Ungurii cer autonomie la onu! sa le-o dam ...?

Hu-o....!

Pastreaza-l pentru tine....e second-hand.....

De la: _KARPOV, la data 2010-10-07 12:57:41

Hu-o....!

Fault domnu' arbitru..........

Ardealul e al lor....iar lor nu sunt maghiari.......

De la: _KARPOV, la data 2010-10-07 13:04:48

Ardealul e al lor....iar lor nu sunt maghiari.......

lor este a nostri..............si a urmasilor,urmasilor copiilor

Pai bai om fara tara si fiu de c-urva,ce sa ne uitam ba,la unul care zice ca si-a facut cercetarile din surse ce se afla IN UNGARIA?Pai voi e normal sa spuneti verzi si uscate,ba cqapusele Europei si trantori fara tara.Daca ar fi dupa voi,desigur ca voi v-ati batut cu romanii si Sarmisegetusa este un morman cu bulgari,care a fost asezat din greseala de unii care vroiau sa se bata cu batele si bolovani intre ei.
Pai noi ti-am dat surse neutre de referinta ba bozgore,nu un terchea berchea,care scrie intr-un ziar.Pai de cand au ajuns ziarele sa tina loc de letopisete si de cand unul de care nu a auzit nimeni si a citit pe forumurile unguresti abjectiile si aberatiile voastre primitive poate fi mai credibil decat contemporanii cu cele intamplate?Tu chiar nu reusesti sa vezi ce idiotenie ai scris?Adica Mihai Viteazul,s-a retras in munti si a asteptat sprijinul lui Sigismund.Dar intrerupi relatarea aici.Pai exista doar doua continuari posibile in varianta aceasta.Prima ar fi ca Sigismund nu a venit niciodata si atunci cu certitudine turcii nu-l mai lasau pe Mihai sa domneasca mai departe,il decapitau sau in orice caz il omorau(au facut-o in situatii mult mai putin grave).Cum asta nu s-a intamplat,inseamna ca a sosit Sigismund si l-a ajutat sa-i bata pe turci.Se pune intrebarea,atunci,unde s-a dat aceasta batalie si cand?De ce nu se scrie nicaieri despre ea?Si asa mai departe.Vai de capetele voastre de imbecili care nu ganditi mai mult decat lungul nasului.
Si nu ma mir cand vad ca dai citate din popi.Pai popii sunt cei care i-au mintit cel mai mult pe oameni de-a lungul intregii istorii.Si religia in sine i-a subjugat si invrajbit pe oameni,nu le-a dat nici o mantuire.Lucru care se intampla,inca si in zilele noastre.De fapt,cine se aseamana se aduna.

EU

�ofera� de duzin� ! v�d c� nici s� cite�ti nu e�ti �n stare.... Cea ce am pus pe forum este luat din ziarul ADEV�RUL , �i a�a pentru cultura general� a ta mai �ubred�....care lipse�te cu des�v�r�ire....Nu cercet�ri din Ungaria deci;�FILMELE ISTORICE ROM�NE�TI SUNT PLINE DE MINCIUNI!�



A c�tigat Mihai Viteazul b�t�lia de la C�lug�reni? To�i stim c� da. A �nvins Mircea cel B�tr�n �n b�t�lia de la Rovine? F�r� �ndoial� - afirm�m cu to�ii la unison. Au fost prieteni �tefan cel Mare �i Vlad �epe�? To�i sus�inem c� da. Au �inut piept �arile Rom�ne otomanilor �n timp ce occidentalii �i construiau catedrale? Da - ne spun manualele de istorie.

�Dup� 20 de ani de la Revolu�ie, suntem �nc� tributari istoriografiei comuniste na�ionaliste. Cea mai bun� dovada este �ncercarea profesorului Lucian Boia de a scoate �n eviden�� o parte din istoria real� a Rom�niei prin cartea Istorie �i mit �n con�tiin�a rom�n�. Se �tie foarte bine modul cum a fost primit� aceast� carte inclusiv de membrii Academiei Rom�ne. Din p�cate, �nc� predomin� �n c�r�ile de istorie o imagine fals� a domnitorilor rom�ni pe care copiii �i-o �nsu�esc,� a declarat profesorul Marius Diaconescu.
�A fi patriot nu �nseamn� s� fii mincinos. Patriotismul nu se m�soar� �n minciuni�
�Pentru noi rom�nii b�t�lia de la C�lug�reni este un mare succes. Adev�rul este altul. P�n� la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi �nsemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe c�mpul de b�t�lie �n mun�i. Turcii au ocupat �i Bucure�tiul, dar �i ora�ul T�rgovi�te. Mihai a fost con�tient c� nu putea singur s� faca fa�� armatei otamane �i de aceea s-a retras �n mun�i �i a a�teptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la C�lug�reni c�nd st�p�nii �n �ar� erau turcii �i nu Mihai Viteazul? (...)
Un alt exemplu este b�t�lia de la Rovine. Toat� lumea �tie c� Mircea cel B�tr�n �l �nvinge pe Baiazid. �nv���m �n �coal� acest lucru, avem �i poezia lui Mihai Eminescu despre b�t�lie. Nu este nimic adev�rat, pentru c� dup� b�t�lia de la Rovine, Mircea cel B�tr�n st� aproape doi ani �i jum�tate �n Transilvania. Dac� ar fi c�tigat b�t�lia ce c�uta �n martie 1395 la Bra�ov �i se �nchina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a �ncercat armata ungar� s� �l repun� pe tronul ��rii Rom�ne�ti pe Mircea cel B�tr�n �i nu a reu�it pentru c� au venit turcii �ntotdeauna �i l-au alungat pe Mircea? A fi patriot nu �nseamn� s� fii mincinos. Patriotismul nu se m�soar� �n minciuni�, consider� Marius Diaconescu.
Istoria �nv��at� de la televizor
�Rom�nul din ziua de azi �nva�� mai mult� istorie de la televizor �i din filme dec�t din c�r�ile de istorie. �n condi�iile �n care ai o jum�tate de pagin� despre �tefan cel Mare �i Iancu de Hunedoara �n c�r�ile de istorie �i ai dou�, trei ore de film care se repet�, atunci rom�nul �nva�� istoria din filme. �n general cam tot ceea ce este film istoric con�ine multe mituri �i multe falsuri.
Pe baza acestor filme s-au creat ni�te personalit��i, regizori si actori. M� refer la binecunoscutul Sergiu Nicolaescu. Tot respectul pentru el, dar din p�cate el a falsificat mult� istorie prezent�nd eroi cu o imagine fals�. Dar nu numai el. Ca exemplu v� dau filmul Pintea Viteazul. �n film ni se spune c� rom�nii erau asupri�i de c�tre habsurgi �i luptau �mpotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un t�lhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe rom�ni �n conflictul care tocmai �ncepea �ntre ei �i unguri.
Un alt mit bine �mp�m�ntenit este despre prietenia ce �i lega pe �tefan cel Mare �i Vlad �epe�. Aceast� prietenie este prezentat� �i �n filmele istorice. De altfel, mul�i istorici �ncearc� s� explice de ce a atacat cetatea Chilia �i automat �ara Rom�neasc� �tefan cel Mare, atunci c�nd Vlad �epe� era �n plin r�zboi cu turcii. Mai to�i spun c� domnitorul moldovean a vrut s� salveze Chilia din m�na turcilor. Nu este adev�rat! Chilia era atacat� de pe mare de c�tre turci, iar de pe uscat era de �tefan cel Mare. Era de fapt o conlucrare a celor dou� armate, moldovean� �i otoman� �mpotriva lui Vlad �epe��, sus�ine istoricul.
Marius Diaconescu este lector doctor universitar la Facultatea de Istorie a Universit��ii din Bucure�ti. A publicat numeroase studii �i c�r�i, consult�nd arhive din Austria, Polonia, Ungaria �i Vatican.

Adevarul/04.10.�10

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: profesor2010, la data 2010-10-07 18:55:08�ofera� de duzin� ! v�d c� nici s� cite�ti nu e�ti �n stare.... Cea ce am pus pe forum este luat din ziarul ADEV�RUL , �i a�a pentru cultura general� a ta mai �ubred�....care lipse�te cu des�v�r�ire....Nu cercet�ri din Ungaria deci;�FILMELE ISTORICE ROM�NE�TI SUNT PLINE DE MINCIUNI!�



A c�tigat Mihai Viteazul b�t�lia de la C�lug�reni? To�i stim c� da. A �nvins Mircea cel B�tr�n �n b�t�lia de la Rovine? F�r� �ndoial� - afirm�m cu to�ii la unison. Au fost prieteni �tefan cel Mare �i Vlad �epe�? To�i sus�inem c� da. Au �inut piept �arile Rom�ne otomanilor �n timp ce occidentalii �i construiau catedrale? Da - ne spun manualele de istorie.

�Dup� 20 de ani de la Revolu�ie, suntem �nc� tributari istoriografiei comuniste na�ionaliste. Cea mai bun� dovada este �ncercarea profesorului Lucian Boia de a scoate �n eviden�� o parte din istoria real� a Rom�niei prin cartea Istorie �i mit �n con�tiin�a rom�n�. Se �tie foarte bine modul cum a fost primit� aceast� carte inclusiv de membrii Academiei Rom�ne. Din p�cate, �nc� predomin� �n c�r�ile de istorie o imagine fals� a domnitorilor rom�ni pe care copiii �i-o �nsu�esc,� a declarat profesorul Marius Diaconescu.
�A fi patriot nu �nseamn� s� fii mincinos. Patriotismul nu se m�soar� �n minciuni�
�Pentru noi rom�nii b�t�lia de la C�lug�reni este un mare succes. Adev�rul este altul. P�n� la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi �nsemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe c�mpul de b�t�lie �n mun�i. Turcii au ocupat �i Bucure�tiul, dar �i ora�ul T�rgovi�te. Mihai a fost con�tient c� nu putea singur s� faca fa�� armatei otamane �i de aceea s-a retras �n mun�i �i a a�teptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la C�lug�reni c�nd st�p�nii �n �ar� erau turcii �i nu Mihai Viteazul? (...)
Un alt exemplu este b�t�lia de la Rovine. Toat� lumea �tie c� Mircea cel B�tr�n �l �nvinge pe Baiazid. �nv���m �n �coal� acest lucru, avem �i poezia lui Mihai Eminescu despre b�t�lie. Nu este nimic adev�rat, pentru c� dup� b�t�lia de la Rovine, Mircea cel B�tr�n st� aproape doi ani �i jum�tate �n Transilvania. Dac� ar fi c�tigat b�t�lia ce c�uta �n martie 1395 la Bra�ov �i se �nchina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a �ncercat armata ungar� s� �l repun� pe tronul ��rii Rom�ne�ti pe Mircea cel B�tr�n �i nu a reu�it pentru c� au venit turcii �ntotdeauna �i l-au alungat pe Mircea? A fi patriot nu �nseamn� s� fii mincinos. Patriotismul nu se m�soar� �n minciuni�, consider� Marius Diaconescu.
Istoria �nv��at� de la televizor
�Rom�nul din ziua de azi �nva�� mai mult� istorie de la televizor �i din filme dec�t din c�r�ile de istorie. �n condi�iile �n care ai o jum�tate de pagin� despre �tefan cel Mare �i Iancu de Hunedoara �n c�r�ile de istorie �i ai dou�, trei ore de film care se repet�, atunci rom�nul �nva�� istoria din filme. �n general cam tot ceea ce este film istoric con�ine multe mituri �i multe falsuri.
Pe baza acestor filme s-au creat ni�te personalit��i, regizori si actori. M� refer la binecunoscutul Sergiu Nicolaescu. Tot respectul pentru el, dar din p�cate el a falsificat mult� istorie prezent�nd eroi cu o imagine fals�. Dar nu numai el. Ca exemplu v� dau filmul Pintea Viteazul. �n film ni se spune c� rom�nii erau asupri�i de c�tre habsurgi �i luptau �mpotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un t�lhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe rom�ni �n conflictul care tocmai �ncepea �ntre ei �i unguri.
Un alt mit bine �mp�m�ntenit este despre prietenia ce �i lega pe �tefan cel Mare �i Vlad �epe�. Aceast� prietenie este prezentat� �i �n filmele istorice. De altfel, mul�i istorici �ncearc� s� explice de ce a atacat cetatea Chilia �i automat �ara Rom�neasc� �tefan cel Mare, atunci c�nd Vlad �epe� era �n plin r�zboi cu turcii. Mai to�i spun c� domnitorul moldovean a vrut s� salveze Chilia din m�na turcilor. Nu este adev�rat! Chilia era atacat� de pe mare de c�tre turci, iar de pe uscat era de �tefan cel Mare. Era de fapt o conlucrare a celor dou� armate, moldovean� �i otoman� �mpotriva lui Vlad �epe��, sus�ine istoricul.
Marius Diaconescu este lector doctor universitar la Facultatea de Istorie a Universit��ii din Bucure�ti. A publicat numeroase studii �i c�r�i, consult�nd arhive din Austria, Polonia, Ungaria �i Vatican.

Adevarul/04.10.�10

Fiu de c-urva jegoasa,lasa,traieste tu cu iluzia ca noi nu am invins in nici o batalie,filmele sunt o minciuna(ce bine insa ca doar cu un articol dintr-un ziar-daca a aparut cu adevarat asa ceva-se spune tot adevarul istoric),suntem tigani,valahi(apropos de asta,am un tricou cu care ies mereu in Tg Mures(am o casa acolo si trec destul de des)pe care scrie pe langa tricolorul de pe piept-VALAH,MANDRU DE ASTA-,ca sa muriti de ciuda fii din cele mai mari c-urve din lume)nu suntem in stare de nimic,vai de capul nostru,.....................Dar stii ceva,noi avem ceva ce voi nu o sa aveti niciodata.PROPRIA TARA.Voi sunteti doar niste migratori ca si tiganii.Si asta spune totul despre voi.
Si cum nu a facut studii in Ungaria cand tocmai tu spui ca a scris ce a scris CONSULTAND ARHIVE DIN UNGARIA.Profesoras repetent,vad ca nici nu stii ce scrii,o faci doar asa,in virtutea inertiei.De',neam de migratori fara tara.

EU

Pai uite bai neam de curv-e de ce scrie asta asa,ca e bozgor de-al vostru.Uita-te ce si unde a absolvit asta,e normal ca l-ati indoctrinat voi cu minciunile voastre ieftine.Care pana la urma nici nu sunt semnificative din moment ce noi avem tara noastra iar voi sunteti migratori ca si tiganii.

septembrie 1997-august 2000 � studii postuniversitare la Universitatea �E�tv�s Lor�nd� din Budapesta, Facultatea de �tiin�e Umaniste, �coala de Doctorat din cadrul Sec�iei de Istorie, specializarea �n cadrul Catedrei de Istorie Medieval� �i Premodern� a Ungariei. Teza de doctorat intitulat� "Structura nobilimii ardelene �n epoca angevin�" a fost depus� �n 18 decembrie 2003.

EU

Sp�nzura�i-l de-i mi�el - George Co�buc


Sp�nzura�i-l, de-i mi�el,
De-i nebun, la gard cu el;
De-i ciocoi cu fumuri,
Da�i-l celor lui de-un fel:
C�nilor din drumuri

Ce v� doare cui i-a�i spus?
Pentru cine-a�i tot adus
Smirna �i t�m�ia?
Latini jos �i lifte sus,
Iar �n v�rf mom�ia

Buni or r�i, rom�ni suntem,
Rom�nesc p�m�ntu-l vrem,
Rom�neasc� �ara.
Noi ne suferim ce-avem,
Noi purt�m ocar�.

Cui nu-i place-a�a cum vrem
Duc�-se la dracul.
Ai venit la noi golan
F�r� �ar�, far-un ban,
F�r� neam �i nume,
�i-ast�zi, c�ne,-al meu du�man,
Vreai s-orbe�ti o lume

B�i neam de manivel� idiot , prost, retr�ns mintal, e�ti exact cea ce e�ti un dobitoc, un �ng�mfat prost de d�r�mi gardurile pe unde treci...nici m�car cea ce cite�ti nu po�i s� �n�elegi? Na hai c� nenea ��i explic� chiar de nu meri�i c� de at�ta prostie ce este �n capul t�u... B�i dai afar�...y�u ...TU IDIOTULE NU PO�I �N�ELEGE C� EU NU AM NIMIC CU CRETINUL �LA AL T�U CARE PUBLIC� MATERIALE �N YIARE ROM�NE�TI DE MARE TIRAJ...Eu �i+am redat ce soune un frate de al t�u care are minte ceva mai mult dec�t un neam de manivel� ca tine... Cum de a putut s� te creasc� m�ta ...cum de tat�l t�u nu te-a p�r�sit pe cearceaf....c� f�cea un luctru nobil...dar ast chiar a fost ultima dat� c�nd am cobor�t la nivelul t�u care se intersecteay� cu nivelul de trai pe care a�i ru�it s� crea�i �n �ara acea frumoas� ce a fost �i cred c� mai este Rom�nia, sub patronajul bui B�sescu �i Boc ...

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

Dati-le bre...atomii...daca tot ii vor...sa-si faca si ei o tara a lor...precum evreii...daca in ungaria nu le place...or sti ei de ce.....

De la: _KARPOV, la data 2010-10-08 00:35:14

Dati-le bre...atomii...daca tot ii vor...sa-si faca si ei o tara a lor...precum evreii...daca in ungaria nu le place...or sti ei de ce.....

din cauza rezidurilor.................care mai de care,au secat .................peste tot pe unde calca piciorul lorde

De la: nastasemihail, la data 2010-08-13 22:32:09Si cind te gindesti ca filonul huno-ungar, este de maxim 10-20%, peste tot unde sint ei. In rest populatia autohtona, care au gasit-o. Cimpia panonica era locuita cind au venit.

Si can vor pleca va ramane ne folosibila cel putin 100 de ani

De la: Tramp, la data 2010-10-08 12:52:57

De la: nastasemihail, la data 2010-08-13 22:32:09Si cind te gindesti ca filonul huno-ungar, este de maxim 10-20%, peste tot unde sint ei. In rest populatia autohtona, care au gasit-o. Cimpia panonica era locuita cind au venit.

Si can vor pleca va ramane ne folosibila cel putin 100 de ani

Si-or gasi alta pusta

pentru copii proști de pe acest forum...m�i copii ,ai aveți grij� și de s�n�tate....Durerile sufletesti și prostia pot omori inima

Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa vreme un exemplu de mecanism robust: o pompa de marimea unui pumn, care se contracta de aproximativ 100.000 de ori pe zi, lasand sa treaca prin ea cam 7000 litri de sange - volumul unei cazi de baie, inmultit cu 46.. O pompa ce functioneaza in general fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile ei de alimentare sa nu se infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale, sedentarismul. Acum cativa ani, cand primii medici si psihologi si-au pus intrebarea daca nu cumva suferintele psihice "ataca inima" literalmente, ei au fost intampinati cu zambete ingaduitoare. Insa de atunci si pana astazi, psihocardiologia, disciplina medicala specializata in efectele patologice produse de stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. Au iesit de sub tipar manuale voluminoase. Iar in tot mai multe spitale din Occident, lucreaza mana in mana cardiologi, specialisti in psihosomatica si psihologi.
Aceasta noua orientare medicala are la baza constatarea ca durerile sufletului și prostia au suficienta putere pentru a provoca o paralizie a unor portiuni din miocard.

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: profesor2010, la data 2010-10-07 21:48:34B�i neam de manivel� idiot , prost, retr�ns mintal, e�ti exact cea ce e�ti un dobitoc, un �ng�mfat prost de d�r�mi gardurile pe unde treci...nici m�car cea ce cite�ti nu po�i s� �n�elegi? Na hai c� nenea ��i explic� chiar de nu meri�i c� de at�ta prostie ce este �n capul t�u... B�i dai afar�...y�u ...TU IDIOTULE NU PO�I �N�ELEGE C� EU NU AM NIMIC CU CRETINUL �LA AL T�U CARE PUBLIC� MATERIALE �N YIARE ROM�NE�TI DE MARE TIRAJ...Eu �i+am redat ce soune un frate de al t�u care are minte ceva mai mult dec�t un neam de manivel� ca tine... Cum de a putut s� te creasc� m�ta ...cum de tat�l t�u nu te-a p�r�sit pe cearceaf....c� f�cea un luctru nobil...dar ast chiar a fost ultima dat� c�nd am cobor�t la nivelul t�u care se intersecteay� cu nivelul de trai pe care a�i ru�it s� crea�i �n �ara acea frumoas� ce a fost �i cred c� mai este Rom�nia, sub patronajul bui B�sescu �i Boc ...

Auzi,dar te oftici ca voi n-aveti tara si sunteti precum tiganii,veniti cu cortul sau doar frustrarile din tine vorbesc?

EU

De la: july, la data 2010-10-08 18:41:27

Esti tanara....o sa treci peste asta.....

Inima poate functiona bine mersi sute de ani, daca nu ar ceda alte organe. E de departe cel mai rezistent organ.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

...."" secuii, asemeni celtilor neromanizati care n-au participat la etnogeneza engleza, pastradu-si propriul destin, nici acesti urmasi ai avarilor, alungati din Pannonia in Transdanubia, apoi peste Tisa, la ,,romanii din Muntii de zapada" (Jansen Enikel) de trupele lui Carol cel Mare(768-814), nu au luat parte la etnogeneza ungara. Colonizati ca aliati de regii de la Buda, cu 8-900 de ani in urma mai intai in Bihor, apoi in centrul Transilvaniei si in final, in Carpatii Orientali pentru a-i dispersa si neutraliza pe romani, ei si-au pastrat in tot cursul Evului Mediu limba proprie, organizarea sociala, traditiile, obiceiurile, portul, constiinta de sine. Dictata de ratiuni nu atat sociale cat politice si de instinct de supravietuire, Unio Trium Nationum din 1437 a avut conotatii etnice, trei grupuri alogene distincte dandu-si mana pentru a exclude masa majoritara a romanilor autohtoni de la decizie.
Secuii n-au devenit prin urmare unguri, ci, treptat si decisiv dupa 1867, prin deznationalizare... ,,MAGHIARI"! Cum a reaparut termenul si cu ce semnificatie noua? Pentru cine studiaza ,,legile de maghiarizare" si intelege ca a ,,bulgariza" inseamna, de fapt, a slaviza, raspunsul este simplu.
Primind la sfarsitul lui 1867, in cadrul statului dualist, sumedenie de teritorii slave, romanesti si chiar germane, pe care le-au declarat abuziv mostenire de la "Szent Istvan", ungurii s-au trezit minoritari intr-un stat himeric numit ,,Ungaria Sfantului Stefan". Drept care instinctul lor tenace de supravietuirire prin cucerire i-a facut sa treaca rapid la o politica oficiala si ,,stiintifica" de deznationalizare, meticulos programata, a neungurilor, in scopul confectionarii unei natiuni "omogene". Astfel au decis sa nu mai vorbeasca despre existenta unor popoare in cuprinsul statului lor ci despre un singur popor, asa cum rusii, preluandu-le exemplul, aveau sa treaca, ulterior, de la ,,popoarele sovietice" din vremea lui Stalin la ,,poporul sovietic", in timpul lui Brejnev. Numai ca ungurii nu au folosit un termen abstract pentru a defini poporul ,,unic" ci unul concret, extras din propria istorie.
Prin ,,legile de maghiarizare" de dupa 1867, indeosebi prin aceea din decembrie 1871, ei au dezgropat numele de ,,maghiar" si au proclamamt ca in Ungaria dualista nu mai existau unguri, slovaci, germani, croati, sloveni, romani, evrei, tigani ci ...maghiari, maghiarii fiind ,,fii patriei", unguri, slavi, romani etc, care acceptau sa invete limba, sa-si schimbe numele si credinta si recunosteau hotarele asa zise ale lui Szent Istvan. Ar fi ca si cum noi, romanii, am fi proclamat pe 2 decembrie 1918 ca in Romania Mare nu mai existau romani, unguri, tigani, secui si altii ci TRACI, tracii fiind fii patriei care vorbeau limba traca, adica romana si recunosteau hotarele lui Burebista. '''''

""In acceptiunea etnica a cuvintelor, ,,ungurii" nu sunt ,,maghiari", tot asa cum romanii nu sunt traci, italienii-romani, englezii-saxoni si francezii-celti. In acceptiunea politica in schimb, in conformitate cu legislatia epocii dualiste (1867-1918), daca ,,ungurii" erau ,,maghiari", nu toti ,,maghiarii" erau etnic unguri; tot asa cum ,,rusii" erau ,,sovietici" dar nu toti ,,sovieticii" erau rusi. Chiar daca si unii si altii au incercat fabricarea in jurul lor a unor natiuni ,,omogene" prin ,,maghiarizare", respectiv ,,sovietizare".
Ca mai toate popoarele moderne europene, inclusiv cel rom�n, si ungurii sunt rezultanta unui proces indelungat si complex de etnogeneza."""

"""Originari din Asia Centrala, maghiarii finici au constituit o minoritate, dar una conducatoare in cadrul valului de populatii turcice in fruntea carora, maghiarul Almus a incercat pe rand, la sfarsitul veacului IX, sa se infiltreze pe cele doua rute ale migratiilor, prin coloarul dobrogean si nordul Peninsulei Balcanice spre Bizant sau prin Carpatii Padurosi si Pannonia spre mirificul Occident. Pe langa cabarii, bulgarii, bascurzii, etc. care-l urmau la Kiev, lui Almus i s-au alaturat multime de pecenegi, apoi slavi si, poate, romani nordici (volohoveni) dupa cum ar indica numele capeteniei Ursu, toti: nemaghiarii fiind numiti generic, de gestele unguresti tarzii -,,cumani", desi cumanii vor participa la etnogeneza ungara masiv, abia in secolele XII - XIII.
Greu loviti de ,,romani si slavi" (Nestor) la trecerea prin Carpatii Padurosi spre Tara Romanilor care traiau ,,la apus de varegi" (,,Urus"), ocazie in care a fost ranit mortal Almus, el nemaiputand ,,intra in Pannonia" (Chronicon Pictum Vindobonense) ei au debusat in 896, sub conducerea lui Arpad, fiul si mostenitorul decedatului intr-o regiune numita cu un cuvant romanesc - ,,munca" in sens de ,,truda" -,tocmai pentru ca au luat-o cu mare efort - Muncaci. Aici au ridicat o fortificatie, apoi alte 3 in jur (Simon de Keza), total 7, de unde confuzia voita a multor istorici revizionisti cu Transilvania numita abia patru secole mai tarziui de colonistii sasi Siebenburgen -Septemcastra. In realitate, ,,noua patrie" maghiara era ceea ce astazi se numeste Ucraina subcarpatica. Aici a inceput, din 896, procesul etnogenezei ungare, in care au fost implicati maghiarii care, dupa Simon de Keza erau ,,108 familii nu mai multe", restul adica majoritatea fiind sau straini (turcii) sau robi (localnicii romano-slavi)".
Conglomeratul a dobandit un nou nume dupa cucerirea cetatii si tarii Ungului sau Unguarului de pe raul omonim si lichidarea conducatorului local numit romaneste in textele latine -DUCA. Arpad s-a impamantenit casatorindu-se cu fiica defunctului, crestina-ortodoxa. ,,Duce de Unguar", el avea sa coboare cu soldatii sai, numiti ,,oarecum in bataie de joc - unguari" (Anonymus) de viitorii adversari fie ca erau maghiari, turci sau slavo-romani supusi, abia in anul 903, in teritoriile ducelui Salanus dintre Tisa si Dunare. De aici avea sa treaca in sfirsit in mult laudata Pannonie care trebuie precizat ca se afla in dreapta Dunarii Mijlocii, pentru ca, in general, se face confuzie intre aceasta si teritoriile romanesti din Transdanubia. Tot asa cum voit se incearca explicarea numelui dobandit de ,,unguri" prin ,,onogunduri-numele membrilor unei federatii turcice de pe Volga, fara legatura cu valul lui Almus sau sau prin ,,huni", din care ar fi derivat ,,hunguri" spre a se legitima stapanirea in Pannonia prin pretinsa mostenire al lui Attila.
Dupa lupte care au durat decenii, sfarsind prin alungarea lui Salanus la Vidin, romanii, slavii si bulgarii dintre Tisa si Dunarea Mijlocie au intrat in creuzetul care va da nastere, prin amalgamare, noului popor modern, european, ungar. La fel si locuitori Pannoniei: "latinii" sau ,,romanii" bastinasi (romanitatea central-europeana, din care mai subzista astazi doar romansii in Elvetia), ,,teutonicii adica urmasii francilor stapanitori in veacurile VIII-IX slavii moravi si cei supravietiutori ai regatului lui Samo (623-658), romanii timoceni si ,,guduscani,, refugiati aici cu ducele Borna, de teama bulgarilor, in 814(,,messianii") ca si romanii vestici (,,pastorii romanilor") care-si purtau turmele, in cadrul transhumantei, pana la lacul cu nume romanesc Balaton. Apoi, dupa crestinarea fortata a asiaticilor maghiaro-turcici, (fiindca populatia europeana, acel ,,mult popor" peste care se instapanise Arpad era deja crestina) - performanta realizata de cel de-al cincilea ,,duce de Unguar", Voicu (997-1038), cel care era crestin-ortodox si vorbea, potrivit Cronicii Pictate de la Viena, romaneste in familie, dar care, rebotezat catolic Stefan si primind de la papa Silvestru II (999-1003) titlul regal (25 decembrie 1001) va deveni pentru ,,unguari" Szent Istvan, puzderie de cavaleri europeni ratacitori sau lipsiti de dreptul de primogenitura, germani, francezi, italieni, spanioli, au fost atrasi cu promisiuni in noul regat (Simon de Keza). In fine, pentru pastrarea echilibrului si ramura asiatica avea sa fie intarita prin colonizarea de noi valuri de pecenegi incepand cu domnia lui Zulta (907-947)- ginerele ducelui bihorean ,,Menumorut' si cumani masiv raspanditi prin satele Ungariei si fortati sa realizeze casatorii mixte de regele Bela IV (1235-1270) in preziua marii invazii mongolo-tatare din 1241.
Similar si contemporan procesului etnogenetic desfasurat in Anglia, unde din romanici, saxoni, danezi si normanzii francofoni s-a nascut in secolele X-XV natiunea engleza, poporul ungar s-a conturat in veacurile XV-XVI, decisiv pentru afirmarea mentalitatii de ,,hungarus" fiind conflictul indelungat cu otomanii (1388-1526) si, indeosebi, ca o reactie de aparare a societatii, pierderea statului propriu prin ,,Mohacsi vesz" (,,pieirea de la Mohacs" - 1526), chiar daca in veacul XVIII inca mai exista constiinta ,,cuna" la buna parte din locuitorii Pannoniei, un Ladislau Khan cerand de pilda, Mariei Tereza, dreptul la invatamant in limba cumana. Asa cum traco-dacii s-au topit, in rom�ni, si maghiarii s-au topit prin urmare, in noul popor ungar, dar, posedand un etraordinar instinct de conservare, tocmai pentru ca erau initial putini si profitand de faptul ca asigurau conducerea conglomeratului de triburi asiatice si populatii europene, au facut-o impunandu-si limba si, ca politica statala - casatoriile mixte. Si au transmis acest instinct si teama de disparitie si noului popor rezultat, redus si el numericeste si obsedat in consecinta de inmultirea pe cale nenaturala ,,prin absorbirea permanenta si maghiarizarea a tot felul de natiuni straine''(Fabrizius, 1 august 1940). Teama pe care nu si-a putut-o niciodata infrange, asa cum nu si-a putut reprima nici obsesia originii componentei primare, de strat fino-turcic-Asiatic. In toate timpurile, elita noului popor a folosit in retorica, obsedant, cuvantul Europa, a incercat sa se considere mai europeana decit europenii si mai catolica decat papa, tocmai pentru a sterge amintirea componentei asiatice care ar fi dus cu gandul la ideea de implant strain in centrul continentului divinizat.
Numita cu indarjire maghiara, asa cum limba slavilor sud-dunareni se cheama astazi bulgara, limba ungara de astazi, exceptand gramatica si fonetica, are insa prea putin in comun cu limba vorbita de Arpad, datorita miilor de cuvinte si expresii slave, germane si rom�ne patrunse in vocabular. Ca rom�nii creatori de cultura, civilizatie si popoare in Europa central-rasariteana se pot regasi si in ungurii de astazi, o dovedesc atat cele peste 2500 de cuvinte romanesti identificate de savantii unguri in limba lor, cat si, elocvent, onomastica. Romanul Radu a devenit ungurul Raduly, Cojocaru-Kozsokar, Columb-Kolumban, Damacea-Domokos, iar fiii lui Ban Banffy, ai lui Drag-Dragffy si mari romanofobi in perioada 1867-1918, pentru ca mai-catolicii-decat-papa au existat in toate timpurile si la toate popoarele, vehementa lor tinand de refuzul prozelitului de asumare a propriei identitati.""

DACA VREI CA PESTE CATIVA ANI SA VORBESTI NUMAI HUN-GURESTE, SI LA CASA SA-I SPUI HOZO, GAURESTE ROMANIA CA SI STEAGUL TARII. AI VAZUT UNDE AM AJUNS, DACA AM GAUIRIT (DECUPAT)STEAGUL ROMANIEI?

PUSTA,LEAGANUL CIVILIZATIEI ......................................................

AUTONOM�E s. f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei naționalit�ți sau al unei minorit�ți naționale etc.) de a se administra singur, �n cadrul unui stat condus de o putere central�. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplin� libertate �n acțiunile sale. 2. Distanța maxim� p�n� la care se poate deplasa un avion, o nav�, un vehicul, f�r� a avea nevoie s� se aprovizioneze cu combustibil. [Pr.: a-u-] � Din fr. autonomie, lat. autonomia.
Sursa: DEX '98 | Ad�ugat� de ana_zecheru | Greșeal� de tipar | Permalink

AUTONOM�E ~i f. 1) Drept de autoguvernare (al unei regiuni, națiuni, minorit�ți naționale etc.) �n cadrul unui stat condus de o putere central�. 2) Drept al unei persoane de a dispune liber propria voinț�; libertate. [G.-D. autonomiei] /

Un rom�n �n avion �n zbor spre Paris. Se relaxeaz� omul, �i scoate pantofii, c�nd observ� �n scaunul din st�nga un ungur, �n scaunul din dreapta un ungur. Dup� juma' de or� de la decolare, rom�nul politicos c�tre unguri:
- Eu m� duc s� iau o bere, voi vre�i ceva?
Ungurul din st�nga: - Da, o cola f�r� ghea��.
Dup� ce plec� s� ia b�uturile, ungurul din st�nga �i ia un pantof �i trage o flegm� s�n�toas� �n pantof �i �l pune la loc. Aduce rom�nul b�uturile, dup� juma de or� �i �ntreab� din nou.
Ungurul din dreapta: - Mie adu-mi o cola cu ghea��.
Rom�nul pleac� dup� b�uturi, ungurul din dreapta trage o flegm� �n cel�lalt pantof. Avionul se preg�tea de aterizare, rom�nul �i pune pantofii �i �i d� seama de ce are �n pantofi, dup� care politicos li se adreseaz�:
- M� �ntreb oare c�nd o s� �nceteze cu ura asta �ntre rom�ni �i unguri, c�nd o s� putem s� ne purt�m �i noi civilizat, f�r� s� tragem flegme �n pantofi, f�r� s� ne pi��m �n cola?

De la: alehin, la data 2010-10-09 21:55:56 Un rom�n �n avion �n zbor spre Paris. Se relaxeaz� omul, �i scoate pantofii, c�nd observ� �n scaunul din st�nga un ungur, �n scaunul din dreapta un ungur. Dup� juma' de or� de la decolare, rom�nul politicos c�tre unguri:
- Eu m� duc s� iau o bere, voi vre�i ceva?
Ungurul din st�nga: - Da, o cola f�r� ghea��.
Dup� ce plec� s� ia b�uturile, ungurul din st�nga �i ia un pantof �i trage o flegm� s�n�toas� �n pantof �i �l pune la loc. Aduce rom�nul b�uturile, dup� juma de or� �i �ntreab� din nou.
Ungurul din dreapta: - Mie adu-mi o cola cu ghea��.
Rom�nul pleac� dup� b�uturi, ungurul din dreapta trage o flegm� �n cel�lalt pantof. Avionul se preg�tea de aterizare, rom�nul �i pune pantofii �i �i d� seama de ce are �n pantofi, dup� care politicos li se adreseaz�:
- M� �ntreb oare c�nd o s� �nceteze cu ura asta �ntre rom�ni �i unguri, c�nd o s� putem s� ne purt�m �i noi civilizat, f�r� s� tragem flegme �n pantofi, f�r� s� ne pi��m �n cola?

Ce faci bei ? Te tii de bancuri....rasiste...?

si ce daca? toti e rasisti! nu e unii mai buni!
beeeiiii, ati vazut ce campanie au inceput ubgurii pe youtube?
Carpatia e a lor, zic ei.
Astia nu se lasa pina nu o iau !

alehin
pe unde ai umblat!
crap de ris