Cine este dumnezeu ?!!!!

Biblia Ortodox� are urm�toarele c�r�i: Vechiul Testament are 39 de c�r�i + 14 c�r�i, adic� 53 dec�r�i; a lor nu are dec�t 39 de c�r�i, restul le-au scos afar�. Noul Testament are 27 de c�r�i; acesta �ila ei are tot at�tea c�r�i, dar este plin de gre�eli. Deci, Biblia adev�rat� ortodox�, are un total de 80de c�r�i. Ei �i zic la a noastr� �Biblia bogat� dar oare este una �i s�rac�, oare Dumnezeu nu arenumai o Biblie? Biblia este cuv�ntul lui Dumnezeu vorbit c�tre oameni este glasul lui Dumnezeuc�tre om. C�nd ne rug�m, noi ridic�m glasul c�tre El, iar c�nd citim Biblia El ne vorbe�te nou�.Sectarii au scos din Scriptur� multe c�r�i, iat� gre�elile Bibliei sectare:1. Pe ea nu scrie dec�t, Biblia � f�r� a mai scrie unde este editat� �i de cine, scrie acolo �Societatea biblic�, dar care-I aceea? �n Biblia ilustrat� ve�i g�si rachete, sportivi, tineri s�rut�ndu-se, cl�diri,din �.U.A., pre�edin�i ai S.U.A. Orice g�se�ti �n ele numai pe Iisus Hristos nu. Intr-un loc este ocruce f�r� Hristos pe ea, l-au rupt pe Iisus de pe ea, lep�dare de Hristos! �n Biblia ortodox� �nimagini este Iisus Hristos.2. Au scos din Vechiul Testament 14 c�r�i: de la proorocul Maleahi p�n� la Evanghelia lui Matei,urm�toarele c�r�i: Tobit, Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Epistola lui Ieremia, C�ntarea celor treitineri, CartCa a treia a lui Ezdra, Cartea �n�elepciunii-lui Solomon, Cartea �n�elepciunii lui Iisus, fiullui Sirah; Istoria Suzanei, Istoria omor�rii balaurului Bel, Cartea I Macabei, Cartea II Macabei,Cartea III Macabei, Rug�ciunea lui M�nase, au scos afar� de la pagina 917 la pagina 1097s adic� untotal de 180 de pagini. Ce scrie la Apocalips�: �De va scoate cineva din cuvintele c�r�ii acestei proorocii, Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vie�ii �i din cetatea sf�nt� �i de la cele scrise �ncartea aceasta!� Apoc. 22, 19). �i ei au scos ce au vrut ei. Numai dou� Biblii �n lume sunt bune �iegale: Biblia ortodox�, pe care sectarii o zic Biblia bogat� �i Biblia catolic�. Numai Biblia �i Noul
Testament aprobate de Sinod sunt bune. Toate dr�ciile le-au f�cut, dracii de sectari, dracii �tia f�r�de coarne.3. Nu au psalmul 50: �n orice Biblie de c�nd ar fi ea, Psalmul 50 este: �Miluie�te-m�, Dumnezeule,dup� mare mila Ta��, psalmul de poc�in�� al lui David, la ei este Psalmul 51, care zice: �Ai mil�de mine, Dumnezeule, �n bun�tatea Ta!�, cu totul altul este sensul la noi �i altul la ei.4. In Psalmul 96,7, la ortodoc�i spune: �S� se ru�ineze to�i cei ce se �nchin� chipurilor cioplite �i selaud� cu idolii lor� la sectari �n Psalmul 97,7 � c�ci nici numerotarea psalmilor nu este identic� � scrie: �Sunt ru�ina�i to�i cei se slujesc icoanelor �i care se f�lesc cu idolii�, lor nu le plac icoanele,c� le-au f�cut idoli. Dar idolii sunt: animale, pas�ri, oameni, zei, a�tri, soarele, pietrele^ la acestea s�nu te �nchini. Icoana. �l arat� pe Dumnezeu �i Moise a f�cut Heruvimi �n cort, tot icoane.5. Numerotarea Psalmilor este gre�it� au t�iat un psalm �n dou�, la noi este psalmul 96, iar la ei 97.Textul este foarte �nc�lcit.6. �n noul Testament, la Matei 1,20 scrie la noi: �Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe M�ria,logodnica ta, iar la ei, sectari scrie: �Pe M�ria, nevast�-ta!� dar oare Maica Domnului I-a fostnevast� lui Iosif? Ce dr�cie!Cum s-a �mplinit atunci proorocia lui Isaia 7, 14: �Iat� fecioara va avea �n p�ntece �i va na�tefiu��? Ce r�t�cire grozav�, nu se na�te Hristos dintr-o nevast�, ci dintr-o fecioar�! 17. �n Evanghelia de la Luca 1,28, la noi scrie: �Bucur�-te cea plin� de har� iar la sectari:�Plec�ciune �ie�� au �nlocuit �Bucur�-te� ca s� nu fie ca la noi la Acatist. �n limba greac� scrie:�Berete� � bucur�-te (�n rom�ne�te) � alt� gre�eal� a lor!8. La Luca 1,43, la noi scrie: ��i de unde mie cinstea aceasta, ca s� vin� la mine Maica Domnuluimeu?� iar sectarii au pus: �mama Domnului� �n loc de Maica Domnului, ei n-o cinstesc, ci o batjocoresc!9. La Luca 1,48, la ortodoc�i scrie: �C� iat�, de acum m� vor ferici toate neamurile� la sectari scriea�a: �C� iat� de acum �ncolo, toate neamurile �mi vor zice fericita�. Este o �njosire adus� MaiciiDomnului. Dac� ei n-o cinstesc, atunci au ajuns s� o batjocoreasc�, c�-i o femeie de r�nd, c� a maiavut copii. Ce dr�cii �n capul lor!10. Gre�eli mai sunt la Tit 3,10 �i �n multe locuri, a�a-i Biblia lor, dac� �i-au stricat credin�a �i-austricat �i Scriptura.11. La I Tim 3,1: �De dore�te cineva s� fie Episcop�� la ortodoc�i, iar la sectari:�.. .s� fieepiscop��cu explica�ia, episcop=privighetor, supraveghetor, mare gre�at�. Episcopii numai �nBiseric� �i�g�sim. Numai Biblia �i Noul Testament tip�rit de Biseric� sunt bune, c� ele sunt a�a cum au fost �i �n urm�cu 2000 de ani, ale lor v� duc �n Iad. Noi avem c�r�i foarte vechi, Scriptura nu-i de ieri sau alalt�ieri,�TOAT� Scriptura este de Dumnezeu insuflat� (II Tim 3, 16) deci toat� nu numai o parte.12. �n Biblia ortodox� g�sim cuv�ntul preot sfin�it de apostoli. La sectari cuv�ntul preot=b�tr�n,deci un om oarecare de r�nd, mare gre�eal�. Preotul este preot pus de sfin�ii Apostoli. Vezi Iac 5, 14

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 13:27:20

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 07:01:34

De la: 9am_750, la data 2013-12-01 18:32:12deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???

Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?

eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????

DIN ROMANIA!!!!!!!!
Traduceri ale Bibliei �n limba rom�n�

Cum limba rom�n� a fost o limb� �n continu� dezvoltare �i prefacere, era natural ca �i Biblia s� fie tradus� din timp �n timp �n limbajul comun, evoluat cu scurgerea vremii �i a genera�iilor. Din aceast� cauz� avem �n limba noastr� foarte multe traduceri. Scrierea �n limba rom�n� �nainte de 1858, adic� p�n� la domnitorul Alexandru I. Cuza, era cu caractere chirilice. A�adar, �i traducerile Bibliei p�n� la acea data au fost cu litere chirilice. Dup� anul 1858, Biblia a fost tip�rit� cu alfabetul latin. Dar s� prezent�m pe scurt �n mod cronologic traducerile Bibliei de la �nceput p�n� �n anul 2007 (an �n care s-a scris acest document).

1. Cea mai veche carte scris� g�sit� pe teritoriul Rom�niei �i p�strat� p�n� �n zilele noastre este �Evanghelistul� slavon al lui Nicodim.

2. Traducerile cele mai vechi, roade ale unor osteneli anonime - este nominalizat, aici, de c�tre Nicolae Iorga, preotul Constantin, de loc din Roman, la 1438 - constituie corpusul unor texte din secolele XV-XVI. Reg�sim, �ntre ele, fragmente din Faptele Apostolilor, din Epistole �i, evident, Psaltirea (Codicele Vorone�ean, Psaltirea Scheian�, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Vorone�ean�).

3. La jum�tatea secolului al XVI-lea, Filip Moldoveanul va imprima la Sibiu Evangheliarul Slavo - Rom�n (1551-1553), cel mai vechi text tip�rit al Noului Testament �n limba rom�n�, aflat ast�zi la Sant Petersburg
4. Traducerea din greac� a lui Coresi, un diacon din T�rgovi�te, care avea o tipografie la Bra�ov. El a tradus �i a tip�rit Evangheliile Noului Testament. Traducerea lui a fost numit� Evangheliarul, �i aceasta a fost a doua carte tip�rit� �n limba rom�n�. Este important de observat c� el a folosit un manuscris husit, din cele folosite �n Moldova �i Maramure�ul br�zdate de ideile Reformei.

5. Prima tip�ritur� rom�neasc� a fost Catehism (Lutheran), care a v�zut lumina tiparului probabil �n 1544 la Sibiu, prin contribu�ia nemijlocit� a lui Filip Moldoveanu, iar �n 1559 Coresi a tip�rit un alt Catehism (Lutheran) la Bra�ov. Evangheliarul a fost una din cele mai importante lucr�ri ale lui Coresi. Unii dintre istoricii de mai t�rziu explica zelul s�u pentru Evangheliar prin faptul c� acesta ar fi fost o lucrare pentru introducerea protestantismului (luteranismul �i calvinismul) �ntre rom�ni.

6. Evangheliarul din vremea lui Neagoe Basarab, tip�rit, dup� unii istorici, prin 1512, din care au r�mas doar c�teva exemplare. Se �tie c� acest Evangheliar a servit ca model pentru Evangheliarul s�rbesc. Dac� acest Evangheliar a fost tip�rit cu adev�rat �n 1512, atunci acesta este primul, �i nu cel al lui Coresi.
7. Faptele apostolilor, traduse tot de Coresi din greac�, au fost tip�rite la Bra�ov, probabil �n anul 1563. Ch. Cre�u, care a descris lucrarea aceasta �n 1885, a dat ca dat� anul 1570, iar I. Bianu a plasat-o �n anul 1563. Un exemplar din traducerea aceasta este �n p�strare la Muzeul Na�ional de Antichit��i din Bucure�ti.
8. Psaltirea, o traducerea tot a lui Coresi, tip�rit� �n 1570 tot la Bra�ov. Un exemplar s-a p�strat la Biblioteca Academiei din Bucure�ti.

9. Psaltirea bigot�, slavona �i rom�n�. A fost f�cuta tot de Coresi �i tip�rit� la Bra�ov �n 1577. Din ea exist� doua exemplare, unul la Muzeul Na�ional de Antichit��i, �i altul la Biblioteca Academiei Rom�ne din Bucure�ti.
10. Geneza �i Exodul. Tip�rirea a fost f�cut� de �erban, fiul lui Coresi, ajutat de studentul Marian �i tip�rit� la Or�tie prin 1582 (de aceea lucrarea este cunoscut� sub denumirea de �Palia de la Or�tie�). Traducerea a f�cut parte probabil dintr-un plan al traducerii �ntregului Vechi Testament, fiind opera unor c�rturari b�n��eni �i ardeleni (Efrem Zakan, Stefan Herce, Moise Pestitel �i Archirie), care se folosesc inclusiv de versiunea maghiar� a lui Heltai G�sp�r (Cluj, 1551), pe l�ng� Septuaginta, Vulgata �i un text ebraic incert.
11. Noul Testament a fost tradus �n �ntregime �n limba rom�n� de c�lug�rul Silvestru, iar dup� moartea lui a fost completat de al�ii. Traducerea are o dedica�ie f�cut� domnitorului George Rakoczy, de arhiepiscopul �tefan - primul conduc�tor de etnie rom�n� a bisericii reformate (calvine) rom�ne�ti din Transilvania. A fost tip�rit �n 1648 la B�lgrad (Alba Iulia). Se p�streaz� la Biblioteca Academiei Romane din Bucure�ti.
12. �n secolul al XVII-lea, Alba Iulia devine un adev�rat centru tipografic unde se imprim� c�r�i de cult �n slavon� mai �nt�i, iar ulterior �n limba rom�n�. Aici va apare o Psaltire (1651), tradus� direct din ebraica, precedat� �ns� de prima versiune rom�neasca integral� a Noului Testament (1648), considerat� unanim de c�tre speciali�ti drept �una dintre pietrele fundamentale pe care s-a cl�dit, �n secolele urm�toare, limba rom�na literar�
13. Concomitent, �n Moldova �i �n Muntenia sunt publicate �i r�sp�ndite pe arii foarte extinse traduceri de mare valoare, cum ar fi: Evanghelia �nv���toare (1642), Psaltirea �n Versuri, 1673, publicat� la Uniev �n Gali�ia, prima oper� poetic� de mari dimensiuni din cultura rom�n�, �i Psaltirea de-n�eles ale lui Dosoftei, iar vrednicul sp�tar Nicolae Milescu se ostenea cu t�lm�cirea Vechiul Testament (1667).
14. �Cartea de c�ntece� a lui Gaspar Heltai, 1571-1575 a fost prima lucrare imprimat� �n limba rom�n�, cu caractere latine - de mare folos pentru planul misionar de reformare a Bisericii rom�ne�ti din Transilvania.
15. Evangheliile, tip�rite de Teodosie, mitropolitul Valahiei �n 1682 la Bucure�ti, cu o dedica�ie prin�ului ��rii Rom�ne�ti, Ioan �erban Cantacuzino.

16. Faptele �i Epistolele, tip�rite tot de Teodosie �n 1683, la Bucure�ti. Dedica�ia este tot pentru �erban Cantacuzino.
17. Sf�nta Scriptur� de la Bucure�ti - 1688. Dedica�ia este tot pentru �erban Cantacuzino. (Din ea au fost luate cele patru Evanghelii �i tip�rite la M�n�stirea Snagov de l�ng� Bucure�ti, �n 1697. Tot din lucrarea aceasta au fost lua�i Psalmii �i tip�ri�i separat la Buz�u, sub titlul �Psaltirea� �n 1701 �i 1703.) Aceasta este prima edi�ie integral� �n limba rom�na a textului Sfintei Scripturi. Lucrarea a fost tradus� de c�tre stolnicul Constantin Cantacuzino, logofe�ii �erban �i Radu Greceanu, cu sprijinul arhiereului Ghermanos de Nyssis (Rectorul Academiei grece�ti din Constantinopol) �i al lui Sevastos Kymenites (directorul �colii grece�ti din Bucure�ti).Vechiul Testament a fost lucrat de sp�tarul Nicolae Milescu. Din punct de vedere lingvistic, Biblia de la 1688 valorific� experien�a traducerilor anterioare �i consacr�, �ntr-un mediu bazat p�n� acum �ndeosebi pe oralitate, valoarea textului scris.

18. Noul Testament tip�rit de Antim Ivireanu, episcop, apoi mitropolit. A fost tip�rit la Bucure�ti �n 1703. (Din acesta au mai fost tip�rite edi�ii la Bucure�ti, �n 1723, 1742, 1750, 1760, 1775; la R�mnic �n 1784; la Ia�i, �n 1762, 1794; la Blaj, �n 1765, 1776. Tot din Noul Testament au fost tip�rite Faptele �i Epistolele separat, la Bucure�ti, �n 1743, 1764, 1774, 1784; la Ia�i, �n 1756, 1791; la Blaj, �n 1767).

19. 1690-1713, �Psaltichia� lui Filothei, de mare importan�� practic�, datorit� traducerii textului slavon �n rom�ne�te ,�n paralel cu sincronizarea nota�iei muzicale bizantine.

20. Sfintele Scripturi, traducere nou� de Samuil Micu Klein la Blaj, �n 1795(cunoscut� �i ca �Biblia de la Blaj�). Au fost introduse titlurile pe ac�iuni, o adresa c�tre cititori, o introducere �i o erat�. Edi�ia aceasta are ad�ugate �i c�r�ile apocrife. (Din aceasta lucrare au mai ap�rut �ntre 1795 �i 1817 urm�toarele edi�ii: Evangheliile, tip�rite la Budapesta �n 1799 �i 1812; la Blaj, �n 1816. Faptele �i Epistolele, la Blaj, �n 1802. Psaltirea, la Bucure�ti, �n 1796; la Moviloau �n 1796; la Sibiu, �n 1799, 1801, 1804,1805, 1811; la Ia�i, �n 1802; la Bra�ov, �n 1807, 1810, 1812; la Budapesta, �n 1808; la Blaj, �n 1809.)
21. Noul Testament tip�rit la St. Petersburg, �n Rusia, �n anul 1817, apoi �ntreaga Biblie, la 1819 - o reeditare a textelor lui Samuil Micu Klain. A fost tip�rit� �n 500 de exemplare �i �tim c� a costat 300 de lire sterline - ambele tip�rite cu sprijinul ortodoc�ilor ru�i (Societatea Biblic� Rus� s-a fondat la 1812 la Petersburg - patron�nd multe alte edi�ii ale textelor sfinte �n limba rom�n�.

22. 1818 - �Noul Testament� iar la 1821 �Evanghelia�, la M�n�stirea Neam�ului, ambele cu sprijinul Mitropolitului Veniamin Costachi, care a �nfiin�at aici o tipografie.

23. �n 1824 Veniamin Costache a tip�rit la Ia�i o edi�ie a acestui Nou Testament �n trei volume
24. Evangheliile au ap�rut la Buz�u �n 1834, �n 6000 de exemplare cu coper�ile frumos ornamentate. Nu ni se indic� traduc�torul.

25. Noul Testament tip�rit la Smirna �ntr-o tipografie a unei misiuni americane �n 5000 de exemplare. Ni se indica doar faptul c� a fost tip�rit la dorin�a episcopilor din Valahia, �n anul 1838, dup� un exemplar dat de c�tre ace�tia. A fost reluat� �n trei edi�ii la Ia�i �i dou� la Bucure�ti.

26. Vechiul Testament tip�rit tot la Smirna de un preot cu numele de Ioan, �n 1839.
27. Noul Testament tip�rit tot la Smirna, �n 1846, �i aceea�i traducere a fost tip�rit� la Ia�i �n 1847, �n 1854 �i �n 1857, iar la Bucure�ti �n 1859 �i 1863.

28. Sf�nta Scriptur� de la Buz�u (1854-1856), unde episcopul Filohei revizuie�te textul Bibliei lui Samuil Micu �i al Bibliei de la Bucure�ti, �n cinci volume.

29. A fost tip�rit �i Noul Testament al Domnului �i M�ntuitorului nostru Iisus Hristos, Tip�rit cu voia �i blagoslovenia Prea Sfin�ilor Episcopi ai Principatelor Rom�niei, �i al lui Aleksandru Dimitrie Gika, �n Bucure�ti � 1857 a fost tip�rit� a cincia edi�ie cu litere latine.

30. Sf�nta Scriptur� tip�rit� la Sibiu (1856-1858), tip�rit� cu litere mari, avea 920 de pagini �i a ap�rut sub purtarea de grij� a lui Andrei �aguna, unde se �ine seama de Septuaginta, de Noul Testament de la B�lgrad �i de Biblia de la Bucure�ti, cuprinde 100 de ilustra�ii si, pe deasupra, este difuzat la un pre� foarte accesibil.
Noul Testament, edi�ia a VI-a (dup� traducerea tip�rita la Smirna, in 1838), tip�rit la Bucuresti, in 1859, in 5000 de exemplare.

32. �n 1859 apar la Paris primele cinci c�r�i biblice, �n versiunea lui Ion Heliade R�dulescu, cu ilustra�ii pioase, noti�e istorice, filozofice, politice, literare �i, fapt cu totul deosebit, imprimate cu litere latine.
33. Noul Testament, edi�ia a VI-a (dup� traducerea tip�rit� la Smirna, �n 1838), tip�rit la Bucure�ti, �n 1859, �n 5000 de exemplare.

34. Geneza, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1859, o noua traducere de Constantin Aristia. Tirajul a fost de o mie de exemplare. A folosit pentru prima dat� caracterele latine, toate celelalte edi�ii folosind literele chirilice.
35. �Biblia Sacr� �i Psalmii�. Aceasta a fost f�cut� dup� textul din ultima edi�ie elenic�, recorectat� cu privire la unii termeni ebraici arhetipi �i tradus� de Constantin Aristia la Bucure�ti �n 1859, cu caractere latine.
36. �Isaia�, �ntr-o traducere speciala al lui C. Aristia, a ap�rut la Bucure�ti, �n 1860. Tirajul a fost foarte restr�ns, doar pentru un anumit num�r de etimologi.

37. Noul Testament, edi�ia a �aptea, dup� textul Noului Testament tip�rit la Smirna. A fost o edi�ie tip�rit� �n 1863, la Bucure�ti, cu litere rom�ne�ti, cu textul aranjat pe paragrafe.

38. Psalmii, tradu�i �ntocmai dup� textul original, lucrare tip�rit� �n 1863 la Bucure�ti. Traducerea a fost f�cut� de Keler, un evreu cre�tin, angajat de Societatea Biblic� pentru Britania �i str�in�tate, �i de Stefanides, un grec rom�nizat. Lucrarea avea 253 de pagini.

39. Psaltirea, tip�rit� tot la Bucure�ti �i tot �n 1863. �tim c� formatul era de 18x11.5. (Nu cunoa�tem cine a fost traduc�torul)
40. Psaltirea. O traducere a lui Ierome din Ia�i, un profesor la Seminarul Teologic Ortodox, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1866, �n formatul de 15,5x11 cm. Avea pe paragrafe �nsemn�ri marginale.
41. Noul Testament. A fost tip�rit la Bucure�ti, �n 1867, de Societatea Biblic� pentru Britania �i str�in�tate. Formatul era de 15,5x11 cm.

42. Cartea Psalmilor. O traducere dup� textul original, a fost o noua edi�ie revizuit� de William Mayer din Ia�i. A fost tip�rit� la Ia�i �n 1867, tot �n formatul de 15,5x11 cm �i avea 157 de pagini.
43. Cartea Psalmilor. O noua edi�ie �ntr-un format mai mic, 12x8 cm, a ap�rut �n 1868, cu textul aranjat pe dou� coloane. Se pare c� aceast� edi�ie este prima pe doua coloane.

44. �Evanghelia Popular� sau Sacra Scriptur� a Noului Testament�, tradus� dup� originalul grecesc �i �nso�it� de �Argumente �i reflexiuni morale�, de Ghenadie, episcopul de Arge�. A fost tip�rit� �n 1868 la Bucure�ti. Formatul de 19,5x12,5 cm. �n edi�ia aceasta, dup� fiecare capitol se afl� noti�ele.

45. Sf�nta Scriptura a Vechiului Testament. O traducere, �nceput� de N. B�l�escu, un profesor de la Bucure�ti, care a reu�it s� traduc� dup� un text grecesc. De la Geneza la 2 Samuel traducerea a fost f�cuta de Ierome, dup� textul ebraic. Pl�ngerile lui Ieremia �i Ieremia au fost traduse de Ghenadie. Toate celelalte c�r�i au fost traduse de F. Dub�u �i C. Erbiceanu, dup� textele grece�ti �i latine�ti. C�r�ile de la 1Samuel la Maleahi au fost revizuite de c�tre W. Mayer. Toat� ortografia s-a bazat pe principiile lui N. B�l�escu. Lucrarea a fost tip�rit� �n trei volume: primul, terminat �n 1865, Geneza - Rut, �n 417 pagini; volumul II, terminat �n 1867, 1Samuel - Psalmii, �n 534 pagini; volumul III, terminat �n 1869, Proverbe - Maleahi �n 434 pagini.

46. Noul Testament, o edi�ie revizuit� de W. Mayer �i tip�rit� dup� normele noi din gramatic�. A fost tip�rit la Ia�i �n 1871 �i avea un format mare, 21x14,5 cm. Lucrarea de tip�rire a fost f�cut� de Societatea Biblic� Britanic� �i pentru Str�in�tate.

47. Sf�nta Scriptur�, edi�ie nou�, rev�zut� dup� textele originale, preg�tit� de W. Mayer, iar sec�iunea Geneza - Rut a lucrat-o �mpreun� cu Vasile Palade, un profesor de la Ia�i. Edi�ia aceasta a fost f�r� c�r�ile apocrife, cu textul pe doua coloane.

48. Sf�nta Scriptur� de la Budapesta (1873) apare sub auspiciile Societ��ii Biblice Britanice, fiind prima edi�ie �nzestrat� cu har�i.

49. Sf�nta Scriptur�, tip�rit� la Ia�i de o echip� de teologi rom�ni, �n 1874, f�r� c�r�ile apocrife, cu textul tot pe doua coloane, cu titluri ale textului, �i cu referin�e la subsolul paginii.

50. Sf�nta Scriptur�, tip�rit� tot la Ia�i, �i �n acela�i an, 1874, dar f�r� referin�ele de la subsolul paginii. Edi�ia aceasta avea 916 pagini cu un format de 27x19 cm. Edi�ia aceasta a fost cunoscut� ca Biblia de Ia�i, sau traducerea Ni�ulescu, �i a fost folosit� de cre�tinii bapti�ti p�n� �n 1923. Credem c� a fost cea mai r�sp�ndit� edi�ie de Biblie rom�neasc�. Lucrarea a fost �ntreprins� de Societatea Biblic� Britanic�, �i este prima edi�ie care are titluri pe sec�iuni. Traducerea era aceea din Biblia de la Ia�i din 1874.

51. Psaltirea, tip�rit� la Viena �n 1875 de Societatea Biblic� Britanic�.
52. Noul Testament. A fost tip�rit la Bucure�ti �n 1875, dup� textul celui tip�rit la Viena �n acela�i an. (Alte edi�ii au fost tip�rite cu acela�i text �n 1897 �i �n 1905). P�r�i ale Noului Testament: Evanghelia lui Matei a ap�rut �n 1903, Evanghelia lui Marcu �n 1902, Evanghelia lui Ioan �n 1904 �i 1906.
51. Psaltirea. O retip�rire a Psaltirii publicat� �n rom�ne�te �n 1577 de diaconul Coresi. Lucrarea a fost reprodus� �i avea �i un studio bibliografic �i un glosar comparativ f�cut de Bogdan Petriceicu-Ha�deu. Editura a fost a Academiei Rom�ne.

52. Tomul I. Aceast� Psaltirea fost tip�rit� �n 1881, la Bucure�ti. Textul avea �i Psalmul 151, urmat de c�teva poeme. (Titlurile �i Prefa�a au fost datate: Bucure�ti 26 dec. 1880, urm�nd ortografia din cartea �Cuvinte din b�tr�ni�)
53. Cartea Psalmilor. O edi�ie tip�rit� la Bucure�ti, �n 1881, dup� textul edi�iei de la Viena. Avea 103 pagini, format 12,5x7,5 cm.

54. Noul Testament. A fost tip�rit cu aprobarea �i binecuv�ntarea Sf�ntului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Rom�ne, la Bucure�ti, �n 1887. �n �Cuv�nt �nainte� se spune: ��ntru m�rirea lui Dumnezeu, celui �n treime l�udat �i �n zilele Maiest��ii Sale iubitorului de Cristos regelui Rom�niei, Carol I, sub Arhip�storia I.P.S. Arhiepiscop �i Mitropolit al Ungro - Vlahiei, primat al Rom�niei �i Pre�edintele S-lui, D.D. Calinic Miclescu�
55. Noul Testament. A fost tip�rit �n acela�i an, 1887, dar �ntr-un format diferit. Lucrarea de tip�rire a fost f�cut� tot la Bucure�ti.

56. Psaltirea �n versuri de Dosoftei, mitropolitul Moldovei 1671-1686), tip�rit� la Bucure�ti, �n 1887. Aceast� psaltire a fost publicat� dup� manuscrisul original �i dup� edi�ia din 1673, sub �ngrijirea profesorului I. Bianu, �n editura Academiei Rom�ne. To�i Psalmii erau verifica�i �n versul metric, iar Psalmul 151 a fost redat �n proz�.
57. Psaltirea Scheian�. Tip�rit� la Bucure�ti, �n 1889, dup� manuscrisul din 1482, sub �ngrijirea profesorului I. Bianu, bibliotecarul Academiei Romane. (Numele de Scheian� i s-a dat fiindc� a fost g�sit� �n Biblioteca din Scheii Bra�ovului.) Lucrarea aceasta a fost tip�rit� pe o pagin� cu litere chirilice, iar pe pagina opus� cu litere rom�ne�ti. Toat� lucrarea cuprinde 530 de pagini.

58. Tetravanghelul Diaconului Corsei. Lucrarea a fost retip�rit� la Bucure�ti, �n 1889, dup� edi�ia prim� din 1560-1561, sub �ngrijirea arhiereului Gherasim Timus Pite�teanul, cu o prefa�a de C. Erbiceanu. Lucrarea avea 232 de pagini. Textul nu era �mp�r�it pe capitole �i versete.

59. Cele Patru Evanghelii, Matei, Marcu, Luca, Ioan, pentru uzul �colilor primare urbane �i rurale de ambele sexe. Pe coperta a doua se arata: �Edi�ia conform� textului aprobat de Sf�ntul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Rom�ne�. Lucrarea a fost tip�rit� la Bucure�ti, �n anul 1893, pe doua coloane.

60. Sf�nta Evanghelie tradus� din limba original�, greaca, de dr. N. Ni�ulescu. Tip�rirea s-a f�cut la Bucure�ti, �n 1895, de c�tre Societatea Biblic� Britanic�. Lucrarea avea numai cele patru Evanghelii, �i avea 185 pagini, dispuse pe doua coloane.

61. Au existat dou� edi�ii tip�rite tot de Societatea Biblica Britanica �i Str�in�tate ce con�ineau Noul Testament �i Psalmii, care au ap�rut �n anii 1893; 1909, tip�rite la Bucure�ti �n format de buzunar.

62. Noul Testament. �n �ntregime revizuit de N. Ni�ulescu, tip�rit de Societatea Biblic� Britanic� la Bucure�ti, �n 1898. Traducerea aceasta a avut cea mai mare r�sp�ndire p�n� �n 1923.

63. Cartea Psalmilor. O nou� traducere dup� textul original. Nu cunoa�tem numele traduc�torului care a f�cut-o dup� textul ebraic. Lucrarea avea 133 de pagini, pe doua coloane, �i a fost tip�rit� de Societatea Biblic� Britanic�. Formatul a fost de 17,5x12,5 cm.

64. Sf�nta Scriptur�, cu titluri, textul pe doua coloane �i f�r� c�r�ile apocrife. A fost tip�rit� la Bucure�ti, �n 1908. Dup� text erau c�teva h�r�i biblice. Lucrarea a fost f�cut� de Societatea Biblic� Britanic�. Traducerea a fost identic� cu aceea de Ia�i. Formatul era de 21,5 x 14 cm.

64. Sf�nta Evanghelie scris� de St. Matei. Lucrarea avea 78 de pagini, pe doua coloane, cu titluri, �i �mp�r�it� pe capitole �i pe versete. (�n anul 1910, au ap�rut edi�ii uniforme din Marcu pe 78 de pagini, din Luca pe 85 pagini �i din Ioan pe 64 pagini.) �i aceasta lucrare este opera Societ��ii Biblice Britanice.

65. 1913-Noul Testament � edi�ie sinodal�.

66. Prima Biblie Sinodal� (1914), bazat� pe texte deja existente, prezint� variante destul de nefericite pentru c�r�ile poetice, mai ales.

67. 1920 - Noul Testament, traducere nou�, f�cut� de t�n�rul Ieromonah Dumitru Cornilescu �n perioada 1916-1920 la St�nce�ti - Boto�ani, la conacul prin�esei Ralu Callimachi, dup� izvoare grece�ti �i cele mai bune traduceri moderne contemporane franceze, germane, engleze, etc.

68. Sf�nta Scriptur�, �ntr-o traducere noua, modern�, f�cut� de Dumitru Cornilescu, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1921-1923, care avea ca baz� traducerea francez� a lui Louis Segond (1910). Dup� ce s-a constatat tot mai mult c� Biblia de Ia�i din 1874 a r�mas �n urm� cu expresivitatea limbii rom�ne, prin�esa Calimachi l-a angajat pe Dumitru Cornilescu, un t�n�r teolog ce abia a terminat studiile la Facultatea de Teologie din Bucure�ti, ca s� fac� o noua traducere �n limbajul rom�nesc la zi. Traducerea a fost terminat�, �i �n 1921 ea a v�zut lumina tiparului, fiind suportat� de Societatea Biblic� Britanic�. Traducerea aceasta a fost adoptata de toate confesiunile evanghelice �i este folosit� �i ast�zi. Textul din traducerea aceasta a fost tip�rit �n nenum�rate edi�ii, fie ca Biblie �ntreag�, fie �n par�i, adic� separate Noul Testament sau Psalmi etc. Limba traducerii a fost �i este cea literar�, astfel c� poate fi �nc� folosit�.

69. 1924 - apare la Neam� prima edi�ie a Evangheliilor, �n traducerea nou� a lui Nicodim Munteanu, viitorul Mitropolit al Moldovei �i Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, protectorul lui Cornilescu ce s-a dezis de opera �prea revolu�ionar� a studentului s�u.

70. Biblia Cornilescu - 1925, edi�ie cu trimiteri, este Biblia standard folosit� �i ast�zi de credincio�ii evanghelici din Rom�nia.

71. 1925-1926 Noul Testament, traducere nou�, a stare�ului M�n�stirii Neam�, Nicodim Munteanu, retras din scaunul episcopal de Hu�i (�i vicar al Mitropoliei Moldovei sub Pimen Georgescu) pentru a oferi Bisericii Ortodoxe Rom�ne Biblia sinodal� de care avea at�t de mare nevoie, pe fondul �dezert�rii protestante� a lui Dumitru Cornilesu, Teodor Popescu �i Iosif Trifa, fondatorul �Oastei Domnului� - preotul din Sibiu ce tip�rea �i difuza �n popor �traducerea sectant� a lui Cornilescu.

72. 1927 - Noul Testament, traducere nou�, de Grigore Pi�culescu - numele adev�rat al scriitorului Gala Galaction, de mai t�rziu - preot hirotonit �n 1922 la biserica Hanul Co�ei (Kalinderu) �i intrat �n 1926, al�turi de arhimandritul Iuliu Scriban, �n corpul profesoral al Facult��ii de teologie din Bucure�ti; cei doi au fost mari contestatori ai lui Teodor Popescu �i Dumitru Cornilescu - protagoni�tii lucr�rii de trezire spiritual� �i de reform� bisericeasc� de la parohia �Cuibul cu barz� din Bucure�ti.

73. 1929, Psaltirea, traducere nou�, de Gala Galaction �i reputatul ebraist, prof. Vasile Radu
74. 1930, Noul Testament �i Psalmii, cu o prefa�� de Patriarhul Miron Cristea, traducerea Gala Galaction - Vasile Radu.

75. 1931, apare o nou� traducere a lui Dumitru Cornilescu, dup� originalul grecesc �i ebraic, lucrat� la Londra �i tip�rit� la Bucure�ti, ca o replic� la acuzele de parafrazare din prima lui traducere. Este o edi�ie limitat�, doar pentru speciali�ti, cea mai literal� traducere rom�neasc� pe care o cunoa�tem (unii o numesc ultra - literal�, pentru c� nu �ine seama prea mult de form�).

76. 1931 Noul Testament, al lui Nicodim Munteanu, apare ca o replic� a luptei ascu�ite pentru recunoa�tere public� ce se d�dea pe terenul scrierilor sfinte.

77. A doua Biblie Sinodal� (1936), a fost tip�rit� printr-un compromis �ntre principalii traduc�tori ai vremii (Nicodim Munteanu - 23 c�r�i canonice �i una necanonic�;16 c�r�i canonice �i 8 necanonice ale Vechiului Testament, plus 27 c�r�i canonice ale Noului Testament, de Vasile Radu �i Gala Galaction)
78. Tot �n 1936 apare Biblia de la Neam�, o frumoas� edi�ie ilustrat� alc�tuit� de c�tre mitropolitul Nicodim, �n colaborare cu Prof. I. D. �tef�nescu;

79. 1937, Noul Testament, traducere nou� a lui Ioan (Irineu) Mih�lcescu, fostul profesor de teologie dogmatic� a lui D. Cornilescu �i Prof. Teodor M. Popescu, �i el coleg de �coal� cu D. Cornilescu.
80. �Biblia Carol al II lea - 1938� este traducerea Pr. Vasile Radu �i Gala Galaction, de aceast� dat� dup� edi�ia critic� a textului ebraic �ntocmit de Rudolf Kittel (1937) �i a Septuagintei (edi�ia R. Rahlfs, 1935)-la aniversarea a 250 de ani a Bibliei de la Bucure�ti 1688 - sponsorizat� de principele Carol al II-lea, la 11 ani de la urcarea sa pe tron. Edi�ia nu a primit recunoa�terea Sf�ntului Sinod, nemul�umindu-l pe Patriarhul Miron Cristea, ce a v�zut �n acest lucru o sfidare a autorit��ii sale �i o tr�date a pactului cu Mitropolitul Nicodim.

81. 1941 Noul Testament, edi�ie sinodal� a proasp�t Patriarhului Nicodim Munteanu.
82. 1942 Noul Testament, traducerea Ioan (Irineu) Mih�lcescu, ned�nd satisfac�ii traducerea sa nu s-a mai reluat.
83. 1942 Noul Testament, traducere nou� a Episcopului Clujului Nicolae Colan care a folosit ca baz� textul Bibliei lui �aguna. Tip�rirea s-a repetat �i �n 1945.

84. 1944 A treia Biblie sinodal�, la 8 ani dup� cea dint�i. Ea include traducerea nou� a Noului Testament efectuat� de c�tre Nicodim, la care se adaug� contribu�ia lui Vasile Radu �i Gala Galaction din precedenta edi�ie sinodal�. Acum b�tr�nul patriarh avea o contribu�ie de 51 de c�r�i, iar ceilal�i doi, de doar 24 de c�r�i. Nesperat� dar savurat� revan�� a traduc�torului octogenar!

85. Noul Testament �i Psalmii, 1949, o traducere nou� f�cut� de echipa teologilor de la Biserica ortodox� reformat� din str. Carol Davila nr. 48, din Bucure�ti, Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru), Teodor Popescu �i Emil Constantinescu.

86. O alta Biblie Sinodal� (1968) va apare dup� al II-lea R�zboi, relu�nd traducerea Vechiului Testament din 1936 �i pe cea a Noului Testament din 1951(traducerea Galaction), cu textul revizuit de c�tre Pr.I. Gagiu, Prof. Teodor M. Popescu �i Prof. Dumitru Radu, traducerea Vechiului Testament fiind tot cea realizat� de triumviratul Nicodim, Radu, Galaction. �n 1957 se tip�re�te o Psaltire cu �nnoiri de limb�.

87. Noul Testament, 1949 - ultima tip�rire a traducerii lui Nicodim, f�cut� sub conducerea noului Patriarh Justinian Marina.

88. �n 1975 Noul Testament-de dr. Emil Pascal, teolog catolic, tip�rit� la Paris, cu numeroase �nnoiri de limb� �i concep�ii �i termeni teologici corect redate. �
89. 1975 Biblia - edi�ia sinodal�, sub conducerea lui Justinian, o revizuire a edi�iilor precedente.

90. 1977 - C�ntarea C�nt�rilor, edi�ie poetic�, realizat� de Ioan Alexandru.

91. 1979 - Noul Testament �i Psalmii, revizuit, sub conducerea noului Patriarh Justin Moisescu.

92. 1981 - Noul Testament, traducerea Cornilescu, revizuit de W. I. la aniversarea a 60 de ani de la traducerea primei sale traduceri a Bibliei.

93. 1982 - Biblia-edi�ie sinodal�, sub comanda lui Justin Moisescu.

94. 1984 - Noul Testament, o traducere dup� edi�ia parafrazat� �Living Bibles International� a teologului american K.Taylor. Iar a doua edi�ie a ap�rut �n 1990, aceast� traducere este un Nou Testament parafrazat nu o traducere literal� sau dinamic�.

95. 1988 - Biblia, edi�ie Cornilescu revizuit� de Dotu Motz.?

96. 1989 - Biblia, edi�ia sinodal� a noului patriarh Teoctist, revizuire.

97. 1989 - 1990 - Biblia, traducere revizuit� a lui Cornilescu, cunoscut� �i sub denumirea de �Biblia cu triunghi� realizat� de o echip� a Adun�rii cre�tine din str. Dr.Felix din Bucure�ti. Astfel �n 1989 Societatea Gute Botschaft Verlag (GBV) a revizuit traducerea lui D. Cornilescu �ntr-o form� mai corect� din punct de vedere gramatical �i adaptat� evolu�iei limbii rom�ne, c�t �i mai aproapte de textul original. Aceast� traducere se baza pe traducerea lui D. Cornilescu din 1921-1923, c�t �i pe Noul Testament �i Psalmii tradus de G. Cornilescu, T.Popoescu, �i E. Constantinescu tip�rit� �n 1949. Aceast� traducere tip�rit� �n Germania de GBV, a avut mai multe edi�ii, coperat� fie �n carton sau �n plastic, �n anii: 1989, 1990, 1991. A existat mai multe edi�ii ale Noului Testament, Noul sponzorizat �i de The Ghideons International, dar acela�i text GBV �ns� f�r� note de subsol.

98. �Biblia Interna�ional� de studiu inductiv�; editat� de �Precept Ministries�, av�nd la baz� versiunea Cornilescu standard �i multe lec�iuni �i note, dic�ionar, h�r�i �i concordan��.

99. 1993 - Noul Testament �i Psalmii, traducere nou� de Olimpiu S. Cosma, o traducere literal� a Noului Testament tip�rit de Cristlihe Literatur-Verbraitung cu coper�i tari negre.

100. �n 1996 la Arad a fost revizuit textul traducerii de la Ia�i 1874, �i tip�rit at�t ca Biblie complet� c�t �i ca Nou Testament �i Psalmii, de Funda�ia Copilul �i Lumea.

101. International Bible Society traduce �n 1996 Noul Testament numit �i Noul Testament tradus �n limba rom�n� contemp�ran� (TLRC), tip�rit �n 1998 la Arad de EASY PRINT.

102. �n 1998 Bartolomeu Anania Arhiepiscopul Clujului �n coloaborare cu Editura Kalvin Janos a Bisericii Reformate din Ungaria, Budapesta din �ns�rcinarea Societ��ii Biblice din Ungaria �i a Societ��ii Biblice Interconfesionale din Rom�nia a tip�rit Noul Testament bilingv rom�n-maghiar.

103. Tot �n 1998 apare la Editura Agape Interlinearul grec-rom�n, Evanghelia dup� Matei �i Epistola c�tre romani, cu text grec deasupra celui rom�n, plus textul rom�n postat �i �n coloan�.

104. 1998, Noul Testament �i Psalmii, traducerea Cornilescu 1931, revizuit�, �ntr-un format nou, cu multe note de subsol, editat� de echipa fra�ilor cre�tini din str. Dr. Felix din Bucure�ti. Astfel Societatea Gute Botschaft Verlag (GBV) scoate Noul Testament �i Psalmii pe baza traducerii lui Cornilescu din 1931, dar �ntr-o form� de exprimare actual�. Biblia complet� a ap�rut �n 2001, tip�rit� tot de GBV dup� textul din 1931 al lui D. Cornilescu, tip�rit� la Bucure�ti.

106. �n 2000 apare Noul Testament tip�rit �n Italia, de Watch Tower Bible and Tract Society of Pensylvania, sub numele de: �Scripturile grece�ti cre�tine Traducerea lumii noi�. �n anul 2006 este tip�rit� tot �n Italia Biblia complet�, sub numele de: �Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi�.

107. 2001 - �Biblia Cornilescu II�, traducerea literal� Cornilescu II, din 1931, actualizat�, �ntr-un format nou, cu multe note de subsol, un instrument deosebit de util cercet�torilor cre�tini de orice confesiune. Tip�rit� de GBV �n Germania �n tiraje de mas� �i difuzat� de Adunarea cre�tin� din str, Dr. Felix �i �Societatea Biblic� Rom�n� din Bucure�ti.

108. 2002 - �Biblia sau Sf�nta Scriptur�, traducere nou� coordonat� de �Trinitarian Bible Society�, din Anglia av�nd ca baz� matricea traducerii Nitzulescu. Astfel Trinitarian Bible Society a tip�rit Biblia sau Sf�nta Scriptur�, cele 66 de c�r�i f�r� apocrife, la Londra, urm�rind �n V.T. textul masoretic, �i �n N.T. Textus Receptus, c�t �i consult�nd Biblia de la Ia�i (1874), c�t �i Biblia Cornilescu �n efectuarea acestei traduceri.

109. 2002 - Biblia de studiu Thomson, av�nd textul traducerii Cornilescu, cu lec�iuni, edi�ie coordonat� de dr. Paul Negru�.

110. �n anul 2002 mai apre o traducere a Noului Testament, numit� �i Traducerea �n limba rom�n� contemporan� (TLRC) tip�rit� la Bucure�ti de World Bible Translation Center Inc. A ap�rut �i o edi�ie bilingv� rom�n�-englez� �n 2006.

111. Tot �n 2002 apare Noul Testament, traducere �i note de pr. Alois Bulai si pr. Anton Budau, publicat de Editura Sapienția, Ia�i 2002.

110. 2003 - Noul Testament, edi�ie Cornilescu revizuit� de prof. dr. Iosif �on.

112. �n anul 2004 au fot tip�rite primele patru volume la Editura Polirom, din Septuaginta, la aceast� lucrare lucreaz� un comitet de traducere �n frunte cu Andrei Ple�u. Aceast� lucrare �nsum�nd 6 volume, tot Vechiul Testament plus apocrifele din Septuaginta, din care actualmente, sunt tip�rite patru volume ce con�in c�r�ile de la Geneza la C�ntarea C�nt�rilor, con�in�nd �i apocrifele dar f�r� profe�ii mari �i mici. Ea urmeaz� cu stricte�e edi�ia critic� stabilit� de A. Rahlfs �i este �nso�it� de trei tipuri de note: lingvistice, patristice si comparative cu textul ebraic al Bibliei. Introducerile �i o parte din note sint preluate din edi�ia franceza a Septuagintei (�La Bible d�Alexandrie�, Les Editions du Cerf, 1986 sq).

113. �n anul 2007, dup� o munc� �nceput� �n anul 2003 de Ra�iu Viorel, apare la Arad, Noul Testament Traducerea Fidel�, (prima edi�ie) o traducere literal�, tradus� dup� textul grecesc stabilit de teologii englezi Westcott �i Hort. �n anul 2008, aceast� traducere este revizuit� succesiv, ajung�ndu-se la a V edi�ie.

114. Tot �n anul 2007 �n august, a ap�rut Noua traducere �n limba rom�n� a Bibliei, care con�ine Biblia �n mod complet, �i este tradus� la ini�iativa International Bible Society.

115. �n anul 2009 apare Biblia Fidel� ap�rut� �n Cluj Napoca.

Alte nelamuriri mai ai???

symy-apocalipsa.blogspot.ro

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 13:35:56Biblia Ortodox� are urm�toarele c�r�i: Vechiul Testament are 39 de c�r�i + 14 c�r�i, adic� 53 dec�r�i; a lor nu are dec�t 39 de c�r�i, restul le-au scos afar�.

De ce le-au scos afara si nu le-au scos inaunttru, buey Minciunel ?

De la: symy1, la data 2013-12-02 14:25:49

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 13:27:20

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 07:01:34

De la: 9am_750, la data 2013-12-01 18:32:12deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???

Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?

eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????

DIN ROMANIA!!!!!!!!
Traduceri ale Bibliei �n limba rom�n�

Cum limba rom�n� a fost o limb� �n continu� dezvoltare �i prefacere, era natural ca �i Biblia s� fie tradus� din timp �n timp �n limbajul comun, evoluat cu scurgerea vremii �i a genera�iilor. Din aceast� cauz� avem �n limba noastr� foarte multe traduceri. Scrierea �n limba rom�n� �nainte de 1858, adic� p�n� la domnitorul Alexandru I. Cuza, era cu caractere chirilice. A�adar, �i traducerile Bibliei p�n� la acea data au fost cu litere chirilice. Dup� anul 1858, Biblia a fost tip�rit� cu alfabetul latin. Dar s� prezent�m pe scurt �n mod cronologic traducerile Bibliei de la �nceput p�n� �n anul 2007 (an �n care s-a scris acest document).

1. Cea mai veche carte scris� g�sit� pe teritoriul Rom�niei �i p�strat� p�n� �n zilele noastre este �Evanghelistul� slavon al lui Nicodim.

2. Traducerile cele mai vechi, roade ale unor osteneli anonime - este nominalizat, aici, de c�tre Nicolae Iorga, preotul Constantin, de loc din Roman, la 1438 - constituie corpusul unor texte din secolele XV-XVI. Reg�sim, �ntre ele, fragmente din Faptele Apostolilor, din Epistole �i, evident, Psaltirea (Codicele Vorone�ean, Psaltirea Scheian�, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Vorone�ean�).

3. La jum�tatea secolului al XVI-lea, Filip Moldoveanul va imprima la Sibiu Evangheliarul Slavo - Rom�n (1551-1553), cel mai vechi text tip�rit al Noului Testament �n limba rom�n�, aflat ast�zi la Sant Petersburg
4. Traducerea din greac� a lui Coresi, un diacon din T�rgovi�te, care avea o tipografie la Bra�ov. El a tradus �i a tip�rit Evangheliile Noului Testament. Traducerea lui a fost numit� Evangheliarul, �i aceasta a fost a doua carte tip�rit� �n limba rom�n�. Este important de observat c� el a folosit un manuscris husit, din cele folosite �n Moldova �i Maramure�ul br�zdate de ideile Reformei.

5. Prima tip�ritur� rom�neasc� a fost Catehism (Lutheran), care a v�zut lumina tiparului probabil �n 1544 la Sibiu, prin contribu�ia nemijlocit� a lui Filip Moldoveanu, iar �n 1559 Coresi a tip�rit un alt Catehism (Lutheran) la Bra�ov. Evangheliarul a fost una din cele mai importante lucr�ri ale lui Coresi. Unii dintre istoricii de mai t�rziu explica zelul s�u pentru Evangheliar prin faptul c� acesta ar fi fost o lucrare pentru introducerea protestantismului (luteranismul �i calvinismul) �ntre rom�ni.

6. Evangheliarul din vremea lui Neagoe Basarab, tip�rit, dup� unii istorici, prin 1512, din care au r�mas doar c�teva exemplare. Se �tie c� acest Evangheliar a servit ca model pentru Evangheliarul s�rbesc. Dac� acest Evangheliar a fost tip�rit cu adev�rat �n 1512, atunci acesta este primul, �i nu cel al lui Coresi.
7. Faptele apostolilor, traduse tot de Coresi din greac�, au fost tip�rite la Bra�ov, probabil �n anul 1563. Ch. Cre�u, care a descris lucrarea aceasta �n 1885, a dat ca dat� anul 1570, iar I. Bianu a plasat-o �n anul 1563. Un exemplar din traducerea aceasta este �n p�strare la Muzeul Na�ional de Antichit��i din Bucure�ti.
8. Psaltirea, o traducerea tot a lui Coresi, tip�rit� �n 1570 tot la Bra�ov. Un exemplar s-a p�strat la Biblioteca Academiei din Bucure�ti.

9. Psaltirea bigot�, slavona �i rom�n�. A fost f�cuta tot de Coresi �i tip�rit� la Bra�ov �n 1577. Din ea exist� doua exemplare, unul la Muzeul Na�ional de Antichit��i, �i altul la Biblioteca Academiei Rom�ne din Bucure�ti.
10. Geneza �i Exodul. Tip�rirea a fost f�cut� de �erban, fiul lui Coresi, ajutat de studentul Marian �i tip�rit� la Or�tie prin 1582 (de aceea lucrarea este cunoscut� sub denumirea de �Palia de la Or�tie�). Traducerea a f�cut parte probabil dintr-un plan al traducerii �ntregului Vechi Testament, fiind opera unor c�rturari b�n��eni �i ardeleni (Efrem Zakan, Stefan Herce, Moise Pestitel �i Archirie), care se folosesc inclusiv de versiunea maghiar� a lui Heltai G�sp�r (Cluj, 1551), pe l�ng� Septuaginta, Vulgata �i un text ebraic incert.
11. Noul Testament a fost tradus �n �ntregime �n limba rom�n� de c�lug�rul Silvestru, iar dup� moartea lui a fost completat de al�ii. Traducerea are o dedica�ie f�cut� domnitorului George Rakoczy, de arhiepiscopul �tefan - primul conduc�tor de etnie rom�n� a bisericii reformate (calvine) rom�ne�ti din Transilvania. A fost tip�rit �n 1648 la B�lgrad (Alba Iulia). Se p�streaz� la Biblioteca Academiei Romane din Bucure�ti.
12. �n secolul al XVII-lea, Alba Iulia devine un adev�rat centru tipografic unde se imprim� c�r�i de cult �n slavon� mai �nt�i, iar ulterior �n limba rom�n�. Aici va apare o Psaltire (1651), tradus� direct din ebraica, precedat� �ns� de prima versiune rom�neasca integral� a Noului Testament (1648), considerat� unanim de c�tre speciali�ti drept �una dintre pietrele fundamentale pe care s-a cl�dit, �n secolele urm�toare, limba rom�na literar�
13. Concomitent, �n Moldova �i �n Muntenia sunt publicate �i r�sp�ndite pe arii foarte extinse traduceri de mare valoare, cum ar fi: Evanghelia �nv���toare (1642), Psaltirea �n Versuri, 1673, publicat� la Uniev �n Gali�ia, prima oper� poetic� de mari dimensiuni din cultura rom�n�, �i Psaltirea de-n�eles ale lui Dosoftei, iar vrednicul sp�tar Nicolae Milescu se ostenea cu t�lm�cirea Vechiul Testament (1667).
14. �Cartea de c�ntece� a lui Gaspar Heltai, 1571-1575 a fost prima lucrare imprimat� �n limba rom�n�, cu caractere latine - de mare folos pentru planul misionar de reformare a Bisericii rom�ne�ti din Transilvania.
15. Evangheliile, tip�rite de Teodosie, mitropolitul Valahiei �n 1682 la Bucure�ti, cu o dedica�ie prin�ului ��rii Rom�ne�ti, Ioan �erban Cantacuzino.

16. Faptele �i Epistolele, tip�rite tot de Teodosie �n 1683, la Bucure�ti. Dedica�ia este tot pentru �erban Cantacuzino.
17. Sf�nta Scriptur� de la Bucure�ti - 1688. Dedica�ia este tot pentru �erban Cantacuzino. (Din ea au fost luate cele patru Evanghelii �i tip�rite la M�n�stirea Snagov de l�ng� Bucure�ti, �n 1697. Tot din lucrarea aceasta au fost lua�i Psalmii �i tip�ri�i separat la Buz�u, sub titlul �Psaltirea� �n 1701 �i 1703.) Aceasta este prima edi�ie integral� �n limba rom�na a textului Sfintei Scripturi. Lucrarea a fost tradus� de c�tre stolnicul Constantin Cantacuzino, logofe�ii �erban �i Radu Greceanu, cu sprijinul arhiereului Ghermanos de Nyssis (Rectorul Academiei grece�ti din Constantinopol) �i al lui Sevastos Kymenites (directorul �colii grece�ti din Bucure�ti).Vechiul Testament a fost lucrat de sp�tarul Nicolae Milescu. Din punct de vedere lingvistic, Biblia de la 1688 valorific� experien�a traducerilor anterioare �i consacr�, �ntr-un mediu bazat p�n� acum �ndeosebi pe oralitate, valoarea textului scris.

18. Noul Testament tip�rit de Antim Ivireanu, episcop, apoi mitropolit. A fost tip�rit la Bucure�ti �n 1703. (Din acesta au mai fost tip�rite edi�ii la Bucure�ti, �n 1723, 1742, 1750, 1760, 1775; la R�mnic �n 1784; la Ia�i, �n 1762, 1794; la Blaj, �n 1765, 1776. Tot din Noul Testament au fost tip�rite Faptele �i Epistolele separat, la Bucure�ti, �n 1743, 1764, 1774, 1784; la Ia�i, �n 1756, 1791; la Blaj, �n 1767).

19. 1690-1713, �Psaltichia� lui Filothei, de mare importan�� practic�, datorit� traducerii textului slavon �n rom�ne�te ,�n paralel cu sincronizarea nota�iei muzicale bizantine.

20. Sfintele Scripturi, traducere nou� de Samuil Micu Klein la Blaj, �n 1795(cunoscut� �i ca �Biblia de la Blaj�). Au fost introduse titlurile pe ac�iuni, o adresa c�tre cititori, o introducere �i o erat�. Edi�ia aceasta are ad�ugate �i c�r�ile apocrife. (Din aceasta lucrare au mai ap�rut �ntre 1795 �i 1817 urm�toarele edi�ii: Evangheliile, tip�rite la Budapesta �n 1799 �i 1812; la Blaj, �n 1816. Faptele �i Epistolele, la Blaj, �n 1802. Psaltirea, la Bucure�ti, �n 1796; la Moviloau �n 1796; la Sibiu, �n 1799, 1801, 1804,1805, 1811; la Ia�i, �n 1802; la Bra�ov, �n 1807, 1810, 1812; la Budapesta, �n 1808; la Blaj, �n 1809.)
21. Noul Testament tip�rit la St. Petersburg, �n Rusia, �n anul 1817, apoi �ntreaga Biblie, la 1819 - o reeditare a textelor lui Samuil Micu Klain. A fost tip�rit� �n 500 de exemplare �i �tim c� a costat 300 de lire sterline - ambele tip�rite cu sprijinul ortodoc�ilor ru�i (Societatea Biblic� Rus� s-a fondat la 1812 la Petersburg - patron�nd multe alte edi�ii ale textelor sfinte �n limba rom�n�.

22. 1818 - �Noul Testament� iar la 1821 �Evanghelia�, la M�n�stirea Neam�ului, ambele cu sprijinul Mitropolitului Veniamin Costachi, care a �nfiin�at aici o tipografie.

23. �n 1824 Veniamin Costache a tip�rit la Ia�i o edi�ie a acestui Nou Testament �n trei volume
24. Evangheliile au ap�rut la Buz�u �n 1834, �n 6000 de exemplare cu coper�ile frumos ornamentate. Nu ni se indic� traduc�torul.

25. Noul Testament tip�rit la Smirna �ntr-o tipografie a unei misiuni americane �n 5000 de exemplare. Ni se indica doar faptul c� a fost tip�rit la dorin�a episcopilor din Valahia, �n anul 1838, dup� un exemplar dat de c�tre ace�tia. A fost reluat� �n trei edi�ii la Ia�i �i dou� la Bucure�ti.

26. Vechiul Testament tip�rit tot la Smirna de un preot cu numele de Ioan, �n 1839.
27. Noul Testament tip�rit tot la Smirna, �n 1846, �i aceea�i traducere a fost tip�rit� la Ia�i �n 1847, �n 1854 �i �n 1857, iar la Bucure�ti �n 1859 �i 1863.

28. Sf�nta Scriptur� de la Buz�u (1854-1856), unde episcopul Filohei revizuie�te textul Bibliei lui Samuil Micu �i al Bibliei de la Bucure�ti, �n cinci volume.

29. A fost tip�rit �i Noul Testament al Domnului �i M�ntuitorului nostru Iisus Hristos, Tip�rit cu voia �i blagoslovenia Prea Sfin�ilor Episcopi ai Principatelor Rom�niei, �i al lui Aleksandru Dimitrie Gika, �n Bucure�ti � 1857 a fost tip�rit� a cincia edi�ie cu litere latine.

30. Sf�nta Scriptur� tip�rit� la Sibiu (1856-1858), tip�rit� cu litere mari, avea 920 de pagini �i a ap�rut sub purtarea de grij� a lui Andrei �aguna, unde se �ine seama de Septuaginta, de Noul Testament de la B�lgrad �i de Biblia de la Bucure�ti, cuprinde 100 de ilustra�ii si, pe deasupra, este difuzat la un pre� foarte accesibil.
Noul Testament, edi�ia a VI-a (dup� traducerea tip�rita la Smirna, in 1838), tip�rit la Bucuresti, in 1859, in 5000 de exemplare.

32. �n 1859 apar la Paris primele cinci c�r�i biblice, �n versiunea lui Ion Heliade R�dulescu, cu ilustra�ii pioase, noti�e istorice, filozofice, politice, literare �i, fapt cu totul deosebit, imprimate cu litere latine.
33. Noul Testament, edi�ia a VI-a (dup� traducerea tip�rit� la Smirna, �n 1838), tip�rit la Bucure�ti, �n 1859, �n 5000 de exemplare.

34. Geneza, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1859, o noua traducere de Constantin Aristia. Tirajul a fost de o mie de exemplare. A folosit pentru prima dat� caracterele latine, toate celelalte edi�ii folosind literele chirilice.
35. �Biblia Sacr� �i Psalmii�. Aceasta a fost f�cut� dup� textul din ultima edi�ie elenic�, recorectat� cu privire la unii termeni ebraici arhetipi �i tradus� de Constantin Aristia la Bucure�ti �n 1859, cu caractere latine.
36. �Isaia�, �ntr-o traducere speciala al lui C. Aristia, a ap�rut la Bucure�ti, �n 1860. Tirajul a fost foarte restr�ns, doar pentru un anumit num�r de etimologi.

37. Noul Testament, edi�ia a �aptea, dup� textul Noului Testament tip�rit la Smirna. A fost o edi�ie tip�rit� �n 1863, la Bucure�ti, cu litere rom�ne�ti, cu textul aranjat pe paragrafe.

38. Psalmii, tradu�i �ntocmai dup� textul original, lucrare tip�rit� �n 1863 la Bucure�ti. Traducerea a fost f�cut� de Keler, un evreu cre�tin, angajat de Societatea Biblic� pentru Britania �i str�in�tate, �i de Stefanides, un grec rom�nizat. Lucrarea avea 253 de pagini.

39. Psaltirea, tip�rit� tot la Bucure�ti �i tot �n 1863. �tim c� formatul era de 18x11.5. (Nu cunoa�tem cine a fost traduc�torul)
40. Psaltirea. O traducere a lui Ierome din Ia�i, un profesor la Seminarul Teologic Ortodox, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1866, �n formatul de 15,5x11 cm. Avea pe paragrafe �nsemn�ri marginale.
41. Noul Testament. A fost tip�rit la Bucure�ti, �n 1867, de Societatea Biblic� pentru Britania �i str�in�tate. Formatul era de 15,5x11 cm.

42. Cartea Psalmilor. O traducere dup� textul original, a fost o noua edi�ie revizuit� de William Mayer din Ia�i. A fost tip�rit� la Ia�i �n 1867, tot �n formatul de 15,5x11 cm �i avea 157 de pagini.
43. Cartea Psalmilor. O noua edi�ie �ntr-un format mai mic, 12x8 cm, a ap�rut �n 1868, cu textul aranjat pe dou� coloane. Se pare c� aceast� edi�ie este prima pe doua coloane.

44. �Evanghelia Popular� sau Sacra Scriptur� a Noului Testament�, tradus� dup� originalul grecesc �i �nso�it� de �Argumente �i reflexiuni morale�, de Ghenadie, episcopul de Arge�. A fost tip�rit� �n 1868 la Bucure�ti. Formatul de 19,5x12,5 cm. �n edi�ia aceasta, dup� fiecare capitol se afl� noti�ele.

45. Sf�nta Scriptura a Vechiului Testament. O traducere, �nceput� de N. B�l�escu, un profesor de la Bucure�ti, care a reu�it s� traduc� dup� un text grecesc. De la Geneza la 2 Samuel traducerea a fost f�cuta de Ierome, dup� textul ebraic. Pl�ngerile lui Ieremia �i Ieremia au fost traduse de Ghenadie. Toate celelalte c�r�i au fost traduse de F. Dub�u �i C. Erbiceanu, dup� textele grece�ti �i latine�ti. C�r�ile de la 1Samuel la Maleahi au fost revizuite de c�tre W. Mayer. Toat� ortografia s-a bazat pe principiile lui N. B�l�escu. Lucrarea a fost tip�rit� �n trei volume: primul, terminat �n 1865, Geneza - Rut, �n 417 pagini; volumul II, terminat �n 1867, 1Samuel - Psalmii, �n 534 pagini; volumul III, terminat �n 1869, Proverbe - Maleahi �n 434 pagini.

46. Noul Testament, o edi�ie revizuit� de W. Mayer �i tip�rit� dup� normele noi din gramatic�. A fost tip�rit la Ia�i �n 1871 �i avea un format mare, 21x14,5 cm. Lucrarea de tip�rire a fost f�cut� de Societatea Biblic� Britanic� �i pentru Str�in�tate.

47. Sf�nta Scriptur�, edi�ie nou�, rev�zut� dup� textele originale, preg�tit� de W. Mayer, iar sec�iunea Geneza - Rut a lucrat-o �mpreun� cu Vasile Palade, un profesor de la Ia�i. Edi�ia aceasta a fost f�r� c�r�ile apocrife, cu textul pe doua coloane.

48. Sf�nta Scriptur� de la Budapesta (1873) apare sub auspiciile Societ��ii Biblice Britanice, fiind prima edi�ie �nzestrat� cu har�i.

49. Sf�nta Scriptur�, tip�rit� la Ia�i de o echip� de teologi rom�ni, �n 1874, f�r� c�r�ile apocrife, cu textul tot pe doua coloane, cu titluri ale textului, �i cu referin�e la subsolul paginii.

50. Sf�nta Scriptur�, tip�rit� tot la Ia�i, �i �n acela�i an, 1874, dar f�r� referin�ele de la subsolul paginii. Edi�ia aceasta avea 916 pagini cu un format de 27x19 cm. Edi�ia aceasta a fost cunoscut� ca Biblia de Ia�i, sau traducerea Ni�ulescu, �i a fost folosit� de cre�tinii bapti�ti p�n� �n 1923. Credem c� a fost cea mai r�sp�ndit� edi�ie de Biblie rom�neasc�. Lucrarea a fost �ntreprins� de Societatea Biblic� Britanic�, �i este prima edi�ie care are titluri pe sec�iuni. Traducerea era aceea din Biblia de la Ia�i din 1874.

51. Psaltirea, tip�rit� la Viena �n 1875 de Societatea Biblic� Britanic�.
52. Noul Testament. A fost tip�rit la Bucure�ti �n 1875, dup� textul celui tip�rit la Viena �n acela�i an. (Alte edi�ii au fost tip�rite cu acela�i text �n 1897 �i �n 1905). P�r�i ale Noului Testament: Evanghelia lui Matei a ap�rut �n 1903, Evanghelia lui Marcu �n 1902, Evanghelia lui Ioan �n 1904 �i 1906.
51. Psaltirea. O retip�rire a Psaltirii publicat� �n rom�ne�te �n 1577 de diaconul Coresi. Lucrarea a fost reprodus� �i avea �i un studio bibliografic �i un glosar comparativ f�cut de Bogdan Petriceicu-Ha�deu. Editura a fost a Academiei Rom�ne.

52. Tomul I. Aceast� Psaltirea fost tip�rit� �n 1881, la Bucure�ti. Textul avea �i Psalmul 151, urmat de c�teva poeme. (Titlurile �i Prefa�a au fost datate: Bucure�ti 26 dec. 1880, urm�nd ortografia din cartea �Cuvinte din b�tr�ni�)
53. Cartea Psalmilor. O edi�ie tip�rit� la Bucure�ti, �n 1881, dup� textul edi�iei de la Viena. Avea 103 pagini, format 12,5x7,5 cm.

54. Noul Testament. A fost tip�rit cu aprobarea �i binecuv�ntarea Sf�ntului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Rom�ne, la Bucure�ti, �n 1887. �n �Cuv�nt �nainte� se spune: ��ntru m�rirea lui Dumnezeu, celui �n treime l�udat �i �n zilele Maiest��ii Sale iubitorului de Cristos regelui Rom�niei, Carol I, sub Arhip�storia I.P.S. Arhiepiscop �i Mitropolit al Ungro - Vlahiei, primat al Rom�niei �i Pre�edintele S-lui, D.D. Calinic Miclescu�
55. Noul Testament. A fost tip�rit �n acela�i an, 1887, dar �ntr-un format diferit. Lucrarea de tip�rire a fost f�cut� tot la Bucure�ti.

56. Psaltirea �n versuri de Dosoftei, mitropolitul Moldovei 1671-1686), tip�rit� la Bucure�ti, �n 1887. Aceast� psaltire a fost publicat� dup� manuscrisul original �i dup� edi�ia din 1673, sub �ngrijirea profesorului I. Bianu, �n editura Academiei Rom�ne. To�i Psalmii erau verifica�i �n versul metric, iar Psalmul 151 a fost redat �n proz�.
57. Psaltirea Scheian�. Tip�rit� la Bucure�ti, �n 1889, dup� manuscrisul din 1482, sub �ngrijirea profesorului I. Bianu, bibliotecarul Academiei Romane. (Numele de Scheian� i s-a dat fiindc� a fost g�sit� �n Biblioteca din Scheii Bra�ovului.) Lucrarea aceasta a fost tip�rit� pe o pagin� cu litere chirilice, iar pe pagina opus� cu litere rom�ne�ti. Toat� lucrarea cuprinde 530 de pagini.

58. Tetravanghelul Diaconului Corsei. Lucrarea a fost retip�rit� la Bucure�ti, �n 1889, dup� edi�ia prim� din 1560-1561, sub �ngrijirea arhiereului Gherasim Timus Pite�teanul, cu o prefa�a de C. Erbiceanu. Lucrarea avea 232 de pagini. Textul nu era �mp�r�it pe capitole �i versete.

59. Cele Patru Evanghelii, Matei, Marcu, Luca, Ioan, pentru uzul �colilor primare urbane �i rurale de ambele sexe. Pe coperta a doua se arata: �Edi�ia conform� textului aprobat de Sf�ntul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Rom�ne�. Lucrarea a fost tip�rit� la Bucure�ti, �n anul 1893, pe doua coloane.

60. Sf�nta Evanghelie tradus� din limba original�, greaca, de dr. N. Ni�ulescu. Tip�rirea s-a f�cut la Bucure�ti, �n 1895, de c�tre Societatea Biblic� Britanic�. Lucrarea avea numai cele patru Evanghelii, �i avea 185 pagini, dispuse pe doua coloane.

61. Au existat dou� edi�ii tip�rite tot de Societatea Biblica Britanica �i Str�in�tate ce con�ineau Noul Testament �i Psalmii, care au ap�rut �n anii 1893; 1909, tip�rite la Bucure�ti �n format de buzunar.

62. Noul Testament. �n �ntregime revizuit de N. Ni�ulescu, tip�rit de Societatea Biblic� Britanic� la Bucure�ti, �n 1898. Traducerea aceasta a avut cea mai mare r�sp�ndire p�n� �n 1923.

63. Cartea Psalmilor. O nou� traducere dup� textul original. Nu cunoa�tem numele traduc�torului care a f�cut-o dup� textul ebraic. Lucrarea avea 133 de pagini, pe doua coloane, �i a fost tip�rit� de Societatea Biblic� Britanic�. Formatul a fost de 17,5x12,5 cm.

64. Sf�nta Scriptur�, cu titluri, textul pe doua coloane �i f�r� c�r�ile apocrife. A fost tip�rit� la Bucure�ti, �n 1908. Dup� text erau c�teva h�r�i biblice. Lucrarea a fost f�cut� de Societatea Biblic� Britanic�. Traducerea a fost identic� cu aceea de Ia�i. Formatul era de 21,5 x 14 cm.

64. Sf�nta Evanghelie scris� de St. Matei. Lucrarea avea 78 de pagini, pe doua coloane, cu titluri, �i �mp�r�it� pe capitole �i pe versete. (�n anul 1910, au ap�rut edi�ii uniforme din Marcu pe 78 de pagini, din Luca pe 85 pagini �i din Ioan pe 64 pagini.) �i aceasta lucrare este opera Societ��ii Biblice Britanice.

65. 1913-Noul Testament � edi�ie sinodal�.

66. Prima Biblie Sinodal� (1914), bazat� pe texte deja existente, prezint� variante destul de nefericite pentru c�r�ile poetice, mai ales.

67. 1920 - Noul Testament, traducere nou�, f�cut� de t�n�rul Ieromonah Dumitru Cornilescu �n perioada 1916-1920 la St�nce�ti - Boto�ani, la conacul prin�esei Ralu Callimachi, dup� izvoare grece�ti �i cele mai bune traduceri moderne contemporane franceze, germane, engleze, etc.

68. Sf�nta Scriptur�, �ntr-o traducere noua, modern�, f�cut� de Dumitru Cornilescu, tip�rit� la Bucure�ti, �n 1921-1923, care avea ca baz� traducerea francez� a lui Louis Segond (1910). Dup� ce s-a constatat tot mai mult c� Biblia de Ia�i din 1874 a r�mas �n urm� cu expresivitatea limbii rom�ne, prin�esa Calimachi l-a angajat pe Dumitru Cornilescu, un t�n�r teolog ce abia a terminat studiile la Facultatea de Teologie din Bucure�ti, ca s� fac� o noua traducere �n limbajul rom�nesc la zi. Traducerea a fost terminat�, �i �n 1921 ea a v�zut lumina tiparului, fiind suportat� de Societatea Biblic� Britanic�. Traducerea aceasta a fost adoptata de toate confesiunile evanghelice �i este folosit� �i ast�zi. Textul din traducerea aceasta a fost tip�rit �n nenum�rate edi�ii, fie ca Biblie �ntreag�, fie �n par�i, adic� separate Noul Testament sau Psalmi etc. Limba traducerii a fost �i este cea literar�, astfel c� poate fi �nc� folosit�.

69. 1924 - apare la Neam� prima edi�ie a Evangheliilor, �n traducerea nou� a lui Nicodim Munteanu, viitorul Mitropolit al Moldovei �i Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, protectorul lui Cornilescu ce s-a dezis de opera �prea revolu�ionar� a studentului s�u.

70. Biblia Cornilescu - 1925, edi�ie cu trimiteri, este Biblia standard folosit� �i ast�zi de credincio�ii evanghelici din Rom�nia.

71. 1925-1926 Noul Testament, traducere nou�, a stare�ului M�n�stirii Neam�, Nicodim Munteanu, retras din scaunul episcopal de Hu�i (�i vicar al Mitropoliei Moldovei sub Pimen Georgescu) pentru a oferi Bisericii Ortodoxe Rom�ne Biblia sinodal� de care avea at�t de mare nevoie, pe fondul �dezert�rii protestante� a lui Dumitru Cornilesu, Teodor Popescu �i Iosif Trifa, fondatorul �Oastei Domnului� - preotul din Sibiu ce tip�rea �i difuza �n popor �traducerea sectant� a lui Cornilescu.

72. 1927 - Noul Testament, traducere nou�, de Grigore Pi�culescu - numele adev�rat al scriitorului Gala Galaction, de mai t�rziu - preot hirotonit �n 1922 la biserica Hanul Co�ei (Kalinderu) �i intrat �n 1926, al�turi de arhimandritul Iuliu Scriban, �n corpul profesoral al Facult��ii de teologie din Bucure�ti; cei doi au fost mari contestatori ai lui Teodor Popescu �i Dumitru Cornilescu - protagoni�tii lucr�rii de trezire spiritual� �i de reform� bisericeasc� de la parohia �Cuibul cu barz� din Bucure�ti.

73. 1929, Psaltirea, traducere nou�, de Gala Galaction �i reputatul ebraist, prof. Vasile Radu
74. 1930, Noul Testament �i Psalmii, cu o prefa�� de Patriarhul Miron Cristea, traducerea Gala Galaction - Vasile Radu.

75. 1931, apare o nou� traducere a lui Dumitru Cornilescu, dup� originalul grecesc �i ebraic, lucrat� la Londra �i tip�rit� la Bucure�ti, ca o replic� la acuzele de parafrazare din prima lui traducere. Este o edi�ie limitat�, doar pentru speciali�ti, cea mai literal� traducere rom�neasc� pe care o cunoa�tem (unii o numesc ultra - literal�, pentru c� nu �ine seama prea mult de form�).

76. 1931 Noul Testament, al lui Nicodim Munteanu, apare ca o replic� a luptei ascu�ite pentru recunoa�tere public� ce se d�dea pe terenul scrierilor sfinte.

77. A doua Biblie Sinodal� (1936), a fost tip�rit� printr-un compromis �ntre principalii traduc�tori ai vremii (Nicodim Munteanu - 23 c�r�i canonice �i una necanonic�;16 c�r�i canonice �i 8 necanonice ale Vechiului Testament, plus 27 c�r�i canonice ale Noului Testament, de Vasile Radu �i Gala Galaction)
78. Tot �n 1936 apare Biblia de la Neam�, o frumoas� edi�ie ilustrat� alc�tuit� de c�tre mitropolitul Nicodim, �n colaborare cu Prof. I. D. �tef�nescu;

79. 1937, Noul Testament, traducere nou� a lui Ioan (Irineu) Mih�lcescu, fostul profesor de teologie dogmatic� a lui D. Cornilescu �i Prof. Teodor M. Popescu, �i el coleg de �coal� cu D. Cornilescu.
80. �Biblia Carol al II lea - 1938� este traducerea Pr. Vasile Radu �i Gala Galaction, de aceast� dat� dup� edi�ia critic� a textului ebraic �ntocmit de Rudolf Kittel (1937) �i a Septuagintei (edi�ia R. Rahlfs, 1935)-la aniversarea a 250 de ani a Bibliei de la Bucure�ti 1688 - sponsorizat� de principele Carol al II-lea, la 11 ani de la urcarea sa pe tron. Edi�ia nu a primit recunoa�terea Sf�ntului Sinod, nemul�umindu-l pe Patriarhul Miron Cristea, ce a v�zut �n acest lucru o sfidare a autorit��ii sale �i o tr�date a pactului cu Mitropolitul Nicodim.

81. 1941 Noul Testament, edi�ie sinodal� a proasp�t Patriarhului Nicodim Munteanu.
82. 1942 Noul Testament, traducerea Ioan (Irineu) Mih�lcescu, ned�nd satisfac�ii traducerea sa nu s-a mai reluat.
83. 1942 Noul Testament, traducere nou� a Episcopului Clujului Nicolae Colan care a folosit ca baz� textul Bibliei lui �aguna. Tip�rirea s-a repetat �i �n 1945.

84. 1944 A treia Biblie sinodal�, la 8 ani dup� cea dint�i. Ea include traducerea nou� a Noului Testament efectuat� de c�tre Nicodim, la care se adaug� contribu�ia lui Vasile Radu �i Gala Galaction din precedenta edi�ie sinodal�. Acum b�tr�nul patriarh avea o contribu�ie de 51 de c�r�i, iar ceilal�i doi, de doar 24 de c�r�i. Nesperat� dar savurat� revan�� a traduc�torului octogenar!

85. Noul Testament �i Psalmii, 1949, o traducere nou� f�cut� de echipa teologilor de la Biserica ortodox� reformat� din str. Carol Davila nr. 48, din Bucure�ti, Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru), Teodor Popescu �i Emil Constantinescu.

86. O alta Biblie Sinodal� (1968) va apare dup� al II-lea R�zboi, relu�nd traducerea Vechiului Testament din 1936 �i pe cea a Noului Testament din 1951(traducerea Galaction), cu textul revizuit de c�tre Pr.I. Gagiu, Prof. Teodor M. Popescu �i Prof. Dumitru Radu, traducerea Vechiului Testament fiind tot cea realizat� de triumviratul Nicodim, Radu, Galaction. �n 1957 se tip�re�te o Psaltire cu �nnoiri de limb�.

87. Noul Testament, 1949 - ultima tip�rire a traducerii lui Nicodim, f�cut� sub conducerea noului Patriarh Justinian Marina.

88. �n 1975 Noul Testament-de dr. Emil Pascal, teolog catolic, tip�rit� la Paris, cu numeroase �nnoiri de limb� �i concep�ii �i termeni teologici corect redate. �
89. 1975 Biblia - edi�ia sinodal�, sub conducerea lui Justinian, o revizuire a edi�iilor precedente.

90. 1977 - C�ntarea C�nt�rilor, edi�ie poetic�, realizat� de Ioan Alexandru.

91. 1979 - Noul Testament �i Psalmii, revizuit, sub conducerea noului Patriarh Justin Moisescu.

92. 1981 - Noul Testament, traducerea Cornilescu, revizuit de W. I. la aniversarea a 60 de ani de la traducerea primei sale traduceri a Bibliei.

93. 1982 - Biblia-edi�ie sinodal�, sub comanda lui Justin Moisescu.

94. 1984 - Noul Testament, o traducere dup� edi�ia parafrazat� �Living Bibles International� a teologului american K.Taylor. Iar a doua edi�ie a ap�rut �n 1990, aceast� traducere este un Nou Testament parafrazat nu o traducere literal� sau dinamic�.

95. 1988 - Biblia, edi�ie Cornilescu revizuit� de Dotu Motz.?

96. 1989 - Biblia, edi�ia sinodal� a noului patriarh Teoctist, revizuire.

97. 1989 - 1990 - Biblia, traducere revizuit� a lui Cornilescu, cunoscut� �i sub denumirea de �Biblia cu triunghi� realizat� de o echip� a Adun�rii cre�tine din str. Dr.Felix din Bucure�ti. Astfel �n 1989 Societatea Gute Botschaft Verlag (GBV) a revizuit traducerea lui D. Cornilescu �ntr-o form� mai corect� din punct de vedere gramatical �i adaptat� evolu�iei limbii rom�ne, c�t �i mai aproapte de textul original. Aceast� traducere se baza pe traducerea lui D. Cornilescu din 1921-1923, c�t �i pe Noul Testament �i Psalmii tradus de G. Cornilescu, T.Popoescu, �i E. Constantinescu tip�rit� �n 1949. Aceast� traducere tip�rit� �n Germania de GBV, a avut mai multe edi�ii, coperat� fie �n carton sau �n plastic, �n anii: 1989, 1990, 1991. A existat mai multe edi�ii ale Noului Testament, Noul sponzorizat �i de The Ghideons International, dar acela�i text GBV �ns� f�r� note de subsol.

98. �Biblia Interna�ional� de studiu inductiv�; editat� de �Precept Ministries�, av�nd la baz� versiunea Cornilescu standard �i multe lec�iuni �i note, dic�ionar, h�r�i �i concordan��.

99. 1993 - Noul Testament �i Psalmii, traducere nou� de Olimpiu S. Cosma, o traducere literal� a Noului Testament tip�rit de Cristlihe Literatur-Verbraitung cu coper�i tari negre.

100. �n 1996 la Arad a fost revizuit textul traducerii de la Ia�i 1874, �i tip�rit at�t ca Biblie complet� c�t �i ca Nou Testament �i Psalmii, de Funda�ia Copilul �i Lumea.

101. International Bible Society traduce �n 1996 Noul Testament numit �i Noul Testament tradus �n limba rom�n� contemp�ran� (TLRC), tip�rit �n 1998 la Arad de EASY PRINT.

102. �n 1998 Bartolomeu Anania Arhiepiscopul Clujului �n coloaborare cu Editura Kalvin Janos a Bisericii Reformate din Ungaria, Budapesta din �ns�rcinarea Societ��ii Biblice din Ungaria �i a Societ��ii Biblice Interconfesionale din Rom�nia a tip�rit Noul Testament bilingv rom�n-maghiar.

103. Tot �n 1998 apare la Editura Agape Interlinearul grec-rom�n, Evanghelia dup� Matei �i Epistola c�tre romani, cu text grec deasupra celui rom�n, plus textul rom�n postat �i �n coloan�.

104. 1998, Noul Testament �i Psalmii, traducerea Cornilescu 1931, revizuit�, �ntr-un format nou, cu multe note de subsol, editat� de echipa fra�ilor cre�tini din str. Dr. Felix din Bucure�ti. Astfel Societatea Gute Botschaft Verlag (GBV) scoate Noul Testament �i Psalmii pe baza traducerii lui Cornilescu din 1931, dar �ntr-o form� de exprimare actual�. Biblia complet� a ap�rut �n 2001, tip�rit� tot de GBV dup� textul din 1931 al lui D. Cornilescu, tip�rit� la Bucure�ti.

106. �n 2000 apare Noul Testament tip�rit �n Italia, de Watch Tower Bible and Tract Society of Pensylvania, sub numele de: �Scripturile grece�ti cre�tine Traducerea lumii noi�. �n anul 2006 este tip�rit� tot �n Italia Biblia complet�, sub numele de: �Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi�.

107. 2001 - �Biblia Cornilescu II�, traducerea literal� Cornilescu II, din 1931, actualizat�, �ntr-un format nou, cu multe note de subsol, un instrument deosebit de util cercet�torilor cre�tini de orice confesiune. Tip�rit� de GBV �n Germania �n tiraje de mas� �i difuzat� de Adunarea cre�tin� din str, Dr. Felix �i �Societatea Biblic� Rom�n� din Bucure�ti.

108. 2002 - �Biblia sau Sf�nta Scriptur�, traducere nou� coordonat� de �Trinitarian Bible Society�, din Anglia av�nd ca baz� matricea traducerii Nitzulescu. Astfel Trinitarian Bible Society a tip�rit Biblia sau Sf�nta Scriptur�, cele 66 de c�r�i f�r� apocrife, la Londra, urm�rind �n V.T. textul masoretic, �i �n N.T. Textus Receptus, c�t �i consult�nd Biblia de la Ia�i (1874), c�t �i Biblia Cornilescu �n efectuarea acestei traduceri.

109. 2002 - Biblia de studiu Thomson, av�nd textul traducerii Cornilescu, cu lec�iuni, edi�ie coordonat� de dr. Paul Negru�.

110. �n anul 2002 mai apre o traducere a Noului Testament, numit� �i Traducerea �n limba rom�n� contemporan� (TLRC) tip�rit� la Bucure�ti de World Bible Translation Center Inc. A ap�rut �i o edi�ie bilingv� rom�n�-englez� �n 2006.

111. Tot �n 2002 apare Noul Testament, traducere �i note de pr. Alois Bulai si pr. Anton Budau, publicat de Editura Sapienția, Ia�i 2002.

110. 2003 - Noul Testament, edi�ie Cornilescu revizuit� de prof. dr. Iosif �on.

112. �n anul 2004 au fot tip�rite primele patru volume la Editura Polirom, din Septuaginta, la aceast� lucrare lucreaz� un comitet de traducere �n frunte cu Andrei Ple�u. Aceast� lucrare �nsum�nd 6 volume, tot Vechiul Testament plus apocrifele din Septuaginta, din care actualmente, sunt tip�rite patru volume ce con�in c�r�ile de la Geneza la C�ntarea C�nt�rilor, con�in�nd �i apocrifele dar f�r� profe�ii mari �i mici. Ea urmeaz� cu stricte�e edi�ia critic� stabilit� de A. Rahlfs �i este �nso�it� de trei tipuri de note: lingvistice, patristice si comparative cu textul ebraic al Bibliei. Introducerile �i o parte din note sint preluate din edi�ia franceza a Septuagintei (�La Bible d�Alexandrie�, Les Editions du Cerf, 1986 sq).

113. �n anul 2007, dup� o munc� �nceput� �n anul 2003 de Ra�iu Viorel, apare la Arad, Noul Testament Traducerea Fidel�, (prima edi�ie) o traducere literal�, tradus� dup� textul grecesc stabilit de teologii englezi Westcott �i Hort. �n anul 2008, aceast� traducere este revizuit� succesiv, ajung�ndu-se la a V edi�ie.

114. Tot �n anul 2007 �n august, a ap�rut Noua traducere �n limba rom�n� a Bibliei, care con�ine Biblia �n mod complet, �i este tradus� la ini�iativa International Bible Society.

115. �n anul 2009 apare Biblia Fidel� ap�rut� �n Cluj Napoca.

Alte nelamuriri mai ai???

siminica sa traiesti ma baiatule nu te am mai vazut de cand erai mic

ai inteles gresit nu ma refer la traduceri ci pur si simplu de unde o au ei,,,sectele si alte culte in afara de ortodoxi sau catolici,,iar raspunsul era ca de la noi pentru ca ei au aparut mult mai tarziu,,,deci nicidecum nu au ei cum sa stie care scriere este inspirata sau nu ,,atata timp cat se incred in scrierile biserici apostolice

Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 13:27:20

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 07:01:34

De la: 9am_750, la data 2013-12-01 18:32:12deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???

Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?

eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????

Nu ati facut comentarii corecte.De etica nu mai vorbim. Majoritatea lucrurilor afirmate de dvs sunt straine de Biblie,deci gresite,de cand ati inceput sa postati pe acest subiect de forum: CINE ESTE DUMNEZEU.

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 17:29:58

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 13:27:20

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 07:01:34

De la: 9am_750, la data 2013-12-01 18:32:12deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???

Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?

eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????

Nu ati facut comentarii corecte. Ati dat multe(majoritatea) raspunsuri gresite,deoarece cea ce ati afirmat nu corespunde nici etic,nici biblic,de cand ati ineput sa postati pe acest subiect de forum: CINE ESTE DUMNEZEU.

am facut comentarii foarte corecte si la obiect insa tu ai o perdea trasa pe fata de cei la care ai aderat

si nu esti in stare sa raspunzi la o singura intrebare dupa ce eu v am raspuns la zeci

tot ce aveti aveti de la ortodoxi si catolici lor le slujiti

de unde ai tu biblie ioane sa mi zici mie ca ce afirm eu este strain de biblie de unde sti tu ce este strain sau nu de ea daca o ai de la catolici si ortodoxi


nu mai spunem ca am citat doar din biblie si ca tu nu faci decat sa vorbesti prosti ca te vezi constrans

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:35:23

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

Pffffff.......ia niste desene ca stai prost cu citirea !
www.youtube.com/watch?v=RJl3DANHBz0

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:49:44

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:35:23

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

Pffffff.......ia niste desene ca stai prost cu citirea !
www.youtube.com/watch?v=RJl3DANHBz0[/quote





]vezi ca istoria ta a inceput prost din start

mai incearca insa pentru asta mai trebui sa sapi si nu pueril sau pe o pista gresita

trimite i un sms celui ce a facut filmuletul si altora asemenea si zi le ca gresesc pentru ca ai auzit tu de la un tigan ca prima religie pleaca de la primii oameni adam si eva si se numeste sfanta traditie,,,,,dar vezi ca pentru asta trebui sa nu te mai crezi plodul maimutelor

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:59:50

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:49:44

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:35:23

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

Pffffff.......ia niste desene ca stai prost cu citirea !
www.youtube.com/watch?v=RJl3DANHBz0[/quote





]vezi ca istoria ta a inceput prost din start

mai incearca insa pentru asta mai trebui sa sapi si nu pueril sau pe o pista gresita

trimite i un sms celui ce a facut filmuletul si altora asemenea si zi le ca gresesc pentru ca ai auzit tu de la un tigan ca prima religie pleaca de la primii oameni adam si eva si se numeste sfanta traditie,,,,,dar vezi ca pentru asta trebui sa nu te mai crezi plodul maimutelor

Nu ca as fi rasista , chiar nu sunt .... dar tu erai tiganul de care vorbesti ?
Intreaba un paroh cu Teologia absolvita , mai Copy paste si iti va confirma ce ai vazut in link !

De la: _2148_, la data 2013-12-02 18:25:18

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:59:50

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:49:44

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:35:23

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

Pffffff.......ia niste desene ca stai prost cu citirea !
www.youtube.com/watch?v=RJl3DANHBz0[/quote





]vezi ca istoria ta a inceput prost din start

mai incearca insa pentru asta mai trebui sa sapi si nu pueril sau pe o pista gresita

trimite i un sms celui ce a facut filmuletul si altora asemenea si zi le ca gresesc pentru ca ai auzit tu de la un tigan ca prima religie pleaca de la primii oameni adam si eva si se numeste sfanta traditie,,,,,dar vezi ca pentru asta trebui sa nu te mai crezi plodul maimutelor

Nu ca as fi rasista , chiar nu sunt .... dar tu erai tiganul de care vorbesti ?
Intreaba un paroh cu Teologia absolvita , mai Copy paste si iti va confirma ce ai vazut in link !

binenteles ca eu mai fata care te a creat nimicul


intreaba un sfant parinte adevarat si iti va confirma ce ti a spus tiganul

De la: gabigabi2, la data 2013-11-29 08:44:31

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

salut, Valentina !
ar fi o explicatie logica si de mare finete : iesind din Lume si calugarindu-se , primesc un alt Nume decit cel lumesc, nume a carui vibratie este alta , cu mult mai inalta decit cele obisnuite si, ca atare, se boteaza in noua sa viata !

George, chestia cu gargarita gabriela, mi-a placut ....si brinza telemea imi place, nu zic nu dar, mai vorbitaram o data despre Reincarnare !
tu esti un dogmatic ce nu iese din buchea cartii si, nu-i bai : asta-i drumul tau !
eu am depasit stadiul asta si am inteles ca Dumnezeu e UBICUU si ptr. fiecare om vorbeste pe intelesul lui, dupa nivelul spiritual la care este , intocmai ca la scoala : copilul de cl. I nu se abate de la a, b, c si de la 1+1 .....cel de cl. 12 rezolva integrale ! asa-i normal si exact asta-i drumul Cunoasterii pe care perechea primordiala l-a ales si noi oamenii il urmam , urmasii lui Adam si Eva fiind !

Indiscutabil,cred ca zenitul cunoasterii pentru un um este aratat in Noul Testament,prin cuvintele:

" Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu."

AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???




Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?



eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????
-------------
Dupa ce ai primit atatea raspunsuri, consider ca intrebarile tale sant...........bolnave.

De la: 9am_750, la data 2013-12-02 17:35:23

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

nu ne certam pe nimic eu doar am zis niste lucruri logice


toti stiti sa intrebati vad,insa cand este de raspuns nici unul nu stitii sa raspundeti

la intrebarea asta daca ti mergea bibilica stiai ca am mai raspuns odata gargarito,,insa tocmai asta este ca tu nu sti raspunsul la ea

prima religie care este reprezentata si astazi de biserica ta ortodoxa,,,,,pentru ca banuiesc ca esti ortodoxa dar ai gargauni,,,,este sfanta traditie plecata de la adam si eva din gura n gura din tata n fiu

Hai nu zau.
Si balubanii, zulusii si bosimanii ce spun?
Sa nu mai spun de stramosii tai daci, tradator de neam.ce esti.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: _2148_, la data 2013-12-02 17:22:37Ati inceput sa va certati si pe biblie ? 750 , ce biblioteca stufoasa ai !!
Ia zi , tu stii care a fost prima religie din lume ??

A crescut stuful pe ea.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: IonOOO, la data 2013-12-02 20:28:05

De la: gabigabi2, la data 2013-11-29 08:44:31

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

salut, Valentina !
ar fi o explicatie logica si de mare finete : iesind din Lume si calugarindu-se , primesc un alt Nume decit cel lumesc, nume a carui vibratie este alta , cu mult mai inalta decit cele obisnuite si, ca atare, se boteaza in noua sa viata !

George, chestia cu gargarita gabriela, mi-a placut ....si brinza telemea imi place, nu zic nu dar, mai vorbitaram o data despre Reincarnare !
tu esti un dogmatic ce nu iese din buchea cartii si, nu-i bai : asta-i drumul tau !
eu am depasit stadiul asta si am inteles ca Dumnezeu e UBICUU si ptr. fiecare om vorbeste pe intelesul lui, dupa nivelul spiritual la care este , intocmai ca la scoala : copilul de cl. I nu se abate de la a, b, c si de la 1+1 .....cel de cl. 12 rezolva integrale ! asa-i normal si exact asta-i drumul Cunoasterii pe care perechea primordiala l-a ales si noi oamenii il urmam , urmasii lui Adam si Eva fiind !

Indiscutabil,cred ca zenitul cunoasterii pentru un um este aratat in Noul Testament,prin cuvintele:

" Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu."

Si cind pocneste dumnezeul ala al lor din deste, toata omenirea se insiruie sub el.
Si dispare la comanda lor.
Asta e visul neputinciosilor, sa faca ce vor ei cu toata omenirea.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: 9am121159, la data 2013-12-03 15:00:48 deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???




Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?



eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????
-------------
Dupa ce ai primit atatea raspunsuri, consider ca intrebarile tale sant...........bolnave.

penibil frate deci o da ti in continuare din stanga n dreapta

eu nu am primit nici un raspuns ca daca ar fi sa va Iau eu la ntrebari nu atI stI pe unde sa scoate tI camasa pentru ca pur si simplu nu ave ti raspunsuri ca in cazul de fata,, si pentru ca ti e greu sa recunosti asta pentru ca nici macar nu te ai gandit pana acum la asta ca voi nu aveti nici o biblie va bazati pe biblia ortodoxa si catolica sunteti inexistenti


deci eu v am raspuns la nenumarate intrebari voi la nici una PENIIBIL

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 18:23:38

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

am recunoscut asta doar in mintea ta,,,tu nu sti ca unele pacate se rasfrange asupra copiilor,,de aia ai calamnitati si altele,,insa viata ta nu este rezumata la influentele neamului tau poate sa nu se rasfranga nimic asupra ta ,,depinde de tn si de ce crede dumnezeu ca i bine

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 18:32:17

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 18:23:38

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

am recunoscut asta doar in mintea ta,,,tu nu sti ca unele pacate se rasfrange asupra copiilor,,de aia ai calamnitati si altele,,insa viata ta nu este rezumata la influentele neamului tau poate sa nu se rasfranga nimic asupra ta ,,depinde de tn si de ce crede dumnezeu ca i bine

nu -i in mintea mea caci acum ai spus a 2 a. oara un aspect al legii karmice : copiii preiau si cite ceva din pacatele parintilor si al neamului sau !

De la: gabigabi2, la data 2013-12-04 09:38:07

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 18:32:17

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 18:23:38

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

am recunoscut asta doar in mintea ta,,,tu nu sti ca unele pacate se rasfrange asupra copiilor,,de aia ai calamnitati si altele,,insa viata ta nu este rezumata la influentele neamului tau poate sa nu se rasfranga nimic asupra ta ,,depinde de tn si de ce crede dumnezeu ca i bine

nu -i in mintea mea caci acum ai spus a 2 a. oara un aspect al legii karmice : copiii preiau si cite ceva din pacatele parintilor si al neamului sau !

eronat,,nu am spus nimic din nici o lege karmica ci ti am spus din legile lui dumnezeu care se gasesc in ortodoxia de langa tn nu la mi de km distanta,,iar aceste legi dumnezeu stie cum si ce fel le face ca pana si ultimul pacatos sa se mantuiasca iar asta nu are de a face cu ni o reincarnare,individul este unic

De la: 9am121159, la data 2013-12-03 15:00:48 deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???




Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?



eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????
-------------
Dupa ce ai primit atatea raspunsuri, consider ca intrebarile tale sant...........bolnave.

STROP DE DRAGOSTE,SAU CUM SA CONVETUIM

Din pacate azi,sunt oameni neinformati,dezinformati...,ce-si doresc sa vorbeasca,sa scrie,sa fie ascultati. Daca cumva se intampla sa-i contrazici,e posibil sa primesti un raspuns,cam de genul: �Stii, negrul este alb si albul este negru ,dar atat de tare incat stralucesc�. Se poate intampla cred, ca ei insusi sa nu-si dea seama de acest fapt. Sunt multe cauze pentru care se ajunge aici,din care voi arata doar unul,care dupa parerea mea a-r explica faptul in sine. Daca ne referim la crestinism,in intreaga lume se stie f bine ca Biblia este Cartea Cartilor si ca,candva,Dumnezeu va judeca lumea,dupa acesta Carte.
Bineinteles ca suntem liberi sa citim si alte carti,dar este bine ca sa le citim in lumina Biblie si NU invers. Daca nu vom proceda astfel,rezultatele nu v-a intarzia sa apara.

Se foloseste si azi din pacate cuvantul sectant cel putin pentru motivul de a marginaliza pe cineva (unii oameni). Este o greseala,pentru-ca in spatele acelui cuvant (la noi) se afla de obicei dispretul. De ce? Insusi Isus a fost socotit de unii vrajmasi contemporani Lui, un fel de sectant,caci spunneau despre EL ca duce poporul in ratacire. Prin asa ceva a trecut si Biserica Primara de fapt. De regula omul este cel putin suspicios,la ce este nou. Au fost si sunt mari oameni insa,ce au inteles aceste lucruri si atunci cand a fost cazul s-au purtat ca atare. Sa invatam de la ei. Cateva exemple:
---Ernest Neumann (1917-2004,a foas un rabin din Timisoara,a fost prieten bun cu Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu.
---- Nicolae Corneanu in cateva ocazii a vorbit la TV despre neprotestanti in scurte cuvinte,fara sa-i vorbeasca de rau,recunoscandu-le unele calitati.
----Pastorul luteran Richard Wurmbrand (1909-2001),ca si fostul Mitropolitul Bartolomeu Anania (1921-2011),si-au iertat tortionarii lor din aresturi si inchisorile prin care au trecut
---Constantin Galeriu (1918-2003) profesor,dr in teologie�.,in timpul unei emisiuni TV,a oprit moderatorul cu dragoste cand acesta pronuntase cuvantul sectant.
---ect---ect---

"De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta;
. cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia;
. cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.. Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos.
Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umbla cu ochii inchisi si a uitat ca a fost curatat de vechile lui pacate". (Extras din Biblie)

www.youtube.com/watch?v=i9fVDJ8XFbM&desktop_uri=%2Fwatch%3Fv%3Di...

De la: 9am121159, la data 2013-12-03 15:00:48 deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???




Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?



eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????
-------------
Dupa ce ai primit atatea raspunsuri, consider ca intrebarile tale sant...........bolnave.

STROP DE DRAGOSTE,SAU CUM SA CONVETUIM

Din pacate azi,sunt oameni neinformati,dezinformati...,ce-si doresc sa vorbeasca,sa scrie,sa fie ascultati. Daca cumva se intampla sa-i contrazici,e posibil sa primesti un raspuns,cam de genul: �Stii, negrul este alb si albul este negru ,dar atat de tare incat stralucesc�. Se poate intampla cred, ca ei insusi sa nu-si dea seama de acest fapt. Sunt multe cauze pentru care se ajunge aici,din care voi arata doar unul,care dupa parerea mea a-r explica faptul in sine. Daca ne referim la crestinism,in intreaga lume se stie f bine ca Biblia este Cartea Cartilor si ca,candva,Dumnezeu va judeca lumea,dupa acesta Carte.
Bineinteles ca suntem liberi sa citim si alte carti,dar este bine ca sa le citim in lumina Biblie si NU invers. Daca nu vom proceda astfel,rezultatele nu v-a intarzia sa apara.

Se foloseste si azi din pacate cuvantul sectant cel putin pentru motivul de a marginaliza pe cineva (unii oameni). Este o greseala,pentru-ca in spatele acelui cuvant (la noi) se afla de obicei dispretul. De ce? Insusi Isus a fost socotit de unii vrajmasi contemporani Lui, un fel de sectant,caci spunneau despre EL ca duce poporul in ratacire. Prin asa ceva a trecut si Biserica Primara de fapt. De regula omul este cel putin suspicios,la ce este nou. Au fost si sunt mari oameni insa,ce au inteles aceste lucruri si atunci cand a fost cazul s-au purtat ca atare. Sa invatam de la ei. Cateva exemple:
---Ernest Neumann (1917-2004,a foas un rabin din Timisoara,a fost prieten bun cu Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu.
---- Nicolae Corneanu in cateva ocazii a vorbit la TV despre neprotestanti in scurte cuvinte,fara sa-i vorbeasca de rau,recunoscandu-le unele calitati.
----Pastorul luteran Richard Wurmbrand (1909-2001),ca si fostul Mitropolitul Bartolomeu Anania (1921-2011),si-au iertat tortionarii lor din aresturi si inchisorile prin care au trecut
---Constantin Galeriu (1918-2003) profesor,dr in teologie�.,in timpul unei emisiuni TV,a oprit moderatorul cu dragoste cand acesta pronuntase cuvantul sectant.
---ect---ect---

"De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta;
. cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia;
. cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.. Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos.
Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umbla cu ochii inchisi si a uitat ca a fost curatat de vechile lui pacate". (Extras din Biblie)

www.youtube.com/watch?v=i9fVDJ8XFbM&desktop_uri=%2Fwatch%3Fv%3Di...

De la: 9am_750, la data 2013-12-04 10:15:36

De la: gabigabi2, la data 2013-12-04 09:38:07

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 18:32:17

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 18:23:38

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

am recunoscut asta doar in mintea ta,,,tu nu sti ca unele pacate se rasfrange asupra copiilor,,de aia ai calamnitati si altele,,insa viata ta nu este rezumata la influentele neamului tau poate sa nu se rasfranga nimic asupra ta ,,depinde de tn si de ce crede dumnezeu ca i bine

nu -i in mintea mea caci acum ai spus a 2 a. oara un aspect al legii karmice : copiii preiau si cite ceva din pacatele parintilor si al neamului sau !

eronat,,nu am spus nimic din nici o lege karmica ci ti am spus din legile lui dumnezeu care se gasesc in ortodoxia de langa tn nu la mi de km distanta,,iar aceste legi dumnezeu stie cum si ce fel le face ca pana si ultimul pacatos sa se mantuiasca iar asta nu are de a face cu ni o reincarnare,individul este unic

normal ca nu ai spus, ptr. ca Nu stii nimic despre ce vorbesc eu ! atita doar ca ceea ce spui tu este una din legile karmice ; ca si teoria reintruparii vorbeste tot despre Unicitatea fiintei ; si vorbeste tot despre Iluminare si Mintuire, dar foloseste alt termen si se cheama Realizare si asta desemneaza momentul cind fiinta umana realizeaza a Cui este, de ce a venit pe pamint si care-i ii este rostul si se intoarce cu toata fiinta sa : inima si minte catre Ziditorul ei ! asta-i tot ! singura diferenta este ca crestinismul neaga existenta si necesitatea ca sufletul sa se Intrupeze in mai multe vieti de'a rindul, tocmai ca sa poata ajunge la Cunoastere ! ....de altfel , culmea, biserica recunoaste ca Isus este Dumnezeu INTRUPAT pe Pamint !...adica, fix despre ce vorbim !

De la: 9am_750, la data 2013-12-04 10:15:36

De la: gabigabi2, la data 2013-12-04 09:38:07

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 18:32:17

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 18:23:38

De la: 9am_750, la data 2013-12-03 11:16:42

De la: gabigabi2, la data 2013-12-03 08:49:38AMIN !


in marea lui Intelepciune, Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea si de a Cunoaste, dar si sa-si aleaga drumul spre EL, dupa capacitatile lui caci, Multe si Necunoscute sunt Caile Domnului !
mie , liber cugetatorului de'o viata, mi s-a deschis acea cale pe care am putut-o intelege si accepta ca fiind Logica in totalitate , intelegind ca Dumnezeu Nu vrea sa zdrobeasca pe nimeni ci, cu rabdarea iubirii parintesti isi ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte ! si, la capatul drumului parcurs mai usor sau mai greu , te asteapta sa vii acasa !

fiecare are drumul sau insa nu trasat dinnainte de nimeni,probabil ptn de neamul lui insa nu definitoriu,,asta nu inseamna sa pui botu la toate prostiile

n-am inteles foarte bine ce-ai vrut sa spui prin " ptn ( asta inseamna Putzin? )de neamul lui insa nu definitoriu " ,dar daca totusi, am inteles ceva, atunci am sa spun ca prin aceste cuvinte ai RECUNOST fara sa-ti dai seama Predestinarea unui om de a se naste in cadrul unei etnii sau popor, caruia ii preia si Soarta....sau Destinul ....sau, Karma !

am recunoscut asta doar in mintea ta,,,tu nu sti ca unele pacate se rasfrange asupra copiilor,,de aia ai calamnitati si altele,,insa viata ta nu este rezumata la influentele neamului tau poate sa nu se rasfranga nimic asupra ta ,,depinde de tn si de ce crede dumnezeu ca i bine

nu -i in mintea mea caci acum ai spus a 2 a. oara un aspect al legii karmice : copiii preiau si cite ceva din pacatele parintilor si al neamului sau !

eronat,,nu am spus nimic din nici o lege karmica ci ti am spus din legile lui dumnezeu care se gasesc in ortodoxia de langa tn nu la mi de km distanta,,iar aceste legi dumnezeu stie cum si ce fel le face ca pana si ultimul pacatos sa se mantuiasca iar asta nu are de a face cu ni o reincarnare,individul este unic

normal ca nu ai spus, ptr. ca Nu stii nimic despre ce vorbesc eu ! atita doar ca ceea ce spui tu este una din legile karmice ; ca si teoria reintruparii vorbeste tot despre Unicitatea fiintei ; si vorbeste tot despre Iluminare si Mintuire, dar foloseste alt termen si se cheama Realizare si asta desemneaza momentul cind fiinta umana realizeaza a Cui este, de ce a venit pe pamint si care-i ii este rostul si se intoarce cu toata fiinta sa : inima si minte catre Ziditorul ei ! asta-i tot ! singura diferenta este ca crestinismul neaga existenta si necesitatea ca sufletul sa se Intrupeze in mai multe vieti de'a rindul, tocmai ca sa poata ajunge la Cunoastere ! ....de altfel , culmea, biserica recunoaste ca Isus este Dumnezeu INTRUPAT pe Pamint !...adica, fix despre ce vorbim !

De la: IonOOO, la data 2013-12-04 14:19:53

De la: 9am121159, la data 2013-12-03 15:00:48 deci,,,valentina si ion va rog frumos cand va logati sa mi spuneti si mie de unde aveti voi biblie ,asta si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci

de unde aveti voi biblia????nu cine a scriso sau nu,,efectiv de unde o aveti???




Dvs,ati scris printre altele: "si in contextul in care tu ioane zici ca unele scrieri sunt inspirate sau nu,,,deci"

Va intreb: Eu am zis asa ceva,sau coreligionarii dvs Preot .prof.dr. Isidor Todoran si Arhid,prof.dr Ioan Zagrean? Cum,prin faptul ca eu am repetat cea ce au zis ei,pentru dvs inseamna ca eu am zis?



eronat ioane tu ai zis ca voi nu aveti cele 14 carti ca nu sunt inspirate ,,,noi le avem,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,nu ai raspuns la intrebare ocoliti raspunsul eu v am raspuns la zeci de intrebari voi la nici una,,,de unde ai biblia ioane de unde???????????ca sa stiti voi ce e inspirat si ce nu?????

DE UNDE O AI???????????????
-------------
Dupa ce ai primit atatea raspunsuri, consider ca intrebarile tale sant...........bolnave.

STROP DE DRAGOSTE,SAU CUM SA CONVETUIM

Din pacate azi,sunt oameni neinformati,dezinformati...,ce-si doresc sa vorbeasca,sa scrie,sa fie ascultati. Daca cumva se intampla sa-i contrazici,e posibil sa primesti un raspuns,cam de genul: �Stii, negrul este alb si albul este negru ,dar atat de tare incat stralucesc�. Se poate intampla cred, ca ei insusi sa nu-si dea seama de acest fapt. Sunt multe cauze pentru care se ajunge aici,din care voi arata doar unul,care dupa parerea mea a-r explica faptul in sine. Daca ne referim la crestinism,in intreaga lume se stie f bine ca Biblia este Cartea Cartilor si ca,candva,Dumnezeu va judeca lumea,dupa acesta Carte.
Bineinteles ca suntem liberi sa citim si alte carti,dar este bine ca sa le citim in lumina Biblie si NU invers. Daca nu vom proceda astfel,rezultatele nu v-a intarzia sa apara.

Se foloseste si azi din pacate cuvantul sectant cel putin pentru motivul de a marginaliza pe cineva (unii oameni). Este o greseala,pentru-ca in spatele acelui cuvant (la noi) se afla de obicei dispretul. De ce? Insusi Isus a fost socotit de unii vrajmasi contemporani Lui, un fel de sectant,caci spunneau despre EL ca duce poporul in ratacire. Prin asa ceva a trecut si Biserica Primara de fapt. De regula omul este cel putin suspicios,la ce este nou. Au fost si sunt mari oameni insa,ce au inteles aceste lucruri si atunci cand a fost cazul s-au purtat ca atare. Sa invatam de la ei. Cateva exemple:
---Ernest Neumann (1917-2004,a foas un rabin din Timisoara,a fost prieten bun cu Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu.
---- Nicolae Corneanu in cateva ocazii a vorbit la TV despre neprotestanti in scurte cuvinte,fara sa-i vorbeasca de rau,recunoscandu-le unele calitati.
----Pastorul luteran Richard Wurmbrand (1909-2001),ca si fostul Mitropolitul Bartolomeu Anania (1921-2011),si-au iertat tortionarii lor din aresturi si inchisorile prin care au trecut
---Constantin Galeriu (1918-2003) profesor,dr in teologie�.,in timpul unei emisiuni TV,a oprit moderatorul cu dragoste cand acesta pronuntase cuvantul sectant.
---ect---ect---

"De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta;
. cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia;
. cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.. Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos.
Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umbla cu ochii inchisi si a uitat ca a fost curatat de vechile lui pacate". (Extras din Biblie)

www.youtube.com/watch?v=i9fVDJ8XFbM&desktop_uri=%2Fwatch%3Fv%3Di...

ma ioane cuvantul de ordine este PENIBIL,,nu l mai asociati pe hristos cu sectele voastre pentru ca pur si simplu nu exista asa ceva,,,el a adus ceva nou prevazut deja ,,voi nu faceti decat sa rastalmaciti biblia care inca odata ,,tot ocoliti raspunsul,,ba ii zici cartea cartiloor ba ca ti a dato dumnezeu,,eu te am intrebat de unde o ai tu daca ai aparut dupa 1800 de ani,,,nu cumva de la ortodoxi si catoliti raspunsul logic care nu sunteti in stare sa l dati este DA