Despre evrei

Evreii în România interbelică. Emanciparea politică

Considerându-se parte integrantă a poporului Regatului României şi solidară cu restul locuitorilor ţării, minoritatea evreiască a participat masiv, în cadrul armatei române, la Primul Război Mondial. Soldaţii şi ofiţeri evrei, până la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat cu eroism, au căzut, au fost răniţi, au fost decoraţi, au fost citaţi în ordine de zi, etc.

La sfârşitul războiului, primul tratat de pace al Antantei fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care România (reprezentată de Alexandru Vaida-Voevod, ministru fără portofoliu şi Nicolae Mişu, ambasadorul României la Londra) nu l-a semnat, din cauză că i se impuneau iarăşi clauze referitoare la minorităţi, care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. C. Brătianu şi de generalul Artur Văitoianu.. În cele din urmă, la 9 decembrie1919, guvernul român, condus de generalul Constantin Coandă) a semnat cu Puterile aliate şi asociate «Tratatul asupra minorităţilor». Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constituţia din 29 martie 1923 şi legea din 25 februarie 1924, prin care dobândeau cetăţenia română, cu drepturi depline, toţi locuitorii foşti cetăţeni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş la 1 decembrie 1918, în Bucovina la 28 noiembrie 1918 şi în Basarabia la 9 aprilie 1918.

De la: Ebony, la data 2010-05-17 02:24:18Evreii în România interbelică. Emanciparea politică

Considerându-se parte integrantă a poporului Regatului României şi solidară cu restul locuitorilor ţării, minoritatea evreiască a participat masiv, în cadrul armatei române, la Primul Război Mondial. Soldaţii şi ofiţeri evrei, până la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat cu eroism, au căzut, au fost răniţi, au fost decoraţi, au fost citaţi în ordine de zi, etc.

La sfârşitul războiului, primul tratat de pace al Antantei fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care România (reprezentată de Alexandru Vaida-Voevod, ministru fără portofoliu şi Nicolae Mişu, ambasadorul României la Londra) nu l-a semnat, din cauză că i se impuneau iarăşi clauze referitoare la minorităţi, care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. C. Brătianu şi de generalul Artur Văitoianu.. În cele din urmă, la 9 decembrie1919, guvernul român, condus de generalul Constantin Coandă) a semnat cu Puterile aliate şi asociate «Tratatul asupra minorităţilor». Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constituţia din 29 martie 1923 şi legea din 25 februarie 1924, prin care dobândeau cetăţenia română, cu drepturi depline, toţi locuitorii foşti cetăţeni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş la 1 decembrie 1918, în Bucovina la 28 noiembrie 1918 şi în Basarabia la 9 aprilie 1918.

Cred ca e bombastica exprimarea conform careia evreii au participat masiv la primul razboi mondial !
Cinste celor care au participat ! Totusi trebuie sa fim realisti si sa spunem ca majoritateaevreilor nu vroiau sa indeplineasca nici stagiul militar darmite sa participe la razboi !

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

Petre Tutea
Antisemitismul nu e o reactie spontana a românilor, a germanilor, a polonilor, a
francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei ca spaima,
crezînd ca-l previn. Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai
daca rabinul Moses Rosen, care e doctor si face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, îl
înjura pe Eminescu… Pai ce ar zice el daca eu l-as lua pe Moise pe faras?
Nu am fost si nu sînt antisemit, pentru ca ar însemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim
cinstiti, Cristos nu e din Falticeni.

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

Evreii în România interbelică. Curentele iudaismului

În România interbelică comunitatea evreiască nu era uniformă, comunităţile din regiunile alipite după război fuseseră influenţate de istoriile diverse din Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar şi din Bulgaria. Comunităţile evreieşti reforme din Banat şi din Ardeal sau unit cu o parte din comunităţile statu quo ante şi au format Uniunea Comunităţilor de rit occidental din Ardeal şi Banat.

Interesant si lamuritor de citit , privind "pogromul legionar" din mincinoasa Carte neagra a lui matatias carp :
www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.%2029,30/cartea%20neagra%20Spie...

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

În schimb, Papa loan Paul al II-lea, când a venit în România, în 1999, şi a dat cu această ocazie o recepţie oficială, a ţinut ca printre invitaţii săi să se numere şi dl Şerban Alexianu ! Oarecum surprins, dl. Şerban Alexianu s-a consultat cu prietenul său, dl. academician Nicolae Cajal, încercând să priceapă ce anume a determinat acest gest al Sfântului Părinte. Domnul academician a găsit explicaţia : aşa cum şi domnia sa ştia, în 1943, nunţiul papal monseniorul Andrea Cassulo, la cererea Papei Pius al XII-lea, a făcut o vizită în Transnistria, pentru a vedea cum sunt trataţi evreii deportaţi. Tot ce a constatat monseniorul Cassulo a consemnat în raportul înaintat către Sfântul Scaun. Papa Pius al XII-lea, sensibil la acest subiect (în ciuda minciunilor ulterior scornite pe seama nepăsării Sale - vezi filmul recent Amen), 1-a onorat pe destoinicul guvernator al Transnistriei decorându-1 cu înalta distincţie papală Orbis et Urbis care în acel an, 1943, a fost acordată unei singure persoane, românului GEORGE ALEXIANU, guvernatorul Transnistriei[1].

Gestul papei loan Paul al II-lea faţă de fiul lui GEORGE ALEXIANU are o semnificaţie limpede şi unică : Vaticanul, una din cele mai bine informate instituţii de pe planetă, îşi menţine în anul 1999 aprecierea pe care a făcut-o în 1943 faţă de persoana şi activitatea lui GEORGE ALEXIANU, ceea ce, implicit, înseamnă dezavuarea de către Vatican a procesului prin care GEORGE ALEXIANU a fost condamnat la moarte şi executat pentru imaginare "crime împotriva păcii şi a umanitătii."[1]

Trebuie menţionată şi altă apreciere contemporană cu activitatea profesorului GEORGE ALEXIANU în Transnistria. Adresându-se ambasadorului român de la Vichy şi doamnei Cantacuzino, mareşalul Petain a declarat : "Cea mai mare glorie a Dumneavoastră, a românilor, se poate considera modul civilizat şi uman în care aţi administrat Transnistria şi realizările obţinute." (Vezi Olivian Verenca, Administraţia civilă romănă in Transnistria 1941—1944, Bucureşti, 2000, p. 254)[1]
ro.metapedia.org/wiki/George_Alexianu

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-16 20:26:43

De la: mytcor, la data 2010-05-16 16:56:41

De la: tutenes, la data 2010-05-16 16:53:33În timpul războiului de Independenţă din 1877 situaţia evreilor era cu totul deosebită. Neavând cetătenia română, şi fiind lipsiţi deci de drepturi politice, ei nu aveau obligaţia de a participa la război. Şi totuşi, mai bine de 1 000 voluntari au luat parte, atât ca ostaşi, cât şi ca ofiţeri.

foto 1 - vezi legendaÎn afara legendarului căpitan Valter Mărăcineanu, cel care s’a distins cu această ocazie, a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner. În luptele dela Griviţa, pe 30 august 1877, după ce Valter Mărăcineanu a căzut la datorie, Mauriciu Brociner a preluat comanda trupei şi a continuat atacul asupra redutei otomane. El a fost cel care a ridicat steagul românesc deasupra cele de-a doua redute turceşti dela Griviţa. În semn de recunoştinţă, Mauriciu Brociner a fost decorat cu ordinul « Steaua României » în grad de Cavaler, cu ordinul « Virtutea Militară » cl. I şi cu ordinul rusesc « Stanislav cu spade ». Tot atunci el a fost trecut ca ofiţer activ în cadrul Regimentului 8 Infanterie, cu care a participat, mai târziu, la cucerirea fortificaţiilor dela Plevna.

La sfârşitul atacului, sublocotenentul Mauriciu Brociner a fost rănit. În seara zilei de 30 august, când primul ministru I. Brătianu l’a vizitat la spital, i-a spus: « Dle. sublocotenent, frumoasă inaugurare a epoleţilor. Te felicit. Faci onoare neamului dumitale. »

Cariera sublocotenentului Mauriciu Brociner nu s’a oprit aici, pentru că în anii următori el a urcat treptele ierarhiei militare, devenind mai apoi chiar şi colonel. În plus Mauriciu Brociner a fost aghiotantul reginei Elisabeta, după cum indică placa din cimitirul « Filantropia » dela Bucuresti.

Însă cariera remarcabilă a colonelului Mauriciu Brociner a avut şi un aspect etnic fără egal, pentru că el a fost primul evreu care a obtinut nationalitatea română.

...însuşirea adevărurului istoric, atât de-o parte cât şi de către cealaltă, -în această situaţie- s-a cam transformat într-o artă a unui război, al inteligenţelor istoriografice, a fondurilor de situaţii, etc, etc.

...adevărul abslut nu poate fi însuşit de către nimeni, el nu poate fi decât relativizat-mai mult sau mai puţin, de-o parte sau de cealaltă, în favoarea uneia şi-n detrimentul celelelalte.

Această alternanţă a contradicţiilor ar fi cazul să-nceteze, ar fi necesar ca fiecare dintre noi să ne-asumăm trecutul atât cu luminile sale dar mai ales acel trecut ce pătează demnitatea şi onoarea fiecăruia dintre noi, asumându-ne responsabilitatea,-chiar istorică fiind- recunoscând, atât unii cât şi ceilalţi, greşelile trecutului pt. a nu le repeta-n viitor, cred c-ar trebui să înţelegem o lege simplă a naturalismului evoluţionist; o armonioase convieţuire progresistă a culturalităţii fiecăruia în diversitaţile tuturor.

...asumarea responsabilităţii pt. uciderea unui singur individ, indiferent cărei etnii i-ar aparţine, şi-n orice timp istoric s-ar fi-ntâmplat aşa ceva, este primul pas în diminuarea relativitzării adevărului absolut.( atât de-o parte cât şi de cealaltă ). bucura-m-ar responsabilizarea tuturor, şi-abia atunci putem spune că merităm a fi, o veritabilă civilizaţie, civilizaţie umană .

Eu unul sunt satul de politica dusa de evrei .
Dupa ei ai spune ca toate natiile sunt criminale , numai ei sunt buni , destepti , frumosi , valorosi ,fara pata . M-am saturat sa stau pasiv si sa asist cum evreii arunca cu noroi in tot ce e valoare nationala .
Adevarul trebuie spus si despre evrei , asa cum trebuie spus si despre ceilalti .

isi permit sa faca asta pt. ca sunt uniti si orgoliosi de specia lor......romanii stiu sa se improaste cu noroi si sa se submineze care pe unde apuca.....
daca ar lua pozitie si 'romanul", si nu ar mai tolera umilintele , probabil ca am fi priviti dintr-un alt punct de vedere......

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: herra, la data 2010-05-18 12:20:06

De la: tutenes, la data 2010-05-16 20:26:43

De la: mytcor, la data 2010-05-16 16:56:41

De la: tutenes, la data 2010-05-16 16:53:33În timpul războiului de Independenţă din 1877 situaţia evreilor era cu totul deosebită. Neavând cetătenia română, şi fiind lipsiţi deci de drepturi politice, ei nu aveau obligaţia de a participa la război. Şi totuşi, mai bine de 1 000 voluntari au luat parte, atât ca ostaşi, cât şi ca ofiţeri.

foto 1 - vezi legendaÎn afara legendarului căpitan Valter Mărăcineanu, cel care s’a distins cu această ocazie, a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner. În luptele dela Griviţa, pe 30 august 1877, după ce Valter Mărăcineanu a căzut la datorie, Mauriciu Brociner a preluat comanda trupei şi a continuat atacul asupra redutei otomane. El a fost cel care a ridicat steagul românesc deasupra cele de-a doua redute turceşti dela Griviţa. În semn de recunoştinţă, Mauriciu Brociner a fost decorat cu ordinul « Steaua României » în grad de Cavaler, cu ordinul « Virtutea Militară » cl. I şi cu ordinul rusesc « Stanislav cu spade ». Tot atunci el a fost trecut ca ofiţer activ în cadrul Regimentului 8 Infanterie, cu care a participat, mai târziu, la cucerirea fortificaţiilor dela Plevna.

La sfârşitul atacului, sublocotenentul Mauriciu Brociner a fost rănit. În seara zilei de 30 august, când primul ministru I. Brătianu l’a vizitat la spital, i-a spus: « Dle. sublocotenent, frumoasă inaugurare a epoleţilor. Te felicit. Faci onoare neamului dumitale. »

Cariera sublocotenentului Mauriciu Brociner nu s’a oprit aici, pentru că în anii următori el a urcat treptele ierarhiei militare, devenind mai apoi chiar şi colonel. În plus Mauriciu Brociner a fost aghiotantul reginei Elisabeta, după cum indică placa din cimitirul « Filantropia » dela Bucuresti.

Însă cariera remarcabilă a colonelului Mauriciu Brociner a avut şi un aspect etnic fără egal, pentru că el a fost primul evreu care a obtinut nationalitatea română.

...însuşirea adevărurului istoric, atât de-o parte cât şi de către cealaltă, -în această situaţie- s-a cam transformat într-o artă a unui război, al inteligenţelor istoriografice, a fondurilor de situaţii, etc, etc.

...adevărul abslut nu poate fi însuşit de către nimeni, el nu poate fi decât relativizat-mai mult sau mai puţin, de-o parte sau de cealaltă, în favoarea uneia şi-n detrimentul celelelalte.

Această alternanţă a contradicţiilor ar fi cazul să-nceteze, ar fi necesar ca fiecare dintre noi să ne-asumăm trecutul atât cu luminile sale dar mai ales acel trecut ce pătează demnitatea şi onoarea fiecăruia dintre noi, asumându-ne responsabilitatea,-chiar istorică fiind- recunoscând, atât unii cât şi ceilalţi, greşelile trecutului pt. a nu le repeta-n viitor, cred c-ar trebui să înţelegem o lege simplă a naturalismului evoluţionist; o armonioase convieţuire progresistă a culturalităţii fiecăruia în diversitaţile tuturor.

...asumarea responsabilităţii pt. uciderea unui singur individ, indiferent cărei etnii i-ar aparţine, şi-n orice timp istoric s-ar fi-ntâmplat aşa ceva, este primul pas în diminuarea relativitzării adevărului absolut.( atât de-o parte cât şi de cealaltă ). bucura-m-ar responsabilizarea tuturor, şi-abia atunci putem spune că merităm a fi, o veritabilă civilizaţie, civilizaţie umană .

Eu unul sunt satul de politica dusa de evrei .
Dupa ei ai spune ca toate natiile sunt criminale , numai ei sunt buni , destepti , frumosi , valorosi ,fara pata . M-am saturat sa stau pasiv si sa asist cum evreii arunca cu noroi in tot ce e valoare nationala .
Adevarul trebuie spus si despre evrei , asa cum trebuie spus si despre ceilalti .

isi permit sa faca asta pt. ca sunt uniti si orgoliosi de specia lor......romanii stiu sa se improaste cu noroi si sa se submineze care pe unde apuca.....
daca ar lua pozitie si 'romanul", si nu ar mai tolera umilintele , probabil ca am fi priviti dintr-un alt punct de vedere......

Nu pot sa zic decat - toata stima !

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-18 11:44:04Interesant si lamuritor de citit , privind "pogromul legionar" din mincinoasa Carte neagra a lui matatias carp :
www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.%2029,30/cartea%20neagra%20Spie...]

""Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască şi cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri archeologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are încă destule dovezi arheologice şi sunt istorici care cred că o parte din naraţiunea istorică biblică, ar avea mai mult un caracter mitologic.""

"""Din peninsula Italică, evreii s-au răspândit în zonele centrale şi apusene ale Europei. După creştinarea europenilor, capii bisericilor au iniţiat persecuţii şi prigoane împotriva evreilor, intenţionând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanţii la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunităţi evreieşti aflate în calea cruciaţilor spre Ierusalim. Monarhi creştini cu intenţia de a-şi însuşi averile evreilor i-au expulzat pe aceştia din ţările în care comunităţile evreieşti fiinţaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa de est, unde în unele perioade s-a bucurat de un regim mai tolerant[20]. Numeroşi evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franţa, Germania etc., de unde strămoşii lor au fost alungaţi în evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria ; Şapiro/Şapira, (H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg/Ginzburg, Ul(l)mann, Warburg, Hildesheimer ""

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:05:55

""Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască şi cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri archeologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are încă destule dovezi arheologice şi sunt istorici care cred că o parte din naraţiunea istorică biblică, ar avea mai mult un caracter mitologic.""

"""Din peninsula Italică, evreii s-au răspândit în zonele centrale şi apusene ale Europei. După creştinarea europenilor, capii bisericilor au iniţiat persecuţii şi prigoane împotriva evreilor, intenţionând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanţii la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunităţi evreieşti aflate în calea cruciaţilor spre Ierusalim. Monarhi creştini cu intenţia de a-şi însuşi averile evreilor i-au expulzat pe aceştia din ţările în care comunităţile evreieşti fiinţaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa de est, unde în unele perioade s-a bucurat de un regim mai tolerant[20]. Numeroşi evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franţa, Germania etc., de unde strămoşii lor au fost alungaţi în evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria ; Şapiro/Şapira, (H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg/Ginzburg, Ul(l)mann, Warburg, Hildesheimer ""

""În comunităţile din diaspora, evreii au adoptat limbile locale, iar în sinagogă si şcolile religioase se foloseau de limba ebraică şi pe plan secundar de limba semită înrudită aramaica. Cu timpul, evreii şi-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale şi au inclus o parte de lexic şi locuţiuni din ebraică. Limba idiş este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez şi şvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă şi cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioţi era bazată pe greacă şi ebraică. Alte limbi cu caracter mixt similar au apărut în Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de dispariţie din cauză că le dispar vorbitorii nativi.""

""Întrucât statutul de evreu este recunoscut atât enoriaşilor de confesiune mozaică, cât şi descendenţilor din părinţi evrei, chiar dacă sunt atei sau agnostici, răspunsul la întrebarea „cine este evreu?” este adesea dificil de dat. Astfel, evreii karaiţi recunosc numai pe descendenţii pe linie paternă, evreii ortodocşi numai pe linie maternă, evreii reformaţi recunosc ca evrei pe copiii oricărui părinte, mamă sau tată. În ţările unde numele de familie este cel al tatălui şi unde copiii purtau un nume de familie evreiesc după tată, ei erau consideraţi evrei de către ne-evrei şi uneori, de către autorităţile statale, chiar dacă după legea religioasă (Halaha) rabinii ortodocşi nu îi recunoşteau ca evrei veritabili. Există desigur şi evrei convertiţi la alte religii. În trecut, evreii convertiţi nu mai erau recunoscuţi ca evrei, dar în epoca modernă se caută şi câteodată se găsesc căi de convieţuire sub acelaşi titlu etnic.""

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Am sa spun si eu ce spunea un evreu pe alt forum. Era sigur evreu fiindca deschisese multe topice in care ii lauda pe evrei, iar de romini vorbea f urit. Daca se doreste dau linkul.
Ca noi rominii si de fapt aproape toate natiile, nu au dovezi ca teritoriile respective le apartin.
Numai ei au un act de constituire a natiei lor, vechi de mii de ani. Este in fiecare casa. Interesant ca eu nu am. Se stie care. Deci ei sint singura natie cu drept teritorial.
Deci este de fapt un atentat la integritatea teritoriala a cui vor ei. Era vorba concret de Transilvania si Basarabia. Cu toate ca unirile noastre au fost facute prin plebiscite si adunari cu zeci de mii de oameni. Care de fapt au parafat in mod real unirile. Cu oameni vii, nu cu acte moarte. care aproape ca nu mai au valabilitate dupa ce cele citeva persoane ce le-au semnat au murit, sau isi schimba parerea. Asta ca sa nu mai spunem de razboaiele care au parafat hotarit unificarea noastra.
Este una din cele mai periculoase si perfide modalitati de a intra in modul de organizare al statelor.
Cine doreste ii pot da linkul si cu pasajele respectve. Imi e scirba sa postez si sa caut asa ceva..mai ales ca noi ca natie avem continuu uh cult al bunei vecinatati si al respectarii drepturilor nationalitatilor conlocuitoare.

Si totusi inca am consideratie fata de evreii cu capul pe umeri. Dar sint naclaiti si ei de o politica gresita promovata agresiv de diversi.de-ai lor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Chestia cu buna vecinatate la noi la romini, nici eu nu o stiam pina cind am avut o gradina, Care bieninteles se invecina cu altele. Nici macar nu luau vecinii mure si zmeura de pe gard, fara sa ma intrebe. M-am conformat si eu.
In schimb tiganii intrau in gradina si furau tot ce vedeau. Nici macar un singur romin nu a intrat cit am avut gradina. Se opreau la poarta gradinii si intrau numai invitati.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

"De ce comparativ cu celelalte femei, evreicele sunt scutite de cancerul uterin? Cercetătorii medicinei sunt de acord acum, că această spectaculoasă eliberare rezultă din practicarea circumciziunii la bărbaţii evrei, pe care Dumnezeu a poruncit lui Avraam s-o introducă acum patru mii de ani."

""Un număr de studii recente au confirmat că independenţa faţă de cancerul uterin nu se datorează factorilor de rasă, alimentare sau mediul înconjurător, ci cu totul circumciziunii. Alte studii convingătoare au fost efectuate în India. Cu toată că oamenii de acolo au aceleaşi condiţii rasiale, mănâncă aceleaşi feluri de mâncare şi trăiesc în acelaşi climat şi mediu înconjurător, populaţia este împărţită în două grupări religioase. Aceia care adoră pe Mohamed, de asemenea un ascendent al lui Avraam, practică circumciziunea. La femeile din această grupare frecvenţa de cancer uterin este mult mai mică decât la celelalte din aceiaşi rasă care mănâncă aceiaşi mâncare şi trăiesc în acelaşi mediu înconjurător ""

Vreau sa fiu ...evreu (de fapt vreau o evreica )

""Pentru a aprecia rolul femeilor din Noul Testament, trebuie să considerăm prin contrast situaţia critică a femeii în antichitate aşa cum era ea în lume în general.

În lumea greacă antică, femeile erau considerate inferioare bărbaţilor. Aristotel a privit femeile ca fiind undeva între sclavi şi oameni liberi. Soţiile trăiau vieţi de izolare şi de sclavie practică.

În Roma, femeile se bucurau de o libertate practică mai mare decât în Grecia, deşi nu legal, dar imoralitatea era violentă. Castitatea şi modestia erau practic necunoscute printre femei (observaţi referirea lui Pavel la lesbianism în Romani 1:26). Soţiile erau cu adevărat persoane de clasa a doua; mai multă onoare se arăta faţă de amanta bărbatului decât faţă de soţia sa.

Deşi opinia iudaică despre femeie din timpul lui Hristos avea nevoie de o îmbunătăţire considerabilă – rugăciunea de dimineaţă a unui bărbat exprima mulţumiri lui Dumnezeu că cel ce se ruga nu este nici unul dintre Neamuri, nici un sclav, sau o femeie – astfel de atitudini erau rezultatul influenţelor păgâne.

În timp ce femeile erau într-un fel inferioare din punct de vedere legal sub legea lui Moise, practic vorbind, soţiile şi mamele din Israel se bucurau de cea mai mare demnitate. Mamele trebuiau onorate (Exod 20:12) şi răzvrătirea împotriva mamei sau arătarea unei lipse de respect faţă de ea era o ofensă foarte serioasă şi putea să fie pedepsită cu moartea (Deuteronom 21:18; 27:16).

„Deşi femeia evreică era sub autoritatea tatălui ei şi mai târziu a soţului ei, ea se bucura de o libertate considerabilă şi nu era închisă în harem ... Deşi în mod obişnuit femeile nu moşteneau proprietatea, în cazul unei case fără băieţi, fiicele puteau moşteni (Numeri 27). Aceasta era o lume a bărbatului, dar legea evreiască proteja persoana femeii. Violul era pedepsit. Prostituţia era interzisă” (Lewis, 425). ""

""soţul evreu

„era obligat să o iubească şi să o stimeze pe soţia sa, să o susţină în mângâiere, să o răscumpere dacă ea a fost vândută ca sclavă, şi să o îngroape, cu această ocazie chiar şi cel mai sărac trebuia să aducă cel puţin două fluiere de jale şi o bocitoare. El trebuia să o trateze pe soţia sa cu politeţe, pentru că lacrimile ei chemau jos răzbunarea Divină” (nedatat, 270).

Dacă se obiectează că practica poligamiei din Vechiul Testament, alături de uşurinţa divorţului pentru bărbaţi, o puneau pe femeie într-o stare de defavorabilă, se poate răspunde că astfel de chestiuni au fost tolerate în acea dispensaţie a „luminii lunii” datorată „împietririi” inimilor din Israel (Matei 19:8), şi urmau să fie desfiinţate prin introducerea sistemului „mai bun.”

""Cartea fundamentală a religiei iudaice este Tora, adică primele cinci scrieri (Pentateuh) din Vechiul Testament (Biblia ebraică). Scrisă într-un limbaj arhaic, în urmă cu circa 3 000 de ani şi fără vocalizare şi punctuaţie, Tora este un subiectul de studiu esenţial al iudaismului. În decursul veacurilor, Tora a fost interpretată într-un număr imens de modalităţi. Interpretări bazate pe traducerea unui cuvânt sau pe punctuaţii diferite au dus la dispute interminabile între înţelepţii evrei. Studiul de Tora are o importanţă capitală în iudaism, fiind preocuparea esenţială a omului. În ierarhia interioară a învăţăceilor de Tora, "rabinul" este "autoritatea doctrinară" recunoscută. În lumea iudaismului, există diferite curente şi instituţii de studiu rabinice.



""Talmudul este o compilaţie imensă de cazuistică reglementată de autorităţile rabinice din diferite locuri şi perioade. Talmudul ca noţiune este o derivaţie a noţiunii de "studiu". Talmudul este o compilaţie consacrată care nu mai poate fi schimbată dar în jurul căreia se fac noi adausuri interpretative extratextuale. Talmudul este studiat zilnic iar întregul ciclu prestabilit de studiu durează cca. 5 ani, după care se reîncepe. Talmudul propriu zis este format din משנה Mişna şi גמרא Ghemara precum şi din straturi doctrinare suplimentare, consacrate în expunerea şi analiza fundamentelor ideice din Mişna şi Gmara. "Talmudul" ca noţiune include două variante: Talmudul Babilonian şi Talmudul Ierusolomitan. Talmudul Babilonian este versiunea mai cunoscută şi studiată.""

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

De la: karpov, la data 2010-05-20 17:41:28

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

De la: Ebony, la data 2010-05-21 01:01:44

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

Cu ce se poate incepe?
cu inceputul?

De la: karpov, la data 2010-05-20 17:41:28

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""




Karpov, pe cea interioară ai văzut-o, pe cea exterioară o vezi, iar pe cea absolută ai s-o constaţi, la momentu respectiv.

PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

Karpov, pe cea interioară ai văzut-o, pe cea exterioară o vezi, iar pe cea absolută ai s-o constaţi, la momentu' respectiv.

nicolae iorga si evreii in romania
Pe ecranele televizoarelor,cinematografelor,etc, parca apar din ce in ce mai des spectacole ,romantate sau nu,evocand suferintele,deportarile,persecutiile asupra evreilor! Nu ma deranjeaza,nu se poate spune ca poporul lor nu a avut momente mai putin fericite!

Ma deranjeaza excesiva si unilaterala culpabilizare a "celorlalti"!Ar trebui sa intelegem ca numai ei evreii au suferit si numai si numai din cauza "celorlalti'?

Cum ramane atunci cu suferintele,exploatarea,persecutiile,etc, pe care ei-evreii-le-au provocat "celorlalti"-"goilor"?De ce nu se spune nimic,niciodata,despre acestea? De frica catalogarii si etichetei de anti-evreu? Probabil,stiut fiind ca ei controleaza cam 75% din totalul mediei mondiale si sint putine sanse ca glasul "celorlalti" sa poata razbate prin jungla asta!

In sfarsit,sa vedem citeva fragmente culese din opera lui Nicolae Iorga,marele istoric roman,in legatura cu evreii de pe la noi:
" Cum a pierit aceasta mica proprietate?

La noi, pe langa strainii razleti, care au venit de la sine, se intalnesc si alti straini, veniti in mare numar, veniti ca natiune (Nicolae Iorga, in chestia scoaterii evreilor din armata, Discurs rostit in sedinta din 7 martie 1908 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 174) si acesti straini au fost de la inceput, si sunt si in momentul de fata, cu totul straini ., (ibidem).

Acesti straini cari se numesc in Moldova Jidani, carora li se zice aici [in Muntenia] Ovrei si carora, li se mai spune, literar Evrei au venit din Rusia si din Austria, din ceea ce este astazi Rusia si Austria la hotarele noastre, dar care era atunci Polonia. Prin urmare, cand nu se mai putea face negot in Polonia cu deplina liniste, atunci ei s-au napustit asupra tarii noastre .,ibidem, pag. 174, 175

La 1750 erau [deja] intr-un numar ingrijitor, la 1850 ajunsesera sa aiba mare parte din viata economica a Moldovei.

Nu erau supusi functionarilor tarii; erau supusi unor functionari de incasare, unor strangatori de imposite, unor agenti de politie luati din mijlocul lor. Situatia lor ca breasla straina arata foarte bine cat erau de straini ., ibidem, pag.175

A trecut catava vreme pana cand s-au intemeiat consulatele straine, care si-au dat toate silintele pentru ca sa-i apere in judecata, pentru ca sa li fereasca afacerile. Aceasta era situatia tuturor consulatelor fata de Evrei, de la intemeierea lor, pe la 1870. Caci toata Evreimea de la noi s-a dus la deosebitele consulate si a trecut sub protectia straina. Pana si consulatul frances avea o foarte bogata clientela de Evrei; consulatul frances dispunea de mii de supusi francesi, cari nu aveau nimic din spiritul frances, sau din calitatile poporului frances, ci erau Evrei de la noi, de aceia care se si numiau, in batjocura, tartani , nume supt care acest popor este cunoscut si astazi in Moldova , ceea ce inseamna: supusi, de la cuvantul nemtesc Unterthan . Si au fost supusi pana in momentul cand s-a desfiintat la noi jurisdictia consulara ., ibidem

In veacul al XVII-lea intalnim ici si colo evrei care luau in arenda tot felul de venituri, fara adesea sa aiba banii necesari. Astfel un evreu arenda de la domnul Gheorghe Stefan un loc confiscat, un altul cumpara chiar in judetul Putna o bucata de pamant de la razesi si astfel ajunge impreuna cu urmasii sai proprietar pe pamant moldovenesc.

In veacul al XVIII-lea, evreii, cari, in urma unei invoieli, plateau tezaurului o dare speciala, o rupta, sunt cunoscuti ca orandari; adica ei luau in arenda, oranda, bucati(;) din mosiile boierilor, deoarece acestia numai rareori isi cultivau singuri mosia, de cand obiceiul cerea numaidecat prezenta lor in capitala ., Nicolae Iorga, Decaderea clasei taranesti. Evreii. Viata boierilor, in [I.P.R.], pag. 505

Proprietarii pe mosiile lor aveau in exclusivitate dreptul sa vanda vin si bauturi spirtoase; acum evreii luara in arenda acest drept de desfacere si acordara taranului, pe care hrana proasta cu mamaliga si lipsa unei ocupatii rentabile in timpul iernii il mana la carciuma, un credit atat de mare, incat bietul om cadea cu totul in mainile marinimosului creditor. Chiar si in orase si in targuri ei aveau astfel de dugheni . (ibidem, pag. 505, 506) Dugheni in care rachiul Evreului este asa potrivit, incat sa tranteasca pe om la pamant, sa-i distruga orice simt si el sa cada ca o materie moarta in mana exploatatorului ., Nicolae Iorga, in chestia Legei carciumelor, Discurs rostit in sedinta din 18 februarie 1908 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 143

Asa Evreii, in sate alcatuira elementul care tocmai lipsea pentru ca sa ruineze din temelie pe taranii moldoveni. De aceea domnii fanarioti luara masuri ca sa scape pe acest important purtator al greutatilor tarii din ghearele exploatatorilor si otravitorilor sai ., Nicolae Iorga, Decaderea clasei taranesti. Evreii. Viata boierilor, in [I.P.R.], pag. 506

Grigore Alexandru Ghica procedeaza foarte radical, interzicand cu totul evreilor sederea in sate, si(;) Alexandru Moruzi intari aceasta masura. Cu toate acestea, strainii camatari ramasera de fapt in saracele sate stoarse de bani si fura mai tarziu obisnuitii orandari ai tarii: ei vindeau pe datorie si popriau prin agentii lor in casa si curtea taranului pana si lucrurile de cel mai mic pret, fara macar sa se adreseze ispravnicului ., ibidem

Taranul e dat cu desavarsire pe mana arendasilor evrei, organisati in trusturi care dispun de el cum vor (idem, La legea agrara, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 89), incat aceste elemente prin aceasta politica ne-au adus si primejdia materiala din 1907 ., Nicolae Iorga, Partidele si Tara, Discutia la Mesagiu, 23 noiembrie 1909, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 77

Arendasul are pamantul, el fixeaza preturile, si tot el exercita o influenta covarsitoare asupra administratiei de toate gradele. Se poate spune ca dinastia Fiserestilor, intrebuintez acest cuvant, caci s-a intrebuintat des, si l-am auzit si aici [in Parlament] de curand, se poate zice ca dinastia aceasta a dispus ani de zile de administratia intreaga a doua-trei judete din Moldova. Si nu mai departe decat zilele trecute am primit o scrisoare de la un inspector comunal din Moldova, in care-mi spunea ca nu poate face bine taranimii, pentru ca toata lumea s-a deprins sa nu asculte decat de Mochi Fiser, care dispune de administratie si de tot. As vrea si as putea sa spun ceva mai mult dar nu mai spun ., ibidem

Deci,Rascoalele acelea din Martie [1907] au pus in evidenta starea rea a taranimii. Sa nu mi se spuna ca aceasta punere in evidenta prin rascoala nu are valoare. Pentru ca nu exista taran in Europa care sa fie mai cuminte si mai sfios decat cum sunt taranii nostri . (idem, La Legea agrara, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 91, 92) Un taran, care de secole intregi sufere o impilare sistematica, evident ca, bietul, numai(;) obraznic nu este si ca peste drepturile lui nu trece ., ibidem, pag. 92

Taranul e bland si bun ca o oaie. Si, daca taranul acesta bun si bland, taranul acesta care pleaca fruntea inaintea oricarii puteri, legiuite si nelegiuite, se hotaraste sa faca ceea ce a facut(;) aceasta inseamna mare lucru. Mie nu-mi trebuiesc nici statistici, nici teorii: am inaintea mea faptul patent ca s-a sculat cel mai supus om de pe fata pamantului. Si aceasta inseamna ca trebuie sa-i dai dreptatea toata omului acestuia supus, si anume potrivit cu jertfa sa si cu indelungata sa suferinta ., ibidem




Caci, exista acea fireasca legatura, pe care vom documenta-o indata, intre agitatia socialista34 si tendinta evreiasca de a avea la noi mai mult decat toata averea noastra, decat tot creditul nostru, decat toata inraurirea asupra vietii noastre politice (Nicolae Iorga,Chestia agitatiilor evreiesti,Discurs rostit in sedinta din 11 februarie 1910 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 392 .

Evreii au in Romania o anumita presa, adeca, drept vorbind, au cea mai mare parte a presei in Romania. Astfel ziarul frances al Guvernului este redactat de doi sau trei Evrei, si, in cele mai multe din ziarele noastre, rolul Evreilor este precumpanitor. Acum, oricat ar pretinde cineva ca Evreii servesc ca salariati interesele partidului, condeiul iea totdeauna si o nuanta personala, care, in casul acesta, nu este numai personala, ci este o nuanta nationala.

Apara scriitorul evreu pe conservatori, scriind la foaia conservatoare, ori pe liberali la foaia liberala, dar, pe langa aceasta, se amesteca in chip firesc si sufletul lor, care nu e si sufletul nostru, se amesteca si sufletul lor, care e sufletul rasei lor, si atunci coloreaza atacurile intr-un fel sau altul, dupa cum cutare sau cutare personalitate politica sunt sau nu favorabile aspiratiilor de egalisare politica a Evreilor din Romania. Dar, afara de presa aceasta, din care se ridica mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice, a oamenilor cinstiti prin nerusinata provocatie a simtului national, prin calomnii pe care nimic nu le-a oprit vreodata, se ridica Adevarul (;). Vesnic independentul, vesnic datorul, vesnic platitorul si vesnic cautatorul de plata noua: Adevarul Gazeta Adevarul , ai carei redactori, in buna parte, si tocmai acea parte este partea hotaratoare , sunt Evrei(;)37 38.

Apropo, cand scriam, colaborator benevol, fara legaturi de partid, la Epoca si aveam libertatea de a scrie ceea ce voiam, tratam chestiunile ca scriitor, ca istoric, si era in mine un avant de simpatie umana, de mila pentru nenorociti, pe care experienta, asprimea, nedreptatile vietii, pe care ticalosia acelora de care imi fusese mila un moment, mi-au distrus-o ., (idem, in chestia manifestatiilor studentesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 362) imi permiteam chiar o ilusie pe care acum nu mi-o mai permit(;) un sentiment pe care mi-l interzic astazi. Credeam ca se poate gasi o categorie de Evrei, o categorie, nu persoane isolate , care sa poata fi, daca nu utila vietii noastre, cel putin inofensiva, in masa ceva mai mare, in mijlocul vietii nationale. De atunci au venit insa interventiuniuni de la America, gazete particulare cu caracter national evreiesc intemeiate aici, pentru a ne strange de gat cand era nevoie. Ne-au strans de gat indata dupa caderea lui Cuza; ni s-au pus intaiu mainile in gat dupa Razboiu, cand, iarasi, situatia noastra era nesigura; al treilea iarasi ne-au pus mana in gat cand a venit crisa sociala. Aceasta este(;) tentativa de asasinat care se face impotriva noastra ca natiune dominanta, de catre acei cari imbraca formele cele mai vulpine ca sa-si arate dorinta de a fi bunii nostri frati ., Nicolae Iorga,in chestia manifestatiilor studentesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 362

La Braila este o foaie evreiasca, al carii nume este Romania . Foaia(;) vorbeste despre chestia socialista, despre afacerea Racovschi,(;) despre injghebarea partidului socialist in Romania, despre admirabilul program al acestui partid, care pledeaza pentru desfiintarea Bisericii, care pledeaza pentru desfiintarea caracterului national al Statului, care pledeaza pentru desfiintarea ostirii romanesti si termina cu ingrijirea speciala pentru acordarea de drepturi la Evrei, spunand lucrul lamurit ., idem, Chestia agitatiilor evreiesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 397, 398

Domnilor, iata ce zice foaia Romania : Cu prilejul afacerii Racovschi, cercurile oficiale si nationaliste au descoperit un raport intre miscarea socialista si Evrei. Studentii nationalisti, foarte probabil nu fara indemnul Guvernului, in orice cas in acord cu acesta, au strigat ca miscarea in favoarea lui Racovschi este inscenata de Evrei.

Fapt cert este ca, daca Evreii au fost deocamdata straini miscarii, simpatia lor nu i-a lipsit.

Socialismul in tara nu mai este o cantitate neglijabila, si partidul nou care este pe drum de a se forma constituie de acuma o putere insemnata, de la care Evreii pot astepta liberarea din jugul in care gem .

Aceasta in luna Novembre, si acela care scrie aici prevede ca, dupa o discutie intre socialisti, dintre care unii vedeau enormitatea parasirii punctului de vedere national romanesc pentru a trece la umanitarism si apoi la punctul de vedere national evreiesc, extraordinar pentru un Roman ratacit, ca, va sa zica, dupa aceasta, se va ajunge la declaratia marelui partid social-democrat roman, ca el intelege ca Evreii sa nu mai fie straini, ci sa se bucure de drepturile tuturor celor cari s-au nascut in Romania.

Prin urmare(;) dupa teoria dumnealor, cine vrea sa fie roman nu are decat sa se fi nascut in Romania ., ibidem

Ei, acum ziceti poate dumneavoastra: astea au fost vorbe in vant! Nu, partidul acesta s-a organisat, si, dupa ce s-a organisat, i-au venit fel de fel de semne de simpatie din partea persoanelor care-i salutau dorita intemeiere.

Am aici ultimul numar din Romania Muncitoare in care scriu socialistii romani, dar socialisti romani nu cu suflet romanesc si nu cu simpatie pentru Romani. Scriu, va sa zica, socialistii romani, sefii, domnul Marinescu, si alte persoane, care dupa o indelungata cugetare, hranita cu multa cultura, au ajuns la aceste concluzii: uitandu-se cu despret la noi, ni vaticineaza cu privire la viitorul neaparat al Romaniei unit cu desvoltarea fireasca a civilisatiei si a vietii politice europene. Va sa zica, in ultimul numar din Romania Muncitoare sunt telegrame sosite la Congres.
Cateva dintre ele nu-s fara interes.

Iata una: Iasi. Traiasca Congresul social-democrat international Fratii Goldenberg;

Moinesti. Traiasca socialistii social-democrati romani Galevinescu.

Si alta: Pitesti. Dorim succes stralucit noului partid social-democrat. Traiasca socialismul! Traiasca sindicalismul! Negrescu, Bezdedeanu, Bercu Grimberg, Feldstein, Nicu Avram. Toti fruntasii politici din localitate.

E si o alta telegrama, ungureasca:

Budapesta. Trimitem salutul nostru bravei si constientei muncitorimi romane, adunata in Congresul de la 31 ianuarie. Traiasca muncitorimea organisata! Comitetul Central al Partidului social-democrat din Ungaria.

Este si o telegrama de la Paris, unde se afla un cerc socialist alcatuit numai din Evrei:
Paris. Creasca sindicalismul, creasca socialismul! Grupul muncitorilor socialisti romani.

Stilul va arata provenienta ei. Va sa zica, pana aici, in afara de telegrama ungureasca, se vede ca aprobarea strainatatii e represintata de Evrei. Sunt si bulgari. Eu am adunat aici, pe o singura jumatate de pagina, urmatoarele nume de bulgari din Bulgaria, patria doctorului Racovschi (urez domnului Racovschi sa joace un rol cat de mare liberator in tara domniei sale, dar sa ne lase pe noi cu pacatele si suferintele si aspiratiile noastre, aici, in tara noastra). Va sa zica din Bulgaria, din patria domnului doctor Racovschi, unde a fost si unde se gaseste, si unde aveti cruzimea de a-l sili sa ramaie, il siliti sa devina bun patriot bulgar, si cred ca de aici nu resulta cine stie ce dusmanie fata de persoana domniei sale , de acolo vin telegrame iscalite Beccief, Abagief, Chircof, Nesef, Napetrof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof, Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor si fratilor Goldenberg si a lui Bercu si cum ii mai zice, si cu aprobarea cercului hotarator de la Budapesta, partidul poate merge inainte, caci simpatiile tuturor bunilor Romani ii sunt asigurate.

Domnilor, va sa zica de la inceput chiar vedem noi cam incotro bate agitatia socialista in Romania. Cu astfel de aprobari, cu sefii pe care-i stim, cu punctul esential din program: ca Romania n-are nimic mai grabit decat de a da drepturi de odata tuturor Evreilor neimpamanteniti, partidul acesta spune neted originea sa si presinta un certificat de provenienta sa nationala ., ibidem, pag. 399, 400

Dar, alaturi cu forma socialista a agitatiei evreiesti, continua cealalta forma, adeca agitatiile evreiesti supt steagul national evreiesc, supt steagul sionist, prin foile pe care evreii le scot anume, cu ingaduinta noastra, si n-ar trebui sa fie in nici un cas cu ingaduinta noastra, pentru a represinta ceia ce ei cred ca sunt interesele lor si impotriva a ceia ce stim noi ca e interesul nostru. Cam ce zic in foile lor, sa-mi dati voie sa va arat prin cateva citatii.

Domnilor, apare o foaie care se intituleaza Cronica Israelita , iar dedesupt: organ politic al Evreilor din Romania .
Domnilor, mai constitutional decat aceasta Cronica Israelita, organ politic al Evreilor din Romania , nu se poate. Aceasta foaie e condusa de un oarecare domn Iosif R. Petreanu.

Stiu ca era un domn Petreanu la Vointa Nationala , imi inchipui insa ca acesta trebuie sa fie altul. Va sa zica avem Cronica Israelita , organul oficial al Evreilor din Romania, condus de Iosif R. Petreanu.

Domnilor, Iosif R. Petreanu, adica un Steinberg sau un Seinfeld oarecare, are urmatoarele pareri in ce priveste faptele de vitejie pe care le-au indeplinit, singuri, stramosii nostri pe acest pamant. Zice:

Romania este o natiune, iar nu o rasa, si o natiune care cuprinde elemente ce nu sunt de rasa latina si nici de religie ortodoxa. Romania s-a format, ca toate Statele si mai mult poate decat altele, prin unirea a diferitelor rase de oameni si diferite popoare la un Stat, care cu timpul a devenit Statul Roman .

Aceasta domnilor, este o natiune ingaduitoare, natiunea care ceteste aceste lucruri si se multameste numai cu forma foarte cuviincioasa a unei interpelari in Parlament!

Mai departe: Dintre aceste diferite popoare fac parte si Evreii, cari au trait in aceasta tara din timpuri imemoriale si carora li se datoreste in buna parte avantul economic pe care l-a luat Statul Roman, Evreii fiind aproape singurii comercianti si industriasi ai tarii. Caci o tara nu se formeaza numai prin sabie si ghioaga...

Adeca domnilor, aceasta este partea noastra: sabia si ghioaga. Stramosii nostri au fost ghiogari si oameni ai sabiei si fara aptitudini in ceia ce priveste cultura... ci si prin munca economica, si Evreii au avut, precum au si acum, un rost economic in aceasta tara .

Si, la sfarsit:
Daca Statul Roman are caracter national, atunci Evreii fac parte din natiunea integranta romana; dar daca evreii nu fac parte din natiunea romana si sunt o alta natiune, Romania nu are caracter national ., ibidem, pag. 400-402

Domnilor, las la o parte necuviinta pe care ei o savarsesc azi, dar inaintasii, strabunii lor, de glorioasa amintire, se rugau la 1831 lui Chiselev, aici, in Bucuresti, in calitate de natiune evreiasca , nu pentru drepturi, caci cu Chiselev nu se sta de vorba cum se poate cu un ministru constitutional roman din veacul al XX-lea, ci doriau numai sa poata lua in arenda mosii boieresti .

Cand natiunea evreiasca se ruga sa poata lua in arenda mosii boieresti, incepuse decaderea boierimii, care nu putea sa traiasca fara Evrei in coaste, incepuse lichidarea marii proprietati boieresti! De aici pana la insulta care ni se face azi: ca ai nostri au avut ghioage, iar ai lor gandul si munca, este oarecare deosebire.

Si, domnilor, in treacat o spun, nu au dreptate deloc. Evreii, cei mai multi dintre dansii, sunt la noi de cand cu turburarile care au sfarsit Polonia. Cea mai mare parte dintre Evreii Moldovei au venit pe vremea lui Mihai Sturza. Ca erau si inainte Evrei, bine, erau. Aici era un paradis pentru natiunile prigonite. Doar [insisi] ei o recunosc in foaia lor de la 1850: ca Romanii sunt foarte toleranti; nici o natiune n-a fost mai toleranta decat Romanii .

Va sa zica intr-o tara ridicul si criminal de toleranta au fost Evrei in toate timpurile, fiindca vecinii ceilalti nu au fost toleranti deloc. Aceasta, fara indoiala, nu indreptateste pe domnul Brociner, pe unul din mai multii Brocineri pe care tara noastra ii adaposteste si-i ridica la onoruri, nu-l indreptateste sa scoata o carte in care pretinde ca Evreii sunt tot atat de vechi ca si noi, pe motivul ca Domnii nostri de odinioara imprumutau bani de la Evrei si ca Evreii veniau aici ca sa se inteleaga cu Domnul in ceia ce priveste plata acestor bani. Caci acesta a fost rostul lor de odinioara: indivizi cari imprumutau bani boierilor si taranilor si cari veniau in tara sa-si culeaga camata, sau sa-si iea inapoi capitalul. Si, iata, sunt doua interesante dovezi istorice, pe care le adaug in treacat pentru ca sa nu ramaie macar aici fara raspuns anumite pretentii.

In 1568 era Domn in Tara Romaneasca Petru Schiopul, cel dintaiu care a facut cu privire la Evrei lucrul pe care au fost siliti mai multi ministri romani din timpurile noi sa-l faca tot asa, adeca sa-i trimeata peste granita. La 1568, Petru Schiopul, deci, iea urmatoarea hotarare:

Evreii vin in tara de imprumuta satenilor cu dobanzi mari, ce nu se pot plati. Contra datornicilor cer sprijinul Carmuirii. Saracii sunt siliti de a imprumuta de la ei. Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara. Evreii se deosebesc esential de ceilalti locuitori pentru ca ieau prin camata sangele raialelor si, unde merg, fac mii de suparari sub cuvant de bani.

Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara ., ibidem, pag. 402, 403

Apoi bine, domnilor, asta era antisemit? Si in Moldova a fost tot asa: Alungarea Evreilor din tara noastra nu e din bun plac, ci pentru ca desnadajduiesc pe negustorii nostri, cari-si pierd vremea asteptand la hotar pe cumparatorii de vite, pe cand Evreii, trecand pe alaturea si aducand la noi postavuri lesesti, dupa ce le desfac, isi cumpara si scot vite din launtrul tarii (ibidem, pag. 403) ( vestitele vite albe, ce se hraneau din pasunile terii si cari se exportau pana la Danzig si in Anglia ., Nicolae Iorga, Istoria Evreilor in Terile noastre, Sedinta de la 13 septemvrie 1913, Extras din Analele Academiei Romane, seria II - Tom XXXVI, Memoriile Sectiunii Istorice, Librariile Socec&Co si C. Sfetcu, Bucuresti, 1913, pag. 7) Sa ruineze pe negustorii nostri, nu putem ingadui .

Aceasta domnilor face parte din mostenirea de intelepciune a lui Petru Schiopul . (idem, Chestia agitatiilor evreiesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 403) Sa ruineze pe negustorii nostri, noi nu putem ingadui , zice Petru Schiopul, Domn in Moldova, iar Petru Schiopul, Domn in Muntenia, zice: Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara .

Vedeti, domnilor, doua mari invataturi, cari ni vin de la un om care nu a fost antisemit ., ibidem, pag. 403

Dar va spun ca antisemit, om care sa fie impotriva semitilor numai pentru ca sunt Semiti , cu toate cautarile mele indelungate de om invinuit ca as fi asa ceva n-am intalnit pana acum niciunul. Nu se poate sa fie! Daca, poate, cineva dintre dumneavoastra are cunostinta vreunuia, il rog sa mi-l semnaleze, dar eu nu l-am vazut. Eu cunosc numai Romani ingrijiti de viitorul economiei nationale romanesti in margenile Statului roman. Si aceasta nu se poate numi in nici un cas antisemitism. Noi nu avem nimic cu ei, noi avem cu noi. A noastra a fost tara aceasta, a noastra sa fie! Mai bine sa ne ducem cu totii decat sa impartim in margenile tarii noastre stapanirea asupra ei."


E de ajuns ca sa-ti faci o idee despre suferintele provocate de evrei "celorlalti".Iar daca cititi si din cartile lui Paul Goma marturiile adunate cu privire la istoria Basarabiei si a comunismului la romani veti vedea ca mare parte a celor care ne-au molipsit de "ciuma rosie" a fost constituita din evrei. Acum,n-ar fi cinstit sa le cerem,nu despagubiri asa cum au cerut ei Germaniei ci, macar recunoasterea impartiala a istoriei?Dar cine sa o faca cind chiar cel care a scris raportul prezidential de "condamnare a comunismului"(ce gluma sinistra) este fiul unui evreu comunist militant rosu!!??Sau cind dl. Liiceanu topeste tirajele cartilor lui Paul Goma iar N. Manolescu,GDS,etc. se opun publicarii volumelor dl. Goma!!??
Linkul de mai sus catre pagina dl. Paul Goma este obligatoriu pentru orice om din tara asta si nu numai!
calimerra.blogspot.com/2008/08/nicolae-iorga-evrei-romania.html

Ioan 8 ,32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

De la: 9am045616, la data 2010-05-21 12:24:16

De la: Ebony, la data 2010-05-21 01:01:44

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

Cu ce se poate incepe?
cu inceputul?

Evreii de origine română în Israel

Cei circa 400 000 de evrei originari din România, emigraţi în Israel, a treia grupă - numeric - faţă de veniţii din alte ţări, au devenit o punte de bune relaţii între Israel şi România. Ei au păstrat limba, obiceiurile, cultura românească, au publicat ziare, reviste şi cărţi în limba română - există o secţie de limba română a Uniunii Scriitorilor din Israel.Un mijoc de comunicare,cunoaştere reciprocă a românilor din România şi vorbitorii de romană din Israel este portalul-forum Romania-Israel [2]

În aprilie 2008 erau înregistrate în România 5 143 de intreprinderi israeliene (cam 20% dintre ele, de la intrarea României în U.E.) cu un capital investit de peste 2 miliarde € - printre primele zece ţări ca nivel de investiţie în România. Anual vizitează România cam 120 000 de turişti din Israel, cele patru curse zilnice de avion dintre Bucureşti şi Tel Aviv fiind supra-aglomerate[51]. Procentul de israelieni printre studenţii străini care studiază în România este deosebit de mare (spre exemplu, deşi Israelul are două facultăţi de stomatologie, cam 1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat în România). Sunt de menţionat excelentele relaţii mutuale dintre institutele de studii şi cercetări, cuprinzând schimburi de profesori, manuale şi cărţi publicate în colaborare, etc.

În România lucrează şi locuiesc cu domiciliu permanent, sau „navetişti” cam 5 000 de cetăţeni israelieni, iar în Israel, cam 15-20 000 de români (în anii trecuţi, numărul cetăţenilor români plecaţi la muncă în Israel depăşea 100 000).
[modifică] Evreii de origine română în alte ţări

Numeroşi evrei români s-au stabilit de asemenea şi Europa de Vest, America de Nord şi de Sud. Mulţi evrei de origine română au rămas ataşaţi de locurile natale şi se consideră ambasadori ai culturii române.

Regimul lui Antonescu şi „curăţirea terenului”

Antisemitismul activ, importat şi propagat de Mişcarea Legionară, legiferat prin legile lui Octavian Goga şi Ion Gigurtu şi amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii a fost aplicat minorităţii evreieşti - ca misiune principală de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrocităţi şi jafuri faţă de cetăţenii români de etnie evreiască: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Bucureşti, Pogromul de la Iaşi, Trenurile morţii, Deportările în Transnistria (au fost deportaţi în Transnistria 195 000 de cetăţeni români de etnie evreiască dintre care, la 15 noiembrie 1943 au rămas în viaţă 49 927) etc. şi mai ales, faţă de evreii din teritoriile ocupate de România.

Politica de purificare etnică declanşată şi controlată de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizică a cetăţenilor români de etnie evreiască simultană cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor economică[36].

* Limitarea drepturilor şi libertăţilor: Li s-au anulat autorizaţiile pentru vânzarea „produselor monopolului statului” (tutun, sare); au fost „românizate” casele de film, sălile de cinematograf, birourile de voiaj şi turism; vasele maritime sau fluviale aflate în proprietatea evreilor au fost confiscate. Li s-a interzis să folosească aparatele de radio recepţie, „pentru a nu răspândi ştiri de propagandă contra intereselor ţării..., alarmând permanent populaţtia”. Li s-au retras permisele de conducere a autovehiculelor.
* Confiscări şi deposedări de bunuri: Au fost confiscate şi trecute în patrimoniul statului, cu tot inventarul lor, proprietăţile rurale ale evreilor, sub orice titlu le-ar deţine, de asemenea , proprietăţile urbane. Până la 31 decembrie 1943, măsura a cuprins 75 385 de apartamente, din care 1 656 au fost repartizate unor instituţii, iar 58 980 la particulari.
* Impuneri la felurite contribuţii sau prestaţii. Prestarea de „muncă obligatorie”, obligaţia evreilor de a contribui la „constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social” - valoarea hainelor şi a altor contribuţii în natură a fost, pâna în ianuarie 1943, de 1 800 135 650 de lei[37].

Articole redacţionale din presa românească la sfârşitul lui octombrie 1941 - care exprimau linia oficială – au anunţat românilor că „problema evreiască a intrat în faza soluţiei finale şi că nici un om din lume şi nici o minune nu pot împiedica soluţionarea ei”. Guvernul a anunţat că „România s'a înscris printre naţiunile care sunt hotărâte să colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitivă a problemei evreieşti, nu numai locale, dar şi europene"[38]. Într-o scrisoare trimisă unui intelectual care a elogiat politica antisemită a Conducătorului, Ion Antonescu s-a obligat să elimine cu totul pe evrei din România: „Nimeni şi nimic nu mă va împiedica, atâta timp cât voi trăi, de a împlini opera de purificare”[39].

La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe în guvernul Ion Antonescu s-a adresat miniştrilor: „Aşa că vă rog să fiţi implacabili, omenia siropoasă, vaporoasă, filozofică nu are ce căuta aici… Cu riscul de a nu fi înţeles de unii tradiţionalişti care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea forţată a întregului element evreu din Basarabia şi Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniţă… Veţi fi fără milă cu ei. Nu ştiu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acţiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică şi revizuire naţională… Dacă este nevoie, să trageţi cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari… Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege… Deci, fără forme (formalităţi), cu libertate completă (de acţiune)”[40].

„Curăţirea terenului” era numele de cod folosit de regimul Ion Antonescu pentru sintagma germană „soluţia finală”. Ordinul de curăţirea terenului, de exterminare a unei părţi a evreilor din Basarabia şi Bucovina şi de deportare a restului a fost dat de Ion Antonescu din proprie iniţiativă şi nu ca rezultat al presiunilor germane. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales jandarmeria şi armata, în special administraţia civilă a armatei, Pretoratul. Şeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonel Alexandru Ionescu, să pună în aplicare „un plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea şi acţionarea de echipe, care să devanseze trupele române”. Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Şteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ion Topor[41]. Jandarmeria a primit ordinul de curăţirea terenului cu trei-patru zile înainte de 21 iunie 1941, în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni şi Galaţi. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat în faţa subofiţerilor şi ofiţerilor de jandarmi la Roman că „prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curăţire a terenului, prin care se înţelege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflaţi pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecţilor, a activiştilor de partid, a acelora care au ocupat funcţiuni de răspundere sub autoritatea sovietică şi trimiterea lor sub pază la legiune”. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras atenţia jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în faşă până la bătrânul neputincios, toţi fiind periculoşi pentru naţia română”

„Ordinele speciale” erau considerate „secret de stat” şi transmise verbal sau ca documente cu regim secret, de fiecare dată când autorităţile militare sau civile evitau să-i execute pe evrei, fie, de teama consecinţelor, fie, că nu credeau în existenţa unor asemenea ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Albă, care nu a cunoscut ordinele speciale şi a cerut instrucţiuni în scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Albă pentru a ordona personal maiorului directivele. Imediat au fost executaţi toţi cei 3 500 de evrei care mai rămăseseră în ghetou[43]. Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu Armatei, Serviciului special de informaţii şi Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administraţiei civile. Executantul ordinelor speciale, Marele pretor, generalul Ioan Topor, era direct subordonat şefului Marelui Cartier General, generalul Ilie Şteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia şi colonelul Ioan Mânecuţă, în Bucovina, era subordonată la începutul operaţiunii generalului C. Vasiliu şi apoi generalului Topor.

În urma acestor ordine speciale de curăţirea terenului teritoriul dintre Nistru şi Bug devenise un imens cimitir presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine şi lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile. Indiferenţa faţă de sanitaţie pereclita populaţia locală neevreiască, pe militarii români şi pe membrii minorităţii germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinţii de aur, inelele şi verighetele (retezate împreună cu degetul), banii jefuiţi, dispăreau în drum spre visteria statului. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adică cu Einsatzgruppe D şi cu alte formaţiuni germane. Instructorii germani au raportat despre cruzimea, rapacitatea, corupţia şi ineficienţa camarazilor români care au acţionat neplanificat, n-au şters urmele execuţiilor în masă şi au comis jafuri, violuri sau împuşcări pe străzi, n-au îngropat cadavrele sau au primit mită de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele şi dispoziţiile în această privinţă reiese că germanii erau furioşi de lipsa de organizare şi planificare şi nu din cauza crimelor în sine. Rapoartele trimise de diversele unităţi ale Einsatzgruppe D şi de cele ale Feldgendarmerie erau pline de informaţii cu privire la execuţii şi jafuri şi despre modul de acţiune neorganizat al românilor, concluzând că „soluţionarea problemei evreieşti de către români în regiunea dintre Nistru şi Nipru a fost dată pe mâini necorespunzătoare”. În darea de seamă care a rezumat primele cinci rapoarte ale Einsatzgruppe D, trimisă la 30 octombrie 1941 ministrului de externe german Ribbentrop, comandantul poliţiei de siguranţă SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: „Modul în care românii se comportă cu evreii este complet lipsit de metodă. Nu am avea nimic de reproşat numeroaselor execuţii dacă pregătirile tehnice şi execuţiile ar fi suficient de corecte. În general, românii lasă cadavrele celor ucişi pe locul în care au fost împuşcaţi, fără să le îngroape”.

Guvernanţii români s-au străduit să inducă în eroare pe reprezentanţii puterilor occidentale privind ordinele speciale de curăţirea terenului. Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Franklin Mott Gunther, primit în audienţă de Ion Antonescu şi de Mihai Antonescu a protestat contra atrocităţilor antievreieşti. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: „Am atras atenţia permanent şi persistent celor mai de seamă autorităţi româneşti reacţia inevitabilă a guvernului meu şi a poporului american faţă de un astfel de tratament inuman şi chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinovaţi şi lipsiţi de apărare descriind pe larg atrocităţile comise contra evreilor din România. Observaţiile mele au trezit în mareşalul Antonescu şi la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifestări de regret pentru excesele comise „din greşeală” sau de „elemente iresponsabile” şi (promisiuni) de moderaţie în viitor… Programul de exterminare sistematică continuă totuşi şi nu văd vreo speranţă pentru evreii români atâta timp cât actualul regim ... va rămâne la putere''.