Despre evrei

Evreii �n Rom�nia interbelic�. Emanciparea politic�

Consider�ndu-se parte integrant� a poporului Regatului Rom�niei �i solidar� cu restul locuitorilor ��rii, minoritatea evreiasc� a participat masiv, �n cadrul armatei rom�ne, la Primul R�zboi Mondial. Solda�ii �i ofi�eri evrei, p�n� la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat cu eroism, au c�zut, au fost r�ni�i, au fost decora�i, au fost cita�i �n ordine de zi, etc.

La sf�r�itul r�zboiului, primul tratat de pace al Antantei fost �ncheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care Rom�nia (reprezentat� de Alexandru Vaida-Voevod, ministru f�r� portofoliu �i Nicolae Mi�u, ambasadorul Rom�niei la Londra) nu l-a semnat, din cauz� c� i se impuneau iar�i clauze referitoare la minorit��i, care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. C. Br�tianu �i de generalul Artur V�itoianu.. �n cele din urm�, la 9 decembrie1919, guvernul rom�n, condus de generalul Constantin Coand�) a semnat cu Puterile aliate �i asociate �Tratatul asupra minorit��ilor�. Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constitu�ia din 29 martie 1923 �i legea din 25 februarie 1924, prin care dob�ndeau cet��enia rom�n�, cu drepturi depline, to�i locuitorii fo�ti cet��eni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ �n Transilvania, Banat, Cri�ana �i Maramure� la 1 decembrie 1918, �n Bucovina la 28 noiembrie 1918 �i �n Basarabia la 9 aprilie 1918.

De la: Ebony, la data 2010-05-17 02:24:18Evreii �n Rom�nia interbelic�. Emanciparea politic�

Consider�ndu-se parte integrant� a poporului Regatului Rom�niei �i solidar� cu restul locuitorilor ��rii, minoritatea evreiasc� a participat masiv, �n cadrul armatei rom�ne, la Primul R�zboi Mondial. Solda�ii �i ofi�eri evrei, p�n� la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat cu eroism, au c�zut, au fost r�ni�i, au fost decora�i, au fost cita�i �n ordine de zi, etc.

La sf�r�itul r�zboiului, primul tratat de pace al Antantei fost �ncheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care Rom�nia (reprezentat� de Alexandru Vaida-Voevod, ministru f�r� portofoliu �i Nicolae Mi�u, ambasadorul Rom�niei la Londra) nu l-a semnat, din cauz� c� i se impuneau iar�i clauze referitoare la minorit��i, care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. C. Br�tianu �i de generalul Artur V�itoianu.. �n cele din urm�, la 9 decembrie1919, guvernul rom�n, condus de generalul Constantin Coand�) a semnat cu Puterile aliate �i asociate �Tratatul asupra minorit��ilor�. Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constitu�ia din 29 martie 1923 �i legea din 25 februarie 1924, prin care dob�ndeau cet��enia rom�n�, cu drepturi depline, to�i locuitorii fo�ti cet��eni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ �n Transilvania, Banat, Cri�ana �i Maramure� la 1 decembrie 1918, �n Bucovina la 28 noiembrie 1918 �i �n Basarabia la 9 aprilie 1918.

Cred ca e bombastica exprimarea conform careia evreii au participat masiv la primul razboi mondial !
Cinste celor care au participat ! Totusi trebuie sa fim realisti si sa spunem ca majoritateaevreilor nu vroiau sa indeplineasca nici stagiul militar darmite sa participe la razboi !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Petre Tutea
Antisemitismul nu e o reactie spontana a rom�nilor, a germanilor, a polonilor, a
francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei ca spaima,
crez�nd ca-l previn. Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai
daca rabinul Moses Rosen, care e doctor si face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, �l
�njura pe Eminescu� Pai ce ar zice el daca eu l-as lua pe Moise pe faras?
Nu am fost si nu s�nt antisemit, pentru ca ar �nsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim
cinstiti, Cristos nu e din Falticeni.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Evreii �n Rom�nia interbelic�. Curentele iudaismului

�n Rom�nia interbelic� comunitatea evreiasc� nu era uniform�, comunit��ile din regiunile alipite dup� r�zboi fuseser� influen�ate de istoriile diverse din Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar �i din Bulgaria. Comunit��ile evreie�ti reforme din Banat �i din Ardeal sau unit cu o parte din comunit��ile statu quo ante �i au format Uniunea Comunit��ilor de rit occidental din Ardeal �i Banat.

Interesant si lamuritor de citit , privind "pogromul legionar" din mincinoasa Carte neagra a lui matatias carp :
www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.%2029,30/cartea%20neagra%20Spie...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

�n schimb, Papa loan Paul al II-lea, c�nd a venit �n Rom�nia, �n 1999, �i a dat cu aceast� ocazie o recep�ie oficial�, a �inut ca printre invita�ii s�i s� se numere �i dl �erban Alexianu ! Oarecum surprins, dl. �erban Alexianu s-a consultat cu prietenul s�u, dl. academician Nicolae Cajal, �ncerc�nd s� priceap� ce anume a determinat acest gest al Sf�ntului P�rinte. Domnul academician a g�sit explica�ia : a�a cum �i domnia sa �tia, �n 1943, nun�iul papal monseniorul Andrea Cassulo, la cererea Papei Pius al XII-lea, a f�cut o vizit� �n Transnistria, pentru a vedea cum sunt trata�i evreii deporta�i. Tot ce a constatat monseniorul Cassulo a consemnat �n raportul �naintat c�tre Sf�ntul Scaun. Papa Pius al XII-lea, sensibil la acest subiect (�n ciuda minciunilor ulterior scornite pe seama nep�s�rii Sale - vezi filmul recent Amen), 1-a onorat pe destoinicul guvernator al Transnistriei decor�ndu-1 cu �nalta distinc�ie papal� Orbis et Urbis care �n acel an, 1943, a fost acordat� unei singure persoane, rom�nului GEORGE ALEXIANU, guvernatorul Transnistriei[1].

Gestul papei loan Paul al II-lea fa�� de fiul lui GEORGE ALEXIANU are o semnifica�ie limpede �i unic� : Vaticanul, una din cele mai bine informate institu�ii de pe planet�, �i men�ine �n anul 1999 aprecierea pe care a f�cut-o �n 1943 fa�� de persoana �i activitatea lui GEORGE ALEXIANU, ceea ce, implicit, �nseamn� dezavuarea de c�tre Vatican a procesului prin care GEORGE ALEXIANU a fost condamnat la moarte �i executat pentru imaginare "crime �mpotriva p�cii �i a umanit�tii."[1]

Trebuie men�ionat� �i alt� apreciere contemporan� cu activitatea profesorului GEORGE ALEXIANU �n Transnistria. Adres�ndu-se ambasadorului rom�n de la Vichy �i doamnei Cantacuzino, mare�alul Petain a declarat : "Cea mai mare glorie a Dumneavoastr�, a rom�nilor, se poate considera modul civilizat �i uman �n care a�i administrat Transnistria �i realiz�rile ob�inute." (Vezi Olivian Verenca, Administra�ia civil� rom�n� in Transnistria 1941�1944, Bucure�ti, 2000, p. 254)[1]
ro.metapedia.org/wiki/George_Alexianu

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-16 20:26:43

De la: mytcor, la data 2010-05-16 16:56:41

De la: tutenes, la data 2010-05-16 16:53:33�n timpul r�zboiului de Independen�� din 1877 situa�ia evreilor era cu totul deosebit�. Neav�nd cet�tenia rom�n�, �i fiind lipsi�i deci de drepturi politice, ei nu aveau obliga�ia de a participa la r�zboi. �i totu�i, mai bine de 1 000 voluntari au luat parte, at�t ca osta�i, c�t �i ca ofi�eri.

foto 1 - vezi legenda�n afara legendarului c�pitan Valter M�r�cineanu, cel care s�a distins cu aceast� ocazie, a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner. �n luptele dela Grivi�a, pe 30 august 1877, dup� ce Valter M�r�cineanu a c�zut la datorie, Mauriciu Brociner a preluat comanda trupei �i a continuat atacul asupra redutei otomane. El a fost cel care a ridicat steagul rom�nesc deasupra cele de-a doua redute turce�ti dela Grivi�a. �n semn de recuno�tin��, Mauriciu Brociner a fost decorat cu ordinul � Steaua Rom�niei � �n grad de Cavaler, cu ordinul � Virtutea Militar� � cl. I �i cu ordinul rusesc � Stanislav cu spade �. Tot atunci el a fost trecut ca ofi�er activ �n cadrul Regimentului 8 Infanterie, cu care a participat, mai t�rziu, la cucerirea fortifica�iilor dela Plevna.

La sf�r�itul atacului, sublocotenentul Mauriciu Brociner a fost r�nit. �n seara zilei de 30 august, c�nd primul ministru I. Br�tianu l�a vizitat la spital, i-a spus: � Dle. sublocotenent, frumoas� inaugurare a epole�ilor. Te felicit. Faci onoare neamului dumitale. �

Cariera sublocotenentului Mauriciu Brociner nu s�a oprit aici, pentru c� �n anii urm�tori el a urcat treptele ierarhiei militare, devenind mai apoi chiar �i colonel. �n plus Mauriciu Brociner a fost aghiotantul reginei Elisabeta, dup� cum indic� placa din cimitirul � Filantropia � dela Bucuresti.

�ns� cariera remarcabil� a colonelului Mauriciu Brociner a avut �i un aspect etnic f�r� egal, pentru c� el a fost primul evreu care a obtinut nationalitatea rom�n�.

...�nsu�irea adev�rurului istoric, at�t de-o parte c�t �i de c�tre cealalt�, -�n aceast� situa�ie- s-a cam transformat �ntr-o art� a unui r�zboi, al inteligen�elor istoriografice, a fondurilor de situa�ii, etc, etc.

...adev�rul abslut nu poate fi �nsu�it de c�tre nimeni, el nu poate fi dec�t relativizat-mai mult sau mai pu�in, de-o parte sau de cealalt�, �n favoarea uneia �i-n detrimentul celelelalte.

Aceast� alternan�� a contradic�iilor ar fi cazul s�-nceteze, ar fi necesar ca fiecare dintre noi s� ne-asum�m trecutul at�t cu luminile sale dar mai ales acel trecut ce p�teaz� demnitatea �i onoarea fiec�ruia dintre noi, asum�ndu-ne responsabilitatea,-chiar istoric� fiind- recunosc�nd, at�t unii c�t �i ceilal�i, gre�elile trecutului pt. a nu le repeta-n viitor, cred c-ar trebui s� �n�elegem o lege simpl� a naturalismului evolu�ionist; o armonioase convie�uire progresist� a culturalit��ii fiec�ruia �n diversita�ile tuturor.

...asumarea responsabilit��ii pt. uciderea unui singur individ, indiferent c�rei etnii i-ar apar�ine, �i-n orice timp istoric s-ar fi-nt�mplat a�a ceva, este primul pas �n diminuarea relativitz�rii adev�rului absolut.( at�t de-o parte c�t �i de cealalt� ). bucura-m-ar responsabilizarea tuturor, �i-abia atunci putem spune c� merit�m a fi, o veritabil� civiliza�ie, civiliza�ie uman� .

Eu unul sunt satul de politica dusa de evrei .
Dupa ei ai spune ca toate natiile sunt criminale , numai ei sunt buni , destepti , frumosi , valorosi ,fara pata . M-am saturat sa stau pasiv si sa asist cum evreii arunca cu noroi in tot ce e valoare nationala .
Adevarul trebuie spus si despre evrei , asa cum trebuie spus si despre ceilalti .

isi permit sa faca asta pt. ca sunt uniti si orgoliosi de specia lor......romanii stiu sa se improaste cu noroi si sa se submineze care pe unde apuca.....
daca ar lua pozitie si 'romanul", si nu ar mai tolera umilintele , probabil ca am fi priviti dintr-un alt punct de vedere......

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: herra, la data 2010-05-18 12:20:06

De la: tutenes, la data 2010-05-16 20:26:43

De la: mytcor, la data 2010-05-16 16:56:41

De la: tutenes, la data 2010-05-16 16:53:33�n timpul r�zboiului de Independen�� din 1877 situa�ia evreilor era cu totul deosebit�. Neav�nd cet�tenia rom�n�, �i fiind lipsi�i deci de drepturi politice, ei nu aveau obliga�ia de a participa la r�zboi. �i totu�i, mai bine de 1 000 voluntari au luat parte, at�t ca osta�i, c�t �i ca ofi�eri.

foto 1 - vezi legenda�n afara legendarului c�pitan Valter M�r�cineanu, cel care s�a distins cu aceast� ocazie, a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner. �n luptele dela Grivi�a, pe 30 august 1877, dup� ce Valter M�r�cineanu a c�zut la datorie, Mauriciu Brociner a preluat comanda trupei �i a continuat atacul asupra redutei otomane. El a fost cel care a ridicat steagul rom�nesc deasupra cele de-a doua redute turce�ti dela Grivi�a. �n semn de recuno�tin��, Mauriciu Brociner a fost decorat cu ordinul � Steaua Rom�niei � �n grad de Cavaler, cu ordinul � Virtutea Militar� � cl. I �i cu ordinul rusesc � Stanislav cu spade �. Tot atunci el a fost trecut ca ofi�er activ �n cadrul Regimentului 8 Infanterie, cu care a participat, mai t�rziu, la cucerirea fortifica�iilor dela Plevna.

La sf�r�itul atacului, sublocotenentul Mauriciu Brociner a fost r�nit. �n seara zilei de 30 august, c�nd primul ministru I. Br�tianu l�a vizitat la spital, i-a spus: � Dle. sublocotenent, frumoas� inaugurare a epole�ilor. Te felicit. Faci onoare neamului dumitale. �

Cariera sublocotenentului Mauriciu Brociner nu s�a oprit aici, pentru c� �n anii urm�tori el a urcat treptele ierarhiei militare, devenind mai apoi chiar �i colonel. �n plus Mauriciu Brociner a fost aghiotantul reginei Elisabeta, dup� cum indic� placa din cimitirul � Filantropia � dela Bucuresti.

�ns� cariera remarcabil� a colonelului Mauriciu Brociner a avut �i un aspect etnic f�r� egal, pentru c� el a fost primul evreu care a obtinut nationalitatea rom�n�.

...�nsu�irea adev�rurului istoric, at�t de-o parte c�t �i de c�tre cealalt�, -�n aceast� situa�ie- s-a cam transformat �ntr-o art� a unui r�zboi, al inteligen�elor istoriografice, a fondurilor de situa�ii, etc, etc.

...adev�rul abslut nu poate fi �nsu�it de c�tre nimeni, el nu poate fi dec�t relativizat-mai mult sau mai pu�in, de-o parte sau de cealalt�, �n favoarea uneia �i-n detrimentul celelelalte.

Aceast� alternan�� a contradic�iilor ar fi cazul s�-nceteze, ar fi necesar ca fiecare dintre noi s� ne-asum�m trecutul at�t cu luminile sale dar mai ales acel trecut ce p�teaz� demnitatea �i onoarea fiec�ruia dintre noi, asum�ndu-ne responsabilitatea,-chiar istoric� fiind- recunosc�nd, at�t unii c�t �i ceilal�i, gre�elile trecutului pt. a nu le repeta-n viitor, cred c-ar trebui s� �n�elegem o lege simpl� a naturalismului evolu�ionist; o armonioase convie�uire progresist� a culturalit��ii fiec�ruia �n diversita�ile tuturor.

...asumarea responsabilit��ii pt. uciderea unui singur individ, indiferent c�rei etnii i-ar apar�ine, �i-n orice timp istoric s-ar fi-nt�mplat a�a ceva, este primul pas �n diminuarea relativitz�rii adev�rului absolut.( at�t de-o parte c�t �i de cealalt� ). bucura-m-ar responsabilizarea tuturor, �i-abia atunci putem spune c� merit�m a fi, o veritabil� civiliza�ie, civiliza�ie uman� .

Eu unul sunt satul de politica dusa de evrei .
Dupa ei ai spune ca toate natiile sunt criminale , numai ei sunt buni , destepti , frumosi , valorosi ,fara pata . M-am saturat sa stau pasiv si sa asist cum evreii arunca cu noroi in tot ce e valoare nationala .
Adevarul trebuie spus si despre evrei , asa cum trebuie spus si despre ceilalti .

isi permit sa faca asta pt. ca sunt uniti si orgoliosi de specia lor......romanii stiu sa se improaste cu noroi si sa se submineze care pe unde apuca.....
daca ar lua pozitie si 'romanul", si nu ar mai tolera umilintele , probabil ca am fi priviti dintr-un alt punct de vedere......

Nu pot sa zic decat - toata stima !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-18 11:44:04Interesant si lamuritor de citit , privind "pogromul legionar" din mincinoasa Carte neagra a lui matatias carp :
www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.%2029,30/cartea%20neagra%20Spie...]

""Istoria evreilor, din perioada antic�, e descris� �n Biblia evreiasc� �i cunoscut� prin ea �n toat� lumea. Descoperiri archeologice au �nt�rit diverse date care apar �n Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are �nc� destule dovezi arheologice �i sunt istorici care cred c� o parte din nara�iunea istoric� biblic�, ar avea mai mult un caracter mitologic.""

"""Din peninsula Italic�, evreii s-au r�sp�ndit �n zonele centrale �i apusene ale Europei. Dup� cre�tinarea europenilor, capii bisericilor au ini�iat persecu�ii �i prigoane �mpotriva evreilor, inten�ion�nd s�-i constr�ng� pe aceast� cale s� accepte botezul. Participan�ii la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunit��i evreie�ti aflate �n calea crucia�ilor spre Ierusalim. Monarhi cre�tini cu inten�ia de a-�i �nsu�i averile evreilor i-au expulzat pe ace�tia din ��rile �n care comunit��ile evreie�ti fiin�aser� timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare parte din evreimea vest-european� a ajuns �n Europa de est, unde �n unele perioade s-a bucurat de un regim mai tolerant[20]. Numero�i evrei est-europeni poart� nume de familie care p�streaz� amintirea unor locuri din Spania, Italia, Fran�a, Germania etc., de unde str�mo�ii lor au fost alunga�i �n evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria ; �apiro/�apira, (H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg/Ginzburg, Ul(l)mann, Warburg, Hildesheimer ""

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:05:55

""Istoria evreilor, din perioada antic�, e descris� �n Biblia evreiasc� �i cunoscut� prin ea �n toat� lumea. Descoperiri archeologice au �nt�rit diverse date care apar �n Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are �nc� destule dovezi arheologice �i sunt istorici care cred c� o parte din nara�iunea istoric� biblic�, ar avea mai mult un caracter mitologic.""

"""Din peninsula Italic�, evreii s-au r�sp�ndit �n zonele centrale �i apusene ale Europei. Dup� cre�tinarea europenilor, capii bisericilor au ini�iat persecu�ii �i prigoane �mpotriva evreilor, inten�ion�nd s�-i constr�ng� pe aceast� cale s� accepte botezul. Participan�ii la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunit��i evreie�ti aflate �n calea crucia�ilor spre Ierusalim. Monarhi cre�tini cu inten�ia de a-�i �nsu�i averile evreilor i-au expulzat pe ace�tia din ��rile �n care comunit��ile evreie�ti fiin�aser� timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzare, mare parte din evreimea vest-european� a ajuns �n Europa de est, unde �n unele perioade s-a bucurat de un regim mai tolerant[20]. Numero�i evrei est-europeni poart� nume de familie care p�streaz� amintirea unor locuri din Spania, Italia, Fran�a, Germania etc., de unde str�mo�ii lor au fost alunga�i �n evul mediu (Alcalay, Gaster, Benveniste, Perez, Luria ; �apiro/�apira, (H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg/Ginzburg, Ul(l)mann, Warburg, Hildesheimer ""

""�n comunit��ile din diaspora, evreii au adoptat limbile locale, iar �n sinagog� si �colile religioase se foloseau de limba ebraic� �i pe plan secundar de limba semit� �nrudit� aramaica. Cu timpul, evreii �i-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale �i au inclus o parte de lexic �i locu�iuni din ebraic�. Limba idi� este germana sudic� medieval� (foarte apropiat� de dialectele bavarez �i �vab), cu o parte de vocabular de origine ebraic�, slav� �i cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medieval�. Iavanica vorbit� �n trecut de evreii romanio�i era bazat� pe greac� �i ebraic�. Alte limbi cu caracter mixt similar au ap�rut �n Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de dispari�ie din cauz� c� le dispar vorbitorii nativi.""

""�ntruc�t statutul de evreu este recunoscut at�t enoria�ilor de confesiune mozaic�, c�t �i descenden�ilor din p�rin�i evrei, chiar dac� sunt atei sau agnostici, r�spunsul la �ntrebarea �cine este evreu?� este adesea dificil de dat. Astfel, evreii karai�i recunosc numai pe descenden�ii pe linie patern�, evreii ortodoc�i numai pe linie matern�, evreii reforma�i recunosc ca evrei pe copiii oric�rui p�rinte, mam� sau tat�. �n ��rile unde numele de familie este cel al tat�lui �i unde copiii purtau un nume de familie evreiesc dup� tat�, ei erau considera�i evrei de c�tre ne-evrei �i uneori, de c�tre autorit��ile statale, chiar dac� dup� legea religioas� (Halaha) rabinii ortodoc�i nu �i recuno�teau ca evrei veritabili. Exist� desigur �i evrei converti�i la alte religii. �n trecut, evreii converti�i nu mai erau recunoscu�i ca evrei, dar �n epoca modern� se caut� �i c�teodat� se g�sesc c�i de convie�uire sub acela�i titlu etnic.""

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Am sa spun si eu ce spunea un evreu pe alt forum. Era sigur evreu fiindca deschisese multe topice in care ii lauda pe evrei, iar de romini vorbea f urit. Daca se doreste dau linkul.
Ca noi rominii si de fapt aproape toate natiile, nu au dovezi ca teritoriile respective le apartin.
Numai ei au un act de constituire a natiei lor, vechi de mii de ani. Este in fiecare casa. Interesant ca eu nu am. Se stie care. Deci ei sint singura natie cu drept teritorial.
Deci este de fapt un atentat la integritatea teritoriala a cui vor ei. Era vorba concret de Transilvania si Basarabia. Cu toate ca unirile noastre au fost facute prin plebiscite si adunari cu zeci de mii de oameni. Care de fapt au parafat in mod real unirile. Cu oameni vii, nu cu acte moarte. care aproape ca nu mai au valabilitate dupa ce cele citeva persoane ce le-au semnat au murit, sau isi schimba parerea. Asta ca sa nu mai spunem de razboaiele care au parafat hotarit unificarea noastra.
Este una din cele mai periculoase si perfide modalitati de a intra in modul de organizare al statelor.
Cine doreste ii pot da linkul si cu pasajele respectve. Imi e scirba sa postez si sa caut asa ceva..mai ales ca noi ca natie avem continuu uh cult al bunei vecinatati si al respectarii drepturilor nationalitatilor conlocuitoare.

Si totusi inca am consideratie fata de evreii cu capul pe umeri. Dar sint naclaiti si ei de o politica gresita promovata agresiv de diversi.de-ai lor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Chestia cu buna vecinatate la noi la romini, nici eu nu o stiam pina cind am avut o gradina, Care bieninteles se invecina cu altele. Nici macar nu luau vecinii mure si zmeura de pe gard, fara sa ma intrebe. M-am conformat si eu.
In schimb tiganii intrau in gradina si furau tot ce vedeau. Nici macar un singur romin nu a intrat cit am avut gradina. Se opreau la poarta gradinii si intrau numai invitati.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

"De ce comparativ cu celelalte femei, evreicele sunt scutite de cancerul uterin? Cercet�torii medicinei sunt de acord acum, c� aceast� spectaculoas� eliberare rezult� din practicarea circumciziunii la b�rba�ii evrei, pe care Dumnezeu a poruncit lui Avraam s-o introduc� acum patru mii de ani."

""Un num�r de studii recente au confirmat c� independen�a fa�� de cancerul uterin nu se datoreaz� factorilor de ras�, alimentare sau mediul �nconjur�tor, ci cu totul circumciziunii. Alte studii conving�toare au fost efectuate �n India. Cu toat� c� oamenii de acolo au acelea�i condi�ii rasiale, m�n�nc� acelea�i feluri de m�ncare �i tr�iesc �n acela�i climat �i mediu �nconjur�tor, popula�ia este �mp�r�it� �n dou� grup�ri religioase. Aceia care ador� pe Mohamed, de asemenea un ascendent al lui Avraam, practic� circumciziunea. La femeile din aceast� grupare frecven�a de cancer uterin este mult mai mic� dec�t la celelalte din aceia�i ras� care m�n�nc� aceia�i m�ncare �i tr�iesc �n acela�i mediu �nconjur�tor ""

Vreau sa fiu ...evreu (de fapt vreau o evreica )

""Pentru a aprecia rolul femeilor din Noul Testament, trebuie s� consider�m prin contrast situa�ia critic� a femeii �n antichitate a�a cum era ea �n lume �n general.

�n lumea greac� antic�, femeile erau considerate inferioare b�rba�ilor. Aristotel a privit femeile ca fiind undeva �ntre sclavi �i oameni liberi. So�iile tr�iau vie�i de izolare �i de sclavie practic�.

�n Roma, femeile se bucurau de o libertate practic� mai mare dec�t �n Grecia, de�i nu legal, dar imoralitatea era violent�. Castitatea �i modestia erau practic necunoscute printre femei (observa�i referirea lui Pavel la lesbianism �n Romani 1:26). So�iile erau cu adev�rat persoane de clasa a doua; mai mult� onoare se ar�ta fa�� de amanta b�rbatului dec�t fa�� de so�ia sa.

De�i opinia iudaic� despre femeie din timpul lui Hristos avea nevoie de o �mbun�t��ire considerabil� � rug�ciunea de diminea�� a unui b�rbat exprima mul�umiri lui Dumnezeu c� cel ce se ruga nu este nici unul dintre Neamuri, nici un sclav, sau o femeie � astfel de atitudini erau rezultatul influen�elor p�g�ne.

�n timp ce femeile erau �ntr-un fel inferioare din punct de vedere legal sub legea lui Moise, practic vorbind, so�iile �i mamele din Israel se bucurau de cea mai mare demnitate. Mamele trebuiau onorate (Exod 20:12) �i r�zvr�tirea �mpotriva mamei sau ar�tarea unei lipse de respect fa�� de ea era o ofens� foarte serioas� �i putea s� fie pedepsit� cu moartea (Deuteronom 21:18; 27:16).

�De�i femeia evreic� era sub autoritatea tat�lui ei �i mai t�rziu a so�ului ei, ea se bucura de o libertate considerabil� �i nu era �nchis� �n harem ... De�i �n mod obi�nuit femeile nu mo�teneau proprietatea, �n cazul unei case f�r� b�ie�i, fiicele puteau mo�teni (Numeri 27). Aceasta era o lume a b�rbatului, dar legea evreiasc� proteja persoana femeii. Violul era pedepsit. Prostitu�ia era interzis� (Lewis, 425). ""

""so�ul evreu

�era obligat s� o iubeasc� �i s� o stimeze pe so�ia sa, s� o sus�in� �n m�ng�iere, s� o r�scumpere dac� ea a fost v�ndut� ca sclav�, �i s� o �ngroape, cu aceast� ocazie chiar �i cel mai s�rac trebuia s� aduc� cel pu�in dou� fluiere de jale �i o bocitoare. El trebuia s� o trateze pe so�ia sa cu polite�e, pentru c� lacrimile ei chemau jos r�zbunarea Divin� (nedatat, 270).

Dac� se obiecteaz� c� practica poligamiei din Vechiul Testament, al�turi de u�urin�a divor�ului pentru b�rba�i, o puneau pe femeie �ntr-o stare de defavorabil�, se poate r�spunde c� astfel de chestiuni au fost tolerate �n acea dispensa�ie a �luminii lunii� datorat� ��mpietririi� inimilor din Israel (Matei 19:8), �i urmau s� fie desfiin�ate prin introducerea sistemului �mai bun.�

""Cartea fundamental� a religiei iudaice este Tora, adic� primele cinci scrieri (Pentateuh) din Vechiul Testament (Biblia ebraic�). Scris� �ntr-un limbaj arhaic, �n urm� cu circa 3 000 de ani �i f�r� vocalizare �i punctua�ie, Tora este un subiectul de studiu esen�ial al iudaismului. �n decursul veacurilor, Tora a fost interpretat� �ntr-un num�r imens de modalit��i. Interpret�ri bazate pe traducerea unui cuv�nt sau pe punctua�ii diferite au dus la dispute interminabile �ntre �n�elep�ii evrei. Studiul de Tora are o importan�� capital� �n iudaism, fiind preocuparea esen�ial� a omului. �n ierarhia interioar� a �nv���ceilor de Tora, "rabinul" este "autoritatea doctrinar�" recunoscut�. �n lumea iudaismului, exist� diferite curente �i institu�ii de studiu rabinice.



""Talmudul este o compila�ie imens� de cazuistic� reglementat� de autorit��ile rabinice din diferite locuri �i perioade. Talmudul ca no�iune este o deriva�ie a no�iunii de "studiu". Talmudul este o compila�ie consacrat� care nu mai poate fi schimbat� dar �n jurul c�reia se fac noi adausuri interpretative extratextuale. Talmudul este studiat zilnic iar �ntregul ciclu prestabilit de studiu dureaz� cca. 5 ani, dup� care se re�ncepe. Talmudul propriu zis este format din משנה Mi�na �i גמרא Ghemara precum �i din straturi doctrinare suplimentare, consacrate �n expunerea �i analiza fundamentelor ideice din Mi�na �i Gmara. "Talmudul" ca no�iune include dou� variante: Talmudul Babilonian �i Talmudul Ierusolomitan. Talmudul Babilonian este versiunea mai cunoscut� �i studiat�.""

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

De la: karpov, la data 2010-05-20 17:41:28

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""



PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

De la: Ebony, la data 2010-05-21 01:01:44

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

Cu ce se poate incepe?
cu inceputul?

De la: karpov, la data 2010-05-20 17:41:28

De la: Ebony, la data 2010-05-20 16:43:37

De la: karpov, la data 2010-05-20 01:25:02

""Portul si modul de comportament social iudaic este guvernat, pe langa multe alte legi ale Torei, de catre un concept care se numeste tzniut (modestie). Acest concept prevede ca anumite parti ale corpului, care in mod normal sunt acoperite, sa nu fie expuse in public.

Pentru femei, portul iudaic traditional prevede fusta lunga pana sub genunchi. Pantalonii de dama sunt subiect de apriga controversa si multe comunitati traditionale nu le accepta, deoarece le considera "beghed ish" - imbracaminte masculina. Desigur, exista si tabere care sustin ca exista diferente majore intre pantalonii de dama si cei barbatesti si in consecinta porunca Torei care interzice unei femei sa poarte haine de dama nu se aplica in acest caz. Pentru femei, legea iudaica mai prevede maneci lungi, cel putin pana la incheietura cotului si - pentru femeile casatorite - o acoperitoare pentru cap, care poate avea orice forma cu conditia sa acopere majoritatea parului de pe cap. Multe femei poarta palarii moderne sau esarfe si de asemenea multe poarta plete care continua libere de sub palarie."" ""




Karpov, pe cea interioar� ai v�zut-o, pe cea exterioar� o vezi, iar pe cea absolut� ai s-o consta�i, la momentu respectiv.

PS. Cred ca mi-ar place o evreica ! Astfel imbracate nu si-ar mai arata doar ce cred ele ca au mai bun ...ar conta mult frumusetea interioara !

Bei ! De ce razi ? Eu vorbesc serios -vorbeam de frumusetea interioara nu de cea ""interioara ""

Karpov, pe cea interioar� ai v�zut-o, pe cea exterioar� o vezi, iar pe cea absolut� ai s-o consta�i, la momentu' respectiv.

nicolae iorga si evreii in romania
Pe ecranele televizoarelor,cinematografelor,etc, parca apar din ce in ce mai des spectacole ,romantate sau nu,evocand suferintele,deportarile,persecutiile asupra evreilor! Nu ma deranjeaza,nu se poate spune ca poporul lor nu a avut momente mai putin fericite!

Ma deranjeaza excesiva si unilaterala culpabilizare a "celorlalti"!Ar trebui sa intelegem ca numai ei evreii au suferit si numai si numai din cauza "celorlalti'?

Cum ramane atunci cu suferintele,exploatarea,persecutiile,etc, pe care ei-evreii-le-au provocat "celorlalti"-"goilor"?De ce nu se spune nimic,niciodata,despre acestea? De frica catalogarii si etichetei de anti-evreu? Probabil,stiut fiind ca ei controleaza cam 75% din totalul mediei mondiale si sint putine sanse ca glasul "celorlalti" sa poata razbate prin jungla asta!

In sfarsit,sa vedem citeva fragmente culese din opera lui Nicolae Iorga,marele istoric roman,in legatura cu evreii de pe la noi:
" Cum a pierit aceasta mica proprietate?

La noi, pe langa strainii razleti, care au venit de la sine, se intalnesc si alti straini, veniti in mare numar, veniti ca natiune (Nicolae Iorga, in chestia scoaterii evreilor din armata, Discurs rostit in sedinta din 7 martie 1908 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 174) si acesti straini au fost de la inceput, si sunt si in momentul de fata, cu totul straini ., (ibidem).

Acesti straini cari se numesc in Moldova Jidani, carora li se zice aici [in Muntenia] Ovrei si carora, li se mai spune, literar Evrei au venit din Rusia si din Austria, din ceea ce este astazi Rusia si Austria la hotarele noastre, dar care era atunci Polonia. Prin urmare, cand nu se mai putea face negot in Polonia cu deplina liniste, atunci ei s-au napustit asupra tarii noastre .,ibidem, pag. 174, 175

La 1750 erau [deja] intr-un numar ingrijitor, la 1850 ajunsesera sa aiba mare parte din viata economica a Moldovei.

Nu erau supusi functionarilor tarii; erau supusi unor functionari de incasare, unor strangatori de imposite, unor agenti de politie luati din mijlocul lor. Situatia lor ca breasla straina arata foarte bine cat erau de straini ., ibidem, pag.175

A trecut catava vreme pana cand s-au intemeiat consulatele straine, care si-au dat toate silintele pentru ca sa-i apere in judecata, pentru ca sa li fereasca afacerile. Aceasta era situatia tuturor consulatelor fata de Evrei, de la intemeierea lor, pe la 1870. Caci toata Evreimea de la noi s-a dus la deosebitele consulate si a trecut sub protectia straina. Pana si consulatul frances avea o foarte bogata clientela de Evrei; consulatul frances dispunea de mii de supusi francesi, cari nu aveau nimic din spiritul frances, sau din calitatile poporului frances, ci erau Evrei de la noi, de aceia care se si numiau, in batjocura, tartani , nume supt care acest popor este cunoscut si astazi in Moldova , ceea ce inseamna: supusi, de la cuvantul nemtesc Unterthan . Si au fost supusi pana in momentul cand s-a desfiintat la noi jurisdictia consulara ., ibidem

In veacul al XVII-lea intalnim ici si colo evrei care luau in arenda tot felul de venituri, fara adesea sa aiba banii necesari. Astfel un evreu arenda de la domnul Gheorghe Stefan un loc confiscat, un altul cumpara chiar in judetul Putna o bucata de pamant de la razesi si astfel ajunge impreuna cu urmasii sai proprietar pe pamant moldovenesc.

In veacul al XVIII-lea, evreii, cari, in urma unei invoieli, plateau tezaurului o dare speciala, o rupta, sunt cunoscuti ca orandari; adica ei luau in arenda, oranda, bucati(;) din mosiile boierilor, deoarece acestia numai rareori isi cultivau singuri mosia, de cand obiceiul cerea numaidecat prezenta lor in capitala ., Nicolae Iorga, Decaderea clasei taranesti. Evreii. Viata boierilor, in [I.P.R.], pag. 505

Proprietarii pe mosiile lor aveau in exclusivitate dreptul sa vanda vin si bauturi spirtoase; acum evreii luara in arenda acest drept de desfacere si acordara taranului, pe care hrana proasta cu mamaliga si lipsa unei ocupatii rentabile in timpul iernii il mana la carciuma, un credit atat de mare, incat bietul om cadea cu totul in mainile marinimosului creditor. Chiar si in orase si in targuri ei aveau astfel de dugheni . (ibidem, pag. 505, 506) Dugheni in care rachiul Evreului este asa potrivit, incat sa tranteasca pe om la pamant, sa-i distruga orice simt si el sa cada ca o materie moarta in mana exploatatorului ., Nicolae Iorga, in chestia Legei carciumelor, Discurs rostit in sedinta din 18 februarie 1908 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 143

Asa Evreii, in sate alcatuira elementul care tocmai lipsea pentru ca sa ruineze din temelie pe taranii moldoveni. De aceea domnii fanarioti luara masuri ca sa scape pe acest important purtator al greutatilor tarii din ghearele exploatatorilor si otravitorilor sai ., Nicolae Iorga, Decaderea clasei taranesti. Evreii. Viata boierilor, in [I.P.R.], pag. 506

Grigore Alexandru Ghica procedeaza foarte radical, interzicand cu totul evreilor sederea in sate, si(;) Alexandru Moruzi intari aceasta masura. Cu toate acestea, strainii camatari ramasera de fapt in saracele sate stoarse de bani si fura mai tarziu obisnuitii orandari ai tarii: ei vindeau pe datorie si popriau prin agentii lor in casa si curtea taranului pana si lucrurile de cel mai mic pret, fara macar sa se adreseze ispravnicului ., ibidem

Taranul e dat cu desavarsire pe mana arendasilor evrei, organisati in trusturi care dispun de el cum vor (idem, La legea agrara, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 89), incat aceste elemente prin aceasta politica ne-au adus si primejdia materiala din 1907 ., Nicolae Iorga, Partidele si Tara, Discutia la Mesagiu, 23 noiembrie 1909, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 77

Arendasul are pamantul, el fixeaza preturile, si tot el exercita o influenta covarsitoare asupra administratiei de toate gradele. Se poate spune ca dinastia Fiserestilor, intrebuintez acest cuvant, caci s-a intrebuintat des, si l-am auzit si aici [in Parlament] de curand, se poate zice ca dinastia aceasta a dispus ani de zile de administratia intreaga a doua-trei judete din Moldova. Si nu mai departe decat zilele trecute am primit o scrisoare de la un inspector comunal din Moldova, in care-mi spunea ca nu poate face bine taranimii, pentru ca toata lumea s-a deprins sa nu asculte decat de Mochi Fiser, care dispune de administratie si de tot. As vrea si as putea sa spun ceva mai mult dar nu mai spun ., ibidem

Deci,Rascoalele acelea din Martie [1907] au pus in evidenta starea rea a taranimii. Sa nu mi se spuna ca aceasta punere in evidenta prin rascoala nu are valoare. Pentru ca nu exista taran in Europa care sa fie mai cuminte si mai sfios decat cum sunt taranii nostri . (idem, La Legea agrara, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 91, 92) Un taran, care de secole intregi sufere o impilare sistematica, evident ca, bietul, numai(;) obraznic nu este si ca peste drepturile lui nu trece ., ibidem, pag. 92

Taranul e bland si bun ca o oaie. Si, daca taranul acesta bun si bland, taranul acesta care pleaca fruntea inaintea oricarii puteri, legiuite si nelegiuite, se hotaraste sa faca ceea ce a facut(;) aceasta inseamna mare lucru. Mie nu-mi trebuiesc nici statistici, nici teorii: am inaintea mea faptul patent ca s-a sculat cel mai supus om de pe fata pamantului. Si aceasta inseamna ca trebuie sa-i dai dreptatea toata omului acestuia supus, si anume potrivit cu jertfa sa si cu indelungata sa suferinta ., ibidem




Caci, exista acea fireasca legatura, pe care vom documenta-o indata, intre agitatia socialista34 si tendinta evreiasca de a avea la noi mai mult decat toata averea noastra, decat tot creditul nostru, decat toata inraurirea asupra vietii noastre politice (Nicolae Iorga,Chestia agitatiilor evreiesti,Discurs rostit in sedinta din 11 februarie 1910 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 392 .

Evreii au in Romania o anumita presa, adeca, drept vorbind, au cea mai mare parte a presei in Romania. Astfel ziarul frances al Guvernului este redactat de doi sau trei Evrei, si, in cele mai multe din ziarele noastre, rolul Evreilor este precumpanitor. Acum, oricat ar pretinde cineva ca Evreii servesc ca salariati interesele partidului, condeiul iea totdeauna si o nuanta personala, care, in casul acesta, nu este numai personala, ci este o nuanta nationala.

Apara scriitorul evreu pe conservatori, scriind la foaia conservatoare, ori pe liberali la foaia liberala, dar, pe langa aceasta, se amesteca in chip firesc si sufletul lor, care nu e si sufletul nostru, se amesteca si sufletul lor, care e sufletul rasei lor, si atunci coloreaza atacurile intr-un fel sau altul, dupa cum cutare sau cutare personalitate politica sunt sau nu favorabile aspiratiilor de egalisare politica a Evreilor din Romania. Dar, afara de presa aceasta, din care se ridica mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice, a oamenilor cinstiti prin nerusinata provocatie a simtului national, prin calomnii pe care nimic nu le-a oprit vreodata, se ridica Adevarul (;). Vesnic independentul, vesnic datorul, vesnic platitorul si vesnic cautatorul de plata noua: Adevarul Gazeta Adevarul , ai carei redactori, in buna parte, si tocmai acea parte este partea hotaratoare , sunt Evrei(;)37 38.

Apropo, cand scriam, colaborator benevol, fara legaturi de partid, la Epoca si aveam libertatea de a scrie ceea ce voiam, tratam chestiunile ca scriitor, ca istoric, si era in mine un avant de simpatie umana, de mila pentru nenorociti, pe care experienta, asprimea, nedreptatile vietii, pe care ticalosia acelora de care imi fusese mila un moment, mi-au distrus-o ., (idem, in chestia manifestatiilor studentesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 362) imi permiteam chiar o ilusie pe care acum nu mi-o mai permit(;) un sentiment pe care mi-l interzic astazi. Credeam ca se poate gasi o categorie de Evrei, o categorie, nu persoane isolate , care sa poata fi, daca nu utila vietii noastre, cel putin inofensiva, in masa ceva mai mare, in mijlocul vietii nationale. De atunci au venit insa interventiuniuni de la America, gazete particulare cu caracter national evreiesc intemeiate aici, pentru a ne strange de gat cand era nevoie. Ne-au strans de gat indata dupa caderea lui Cuza; ni s-au pus intaiu mainile in gat dupa Razboiu, cand, iarasi, situatia noastra era nesigura; al treilea iarasi ne-au pus mana in gat cand a venit crisa sociala. Aceasta este(;) tentativa de asasinat care se face impotriva noastra ca natiune dominanta, de catre acei cari imbraca formele cele mai vulpine ca sa-si arate dorinta de a fi bunii nostri frati ., Nicolae Iorga,in chestia manifestatiilor studentesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 362

La Braila este o foaie evreiasca, al carii nume este Romania . Foaia(;) vorbeste despre chestia socialista, despre afacerea Racovschi,(;) despre injghebarea partidului socialist in Romania, despre admirabilul program al acestui partid, care pledeaza pentru desfiintarea Bisericii, care pledeaza pentru desfiintarea caracterului national al Statului, care pledeaza pentru desfiintarea ostirii romanesti si termina cu ingrijirea speciala pentru acordarea de drepturi la Evrei, spunand lucrul lamurit ., idem, Chestia agitatiilor evreiesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 397, 398

Domnilor, iata ce zice foaia Romania : Cu prilejul afacerii Racovschi, cercurile oficiale si nationaliste au descoperit un raport intre miscarea socialista si Evrei. Studentii nationalisti, foarte probabil nu fara indemnul Guvernului, in orice cas in acord cu acesta, au strigat ca miscarea in favoarea lui Racovschi este inscenata de Evrei.

Fapt cert este ca, daca Evreii au fost deocamdata straini miscarii, simpatia lor nu i-a lipsit.

Socialismul in tara nu mai este o cantitate neglijabila, si partidul nou care este pe drum de a se forma constituie de acuma o putere insemnata, de la care Evreii pot astepta liberarea din jugul in care gem .

Aceasta in luna Novembre, si acela care scrie aici prevede ca, dupa o discutie intre socialisti, dintre care unii vedeau enormitatea parasirii punctului de vedere national romanesc pentru a trece la umanitarism si apoi la punctul de vedere national evreiesc, extraordinar pentru un Roman ratacit, ca, va sa zica, dupa aceasta, se va ajunge la declaratia marelui partid social-democrat roman, ca el intelege ca Evreii sa nu mai fie straini, ci sa se bucure de drepturile tuturor celor cari s-au nascut in Romania.

Prin urmare(;) dupa teoria dumnealor, cine vrea sa fie roman nu are decat sa se fi nascut in Romania ., ibidem

Ei, acum ziceti poate dumneavoastra: astea au fost vorbe in vant! Nu, partidul acesta s-a organisat, si, dupa ce s-a organisat, i-au venit fel de fel de semne de simpatie din partea persoanelor care-i salutau dorita intemeiere.

Am aici ultimul numar din Romania Muncitoare in care scriu socialistii romani, dar socialisti romani nu cu suflet romanesc si nu cu simpatie pentru Romani. Scriu, va sa zica, socialistii romani, sefii, domnul Marinescu, si alte persoane, care dupa o indelungata cugetare, hranita cu multa cultura, au ajuns la aceste concluzii: uitandu-se cu despret la noi, ni vaticineaza cu privire la viitorul neaparat al Romaniei unit cu desvoltarea fireasca a civilisatiei si a vietii politice europene. Va sa zica, in ultimul numar din Romania Muncitoare sunt telegrame sosite la Congres.
Cateva dintre ele nu-s fara interes.

Iata una: Iasi. Traiasca Congresul social-democrat international Fratii Goldenberg;

Moinesti. Traiasca socialistii social-democrati romani Galevinescu.

Si alta: Pitesti. Dorim succes stralucit noului partid social-democrat. Traiasca socialismul! Traiasca sindicalismul! Negrescu, Bezdedeanu, Bercu Grimberg, Feldstein, Nicu Avram. Toti fruntasii politici din localitate.

E si o alta telegrama, ungureasca:

Budapesta. Trimitem salutul nostru bravei si constientei muncitorimi romane, adunata in Congresul de la 31 ianuarie. Traiasca muncitorimea organisata! Comitetul Central al Partidului social-democrat din Ungaria.

Este si o telegrama de la Paris, unde se afla un cerc socialist alcatuit numai din Evrei:
Paris. Creasca sindicalismul, creasca socialismul! Grupul muncitorilor socialisti romani.

Stilul va arata provenienta ei. Va sa zica, pana aici, in afara de telegrama ungureasca, se vede ca aprobarea strainatatii e represintata de Evrei. Sunt si bulgari. Eu am adunat aici, pe o singura jumatate de pagina, urmatoarele nume de bulgari din Bulgaria, patria doctorului Racovschi (urez domnului Racovschi sa joace un rol cat de mare liberator in tara domniei sale, dar sa ne lase pe noi cu pacatele si suferintele si aspiratiile noastre, aici, in tara noastra). Va sa zica din Bulgaria, din patria domnului doctor Racovschi, unde a fost si unde se gaseste, si unde aveti cruzimea de a-l sili sa ramaie, il siliti sa devina bun patriot bulgar, si cred ca de aici nu resulta cine stie ce dusmanie fata de persoana domniei sale , de acolo vin telegrame iscalite Beccief, Abagief, Chircof, Nesef, Napetrof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof, Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor si fratilor Goldenberg si a lui Bercu si cum ii mai zice, si cu aprobarea cercului hotarator de la Budapesta, partidul poate merge inainte, caci simpatiile tuturor bunilor Romani ii sunt asigurate.

Domnilor, va sa zica de la inceput chiar vedem noi cam incotro bate agitatia socialista in Romania. Cu astfel de aprobari, cu sefii pe care-i stim, cu punctul esential din program: ca Romania n-are nimic mai grabit decat de a da drepturi de odata tuturor Evreilor neimpamanteniti, partidul acesta spune neted originea sa si presinta un certificat de provenienta sa nationala ., ibidem, pag. 399, 400

Dar, alaturi cu forma socialista a agitatiei evreiesti, continua cealalta forma, adeca agitatiile evreiesti supt steagul national evreiesc, supt steagul sionist, prin foile pe care evreii le scot anume, cu ingaduinta noastra, si n-ar trebui sa fie in nici un cas cu ingaduinta noastra, pentru a represinta ceia ce ei cred ca sunt interesele lor si impotriva a ceia ce stim noi ca e interesul nostru. Cam ce zic in foile lor, sa-mi dati voie sa va arat prin cateva citatii.

Domnilor, apare o foaie care se intituleaza Cronica Israelita , iar dedesupt: organ politic al Evreilor din Romania .
Domnilor, mai constitutional decat aceasta Cronica Israelita, organ politic al Evreilor din Romania , nu se poate. Aceasta foaie e condusa de un oarecare domn Iosif R. Petreanu.

Stiu ca era un domn Petreanu la Vointa Nationala , imi inchipui insa ca acesta trebuie sa fie altul. Va sa zica avem Cronica Israelita , organul oficial al Evreilor din Romania, condus de Iosif R. Petreanu.

Domnilor, Iosif R. Petreanu, adica un Steinberg sau un Seinfeld oarecare, are urmatoarele pareri in ce priveste faptele de vitejie pe care le-au indeplinit, singuri, stramosii nostri pe acest pamant. Zice:

Romania este o natiune, iar nu o rasa, si o natiune care cuprinde elemente ce nu sunt de rasa latina si nici de religie ortodoxa. Romania s-a format, ca toate Statele si mai mult poate decat altele, prin unirea a diferitelor rase de oameni si diferite popoare la un Stat, care cu timpul a devenit Statul Roman .

Aceasta domnilor, este o natiune ingaduitoare, natiunea care ceteste aceste lucruri si se multameste numai cu forma foarte cuviincioasa a unei interpelari in Parlament!

Mai departe: Dintre aceste diferite popoare fac parte si Evreii, cari au trait in aceasta tara din timpuri imemoriale si carora li se datoreste in buna parte avantul economic pe care l-a luat Statul Roman, Evreii fiind aproape singurii comercianti si industriasi ai tarii. Caci o tara nu se formeaza numai prin sabie si ghioaga...

Adeca domnilor, aceasta este partea noastra: sabia si ghioaga. Stramosii nostri au fost ghiogari si oameni ai sabiei si fara aptitudini in ceia ce priveste cultura... ci si prin munca economica, si Evreii au avut, precum au si acum, un rost economic in aceasta tara .

Si, la sfarsit:
Daca Statul Roman are caracter national, atunci Evreii fac parte din natiunea integranta romana; dar daca evreii nu fac parte din natiunea romana si sunt o alta natiune, Romania nu are caracter national ., ibidem, pag. 400-402

Domnilor, las la o parte necuviinta pe care ei o savarsesc azi, dar inaintasii, strabunii lor, de glorioasa amintire, se rugau la 1831 lui Chiselev, aici, in Bucuresti, in calitate de natiune evreiasca , nu pentru drepturi, caci cu Chiselev nu se sta de vorba cum se poate cu un ministru constitutional roman din veacul al XX-lea, ci doriau numai sa poata lua in arenda mosii boieresti .

Cand natiunea evreiasca se ruga sa poata lua in arenda mosii boieresti, incepuse decaderea boierimii, care nu putea sa traiasca fara Evrei in coaste, incepuse lichidarea marii proprietati boieresti! De aici pana la insulta care ni se face azi: ca ai nostri au avut ghioage, iar ai lor gandul si munca, este oarecare deosebire.

Si, domnilor, in treacat o spun, nu au dreptate deloc. Evreii, cei mai multi dintre dansii, sunt la noi de cand cu turburarile care au sfarsit Polonia. Cea mai mare parte dintre Evreii Moldovei au venit pe vremea lui Mihai Sturza. Ca erau si inainte Evrei, bine, erau. Aici era un paradis pentru natiunile prigonite. Doar [insisi] ei o recunosc in foaia lor de la 1850: ca Romanii sunt foarte toleranti; nici o natiune n-a fost mai toleranta decat Romanii .

Va sa zica intr-o tara ridicul si criminal de toleranta au fost Evrei in toate timpurile, fiindca vecinii ceilalti nu au fost toleranti deloc. Aceasta, fara indoiala, nu indreptateste pe domnul Brociner, pe unul din mai multii Brocineri pe care tara noastra ii adaposteste si-i ridica la onoruri, nu-l indreptateste sa scoata o carte in care pretinde ca Evreii sunt tot atat de vechi ca si noi, pe motivul ca Domnii nostri de odinioara imprumutau bani de la Evrei si ca Evreii veniau aici ca sa se inteleaga cu Domnul in ceia ce priveste plata acestor bani. Caci acesta a fost rostul lor de odinioara: indivizi cari imprumutau bani boierilor si taranilor si cari veniau in tara sa-si culeaga camata, sau sa-si iea inapoi capitalul. Si, iata, sunt doua interesante dovezi istorice, pe care le adaug in treacat pentru ca sa nu ramaie macar aici fara raspuns anumite pretentii.

In 1568 era Domn in Tara Romaneasca Petru Schiopul, cel dintaiu care a facut cu privire la Evrei lucrul pe care au fost siliti mai multi ministri romani din timpurile noi sa-l faca tot asa, adeca sa-i trimeata peste granita. La 1568, Petru Schiopul, deci, iea urmatoarea hotarare:

Evreii vin in tara de imprumuta satenilor cu dobanzi mari, ce nu se pot plati. Contra datornicilor cer sprijinul Carmuirii. Saracii sunt siliti de a imprumuta de la ei. Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara. Evreii se deosebesc esential de ceilalti locuitori pentru ca ieau prin camata sangele raialelor si, unde merg, fac mii de suparari sub cuvant de bani.

Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara ., ibidem, pag. 402, 403

Apoi bine, domnilor, asta era antisemit? Si in Moldova a fost tot asa: Alungarea Evreilor din tara noastra nu e din bun plac, ci pentru ca desnadajduiesc pe negustorii nostri, cari-si pierd vremea asteptand la hotar pe cumparatorii de vite, pe cand Evreii, trecand pe alaturea si aducand la noi postavuri lesesti, dupa ce le desfac, isi cumpara si scot vite din launtrul tarii (ibidem, pag. 403) ( vestitele vite albe, ce se hraneau din pasunile terii si cari se exportau pana la Danzig si in Anglia ., Nicolae Iorga, Istoria Evreilor in Terile noastre, Sedinta de la 13 septemvrie 1913, Extras din Analele Academiei Romane, seria II - Tom XXXVI, Memoriile Sectiunii Istorice, Librariile Socec&Co si C. Sfetcu, Bucuresti, 1913, pag. 7) Sa ruineze pe negustorii nostri, nu putem ingadui .

Aceasta domnilor face parte din mostenirea de intelepciune a lui Petru Schiopul . (idem, Chestia agitatiilor evreiesti, in [D.P.v.I.p.I.], pag. 403) Sa ruineze pe negustorii nostri, noi nu putem ingadui , zice Petru Schiopul, Domn in Moldova, iar Petru Schiopul, Domn in Muntenia, zice: Asa s-a savarsit ruina poporatiei sarace de la tara .

Vedeti, domnilor, doua mari invataturi, cari ni vin de la un om care nu a fost antisemit ., ibidem, pag. 403

Dar va spun ca antisemit, om care sa fie impotriva semitilor numai pentru ca sunt Semiti , cu toate cautarile mele indelungate de om invinuit ca as fi asa ceva n-am intalnit pana acum niciunul. Nu se poate sa fie! Daca, poate, cineva dintre dumneavoastra are cunostinta vreunuia, il rog sa mi-l semnaleze, dar eu nu l-am vazut. Eu cunosc numai Romani ingrijiti de viitorul economiei nationale romanesti in margenile Statului roman. Si aceasta nu se poate numi in nici un cas antisemitism. Noi nu avem nimic cu ei, noi avem cu noi. A noastra a fost tara aceasta, a noastra sa fie! Mai bine sa ne ducem cu totii decat sa impartim in margenile tarii noastre stapanirea asupra ei."


E de ajuns ca sa-ti faci o idee despre suferintele provocate de evrei "celorlalti".Iar daca cititi si din cartile lui Paul Goma marturiile adunate cu privire la istoria Basarabiei si a comunismului la romani veti vedea ca mare parte a celor care ne-au molipsit de "ciuma rosie" a fost constituita din evrei. Acum,n-ar fi cinstit sa le cerem,nu despagubiri asa cum au cerut ei Germaniei ci, macar recunoasterea impartiala a istoriei?Dar cine sa o faca cind chiar cel care a scris raportul prezidential de "condamnare a comunismului"(ce gluma sinistra) este fiul unui evreu comunist militant rosu!!??Sau cind dl. Liiceanu topeste tirajele cartilor lui Paul Goma iar N. Manolescu,GDS,etc. se opun publicarii volumelor dl. Goma!!??
Linkul de mai sus catre pagina dl. Paul Goma este obligatoriu pentru orice om din tara asta si nu numai!
calimerra.blogspot.com/2008/08/nicolae-iorga-evrei-romania.html

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: 9am045616, la data 2010-05-21 12:24:16

De la: Ebony, la data 2010-05-21 01:01:44

De la: Ebony, la data 2010-02-25 19:30:21Va invit sa impartasiti,tot ceea ce stiti despre evrei,religia si obiceiurile lor

Cu ce se poate incepe?
cu inceputul?

Evreii de origine rom�n� �n Israel

Cei circa 400 000 de evrei originari din Rom�nia, emigra�i �n Israel, a treia grup� - numeric - fa�� de veni�ii din alte ��ri, au devenit o punte de bune rela�ii �ntre Israel �i Rom�nia. Ei au p�strat limba, obiceiurile, cultura rom�neasc�, au publicat ziare, reviste �i c�r�i �n limba rom�n� - exist� o sec�ie de limba rom�n� a Uniunii Scriitorilor din Israel.Un mijoc de comunicare,cunoa�tere reciproc� a rom�nilor din Rom�nia �i vorbitorii de roman� din Israel este portalul-forum Romania-Israel [2]

�n aprilie 2008 erau �nregistrate �n Rom�nia 5 143 de intreprinderi israeliene (cam 20% dintre ele, de la intrarea Rom�niei �n U.E.) cu un capital investit de peste 2 miliarde � - printre primele zece ��ri ca nivel de investi�ie �n Rom�nia. Anual viziteaz� Rom�nia cam 120 000 de turi�ti din Israel, cele patru curse zilnice de avion dintre Bucure�ti �i Tel Aviv fiind supra-aglomerate[51]. Procentul de israelieni printre studen�ii str�ini care studiaz� �n Rom�nia este deosebit de mare (spre exemplu, de�i Israelul are dou� facult��i de stomatologie, cam 1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat �n Rom�nia). Sunt de men�ionat excelentele rela�ii mutuale dintre institutele de studii �i cercet�ri, cuprinz�nd schimburi de profesori, manuale �i c�r�i publicate �n colaborare, etc.

�n Rom�nia lucreaz� �i locuiesc cu domiciliu permanent, sau �naveti�ti� cam 5 000 de cet��eni israelieni, iar �n Israel, cam 15-20 000 de rom�ni (�n anii trecu�i, num�rul cet��enilor rom�ni pleca�i la munc� �n Israel dep�ea 100 000).
[modific�] Evreii de origine rom�n� �n alte ��ri

Numero�i evrei rom�ni s-au stabilit de asemenea �i Europa de Vest, America de Nord �i de Sud. Mul�i evrei de origine rom�n� au r�mas ata�a�i de locurile natale �i se consider� ambasadori ai culturii rom�ne.

Regimul lui Antonescu �i �cur��irea terenului�

Antisemitismul activ, importat �i propagat de Mi�carea Legionar�, legiferat prin legile lui Octavian Goga �i Ion Gigurtu �i amplificat de propaganda prilejuit� de ced�rile de teritorii a fost aplicat minorit��ii evreie�ti - ca misiune principal� de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrocit��i �i jafuri fa�� de cet��enii rom�ni de etnie evreiasc�: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Bucure�ti, Pogromul de la Ia�i, Trenurile mor�ii, Deport�rile �n Transnistria (au fost deporta�i �n Transnistria 195 000 de cet��eni rom�ni de etnie evreiasc� dintre care, la 15 noiembrie 1943 au r�mas �n via�� 49 927) etc. �i mai ales, fa�� de evreii din teritoriile ocupate de Rom�nia.

Politica de purificare etnic� declan�at� �i controlat� de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizic� a cet��enilor rom�ni de etnie evreiasc� simultan� cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor economic�[36].

* Limitarea drepturilor �i libert��ilor: Li s-au anulat autoriza�iile pentru v�nzarea �produselor monopolului statului� (tutun, sare); au fost �rom�nizate� casele de film, s�lile de cinematograf, birourile de voiaj �i turism; vasele maritime sau fluviale aflate �n proprietatea evreilor au fost confiscate. Li s-a interzis s� foloseasc� aparatele de radio recep�ie, �pentru a nu r�sp�ndi �tiri de propagand� contra intereselor ��rii..., alarm�nd permanent popula�tia�. Li s-au retras permisele de conducere a autovehiculelor.
* Confisc�ri �i deposed�ri de bunuri: Au fost confiscate �i trecute �n patrimoniul statului, cu tot inventarul lor, propriet��ile rurale ale evreilor, sub orice titlu le-ar de�ine, de asemenea , propriet��ile urbane. P�n� la 31 decembrie 1943, m�sura a cuprins 75 385 de apartamente, din care 1 656 au fost repartizate unor institu�ii, iar 58 980 la particulari.
* Impuneri la felurite contribu�ii sau presta�ii. Prestarea de �munc� obligatorie�, obliga�ia evreilor de a contribui la �constituirea de stocuri de �mbr�c�minte �n interes social� - valoarea hainelor �i a altor contribu�ii �n natur� a fost, p�na �n ianuarie 1943, de 1 800 135 650 de lei[37].

Articole redac�ionale din presa rom�neasc� la sf�r�itul lui octombrie 1941 - care exprimau linia oficial� � au anun�at rom�nilor c� �problema evreiasc� a intrat �n faza solu�iei finale �i c� nici un om din lume �i nici o minune nu pot �mpiedica solu�ionarea ei�. Guvernul a anun�at c� �Rom�nia s'a �nscris printre na�iunile care sunt hot�r�te s� colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitiv� a problemei evreie�ti, nu numai locale, dar �i europene"[38]. �ntr-o scrisoare trimis� unui intelectual care a elogiat politica antisemit� a Conduc�torului, Ion Antonescu s-a obligat s� elimine cu totul pe evrei din Rom�nia: �Nimeni �i nimic nu m� va �mpiedica, at�ta timp c�t voi tr�i, de a �mplini opera de purificare�[39].

La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu, viceprim-ministru �i ministru de externe �n guvernul Ion Antonescu s-a adresat mini�trilor: �A�a c� v� rog s� fi�i implacabili, omenia siropoas�, vaporoas�, filozofic� nu are ce c�uta aici� Cu riscul de a nu fi �n�eles de unii tradi�ionali�ti care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea for�at� a �ntregului element evreu din Basarabia �i Bucovina, care trebuie zv�rlit peste grani�� Ve�i fi f�r� mil� cu ei. Nu �tiu peste c�te veacuri neamul rom�nesc se va mai �nt�lni cu libertatea de ac�iune total�, cu posibilitatea de purificare etnic� �i revizuire na�ional� Dac� este nevoie, s� trage�i cu mitraliera. �mi este indiferent dac� �n istorie vom intra ca barbari� �mi iau r�spunderea �n mod formal �i spun c� nu exist� lege� Deci, f�r� forme (formalit��i), cu libertate complet� (de ac�iune)�[40].

�Cur��irea terenului� era numele de cod folosit de regimul Ion Antonescu pentru sintagma german� �solu�ia final�. Ordinul de cur��irea terenului, de exterminare a unei p�r�i a evreilor din Basarabia �i Bucovina �i de deportare a restului a fost dat de Ion Antonescu din proprie ini�iativ� �i nu ca rezultat al presiunilor germane. Pentru punerea �n aplicare a acestei sarcini, el a ales jandarmeria �i armata, �n special administra�ia civil� a armatei, Pretoratul. �eful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonel Alexandru Ionescu, s� pun� �n aplicare �un plan pentru �nl�turarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea �i ac�ionarea de echipe, care s� devanseze trupele rom�ne�. Planul a fost pus �n aplicare �ncep�nd cu 9 iulie 1941. Armata a primit �ordine speciale� prin generalul �teflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ion Topor[41]. Jandarmeria a primit ordinul de cur��irea terenului cu trei-patru zile �nainte de 21 iunie 1941, �n trei locuri diferite din Moldova: Roman, F�lticeni �i Gala�i. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat �n fa�a subofi�erilor �i ofi�erilor de jandarmi la Roman c� �prima m�sur� pe care sunt datori s-o aduc� la �ndeplinire va fi aceea de cur��ire a terenului, prin care se �n�elege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor afla�i pe teritoriul rural; �nchiderea �n ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspec�ilor, a activi�tilor de partid, a acelora care au ocupat func�iuni de r�spundere sub autoritatea sovietic� �i trimiterea lor sub paz� la legiune�. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras aten�ia jandarmilor s�i c� �trebuie s�-i extermine pe evrei dela pruncul �n fa�� p�n� la b�tr�nul neputincios, to�i fiind periculo�i pentru na�ia rom�n�

�Ordinele speciale� erau considerate �secret de stat� �i transmise verbal sau ca documente cu regim secret, de fiecare dat� c�nd autorit��ile militare sau civile evitau s�-i execute pe evrei, fie, de teama consecin�elor, fie, c� nu credeau �n existen�a unor asemenea ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Alb�, care nu a cunoscut ordinele speciale �i a cerut instruc�iuni �n scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Alb� pentru a ordona personal maiorului directivele. Imediat au fost executa�i to�i cei 3 500 de evrei care mai r�m�seser� �n ghetou[43]. Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu Armatei, Serviciului special de informa�ii �i Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administra�iei civile. Executantul ordinelor speciale, Marele pretor, generalul Ioan Topor, era direct subordonat �efului Marelui Cartier General, generalul Ilie �teflea. Jandarmeria �n cele dou� provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, �n Basarabia �i colonelul Ioan M�necu��, �n Bucovina, era subordonat� la �nceputul opera�iunii generalului C. Vasiliu �i apoi generalului Topor.

�n urma acestor ordine speciale de cur��irea terenului teritoriul dintre Nistru �i Bug devenise un imens cimitir pres�rat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine �i l�sate s� putrezeasc� de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile. Indiferen�a fa�� de sanita�ie pereclita popula�ia local� neevreiasc�, pe militarii rom�ni �i pe membrii minorit��ii germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, din�ii de aur, inelele �i verighetele (retezate �mpreun� cu degetul), banii jefui�i, disp�reau �n drum spre visteria statului. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adic� cu Einsatzgruppe D �i cu alte forma�iuni germane. Instructorii germani au raportat despre cruzimea, rapacitatea, corup�ia �i ineficien�a camarazilor rom�ni care au ac�ionat neplanificat, n-au �ters urmele execu�iilor �n mas� �i au comis jafuri, violuri sau �mpu�c�ri pe str�zi, n-au �ngropat cadavrele sau au primit mit� de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele �i dispozi�iile �n aceast� privin�� reiese c� germanii erau furio�i de lipsa de organizare �i planificare �i nu din cauza crimelor �n sine. Rapoartele trimise de diversele unit��i ale Einsatzgruppe D �i de cele ale Feldgendarmerie erau pline de informa�ii cu privire la execu�ii �i jafuri �i despre modul de ac�iune neorganizat al rom�nilor, concluz�nd c� �solu�ionarea problemei evreie�ti de c�tre rom�ni �n regiunea dintre Nistru �i Nipru a fost dat� pe m�ini necorespunz�toare�. �n darea de seam� care a rezumat primele cinci rapoarte ale Einsatzgruppe D, trimis� la 30 octombrie 1941 ministrului de externe german Ribbentrop, comandantul poli�iei de siguran�� SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: �Modul �n care rom�nii se comport� cu evreii este complet lipsit de metod�. Nu am avea nimic de repro�at numeroaselor execu�ii dac� preg�tirile tehnice �i execu�iile ar fi suficient de corecte. �n general, rom�nii las� cadavrele celor uci�i pe locul �n care au fost �mpu�ca�i, f�r� s� le �ngroape�.

Guvernan�ii rom�ni s-au str�duit s� induc� �n eroare pe reprezentan�ii puterilor occidentale privind ordinele speciale de cur��irea terenului. Ambasadorul Statelor Unite la Bucure�ti, Franklin Mott Gunther, primit �n audien�� de Ion Antonescu �i de Mihai Antonescu a protestat contra atrocit��ilor antievreie�ti. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: �Am atras aten�ia permanent �i persistent celor mai de seam� autorit��i rom�ne�ti reac�ia inevitabil� a guvernului meu �i a poporului american fa�� de un astfel de tratament inuman �i chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinova�i �i lipsi�i de ap�rare descriind pe larg atrocit��ile comise contra evreilor din Rom�nia. Observa�iile mele au trezit �n mare�alul Antonescu �i la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifest�ri de regret pentru excesele comise �din gre�eal� sau de �elemente iresponsabile� �i (promisiuni) de modera�ie �n viitor� Programul de exterminare sistematic� continu� totu�i �i nu v�d vreo speran�� pentru evreii rom�ni at�ta timp c�t actualul regim ... va r�m�ne la putere''.