Despre evrei

�n iunie 1942, Mihai Antonescu, �n numele lui Ion Antonescu, a re-acceptat, �n cadrul convorbirilor secrete cu trimi�ii lui Himmler din Sicherheitspolizei, solu�ia final� �n Rom�nia, adic� deportarea tuturor evreilor rom�ni, cu foarte mici excep�ii, �n lag�rul de exterminare Belzec din Polonia unde, conform planului german, urmau s� fie gaza�i �i ar�i �ntr-un ritm de 2 000 pe zi. �n afar� de 17 000 de evrei, g�si�i �utili� economiei na�ionale sau cu drepturi excep�ionale, �ntreaga minoritate evreiasc� din Rom�nia, care num�ra �n mai 1942 (recens�m�ntul a fost organizat �n acest scop) 292 149 suflete, urma s� fie exterminat� �n decurs de circa 140 de zile[46]. La 13 octombrie 1942 acest plan a fost suspendat de c�tre rom�ni �n urma �n�elegerii faptului c� interesele germane �i cele rom�ne�ti nu mai coincid, c� armata rom�n� urmeaz� s� fie m�cinat� la Stalingrad �i c� �n ciuda tuturor sacrificiilor materiale (alimente, petrol, materii prime) �i umane, Hitler nu inten�ioneaz� s� �napoieze Transilvania de nord Rom�niei. Rom�nia d�duse tot �i nu primise nimic.

Intelectuali �i politicieni rom�ni de frunte - �nfrunt�nd riscuri serioase - au protestat sau au intervenit pentru �ndulcirea sau anularea unor ordine draconice, spre exemplu, interven�ia Reginei mam�, Elena, �mprun� cu Patriarhul Nicodim Munteanu pentru �ncetarea deport�rii evreilor bucovineni �n Transnistria �i repatrierea copiilor r�ma�i orfani, etc. Interven�ia lui Iuliu Maniu, la cererea liderului evreu Willy Filderman a st�rnit furia lui Ion Antonescu care era ferm decis s� termine cu evreii �n 1942. �n nota sa prezentat� Consiliului de Mini�tri la 31 august 1942 spunea: �S� se publice structura ora�elor pentru ca s� vad� �i �ara c�t era de compromis� �i de amenin�at� via�a economic� �i dezvoltarea spiritual� din cauza tic�lo�iei politicianiste iudeo-masonice a c�ror exponen�i erau partidele �na�ionaliste� din Transilvania �i Regat. Dac� voi l�sa mo�tenitorilor regimului aceea�i situa�ie, voi face �i regimul meu p�rta� la aceast� crim�. Voi trece peste to�i �i peste orice greutate pentru a purifica na�ia de aceast� neghin�. Voi �nfiera la timp pe to�i acei care au venit � ultimul dl. Maniu � �i vor veni s� m� �mpiedice a r�spunde dorin�ei majorit��ii imense a acestei na�ii� S� se publice integral aceast� rezolu�ie a mea odat� cu publicarea statisticei �i memoriului de fa��. Publicarea p�n� la 10 septembrie�
Dup� catastrofa militar� de la Stalingrad, �n a�teptarea verdictului puterilor democratice, care de la sf�r�itul anului 1942 au avertizat c� vor pedepsi cu asprime state �i conduc�tori care au luat parte la exterminarea popula�iei civile, Mihai Antonescu, cu aprobarea lui Ion Antonescu a ini�iat o vast� ac�uine secret� de falsificare, sustragere �i �nlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza r�spunderea regimului pentru crimele comise �mpotriva evreilor din Rom�nia �i Ucraina. Documentele false urm�reau s� arunce vina �n primul r�nd, pe germani �i pe legionari, pentru execu�iile �n mas� comise de armata �i jandarmeria rom�n� la Ia�i, �n Basarabia �i �n Ucraina. Falsificarea documentelor urm�rea nu numai problema evreiasc�, ci �i absolvirea post-factum a regimului de cealalt� mare crim� � �nfeudarea ��rii intereselor germane, participarea la r�zboi dincolo de obiectivul na�ional just al Rom�niei - eliberarea celor dou� provincii rom�ne�ti ocupate de Uniunea Sovietic� �n iunie 1940 - �i de uria�ele pierderi umane �i materiale sacrificate de Rom�nia �ntr-un r�zboi inutil �i lipsit de glorie[g]. Ion Antonescu a sacrificat trupe rom�ne la Stalingrad din loialitate fa�� de Hitler, nepermi��nd o retragere a diviziilor rom�ne �ncercuite, c�nd mai puteau s� ias� din �ncercuire. Echipa principal� de falsificatori de documente a operat la Ministerul de externe, dar fenomenul s-a �nregistrat �i la Ministerul de Interne �i �n special la Marele Stat Major[f].

Rezultatele ordinelor speciale de cur��irea terenului au fost urm�toarele:

- Rom�nia nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare.
- Toate crimele �i pogromurile anti evreie�ti de pe teritoriul aflat sub conducerea Statului Rom�n au fost - exclusiv - rezultatul ac�iunilor unor cet��eni rom�ni.
- Cu excep�ia Pogromului de la Dorohoi �i a altor cazuri izolate, marile ac�iuni anti evreie�ti (pogromuri, deport�ri, masacre, "munca de folos ob�tesc" etc.) au fost "dictate de sus", fie, de Comandamentul Mi�c�rii Legionare (Pogromul de la Bucure�ti), fie, de guvernul antonescian.
- Din cei 441 293 de cet��eni rom�ni de etnie evreiasc� �nregistra�i �n 1941 ca locuitori ai teritoriilor Regatului, sudul Transilvaniei, Basarabia �i Bucovina au r�mas �n via�� �n august 1944 pu�in peste un sfert de milion.
- Cu toate masacrele �i prigoana, situa�ia final� a cet��enilor de etnie evreiasc� �n Rom�nia a fost mult mai bl�nd� dec�t �n ��rile vecine (Ungaria, Polonia, Ucraina, Grecia, Iugoslavia[g]) sau mai �ndep�rtate (Fran�a, Olanda, Norvegia, Germania, Italia, Austria, Cehoslovacia, ��rile Baltice).

Trebue de men�ionat adev�rata nobilime a poporului rom�n, sute �i mii de oameni de moral� �i curaj, cu inima plin� de iubirea aproapelui care, �n vremuri de urgie au salvat ce-au putut, aici, un copil, acolo, o b�tr�n�, dincolo, arunc�nd peste gardul ghetoului un coltuc de p�ine, risc�ndu-�i cu bun� �tire - via�a, familia �i agoniseala. Cu mici excep�ii (Viorica Agarici, Acad. Prof. Raoul �orban) ei au fost ignora�i de Statul Rom�n. 55 dintre ei au fost distin�i de Statul Israel cu Cet��enia de Onoare �i cu titlul, diploma �i medalia Drept �ntre popoare.

Regimul lui Antonescu �i �cur��irea terenului�

Antisemitismul activ, importat �i propagat de Mi�carea Legionar�, legiferat prin legile lui Octavian Goga �i Ion Gigurtu �i amplificat de propaganda prilejuit� de ced�rile de teritorii a fost aplicat minorit��ii evreie�ti - ca misiune principal� de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrocit��i �i jafuri fa�� de cet��enii rom�ni de etnie evreiasc�: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Bucure�ti, Pogromul de la Ia�i, Trenurile mor�ii, Deport�rile �n Transnistria (au fost deporta�i �n Transnistria 195 000 de cet��eni rom�ni de etnie evreiasc� dintre care, la 15 noiembrie 1943 au r�mas �n via�� 49 927) etc. �i mai ales, fa�� de evreii din teritoriile ocupate de Rom�nia.

Politica de purificare etnic� declan�at� �i controlat� de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizic� a cet��enilor rom�ni de etnie evreiasc� simultan� cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor economic�.

* Limitarea drepturilor �i libert��ilor: Li s-au anulat autoriza�iile pentru v�nzarea �produselor monopolului statului� (tutun, sare); au fost �rom�nizate� casele de film, s�lile de cinematograf, birourile de voiaj �i turism; vasele maritime sau fluviale aflate �n proprietatea evreilor au fost confiscate. Li s-a interzis s� foloseasc� aparatele de radio recep�ie, �pentru a nu r�sp�ndi �tiri de propagand� contra intereselor ��rii..., alarm�nd permanent popula�tia�. Li s-au retras permisele de conducere a autovehiculelor.
* Confisc�ri �i deposed�ri de bunuri: Au fost confiscate �i trecute �n patrimoniul statului, cu tot inventarul lor, propriet��ile rurale ale evreilor, sub orice titlu le-ar de�ine, de asemenea , propriet��ile urbane. P�n� la 31 decembrie 1943, m�sura a cuprins 75 385 de apartamente, din care 1 656 au fost repartizate unor institu�ii, iar 58 980 la particulari.
* Impuneri la felurite contribu�ii sau presta�ii. Prestarea de �munc� obligatorie�, obliga�ia evreilor de a contribui la �constituirea de stocuri de �mbr�c�minte �n interes social� - valoarea hainelor �i a altor contribu�ii �n natur� a fost, p�na �n ianuarie 1943, de 1 800 135 650 de lei.

Articole redac�ionale din presa rom�neasc� la sf�r�itul lui octombrie 1941 - care exprimau linia oficial� � au anun�at rom�nilor c� �problema evreiasc� a intrat �n faza solu�iei finale �i c� nici un om din lume �i nici o minune nu pot �mpiedica solu�ionarea ei�. Guvernul a anun�at c� �Rom�nia s'a �nscris printre na�iunile care sunt hot�r�te s� colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitiv� a problemei evreie�ti, nu numai locale, dar �i europene"[38]. �ntr-o scrisoare trimis� unui intelectual care a elogiat politica antisemit� a Conduc�torului, Ion Antonescu s-a obligat s� elimine cu totul pe evrei din Rom�nia: �Nimeni �i nimic nu m� va �mpiedica, at�ta timp c�t voi tr�i, de a �mplini opera de purificare�.

La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu, viceprim-ministru �i ministru de externe �n guvernul Ion Antonescu s-a adresat mini�trilor: �A�a c� v� rog s� fi�i implacabili, omenia siropoas�, vaporoas�, filozofic� nu are ce c�uta aici� Cu riscul de a nu fi �n�eles de unii tradi�ionali�ti care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea for�at� a �ntregului element evreu din Basarabia �i Bucovina, care trebuie zv�rlit peste grani�� Ve�i fi f�r� mil� cu ei. Nu �tiu peste c�te veacuri neamul rom�nesc se va mai �nt�lni cu libertatea de ac�iune total�, cu posibilitatea de purificare etnic� �i revizuire na�ional� Dac� este nevoie, s� trage�i cu mitraliera. �mi este indiferent dac� �n istorie vom intra ca barbari� �mi iau r�spunderea �n mod formal �i spun c� nu exist� lege� Deci, f�r� forme (formalit��i), cu libertate complet� (de ac�iune).

�Cur��irea terenului� era numele de cod folosit de regimul Ion Antonescu pentru sintagma german� �solu�ia final�. Ordinul de cur��irea terenului, de exterminare a unei p�r�i a evreilor din Basarabia �i Bucovina �i de deportare a restului a fost dat de Ion Antonescu din proprie ini�iativ� �i nu ca rezultat al presiunilor germane. Pentru punerea �n aplicare a acestei sarcini, el a ales jandarmeria �i armata, �n special administra�ia civil� a armatei, Pretoratul. �eful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonel Alexandru Ionescu, s� pun� �n aplicare �un plan pentru �nl�turarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea �i ac�ionarea de echipe, care s� devanseze trupele rom�ne�. Planul a fost pus �n aplicare �ncep�nd cu 9 iulie 1941. Armata a primit �ordine speciale� prin generalul �teflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ion Topor[41]. Jandarmeria a primit ordinul de cur��irea terenului cu trei-patru zile �nainte de 21 iunie 1941, �n trei locuri diferite din Moldova: Roman, F�lticeni �i Gala�i. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat �n fa�a subofi�erilor �i ofi�erilor de jandarmi la Roman c� �prima m�sur� pe care sunt datori s-o aduc� la �ndeplinire va fi aceea de cur��ire a terenului, prin care se �n�elege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor afla�i pe teritoriul rural; �nchiderea �n ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspec�ilor, a activi�tilor de partid, a acelora care au ocupat func�iuni de r�spundere sub autoritatea sovietic� �i trimiterea lor sub paz� la legiune�. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras aten�ia jandarmilor s�i c� �trebuie s�-i extermine pe evrei dela pruncul �n fa�� p�n� la b�tr�nul neputincios, to�i fiind periculo�i pentru na�ia rom�n�

Tot respectul Eboni!
Tu esti evreu?
sper ca nu te superi daca te-am intrebat!

De la: 9am045616, la data 2010-05-28 11:50:55Tot respectul Eboni!
Tu esti evreu?
sper ca nu te superi daca te-am intrebat!

Nu ,nu sunt.... ,dar sunt interesata de istoria lor....

De la: Ebony, la data 2010-05-29 01:36:02

De la: 9am045616, la data 2010-05-28 11:50:55Tot respectul Eboni!
Tu esti evreu?
sper ca nu te superi daca te-am intrebat!

Nu ,nu sunt.... ,dar sunt interesata de istoria lor....

Si eu de a ta ....

Bunicul meu a fost combatant inspre est, si nu am auzit un cuvint impotriva evreilor. Din contra el a mai spus ceva de bine de ei. Cum ar fi putut sa fie o campanie impotriva lor, cind militarii nu erau indoctrinati ?
Vorbea de ce au patimit ei, militarii, din partea...gerului si citeva povestioare., una din ele sinistra, cu o bomba. Daca ar fi fost ceva real cu evreii, spunea. Ca era vorbaret.
Militarii combatanti ar fi povestit acasa si era sigur ca asa a fost.
Din partea ocupata de unguri, da, a fost ceva. Se stie asta. Dar era alta jurisdictie acolo. Nu romina.

Eu am o parere f proasta despre cei ce ucid....sint f slabi.
Ptr mine ce mi-a spus un om combatant in razboi e mai valabil decit orice alta sursa. Si a mai murit un bunic si un straunchi, de nu mai stie nimeni nimic pe unde. Pe ce portiune de front. Se pare unul ingropat de tancuri. Astea au fost adevaratele tregedii. Zeci de milioane de tineri morti. Generatia anilor, 1916-1925 (nu mai stiu exact), a ramas in proportie de 5%, vii, barbatii. Asta a fost adevarata tragedie. A intregii umanitati angajate in acel razboi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-29 18:23:28Bunicul meu a fost combatant inspre est, si nu am auzit un cuvint impotriva evreilor. Din contra el a mai spus ceva de bine de ei. Cum ar fi putut sa fie o campanie impotriva lor, cind militarii nu erau indoctrinati ?
Vorbea de ce au patimit ei, militarii, din partea...gerului si citeva povestioare., una din ele sinistra, cu o bomba. Daca ar fi fost ceva real cu evreii, spunea. Ca era vorbaret.
Militarii combatanti ar fi povestit acasa si era sigur ca asa a fost.
Din partea ocupata de unguri, da, a fost ceva. Se stie asta. Dar era alta jurisdictie acolo. Nu romina.

Eu am o parere f proasta despre cei ce ucid....sint f slabi.
Ptr mine ce mi-a spus un om combatant in razboi e mai valabil decit orice alta sursa. Si a mai murit un bunic si un straunchi, de nu mai stie nimeni nimic pe unde. Pe ce portiune de front. Se pare unul ingropat de tancuri. Astea au fost adevaratele tregedii. Zeci de milioane de tineri morti. Generatia anilor, 1916-1925 (nu mai stiu exact), a ramas in proportie de 5%, vii, barbatii. Asta a fost adevarata tragedie. A intregii umanitati angajate in acel razboi.

De la: karpov, la data 2010-05-29 01:40:44

De la: Ebony, la data 2010-05-29 01:36:02

De la: 9am045616, la data 2010-05-28 11:50:55Tot respectul Eboni!
Tu esti evreu?
sper ca nu te superi daca te-am intrebat!

Nu ,nu sunt.... ,dar sunt interesata de istoria lor....

Si eu de a ta ....

�Ordinele speciale� erau considerate �secret de stat� �i transmise verbal sau ca documente cu regim secret, de fiecare dat� c�nd autorit��ile militare sau civile evitau s�-i execute pe evrei, fie, de teama consecin�elor, fie, c� nu credeau �n existen�a unor asemenea ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Alb�, care nu a cunoscut ordinele speciale �i a cerut instruc�iuni �n scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Alb� pentru a ordona personal maiorului directivele. Imediat au fost executa�i to�i cei 3 500 de evrei care mai r�m�seser� �n ghetou[43]. Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu Armatei, Serviciului special de informa�ii �i Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administra�iei civile. Executantul ordinelor speciale, Marele pretor, generalul Ioan Topor, era direct subordonat �efului Marelui Cartier General, generalul Ilie �teflea. Jandarmeria �n cele dou� provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, �n Basarabia �i colonelul Ioan M�necu��, �n Bucovina, era subordonat� la �nceputul opera�iunii generalului C. Vasiliu �i apoi generalului Topor.

�n urma acestor ordine speciale de cur��irea terenului teritoriul dintre Nistru �i Bug devenise un imens cimitir pres�rat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine �i l�sate s� putrezeasc� de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile. Indiferen�a fa�� de sanita�ie pereclita popula�ia local� neevreiasc�, pe militarii rom�ni �i pe membrii minorit��ii germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, din�ii de aur, inelele �i verighetele (retezate �mpreun� cu degetul), banii jefui�i, disp�reau �n drum spre visteria statului. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adic� cu Einsatzgruppe D �i cu alte forma�iuni germane. Instructorii germani au raportat despre cruzimea, rapacitatea, corup�ia �i ineficien�a camarazilor rom�ni care au ac�ionat neplanificat, n-au �ters urmele execu�iilor �n mas� �i au comis jafuri, violuri sau �mpu�c�ri pe str�zi, n-au �ngropat cadavrele sau au primit mit� de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele �i dispozi�iile �n aceast� privin�� reiese c� germanii erau furio�i de lipsa de organizare �i planificare �i nu din cauza crimelor �n sine. Rapoartele trimise de diversele unit��i ale Einsatzgruppe D �i de cele ale Feldgendarmerie erau pline de informa�ii cu privire la execu�ii �i jafuri �i despre modul de ac�iune neorganizat al rom�nilor, concluz�nd c� �solu�ionarea problemei evreie�ti de c�tre rom�ni �n regiunea dintre Nistru �i Nipru a fost dat� pe m�ini necorespunz�toare�. �n darea de seam� care a rezumat primele cinci rapoarte ale Einsatzgruppe D, trimis� la 30 octombrie 1941 ministrului de externe german Ribbentrop, comandantul poli�iei de siguran�� SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: �Modul �n care rom�nii se comport� cu evreii este complet lipsit de metod�. Nu am avea nimic de repro�at numeroaselor execu�ii dac� preg�tirile tehnice �i execu�iile ar fi suficient de corecte. �n general, rom�nii las� cadavrele celor uci�i pe locul �n care au fost �mpu�ca�i, f�r� s� le �ngroape�.

Guvernan�ii rom�ni s-au str�duit s� induc� �n eroare pe reprezentan�ii puterilor occidentale privind ordinele speciale de cur��irea terenului. Ambasadorul Statelor Unite la Bucure�ti, Franklin Mott Gunther, primit �n audien�� de Ion Antonescu �i de Mihai Antonescu a protestat contra atrocit��ilor antievreie�ti. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: �Am atras aten�ia permanent �i persistent celor mai de seam� autorit��i rom�ne�ti reac�ia inevitabil� a guvernului meu �i a poporului american fa�� de un astfel de tratament inuman �i chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinova�i �i lipsi�i de ap�rare descriind pe larg atrocit��ile comise contra evreilor din Rom�nia. Observa�iile mele au trezit �n mare�alul Antonescu �i la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifest�ri de regret pentru excesele comise �din gre�eal� sau de �elemente iresponsabile� �i (promisiuni) de modera�ie �n viitor� Programul de exterminare sistematic� continu� totu�i �i nu v�d vreo speran�� pentru evreii rom�ni at�ta timp c�t actualul regim ... va r�m�ne la putere�

�n iunie 1942, Mihai Antonescu, �n numele lui Ion Antonescu, a re-acceptat, �n cadrul convorbirilor secrete cu trimi�ii lui Himmler din Sicherheitspolizei, solu�ia final� �n Rom�nia, adic� deportarea tuturor evreilor rom�ni, cu foarte mici excep�ii, �n lag�rul de exterminare Belzec din Polonia unde, conform planului german, urmau s� fie gaza�i �i ar�i �ntr-un ritm de 2 000 pe zi. �n afar� de 17 000 de evrei, g�si�i �utili� economiei na�ionale sau cu drepturi excep�ionale, �ntreaga minoritate evreiasc� din Rom�nia, care num�ra �n mai 1942 (recens�m�ntul a fost organizat �n acest scop) 292 149 suflete, urma s� fie exterminat� �n decurs de circa 140 de zile[46]. La 13 octombrie 1942 acest plan a fost suspendat de c�tre rom�ni �n urma �n�elegerii faptului c� interesele germane �i cele rom�ne�ti nu mai coincid, c� armata rom�n� urmeaz� s� fie m�cinat� la Stalingrad �i c� �n ciuda tuturor sacrificiilor materiale (alimente, petrol, materii prime) �i umane, Hitler nu inten�ioneaz� s� �napoieze Transilvania de nord Rom�niei. Rom�nia d�duse tot �i nu primise nimic.

Intelectuali �i politicieni rom�ni de frunte - �nfrunt�nd riscuri serioase - au protestat sau au intervenit pentru �ndulcirea sau anularea unor ordine draconice, spre exemplu, interven�ia Reginei mam�, Elena, �mprun� cu Patriarhul Nicodim Munteanu pentru �ncetarea deport�rii evreilor bucovineni �n Transnistria �i repatrierea copiilor r�ma�i orfani, etc. Interven�ia lui Iuliu Maniu, la cererea liderului evreu Willy Filderman a st�rnit furia lui Ion Antonescu care era ferm decis s� termine cu evreii �n 1942. �n nota sa prezentat� Consiliului de Mini�tri la 31 august 1942 spunea: �S� se publice structura ora�elor pentru ca s� vad� �i �ara c�t era de compromis� �i de amenin�at� via�a economic� �i dezvoltarea spiritual� din cauza tic�lo�iei politicianiste iudeo-masonice a c�ror exponen�i erau partidele �na�ionaliste� din Transilvania �i Regat. Dac� voi l�sa mo�tenitorilor regimului aceea�i situa�ie, voi face �i regimul meu p�rta� la aceast� crim�. Voi trece peste to�i �i peste orice greutate pentru a purifica na�ia de aceast� neghin�. Voi �nfiera la timp pe to�i acei care au venit � ultimul dl. Maniu � �i vor veni s� m� �mpiedice a r�spunde dorin�ei majorit��ii imense a acestei na�ii� S� se publice integral aceast� rezolu�ie a mea odat� cu publicarea statisticei �i memoriului de fa��. Publicarea p�n� la 10 septembrie�

Dup� catastrofa militar� de la Stalingrad, �n a�teptarea verdictului puterilor democratice, care de la sf�r�itul anului 1942 au avertizat c� vor pedepsi cu asprime state �i conduc�tori care au luat parte la exterminarea popula�iei civile, Mihai Antonescu, cu aprobarea lui Ion Antonescu a ini�iat o vast� ac�uine secret� de falsificare, sustragere �i �nlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza r�spunderea regimului pentru crimele comise �mpotriva evreilor din Rom�nia �i Ucraina. Documentele false urm�reau s� arunce vina �n primul r�nd, pe germani �i pe legionari, pentru execu�iile �n mas� comise de armata �i jandarmeria rom�n� la Ia�i, �n Basarabia �i �n Ucraina. Falsificarea documentelor urm�rea nu numai problema evreiasc�, ci �i absolvirea post-factum a regimului de cealalt� mare crim� � �nfeudarea ��rii intereselor germane, participarea la r�zboi dincolo de obiectivul na�ional just al Rom�niei - eliberarea celor dou� provincii rom�ne�ti ocupate de Uniunea Sovietic� �n iunie 1940 - �i de uria�ele pierderi umane �i materiale sacrificate de Rom�nia �ntr-un r�zboi inutil �i lipsit de glorie[g]. Ion Antonescu a sacrificat trupe rom�ne la Stalingrad din loialitate fa�� de Hitler, nepermi��nd o retragere a diviziilor rom�ne �ncercuite, c�nd mai puteau s� ias� din �ncercuire. Echipa principal� de falsificatori de documente a operat la Ministerul de externe, dar fenomenul s-a �nregistrat �i la Ministerul de Interne �i �n special la Marele Stat Major[f].

Rezultatele ordinelor speciale de cur��irea terenului au fost urm�toarele:

- Rom�nia nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare.
- Toate crimele �i pogromurile anti evreie�ti de pe teritoriul aflat sub conducerea Statului Rom�n au fost - exclusiv - rezultatul ac�iunilor unor cet��eni rom�ni.
- Cu excep�ia Pogromului de la Dorohoi �i a altor cazuri izolate, marile ac�iuni anti evreie�ti (pogromuri, deport�ri, masacre, "munca de folos ob�tesc" etc.) au fost "dictate de sus", fie, de Comandamentul Mi�c�rii Legionare (Pogromul de la Bucure�ti), fie, de guvernul antonescian.
- Din cei 441 293 de cet��eni rom�ni de etnie evreiasc� �nregistra�i �n 1941 ca locuitori ai teritoriilor Regatului, sudul Transilvaniei, Basarabia �i Bucovina au r�mas �n via�� �n august 1944 pu�in peste un sfert de milion.
- Cu toate masacrele �i prigoana, situa�ia final� a cet��enilor de etnie evreiasc� �n Rom�nia a fost mult mai bl�nd� dec�t �n ��rile vecine (Ungaria, Polonia, Ucraina, Grecia, Iugoslavia[g]) sau mai �ndep�rtate (Fran�a, Olanda, Norvegia, Germania, Italia, Austria, Cehoslovacia, ��rile Baltice).

Trebue de men�ionat adev�rata nobilime a poporului rom�n, sute �i mii de oameni de moral� �i curaj, cu inima plin� de iubirea aproapelui care, �n vremuri de urgie au salvat ce-au putut, aici, un copil, acolo, o b�tr�n�, dincolo, arunc�nd peste gardul ghetoului un coltuc de p�ine, risc�ndu-�i cu bun� �tire - via�a, familia �i agoniseala. Cu mici excep�ii (Viorica Agarici, Acad. Prof. Raoul �orban) ei au fost ignora�i de Statul Rom�n. 55 dintre ei au fost distin�i de Statul Israel cu Cet��enia de Onoare �i cu titlul, diploma �i medalia Drept �ntre popoare.

Toti mortii romini din luptele impotriva Rusiei au fost cam.....4-500000.
Nu aveau cum sa fie acelasi numar de evrei. Au plecat dintr-un teritoriu ocupat de germani. si nu au mai revenit.
Cu armata nu te pui in timp de operatiuni militare. Nu-i sta in cale decit o alta armata, inarmata.
Cei care au provocat militarii in deplasare, mai mult ca sigur, au fost executati, indiferent de etnie.
Aici trebuie cautata cauza.
Zice-ti doamne fereste de un alt razboi, ca dispare orice lamentare si minciuna. Numai armele vorbesc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Si mai e ceva. Daca proportia evreilor a fost de cam 5% din populatie. E normal sa fi murit inspre est cam 20000. Poate mai mult. Sau evreii nu trebuiau sa moara in lupte sau altele (de exemplu facind cu bita spre militarii inarmati-un exemplu de "prietenie") Doar rominii sa moara pe front?
Razboiul e totusi razboi. Nu e joaca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-30 04:03:09Si mai e ceva. Daca proportia evreilor a fost de cam 5% din populatie. E normal sa fi murit inspre est cam 20000. Poate mai mult. Sau evreii nu trebuiau sa moara in lupte sau altele (de exemplu facind cu bita spre militarii inarmati-un exemplu de "prietenie") Doar rominii sa moara pe front?
Razboiul e totusi razboi. Nu e joaca.

Situa�ia cet��enilor rom�ni de etnie evreiasc� �n regimul comunist



Regimul comunist, instaurat �n Rom�nia dup� r�zboi a garantat prin Constitu�ie emanciparea tuturor etniilor. �n realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a �mbr�cat forme noi. �Dictatura proletariatului� a ac�ionat cu asprime fa�� de �elementele burghezo-mo�iere�ti�, ne proletare, �cu origine ne s�n�toas�, �cosmopolite�, cu rude �n str�in�tate, etc., care formau marea majoritate a evreilor din Rom�nia. �n Armata Rom�n� s-au creat batalioane speciale de munc� �n care, �n locul serviciului militar obi�nuit, solda�ii, care purtau uniforme de culoare gri, erau pu�i la munci grele (pavare de �osele, concasare manual� de piatr�, etc.,) la un regim asem�n�tor �nchisorilor. �n perioade diferite, procentul solda�ilor evrei �n aceste unit��i varia �ntre 25-35%.

Antisemitismul ocult al conduc�torilor comuni�ti, sprijinit de cel stalinist se exprima indirect dar efectiv. �n toate documentele cu date personale (actele de stare civil�, formularele de �nscriere la universit��i, adeziunea de admitere �n Partid, U.T.M - Uniunea Tineretului Muncitor, sindicat, A.R.L.U.S. - Asicia�ia Rom�n� pentru str�ngerea Leg�turilor cu Uniunea Sovietic�, etc.) men�ionarea "na�ionalit��ii" �i a numelui de familie anterior erau obligatorii. Evreii comuni�ti erau folosi�i ca scule dispozabile de intimidare �i de oprimare a evreilor recalcitran�i.

�n ceea ce priveste rela�iile noului regim cu cultele religioase, se poate afirma c� �ncerc�rile comuniste-securiste de a se infiltra �n Biserica Ortodox� Rom�n� au fost �ncununate cu succes. Biserica Rom�n� Unit� cu Roma, Greco-Catolic�, legat� de Roma �i de Occident, a r�mas inpenetrabil�, �i a fost desfin�at� prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948, iar prela�ii �i �ntreaga ei conducere au fost aresta�i. Biserica Romano-Catolic�, �n schimb continua s� fie, prin defini�ie, legat� de Vatican. Organizarea religioas� evreiasc� era slab centralizat� �i cu o influen�� secundar� asupra popula�iei [i], institu�ia dominant� evreiasc� fiind organiza�iile sioniste care au devenit pricipala �int� de atac a Partidului, paralel cu crearea Comitetului Democrat Evreiesc - C.D.E., un organ de control �i �ndoctrinare �n s�nul popula�iei evreie�ti, care s-a dovedit a fi un fiasco total[48].

Ajungerea la putere a regimului comunist nepopular in condi�iile ocupa�iei sovietice a crescut intens motiva�ia unui mare num�r de cet��eni ai ��rii de a pleca, de teama reformelor radicale ale economiei �i a regimului antidemocratic �i de teroare cunoscute deja din modelul aplicat �n URSS. �n aceste imprejur�ri a crescut �i mai mult motiva�ia de emigrare �i in r�ndul na�ionalit��ii evreie�ti din Rom�nia, la care mi�carea sionist� avea deja un mare prestigiu �i o lunga tradi�ie.

Regimul comunist s-a distins �ntr-adev�r �i �n Rom�nia prin m�surile de control al mi�c�rilor popula�iei �i de la un anumit moment, de st�vilire, cu mijloace din cele mai dure, a �ncerc�rilor de emigrare �n mas� sau individual�, ale rom�nilor majoritari sau ale minorit��ilor na�ionale �i religioase. Mi�carea sionist�, al carei �el era emigrarea �i autodeterminarea evreilor �n Israel, fu calificat� drept �burghez�, �na�ionalist-�ovin� �i chiar �fascist� �i deveni unul din obiectivele represiunii comuniste. �n mod firesc �i alte curente de idei �i politice, laice, asimila�ioniste sau religioase din r�ndul evreilor rom�ni, neconforme cu ideologia oficial� - ca de pild� bundismul, liberalismul, ��r�nismul de st�nga, hasidismul, au fost �i ele r�u v�zute, condamnate, interzise sau oprimate.

Conflictul dintre conducerea comunit��ilor evreie�ti din Rom�nia �i partidul comunist izbucnise public �nc� de la 14 iunie 1944 c�nd, �n cursul audien�ei dr. Willy Filderman la regele Mihai I, la Castelul Pele�, liderul evreu �i cere regelui s� resping� planul propus de Lucre�iu P�tr�canu �i Emil Bodn�ra� cu o zi �nainte, la consf�tuirea frunta�ilor politici �i militari anti-fasci�ti, prin care regimul Antonescu urma s� fie r�sturnat prin �narmarea evreilor din lag�re. Filderman �l anun�a pe rege c� evreii vor participa cu entuziasm la o astfel de r�scoal� dar, exclusiv propor�ional-numeric cu popula�ia rom�neasc� participant� (pentru a nu l�sa impresia unei r�scoale evreie�ti contra Statului Rom�n).

Primul ziar suspendat �n Rom�nia de c�tre comuni�ti a fost �Curierul Israelit�, �n februarie 1945, c�nd dr. Filderman a fost arestat pentru prima oar�. �n anul 1948 Filderman a luat drumul exilului. �n acela�i an va fi judecat �n contumacie.

La 2 martie 1949, conducerea superioar� a Securit��ii se �ntrune�te pentu a decide soarta mi�c�rii sioniste din Romania. Din stenograma acestei �edinte: �La �edin�a convocat� de tov. ministru Teohari Georgescu, au luat parte urm�torii: tov. general-locotenent Gheorghe Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior Vladimir Mazuru �i tov. colonel Gavril Birta�. Cu aceast� ocazie, tov. ministru Teohari Georgescu arat� c� problema sionist� ne-a sc�pat oarecum din obiectiv, din cauz� c� am considerat organiza�iile sioniste ca fiind mai pu�in periculoase dec�t celelalte. Analiz�nd scopul �i tendin�ele acestor organiza�ii �i, mai ales, urm�rind elementele care le sprijin� �i care le folosesc �n scopuri diversioniste, putem s� ne d�m seama c� nu exist� nici o deosebire �ntre scopurile care le urm�resc organiza�iile sioniste �i scopurile care le urm�re�te orice alt� organiza�ie fascist�. Organiza�iile sioniste sunt instrumente �n m�na imperiali�tilor, pe care ei le subven�ioneaz� �i le folosesc ca instrumente de diversiune. Ca atare, �n perioada de dictatur� a proletariatului, nu este permis a se mai tolera existen�a acestor organiza�ii �i, ca urmare, vor fi luate urm�toarele m�suri: 1. Dizolvarea tuturor organiza�iilor sioniste �i a anexelor lor. 2. Urm�rirea activit��ii elementelor sioniste, care activeaz� sub orice form�. 3. Pedepsirea tuturor elementelor care intr� �n �ar� cu scopul de a duce activitate sionist� (instructorii). 4. Se vor lua m�suri pentru dizolvarea chibu�urilor, iar tineretul s� fie repartizat la muncile corespunzatoare preg�tirii lui, ca to�i ceilal�i cet��eni ai RPR. 5. Dizolvarea �i urm�rirea organiza�iei evreilor repatria�i din URSS. �n aplicarea acestor m�suri, se va proceda cu foarte mare aten�ie �i tact, �n a�a fel ca m�surile luate s� nu dea du�manului nici un element pe care l-ar putea folosi �n scopul de fr�nare a regimului, prezent�nd aceste m�suri ca m�suri antisemite. Va trebui s� se aibe grij� de c�minele de b�tr�ni �i copii. �ngrijirea acestora s� fie preluat� de stat, iar in fruntea lor s� fie puse la conducere elemente democrate, care s� nu dea posibilitate propag�rii pe viitor a ideilor sioniste.�[49]

Anul 1953 aduce de dou� ori popula�ia evreiasc� din Rom�nia �n aten�ia Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom�n. La 14 ianuarie 1953, Iosif Chi�inevschi, acuzatorul principal al popula�iei evreie�ti a declarat: �Comunit��ile evreie�ti �n tot timpul au fost un cuib de jefuitori, de spioni. Comunit��ile au avut �ntotdeauna pe un Filderman �i de la exploatarea �i jefuirea oamenilor s�raci �i p�n� la acte criminale de spionaj, acestea au fost �n programul lor. De aceea cred c� aici trebuie s� mergem ferm. S�-i ia dracu, dar p�n� la urm� vor amu�i, altfel ne vor d�una, nu numai nou�, dar �i �ntregului lag�r al p�cii� (�Magazin istoric�, 11/392 noiembrie 1999). A doua oar�, �n �edin�a Biroului Politic din 2 septembrie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: �Sunt c�teva procese de agenturi imperialiste care urmeaz� s� fie terminate. Ancheta este gata, s-au terminat lucr�rile �i urmeaz� s� aib� loc procesul. E vorba de agen�ii ale serviciilor de spionaj francez, englez, austriac, ai Vaticanului �i francmasoni. Mai sunt �i unii agen�i ai Israelului, care desf�oar� activitate de spionaj �n favoarea americanilor �i Intelligence Service-ului, care vor fi judeca�i �n calitate de agen�i ai acestor servicii de spionaj, pentru a nu se spune c� am avea ceva cu organiza�iile sioniste sau cu elemente apar�in�nd acestor organiza�ii. N-au dec�t s� se desolidarizeze sioni�tii de ace�ti oameni care au f�cut spionaj. Noi de unde s� �tim c� ei sunt sioni�ti, noi am dat peste ei f�c�nd spionaj. �n ce m�sur� Statul Israel i-a �ncurajat sau nu, asta pot s� �tie ei mai bine dec�t noi�[50].

In decursul anilor 1953 - 1954, procesele anti-sioniste s-au succedat unul dupa altul. Procesele s-au desf�urat �n tribunale militare, f�r� avoca�i �i procurorii au refuzat probele cu martori. Inculpa�ii erau adu�i �n fa�a instan�ei dup� �preg�tiri speciale�, sili�i prin torturi �i �nfometare, s� semneze m�rturii mincinoase �n care recuno�teau cele mai abominabile crime ��mpotriva poporului rom�n �i �mpotriva socialismului�. Sentin�ele Tribunalului Militar au fost deosebit de dure, �ntre 6 �i 25 ani de temni�� grea. Pre�edintele completului de judecat� a fost generalul Alexandru Petrescu, cel care �n anii 1940-1941, av�nd gradul de locotenent colonel a condamnat la moarte evrei din Cern�u�i, cel care i-a trimis la moarte pe Romulus Cofler �i Emil Calmanovici sau i-a dat 25 de ani de munc� silnic� lui Belu Zilber. �n �procesele spectacol� erau numi�i �ap�r�tori din oficiu�, cu rolul de a sus�ine acuza�iile procurorului. �n pu�inele cazuri c�nd avocatul ap�r�rii a avut curajul s� intervin� �n favoarea acuzatului, a fost �ntrerupt de pre�edintele tribunalului cu grosol�nie �i cu amenin�area c� se va trezi pe aceea�i banc� de acuzare. Primii condamna�i au fost conduc�torii organiza�iei sioniste �Betar�: Edgar Kanner (condamnat la 18 ani �nchisoare), Slomo Sitnovitzer (15 ani �nchisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani), Marcel T�b�caru (10 ani), Iakov Littman-Litani (15 ani), Suzi Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei �mpotriva sioni�tilor, dosarul SRI 16385). Dup� proces, de�inu�ii au fost �ncarcera�i �n odioasele penitenciare �i �nchisori ale Securit��ii, printre care, cele de la Aiud, Ghencea, Pite�ti �i altele, pentru b�rba�i, �i Mislea pentru femei. �n temni�a de la Pite�ti, dincolo de regimul dur de �nchisoare, li s-a aplicat de�inu�ilor �i un regim de �ndoctrinare politic� prin pedepse corporale, sub supravegherea a doi �instructori�: legionarul �urcanu �i evreul Fuchs. Doi de�inu�i sioni�ti au r�mas disp�ru�i[h]. Ultimii judeca�i au fost membrii organiza�iei sioniste de st�nga �Ha�omer Ha�air� care au fost trimi�i la �reeducare� la Canalul Dun�re-Marea Neagr�. C��iva dintre ei nu s-au mai �ntors.

Toate aceste acte anti-sioniste, (anti-evreie�ti) nu au limitat dorin�a majorit��ii etniei evreie�ti de a emigra spre statul evreiesc nou creat (�n 1948), Statul Israel. Presiunile interna�ionale asupra lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au �nceput s� dea roade. Plecarea evreilor s-a produs �n dou� etape, prima, �ntre anii 1954-1955, �n care au fost l�sa�i s� plece b�tr�ni, invalizi �i cei f�r� studii superioare �i a doua, dup� anul 1958, caracterizat� prin plec�rile �n grupuri mici, cu �ntreruperi. Completarea formularelor pentru expatriere se f�cea la sediile regionale ale mili�iei, dup� a�teptarea la cozi interminabile, iar rezultatul, deseori negativ, venea dup� 6-12 luni. Reac�ia imediat� dup� depunerea actelor era exmatricularea din �coli �i universit��i, �n cadrul unor �edin�e regizate de demascare �i �nfierare a du�manilor poporului. Intelectualii erau trimi�i �la munca de jos�, adic�, la munci necalificate iar numele lor era �ters de pe lucr�rile publicate - cele care nu puteau fi puse la index.

Ferici�ii care primeau aprobarea de plecare - care putea fi anulat� aleatoriu, �n orice moment p�n� la urcarea �n avion, aveau la dispozi�ie c�teva zile pentru spulberarea avutului �i preg�tirea l�zii cu cele 35 kg. de bagaje - numai lucruri folosite, excluz�nd obiecte de art�, din metale pre�ioase, cu excep�ia unei verighete, tablouri �i fotografii, etc. Cei afla�i ��n c�mpul muncii� aveau dreptul la 70 kg.de bagaje. Documentele ce trebuiau prezentate pentru plecare cuprindeau renun�area la cet��enia rom�n� contra unei taxe foarte mari (plecarea se f�cea pe baza unui �Certificat de C�l�torie� pentru persoane f�r� cet��enie), adeverin�a de retrocedare a tuturor burselor, stipendiilor, scutirilor de taxe din toat� perioada studiilor �i �nc� vreo c�teva zeci de adeverin�e �tampilate c� nu nu mai au datorii, la toate cooperativele, alimentarele, bibliotecile etc. din localitate. Deoarece se �tia c�t de limitat este timpul emigrantului poten�ial, aceste adeverin�e constituiau un atentat la corectitudinea func�ionarilor cu �tampila. Dosarul se �ncheia cu o urare de drum bun a ofi�erului de Securitate: �Nu uita c� mai ai familie �n �ar�, ajut�-ne �i noi te vom ajuta�.

Ceau�escu s-a folosit de dorin�a evreilor de a emigra, �ntr-un mod mai eficient - el i-a v�ndut cu pre�uri �ntre 3 000 - 9 000$ pe cap de evreu, �n valut� forte, depus� direct, �n conturi speciale, la sucursalele unor b�nci rom�ne�ti din Elve�ia. Dac� ofi�erii de la cenzura coresponden�ei descopereau c� evreul candidat la v�nzare are prieteni sau familie solvabil� �n str�in�tate, el era arestat pe un motiv oarecare pentru a-i dubla pre�ul de r�scump�rare.

Pe la sf�r�itul sec. XX num�rul evreilor cet��eni rom�ni, �n Rom�nia a sc�zut sub 7 000 astfel �nc�t aceast� minotitate na�ional� poate fi considerat� ast�zi ca fiind pe cale de dispari�ie.

De la: Ebony, la data 2010-05-30 12:52:46Situa�ia cet��enilor rom�ni de etnie evreiasc� �n regimul comunist



Regimul comunist, instaurat �n Rom�nia dup� r�zboi a garantat prin Constitu�ie emanciparea tuturor etniilor. �n realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a �mbr�cat forme noi. �Dictatura proletariatului� a ac�ionat cu asprime fa�� de �elementele burghezo-mo�iere�ti�, ne proletare, �cu origine ne s�n�toas�, �cosmopolite�, cu rude �n str�in�tate, etc., care formau marea majoritate a evreilor din Rom�nia. �n Armata Rom�n� s-au creat batalioane speciale de munc� �n care, �n locul serviciului militar obi�nuit, solda�ii, care purtau uniforme de culoare gri, erau pu�i la munci grele (pavare de �osele, concasare manual� de piatr�, etc.,) la un regim asem�n�tor �nchisorilor. �n perioade diferite, procentul solda�ilor evrei �n aceste unit��i varia �ntre 25-35%.

Antisemitismul ocult al conduc�torilor comuni�ti, sprijinit de cel stalinist se exprima indirect dar efectiv. �n toate documentele cu date personale (actele de stare civil�, formularele de �nscriere la universit��i, adeziunea de admitere �n Partid, U.T.M - Uniunea Tineretului Muncitor, sindicat, A.R.L.U.S. - Asicia�ia Rom�n� pentru str�ngerea Leg�turilor cu Uniunea Sovietic�, etc.) men�ionarea "na�ionalit��ii" �i a numelui de familie anterior erau obligatorii. Evreii comuni�ti erau folosi�i ca scule dispozabile de intimidare �i de oprimare a evreilor recalcitran�i.

�n ceea ce priveste rela�iile noului regim cu cultele religioase, se poate afirma c� �ncerc�rile comuniste-securiste de a se infiltra �n Biserica Ortodox� Rom�n� au fost �ncununate cu succes. Biserica Rom�n� Unit� cu Roma, Greco-Catolic�, legat� de Roma �i de Occident, a r�mas inpenetrabil�, �i a fost desfin�at� prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948, iar prela�ii �i �ntreaga ei conducere au fost aresta�i. Biserica Romano-Catolic�, �n schimb continua s� fie, prin defini�ie, legat� de Vatican. Organizarea religioas� evreiasc� era slab centralizat� �i cu o influen�� secundar� asupra popula�iei [i], institu�ia dominant� evreiasc� fiind organiza�iile sioniste care au devenit pricipala �int� de atac a Partidului, paralel cu crearea Comitetului Democrat Evreiesc - C.D.E., un organ de control �i �ndoctrinare �n s�nul popula�iei evreie�ti, care s-a dovedit a fi un fiasco total[48].

Ajungerea la putere a regimului comunist nepopular in condi�iile ocupa�iei sovietice a crescut intens motiva�ia unui mare num�r de cet��eni ai ��rii de a pleca, de teama reformelor radicale ale economiei �i a regimului antidemocratic �i de teroare cunoscute deja din modelul aplicat �n URSS. �n aceste imprejur�ri a crescut �i mai mult motiva�ia de emigrare �i in r�ndul na�ionalit��ii evreie�ti din Rom�nia, la care mi�carea sionist� avea deja un mare prestigiu �i o lunga tradi�ie.

Regimul comunist s-a distins �ntr-adev�r �i �n Rom�nia prin m�surile de control al mi�c�rilor popula�iei �i de la un anumit moment, de st�vilire, cu mijloace din cele mai dure, a �ncerc�rilor de emigrare �n mas� sau individual�, ale rom�nilor majoritari sau ale minorit��ilor na�ionale �i religioase. Mi�carea sionist�, al carei �el era emigrarea �i autodeterminarea evreilor �n Israel, fu calificat� drept �burghez�, �na�ionalist-�ovin� �i chiar �fascist� �i deveni unul din obiectivele represiunii comuniste. �n mod firesc �i alte curente de idei �i politice, laice, asimila�ioniste sau religioase din r�ndul evreilor rom�ni, neconforme cu ideologia oficial� - ca de pild� bundismul, liberalismul, ��r�nismul de st�nga, hasidismul, au fost �i ele r�u v�zute, condamnate, interzise sau oprimate.

Conflictul dintre conducerea comunit��ilor evreie�ti din Rom�nia �i partidul comunist izbucnise public �nc� de la 14 iunie 1944 c�nd, �n cursul audien�ei dr. Willy Filderman la regele Mihai I, la Castelul Pele�, liderul evreu �i cere regelui s� resping� planul propus de Lucre�iu P�tr�canu �i Emil Bodn�ra� cu o zi �nainte, la consf�tuirea frunta�ilor politici �i militari anti-fasci�ti, prin care regimul Antonescu urma s� fie r�sturnat prin �narmarea evreilor din lag�re. Filderman �l anun�a pe rege c� evreii vor participa cu entuziasm la o astfel de r�scoal� dar, exclusiv propor�ional-numeric cu popula�ia rom�neasc� participant� (pentru a nu l�sa impresia unei r�scoale evreie�ti contra Statului Rom�n).

Primul ziar suspendat �n Rom�nia de c�tre comuni�ti a fost �Curierul Israelit�, �n februarie 1945, c�nd dr. Filderman a fost arestat pentru prima oar�. �n anul 1948 Filderman a luat drumul exilului. �n acela�i an va fi judecat �n contumacie.

La 2 martie 1949, conducerea superioar� a Securit��ii se �ntrune�te pentu a decide soarta mi�c�rii sioniste din Romania. Din stenograma acestei �edinte: �La �edin�a convocat� de tov. ministru Teohari Georgescu, au luat parte urm�torii: tov. general-locotenent Gheorghe Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior Vladimir Mazuru �i tov. colonel Gavril Birta�. Cu aceast� ocazie, tov. ministru Teohari Georgescu arat� c� problema sionist� ne-a sc�pat oarecum din obiectiv, din cauz� c� am considerat organiza�iile sioniste ca fiind mai pu�in periculoase dec�t celelalte. Analiz�nd scopul �i tendin�ele acestor organiza�ii �i, mai ales, urm�rind elementele care le sprijin� �i care le folosesc �n scopuri diversioniste, putem s� ne d�m seama c� nu exist� nici o deosebire �ntre scopurile care le urm�resc organiza�iile sioniste �i scopurile care le urm�re�te orice alt� organiza�ie fascist�. Organiza�iile sioniste sunt instrumente �n m�na imperiali�tilor, pe care ei le subven�ioneaz� �i le folosesc ca instrumente de diversiune. Ca atare, �n perioada de dictatur� a proletariatului, nu este permis a se mai tolera existen�a acestor organiza�ii �i, ca urmare, vor fi luate urm�toarele m�suri: 1. Dizolvarea tuturor organiza�iilor sioniste �i a anexelor lor. 2. Urm�rirea activit��ii elementelor sioniste, care activeaz� sub orice form�. 3. Pedepsirea tuturor elementelor care intr� �n �ar� cu scopul de a duce activitate sionist� (instructorii). 4. Se vor lua m�suri pentru dizolvarea chibu�urilor, iar tineretul s� fie repartizat la muncile corespunzatoare preg�tirii lui, ca to�i ceilal�i cet��eni ai RPR. 5. Dizolvarea �i urm�rirea organiza�iei evreilor repatria�i din URSS. �n aplicarea acestor m�suri, se va proceda cu foarte mare aten�ie �i tact, �n a�a fel ca m�surile luate s� nu dea du�manului nici un element pe care l-ar putea folosi �n scopul de fr�nare a regimului, prezent�nd aceste m�suri ca m�suri antisemite. Va trebui s� se aibe grij� de c�minele de b�tr�ni �i copii. �ngrijirea acestora s� fie preluat� de stat, iar in fruntea lor s� fie puse la conducere elemente democrate, care s� nu dea posibilitate propag�rii pe viitor a ideilor sioniste.�[49]

Anul 1953 aduce de dou� ori popula�ia evreiasc� din Rom�nia �n aten�ia Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom�n. La 14 ianuarie 1953, Iosif Chi�inevschi, acuzatorul principal al popula�iei evreie�ti a declarat: �Comunit��ile evreie�ti �n tot timpul au fost un cuib de jefuitori, de spioni. Comunit��ile au avut �ntotdeauna pe un Filderman �i de la exploatarea �i jefuirea oamenilor s�raci �i p�n� la acte criminale de spionaj, acestea au fost �n programul lor. De aceea cred c� aici trebuie s� mergem ferm. S�-i ia dracu, dar p�n� la urm� vor amu�i, altfel ne vor d�una, nu numai nou�, dar �i �ntregului lag�r al p�cii� (�Magazin istoric�, 11/392 noiembrie 1999). A doua oar�, �n �edin�a Biroului Politic din 2 septembrie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: �Sunt c�teva procese de agenturi imperialiste care urmeaz� s� fie terminate. Ancheta este gata, s-au terminat lucr�rile �i urmeaz� s� aib� loc procesul. E vorba de agen�ii ale serviciilor de spionaj francez, englez, austriac, ai Vaticanului �i francmasoni. Mai sunt �i unii agen�i ai Israelului, care desf�oar� activitate de spionaj �n favoarea americanilor �i Intelligence Service-ului, care vor fi judeca�i �n calitate de agen�i ai acestor servicii de spionaj, pentru a nu se spune c� am avea ceva cu organiza�iile sioniste sau cu elemente apar�in�nd acestor organiza�ii. N-au dec�t s� se desolidarizeze sioni�tii de ace�ti oameni care au f�cut spionaj. Noi de unde s� �tim c� ei sunt sioni�ti, noi am dat peste ei f�c�nd spionaj. �n ce m�sur� Statul Israel i-a �ncurajat sau nu, asta pot s� �tie ei mai bine dec�t noi�[50].

In decursul anilor 1953 - 1954, procesele anti-sioniste s-au succedat unul dupa altul. Procesele s-au desf�urat �n tribunale militare, f�r� avoca�i �i procurorii au refuzat probele cu martori. Inculpa�ii erau adu�i �n fa�a instan�ei dup� �preg�tiri speciale�, sili�i prin torturi �i �nfometare, s� semneze m�rturii mincinoase �n care recuno�teau cele mai abominabile crime ��mpotriva poporului rom�n �i �mpotriva socialismului�. Sentin�ele Tribunalului Militar au fost deosebit de dure, �ntre 6 �i 25 ani de temni�� grea. Pre�edintele completului de judecat� a fost generalul Alexandru Petrescu, cel care �n anii 1940-1941, av�nd gradul de locotenent colonel a condamnat la moarte evrei din Cern�u�i, cel care i-a trimis la moarte pe Romulus Cofler �i Emil Calmanovici sau i-a dat 25 de ani de munc� silnic� lui Belu Zilber. �n �procesele spectacol� erau numi�i �ap�r�tori din oficiu�, cu rolul de a sus�ine acuza�iile procurorului. �n pu�inele cazuri c�nd avocatul ap�r�rii a avut curajul s� intervin� �n favoarea acuzatului, a fost �ntrerupt de pre�edintele tribunalului cu grosol�nie �i cu amenin�area c� se va trezi pe aceea�i banc� de acuzare. Primii condamna�i au fost conduc�torii organiza�iei sioniste �Betar�: Edgar Kanner (condamnat la 18 ani �nchisoare), Slomo Sitnovitzer (15 ani �nchisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani), Marcel T�b�caru (10 ani), Iakov Littman-Litani (15 ani), Suzi Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei �mpotriva sioni�tilor, dosarul SRI 16385). Dup� proces, de�inu�ii au fost �ncarcera�i �n odioasele penitenciare �i �nchisori ale Securit��ii, printre care, cele de la Aiud, Ghencea, Pite�ti �i altele, pentru b�rba�i, �i Mislea pentru femei. �n temni�a de la Pite�ti, dincolo de regimul dur de �nchisoare, li s-a aplicat de�inu�ilor �i un regim de �ndoctrinare politic� prin pedepse corporale, sub supravegherea a doi �instructori�: legionarul �urcanu �i evreul Fuchs. Doi de�inu�i sioni�ti au r�mas disp�ru�i[h]. Ultimii judeca�i au fost membrii organiza�iei sioniste de st�nga �Ha�omer Ha�air� care au fost trimi�i la �reeducare� la Canalul Dun�re-Marea Neagr�. C��iva dintre ei nu s-au mai �ntors.

Toate aceste acte anti-sioniste, (anti-evreie�ti) nu au limitat dorin�a majorit��ii etniei evreie�ti de a emigra spre statul evreiesc nou creat (�n 1948), Statul Israel. Presiunile interna�ionale asupra lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au �nceput s� dea roade. Plecarea evreilor s-a produs �n dou� etape, prima, �ntre anii 1954-1955, �n care au fost l�sa�i s� plece b�tr�ni, invalizi �i cei f�r� studii superioare �i a doua, dup� anul 1958, caracterizat� prin plec�rile �n grupuri mici, cu �ntreruperi. Completarea formularelor pentru expatriere se f�cea la sediile regionale ale mili�iei, dup� a�teptarea la cozi interminabile, iar rezultatul, deseori negativ, venea dup� 6-12 luni. Reac�ia imediat� dup� depunerea actelor era exmatricularea din �coli �i universit��i, �n cadrul unor �edin�e regizate de demascare �i �nfierare a du�manilor poporului. Intelectualii erau trimi�i �la munca de jos�, adic�, la munci necalificate iar numele lor era �ters de pe lucr�rile publicate - cele care nu puteau fi puse la index.

Ferici�ii care primeau aprobarea de plecare - care putea fi anulat� aleatoriu, �n orice moment p�n� la urcarea �n avion, aveau la dispozi�ie c�teva zile pentru spulberarea avutului �i preg�tirea l�zii cu cele 35 kg. de bagaje - numai lucruri folosite, excluz�nd obiecte de art�, din metale pre�ioase, cu excep�ia unei verighete, tablouri �i fotografii, etc. Cei afla�i ��n c�mpul muncii� aveau dreptul la 70 kg.de bagaje. Documentele ce trebuiau prezentate pentru plecare cuprindeau renun�area la cet��enia rom�n� contra unei taxe foarte mari (plecarea se f�cea pe baza unui �Certificat de C�l�torie� pentru persoane f�r� cet��enie), adeverin�a de retrocedare a tuturor burselor, stipendiilor, scutirilor de taxe din toat� perioada studiilor �i �nc� vreo c�teva zeci de adeverin�e �tampilate c� nu nu mai au datorii, la toate cooperativele, alimentarele, bibliotecile etc. din localitate. Deoarece se �tia c�t de limitat este timpul emigrantului poten�ial, aceste adeverin�e constituiau un atentat la corectitudinea func�ionarilor cu �tampila. Dosarul se �ncheia cu o urare de drum bun a ofi�erului de Securitate: �Nu uita c� mai ai familie �n �ar�, ajut�-ne �i noi te vom ajuta�.

Ceau�escu s-a folosit de dorin�a evreilor de a emigra, �ntr-un mod mai eficient - el i-a v�ndut cu pre�uri �ntre 3 000 - 9 000$ pe cap de evreu, �n valut� forte, depus� direct, �n conturi speciale, la sucursalele unor b�nci rom�ne�ti din Elve�ia. Dac� ofi�erii de la cenzura coresponden�ei descopereau c� evreul candidat la v�nzare are prieteni sau familie solvabil� �n str�in�tate, el era arestat pe un motiv oarecare pentru a-i dubla pre�ul de r�scump�rare.

Pe la sf�r�itul sec. XX num�rul evreilor cet��eni rom�ni, �n Rom�nia a sc�zut sub 7 000 astfel �nc�t aceast� minotitate na�ional� poate fi considerat� ast�zi ca fiind pe cale de dispari�ie.

Si cam cand preconizezi ca o sa dispara complet?

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-30 03:40:15
Toti mortii romini din luptele impotriva Rusiei au fost cam.....4-500000.
Nu aveau cum sa fie acelasi numar de evrei. Au plecat dintr-un teritoriu ocupat de germani. si nu au mai revenit.
Cu armata nu te pui in timp de operatiuni militare. Nu-i sta in cale decit o alta armata, inarmata.
Cei care au provocat militarii in deplasare, mai mult ca sigur, au fost executati, indiferent de etnie.
Aici trebuie cautata cauza.
Zice-ti doamne fereste de un alt razboi, ca dispare orice lamentare si minciuna. Numai armele vorbesc.

Tot ei vor salva lumea , pe care popoarele puturoase au distrus !

De la: Zoltan, la data 2010-05-30 22:20:24
Tot ei vor salva lumea , pe care popoarele puturoase au distrus !

Dezvolta

De la: 9am045616, la data 2010-05-31 08:51:20

De la: Zoltan, la data 2010-05-30 22:20:24
Tot ei vor salva lumea , pe care popoarele puturoase au distrus !

Dezvolta

Ce sa mai dezvolte. ca a contrapus pe "ei", omenirii intregi. Mai clar de atit nici nu se poate.
Dupa cum spune acest zoltan.
Care "ei"?
Eu am avut profesori universitari si evrei si romini, si unguri si germani, si tigani, si turci, si sirbi sau rusi. Nu vad unde este puturosenia si unde vrednicia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Da eu sint evreu! Vreti sa facem un ghisheft?
Maiiii nerecunoscatorilor! Daca nu erau evrei, nu aveati guvern!
Acum aveti?

Toata lumea esti un hot!

Radita am impresia ca tu esti nasist

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Adica de la nasa

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

de la nasha

Da au zis ca ma primesc la NASA, si cind colo aveau nevoie de securisti in ambasada din Afganistan.
Mari golani americanii!
Au zis ca ma platesc $109.000 la an.
Pot sa-si tina banii!
Ca un glontz costa numai 60 de centi.
Si daca-ti trece unu prin cap, uiti de aia 109mii

Pai evreii zic, ca au fost exterminati 6 milioane. Inseamna ca nu mai exista evrei
Ca atitia au fost de toti

De la: printzfermecator, la data 2010-06-01 03:59:22Da au zis ca ma primesc la NASA, si cind colo aveau nevoie de securisti in ambasada din Afganistan.
Mari golani americanii!
Au zis ca ma platesc $109.000 la an.
Pot sa-si tina banii!
Ca un glontz costa numai 60 de centi.
Si daca-ti trece unu prin cap, uiti de aia 109mii

Veneai virtual...virtual pe forum. Ai fost inspirat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: printzfermecator, la data 2010-06-01 04:04:38Pai evreii zic, ca au fost exterminati 6 milioane. Inseamna ca nu mai exista evrei
Ca atitia au fost de toti

S-au incurcat in....adevaruri....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Evreii �rom�ni� din diaspora


Evreii de origine rom�n� �n Israel

Cei circa 400.000 de evrei originari din Rom�nia, emigra�i �n Israel, a treia grup� - numeric - fa�� de veni�ii din alte ��ri, au devenit o punte de bune rela�ii �ntre Israel �i Rom�nia. Ei au p�strat limba, obiceiurile, cultura rom�neasc�, au publicat ziare, reviste �i c�r�i �n limba rom�n� - exist� o sec�ie de limba rom�n� a Uniunii Scriitorilor din Israel. Un mijoc de comunicare �i cunoa�tere reciproc� a rom�nilor din Rom�nia �i vorbitorii de roman� din Israel este portalul-forum Rom�nia-Israel [50]

�n aprilie 2008 erau �nregistrate �n Rom�nia 5 143 de �ntreprinderi israeliene (cam 20% dintre ele, de la intrarea Rom�niei �n U.E.) cu un capital investit de peste 2 miliarde � - printre primele zece ��ri ca nivel de investi�ie �n Rom�nia. Anual viziteaz� Rom�nia cam 120 000 de turi�ti din Israel, cele patru curse zilnice de avion dintre Bucure�ti �i Tel Aviv fiind supra-aglomerate [51]. Procentul de israelieni printre studen�ii str�ini care studiaz� �n Rom�nia este deosebit de mare (spre exemplu, de�i Israelul are dou� facult��i de stomatologie, cam 1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat �n Rom�nia). Sunt de men�ionat excelentele rela�ii mutuale dintre institutele de studii �i cercet�ri, cuprinz�nd schimburi de profesori, manuale �i c�r�i publicate �n colaborare etc.

�n Rom�nia lucreaz� �i locuiesc cu domiciliu permanent, sau �naveti�ti� cam 5 000 de cet��eni israelieni, iar �n Israel, cam 15-20.000 de rom�ni (�n anii trecu�i, num�rul cet��enilor rom�ni pleca�i la munc� �n Israel dep�ea 100.000).
[modific�] Evreii de origine rom�n� �n alte ��ri

Numero�i evrei rom�ni s-au stabilit de asemenea �i Europa de Vest, America de Nord �i de Sud. Mul�i evrei de origine rom�n� au r�mas ata�a�i de locurile natale �i se consider� ambasadori ai culturii rom�ne.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 04:06:57

De la: printzfermecator, la data 2010-06-01 04:04:38Pai evreii zic, ca au fost exterminati 6 milioane. Inseamna ca nu mai exista evrei
Ca atitia au fost de toti

S-au incurcat in....adevaruri....