut un psihism corespunzator in general celui feminin: iubire, milostenie, smerenie, iertare, non-violenta, ca si capacitatea de a sonda inconstientul si g�ndurile ascunse, asemanatoare asa-numitei intuitii feminine. El a fost filosoful si martirul iubirii, asa cum Socrate a fost filosoful si martirul ratiunii. Comportamentul masculin il arata doar rareori, de pilda c�nd ii alunga pe negustori din casa Tatalui Sau. (Aici, ne permitem sa introducem un amendament la demersul cititorului nostru. Daca luam in seama si relatarile evangheliilor apocrife, reperam in copilul Iisus o serie de insusiri care nu au nimic comun cu trasaturile psihice feminine.)
Baz�ndu-se pe succintele argumente de mai sus, dl. Anton conchide ca Iisus "a intruchipat ceea ce e mai moral si mai spiritual in fiinta umana - Iubirea. Sa amintim ca Iisus a localizat sufletul in inima, asa cum Socrate l-a localizat in creier. De aceea, credem ca El a fost intrupat prin "auto-clonare", din Fecioara Maria, comanda-semnal venind de la Cel de Sus. A fost mai usor ca in locul celor 23 de cromozomi din ovul, sa fie transferati cei 46, adica intregul genom din chiar informatia genetica a Fecioarei. Aceasta se putea face printr-o simpla comanda informational-energetica, transmisa asa cum ne spune Evanghelia dupa Ioan: "Si cuv�ntul (informatia-semnal) s-a facut trup si a locuit plin de har si de adevar."" O ipoteza cu adevarat indrazneata, care va genera probabil alte controverse.

V�d c� mulți se contrazic: Unii spun c� Iisus s-a n�ascut cu 7 ani iniate de anul 1, alții ca ar fi 4, Cine mai știe. Și nici cu data nu stau prea bine. Un lucru neglijat de cei ce au scris sau tradus aceste manuscrise pe care ei le-au numit Biblii sau testamente...

Și referitor la cele 6 zile in care Dumnezeu ar fi f�cut p�m�ntul , viața , florile , animalele... s� nu fi fost traduse nici astea corect. Ei nu stiau de unitati de m�sur�. Puteau s� se insele. O zi putea foarte bine s� dureze sute de milioane de ani. Și tot așa, ceea ce cred c� de fapt s-a și �nt�mplat. Cum putea �ntr-o zi s� fac� at�ta? O fi simbolism , dar nici chiar așa. Noi de abia facem o șosea �n 4 ani, și aceea se surp�...

Voi sincer nu aveți ce face. Poi cum s� faceți o asemenea prostie? Poi ce v� jucați? Aveți grij� ce vorbiți. C� �n ziua de azi orice e posibil! Se pot �ntrepreta multe aspecte. De pild� , nu v� mai l�udați, c� posedați energie pozitiv� Iar alți c� i-au sau v� ia energia pozitiv� , d�ndu-v� �n loc energiea negativ�. Poi cum dar ? Vreți ca cei care extrag energia pozitiv� s� fiți pedepsiți, s� v� amendeze? Iar cei care produc energie pozitiv� , s� v� pun� statul la plat� ? S� v-o inpoziteze. Numai dup� aceste practici nu a mai luat statukl bani. Abia așteapt�. S� fie micul nostru secret.
Azi, c� nu m� r�bda, am plecat la casa de pensii, s� m� l�muresc și eu, ce și cum? De ce s� mi se ia niște bani degeaba? Așa am crezut eu la �nceput, dar , am fost l�murit repede: � Nu vi se mai restituie cass-ul!� Deci asta e! . S-a sistat. Acu se oprește mereu. Chiar dac� vrei, chiar dac� nu vrei, chiar dac� te folosești de el, chiar dac� nu. La urma urmei nu v�d utilitarea. Dac� am ajuns s� venim cu toate de acas�, c�nd te �nternezi la spital, ce rost mai are? Ar fi trebuit s� zic� s� vii și cu patul de acas�... Dar noroc c� nu te mai interneaz�. Nu ! Nu te ține prea mult, dec�t cazuri grave. �ți face o injecție cu ap� de ploaie și... acas�! Dac� mai poți s� mergi bine, dac� nu, te mai ține un pic �n observație, te i-au rudele �n brațe și te duc pe sc�ri �n jos, c� nici lifturile nu merg. Iar dac� mai ajungi totuși viu acas� pe picioarele tale, c� altfel nu se poate, trebuie s� te simți norocos, dup� care durerile re�nvie. Și cum s� nu re�nvie, c�nd nici nu știi ce mai m�n�nci �n ziua de azi. Toate sunt contraf�cute, infectate cu E-uri, ..be-uri ce-uri și alte litere. Iar dac� �ncepe s� te �nțepe ficatul , sau rinichii, stomacul, etc, este pentru c�, creierul �n grija lui pentru tine și celule tale mai trimite c�te un impuls electric, c�tre zona cu problem, pentru a mai potoli spiritele proaste ale celulelor. A acelor celule turbulente. Așa cum fac polițiștii cu electroșocurile. Fac grev� și ele. Fac revoluție! Poi ce te joci matale? Poi numai ele ? S-au molipsit și ele de la noi. Doar tot ele ne conduce și pe noi la revolt�. Și ne mai mir�m cum așa și pe dincolo. Toate aceste st�ri de spirit negative, griji și altele, se �ntorc ca un bumerang asupra propriului nostru corp, spre desf�tarea lor. De aceea nu trebuie s� l�s�m celule s�-și ia lumea �n cap. Și s� știm, s� le potolim. E și asta o treaba� grea și anevoioas�, care cere sau necesit� timp și r�bdare cu tine.

Ceapa lor de celule, Nea Marin! Da' pana cand, dom'le sa ne conduca ele pe noi, ha?
Noi insine/insene conducem! Deci, cu toata putereasi viteza maxima prinsa in prima secunda a momentului accelerarii inainte!
Unde pozitive: incarcat!
Tunul lustruit si nichelat: executat!
Tinta fixata: ''Minuni altele decat cele cu care suntem obisnuiti!''....ochit!
Viteza de lansare: programata la puterea gandului.
3.....
2......1.....FOC!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Și ceapa , și morcovul , și cartoful , sunt formate din celule. Și ele sufer� c�nd sunt atacate de d�un�tori, sau alte celule parazite. Chiar dac� ele nu au glas s� se pl�ng�. P�n� și o floare dac� nu are ap� sau lumin� - sufer�! Dar �i merge bine și e vesel� c�nd �i vorbești frumos și o ștergi de praf, o �ngrijești. Toate ființele din jurul nostru sunt �n str�ns� leg�tur� cu noi, cu celulele noastre. Chiar dac� noi �nc� nu le auzim și le �nțelegem. Chiar dac� nu vorbesc. la fel și peștii, precum și toate necuv�nt�toarele.Eu chiar auzeam țip�tul de disperare a racilor , c�nd tata �i punea la fiert. Brrrr! Ce moarte au și ei....și multe alte viet�ți marine.

Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

vrei minuni....freaca....lampa....


youtu.be/6jBzmVI6M9E

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-10-22 14:57:00vrei minuni....freaca....lampa....


youtu.be/6jBzmVI6M9E

AȘ VREA EU S� AM O ASEMENEA LAMP�, CARE NUMAI �N VISURILE OAMENIiLOR, PUTEA S� MAI APAR�...ca și multe alte vise. Asta la arabi, iar la noi la baghete magice, inele fermecate, ...

Da, am v�zut unele episoade de anul trecut, datorit� lui Costic�. Roboțeii �știa dr�g�lași, sunt violenți, n�strușnici, spun lucruri tr�snite și nu au maniere. Se cunoaște c� cel ce i-a programat , nu cunoștea sau a uitat s� le implementeze și programul cu cei sapte ani de acas�...Dar probabil c� �n asta și consta scheci-ul...Vai de noi s� ajungem s� ne controleze asemenea roboți....

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: zorro56, la data 2013-10-23 09:19:09

De la: Fl_Orion999, la data 2013-10-22 14:57:00vrei minuni....freaca....lampa....


youtu.be/6jBzmVI6M9E

AȘ VREA EU S� AM O ASEMENEA LAMP�, CARE NUMAI �N VISURILE OAMENIiLOR, PUTEA S� MAI APAR�...ca și multe alte vise. Asta la arabi, iar la noi la baghete magice, inele fermecate, ...

Da, am v�zut unele episoade de anul trecut, datorit� lui Costic�. Roboțeii �știa dr�g�lași, sunt violenți, n�strușnici, spun lucruri tr�snite și nu au maniere. Se cunoaște c� cel ce i-a programat , nu cunoștea sau a uitat s� le implementeze și programul cu cei sapte ani de acas�...Dar probabil c� �n asta și consta scheci-ul...Vai de noi s� ajungem s� ne controleze asemenea roboți....

A propos de lampa fermecata si de Aladin. M-am apucat sa invat araba. Fonetic e o tz�ra dificil....la anumite sunete guturale..... Insa de scriptic...... este o noutate! Nimic nu seamana cu ceea ce cunoastem noi. Ah, ba da, Punctele, apostroafele si liniile.

Ce m-a determinat sa o invat? In primul rand ambitia de a sti sa ii spun unui vanzator de la un boutique ca daca inca odata mai imi vinde o cartela de telefon cu un adaos de 50% peste pretul cu care o vinde aceeaiasi cartele unui maghrebian, sun la politie si ii inchid boutique-ul pe veci!

Mai si glumesc, dar as fi capabila! Si eu sunt om ca si ei, poate o sa am si eu comertul meu intr-o zi, dupa ce mai sparg niste usi inchise in perpetuum mobile, dar NICIODATA nu voi face diferente intre clientii mei, respectiv furnizorii mei samd.....

no, asta a fost direct din hexagon(France), de la corespondentul sufletelor voastre, dafinu' !

Am uschit-o ca ardeeeeeeeeeeeeee! Tic tac, the time is monney, of course! BUT: The time is running and I have to take my tramway!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-10-23 09:36:12

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

�nteresant! Niște VAMPIIRI! Nu știam c� te pot �nc�rca cu sume modice, și c�nd esti sunat, dar nu mai are conteaz�. Problema e, c� unii oameni mai slabi de inim�, care pun botul , poate s� fac� infarct. C� pot s� �i afecteze emoțional.C� pot intra �n panic�. C� de , �n ziua de azi orice e posibil. Te duci dimineața la piaț� , și... nu te mai �ntorci...Nici mie nu mi-a venit bine la �nceput, de ce s� nu recunosc, intrasem �n panic�, dar noroc de cei de la TV, c� auziseme de asemenea practici, nu prea ortodoxe. Iar vocea �Ei� sem�na teribil de bine, cu vocea madamei. Numai c� eu mai cunoșteam și alte am�nunte de care cea de dincolo nu le știa. Și apoi eu șțtiți foarte bine, c� eu nu cred p�n� nu v�d. Aș fi testat �nt�i terenul...Ce vreți nu tot ce zboar� se m�n�nc� și ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Odat� și odat�, tot o s� se sparg�. Așa și cu ei. Cred c� dac� se fac unii c� intr� �n jocul lor, se pot da de gol. C� trebuie lucrați și ei. Ce numai ei s� ne lucreze? Eii...dac� e tr�dare s� o știm cu toții... Și ce e mai interesant c� foloseau și termeni de discuție cu care noi le foloseam mai des. S� fie și asta coincidenț� , sau mafiile de care vorbiți, s� nu fie m�n� �n m�n� cu cei care ne ascult� telefoanele. Noroc c� eu am ureche muzical� și greu m� poate p�c�li cineva cu glasul altei persoane, ca fiind al celei �n cauz�. Poate folosesc un filtru, un sintetizator de voce... ceva!

Focul lui Apollo: extraordinarele minuni ale unei zile obi�nuite

Ciclul Soarelui care r�sare �i apune, alternan�a lumin� - �ntuneric, este cea mai veche poveste de pe Terra. De fapt, ea este at�t de veche �nc�t ar putea fi numit� �geneza tuturor nara�iunilor liniare�. �nainte ca str�mo�ii no�tri s� descopere focul, �nainte de a �nv��a s� planteze semin�e �i de a sta suficient de mult �ntr-un loc pentru a apuca s� vad� cum din ele ies, ca prin magie, plante, �i chiar �nainte s� �n�eleag� leg�tura dintre actul sexual �i na�tere, ei au spus povestea zilei �i a nop�ii.
Acest ciclu primordial �nc� ne determin� ritmul vie�ilor noastre, slujbele, vacan�ele �i tot restul activit��ilor, iar mitologia �i �tiin�a au c�zut am�ndou� de acord �i indic� faptul c� scopul zilei este acela de a ne indica locul �n Univers.
Ziua este de-o potriv� un fenomen astronomic �i o unitate de timp. Ca simbol al unei experien�e repetitive, originea zilei face parte din mitologia specific� fiec�rei culturi. Soarele urc�nd deasupra orizontului este una dintre primele imagini reprezentate �n istoria antic�, iar reprezent�ri similare sunt �i acum realizate de copii, atunci c�nd ace�tia �ncep s� realizeze concepte precum cel de �m�ine diminea�� �i �asear�.
Povestea modului �n care am �nv��at ce se se �nt�mpl� cu adev�rat �n acest ciclu natural �i �n altele precum cel lunar sau anual, coincide cu povestea de �nceput a �tiin�ei. Dar, cum imagina�ia nu a�teapt� niciodat� ca lucrurile s� aib� o baz� real� sau ca ele s� fie demonstrate, cu mult �nainte de explica�ia �tiin�ific� a ciclului zi-noapte, a existat cea mitologic� care a ilustrat pentru fiecare cultur� c�l�toria Soarelui pe cer.
Multe dintre produsele imagina�iei str�mo�ilor no�tri s-au concentrat asupra unei �ntreb�ri fire�ti: �De ce alterneaz� ziua cu noaptea?�.
O justifica�ie curioas� pentru alternan�a zi-noapte apare �n mitul Yuchi �nt�lnit la un trib din America de Nord �i care vorbe�te despre sora Soare �i fratele Lun� �i care este prezentat pe larg �n cartea lui Michael Sims, �Apollo's Fire�. Mitul spune c� la �nceputul lumii, Soarele �i Luna aveau forme animale �i puteau dansa pe curcubeu. �ns�, decizia de a crea P�m�ntul presupunea existen�a luminii care s� �nl�ture omniprezentul �ntuneric. Atunci, mai multe animale au �ncercat s� �i asume responsabilitatea de a lumina P�m�ntul, dar p�n� �i insectele dotate cu bioluminiscen�� �i chiar stelele au e�uat, neput�nd produce suficient� lumin�. Fratele Lun� a �ncercat �i el s� lumineze uscatul �i de�i efortul s�u era considerabil, sora Soare a fost cea care a �ndeplinit sarcina cu succes. E a a urcat spre zenit iar acolo nu �tia dac� s� �i continue drumul spre vest �i s� �i lase �i nop�ii timp s� domneasc� sau dac� s� r�m�n� pe cer �i s� asigure lumin� permanent�. Pentru a g�si r�spuns la aceast� dilem�, sora Soare apeleaz� la animale, iar ele decid s� accepte alternan�a lumin�-�ntuneric pentru ca noaptea s� beneficieze de intimitatea necesar� pentru �mperechere.
Pe de alt� parte, unii hindu�i credeau c� Shiva a format ziua prin deschiderea ochilor �i noaptea prin �nchiderea lor. Nativii de pe coasta nordic� a Canadei obi�nuiau s� atribuie ziua �i noaptea iepurelui �i vulpii. Astfel, iepurele implora zeul pentru lumin� astfel �nc�t s� �i poat� g�si hrana, pe c�nd vulpea �l ruga s� fac� noapte pentru ca ea s� poat� v�na.
A�a cum demonstreaz� aceste credin�e populare, ritmul zilnic astronomic este ad�nc �nr�d�cinat �n credin�a popular� �i �n con�tiin�a noastr�.
�n mitologie, astfel de ritmuri cosmice �i g�sesc intuitiv expresia prin personificare. Lumina �i �ntunericul, via�a �i moartea, iubirea �i ura merg m�n� �n m�n�, se lupt�, se �mpac� �i se lupt� iar.
Ivirea zorilor
A�a se face c� �n mitologia greac�, Eos era cea care aducea noua zi. Zei�� a zorilor, fiic� a titanilor Hyperion �i Theia, Eos este sor� a lui Helion �i a Selene, adic� a soarelui �i a lunii. Astfel, ca zei�� a zorilor, atunci c�nd carul Soarelui este gata s� plece din ceruri, Eos deschide cu degetele sale trandafirii por�ile �i �i permite astrului s� �i fac� apari�ia.
Apollo cel str�lucitor
Niciun zeu la Soarelui nu a �ntruchipat mai bine no�iunea de zi m�ndr� �i luminoas�, ca Apollo. De�i se pare c� ini�ial se stabilise cum c� el ar fi venit din alt� parte, �n Iliada �i Odiseea lui Homer, Apollo este prezentat ca fiu al lui Zeus. Numit printre altele �i Phoebus (cel str�lucitor �i pur), Apollo a fost de multe ori recunoscut nu doar ca zeul care m�n� zilnic carul Soarelui pe cer, ci �i ca divinitate a muzicii, a vindec�rii, a poeziei etc.
Unii etimologi asociaz� numele de Apollo cu grecescul �apollynai� (a distruge) �i cu abilit��ile distructive ale leului, c�ci grecii vedeau o leg�tur� �ntre Soare �i semnul zodiacal al leului.
Focul lui Apollo: extraordinarele minuni ale unei zile obi�nuite (Foto:Shutterstock.com)
Str�lucitorul Apollo era fratele zei�ei Lunii, Artemis (�nt�lnit� �i sub numele de Diana, Selene, Phoebe sau Luna). �n multe culturi Soarele �i Luna fie sunt frate �i sor�, fie formeaz� un cuplu. �n alte mitologii, este vorba de personaje aflate �ntr-o antitez� violent�, a�a cum sunt prezentate �n culturile din Asia �i Africa, unde Soarele este leul care ucide taurul, adic� Luna.
Fiul focului �i al apei
Apollo este unul dintre personajele implicate �ntr-un tragic mit ce se refer� la perturbarea ordinii cosmice, la dereglarea alternan�ei zi-noapte. Trista poveste a lui Apollo �i a fiului s�u nelegitim Faeton expune at�t privirea mitologic� asupra cosmosului, c�t �i rela�ia dintre Soare �i P�m�nt.
Faeton provine dintr-o familie dezbinat� �i locuie�te pe P�m�nt al�turi de mama sa, oceanida Climene. El este prezentat ca este un adolescent tipic, nesigur pe el, dar care se m�ndre�te la lume spun�nd cine �i este tat�. Desigur, nimeni nu crede acest lucru, toat� lumea specul�nd c� mama sa a inventat �ntreaga poveste. Disperat, Faeton merge la mama sa rug�nd-o s� �i dovedeasc� c� el este fiu zeului Soarelui. Mi�cat� de nelini�tea fiului s�u, Climene �i d� voie acestuia s� �i viziteze tat�l, explic�ndu-i c� acesta r�sare zilnic dintr-un loc nu departe de casa lor.
Ajuns �n fa�a tronului str�lucitor, toate temerile lui Faeton dispar �n momentul �n care Apollo �ntreab�: �De ce m� cau�i...fiule?�. Desigur, povestea nu ar fi fost tragic� dac� totul s-ar fi �ncheiat cu aceast� reuniune de familie. �ns�, a�a cum era de a�teptat, Apollo este mustrat de neglijen�a sa parental� de p�n� atunci, probabil, �i ia decizia de a-i �ndeplini lui Faeton orice dorin��. Cum legendele nu sunt marcate de dorin�e modeste sau rezonabile, Faeton �ndr�zne�te s� �i cear� p�rintelui s�u s� conduc� pentru o zi carul Soarelui.
Focul lui Apollo: extraordinarele minuni ale unei zile obi�nuite (Foto:Shutterstock.com)
Nereu�ind s� �i fac� fiul s� cear� altceva �n schimbul acestei speran�e pentru care Faeton nu era preg�tit, Apollo accept� t�rgul. Fire�te, caii sunt prea puternici pentru a putea fi struni�i de t�n�rul muritor speriat �i �n scurt timp, Faeton realizeaz� c� este doar un simplu c�l�tor �n car. Caii, obi�nui�i cu puterea lui Apollo simt sl�biciunea muritorului �i �ncep s� zburde tot mai sus, ajung�nd p�n� la stele �i �mpiedic�ndu-se de ele. �n tot acest timp, P�m�ntul este privat de c�ldura Soarelui. Din ce �n ce mai speriat, Faeton scap� h��urile iar caii pornesc �n picaj spre P�m�nt.
Luna, care se deplasa �ncet, nemul�umit� c� iar renun�� la tron, r�m�ne uimit� s� �i vad� fratele cobor�nd mai jos ca ea. Pe m�sur� ce carul cobora mai mult, P�m�ntul ardea. Mai �nt�i au fost afecta�i mun�ii care devenind din ce �n ce mai usca�i au izbucnit �n fl�c�ri, recoltele sunt �i ele afectate iar zidurile ora�elor se cutremur�.
�intuit de teroase, Faeton �ndr�zne�te s� se uite �n jos la nenorocirile pe care le produce. Fa�a �i arde de c�ldur�, tot corpul �i este acoperit de funingine neagr�, iar nori gro�i de fum �l �mpiedic� vederea.
Cele �apte guri ale Nilului se usuc� de la at�t de mult� c�ldur�, noi insule �i fac apari�ia din ape �i cr�p�turi ad�nci se formeaz� �n sol, permi��nd luminii s� ajung� p�n� �n lumea de dincolo.
Acesta este momentul despre care vor aminti grecii �i romanii mai t�rziu, adic� ziua �n care Libia s-a transformat dintr-un t�r�m de poveste �ntr-un de�ert, iar s�ngele din trupurile etiopienilor s-a apropiat at�t de mult de piele �nc�t a determinat �nnegrirea acesteia.
Delfinii se tem s� ias� din ap� dar nu mai pot supravie�uii �n apa fierbinte. P�n� �i Neptun �ncearc� s� ias� din ad�ncuri, dar c�ldura produs� de carul lui Faeton este insuportabil�.
Focul lui Apollo: extraordinarele minuni ale unei zile obi�nuite (Foto:Shutterstock.com)
�n cele din urm�, nemaisuport�nd calamitatea, ap�r�ndu-�i ochii cu m�na, Mama Natur� �i ridic� fa�a p�rlit�, �i se roag� la Zeus s� pun� cap�t haosului. Ascult�nd strig�tul disperat al naturii Zeul lanseaz� un tr�snet spre focul ce mistuia P�m�ntul �i astfel, fiul focului �i al apei se stinge �ntr-o izbucnire de lumin� �i cade �n r�ul Po.
Nimfele sunt cele care iau corpul ne�nsufle�it al lui Faeton �i �l �ngroap� la mal.
Luna
Lumina lunii este un fel de lumin� solar� la m�na a doua, c�ci Artemis reflect� o parte din str�lucirea focului pe care �l m�nuie�te fratele s�u. Nu mai surprinde pe nimeni c� Artemis este sora geam�n� a lui Apollo, fiica lui Zeus �i a zei�ei Leto, care la r�ndul s�u este fiica titanului Keos �i a zei�ei Febe. �n majoritatea pove�tilor, Artemis este o arca�� virgin� �i iute la m�nie. Mai t�rziu, artemis a fost identificat� cu zei�a Selene �i mai t�rziu cu Diana, zei�a roman�.
�n mitologia hindus�, c�ldura feroce a Soarelui este contestat� de generozitatea d�t�toare de via�� a Lunii, despre care se crede c� are puterea de a controla nu numai mareele, dar �i roua care pare s� cad� ca mana din cerul nop�ii.
Aceste pic�turi de ap� sunt percepute drept echivalentul ambroziei aici pe Terra, adic� al b�uturii zeilor despre care se spune c� aduce nemurirea �i tinere�ea ve�nic�.
Astfel de mituri intuiesc un ciclu de transform�ri alchimice care uneori, odat� cu trecerea timpului, sunt dovedite de �tiin��.
De ce spunem asta? Pentru c� roua poate fi perceput� ca un adev�rat elixir ce ne �ine �n via��. Ea se formeaz�, ca prin magie, prin condens. Plantele se hr�nesc cu ea, iar vacile se hr�nesc cu aceste plante. La r�ndul lor, vacile de dau nou� lapte. Oamenii beau laptele �i o parte din el ajunge �n s�nge. Pentru a completa ciclul, trebuie s� ne g�ndim c� s�ngele circul� prin vase la ochi �i la creier �i ne permite nou� s� vedem, s� ne imagin�m, s� �n�elegem �i s� percepem aceast� �minune�.
Sub bolt�
Soare, lumin�, Lun�, ploaie, z�pad�, fulgere, toate aceste cadouri sau pedepse vin din cer. Majoritatea culturilor au asociat cerul cu zeit��ile. �ns�, chiar dac� au considerat c� ei depinde de soare �i de lun� pentru a avea lumin�, oamenii au considerat �ntotdeauna c� �n ceruri se afl� divinitatea suprem�. �i totu�i, ce este cerul?
�n mitologia israelit�, raiul era perceput ca un dom, o semisfer� care acoperea P�m�ntul plat �i care era sus�inut� de mun�i. �n mitologia aztec�, al Patrulea Soare al crea�iei (epoca ce a precedat-o pe cea actual�) s-a terminat c�nd nu numai c� uscatul a fost inundat, dar �i cerul s-a pr�bu�it peste el. Astfel, cel de-al Cincilea Soare, adic� perioada �n care aztecii au relatat aceste �nt�mpl�ri, a luat na�tere c�nd fiii zeului Ometeotl au reu�it s� urce cerul la locul lui.
Un alt tip de cer �mobil� a fost �nt�lnit �i la popula�iile kadaru �i nyimang, din Mun�ii Nuba, Africa. Indivizii din aceste popula�ii spun pove�ti referitoare la o perioad� �n care cerul se afla mai aproape de P�m�nt. Mitul kadaru vorbe�te despre cum oamenii puteau s� se urce �n cer de unde culegeau nori pe care �i m�ncau. Doar c� acest lucru nu a mai fost posibil dup� ce o b�tr�n� a �ncercat s� �n�epe cerul, dintr-un motiv necunoscut. Speriat, cerul nu numai c� s-a retras la o distan�� sigur�, dar de atunci a r�mas sup�rat pe oamenii kadaru �i nu mai d� ploaie dec�t o perioad� foarte scurt� din an.
�n mitul nyimang, femeia �n�ep� cerul deoarece acesta se apropiase at�t de mult de P�m�nt, �nc�t oamenii erau nevoi�i s� mearg� ap
Focul lui Apollo
Pentru cei care sunt curio�i cum se termin� povestea lui Faeton, trebuie s� men�ion�m c�, mitul are un final �i mai trist.
C�nd Climene afl� de moartea fiului s�u, ea �i ia cele trei fiice pentru a merge la morm�nt. Aici, cele patru femei �l depl�ng pe t�n�r patru luni. Apoi, �ntr-o zi, sora cea mare, Faetusa �ncearc� s� se ridice de pe morm�nt dar descoper� c� nu �i poate mi�ca picioarele. Frumoasa Lampetie, sora mijlocie, �ncearc� s� �i ajute sora, dar nici ea nu se poate mi�ca. Uit�ndu-se la picioarele lor, fetele realizeaz� c�, de fapt, �n locul membrelor posterioare le-au crescut r�d�cini care s-au �nfipt deja puternic �n P�m�nt. Disperat�, dora cea mic� se ia cu m�inile de cap, dar �n locul p�rului s�u frumos, crescuser� frunze. Dezn�d�jduite �i speriate, tinerele cer ajutorul mamei, dar este prea t�rziu, pentru c� singurul lucru care mai aminte�te de ceea ce au fost c�ndva sunt gurile care se mai z�resc �n scoar��. Climene se zbate �i �ncearc� s� rup� scoar�ele ce i-au �nghi�it copilele, dar �n locurile de care tr�gea se formau r�ni din care curgea sev�.
Dup� un timp, Climene realizeaz� c� nu mai poate face nimic pentru a-�i salva copiii �i pleac�. Cei trei puie�i au r�mas pe marginea apei, cu seva curg�nd din r�ni �i �nt�rindu-se. Din c�nd �n c�nd, buc��i din seva galben� �nt�rit� cad �n ap�. R�ul molcom le poart� la vale, unde oamenii le culeg �i le v�nd ca bijuterii pentru mirese. La r�ndul lor, m�ndrele proprietare �i expun bijuteriile �n lumina soarelui, spun�nd c� sunt daruri de la zei, extrase din focul lui Apolo.

Dup� lupte sedulare, de credeam c� nu se mai termin� și care au durat 4luni jumate, iat� și visul nostru �mplinit...m� f�cui gospodar. Acu am c�ldura mea.

De la: zorro56, la data 2013-10-24 22:51:16Dup� lupte seculare, de credeam c� nu se mai termin� și care au durat 4luni jumate, iat� și visul nostru �mplinit...m� f�cui gospodar. Acu am c�ldura mea.

S� hii-ntr-un �eas cu cuc!!

Adic� s� ��i compenseze toat� sup�rarea si cheltuiala investit�!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: zorro56, la data 2013-10-23 14:50:15

De la: Daphne, la data 2013-10-23 09:36:12

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

�nteresant! Niște VAMPIIRI! Nu știam c� te pot �nc�rca cu sume modice, și c�nd esti sunat, dar nu mai are conteaz�. Problema e, c� unii oameni mai slabi de inim�, care pun botul , poate s� fac� infarct. C� pot s� �i afecteze emoțional.C� pot intra �n panic�. C� de , �n ziua de azi orice e posibil. Te duci dimineața la piaț� , și... nu te mai �ntorci...Nici mie nu mi-a venit bine la �nceput, de ce s� nu recunosc, intrasem �n panic�, dar noroc de cei de la TV, c� auziseme de asemenea practici, nu prea ortodoxe. Iar vocea �Ei� sem�na teribil de bine, cu vocea madamei. Numai c� eu mai cunoșteam și alte am�nunte de care cea de dincolo nu le știa. Și apoi eu șțtiți foarte bine, c� eu nu cred p�n� nu v�d. Aș fi testat �nt�i terenul...Ce vreți nu tot ce zboar� se m�n�nc� și ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Odat� și odat�, tot o s� se sparg�. Așa și cu ei. Cred c� dac� se fac unii c� intr� �n jocul lor, se pot da de gol. C� trebuie lucrați și ei. Ce numai ei s� ne lucreze? Eii...dac� e tr�dare s� o știm cu toții... Și ce e mai interesant c� foloseau și termeni de discuție cu care noi le foloseam mai des. S� fie și asta coincidenț� , sau mafiile de care vorbiți, s� nu fie m�n� �n m�n� cu cei care ne ascult� telefoanele. Noroc c� eu am ureche muzical� și greu m� poate p�c�li cineva cu glasul altei persoane, ca fiind al celei �n cauz�. Poate folosesc un filtru, un sintetizator de voce... ceva!

Stai linistit, Dafne vorbeste despre altceva, nu despre escrocheria cu accidentul.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-10-24 23:00:52

De la: zorro56, la data 2013-10-24 22:51:16Dup� lupte sedulare, de credeam c� nu se mai termin� și care au durat 4luni jumate, iat� și visul nostru �mplinit...m� f�cui gospodar. Acu am c�ldura mea.

S� hii-ntr-un �eas cu cuc!!

Adic� s� ��i compenseze toat� sup�rarea si cheltuiala investit�!

Mersi! Da sa stii ca eram stresat foarte. Credeam ca vine iarna, Desi am mai si tremurat cateva zile.

Si gainile mele sau bucurat foarte.De bucurie tipa la mine de parca le tai, intocmai cum tipau g[inile cand presimt ca le ia viata.De ce oare?Frica de moarte...pana si ele presimt.

De la: _Ingrid, la data 2013-10-24 23:03:46

De la: zorro56, la data 2013-10-23 14:50:15

De la: Daphne, la data 2013-10-23 09:36:12

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

�nteresant! Niște VAMPIIRI! Nu știam c� te pot �nc�rca cu sume modice, și c�nd esti sunat, dar nu mai are conteaz�. Problema e, c� unii oameni mai slabi de inim�, care pun botul , poate s� fac� infarct. C� pot s� �i afecteze emoțional.C� pot intra �n panic�. C� de , �n ziua de azi orice e posibil. Te duci dimineața la piaț� , și... nu te mai �ntorci...Nici mie nu mi-a venit bine la �nceput, de ce s� nu recunosc, intrasem �n panic�, dar noroc de cei de la TV, c� auziseme de asemenea practici, nu prea ortodoxe. Iar vocea �Ei� sem�na teribil de bine, cu vocea madamei. Numai c� eu mai cunoșteam și alte am�nunte de care cea de dincolo nu le știa. Și apoi eu șțtiți foarte bine, c� eu nu cred p�n� nu v�d. Aș fi testat �nt�i terenul...Ce vreți nu tot ce zboar� se m�n�nc� și ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Odat� și odat�, tot o s� se sparg�. Așa și cu ei. Cred c� dac� se fac unii c� intr� �n jocul lor, se pot da de gol. C� trebuie lucrați și ei. Ce numai ei s� ne lucreze? Eii...dac� e tr�dare s� o știm cu toții... Și ce e mai interesant c� foloseau și termeni de discuție cu care noi le foloseam mai des. S� fie și asta coincidenț� , sau mafiile de care vorbiți, s� nu fie m�n� �n m�n� cu cei care ne ascult� telefoanele. Noroc c� eu am ureche muzical� și greu m� poate p�c�li cineva cu glasul altei persoane, ca fiind al celei �n cauz�. Poate folosesc un filtru, un sintetizator de voce... ceva!

Stai linistit, Dafne vorbeste despre altceva, nu despre escrocheria cu accidentul.

Si..... despre ce vorbeste Dafne asta?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-10-24 23:18:37

De la: _Ingrid, la data 2013-10-24 23:03:46

De la: zorro56, la data 2013-10-23 14:50:15

De la: Daphne, la data 2013-10-23 09:36:12

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

�nteresant! Niște VAMPIIRI! Nu știam c� te pot �nc�rca cu sume modice, și c�nd esti sunat, dar nu mai are conteaz�. Problema e, c� unii oameni mai slabi de inim�, care pun botul , poate s� fac� infarct. C� pot s� �i afecteze emoțional.C� pot intra �n panic�. C� de , �n ziua de azi orice e posibil. Te duci dimineața la piaț� , și... nu te mai �ntorci...Nici mie nu mi-a venit bine la �nceput, de ce s� nu recunosc, intrasem �n panic�, dar noroc de cei de la TV, c� auziseme de asemenea practici, nu prea ortodoxe. Iar vocea �Ei� sem�na teribil de bine, cu vocea madamei. Numai c� eu mai cunoșteam și alte am�nunte de care cea de dincolo nu le știa. Și apoi eu șțtiți foarte bine, c� eu nu cred p�n� nu v�d. Aș fi testat �nt�i terenul...Ce vreți nu tot ce zboar� se m�n�nc� și ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Odat� și odat�, tot o s� se sparg�. Așa și cu ei. Cred c� dac� se fac unii c� intr� �n jocul lor, se pot da de gol. C� trebuie lucrați și ei. Ce numai ei s� ne lucreze? Eii...dac� e tr�dare s� o știm cu toții... Și ce e mai interesant c� foloseau și termeni de discuție cu care noi le foloseam mai des. S� fie și asta coincidenț� , sau mafiile de care vorbiți, s� nu fie m�n� �n m�n� cu cei care ne ascult� telefoanele. Noroc c� eu am ureche muzical� și greu m� poate p�c�li cineva cu glasul altei persoane, ca fiind al celei �n cauz�. Poate folosesc un filtru, un sintetizator de voce... ceva!

Stai linistit, Dafne vorbeste despre altceva, nu despre escrocheria cu accidentul.

Si..... despre ce vorbeste Dafne asta?

Despre modul in care o hartuiesc la telefon diverse companii. Nici o legatura cu problema lui Marin.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-10-24 23:24:29

De la: Daphne, la data 2013-10-24 23:18:37

De la: _Ingrid, la data 2013-10-24 23:03:46

De la: zorro56, la data 2013-10-23 14:50:15

De la: Daphne, la data 2013-10-23 09:36:12

De la: zorro56, la data 2013-10-22 12:28:15Ei nu c� asta le �ntrece pe toate! , De acu, e o adev�rat� obr�znicie! Iar am fost sunat de aceeași persoan�, de acu c�teva luni �n urm�. dac� atunci � soția � a f�cut accident pe strad�, acu au schimbat placa și locul : � Ce faci tat�? Eu: bine ! Dar tu? Ea : Sunt la spital, am f�cut accident..�.zice ea cu glas tremurat �n care i se ghicea suferința și faptul c� pl�ngea. ca și prima dat� , numai c� atunci jucase mai bine rolul și era c�t pe ce s� pun botul. oricum ar fi așteptat �la mult și bine eventualii bani, c� și așa nu aveam nimic de dat... Eu : Cine e ? �ncerc eu s� o țin de vorb�. Ea : �Cum cine fata ta!� ...Numai c� acu frustrat de insistența ei, am �nchis , spun�ndu-le s� termine odat� cu prostiile. Parc� acu �mi pare r�u c� am �nchis, c� eram curios s� v�d ce ar fi urmat. S� v�d ce le mai debiteaz� mintea. Dup� care ar fi urmat iar, o persoan� care este pus� de un altul, care se mai d� și drept avocat, cu o greaț� �n el, cer�nd bani. Și ce e mai bizar c� seam�n� foarte bine vocea cu a madamei mele. Cred c� am s� fac și eu ca cei trei de la v�n�torii de fantome. Eu o s� v�nez pe �știa. Poate �i prind �ntr-o zi. O s� pun �nregistrare pe telefon, sau o s� cuplez calculatorul s� le �nregistreze vocile. Apoi prin analiza inflexiunilor vocale, a timbrului, etc. se vor da de gol. Și poate o s� le depistez și locația. Eu i-ași pune pe �știa s� dea numai telefoane timp de 20 de ani continuu f�r� oprire, f�r� s� m�n�nce și f�r� s� doarm�. Ei! S� se �nvețe minte! S� nu mai �ncerce s� prosteasc� lumea cu ideeile lor! Escrocii! �nclin s� cred, c� �știa care sun� sunt de la RDS. Operatori care �ncearc� mereu marea cu sarea . Cred c� poliția, de acolo ar trebui s� �nceap� cercet�rile... Prea mare e coincidența! De ce nu m� sun� pe mobil? Și ascunde și num�rul. Pe afisaj �mi apare numai litera �P�. Hmmm.... privat! Deci e un � Ce?�

Neatza voua, oameni minunati!

Nea Marin.... m-am confruntat cu aceeasi problema ca si dumneavoastra: hartuirea pe cale telefonica. Am fost la furnizorul de servicii , respectiv operatorul de telefonie fixa. Stii ce solutie avem: SCHIMBAM NUMARUL DE TELEFON! Dar , parerea mea, linistea de care vom avea parte sa nu fim deranjati, va fi relativ scurta, echivaland cu durata perioadei de operare a noii baze de date a operatorului, care, el insusi furnizeaza lista abonatilor diferitelor companii. Care, aceste companii, tine-te bine, Nea Marin, din asta traiesc! Sunt defapt niste platforme. De aceea te contacteaza cu numere ascunse, aparand numar privat. Sau uneori, daca vezi numarul, arata bizar. Pentru ca daca refaci numarul , nu iti va raspunde nimeni! Sunt ''imprumutate'' numerele. Nici nu iti recomand nici tie si niciunei alte persoane sa mai raspundeti la apeluri telefonice pe care nu le asteptati! Pentru ca :

1. Acele companii-platforme se hranesc cu asa ceva, in sensul ca cu cat ne tin mai mult la taclale, cu atat banul intra in contul lor!

Si...

2. Te trezesti la urmatoarea factura ca ai depasit abonamentul basic lunar cu o suma modica ..... la mine a fost 60 euros!...... doar raspunzand la un astfel de num�ro priv�!

Lectia mea sper sa va fie de folos! Am simtit-o pepropria piele....respectiv buzunar!

Toate gandurile bune si o zi minunata si frumoasa, precum sufletele voastre!

�nteresant! Niște VAMPIIRI! Nu știam c� te pot �nc�rca cu sume modice, și c�nd esti sunat, dar nu mai are conteaz�. Problema e, c� unii oameni mai slabi de inim�, care pun botul , poate s� fac� infarct. C� pot s� �i afecteze emoțional.C� pot intra �n panic�. C� de , �n ziua de azi orice e posibil. Te duci dimineața la piaț� , și... nu te mai �ntorci...Nici mie nu mi-a venit bine la �nceput, de ce s� nu recunosc, intrasem �n panic�, dar noroc de cei de la TV, c� auziseme de asemenea practici, nu prea ortodoxe. Iar vocea �Ei� sem�na teribil de bine, cu vocea madamei. Numai c� eu mai cunoșteam și alte am�nunte de care cea de dincolo nu le știa. Și apoi eu șțtiți foarte bine, c� eu nu cred p�n� nu v�d. Aș fi testat �nt�i terenul...Ce vreți nu tot ce zboar� se m�n�nc� și ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Odat� și odat�, tot o s� se sparg�. Așa și cu ei. Cred c� dac� se fac unii c� intr� �n jocul lor, se pot da de gol. C� trebuie lucrați și ei. Ce numai ei s� ne lucreze? Eii...dac� e tr�dare s� o știm cu toții... Și ce e mai interesant c� foloseau și termeni de discuție cu care noi le foloseam mai des. S� fie și asta coincidenț� , sau mafiile de care vorbiți, s� nu fie m�n� �n m�n� cu cei care ne ascult� telefoanele. Noroc c� eu am ureche muzical� și greu m� poate p�c�li cineva cu glasul altei persoane, ca fiind al celei �n cauz�. Poate folosesc un filtru, un sintetizator de voce... ceva!

Stai linistit, Dafne vorbeste despre altceva, nu despre escrocheria cu accidentul.

Si..... despre ce vorbeste Dafne asta?

Despre modul in care o hartuiesc la telefon diverse companii. Nici o legatura cu problema lui Marin.

Cum le stii tu pe toate, mai Ingridule, mai.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Nea Marin, de hartuit, precis te hartuieste cineva. Ca e o companie, ca e fosta dumitale, ca e cine stie cine altcineva, te agaseaza si te hartuieste cu telefoanele. Nu mai raspunde daca nu astepti sa fii sunat de cineva anume! Cel mai simplu!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-10-24 23:31:35[
Cum le stii tu pe toate, mai Ingridule, mai.

Da mai Dafinuticutule mai, stiu sa citesc si daca inteleg despre ce e vorba mai si raspund.
Daca nu, tac sau cer lamuriri.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: Daphne, la data 2013-10-24 23:33:48Nea Marin, de hartuit, precis te hartuieste cineva. Ca e o companie, ca e fosta dumitale, ca e cine stie cine altcineva, te agaseaza si te hartuieste cu telefoanele. Nu mai raspunde daca nu astepti sa fii sunat de cineva anume! Cel mai simplu!

Daaaaa.....multa lume e hartuita. Pe tine nu-i asa ca te hartuieste un omulet mic, verde, cu mainile pina la pamant si cu ochii mari? Vezi ca nu este un martian, asa cum crezi tu, ci un padurar constipat care se....

...da și care mai ia o pauz� , lupt�ndu-se cu sine �n stil harachiresc....nu am g�sit alt� rim�.

...mi-am schimbat serviciul...
Eu cu cine mai beau o brag� la var�...?

De la: zorro56, la data 2013-10-25 09:55:03...da și care mai ia o pauz� , lupt�ndu-se cu sine �n stil harachiresc....nu am g�sit alt� rim�.

...mi-am schimbat serviciul...
Eu cu cine mai beau o brag� la var�...?

Nea Marin, pentru dumneata, iau o lada de cidru si tu pui la bataie o lada de braga, sa comparam si sa analizam de seamana.

Lasati fluturii sa zboare!

De la: _Ingrid, la data 2013-10-25 08:04:11

De la: Daphne, la data 2013-10-24 23:31:35[
Cum le stii tu pe toate, mai Ingridule, mai.

Da mai Dafinuticutule mai, stiu sa citesc si daca inteleg despre ce e vorba mai si raspund.
Daca nu, tac sau cer lamuriri.

Du-te sa te lamuresti in USA, Emm! Purtatoarea de cuvant, Daniela, ti-o tine hangu'! Black Jack asta v�njosu' va va tzine spatele, mai dribland cu cate un joc de glezna hazliu in timp ce frige sirene in tigaia de tefal! Astfel stanca va este rezervata intregii haite! Va luati de sufleur pe Doru' si fraieriti mai departe boboru'!

Lasati fluturii sa zboare!