Despre evrei

Ei , acum multi au nume romanizate , dar cativa se stiu ; petre roman , iliescu , brucan sunt cateva exemple , insa acestia sunt bieti pioni care nu cracnesc la ordinele primite de la centrala .
Eu sunt de parere ca cei care conduc lumea si implicit si pe noi sunt cei de care zice documentarul asta :
ht tp://stagevu.com/video/gbtxpfwrpygo
ht tp://stagevu.com/video/ncdfxmzycpnl
Mai gasesti informatii importante pe blogul saccsiv :
ht tp://saccsiv.wordpress.com/2010/03/21/evenimentul-zilei-legendel...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-04-29 15:01:42Ei , acum multi au nume romanizate , dar cativa se stiu ; petre roman , iliescu , brucan sunt cateva exemple , insa acestia sunt bieti pioni care nu cracnesc la ordinele primite de la centrala .
Eu sunt de parere ca cei care conduc lumea si implicit si pe noi sunt cei de care zice documentarul asta :
ht tp://stagevu.com/video/gbtxpfwrpygo
ht tp://stagevu.com/video/ncdfxmzycpnl
Mai gasesti informatii importante pe blogul saccsiv :
ht tp://saccsiv.wordpress.com/2010/03/21/evenimentul-zilei-legendel...]
si criza tot iei au declansato

Normal , ei detin monopol pe bani , si cand vor sa o puna de-o criza , scot de pe piata sume imense de bani .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-04-30 22:12:06Normal , ei detin monopol pe bani , si cand vor sa o puna de-o criza , scot de pe piata sume imense de bani .

interesant,tot ce ati postat pana acuma...

De la: Ebony, la data 2010-05-01 00:11:58

De la: tutenes, la data 2010-04-30 22:12:06Normal , ei detin monopol pe bani , si cand vor sa o puna de-o criza , scot de pe piata sume imense de bani .

interesant,tot ce ati postat pana acuma...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Nicolae Steinhardt , un evreu care a renuntat la a fi evreu si s-a crestinat , un evreu care a simtit romaneste :
"1961
La Jilava, pe sec�ia �nt�i, �n celula num�rul nou�, vreme �ndelungat�
cu un macedonean, Anatolie Hagi-Beca. El, macedonean �i legionar; eu,
evreu botezat �i na�ionalist rom�n: ne �mprietenim numaidec�t. (M�
�nso�e�te �i faima mea de ovrei care a refuzat s� fie martor al acuz�rii �n
procesul intelectualilor mistico-legionari.) Ajungem cur�nd la concluzii
care ne bucur� pe am�ndoi. Lucrul de care ne d�m seama, �i el �i eu,
este c� ne afl�m deopotriv� �ndr�gosti�i de ceea ce g�sim cu cale s�
numim �fenomenul rom�nesc", altfel spus de poporul rom�n, de peisajul,
de cerul, obiceiurile, interioarele, c�mpurile, mun�ii, ceapa, �uica,
ospitalitatea, echilibrul din spa�iul nostru. Socotim c� suntem deosebit de
�ndritui�i s� iubim �n deplin� cunoa�tere, deoarece suntem, fiecare �n felul
s�u, pe jum�tate �n cuprinsul rom�nismului �i pe jum�tate �n afara lui,
�ntr-o situa�ie cum mai prielnic� nu poate fi pentru a prinde, a pricepe �i a
suferi."

"�n a�teptarea ordaliei noastre, caraliul �igan �i
omoar� timpul pun�ndu-ne �ntreb�ri cu t�lc: c��i ani ai? la c�t e�ti
condamnat? pentru ce? ce-ai fost? puneai �i tu femeile la �antan s� se
urce goale pe masa �i s� le strope�ti cu sifon? (Chestia asta cu femeile
goale stropite cu sifon pe mesele �antanelor e obsesia tuturor, reprezint�
pentru ei suprema v�dire a bog��iei �i desfr�ului, idealul ne plus ultra,
visul, Himalaya; e ducesa lor de Mortemart. Mai departe nu se poate
merge, un fel de limit� a vitezei luminii pentru teoria relativit��ii.)
Pe mine m� �ntreab� dac�-s rom�n. Sunt, �i r�spund. Ce, m�, nu e�ti
jidan? S�ngele meu e evreiesc, �i dau eu replica, dar de g�ndit �i de sim�it
g�ndesc �i simt rom�ne�te.
κi d� seama c� n-a nimerit-o �i tace. Apoi se repede la altul: da' tu,
b�tr�nule, c�te mo�ii ai avut?'
ht tp://www.scribd.com/doc/22277246/jurnalul-fericirii

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

�Statul Israel promite libertate religioas� pentru toate religile. Cu toate acestea, �n unele ora�e din Israel, israeli�ii care cred c� Isus e Mesia sunt persecuta�i. Unul dintre aceste ora�e este Arad.� Astfel �i-a �nceput Chris Mitchell, angajat al CNN News Ierusalim, discursul �n leg�tur� cu evenimentele din Arad, Israel. A continuat, �Arad este situat �n centrul de�ertului Negev, la dou� ore cu ma�ina de Ierusalim. Pentru majoritatea de 25,000 de reziden�i este un loc lini�tit. Dar pentru al�ii, este un loc al protestelor zilnice �i un loc de h�r�uial� zilnic�. �O sect� ultra-ortodox� numit� Gur, �i h�r�uie�te pe majoritatea evreilor mesianici din ora��. L-a citat Mitchell pe Yakim Figueros, pastor mesianic din Arad, care declara: �Ne �nt�lnim la o cas� de adunare. Acolo este o intrare foarte str�mt�, ma refer la poart�. �i astfel aceast� sect� a pus pe doi dintre oamenii ei la u�a cl�dirii, st�nd de o parte �i de alta �i blestem�ndu-i pe to�i care intr�: �S�-i r�m�n� copiii orfani �i so�ia v�duv� �i a�a mai departe. Mitchell a continuat spun�nd: �Centrul ora�ului, unde mul�i pensionari evrei imigran�i se adun�, este un alt centru de h�r�uial�.�
ht tp://www.pasi.ro/stiri-si-evenimente/evreii-mesianici-persecutat...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Maiorul Valeriu Carp, monumente obraznice �i �ndoielnica propagand� evreiasc� a kominterni�tilor �i a fiilor lor

June 16th, 2009 in Camiliada | las� un r�spuns

�ntr-o �ar� ce are la conducere ni�te c�c�cio�i slugarnici ce se v�nd mai rapid ca fetele de la ie�ire spre F�lticeni, unde intelectualitatea a fost permanent la�� �i a avut ca lege suprem� doar banul �i linsul papucului mai marilor vremii, unde popula�ia este �ndobitocit� �i are creierul sp�lat cu manele, telenovele, petreceri c�mpene�ti cu mici �i bere, iar indivizii ce o compun au drept modele to�i cretinii m�slinii cu ceafa groas� ce au dat tunuri �i toate �toarfele ce �i dau chilo�ii jos la TV, e foarte normal s� nu se �tie nimic altceva dec�t ce li se spune pe canalele oficiale �i agreate de st�p�nii �Licuriciului� �i s� nu se ia atitudine c�nd e cazul. Drept urmare, �n Rom�nia, e normal s� fie salutat� �i aplaudat� dezvelirea unui astfel de monument sau s� se asiste pasiv la edificarea mai multor pl�ci comemorative �i monumente �nchinate lui Albert Wass. Se observ� aceea�i dubl� m�sur� sc�rboas� cu care opereaz� industria holocash-ului �i la care ni�te bor�turi de teapa unui Adrian N�stase s-au �ntrecut s� fie mult mai slugarnici �i mai scrupulo�i dec�t ar fi cazul, c�lc�nd �n cel mai abject mod peste demnitatea �i eroii �ntregului popor rom�n �i consecin�ele se v�d: statui ale mare�alului Antonescu acoperite cu tabl� sau p�nz� ori chiar sparte cu barosul pe timpul nop�ii. Din categoria eroilor uita�i �i ponegri�i de propaganda evreilor kominterni�ti cu c�teva zeci de ani �n urm� �i de odraslele lor n�p�rlite �n moderni�ti �i democra�i, face parte �i maiorul Valeriu Carp. Despre ce a f�cut Valeriu Carp �i pentru ce trebuie s� �i mul�umim afla�i �n r�ndurile urm�toare scrise de istoricul Mircea Dogaru.


Dac� nu ar fi fost maiorul Valeriu Carp, toate scursurile din fruntea statului �i jude�ului ar fi mers la Putna cu pa�aport �i eu, ca �i mul�i al�ii n�scu�i la Suceava, am fi fost actualmente m�ndri cet��eni ucrainieni n�scu�i �n URSS. �n urma ac�iunilor maiorului Valeriu Carp, �n satele de pe alineamentul descris �n articolul lui Mircea Dogaru s-au format echipe de partizani care au ac�ionat �n timpul �i dup� �ncheierea celui de-Al Doilea R�zboi Mondial form�nd primul nucleu al rezisten�ei anticomuniste din Carpa�i.



Propaganda holocash-ului uit� s� spun� marile m�g�rii pe care le-au f�cut evreii �n vara anului 1940 de au ajuns s� scoat� din pepeni un popor pa�nic cum e cel rom�n. Apropo, c�nd vine vorba de porc�rii f�cute de evrei, evreii zic c� erau de vin� comuni�tii atei, dar c�nd vine vorba de pedepsirea comuni�tilor atei colabora�ioni�ti �i spioni pentru armata sovietic�, atunci victimele devin evrei nevinova�i. Ce au f�cut evreii �i cum au scos din min�i rom�nii g�si�i �n S�pt�m�na Ro�ie a lui Paul Goma. Revenind la propaganda �i impunerea planetar� a suferin�ei �poporului ales� drept motiv de doliu global, pe p�m�nturile noastre opereaz� ni�e fo�ti nomenclaturi�ti comuni�ti, cei mai mul�i urma�i ai evreilor kominterni�ti veni�i pe tancurile sovietice, care �i dup� c�derea comunismului �i dup� ce s-au transformat �n mari lupt�tori pentru democra�ie, nu pot s�-i uite pe cei care le-au �ncurcat socotelile p�rin�ilor lor, astfel c� ori de c�te ori au ocazia, blameaz� Rom�nia �i eroii ei, de cele mai multe ori pe banii poporului rom�n. Un astfel de personaj nedrept care spurc� rom�nii de c�te ori apuc� �i �i acuz� de toate porc�riile posibile este Radu Ioanid. Acesta, �n binecunoscuta tradi�ie evreiasc�, vorbe�te despre uciderea c�torva evrei comuni�ti care deja s�rb�toreau venirea ru�ilor �i implicit a comunismului, dar nu vorbe�te despre porc�riile �i provoc�rile josnice la care ace�tia s-au dedat.



Din fericire pentru mine, despre urm�torul eveniment pe care �l relateaz� Ioanid, mi s-a povestit cu lux de am�nunte toat� �nt�mplarea. S� vedem ce zice Ioanid: �In aceeasi zi, in Suceava, un grup de 18 soldati, sub comanda unui locotenent, au intrat in casa evreului Suhar Lax din Costina. Dupa ce l-au torturat, l-au legat de coada unui cal si a fost astfel tarat aproape 3 kilometri, pana in capatul satului, unde cadavrul lui sfartecat de gloante a fost gasit in padure�. Ce nu spune Ioanid e c� nefericitul �la din Cost�na, �mpreun� cu altul, s-au apuc�t s� trag� �n armat�, pentru c� ei se considerau deja tr�itori �n raiul sovietic �i priveau armata rom�n� ca pe un factor perturbator. E normal ca solda�ii s� r�spund� unei astfel de provoc�ri. Unul dintre atacatori a fugit, �ns� cel care a fost ucis nu a reu�it s� scape din cauz� c� era gras. Abia acum dup� ce am citit �nt�mplarea asta, dup� ce am mai studiat una alta �i am trecut �i pe la Auschwitz, am ajuns s� �mi dau seama cum o mare tagm� de �mecheri au creat o industrie de f�cut bani din suferin�ele coreligionarilor lor �i din naivitatea �i prostia restului goilor. Abia acum am �n�eles c�t este minciun� �i tupeu �i c�t este adev�r �n toat� propaganda Holocaustului. Prea mult� m�r��vie, prea multe cifre umflate, prea mult c�tig pe seama unor nenoroci�i. Prea mult dublu standard, prea mult� impostur� �i prea mult� obr�znicie. �n aceste condi�ii, vorbele unui evreu care a spus c� r�ul suprem pe care �l po�i face unui evreu este s� �l iube�ti, pentru c� �n situa�ia asta nu va putea urla �jale, urgie, pogrom!� sunt atotcuprinz�toare. Pentru hamburg�rii cu creierul sp�lat am o dezv�luire: chiar dac� asta e impresia voastr�, v� �n�tiin�ez c� nu doar evreii au suferit �i sufer� pe Terra. Dac� a�i citit cu aten�ie ce a scris Dogaru, atunci sunt sigur c� ve�i fi interesa�i �i de lupt�torii anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei �i de masacrele de la Lunca �i F�nt�na Alb�.



Concluzie: Maiorul Valeriu Carp �mpreun� cu al�i eroi �n uniform� militar� �i principalele figuri ale lupt�torilor anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei, merit� un monument sau un �ntreg memorial pe crestele Obcinei Mari cu vedere spre nordul r�mas dincolo de s�rma ghimpat�, pentru c� lor le dator�m traiul �n Rom�nia.
ht tp://suceveanul.blogoras.com/?p=1238

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-03 17:46:10Maiorul Valeriu Carp, monumente obraznice �i �ndoielnica propagand� evreiasc� a kominterni�tilor �i a fiilor lor

June 16th, 2009 in Camiliada | las� un r�spuns

�ntr-o �ar� ce are la conducere ni�te c�c�cio�i slugarnici ce se v�nd mai rapid ca fetele de la ie�ire spre F�lticeni, unde intelectualitatea a fost permanent la�� �i a avut ca lege suprem� doar banul �i linsul papucului mai marilor vremii, unde popula�ia este �ndobitocit� �i are creierul sp�lat cu manele, telenovele, petreceri c�mpene�ti cu mici �i bere, iar indivizii ce o compun au drept modele to�i cretinii m�slinii cu ceafa groas� ce au dat tunuri �i toate �toarfele ce �i dau chilo�ii jos la TV, e foarte normal s� nu se �tie nimic altceva dec�t ce li se spune pe canalele oficiale �i agreate de st�p�nii �Licuriciului� �i s� nu se ia atitudine c�nd e cazul. Drept urmare, �n Rom�nia, e normal s� fie salutat� �i aplaudat� dezvelirea unui astfel de monument sau s� se asiste pasiv la edificarea mai multor pl�ci comemorative �i monumente �nchinate lui Albert Wass. Se observ� aceea�i dubl� m�sur� sc�rboas� cu care opereaz� industria holocash-ului �i la care ni�te bor�turi de teapa unui Adrian N�stase s-au �ntrecut s� fie mult mai slugarnici �i mai scrupulo�i dec�t ar fi cazul, c�lc�nd �n cel mai abject mod peste demnitatea �i eroii �ntregului popor rom�n �i consecin�ele se v�d: statui ale mare�alului Antonescu acoperite cu tabl� sau p�nz� ori chiar sparte cu barosul pe timpul nop�ii. Din categoria eroilor uita�i �i ponegri�i de propaganda evreilor kominterni�ti cu c�teva zeci de ani �n urm� �i de odraslele lor n�p�rlite �n moderni�ti �i democra�i, face parte �i maiorul Valeriu Carp. Despre ce a f�cut Valeriu Carp �i pentru ce trebuie s� �i mul�umim afla�i �n r�ndurile urm�toare scrise de istoricul Mircea Dogaru.


Dac� nu ar fi fost maiorul Valeriu Carp, toate scursurile din fruntea statului �i jude�ului ar fi mers la Putna cu pa�aport �i eu, ca �i mul�i al�ii n�scu�i la Suceava, am fi fost actualmente m�ndri cet��eni ucrainieni n�scu�i �n URSS. �n urma ac�iunilor maiorului Valeriu Carp, �n satele de pe alineamentul descris �n articolul lui Mircea Dogaru s-au format echipe de partizani care au ac�ionat �n timpul �i dup� �ncheierea celui de-Al Doilea R�zboi Mondial form�nd primul nucleu al rezisten�ei anticomuniste din Carpa�i.



Propaganda holocash-ului uit� s� spun� marile m�g�rii pe care le-au f�cut evreii �n vara anului 1940 de au ajuns s� scoat� din pepeni un popor pa�nic cum e cel rom�n. Apropo, c�nd vine vorba de porc�rii f�cute de evrei, evreii zic c� erau de vin� comuni�tii atei, dar c�nd vine vorba de pedepsirea comuni�tilor atei colabora�ioni�ti �i spioni pentru armata sovietic�, atunci victimele devin evrei nevinova�i. Ce au f�cut evreii �i cum au scos din min�i rom�nii g�si�i �n S�pt�m�na Ro�ie a lui Paul Goma. Revenind la propaganda �i impunerea planetar� a suferin�ei �poporului ales� drept motiv de doliu global, pe p�m�nturile noastre opereaz� ni�e fo�ti nomenclaturi�ti comuni�ti, cei mai mul�i urma�i ai evreilor kominterni�ti veni�i pe tancurile sovietice, care �i dup� c�derea comunismului �i dup� ce s-au transformat �n mari lupt�tori pentru democra�ie, nu pot s�-i uite pe cei care le-au �ncurcat socotelile p�rin�ilor lor, astfel c� ori de c�te ori au ocazia, blameaz� Rom�nia �i eroii ei, de cele mai multe ori pe banii poporului rom�n. Un astfel de personaj nedrept care spurc� rom�nii de c�te ori apuc� �i �i acuz� de toate porc�riile posibile este Radu Ioanid. Acesta, �n binecunoscuta tradi�ie evreiasc�, vorbe�te despre uciderea c�torva evrei comuni�ti care deja s�rb�toreau venirea ru�ilor �i implicit a comunismului, dar nu vorbe�te despre porc�riile �i provoc�rile josnice la care ace�tia s-au dedat.



Din fericire pentru mine, despre urm�torul eveniment pe care �l relateaz� Ioanid, mi s-a povestit cu lux de am�nunte toat� �nt�mplarea. S� vedem ce zice Ioanid: �In aceeasi zi, in Suceava, un grup de 18 soldati, sub comanda unui locotenent, au intrat in casa evreului Suhar Lax din Costina. Dupa ce l-au torturat, l-au legat de coada unui cal si a fost astfel tarat aproape 3 kilometri, pana in capatul satului, unde cadavrul lui sfartecat de gloante a fost gasit in padure�. Ce nu spune Ioanid e c� nefericitul �la din Cost�na, �mpreun� cu altul, s-au apuc�t s� trag� �n armat�, pentru c� ei se considerau deja tr�itori �n raiul sovietic �i priveau armata rom�n� ca pe un factor perturbator. E normal ca solda�ii s� r�spund� unei astfel de provoc�ri. Unul dintre atacatori a fugit, �ns� cel care a fost ucis nu a reu�it s� scape din cauz� c� era gras. Abia acum dup� ce am citit �nt�mplarea asta, dup� ce am mai studiat una alta �i am trecut �i pe la Auschwitz, am ajuns s� �mi dau seama cum o mare tagm� de �mecheri au creat o industrie de f�cut bani din suferin�ele coreligionarilor lor �i din naivitatea �i prostia restului goilor. Abia acum am �n�eles c�t este minciun� �i tupeu �i c�t este adev�r �n toat� propaganda Holocaustului. Prea mult� m�r��vie, prea multe cifre umflate, prea mult c�tig pe seama unor nenoroci�i. Prea mult dublu standard, prea mult� impostur� �i prea mult� obr�znicie. �n aceste condi�ii, vorbele unui evreu care a spus c� r�ul suprem pe care �l po�i face unui evreu este s� �l iube�ti, pentru c� �n situa�ia asta nu va putea urla �jale, urgie, pogrom!� sunt atotcuprinz�toare. Pentru hamburg�rii cu creierul sp�lat am o dezv�luire: chiar dac� asta e impresia voastr�, v� �n�tiin�ez c� nu doar evreii au suferit �i sufer� pe Terra. Dac� a�i citit cu aten�ie ce a scris Dogaru, atunci sunt sigur c� ve�i fi interesa�i �i de lupt�torii anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei �i de masacrele de la Lunca �i F�nt�na Alb�.



Concluzie: Maiorul Valeriu Carp �mpreun� cu al�i eroi �n uniform� militar� �i principalele figuri ale lupt�torilor anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei, merit� un monument sau un �ntreg memorial pe crestele Obcinei Mari cu vedere spre nordul r�mas dincolo de s�rma ghimpat�, pentru c� lor le dator�m traiul �n Rom�nia.
ht tp://suceveanul.blogoras.com/?p=1238[/quote]

De la: Ebony, la data 2010-05-03 23:35:53

De la: tutenes, la data 2010-05-03 17:46:10Maiorul Valeriu Carp, monumente obraznice �i �ndoielnica propagand� evreiasc� a kominterni�tilor �i a fiilor lor

June 16th, 2009 in Camiliada | las� un r�spuns

�ntr-o �ar� ce are la conducere ni�te c�c�cio�i slugarnici ce se v�nd mai rapid ca fetele de la ie�ire spre F�lticeni, unde intelectualitatea a fost permanent la�� �i a avut ca lege suprem� doar banul �i linsul papucului mai marilor vremii, unde popula�ia este �ndobitocit� �i are creierul sp�lat cu manele, telenovele, petreceri c�mpene�ti cu mici �i bere, iar indivizii ce o compun au drept modele to�i cretinii m�slinii cu ceafa groas� ce au dat tunuri �i toate �toarfele ce �i dau chilo�ii jos la TV, e foarte normal s� nu se �tie nimic altceva dec�t ce li se spune pe canalele oficiale �i agreate de st�p�nii �Licuriciului� �i s� nu se ia atitudine c�nd e cazul. Drept urmare, �n Rom�nia, e normal s� fie salutat� �i aplaudat� dezvelirea unui astfel de monument sau s� se asiste pasiv la edificarea mai multor pl�ci comemorative �i monumente �nchinate lui Albert Wass. Se observ� aceea�i dubl� m�sur� sc�rboas� cu care opereaz� industria holocash-ului �i la care ni�te bor�turi de teapa unui Adrian N�stase s-au �ntrecut s� fie mult mai slugarnici �i mai scrupulo�i dec�t ar fi cazul, c�lc�nd �n cel mai abject mod peste demnitatea �i eroii �ntregului popor rom�n �i consecin�ele se v�d: statui ale mare�alului Antonescu acoperite cu tabl� sau p�nz� ori chiar sparte cu barosul pe timpul nop�ii. Din categoria eroilor uita�i �i ponegri�i de propaganda evreilor kominterni�ti cu c�teva zeci de ani �n urm� �i de odraslele lor n�p�rlite �n moderni�ti �i democra�i, face parte �i maiorul Valeriu Carp. Despre ce a f�cut Valeriu Carp �i pentru ce trebuie s� �i mul�umim afla�i �n r�ndurile urm�toare scrise de istoricul Mircea Dogaru.


Dac� nu ar fi fost maiorul Valeriu Carp, toate scursurile din fruntea statului �i jude�ului ar fi mers la Putna cu pa�aport �i eu, ca �i mul�i al�ii n�scu�i la Suceava, am fi fost actualmente m�ndri cet��eni ucrainieni n�scu�i �n URSS. �n urma ac�iunilor maiorului Valeriu Carp, �n satele de pe alineamentul descris �n articolul lui Mircea Dogaru s-au format echipe de partizani care au ac�ionat �n timpul �i dup� �ncheierea celui de-Al Doilea R�zboi Mondial form�nd primul nucleu al rezisten�ei anticomuniste din Carpa�i.



Propaganda holocash-ului uit� s� spun� marile m�g�rii pe care le-au f�cut evreii �n vara anului 1940 de au ajuns s� scoat� din pepeni un popor pa�nic cum e cel rom�n. Apropo, c�nd vine vorba de porc�rii f�cute de evrei, evreii zic c� erau de vin� comuni�tii atei, dar c�nd vine vorba de pedepsirea comuni�tilor atei colabora�ioni�ti �i spioni pentru armata sovietic�, atunci victimele devin evrei nevinova�i. Ce au f�cut evreii �i cum au scos din min�i rom�nii g�si�i �n S�pt�m�na Ro�ie a lui Paul Goma. Revenind la propaganda �i impunerea planetar� a suferin�ei �poporului ales� drept motiv de doliu global, pe p�m�nturile noastre opereaz� ni�e fo�ti nomenclaturi�ti comuni�ti, cei mai mul�i urma�i ai evreilor kominterni�ti veni�i pe tancurile sovietice, care �i dup� c�derea comunismului �i dup� ce s-au transformat �n mari lupt�tori pentru democra�ie, nu pot s�-i uite pe cei care le-au �ncurcat socotelile p�rin�ilor lor, astfel c� ori de c�te ori au ocazia, blameaz� Rom�nia �i eroii ei, de cele mai multe ori pe banii poporului rom�n. Un astfel de personaj nedrept care spurc� rom�nii de c�te ori apuc� �i �i acuz� de toate porc�riile posibile este Radu Ioanid. Acesta, �n binecunoscuta tradi�ie evreiasc�, vorbe�te despre uciderea c�torva evrei comuni�ti care deja s�rb�toreau venirea ru�ilor �i implicit a comunismului, dar nu vorbe�te despre porc�riile �i provoc�rile josnice la care ace�tia s-au dedat.



Din fericire pentru mine, despre urm�torul eveniment pe care �l relateaz� Ioanid, mi s-a povestit cu lux de am�nunte toat� �nt�mplarea. S� vedem ce zice Ioanid: �In aceeasi zi, in Suceava, un grup de 18 soldati, sub comanda unui locotenent, au intrat in casa evreului Suhar Lax din Costina. Dupa ce l-au torturat, l-au legat de coada unui cal si a fost astfel tarat aproape 3 kilometri, pana in capatul satului, unde cadavrul lui sfartecat de gloante a fost gasit in padure�. Ce nu spune Ioanid e c� nefericitul �la din Cost�na, �mpreun� cu altul, s-au apuc�t s� trag� �n armat�, pentru c� ei se considerau deja tr�itori �n raiul sovietic �i priveau armata rom�n� ca pe un factor perturbator. E normal ca solda�ii s� r�spund� unei astfel de provoc�ri. Unul dintre atacatori a fugit, �ns� cel care a fost ucis nu a reu�it s� scape din cauz� c� era gras. Abia acum dup� ce am citit �nt�mplarea asta, dup� ce am mai studiat una alta �i am trecut �i pe la Auschwitz, am ajuns s� �mi dau seama cum o mare tagm� de �mecheri au creat o industrie de f�cut bani din suferin�ele coreligionarilor lor �i din naivitatea �i prostia restului goilor. Abia acum am �n�eles c�t este minciun� �i tupeu �i c�t este adev�r �n toat� propaganda Holocaustului. Prea mult� m�r��vie, prea multe cifre umflate, prea mult c�tig pe seama unor nenoroci�i. Prea mult dublu standard, prea mult� impostur� �i prea mult� obr�znicie. �n aceste condi�ii, vorbele unui evreu care a spus c� r�ul suprem pe care �l po�i face unui evreu este s� �l iube�ti, pentru c� �n situa�ia asta nu va putea urla �jale, urgie, pogrom!� sunt atotcuprinz�toare. Pentru hamburg�rii cu creierul sp�lat am o dezv�luire: chiar dac� asta e impresia voastr�, v� �n�tiin�ez c� nu doar evreii au suferit �i sufer� pe Terra. Dac� a�i citit cu aten�ie ce a scris Dogaru, atunci sunt sigur c� ve�i fi interesa�i �i de lupt�torii anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei �i de masacrele de la Lunca �i F�nt�na Alb�.



Concluzie: Maiorul Valeriu Carp �mpreun� cu al�i eroi �n uniform� militar� �i principalele figuri ale lupt�torilor anticomuni�ti din mun�ii Bucovinei, merit� un monument sau un �ntreg memorial pe crestele Obcinei Mari cu vedere spre nordul r�mas dincolo de s�rma ghimpat�, pentru c� lor le dator�m traiul �n Rom�nia.
ht tp://suceveanul.blogoras.com/?p=1238[/quote]

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Crimele comunistilor evrei comise impotriva romanilor in 1940


Crimele si ororile comise de comunistii evrei impotriva rom�nilor este un subiect care descrie atrocit��ile si tr�d�rile f�cute de comunistii evrei impotriva rom�nilor in perioada evacu�rii din Basarabia si Bucovina in special in vara lui 1940. Aceste fapte sunt parte a Holocaustului Rosu.

Subiectul pune in context istoric problema revizionismului istoric iudaic. Acesta nu inceteaz� s� rescrie istoria rom�nilor in func�ie de interesele str�ine rom�nilor. Invent�nd antisemitisme false, apoi pict�nd pe rom�ni in culorile mincinoase ale unui oprobiu dezl�n�uit contra unui neam intreg revizionismul istoric iudaic neag� Holocaustul rosu prin care zeci de milioane de crestini dintre care peste dou� milioane de rom�ni au pierit sub bolsevici, condusi de cadre iudaice.

Scriitori de rea credin�� au putut descrie, pentru a ilustra minciuna c� Rom�nia ar fi "ucis, ucis, ucis", jandarmi rom�ni oper�nd in teritoriile ocupate de teroarea horthyst�! C�nd minciuna lui Elie Wiesel este dezv�luit� de Eugen Ionescu in direct la televiziunea francez�, acuzatorul incepe s� oscileze si se d� singur in vileag declar�nd sfor�itor c� "oricum ascult�torii nu se preocup� de istorie". Ei bine, istoria preocup� intens pe rom�ni, care, desi iart� crestineste, au suferit prea mult pentru ca s� uite vreodat� :[1] Trebuie precizat c� NV Transilvaniei a fost sub ocupa�ie maghiar� ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940 si p�n� la 25 octombrie 1944, ziua c�nd Transilvania este eliberat� in intregime[2].

Cuprins

1 Context istoric
2 Desf�surarea evenimentelor
3 Faptele
4 Note
5 Bibliografie

Context istoric
Inc� din vremea lui Mihail Kog�lniceanu, num�rul tot mai mare de refugia�i evrei care se agitau pentru denigrarea Rom�niei prin Alian�a izraelit� au obligat institu�iile democratice ale ��rii s� ia act de efectele dezastruoase ale tr�d�rii neamului rom�nesc de c�tre acesti refugia�i. Pentru economia rom�neasc�, dinamica iesirilor de capital sub controlul noilor refugia�i (ating�nd intr-o singur� genera�ie num�rul de c�teva sute de mii) se f�cea tot mai sim�it�. Situa�ia era f�r� iesire mai ales din cauza interven�iei conjugat anti-rom�nesti a puterilor str�ine, manipulate de Alian�a izraelit�. In fine, prin arendarea p�m�nturilor moldovenesti in mod concentrat sub controlul acestor refugia�i, care au folosit s�lb�ticie contra ��ranilor rom�ni, s-a ajuns la marea r�scoal� din 1907, in urma c�reia mii de rom�ni si-au pierdut via�a.

Winston Churchill a explicat intr-un articol faimos din anii 1920 c� evreimea organizat� s-a divizat in timpul primului r�zboi mondial intre bolsevism (ale c�rui ravagii acum la aproape optzeci de ani de la evenimente se pot m�sura in zeci de milioane de victime si un atac f�r� precedent impotriva crestinismului) si sionism, care este o miscare ideologic� fascist�, rasist� si de purificare etnic�[3].

Ambele grupuri de ideologi, agen�i si teroristi au tr�dat statul rom�n, care le oferise protec�ie si ad�post timp de multe genera�ii.

Bolsevicii, lupt�nd direct si f�r� oprire contra rom�nilor, prin sabotarea Unirii, prin uneltiri si prozelitism, au amenin�at fiin�a na�ional� rom�neasc�, statul na�ional rom�n, biserica na�ional�, si civiliza�ia crestin�. pentru a in�elege acest fapt este suficient a constata dezastrul programat al crestinilor in Rusia bolsevizat�, unde milioane de crestini au fost martiri, apoi toate bisericile au fost desacrate sau distruse, in timp ce nici o sinagog� nu a fost atins�.

Sionistii urm�reau ruperea unei p�r�i din teritoriul na�ional rom�n si vinderea lui prin alipirea de imperiul bolsevic. Prima incercare istoric� a evreilor de a se regrupa a fost in Basarabia rom�neasc�, pe care cet��enii rom�ni evrei basarabeni, tr�d�nd interesele ��rii, au f�cut totul pentru a o aduce sub bolsevici, chiar sub numele de Republica Socialist� Sovietic� Evreiasc�[4][5][6].

Desf�surarea evenimentelor

Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, trupele sovietice intr� in Basarabia si Bucovina, "inc� din noaptea de 27 spre 28 iunie", la ora 3 a.m., str�pung�nd teritoriul rom�nesc prin cinci puncte. In acelasi timp, grupuri specializate organizeaz� ac�iuni antirom�nesti in vederea cre�rii panicii, dezorganiz�rii si confuziei generale. Astfel de ac�iuni au loc in orasele: Chisin�u, Cern�u�i, Soroca,Tighina, Reni. Starea de spirit a popula�iei basarabene, inc� de la inceputul evacu�rii armatei, administra�iei si civililor rom�ni, este consemnat� de sursele sovietice astfel: "...rusii indiferen�i; evreii aclam� intrarea Sovietelor in Basarabia. Rom�nii de la sate surprinsi de evenimente, nu inteleg ce se petrece". Documentele str�nse arat� c� "actele de agresiune si batjocorire" intreprinse impotriva armatei rom�ne care se replia incep�nd cu data de 28 iunie 1940, au fost ini�iate si desf�surate de armata sovietic� in colaborare cu bandele formate mai ales din minoritari, "intre care si o suma de evrei"[7].

Faptele

In timpul celui de-al doilea r�zboi mondial doar maresalul rom�n Ion Antonescu, ministrul de externe Mihai Antonescu, si Miscarea Legionar� i-au sus�inut pe sionisti, prefer�nd s�-i vad� pe cet��enii rom�ni evrei mai degrab� pleca�i din Rom�nia in Palestina dec�t r�masi, ca s� fie tr�d�tori, activi in chip de agen�i comunisti ai puterilor str�ine cu care Rom�nia era in r�zboi. Rom�nia este astfel singura �ar� care nu a deportat pe evrei[8], [9], [10] un num�r considerabil dintre acestia reg�sindu-se in Palestina.

Desi au fost num�ra�i printre victime de mai multe ori de holocaustologii ce folosesc inc� mijloacele de propagand� comunist�, chiar afl�ndu-se, prin aceasta, in plin nega�ionism al holocaustului rosu (al c�ror teoreticieni si practicieni erau ca fosti profesori de marxism) evreii rom�ni dup� invazia sovietic� erau mai numerosi dec�t inainte de r�zboi! [11]. Un autor sionist deosebit de discreditat de pozi�ia sa manifest anti-rom�neasc� este Matatias Carp. Cele trei volume sub semn�tura sa sunt singura surs� de date privind popula�ia evreiasc�, secret de stat. Lucrarea sa este publicat� imediat dup� invazia sovietic�, in acest context, pentru a fi citat� in extenso azi, la peste 60 de ani de la evenimente... Mai mult, istoricul Dinu C. Giurescu remarc� faptul c� cele trei volume scoase in 1947 la Bucuresti, de c�tre Matatias Carp, sunt "f�r� trimiteri la fondurile de arhiv�"[12].

Alexandru Safran, fost rabin sef, intr-o declara�ie din 1946 recunoaste faptul c� anexarea Basarabiei si Bucovinei de Nord de c�tre sovietici "a fost int�mpinat� cu bucurie de unii evrei din aripa st�ng� si comunisti".

In timpul evacu�rii din Basarabia si Bucovina de Nord a armatei rom�ne si a popula�iei refugiate rom�ne, provocat� de ultimatumul din 26 iunie 1940 prin care Uniunea Sovietica a cerut Rom�niei cedarea acestor provincii amintite, popula�ia evreiasc� de aici a ini�iat si desf�surat o serie de manifest�ri si asasinate antirom�nesti:
-uciderea si batjocorirea ofi�erilor si militarilor rom�ni;
-jefuirea si maltratarea refugia�ilor rom�ni;
-asasinarea oficialilor rom�ni din diferite institu�ii publice si devastarea acestora;
-distrugerea si denigrarea insemnelor oficiale rom�nesti[13].

Aceste fapte grave antirom�nesti nu au fost int�mpl�toare, ci ele au fost programate si organizate cu mult timp inainte, exist�nd in Basarabia 118 organiza�ii teroriste si un Plan de bolsevizare a Rom�niei in care comunistii evrei erau implica�i foarte mult[14].

Incep�nd cu data de 28 iunie 1940, evreii de pe tot cuprinsul Basarabiei si Bucovinei de Nord si-au manifestat bucuria c� au devenit cet��eni sovietici, unii dintre ei s-au inarmat si fluturau niste liste negre dorind s�-i pedepseasc� pe cei nota�i acolo. Aceste liste negre vor fi folosite mai t�rziu pentru denun�area rom�nilor care erau considera�i "tr�d�tori de �ar�" fa�� de Rusia, intre ei si mul�i membri ai Sfatului T�rii. Alte liste destinate execu�iilor au fost redactate chiar de intele ctualii evrei comunisti ca: avocat Carol Steinberg, avocat Etea Diner, dr. Dorevici. Mai mult, avocatul evreu Steinberg, a condus un grup de evrei ce loveau cu pietre armata rom�n� aflat� in retragere[15].

La Cern�u�i, imediat ce a fost anun�at ordinul de evacuare, evreii au ini�iat si desf�surat ac�iuni antirom�nesti: aurupt si scuipat steagurile tricolore rom�nesti, iar pe monumentul Unirii au pus steagul rosu sovietic. Dup� ce au vandalizat insemnele oficiale rom�nesti, evreii au distrus crucea de pe catedral� si "au inlocuit-o cu steagul rosu si portretul lui Stalin". Au mai fost consemnate devast�ri si impusc�turi. Tot la Cern�u�i, evreii si pusc�riasii elibera�ii, i-au atacat pe rom�nii care se refugiau, jefuindu-i si maltrat�ndu-i. Preotul bisericii catolice si c��iva gardieni au fost impusca�i de evrei. In timp ce preo�ii si teologii rom�ni erau maltrata�i iar militarii umili�i de evrei, al�i evrei de pe margine st�teau si fotografiau aceste scene.

Ziarul "Universul" relateaz� faptul c� popula�ia ucrainean� din Cern�u�i a manifestat un comportament corect fa�� de popula�ia rom�neasc� ce se refugia, in timp ce popula�ia evreiasc� a avut o atitudine at�t de neomeneasc� inc�t i-a revoltat si pe comandan�ii armatei de ocupa�ie rusesti.

La Chisin�u, evreii plasa�i in intersec�ii au atacat refugia�ii rom�ni si i-au jefuit, ba mai mult, au aruncat at�t asupra lor c�t si asupra militarilor rom�ni afla�i in retragere, cu pietre, cu oale cu ap� clocotit�, si con�inutul oalelor de noapte. Sub protec�ia unor solda�i rusi, evreii au batjocorit militarii din armata rom�n�, ofi�erilor fiindu-le smulse tresele, iar unor ostasi lis-au t�iat nasturii de la pantaloni, dup� care intr-o prim� faz� li s-a dat drumul in hohote de r�s, pentru ca mai apoi, s� fie lua�i de solda�ii rusi.

In momentul ateriz�rii la Chisin�u a unui grup de 20-30 de avioane rusesti, "imediat evreii au arbora drapele rosii" si au inceput s� manifeste pe strad�. Lor li s-au al�turat si comunistii proasp�t elibera�i din inchisoarea local�. Impreun�, "manifestan�ii evrei si comunistii" au strigat lozinci antirom�nesti si def�im�toare la adresa armatei rom�ne: "Jos Armata Rom�n�!", si impotriva regelui, "Jos Carol!", precum si de sus�inere a ocupantului sovietic "Tr�iasc� Stalin si Armata Rosie!". De asemenea, ei au blocat str�zile, nepermi��nd refugia�ilor rom�ni accesul spre gar�. Incerc�nd s� fac� ordine pentru ca popula�ia s� poat� ajunge la gar� si s� se refugieze, comisarii Pascu Nicolae, Mateescu Constantin, Severin si Stol, au fost prinsi de evrei si executa�i prin impuscare in pin� strad�. Alte incidente s-au inregistrat pe strada Alexandru cel Bun, unde func�ionarii rom�ni refugia�i care doreau s� ajung� la gar� au fost opri�i de "o mas� compact� de evreis i rusi" care post�ndu-se pe trotuare amenin�au si aruncau cu pietre.

La Soroca, prim�ria si poli�ia au fost ocupate de evreii comunisti afla�i sub comanda avocatului evreu Michel Flexer (Flexor). La poli�ie, acesta a �inut un discurs prin care a def�imat autorit��ile si administra�ia rom�neasc�, apoi i-a asasinat pe comisarul Murafa si pe ajutorul acestuia Eusta�iu Gabriel in fa�a statuii Generalului Poetas.

A fost jefuit tezaurul administra�iei financiare, din camionul in care era transportat iar Dirigintele Oficiului Postal, Vartolomei, avocatul Gheorghe St�nescu si locotenentul Pavelescu, inso�it de mai mul�i subofi�eri au fost prinsi de evrei si li s-au rupt galoanele. Administratorul Ion Gheorghe si c�pitanul Georgescu au fost impusca�i. Pavelescu si Vartolomei au sc�pat d�nd 50-60 de mii de lei unor evrei. Subofi�erul Ene a fost impuscat pe la spate in timp ce incerca s� fug, iar avocatul St�nescu a fost cobor�t din masin� si imp uscat de avocatul evreu Pizaresky Alexandru.
Maiorul Virtic Gheorghe comandantul jandarmilor din Soroca si c�pitanul Ramadan, dorind s� plece cu o masin� au fost prinsi de evrei, au fost dezarma�i si li s-au rupt galoanele. Preo�ii care voiau s� se refugieze din oras au fost opri�i de evrei si intorsi din drum.

La Vijni�a, cei care au provocat dezordini au fost evreii comunisti c�rora li s-au al�turat si ucrainenii. Astfel, seful sanatoriului din localitate, dr. evreu Winer a rupt drapelul rom�nesc, p�str�nd numai f�sia rosie pe care si-a legat-o peste piept strig�nd c� "a sosit ceasul evreilor". Tot el a interzis personalului rom�nesc s� p�r�seasc� sanatoriul. In momentul intr�rii armatei sovietice in oras, aceasta a fost asteptat� de popula�ia evreiasc� in frunte cu evreul Satran. Perceptorul si preotul au fost ataca�i si jefui�i de un grup de evrei condus de avocatul Raufberger.
Fapte grave s-au mai inregistrat la Rom�nesti in jude�ul L�pusna, unde elevii evrei i-au agresat pe profesori, la Reni unde s-au inregistrat incidente intre evrei cu banderole rosii pe m�ini si autorit��i, la Tighina unde jandarmii rom�ni au fost dezarma�i de evrei, si li s-au luat si uniformele, si la Cetatea Alb� unde evreii au dat foc la prim�rie. La Lipcani, peste Prut de R�d�u�i, evreii strigau "Tr�iasc� Rusia Sovietic� si Stalin!"

In data de 29 iunie 1940 regele Carol al II-lea isi noteaz� in jurnalul personal "c� mai ales evreii" sunt cei "care-i atac� si-i insult� pe ai nostri" si c� acestia i-au batjocorit pe ofi�erii rom�ni.

Presa str�in� relateaz� si ea despre cele int�mplate in Basarabia si Bucovina de Nord: Corriere della Serra scrie c� in ziua de 29 iunie aproximativ 3000 de evrei care au trecut pe la Reni in Basarabia au atacat at�t refugia�ii civili, c�t si armata rom�n� pe care i-au b�tut cu pietre, i-au impiedicat s�-si continuie drumul, i-au jefuit, le-au luat armamentul si le-a distrus mijloacele de transport. Mai mult chiar, c�utau s�-i instige si pe localnicii rom�ni impotriva acestora. Si Gazzeta dell Popolo confirm� situa�iile grave create de evrei consemn�nd c� la Gala�i, comunistii evrei locali impreun� cu cei veni�i din alte p�r�i, au provocat dezordine, atac�nd for�ele de poli�ie si garnizoana, rezult�nd 15 mor�i. Tot Gazzeta dell Popolo vorbeste si despre Cern�u�i ar�t�nd c� dup� evacuarea militarilor rom�ni, evreii in num�r de c�teva zeci de mii, dup� ce au comis numeroase delicte, au eliberat de�inu�ii din inchisori, i-au inarmat si "au inceput cu furie s� masacreze pe rom�nii afla�i pe str�zi, au jefuit b�ncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele". Corriere della Sera relateaz� si el despre cele int�mplate la Gala�i vorbind despre faptul c� evreii veneau din toate p�r�ile la Gala�i pentru a trece in Basarabia si dup� ce i-au dezarmat pe solda�ii din gard�, au atacat orasul, tr�g�nd nebuneste, devast�ndvitrinele si agres�nd cet��enii rom�ni.

Notele f�cute de armata rom�n� constat� la data de 30 iulie 1940 c� evreii din Basarabia nu s-au refugiat si c� au r�mas, instig�nd la ac�iuni antirom�nesti si f�c�nd manifesta�ii comuniste. Refugia�ii din Basarabia au declarat c� cei care le-au f�cut greut��i pe parcursul evacu�rii au fost comunistii locali, in majoritate evrei si c� acestia i-au torturat, i-au lovit cu pietre, le-au jefuit bagajele, i-au impiedicat s� se deplaseze, le-au luat animalele si le-au devastat vehiculele folosite pentru deplasare.

La Chisin�u, inc� inainte de apari�ia trupelor rusesti, evreii din baroul local si-au legat la m�ini banderole rosii si i-au supus pe func�ionarii rom�ni la tot felul de violen�e. In toate g�rile de la chisin�u si p�n� la Ungheni, bandele de evrei inarma�i cu pistoale si b�te loveau popula�ia rom�n� pentru a o impiedica s� urce in trenuri. Si in Bucovina, la Cern�u�i, inainte de intrarea solda�ilor sovietici, evreii au f�cut manifesta�ii antirom�nesti, au devastat biserici si au asasinat personalit��i rom�nesti si ofi�eri. Se mai raporteaz� c� un grup de evrei comunisti cu v�rste de 15-16 ani au s�v�rsit crime si acte de barbarie, ucig�nd solda�i, ofi�eri si jandarmi rom�ni cu propriile baionete, dup� ce ini�ial ii dezarmaser�. Tot la Cern�u�i, grupuri de muncitori au devastat cl�diri si c�mine studen�esti, au eliberat de�inu�ii din inchisori si au maltratat armata si popula�ia rom�n� care se refugia.

La Stampa din ziua de 1 iulie 1940 prezint� articolul "Ororile si devast�rile comise de evrei in Basarabia si Bucovina" in care vorbeste de manifest�rile de bucurie ale evreilor fa�� de armata de ocupa�ie sovietic� si consemneaz� faptul c� la Cern�u�i s-a constituit un guvern provizoriu din evrei comunisti. Acelasi gen de ini�iative a avut loc si la Reni, Ismail, si in alte locuri.

O not� a armatei din 1 iulie 1940 confirm� faptul c� inc� inainte ca armata sovietic� s�-si fac� apari�ia, popula�ia evreiasc� din Cern�u�i a devastat bisericile si i-a asasinat pe mul�i dintre sefii autorit��ilor locale. Se raporteaz� si c� Brigada de Cavalerie aflat� sub comanda domnului Postelnicu a trecut cu greu Prutul, av�nd lips� ofi�eri si solda�i precum si echipament din cauza greut��ilor, sicanelor si umilin�elor la care au fost supusi de c�tre armata sovietic� in colaborare cu bandele de civili formate din "bolsevici si jidani".

O sintez� a zilei din 2 iulie 1940, arat� c� evreii au organizat in difetite orase comitete revolu�ionare in vederea prelu�rii puterii. La Cern�u�i, evreul Salo Brul a devenit comisar al poporului, primar si viceprimar sunt tot doi evrei, Glaubach si respectiv Hitzig, iar prefect este evreul Meer. Sovietul comunal din Chisin�u, este condus de un evreu originar din Husi, si anume, avocatul Steinberg. Comitetul local infiin�at la Chilia Nou� il are ca sef pe un evreu medic din oras, dr. Rabinovici. La Soroca este indicat ca fiind "conduc�torul ac�iunii teroriste" un evreu gardian public in serviciul poli�iei locale, pe nume Leizer Ghinsberg. Al�i doi evrei fosti ziaristi la Adev�rul si Diminea�a au luat posturi importante in Basarabia. Ei sunt Terziman si C�ndea.
Sunt consemnate atentate si asasin�ri impotriva oficialit��ilor si impotriva rom�nilor civili, din partea evreilor comunisti. Bandele evreo-comuniste din Chisin�u futur�nd steaguri rosii, ac�ionau in g�ri pentru a-i determina pe c�l�tori s� coboare din trenuri. Refugia�ii rom�ni care nu puteau s� se apere au fost jefui�i de acestia, si doar cei care au avut arme au putut s� le resping� atacurile. Tot la Chisin�u, interven�ia unui detasament de jandarmi i-a salvat pe studen�ii teologi de a nu fi linsa�i de o band� de evrei comunisti, asta dup� ce jandarmii au fost nevoi�i s� fac� uz de arm�. Ins� doi inspectori financiari, Preotescu si P�dureanu, nu au mai putut fi salva�i, fiind impusca�i. De asemenea, teroristii evrei i-au mai ucis pe perceptorul si notarul din Cead�r-Lunga, jude�ul Tighina, pe preotul Bujacovski din Tighina, pe fostul senator colonelul Adamovici, pe seful poli�iei din Abaclia, tot din jude�ul Tighina. La Cazaclia si Cead�r-Lunga au mai fost omor��i notari, preo�i si poli�isti. Evreii din Reni, ce purtau banderole rosii, i-au impuscat pe doi marinari rom�ni, ceea ce a determinat o ripost� a autorit��ilor si au fost lichida�i, in urma confrunt�rilor, circa 15-20 de evrei comunisti.

Fapte atroce s-au petrecut la Cetatea Alb�, unde preo�ii au fost schingiui�i de bande comuniste de evrei. Preo�ilor le-au fost arse b�rbile cu �ig�ri aprinse, iar bisericile au fost devastate. La Cern�u�i, bandele de evrei au atacat cu pietre dou� autocare cu solda�i rom�ni, iar atacul lor a fost respins numai prin folosirea armelor.
La Br�ila, fra�ii Birnbaum amenin�au c� "multora dintre rom�ni le-a sunat ceasul" si c� ei ii au pe c��iva in vedere pentru ca s� se r�fuiasc� cu ei. In alt caz, o persoan� pe nume Iancu, zis si Jean, amenin�a si el c� in scurt timp pe Palatul Regal va flutura drapelul rosu sovietic.
O telegram� din data de 3 iulie 1940, venit� de la grani��, informeaz� c� popula�ia evreiasc� manifest� o atitudine ostil� tot mai pronun�at� in zona Prutului si c� acest fapt face ca localit��ile locuite de evrei s� fie focare comuniste periculoase.

Ziarul maghiar Pesti Ujsag din 3 iulie 1940, scos la Budapesta, face referire la "presa italian� care condamn� uneltirile evreilor din Rom�nia" ar�t�nd c� ziarele italiene consemneaz� c� "Evreii au provocat incidente s�ngeroase prin atitudinea lor provocatoare ".

Alte informa�ii transmise de armat� relateaz� c� la Cern�u�i au fost vandalizate mai multe biserici, printre cea mai important� Sf. Nicolae. La Bolgrad, evreii comunisti care manifestau pe str�zi, purtau steaua evreiasc� in 6 col�uri si o banderol� rosie. Un grup de evrei a atacat cu focuri de arm� depozitul de muni�ii din R�d�u�i, ins� atacul a fost respins de c�tre gard�, iar atacatorii s-au retras l�s�nd doi mor�i in urm�. Ac�iunea de asasinare a rom�nilor din orasul Cetatea Alb� a fost condus� de evreul Abram Carolic. Intre victime, au fost protopopul jude�ului Crisan Folescu, preotul Petru Sini��, seful g�rii si ajutorul acestuia. Tot la Cetatea Alb�, evreii comunisti au oprit un tren si au incercat s� dezarmeze un divizion de artilerie, si numai interven�ia sovieticilor a im piedicat acest lucru. Si la Volintiri, grupurile de evrei comunisti i-au terorizat pe rom�ni, fiind ucise mai multe persoane printre care grefierul Stirbu Iosif. La B�l�i, bandele de evrei au creat panic� printre rom�nii care se refugiau, fiind trase focuri de arm� asupra lor. Tot in acest timp, au fost rupte crucile bisericilor si arborate in locul lor, steagurile rosii sovietice. La Chisin�u, ziarele Sovietskaia Bessarabia si Bessarabskaia Pravda scoase de ocupa�ia sovietic�, sunt conduse de redactori evrei. La Ismail, morarii si brutarii evrei au instigat bandele de teroristi evrei impotriva manutan�ei locale r�sp�ndind zvonul c� armata a rechizi�ionat f�ina. Au fost asasina�i lt. Alexandrescu si plt. mj. Jianu. Manipula�i de instig�rile evreo-comuniste, la ac�iune au participat si solda�i apar�in�nd manutan�ei. La Reni, un grup de comunisti evrei impiedic� popula�ia ce dorea s� se imbarce pe vaporul Carpa�i pentru a se refugia in �ar�, lovindu-i cu b�tele. Vaporul a reusit totusi s� plece doar dup� ce s-au t�iat par�mele de ancorare.

In comuna Ashita, evreii au impuscat in picioare doi solda�i rom�ni care r�m�seser� in urm�. La Chilia Nou�, bande de evrei comunisti au devastat bisericile, au arborat steaguri sovietice pe institu�ii si au impiedicat popula�ia rom�neasc� s� se refugieze.
Un soldat originar din Piatra Neam�, care era r�nit a fost ingropat de viu, la ordinul si sub indrumarea comisarilor sovietici evrei, care au ignorat rug�min�ile acestuia de a nu fi ingropat pentru c� avea acas� 4 copii.
Un alt soldat rom�n care era bolnav, si care era transportat cu o c�ru�� a fost impuscat pentru c� agresorii voiau c�ru� ;a. Cererile ofi�erilor rom�ni de a le l�sa acea c�ru�� pentru a putea transporta soldatul bolnav, nu au fost luate in seam�, si unul dintre agresori a tras c�teva gloan�e sf�r�m�ndu-i �easta.

Note
1↑ Elie Wiesel, contra intereselor Rom�niei, Teofil Ivanciuc, p.18
2↑ Cronologie privitoare la membrii familiei regale. Cronologia se bazeaza pe cartile "Istoria Romanilor de la origini pana in prezent" de Vlad Georgescu, ed. Humanitas, Bucuresti 1992 si "Monarhia in Romania 1866-1947" de Ioan Scurtu, ed. Danubius, Bucuresti 1991, si pe presa romana de dupa 1989
3↑ Zionism versus Bolshevism: A Struggle for the Soul of the Jewish People, nr. din 8 februarie 1920, al ziarului "Illustrated Sunday Herald"
4↑ Numeroase surse din arhivele locale
5↑ Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crisan, p. 56
6↑ S�pt�m�na Rosie (Edi�ia august 2006), Paul Goma, p. 154
7↑ Evreii din Rom�nia (1939-1944), Dinu C. Giurescu
8↑ A Study of History, 12 volume, Oxford University Press
9↑ Surse evreiesti
10↑ Rabinul Clujului Moshe Carmilly
11↑ Ioanid, Carp
12↑ Evreii din Rom�nia (1939-1944), Dinu C. Giurescu
13↑ Cercetarea are la baz�: rapoarte oficiale ale armatei rom�ne, articole din presa vremii, jurnale personale ale oficialilor si civililor, m�rturii, toate prezentate in eseul "S�pt�m�na Rosie" de Paul Goma
14↑ S�pt�m�na Rosie (Edi�ia august 2006), Paul Goma, p. 94-96
15↑ S�pt�m�na Rosie (Edi�ia august 2006), Paul Goma, p. 164, 177, 219
ht tp://casa-regala.blogspot.com/2007/12/crimele-comunistilor-evrei...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Citate ale unor evrei sionisti :
Menechem Begin , fost prim ministru Israel :

�Rasa noastra este Master Race. Noi suntem zei divini pe aceasta planeta. Noi suntem atat de diferiti de rasele inferioare, precum sunt ele de insecte. De fapt, comparativ rasa noastra, alte rase sunt bestii si animale. Alte rase pot fi considerate a fii extremente umane. Destinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pamantesc va fi stapanit de liderii nostri cu un sceptru de otel. Masele ne vor linge picioarele si ne vor servi ca sclavi.�

Dr. Nahum Goldman , (1894-1982) , presedinte al World Zionist Organization , avertiza in 1958 la World Jewish Conference in Geneva :

�Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . Disparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre�

Dr. Mandelstein la Zionist International Congress 1897:



� Evreii isi vor folosi toata influenta si puterea pentru a preveni progresul si prosperitatea tuturor celorlalte natiuni si sunt decisi sa adere catre destinul lor istoric , acela de a cuceri puterea mondiala �

J. Robert Oppenheimer ( 1904 � 1967 ), director al Manhattan Project, supranumit �tatal bombei atomice� a depus eforturi deosebinte pentru realizarea ei la Los Alamos National Laboratory. In 1933 invata sanscrita si citeste Bhagavad Gita scrisa in limba de origine. Invatatura aceasta orientala avea sa-i devina filosofia vietii. Referitor la Trinity test (denumirea primei testari a unei explozii nucleare realizate pe teritoriul SUA pentru studierea grozaviei ce va fi la scurt timp lansata asupra civililor japonezi) Oppenheimer cita din Bhagavad Gita :
�Dac� lumina a o mie de sori ar exploda odat� pe cer, ar fi ca frumuse�ea celui puternic . Acum am devenit Moartea, distrug�torul lumilor�

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De�i erau �mpr�tia�i �i r�sp�ndi�i printre alte popoare, evreii au reu�it s�-�i dezvolte �n continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poe�ii, scriitorii �i al�i creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraic�, de limbile popoarelor majoritoare l�ng� care au tr�it �i uneori (�n muzic�, literatur�, publicistic�) �i de limbile evreie�ti locale (idi�, ladino etc.), cu diferen�e de la o epoc� la alta. Filosofi evrei ca Saadia Gaon, Moise Maimonide, Joseph Albo, Isaac Abravanel, Nachman Krochmal, Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, Martin Buber, Emmanuel Levinas �i al�ii au fost influen�i �n cultura �i societatea evreiasc� �i �n general.

�n Evul Mediu, poe�i evrei, ca Solomon ibn Gabirol, Yehuda Halevi, Immanuel Romano, Yehuda Alharizi, Mo�e ibn Ezra, Avraham ibn Ezra au scris poezii �n limba ebraic�, �n care �i exprimau �i dorul de Ierusalim �i meleagurile patriei �ndep�rtate. �n continuare au ap�rut poe�i ebraici ca Mo�e Haim Luzzatto, Naphtali Herz Weisel, Meir Halevi Letteris, Jehuda Leib Gordon �i al�ii. La sf�r�itul secolului al XIX-lea �i �nceputul secolului XX, c�nd s-a revenit la folosirea zilnic� a limbii ebraice, �n special printre sioni�tii emigra�i �n Palestina sau care se preg�teau s� emigreze, a crescut num�rul poe�ilor, prozatorilor �i filosofilor care scriau �n limba ebraic�.

�n limba idi�, a evreilor din Europa �i din America de Nord, s-au exprimat sute de poe�i, dramaturgi �i scriitori evrei � de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau �alom Alehem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch p�n� la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer �i Israel Joshua Singer. Unii dintre ace�ti autori au scris �n ambele limbi, idi� �i ebraic�.

�n limba ladino au fost create multe c�ntece religioase, de dragoste, proverbe �i zic�tori, rug�ciuni �i basme, s-au publicat �i unele c�r�i cu caracter enciclopedic sau de literatur� roman�at�.

�n ��ri cu ob�ti evreie�ti numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiasc�, �n special �n limbile idi�, ebraic� �i ladino, dar �i �n limbile locale. �n Bucure�ti au ap�rut circa 170 de periodice evreie�ti, �n diferite limbi[22].
[modific�] �R�zboiul limbilor�

EEEEEvrei de pe toate planetele unitiva

De la: Ebony, la data 2010-05-04 21:01:08De�i erau �mpr�tia�i �i r�sp�ndi�i printre alte popoare, evreii au reu�it s�-�i dezvolte �n continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poe�ii, scriitorii �i al�i creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraic�, de limbile popoarelor majoritoare l�ng� care au tr�it �i uneori (�n muzic�, literatur�, publicistic�) �i de limbile evreie�ti locale (idi�, ladino etc.), cu diferen�e de la o epoc� la alta. Filosofi evrei ca Saadia Gaon, Moise Maimonide, Joseph Albo, Isaac Abravanel, Nachman Krochmal, Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, Martin Buber, Emmanuel Levinas �i al�ii au fost influen�i �n cultura �i societatea evreiasc� �i �n general.

�n Evul Mediu, poe�i evrei, ca Solomon ibn Gabirol, Yehuda Halevi, Immanuel Romano, Yehuda Alharizi, Mo�e ibn Ezra, Avraham ibn Ezra au scris poezii �n limba ebraic�, �n care �i exprimau �i dorul de Ierusalim �i meleagurile patriei �ndep�rtate. �n continuare au ap�rut poe�i ebraici ca Mo�e Haim Luzzatto, Naphtali Herz Weisel, Meir Halevi Letteris, Jehuda Leib Gordon �i al�ii. La sf�r�itul secolului al XIX-lea �i �nceputul secolului XX, c�nd s-a revenit la folosirea zilnic� a limbii ebraice, �n special printre sioni�tii emigra�i �n Palestina sau care se preg�teau s� emigreze, a crescut num�rul poe�ilor, prozatorilor �i filosofilor care scriau �n limba ebraic�.

�n limba idi�, a evreilor din Europa �i din America de Nord, s-au exprimat sute de poe�i, dramaturgi �i scriitori evrei � de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau �alom Alehem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch p�n� la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer �i Israel Joshua Singer. Unii dintre ace�ti autori au scris �n ambele limbi, idi� �i ebraic�.

�n limba ladino au fost create multe c�ntece religioase, de dragoste, proverbe �i zic�tori, rug�ciuni �i basme, s-au publicat �i unele c�r�i cu caracter enciclopedic sau de literatur� roman�at�.

�n ��ri cu ob�ti evreie�ti numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiasc�, �n special �n limbile idi�, ebraic� �i ladino, dar �i �n limbile locale. �n Bucure�ti au ap�rut circa 170 de periodice evreie�ti, �n diferite limbi[22].
[modific�] �R�zboiul limbilor�

Evreii din prezent se �mpart �n dou� categorii: sefarzi �i a�kenazi. Sefarzii descind din evreii care tr�iser� �n antichitate �n Spania p�n� c�nd au fost expulza�i de acolo �i s-au instalat �n ��rile mediteraneene �i mai pu�in �n Occident. Ei vorbeau un dialect hispano-ebraic, numit �ladino� �i �i-au p�strat propriile tradi�ii �i mituri. Num�rul lor este estimat la circa 500000. �n acela�i timp, evreii a�kenazi � de origine khazar� � num�r� circa 11 milioane. (Ca un am�nunt picant, s� pomenim faptul c� A�kenaz se numea un frate al lui Togarma pe care, dup� cum spunea Iosif al khazarilor, ace�tia �l revendicau drept str�mo�ul lor.) Termenul de �antisemitism� este a�adar f�r� noim�, consituind o concep�ie fals� �mp�rt�it� at�t de evrei, c�t �i de cei care i-au persecutat.

Povestea imperiului khazar, prezentat� mai sus, �ncepe s� apar� ca �cea mai crunt� fars� pe care a pus-o la cale istoria� (Arthur Koestler).

Referin��: �Al treisprezecelea trib: khazarii�, Arthur Koestler, editura Antet.

ht tp://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/khazarii-al-treispre...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-05 17:03:49Evreii din prezent se �mpart �n dou� categorii: sefarzi �i a�kenazi. Sefarzii descind din evreii care tr�iser� �n antichitate �n Spania p�n� c�nd au fost expulza�i de acolo �i s-au instalat �n ��rile mediteraneene �i mai pu�in �n Occident. Ei vorbeau un dialect hispano-ebraic, numit �ladino� �i �i-au p�strat propriile tradi�ii �i mituri. Num�rul lor este estimat la circa 500000. �n acela�i timp, evreii a�kenazi � de origine khazar� � num�r� circa 11 milioane. (Ca un am�nunt picant, s� pomenim faptul c� A�kenaz se numea un frate al lui Togarma pe care, dup� cum spunea Iosif al khazarilor, ace�tia �l revendicau drept str�mo�ul lor.) Termenul de �antisemitism� este a�adar f�r� noim�, consituind o concep�ie fals� �mp�rt�it� at�t de evrei, c�t �i de cei care i-au persecutat.

Povestea imperiului khazar, prezentat� mai sus, �ncepe s� apar� ca �cea mai crunt� fars� pe care a pus-o la cale istoria� (Arthur Koestler).

Referin��: �Al treisprezecelea trib: khazarii�, Arthur Koestler, editura Antet.

ht tp://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/khazarii-al-treispre...]
Concret la ce te referi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Ideea e ca evreii sunt o religie , nu un neam . Toti care trec la mozaism "devin" evrei -khazarii sunt exemplul concret .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Ideea asta e prima data cind o aud.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-06 02:48:38Ideea asta e prima data cind o aud.

Pai toata viata avem de auzit lucrurinoi , nu ?
Citeste tot articolul , am dat linkul . De asemenea poti sa cauti pe goagal khazari sau hazari .
Alte informatii despre hazari - khazari , aici :
Hazarii �i religia iudaic�

Din textul coresponde�ei purtat� de Hasdai ibn �aprut cu hanul hazar Iosif reiese c� trecerea la iudaism a hazarilor s-a petrecut �n jurul anului 740, fiind ini�iat� de hanul Bulan. Potrivit cronicarului Mas'udi, convertirea la iudaism a hazarilor s-a petrecut �ns� �n timpul califului Harun al-Ra�id (786-809), la cump�na secolelor VIII-IX. Referindu-se la acest eveniment, Dimasqi afirm�: �Ei (hazarii) sunt forma�i din dou� clase: din r�zboinici, care sunt musulmani, �i din evrei, care sunt supu�i. �nainte, asemenea turcilor, ei nu aveau o religie, dar, potrivit lui Ibn al Adir, dup� ce conduc�torii de la Constantinopole au alungat, �n timpul lui Harun al-Ra�id, evreii din imperiul lor, ace�tia s-au stabilit �n �ara hazarilor, unde au g�sit oameni �n�eleg�tori. Ei le-au oferit religia lor hazarilor, pe care ace�tia au g�sit-o mai conving�toare dec�t aceea pe care ei o practicau �i au preluat-o�. Vechea cutum� hazar� a execu�iei publice a liderului care suferea o �nfr�ngere (�i care deci nu se mai bucura de favorurile zeilor) a jucat probabil un rol major la optarea p�turii conduc�toare pentru convertirea la religia mozaic�.

Stabilirea cu exactitate a num�rului hazarilor converti�i la iudaism nu este posibil�. Sigur este doar faptul c� al�turi de han �i de aristocra�ia tribal�, un procentaj �nsemnat al popula�iei hazare a adoptat iudaismul. Au existat �ns� �i hazari cre�tini. Potrivit cronicarului Ibn al-Gauzi, o�tile hazare care au invadat Armenia �n 799-800 erau de peste 100.000 lupt�tori. Av�nd �n vedere c� raportul dintre civili �i r�zboinici era, �n general, �n acea perioad� de circa 4:1, este plauzibil ca popula�ia hazar� s� fi fost la �nceputul secolului al IX-lea de cel pu�in patru p�n� la cinci milioane de locuitori. O influen�� major� �n stabilizarea iudaismului �n r�ndul hazarilor au exercitat-o evreii din Crimeea, ale c�ror comunit��i au luat fiin�� �n peninsul� dup� revolta lui Bar-Kohba din anii 132-135 d.Hr.
ht tp://ro.wikipedia.org/wiki/Hazar

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2010-05-05 21:10:15Ideea e ca evreii sunt o religie , nu un neam . Toti care trec la mozaism "devin" evrei -khazarii sunt exemplul concret .

Eminescu despre evreii refugiati in Romania :
�Ce sunt acesti oameni ? "Tarani ? Nu sunt. Proprietari, nu ; �nvatati , nici cit negrul sub
unghie; fabricanti, numai de palavre; meseriasi nu, breasla cinstita n-au, ce sunt dar?
Uzurpatori, demagogi, capete desarte, lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o
compensa prin nimic, ciocoi boierosi si fudui, mult mai �nfumurati dec�t coboritorii din
neamurile cele mai vechi ale tarii�.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

De la: Andrei_Popescu10, la data 2010-05-07 15:22:45ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia[/quote]
Pai cum sa nu , asa e , cum scrie aici .
Tot e bine ca evreii care au scris articolul au scazut numarul "vicatimelor" holocaustului de la 400000 la 150000 . Maine poimanie il vor scadea la 50000 , apoi probabil la realista cifra de cam 2000 .
Unde sunt gropile comune care adapostesc sute de mii de evrei masacrati de romani ?
E vreo dovada adusa care sa probeze numarul acesta umflat , al carui scop e stoarcerea unor despagubiri Romaniei ?
Niciuna . Romania a iesit nepatata din procesul de la Nurenberg .
Eu am avut rude care au fost pe frontul de rasarit .
Bunicul meu mi-apovestit cum in Iasi , evreii aruncau cu apa fiarta pe trupele Armatei Romane .
Un alt unchi a prins retragerea din Basarabia , in urma ultimatului bolsevicilor, fiind comandant de companie .
Ordinul era ca armata sa nu faca in nici un caz uz de arma pentru a nu da loc provocarilor .
Bande de bolsevici huligani evrei , eu incoltit compania acestuia , in iuresul retragerii imposibile pe care o dictasera bolsevicii .
I-au dezarmat si i-ar fi linsat , norocul lor a fost ca a intervenit o unitate a armatei rosii care i-a pus la respect pe animalele alea de evrei .
Unchiul meu a ramas cu sechele toata viata .
Se cuvine precizat ca stalin le promisese evreilor basarabia .
Evreii sunt singurii care si-au vandut mortii , multi din ei fictivi .
Scopul lor principal in viata e profitul , cu absolut orice pret .
Cum ar fi daca Romania ar fi cerut despagubiri Ungariei pentru victimele de la Ip , Traznea si Moisei ?
Cum ar fi daca ar fi cerut despagubiri Rusiei pentru masacrele de la Fantana Alba si Lunca ?
La prima vedere articolul e bine documentat si structurat , contine adevaruri in ceea ce priveste istoria evreilor in Romania , insa contine si extrem de multe exagerari si minciuni grosolane .
Antonescu a deportat vrei in Transnistria , dar pe aceia care erau comunisti si erau un pericol pentru stat ,pe evreii bolsevici i-a deportat .
Masacrul de la abator din Bucuresti e alta inventie evreiasca .
Ce e ciudat e ca pe timpul lui ceasca , evreii nu au suflat in front , nici macar un evreu din Romania nu a suflat vreo vorbulita despre asa-zisul holocaust din Romania ." Marele" luptator pentru pace ellie wiesel , un mincinos nerusinat , nu a suflat o vorbulita pe timpurile acelea .
Nici din Israel nu a venit vreun semnal in sensul acesta .
S-au gasit in vremurile tulburi dupa " revolutie " , cu largul sprijin al lui uncle sam , si al tuturor scursurilor de 'holocaustologi" sa minta cu nerusinare , sa mai gaseasca o sursa de profit , doar Germania si alte tari le supsesera suficient ...
Nu inteleg cum de rudele asa-ziselor victime ale holocaustului din Romania , nu spun concret numele celor pierduti in acele evenimente , cu biografia aferenta ...
Pentru ca atunci s-ar putea face niste calcule probabil ...
Candva se vor dovedi si acestea minciuni sfruntate , la fel ca basmele evreiesti privind sapunul facut din grasimea victimelor din lagarele de concentrare ...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Ca s� nu existe nici o �ndoial� �i nici o posibilitate de sustragere a evreilor comuni�ti, ca f�ptuitori ai holocaustului �mpotriva rom�nilor, iat�-i, �n 1940, pe fiecare dup� mumele s�u. Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, recomanda�i de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului Comunist al bol�evicilor din toat� Rusia: 1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2. Faier�tein Raia 3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morgher�tern Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 . Luca Leaslo 9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvor�ov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici 11.Oighen�tein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram Isaakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Taranda� Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecau�an Polea Efimovna 21. Bude�tskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. �teinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici �oil Oiezero vici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Gre�ovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel).Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, a c�ror apartenen�� de partid este necesar s� fie �nregistrat� la locul actual de munc�. Jude�ul Chi�in�u: 1. �afran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria Kisilevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. �or Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici 10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. �androvskaia Ita Beniaminovna 12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. �var�man 15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. �ehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24. �vetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna 28. Rubin�tein Aleksander 29.Gebove�er Riva Simonovna 30. Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan
4
Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma Naumovna 33. Gold�tein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki Lena Aronovna. Jude�ul Soroca: 40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. �oimu Ivan Samuilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Gu�ul Constantin 45. Leahovski Mihail 46. Gu�u Pavel 47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zel�er Rahil Ihilovna 50. Golovatii Ivan 51. Gher�man Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. �oimu Samuil 56. Liv�itz Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. Jude�ul B�l�i: 62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighen�tein Niunea Iakovlevna 71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74. Oighen�tein Mihail 75. Kotlear Lev. Jude�ul Bender: 76. �imkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Reveneal� Serghei 79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. Jude�ul Orhei: 82. Ciornaia Nata�a (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici 84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vain�toc Nuhin Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Koju�neanu Abram Iakovlevici. Jude�ul Hotin: 89. Ku�nir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91. Boto�anski Avram I�kovici. Jude�ul Ismail: 92. Gher�kovici Silea 93. Gher�covici Jenea (dup� so� Georgescu) 94.�abin Anrei. Jude�ul Cern�u�i: 95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kur�man Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii U�erovici 100. �lomiuc Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev . Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia care trebuie s� fie l�sa�i cu dreptul de membri ai partidelor comuniste fr��e�ti �i s� fie ob�inute informa�ii suplimentare despre activitatea lor �n Partidul Comunist din Rom�nia. Ora�ul Chi�in�u: 1. Spektor Ester Peisovna 2. Ber�tein Simha Pinkusovici 3. Gher�tein Haim Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. �teiberg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10. �mulevici Liza Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13. Grekov Stepan Danilovici 14. Ka�elnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna 16.Vinberg Isaak Leizerovici 17. Barenboim Io�e Iankelevici 18. Bukur Ghenea
5
Miniminovna 19. Oh�tat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici 22. �prin�en Fanea Lipovna 23. Rubin�tein Berta Vladimirovna 24. Lif�itz Efimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat Vitea Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna. Ora�ul �i jude�ul Soroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii Mihailovici 34. Meli�en Ivan Nicolaevici 35. Navro�kaia Anna Panteleevna 36. Navro�ki Mihail Iosifovici 37. Mi�i�in Alexander Antonovici 38. Navro�ki Andrei Iosifovici 39. Navro�ki Piotr Filippovici 40.Me�i�en Vladimir Mihailovici 41. Me�i�en Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici 45. Re�ednik Dionisii Ignat 46. Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. �aragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tismine�ki Buzea 57.�arogradski David �e�omov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici 64. Gold�tern �i�mon 65. Dumbrav� Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67. �teinbuk Smil 68.Faier�tein Iancu Aronovici 69. Gore�nik I�ik Meerovici 70. �ulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gher� Leibovici 73. Milman Moi�e 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear �merl I�kovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas Haralambie 81. Stari� Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur Dimitri 85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tiho�ki Valentin 88.Kolker Boruh 89.Krav�ov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gher�enzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel 93. Pastu�enko Grigorii 94. Derkau�an Aizik 95. �ehtman �alik 96. Gluhovski Petr 97.Karpi� Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. P�nzaru Ivan 104. P�nzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106. Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalma�ui �tefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak Haralamb 114.Zel�er Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.�ve� Dmitrii Mihailovici 120. Poli�iuk �i�ma 121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Gu�u Dimitrii 125. Kvatkovski 126. �trahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima
6
129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. �munis I�ik 132. Revule� Grigorii 133. Spivak �lik 134. �entis Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. ��mbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion. Jude�ul Orhei: 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. �nir Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner Op�ip Kipelovici 149. �aparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia Moiseevna 151. �apo�nik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158. Malis Motel Abramovici 159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei �umovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fi�man Rahil Davidovna 168. Fi�man Estera Davidovna 169. Ger� Dafa Davidovna 170. Daici Ghitlea �lemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii Ivanovici 175. Zisler Iankel �alikovici 176. �mukler Leib Borisovici 177. Kogan Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180. Averbuh Basea Livovna. Jude�ul Bender:181. Er�berg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Moze� Evghenii 196. Sisman Frida 197. Gold�tein Iakov �mulevici 198. Haikim Idel Gher�kovici 199. Zelter Zaiveid Leibovici 200.Ro�ko Rahman Davidovici 201. K�sa Hristofor Ivanovici 202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.�lapakov Nikolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210. Dmitrieva �eifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici. Jude�ul B�l�i: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214. Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici 217.Rapaport Beeno Boris 218. Ku�nir Semion Aronovici 219. Goldi� Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ov�i Iankelevici 221. Weisman Toivi �aevici 222. Rozenblat Moi�e Lipov 223.Roll Valter Livovici 224. Ku�nir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea Nutuvici 226. Ka� Oscar Ger�-Berovici 227. Kevilevin Ihil Mo�kovici 228. Kiseleva
7
�eiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Mi�a 234. Ghelman Iv�e I�kovici 235. �erman Moi�e Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. R�lskii Grigorii Afanas 238.Haot Niusin Gher�ovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. �uprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244. Babine�ki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252.Vikinskii Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, sosi�i �n URSS, �n calitate de emigran�i politici (fo�ti voluntari ai Armatei Republicane �n Spania �.a.), pe care CC al PCR �i recomand� pentru a fi transfera�i �n Partidul Comunist al bol�evicilor din toat� Rusia: 1. Tismene�ki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.
Din partea de r�s�rit a Rom�niei, armata rom�n� se retr�sese f�r� lupt�, deci nu existau nici un fel de consecin�e dureroase pricinuite rom�nilor sau evreilor de aici, datorit� �ncle�t�rilor armate. �i cu toate acestea, �n 1940, �mpotriva armatei rom�ne �n retragere, evrei �narma�i au umilit �i au lichidat, prin �mpu�care, ofi�eri �i solda�i rom�ni. Armata rom�n� primise ordin s� nu r�spund� la provoc�ri. Este evident c� ace�ti evrei se coalizaser�, cu arma �n m�n�, cu armata de invazie a URSS, �mpotriva propriei ��ri, Rom�nia, �ncadr�ndu-se astfel �n programul �i activitatea comuni�tilor evrei de p�n� acum, �mpotriva statului rom�n. Singurul rom�n care a fost �n fruntea Partidului Comunist, p�n� dup� al doilea r�zboi mondial, a fost �ndep�rtat din func�ie �n 1924, pentru c� �ncepuse s� regrete �i s� nu mai accepte aceste programe de desfiin�are a Rom�niei.
Asupra familiilor de rom�ni care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au dedat la jafuri �i omoruri.
Din Basarabia, �inutul Her�a �i nordul Bucovinei, trenurile mor�ii pornesc spre Siberia, �ncep�nd cu anul 1940 �i din 1944, p�n� �n anii de dup� 1950. Mor�i pe drum, �n vagoane de vite, din lips� de aer �i ap�. Moartea secer� �n lag�rele de exterminare. Adev�rate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili rom�ni. Putinii supravie�uitori au avut parte numai de persecu�ii, p�n� la moarte. Toate acestea �n r�s�ritul Rom�niei c�zut sub ocupa�ia bol�evic�. Dar �n Rom�nia (�ntre grani�ele Rom�niei de
8
azi), ce s-a �nt�mplat �ntre 1944 � 1964 ? In 1948 comuni�tii preluaser� �ntreaga putere politic� �n Rom�nia. Are loc lichidarea total� a clasei conduc�toare din Rom�nia, a tuturor elitelor �i a multor altor rom�ni, din poporul de r�nd. In �ntreaga Rom�nie, din 1921 p�n� �n timpul celui de al doilea r�zboi mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de comuni�ti, �n mare majoritate alogeni, conducerea apar�in�nd evreilor. Din 1948 p�n� �n 1964, �n Rom�nia au fost �ntemni�a�i peste dou� milioane de rom�ni �i peste dou� sute de mii au fost lichida�i �n pu�c�rii �i lag�re. Singura for�� politic� decizionl�, �n Rom�nia, o formau comuni�tii.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Ca s� nu existe nici o �ndoial� �i nici o posibilitate de sustragere a evreilor comuni�ti, ca f�ptuitori ai holocaustului �mpotriva rom�nilor, iat�-i, �n 1940, pe fiecare dup� mumele s�u. Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, recomanda�i de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului Comunist al bol�evicilor din toat� Rusia: 1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2. Faier�tein Raia 3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morgher�tern Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 . Luca Leaslo 9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvor�ov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici 11.Oighen�tein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram Isaakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Taranda� Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecau�an Polea Efimovna 21. Bude�tskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. �teinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici �oil Oiezero vici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Gre�ovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel).Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, a c�ror apartenen�� de partid este necesar s� fie �nregistrat� la locul actual de munc�. Jude�ul Chi�in�u: 1. �afran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria Kisilevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. �or Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici 10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. �androvskaia Ita Beniaminovna 12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. �var�man 15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. �ehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24. �vetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna 28. Rubin�tein Aleksander 29.Gebove�er Riva Simonovna 30. Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan
4
Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma Naumovna 33. Gold�tein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki Lena Aronovna. Jude�ul Soroca: 40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. �oimu Ivan Samuilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Gu�ul Constantin 45. Leahovski Mihail 46. Gu�u Pavel 47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zel�er Rahil Ihilovna 50. Golovatii Ivan 51. Gher�man Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. �oimu Samuil 56. Liv�itz Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. Jude�ul B�l�i: 62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighen�tein Niunea Iakovlevna 71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74. Oighen�tein Mihail 75. Kotlear Lev. Jude�ul Bender: 76. �imkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Reveneal� Serghei 79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. Jude�ul Orhei: 82. Ciornaia Nata�a (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici 84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vain�toc Nuhin Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Koju�neanu Abram Iakovlevici. Jude�ul Hotin: 89. Ku�nir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91. Boto�anski Avram I�kovici. Jude�ul Ismail: 92. Gher�kovici Silea 93. Gher�covici Jenea (dup� so� Georgescu) 94.�abin Anrei. Jude�ul Cern�u�i: 95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kur�man Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii U�erovici 100. �lomiuc Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev . Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia care trebuie s� fie l�sa�i cu dreptul de membri ai partidelor comuniste fr��e�ti �i s� fie ob�inute informa�ii suplimentare despre activitatea lor �n Partidul Comunist din Rom�nia. Ora�ul Chi�in�u: 1. Spektor Ester Peisovna 2. Ber�tein Simha Pinkusovici 3. Gher�tein Haim Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. �teiberg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10. �mulevici Liza Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13. Grekov Stepan Danilovici 14. Ka�elnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna 16.Vinberg Isaak Leizerovici 17. Barenboim Io�e Iankelevici 18. Bukur Ghenea
5
Miniminovna 19. Oh�tat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici 22. �prin�en Fanea Lipovna 23. Rubin�tein Berta Vladimirovna 24. Lif�itz Efimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat Vitea Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna. Ora�ul �i jude�ul Soroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii Mihailovici 34. Meli�en Ivan Nicolaevici 35. Navro�kaia Anna Panteleevna 36. Navro�ki Mihail Iosifovici 37. Mi�i�in Alexander Antonovici 38. Navro�ki Andrei Iosifovici 39. Navro�ki Piotr Filippovici 40.Me�i�en Vladimir Mihailovici 41. Me�i�en Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici 45. Re�ednik Dionisii Ignat 46. Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. �aragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tismine�ki Buzea 57.�arogradski David �e�omov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici 64. Gold�tern �i�mon 65. Dumbrav� Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67. �teinbuk Smil 68.Faier�tein Iancu Aronovici 69. Gore�nik I�ik Meerovici 70. �ulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gher� Leibovici 73. Milman Moi�e 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear �merl I�kovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas Haralambie 81. Stari� Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur Dimitri 85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tiho�ki Valentin 88.Kolker Boruh 89.Krav�ov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gher�enzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel 93. Pastu�enko Grigorii 94. Derkau�an Aizik 95. �ehtman �alik 96. Gluhovski Petr 97.Karpi� Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. P�nzaru Ivan 104. P�nzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106. Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalma�ui �tefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak Haralamb 114.Zel�er Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.�ve� Dmitrii Mihailovici 120. Poli�iuk �i�ma 121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Gu�u Dimitrii 125. Kvatkovski 126. �trahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima
6
129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. �munis I�ik 132. Revule� Grigorii 133. Spivak �lik 134. �entis Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. ��mbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion. Jude�ul Orhei: 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. �nir Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner Op�ip Kipelovici 149. �aparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia Moiseevna 151. �apo�nik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158. Malis Motel Abramovici 159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei �umovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fi�man Rahil Davidovna 168. Fi�man Estera Davidovna 169. Ger� Dafa Davidovna 170. Daici Ghitlea �lemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii Ivanovici 175. Zisler Iankel �alikovici 176. �mukler Leib Borisovici 177. Kogan Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180. Averbuh Basea Livovna. Jude�ul Bender:181. Er�berg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Moze� Evghenii 196. Sisman Frida 197. Gold�tein Iakov �mulevici 198. Haikim Idel Gher�kovici 199. Zelter Zaiveid Leibovici 200.Ro�ko Rahman Davidovici 201. K�sa Hristofor Ivanovici 202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.�lapakov Nikolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210. Dmitrieva �eifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici. Jude�ul B�l�i: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214. Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici 217.Rapaport Beeno Boris 218. Ku�nir Semion Aronovici 219. Goldi� Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ov�i Iankelevici 221. Weisman Toivi �aevici 222. Rozenblat Moi�e Lipov 223.Roll Valter Livovici 224. Ku�nir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea Nutuvici 226. Ka� Oscar Ger�-Berovici 227. Kevilevin Ihil Mo�kovici 228. Kiseleva
7
�eiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Mi�a 234. Ghelman Iv�e I�kovici 235. �erman Moi�e Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. R�lskii Grigorii Afanas 238.Haot Niusin Gher�ovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. �uprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244. Babine�ki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252.Vikinskii Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din Rom�nia, basarabeni �i bucovineni, sosi�i �n URSS, �n calitate de emigran�i politici (fo�ti voluntari ai Armatei Republicane �n Spania �.a.), pe care CC al PCR �i recomand� pentru a fi transfera�i �n Partidul Comunist al bol�evicilor din toat� Rusia: 1. Tismene�ki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.
Din partea de r�s�rit a Rom�niei, armata rom�n� se retr�sese f�r� lupt�, deci nu existau nici un fel de consecin�e dureroase pricinuite rom�nilor sau evreilor de aici, datorit� �ncle�t�rilor armate. �i cu toate acestea, �n 1940, �mpotriva armatei rom�ne �n retragere, evrei �narma�i au umilit �i au lichidat, prin �mpu�care, ofi�eri �i solda�i rom�ni. Armata rom�n� primise ordin s� nu r�spund� la provoc�ri. Este evident c� ace�ti evrei se coalizaser�, cu arma �n m�n�, cu armata de invazie a URSS, �mpotriva propriei ��ri, Rom�nia, �ncadr�ndu-se astfel �n programul �i activitatea comuni�tilor evrei de p�n� acum, �mpotriva statului rom�n. Singurul rom�n care a fost �n fruntea Partidului Comunist, p�n� dup� al doilea r�zboi mondial, a fost �ndep�rtat din func�ie �n 1924, pentru c� �ncepuse s� regrete �i s� nu mai accepte aceste programe de desfiin�are a Rom�niei.
Asupra familiilor de rom�ni care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au dedat la jafuri �i omoruri.
Din Basarabia, �inutul Her�a �i nordul Bucovinei, trenurile mor�ii pornesc spre Siberia, �ncep�nd cu anul 1940 �i din 1944, p�n� �n anii de dup� 1950. Mor�i pe drum, �n vagoane de vite, din lips� de aer �i ap�. Moartea secer� �n lag�rele de exterminare. Adev�rate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili rom�ni. Putinii supravie�uitori au avut parte numai de persecu�ii, p�n� la moarte. Toate acestea �n r�s�ritul Rom�niei c�zut sub ocupa�ia bol�evic�. Dar �n Rom�nia (�ntre grani�ele Rom�niei de
8
azi), ce s-a �nt�mplat �ntre 1944 � 1964 ? In 1948 comuni�tii preluaser� �ntreaga putere politic� �n Rom�nia. Are loc lichidarea total� a clasei conduc�toare din Rom�nia, a tuturor elitelor �i a multor altor rom�ni, din poporul de r�nd. In �ntreaga Rom�nie, din 1921 p�n� �n timpul celui de al doilea r�zboi mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de comuni�ti, �n mare majoritate alogeni, conducerea apar�in�nd evreilor. Din 1948 p�n� �n 1964, �n Rom�nia au fost �ntemni�a�i peste dou� milioane de rom�ni �i peste dou� sute de mii au fost lichida�i �n pu�c�rii �i lag�re. Singura for�� politic� decizionl�, �n Rom�nia, o formau comuni�tii.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Revolu�ia bol�evic� din Rusia au f�cut-o evreii. In Consiliul Comisarilor erau 17 evrei, din 22 membri (77%), la Comisariatul R�zboiului 33 evrei, din 43 membri (77%), la Afaceri Str�ine 13 evrei, din 16 membri (81%), la Justi�ie 20 evrei, din 21 membri (95%), la Instruc�ie Public� 6 evrei, din 6 membri (100%), la Munc� 7 evrei, din 8 membri (87%), la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri (91%), la Pres� 4 evrei, din 4 membri (100%), �n misiunile Crucii Ro�ii, de fapt misiunea propagandei �n ��rile str�ine 8 evrei, din 8 membri (100%). In total 129 evrei, din 151 de conduc�tori ai Rusiei bol�evice.
Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria �n ziarul Le Comuniste, din Harkov: �Putem f�r� ezitare s� afirm�m c� Marea Revolu�ie Rus� a fost �nf�ptuit� de m�inile evreie�ti... Noi am fost �i numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus spre aurora interna�ional� �i chiar ast�zi Cauza bol�evismului st� �n m�inile noastre tari... Simbolul iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptat� de bol�evism... �i �n acest semn va fi exterminat� burghezimea�.
Politica extermin�rii totale a clasei conduc�toare a �nceput �n Rusia, cu Revolu�ia din 1917, iar �n Rom�nia a avut loc �ntre 1940-1964 (cu �ntrerupere �ntre 1941-1944).
In 1918 poporul rom�n �i-a re�ntregit �ara, constituindu-�i statul na�ional unitar rom�n. Dar acum, �mpotriva acestui ideal sf�nt, �mplinit, al tuturor rom�nilor, de a tr�i �ntr-o singur� �ar�, s-a manifestat terorismul �n Rom�nia, prin evreul Max Gold�tein, care a pus o bomb� �n Parlamentul Rom�niei, atentat soldat cu mor�i �i r�ni�i.
��n 1915 (�n timpul neutralit��ii noastre), agentul C�T�R�U, basarabean, organizeaz� faimosul atentat cu bombe �mpotriva Episcopiei ungare de la Hajdudoros (catolic�), cu scopul de a provoca un conflict cu Austro-Ungaria, for��nd Rom�nia s� ias� din neutralitate. Ana Rabinsohn organizeaz�, �mpreun� cu GOLDSTEIN, atentatul de la Senat (1920), ucig�nd pe Dimitrie
1
GRECEANU, pre�edintele Senatului �i pe un episcop ardelean. GOLDSTEIN e prins �i condamnat la ocn�, iar Ana scap� �i se refugiaz� �n Elve�ia [�] Dup� reluarea rela�iilor diplomatice cu Sovietele (1934), Ana PAUKER revine �n Rom�nia, unde �ntreprinde o intens� agita�ie bol�evic�. Este judecat� �i condamnat� la zece ani �nchisoare, de unde este eliberat� �n urma interven�iei ministrului Germaniei la Bucure�ti, FABRICIUS ( alian�a germano-rus�, dup� pactul din 23 august 1939), �i, de ochii lumii, schimbat� cu Mo� Ion Codreanu, pe care �l luaser� ru�ii, la ocuparea Basarabiei. Ana PAUKER este lipsit� de cultur�, n-are nici talent oratoric nici aparen�� fizic� atr�g�toare; este �ns� un agent de execu�ie extraordinar, ca o ma�in� infernal�. Este vanitoas�, de o ambi�ie f�r� limite, luxoas�, de o cruzime animalic�, isteric� �i imit� pe Caterina a II-a chiar �n aventurile amoroase[�] Putea demonstra, prin politica sa, faptul c� era �nainte de toate, patriot� sovietic� �i c� URSS-ul �i expansiunea acesteia erau mai importante dec�t teoriile comuniste �i mai ales dec�t aspira�iile rom�nilor, pe care �i ura �n mod deschis, fapt pe care nu c�uta s�-l ascund� [�] Sentimentul care a dominat intrigile sale politice a fost ura, acea ur� care servea at�t de bine scopurilor sovietice de expansiune prin for��, care �i pl�cea at�t de mult �n calitate de �dictator delegat�. (Gh. Buzatu, Rom�nia cu �i f�r� Antonescu, Ia�i, Editura Moldova, 1991, p. 291-292, 296).
Dup� cum se poate constata evreii practicau terorismul �i �nainte �i dup� Revolu�ia bol�evic� din 1917. At�t femeile, c�t �i b�rba�ii. Nu e de mirare c� au aplicat cel mai criminal terorism de stat din istoria omenirii.
Atentatul terorist din Parlamentului Rom�niei era �ndreptat �mpotriva aspira�iilor sfinte ale rom�nilor, de o a tr�i �ntr-o singur� �ar�, atentat prin care se urm�rea destabilizarea �i destr�marea abia �nfiin�atului stat na�ional unitar rom�n. Aceea�i atitudine distructiv� fa�� de integritatea Rom�niei este manifestat de bol�evici evrei �i nu numai bol�evici �i �n 1940 c�nd ac�ioneaz� al�turi de invadatorii sovietici, �n conformitate cu Pactul Ribbentrop-Molotov. In acela�i spirit ac�ioneaz� �i �n timpul elabor�rii Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, accept�ndu-l �i determin�nd semnarea acestuia, de�i �tiau prea bine c� textul referitor la Rom�nia con�ine un mare neadev�r. In acest tratat URSS a impus formularea fals�, profound inexact� �i anume c� 2
frontiera dintre URSS �i Rom�nia s-a stabilit conform �acordului� din 1940. Un acord a existat doar intre Hitler si Stalin -Tratatul Ribbentrop-Molotov, nu �ntre Rom�nia �i URSS. Ca parte a Tratatului Ribbentrop-Molotova URSS lanseaz� �mpotriva Romaniei un ultimatum, in urma caruia stabile�te o noua grani�� intre URSS si Romania, in interiorul Romaniei, grani�� care men�ine sub crucificare p�na azi poporul rom�n. �n acela�i spirit antirom�nesc se formalizeaz� pentru anexarea Insulei �erpilor �i a altor insule de c�tre imperialii sovietici. Evreii erau st�p�nii URSS �i ai Rom�niei.
S� ne reamintim c�teva date despre Ana Pauker. A avut o func�ie important� �n Komintern, care, de fapt era a treia interna�ional� bol�evic�, evreiasc�. La fel �n Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic [URSS]. Era colonel al Armatei Ro�ii. Agenta nr.1 �n Rom�nia.
La cele de p�n� acum ad�ug�m c� zero loialiatea Anei Pauker et Co. fa�� de Rom�nia, unde a fost instalat� ca prim� dictatoare prin �enilele tancurilor URSS se constat� �i atunci c�nd a d�ruit Insula �erpilor �i alte insule c�tre URSS.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Un banc ca toate bancurile :

Cum fac evreii afaceri de succes
Morris ii spune fiului sau: "Vreau sa te casatoresti cu o fata pe care o aleg eu."
Fiul raspunde:"Imi pare rau, dar imi voi alege singur mireasa.
"Morris:"Bine, cum vrei, dar ma gandisem la fiica lui Bill Gates.
"Fiul: "Ok atunci, raspunsul meu este da.
"Morris se duce apoi la Bill Gates si-i spune:
"Am gasit un sot pentru fiica ta. "
Bill Gates:" Fiica mea este prea tanara pentru a se casatori. "
Morris: "Pacat. Tanarul este vicepresedinte la World Bank ."
Bill Gates: "Ok atunci, raspunsul meu este da. "
In final, Morris se duce la presedintele World bank si-i spune:
"Cunosc un tanar pe care-l recomand ca vicepresedinte al bancii."
Presedintele: "Dar sunt deja mai multi vicepresedinti decat este necesar. "
Morris: "Da, dar acest tanar este ginerele lui Bill Gates. "
Presedintele: "Ok atunci, raspunsul meu este da."

Astfel au evreii succes in afaceri.

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-05-07 22:36:07Un banc ca toate bancurile :

Cum fac evreii afaceri de succes
Morris ii spune fiului sau: "Vreau sa te casatoresti cu o fata pe care o aleg eu."
Fiul raspunde:"Imi pare rau, dar imi voi alege singur mireasa.
"Morris:"Bine, cum vrei, dar ma gandisem la fiica lui Bill Gates.
"Fiul: "Ok atunci, raspunsul meu este da.
"Morris se duce apoi la Bill Gates si-i spune:
"Am gasit un sot pentru fiica ta. "
Bill Gates:" Fiica mea este prea tanara pentru a se casatori. "
Morris: "Pacat. Tanarul este vicepresedinte la World Bank ."
Bill Gates: "Ok atunci, raspunsul meu este da. "
In final, Morris se duce la presedintele World bank si-i spune:
"Cunosc un tanar pe care-l recomand ca vicepresedinte al bancii."
Presedintele: "Dar sunt deja mai multi vicepresedinti decat este necesar. "
Morris: "Da, dar acest tanar este ginerele lui Bill Gates. "
Presedintele: "Ok atunci, raspunsul meu este da."

Astfel au evreii succes in afaceri.

De la: broscuta_super_verde, la data 2010-05-07 22:36:07Un banc ca toate bancurile :

Cum fac evreii afaceri de succes
Morris ii spune fiului sau: "Vreau sa te casatoresti cu o fata pe care o aleg eu."
Fiul raspunde:"Imi pare rau, dar imi voi alege singur mireasa.
"Morris:"Bine, cum vrei, dar ma gandisem la fiica lui Bill Gates.
"Fiul: "Ok atunci, raspunsul meu este da.
"Morris se duce apoi la Bill Gates si-i spune:
"Am gasit un sot pentru fiica ta. "
Bill Gates:" Fiica mea este prea tanara pentru a se casatori. "
Morris: "Pacat. Tanarul este vicepresedinte la World Bank ."
Bill Gates: "Ok atunci, raspunsul meu este da. "
In final, Morris se duce la presedintele World bank si-i spune:
"Cunosc un tanar pe care-l recomand ca vicepresedinte al bancii."
Presedintele: "Dar sunt deja mai multi vicepresedinti decat este necesar. "
Morris: "Da, dar acest tanar este ginerele lui Bill Gates. "
Presedintele: "Ok atunci, raspunsul meu este da."

Astfel au evreii succes in afaceri.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.