Cine este dumnezeu ?!!!!

nu trebui sa citesti nici o carte pentru asta,,este apelativul femei vizavi de misogin,,,nu trebui sa fi vreun mare invatat sa sti asta

iar ideile sunt destul de inchegate nu si scrisul

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 11:25:34iar ideile sunt destul de inchegate nu si scrisul

Idei mucilaginoase, Minciunel !
Nu te-au dibuit astia, asa-i ? eu da !
Cretinule !

pai lasa ma credinciosule ca tu era de asteptat sa ma dibuiesti daca esti atat de credincios incat crezi ca daca lasi pe un stativ o panza nepictata la un momendat daca te concentrezi tu mai bn asa se va picta singura

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:08:17pai lasa ma credinciosule ca tu era de asteptat sa ma dibuiesti daca esti atat de credincios incat crezi ca daca lasi pe un stativ o panza nepictata la un momendat daca te concentrezi tu mai bn asa se va picta singura

Se va picta singura, mancatorule de rahat cimbrat !

stiu ma,,,dc nu te concentrezi mai tare poate se iteste si vreun lamburghini la scara ta cati anisori ai

Daca ma, sau daca nu ma ?
Buey Tamaie Mincinoasa, ce vrei tu sa-mi spui si nu reusesti ?

ca esti mare credincios si cam reusesc

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:23:52ca esti mare credincios si cam reusesc

Hoi fi, dar nu cred tampeniile pe care le debitezi tu aici, buey Tamaie Mincinoasa !

stiu ma ca nu le crezi,,tu doar crezi ca nimicul o sa ti construiasca un lamburghini

Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum ii zicem astazi ? Ii purta statuia intr-o caruta cu doua roti, facuta din arama sau din argint. In spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama si in fata lui o tigaie de arama; si-i dadea foc lui Noroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. Popii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite.

Ce jertfa primea Noroc ? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau in satul tau, de unde esti tu. Trageau caruta lui Noroc cu tigaia rosie, infierbantata si strigau, batand din palme : � Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc ! Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc !�� Auzi nebunele de femei, ziceau una alteia : � Cumatra iti dai copilul ? � � Il dau, ca sa am noroc ! �

Lua muierea copilul de la tata, il dadea in mana slujitorului idolesc, il taia bucati si il punea in tigaia lui Noroc sa se friga. Pana la 40-50 de copii punea odata in tigaia aceea. Mirosea in urma lui numai a friptura de copii proaspeti.

Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc.

Voi nu vedeti ce zice Isaia ? � Vai de cei ce fac masa dracilor si aduc jertfa lui Noroc �. Si voi, crestinilor, scrieti noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare ratacire ! N-ai pe Dumnezeu ? Pui pe dracul Noroc ?

Numai ce auzi pe betivi la crasma zicand : ,, Hai noroc, cumatre !� Uneori vezi crestini pe drum ca se saluta : � Hai noroc, vecine !�. Daca l-ai intreba cine-i Noroc, nu stie, dar stie sa-l pomeneasca.

Mai chemi pe dracul Noroc, dupa atatea mii de ani ? Te inchini la satana ? Zi : � Buna ziua, cumatre ! Buna ziua, vecine ! Buna seara, matusa !� Cand zici, buna ziua, arati ca Dumnezeu e bun.

Va rog sa nu-l mai puneti pe pomelnicele voastre si nici sa nu-l mai pomeniti pe idolul � Noroc �!

Cum sa le cred buey, Minciunel Ordinar, daca tu nu esti in stare sa-mi demonstrezi afirmatiile pe care le faci?
Ce sa-ti fac, daca ai fost batut in cap cu leuca si n-ai frecventat scoala, asta e, nu-ti poti demonstra propriile afirmatii, si cu asta basta, esti un Tamaios Proast si Mincinoas care umbla cu cioara vopsita !

pai cine esti tu sa ti demonstreze altcineva ceva cand tu nu ti poti demonstra singur cum de ai atat de mare credinta incat sa crezi ca la un momendat iti va cadea din cer un lamborghini ln fata scarii nu crezi ca esti cam credul pentru varsta ta

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:46:18pai cine esti tu sa ti demonstreze altcineva ceva cand tu nu ti poti demonstra singur cum de ai atat de mare credinta incat sa crezi ca la un momendat iti va cadea din cer un lamborghini ln fata scarii nu crezi ca esti cam credul pentru varsta ta

Da, buey Tamaie Mincinoasa, o sa cada !

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:41:12Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum ii zicem astazi ? Ii purta statuia intr-o caruta cu doua roti, facuta din arama sau din argint. In spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama si in fata lui o tigaie de arama; si-i dadea foc lui Noroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. Popii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite.

Ce jertfa primea Noroc ? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau in satul tau, de unde esti tu. Trageau caruta lui Noroc cu tigaia rosie, infierbantata si strigau, batand din palme : � Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc ! Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc !�� Auzi nebunele de femei, ziceau una alteia : � Cumatra iti dai copilul ? � � Il dau, ca sa am noroc ! �

Lua muierea copilul de la tata, il dadea in mana slujitorului idolesc, il taia bucati si il punea in tigaia lui Noroc sa se friga. Pana la 40-50 de copii punea odata in tigaia aceea. Mirosea in urma lui numai a friptura de copii proaspeti.

Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc.

Voi nu vedeti ce zice Isaia ? � Vai de cei ce fac masa dracilor si aduc jertfa lui Noroc �. Si voi, crestinilor, scrieti noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare ratacire ! N-ai pe Dumnezeu ? Pui pe dracul Noroc ?

Numai ce auzi pe betivi la crasma zicand : ,, Hai noroc, cumatre !� Uneori vezi crestini pe drum ca se saluta : � Hai noroc, vecine !�. Daca l-ai intreba cine-i Noroc, nu stie, dar stie sa-l pomeneasca.

Mai chemi pe dracul Noroc, dupa atatea mii de ani ? Te inchini la satana ? Zi : � Buna ziua, cumatre ! Buna ziua, vecine ! Buna seara, matusa !� Cand zici, buna ziua, arati ca Dumnezeu e bun.

Va rog sa nu-l mai puneti pe pomelnicele voastre si nici sa nu-l mai pomeniti pe idolul � Noroc �!

Iar mananci rahat cimbrat cu excavatorul, buey Tamaie !

Nici vorba de vreun Zeu mitilogic, Moloch, l-ati inventat voi astia ignorantii, care v-ati prostit traducand aiurea erorile care le-au comis masoretii atunci cand sterpeleau inscrisuri de prin templele pagane sau piramidele egiptene, FRAIERILOR !
Mincinosule !

De la: ______, la data 2013-11-22 16:03:19

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:46:18pai cine esti tu sa ti demonstreze altcineva ceva cand tu nu ti poti demonstra singur cum de ai atat de mare credinta incat sa crezi ca la un momendat iti va cadea din cer un lamborghini ln fata scarii nu crezi ca esti cam credul pentru varsta ta

Da, buey Tamaie Mincinoasa, o sa cada !

poiiii, a-nceput de ieri sa cada ....

De la: ______, la data 2013-11-22 16:20:25

De la: 9am_750, la data 2013-11-22 13:41:12Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum ii zicem astazi ? Ii purta statuia intr-o caruta cu doua roti, facuta din arama sau din argint. In spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama si in fata lui o tigaie de arama; si-i dadea foc lui Noroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. Popii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite.

Ce jertfa primea Noroc ? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau in satul tau, de unde esti tu. Trageau caruta lui Noroc cu tigaia rosie, infierbantata si strigau, batand din palme : � Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc ! Cine vrea sa aiba noroc, sa aduca jertfa lui Noroc !�� Auzi nebunele de femei, ziceau una alteia : � Cumatra iti dai copilul ? � � Il dau, ca sa am noroc ! �

Lua muierea copilul de la tata, il dadea in mana slujitorului idolesc, il taia bucati si il punea in tigaia lui Noroc sa se friga. Pana la 40-50 de copii punea odata in tigaia aceea. Mirosea in urma lui numai a friptura de copii proaspeti.

Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc.

Voi nu vedeti ce zice Isaia ? � Vai de cei ce fac masa dracilor si aduc jertfa lui Noroc �. Si voi, crestinilor, scrieti noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare ratacire ! N-ai pe Dumnezeu ? Pui pe dracul Noroc ?

Numai ce auzi pe betivi la crasma zicand : ,, Hai noroc, cumatre !� Uneori vezi crestini pe drum ca se saluta : � Hai noroc, vecine !�. Daca l-ai intreba cine-i Noroc, nu stie, dar stie sa-l pomeneasca.

Mai chemi pe dracul Noroc, dupa atatea mii de ani ? Te inchini la satana ? Zi : � Buna ziua, cumatre ! Buna ziua, vecine ! Buna seara, matusa !� Cand zici, buna ziua, arati ca Dumnezeu e bun.

Va rog sa nu-l mai puneti pe pomelnicele voastre si nici sa nu-l mai pomeniti pe idolul � Noroc �!

Iar mananci rahat cimbrat cu excavatorul, buey Tamaie !

Nici vorba de vreun Zeu mitilogic, Moloch, l-ati inventat voi astia ignorantii, care v-ati prostit traducand aiurea erorile care le-au comis masoretii atunci cand sterpeleau inscrisuri de prin templele pagane sau piramidele egiptene, FRAIERILOR !
Mincinosule !

iar vorbesti prostioare,,,nici un zeu nu a existat ,decat cel ce este,,dumnezeul vesnic fara inceput sau sfarsit,,insa oanenii si au facut nenumarati zei �pagani in mintea lor,iar acestia sunt fraci,,zeul moloh a existat in mintile oamenilr,,si ii aduceau jertfe omenesti,,cauta sa vezi,ca zici ca ti merge mintea de informatie ca da pe afara

nu ai nici un stramos maimuta,,iar extrateresti pot fi confundati cu ingerii,,buni sau rai,,lumea nevazuta
--------------
Din cauza falsei voastre marturisiri in stramosi si puparea oaselor , oamenii pleaca pentru a crede in Dumnezeu, sau stau acolo dar nu cred in nimic.Ar trebui sa va dea de gandit, oameni fara Dumnezeu.

De la: 9am121159, la data 2013-11-22 21:00:13nu ai nici un stramos maimuta,,iar extrateresti pot fi confundati cu ingerii,,buni sau rai,,lumea nevazuta
--------------
Din cauza falsei voastre marturisiri in stramosi si puparea oaselor , oamenii pleaca pentru a crede in Dumnezeu, sau stau acolo dar nu cred in nimic.Ar trebui sa va dea de gandit, oameni fara Dumnezeu.

eronat ,,oamenii pleaca din nestiinta si necredinta,,,auzi cica falsei marturisiri in stramosi,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,valentina pleaca din biserica matrix

www.youtube.com/watch?v=XdH62L87BsU

E adevarat ca nu trupul, ci duhul nostru are capacitatea de a cunoaste pe Dumnezeu in descoperirea Sa. De aceea zice Sfantul Pavel: "Duhul insusi marturiseste impreuna cu duhul nostru ca suntem fii ai lui Dumnezeu" (Rom. VIII, 16). Se cuvine insa a preciza faptul ca "locul" specific al receptarii prezentei divine in om nu este sufletul sau duhul in independenta lui in raport cu trupul, ci duhul legat de trup, adica inima. "Iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre, prin Duhul Sfant, cel daruit noua" (Rom. V, 5), ne spune Sfantul Apostol Pavel. Inima fiind locul in care umanul primeste harul divin trupul insusi devine un locas al Sfantului Duh: "Nu stiti ca trupul vostru este templu al Duhului Sfant care este in voi si pe care il aveti de la Dumnezeu?" (I Cor, VI, 19). Avand pe Duhul Sfant lucrator in trup sfintii devin cu adevarat "temple ale lui Dumnezeu" (I Cor. III, 16), camari si lacasuri ale lui Hristos, pentru ca Dumnezeu salasluieste in ei si ramine in ei vesnic. Sunt tocmai ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel, definind templul lui Dumnezeu din om: "Noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis ca : Voi locui in ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor" (II Cor. VI, 16).

Iisus Hristos Mantuitorul, care-si afla locas in trupurile sfintilor, nu le paraseste pe acestea nici dupa moarte. Printr-o iconomie dumnezeiasca, puterile sufletului care au cunoscut pe Domnul in actul maritei Sale invieri, precum si harul mantuitor isi prelungesc lucrarea lor in trup, trecand peste hotarele mortii. Osemintele sfintilor raman, cum zice Sfantul Ioan Damaschinul, "temple insufletite ale lui Dumnezeu" (Dogmatica, trad. rom. Bucuresti, 1943, p. 327). E vorba despre un aspect deosebit al iconomiei divine, pe care il constituie coborirea Domnului cu sufletul in iad dupa ingroparea cu trupul, in imparatia mortii, cu scopul de a-i nimici temeliile si de a impartasi duhurilor ce se gasesc in intuneric taria si lumina vietii noi. Astfel se explica faptul ca, in vremea acestei lucrari dumnezeiesti, "mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat. (Matei XXVII, 52). In Iisus Hristos, biruitorul mortii, vasele care au purtat, in viata, slava sfinteniei nu sint nimicite.

Dimpotriva, Dumnezeu, pregateste, pentru orice sfant darurirea unei recompense anuntata de profetul Isaia cu aceste cuvinte: "El (Domnul) va ingrasa oasele tale si vei fi ca o gradina adapata, ca un izvor de apa vie, care nu seaca niciodata" (LVIII, 11). Referirea la "oase" priveste trecerea sfintilor, intru adormire, la cele vesnice, potrivit unui verset explicit: "Oasele celor doisprezece profeti infloresc in mormintele lor", cum se spune in intelepciunea lui, Sirah (XLIX, 11). Astfel, pastrarea oaselor in mormant are si o semnificatie spirituala, exprimand ideea unei supravietuiri personale dupa moarte. In acest sens scrie si psalmistul cu privire la cei drepti: "Domnul pazeste oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi" (Psalmul XXXIII, 19). O putere nevazuta se manifesta in osemintele sfintilor pe care Domnul le are in pavaza Sa. Dupa trecerea din aceasta viata, trupurile sfintilor raman ca niste boabe de grau, in vremea iernii in pamant, traind o viata ascunsa, necunoscuta de simturile noastre. Ele ne arata ca intruparea Fiului lui Dumnezeu a deschis fapturii noastre paminstesti, insasi, o cale pentru a se ridica, umplandu-se si de puterea invierii, la nestricaciune si marire. Asadar, Iisus isi imprima chipul in sfinti (Galateni IV, 19), traind in ei (Galateni II, 20), si, intrucit "in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii" (Coloseni II, 9), printr-o oarecare imitatie a acestui mister divin, tot El salasluieste chiar "trupeste" in alesii Sai, nedespartindu-se de osemnitele lor dupa moarte. In acest sens, moastele sfintilor sunt, cum zice de asemenea Ioan Damaschinul, "izvoare mantuitoare" (Dogmatica, p. 328).

Sectarul: Dar cum pot sfin�ii �i �ngerii s� fie mijlocitori la Dumnezeu pentru m�ntuirea oamenilor, de vreme ce noi trebuie s� a�tept�m m�ntuirea numai de la Hristos, M�ntuitorul �i Mijlocitorul m�ntuirii noastre, dup� cum este scris: �ntru nimeni altul nu este m�ntuire, c�ci nu este sub cer nici un alt nume dat nou� oamenilor, �ntru care s� ne m�ntuim (Fapte 4, 12)? A�adar nu este nevoie s� ne adres�m sfin�ilor, c�nd vrem s� dob�ndim m�ntuirea.
Preotul: Dimpotriv�, acest lucru este prea de nevoie, c�ci sfin�ii lui Dumnezeu au posibilitatea, �n Cer, de a mijloci la Dumnezeu pentru oameni �i de a contribui la m�ntuirea acestora. Aceasta se arat� luminat din cuv�ntul Apocalipsei, care zice: �i c�nd (Mielul) a luat cartea, cele patru fiin�e �i cei dou�zeci �i patru de b�tr�ni au c�zut �naintea Mielului, av�nd fiecare al�ute �i n�strape de aur, pline cu t�m�ie, care sunt rug�ciunile sfin�ilor (Apoc. 5, 8). A�adar rug�ciunile sfin�ilor sunt duse la Dumnezeu, iar sfin�ii nu se roag� numai pentru ei, ci �i pentru oameni, dup� cum am ar�tat mai sus c� s-a rugat Avraam pentru Abimelec, Moise pentru popor �i dup� cum se ruga marele Apostol Pavel pentru cre�tinii din Filipi, c�tre care scrie: Mul�umesc Dumnezeului meu, ori de c�te ori �mi amintesc de voi, c�ci totdeauna, �n toate rug�ciunile mele, m� rog pentru voi to�i, cu bucurie (Filip. 1, 3�4). �i iar�i: Mul�umim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi to�i �i v� pomenim �n rug�ciunile noastre, aduc�ndu-ne aminte ne�ncetat �naintea lui Dumnezeu �i Tat�l nostru, de lucrul credin�ei voastre� (I Tes. 1, 2�3). �i iar�i: Pentru aceasta ne �i rug�m pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru s� v� fac� vrednici de chemarea Sa� (II Tes. 1, 11). �i iar�i: Nu �ncetez a mul�umi pentru voi, pomenindu-v� �n rug�ciunile mele, ca Dumnezeu� s� v� dea vou� duhul �n�elepciunii� (Ef. 1, 16�17). �i iar�i: Aceasta �i cerem �n rug�ciunile noastre: des�v�r�irea voastr� (II Cor. 13, 9). Iar lui Timotei �i scrie: Mul�umesc lui Dumnezeu, pe Care �l slujesc � ca �i str�mo�ii mei � �ntr-un cuget curat, c� te pomenesc ne�ncetat zi �i noapte �n rug�ciunile mele (II Tim. 1, 3)

De asemenea, �n Vechiul Testament este scris: Iov, robul Meu, se va ruga pentru voi, c� de n-a� fi primit eu fa�a lui �i de n-ar fi pentru el, v-a� fi pierdut pe voi, pentru c� nu a�i gr�it adev�rat asupra robului meu, Iov (Iov 42, 8).

Deci iat�, din cele de p�n� aici se vede clar c� sfin�ii au posibilitatea s� mijloceasc� la Dumnezeu cele spre m�ntuirea noastr�, precum �i faptul c� ei �i �n via��, c�t �i dup� moarte, se roag� �n cer pentru cei de pe p�m�nt, mijlocind pentru ei cele spre folos, dup� cele scrise �n Sf�nta Scriptur�: Acesta este iubitorul de fra�i, proorocul lui Dumnezeu, Ieremia, care mult se roag� pentru popor �i pentru sf�nta cetate (II Mac. 15, 12�14). Daniel prin vedenie se ruga lui Dumnezeu (Daniel 10, 11�21).
De asemenea, Dumnezeu trimite pe �ngerii S�i spre ajutorul celor ce se roag� Lui (Fac. 24, 7); Dumnezeu trimite pe �ngerul S�u la Daniel �i �l scap� din gura leilor (Daniel 6, 23). �i marele Apostol Pavel arat� c� �ngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, pe care El �i trimite spre ajutorul celor ce vor s� mo�teneasc� m�ntuirea (Evrei 1, 14). Cine prime�te pe sfin�i, prime�te pe Hristos (Matei 10, 40�41).

Nici o umbrire sau mic�orare nu se aduce slavei lui Dumnezeu prin venerarea �i cinstirea slugilor Lui. Mai �nt�i, c� una este �nchinarea (adorarea) pe care o aducem noi lui Dumnezeu, cum mai sus am ar�tat, �i alta este cinstirea (venerarea) pe care o aducem noi �ngerilor �i sfin�ilor lui Dumnezeu, ca unor slugi �i prieteni iubi�i ai lui Dumnezeu. �nsu�i Duhul Sf�nt ne �ndeamn� s� l�ud�m pe Dumnezeu prin sfin�ii Lui, zic�nd: L�uda�i pe Domnul �ntru sfin�ii Lui (Ps. 150, 1).

Noi, c�nd cerem ajutorul �i mijlocirea sfin�ilor �i ale �ngerilor �n rug�ciunile noastre, tot pe Dumnezeu �l sl�vim, deoarece �i sfin�ii la r�ndul lor duc cererile �i rug�ciunile noastre, �mpreun� cu rug�ciunile lor, la Dumnezeu (Fapte 9, 32�42; 20, 9�12, 36; 28, 3�9; Apoc. 5, 8). �nsu�i Dumnezeu a prosl�vit pe sfin�ii S�i (Rom. 2, 10) �i i-a �mbr�cat pe ei cu slava Sa: �i Eu, slava pe care Mi-ai dat-o Mie, le-am dat-o lor, ca s� fie una, precum Noi suntem una (Ioan 17, 22) �i le-a zis lor: Cel ce v� ascult� pe voi, pe Mine M� ascult�, �i cel ce se leap�d� de voi, se leap�d� de Mine (Luca 10, 16). Sau: Cine v� prime�te pe voi, pe Mine M� prime�te, �i cine M� prime�te pe Mine, prime�te pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Cel ce prime�te prooroc �n nume de prooroc, plat� de prooroc va lua, �i cel ce prime�te pe un drept �n nume de drept, plata dreptului va lua (Matei 10, 40�41).
Aceste m�rturii dovedesc p�n� unde ajunge hula �i r�t�cirea tuturor celor care, lep�d�ndu-se de cinstirea sfin�ilor �i a �ngerilor � care sunt slugi iubite ale lui Dumnezeu �, nu-�i dau seama c�, de fapt, ei se leap�d� de �nsu�i Dumnezeu, Ziditorul tuturor. Vai de hula �i nebunia voastr�.

Sectarul: Dar pentru care pricin� Dumnezeu prime�te pe sfin�i �i pe �ngeri s� se roage �i s� mijloceasc� pentru m�ntuirea oamenilor, de vreme ce numai M�ntuitorul nostru Iisus Hristos este singurul mijlocitor �ntre Dumnezeu �i oameni?
Preotul: Dumnezeu prime�te rug�ciunile �i mijlocirile care se fac c�tre El, prin sfin�i �i prin �ngeri, fiindc� El voie�te a-i sl�vi pe ei, precum �i ei �l sl�vesc �n cer �i pe p�m�nt. Fiindc� sfin�ii au suferit pentru slava lui Dumnezeu, au primit de la El nu numai slava, ci �i darul de a face minuni mari, chiar mai mari dec�t a f�cut El c�nd era pe p�m�nt, �mplinindu-se astfel cuv�ntul M�ntuitorului care a zis : Cel ce crede �n Mine, va face �i el lucrurile pe care le fac Eu, �i mai mari dec�t acestea va face� (Ioan 14, 12). Noi ne �nchin�m sfin�ilor lui Dumnezeu, nu ca unora care ar fi prin fire dumnezei, ci ca unor slujitori ai lui Dumnezeu, care au dob�ndit de la El deplin� �ncredere, �nc�t orice vor cere primesc de la El, ca unii ce I-au p�zit poruncile (I Ioan 3, 21�22).
Noi vener�m (cinstim) pe sfin�ii lui Dumnezeu fiindc� �nsu�i �mp�ratul Dumnezeu Se simte cinstit v�z�nd c� sluga lui iubit� este cinstit� nu numai ca o slug�, ci �i ca prieten al lui Dumnezeu (Ps. 138, 17; Ioan 15, 14). Noi credem c� Domnul nostru Iisus Hristos este unicul nostru Mijlocitor �i c� El S-a dat pre Sine pre� de r�scump�rare pentru to�i �i cu S�ngele S�u a f�cut �mp�carea omului cu Dumnezeu, c� El este �ngrijitorul, m�ng�ietorul �i cur��itorul p�catelor noastre. Dar m�rturisim, de asemenea, c� sfin�ii intervin pentru noi �n rug�ciuni �i cereri �i, din iubire pentru ei, M�ntuitorul ne comunic� �i prin ei ceea ce are �n Sine pe seama noastr�. �naintea tuturor ne comunic� prin Prea Sf�nta Sa Maic�, ascult�ndu-i cuv�ntul cu care se roag� pentru noi.

Sectarul: Dar se spune �n Sf�nta Scriptur� c� Dumnezeu �i ascult� pe sfin�i c�nd ace�tia se roag� pentru noi?
Preotul: Am ar�tat c� sfin�ii sunt sl�vi�i de Dumnezeu cu cinste (Rom. 2, 10), c� vor judeca lumea (I Cor. 6, 3), c� sunt iubi�i de Dumnezeu (Daniel 10, 19). Iar cum c� sfin�ii sunt asculta�i de Dumnezeu c�nd se roag� pentru noi, caut� �n Dumnezeiasca Scriptur� la citatele pe care �i le �nsemnez aici: Fac. 27, 7; Iov 42, 8�10; I Regi 7, 9; Ier. 15, 15�21; Iacov 5, 13, 15; Apoc. 8, 3�5; Fac. 20, 7; II Tim. 1, 3; Daniel 10, 12. De asemenea caut� despre mijlocirea �ngerilor pentru noi la: Fac. 24, 7; Daniel 3, 19�25; Evrei 1, 14; Num. 20, 16; Fac. 19, 12; II Regi 24, 16�17; I Paral. 21, 14�16. Dar vei g�si �i �nc� alte multe m�rturii �n aceast� privin�� �n Sf�nta Scriptur�, care confirm� cele de mai sus. Nu r�m�ne la �ndoial� �n aceast� privin��, ca s� nu te os�nde�ti �i tu ca cei ce stau �mpotriva adev�rului �nvederat �i dovedit.

Apoi a murit Elisei �i l-au �ngropat, iar �n anul urm�tor au intrat �n �ar� cete de Moabi�i. Dar iat�, odat�, c�nd �ngropau un mort, s-a �nt�mplat ca cei ce-l �ngropau s� vad� una din aceste cete �i, speriindu-se, au aruncat mortul �n morm�ntul lui Elisei. C�z�nd acela, s-a atins de oasele lui Elisei �i a �nviat �i s-a sculat pe picioarele sale.(A patra carte a regilor 13: 20-21)

CINSTIREA SFINTELOR MOA�TE

Sfintele moa�te sunt r�m�i�ele p�m�nte�ti f�c�toare de minuni, ale unora dintre sfin�i. Noi le cinstim ca pe ni�te obiecte �n care Dumnezeu �i arat� puterea minunat� a harului S�u. C�t au fost pe p�m�nt, sfin�ii au avut �n ei harul Duhului Sf�nt �ntr-o m�sur� foarte mare, f�c�nd � prin el � adeseori minuni, harul acesta av�ndu-l �n sufletele lor �i �n via�a cereasc� la care s-au dus, �ntr-o m�sur� mai mare. Dar precum sf�ntul poate sta �n leg�tur� cu oamenii care se roag� lui, ajut�ndu-i �n chip minunat, cu at�t mai mult p�streaz� el �nsu�i o anumit� leg�tur� cu trupul s�u, care a fost �i el l�ca�ul Duhului Sf�nt, precum spune Apostolul: Au nu �ti�i c� trupul vostru este l�ca�ul Duhului Sf�nt care locuie�te �n voi? (I Cor. 6, 19). Sf�nta Scriptur� ne spune despre minuni f�cute prin trupurile sfin�ilor �n vremea vie�uirii lor p�m�nte�ti, m�rturisind despre puterea ce era �n ele. O femeie s-a vindecat de curgerea s�ngelui ei numai prin atingere de haina M�ntuitorului (Matei 9, 21; Marcu 5, 28; Luca 8, 43�44; Matei 14, 36), �i mul�i oameni se vindecau numai ating�ndu-se de �tergarele �i de trupul Apostolului Pavel (Fapte 19, 11�12), iar al�ii, numai prin trecerea umbrei trupului Apostolului Petru peste ei (Fapte 5, 15).
Sectarul: Dar trupurile sfin�ilor �i al M�ntuitorului au f�cut minuni c�t erau �n via��, fiindc� erau �n ele sufletele care aveau credin��; dar dup� moarte, ce putere are un trup mort ca s� fac� minuni?
Preotul: �i-am ar�tat c� trupurile oamenilor credincio�i sunt l�ca�uri ale Duhului Sf�nt care locuie�te �n ele, apoi c� acela�i Duh Sf�nt prin trupurile sfin�ilor face minuni, at�t c�t sfin�ii sunt �n via��, c�t �i dup� moarte. O dovad� c� trupurile sfin�ilor �i dup� moarte au putere de la Dumnezeu de a face minuni ne-o d� Sf�nta Scriptur�, ar�t�ndu-ne c� oasele Proorocului Elisei �nvie un mort (IV Regi 13, 21).
Sectarul: �nchinarea la moa�te �nseamn� idolatrie, iar aceasta este oprit� r�spicat de porunca I �i a II-a din Decalog. Aceste porunci sunt categorice: Eu sunt Domnul Dumnezeul t�u� s� nu ai al�i dumnezei afar� de Mine. S� nu-�i faci �ie chip cioplit �i nici un fel de asem�nare a nici unui lucru din c�te sunt sus �n Cer �i jos pe p�m�nt� S� nu te �nchini lor �i nici s� le sluje�ti (Ie�. 20, 2�5; Deut. 5, 6�9). Trupurile venerate sunt tocmai �asem�n�ri� din cele oprite �n aceste porunci.
Preotul: Nici sfintele moa�te nu sunt idoli sau zei ori asem�n�ri ale lui Dumnezeu, �i nici �nchinarea la ele nu este idolatrie. C�ci dac� �nsu�i Dumnezeu le prosl�ve�te prin puterea minunat� ce le-o d�, �i noi trebuie s� le cinstim, deoarece prin aceasta cinstim pe Dumnezeu, Care le-a dat putere, �i suntem datori s� cinstim puterea dumnezeiasc� din ele, iar nu pe ele �nsele ca atare. Noi nu le ridic�m sfintelor moa�te biserici, cum f�ceau p�g�nii zeilor �i idolilor lor, ci pe locul descoperirii lor ridic�m biserici lui Dumnezeu �i prosl�vim pe Dumnezeu prin ele. Porunca I �i a II-a �nl�tur� cinstirea idolilor, dar nu �i pe a sfintelor moa�te, c�ci prin sfintele moa�te noi nu �nlocuim pe Dumnezeu, a�a cum �l �nlocuiesc p�g�nii idolatri, prin idolii lor.
Sectarul: Cei ce se ating de cadavre devin necura�i timp de �apte zile. Deci atingerea de moa�te, s�rutarea lor, nu aduce sfin�ire, �nt�rire etc., ci necur��ie, prin care � chiar �i indirect � cineva poate s� necur��easc� �ns�i Biserica. A�a ni se spune �i �n Sf�nta Scriptur�: Cel ce se atinge de trupul mort al unui om, necurat s� fie �apte zile. Acesta s� se cure�e cu aceast� ap� �n ziua a treia �i �n ziua a �aptea �i va fi curat; iar de nu se va cur��i� nu va fi curat� Tot cel ce se va atinge de trupul mort al unui om �i nu se va cur��i, acela va �ntina l�ca�ul Domnului� (Num. 19, 11�13; Lev. 21, 10�11; Num. 9, 6�11).
Preotul: Numai cadavrele din Vechiul Testament spurcau pe cei ce se atingeau de ele, pentru c� erau sub p�cat �i sub blestem. Totu�i, nici chiar acelea nu erau toate spurcate; c�ci trupul mort al lui Iosif n-a spurcat pe Moise c�nd acela l-a luat la sine �n Egipt (Ie�. 13, 19); cadavrul lui Elisei proorocul n-a spurcat pe cel care a fost a�ezat �n morm�nt peste el, ci l-a �nviat (IV Regi 13, 20�21 �.a.). �n Noul Testament, trupurile (cadavrele) cre�tinilor nu mai sunt spurcate, pentru c� ele sunt biserici sau l�ca�uri ale Sf�ntului Duh (I Cor. 6, 19�20; 3, 16�17) �i astfel ele sunt cur��ite de blestemul care era asupra lor. Prin urmare, ele nu mai spurc� pe cei ce se ating de ele.
Dar s� �tii c� toate cazurile de neatingere a anumitor lucruri socotite ca spurcate, au alc�tuit o �nv���tur� apar�in�nd numai Vechiului Testament, care �n Testamentul Nou nu mai are valoare. Apostolul scrie: Dac� deci a�i murit �mpreun� cu Hristos pentru stihiile lumii, pentru ce atunci, ca �i cum a�i fi vie�uind �n lume, r�bda�i porunci ca acestea: Nu lua! Nu gusta! Nu te atinge! � Toate lucruri menite s� piar� prin �ntrebuin�are � potrivit unor r�nduieli �i �nv���turi omene�ti? (Col. 2, 20�22). �n Vechiul Testament erau �i alte lucruri �necurate� care necur��eau pe om prin atingerea de ele. A�a erau, de pild�, hainele �i patul celor care aveau curgere de s�nge (Lev. cap. 15) sau animalele socotite �n Vechiul Testament ca necurate (Lev. 11, 24�25 �.a.). Sectarii vo�tri �ns�i se ating adesea de ele, dar niciodat� nu se socotesc spurca�i �i nu se cur��esc dup� prescrierile Vechiului Testament.
Sectarul: Menirea trupurilor moarte este de a fi �ngropate �i de a se preface, prin putrezire, �n p�m�ntul din care au fost luate, iar nu de a fi sustrase acestei legi a naturii. C�ci scris este: �ntru sudoarea fe�ei tale vei m�nca p�inea ta, p�n� c�nd te vei �ntoarce �n p�m�ntul din care ai fost luat; c�ci p�m�nt e�ti �i �n p�m�nt te vei �ntoarce (Fac. 3, 19). Pulberea s� se �ntoarc� �n p�m�nt precum a fost, iar sufletul s� se �ntoarc� la Dumnezeu, Care l-a dat (Eccl. 12, 7). Atunci, de ce tocmai trupurile sfin�ilor s� le sustragem de la aceast� menire a lor �i de la legile naturii care le privesc �i pe ele ca �i pe orice alt� materie?
Preotul: �ntr-adev�r, legea stric�ciunii trupurilor moarte este o lege general�, dar, ca orice lege, ea este �n primul r�nd pentru cei p�c�to�i (I Tim. 1, 9). Neputrezirea trupurilor sfin�ilor este o dovad� c� �i legea aceasta � prin excep�iile ce le face � prive�te mai mult pe cei p�c�to�i. De altfel, �ns�i Biblia ne m�rturise�te c� excep�ii de la aceast� lege au mai fost �i c� Dumnezeu, �n anumite cazuri, ridic� puterea ei. A�a, de pild�, prin voia �i puterea lui Dumnezeu, trupul lui Enoh �i al lui Ilie n-au fost �ngropate �n p�m�nt spre a putrezi, ci au fost luate la cer, c�ci zice Cartea Sf�nt�: �i a binepl�cut Enoh lui Dumnezeu, apoi nu s-a mai aflat, pentru c� l-a mutat Dumnezeu (Fac. 5, 24) �i iar�i: Nici unul nu s-a f�cut ca Enoh pe p�m�nt, pentru c� �i el a fost r�pit de pe p�m�nt (Sir. 49, 16).
�i Apostolul Pavel gr�ie�te, de asemenea: Prin credin��, Enoh a fost luat de pe p�m�nt ca s� nu vad� moartea, �i nu s-a mai aflat, pentru c� Dumnezeu �l str�mutase � dar mai �nainte de a-l str�muta, el a avut m�rturie c� a binepl�cut lui Dumnezeu (Evrei 11, 5). Tot a�a �i despre Ilie ni se spune: Pe c�nd mergeau ei (Ilie �i Elisei) a�a pe drum �i gr�iau, deodat� s-a ivit o c�ru�� de foc �i cai de foc �i desp�r�indu-i pe ei unul de altul, �i s-a �n�l�at Ilie �n vifor mare la cer (IV Regi 2, 11; Sir. 48, 12). Despre Melchisedec, apoi, nu avem nici un indiciu �n Biblie c� ar fi fost �ngropat vreodat�, c�ci era f�r� tat�, f�r� mam�, f�r� spi�� de neam, neav�nd nici �nceput zilelor, nici sf�r�it al vie�ii (Evrei 7, 3; Fac. 14, 18). Dar peste toate, �nsu�i trupul M�ntuitorului, care a fost �ntru totul asemenea trupurilor noastre, �n afar� de p�cat (Evrei 2, 17; 4, 15 �.a.), n-a suferit putrezire �n p�m�nt �i totu�i s-a �n�l�at la cer. Prin urmare, Dumnezeu a f�cut �i face, cu trupurile sfin�ilor, excep�ie de la legea general� � pe care tot El a dat-o � a �ngrop�rii �i a putrezirii �n p�m�nt. Istoria cre�tinismului �nc� e bogat� �n m�rturii asem�n�toare celor din Biblie �n aceast� privin��.
Sectarul: Trupurile moarte, dac� nu putrezesc mai �nt�i �n p�m�nt, nu vor putea �nvia. De aceea, �mpiedic�nd procesul descompunerii lor, se �nl�tur� posibilitatea �nvierii lor, c�ci zice Sf�ntul Apostol: Dar va zice cineva: Cum �nviaz� mor�ii? �i cu ce trup au s� vin�? Nebun ce e�ti! Tu ce semeni nu d� via��, dac� nu va fi murit. �i ceea ce semeni, nu este trupul ce va s� fie, ci gr�unte gol, poate de gr�u, sau de altceva din celelalte; iar Dumnezeu �i d� un trup, precum a voit, �i fiec�rei semin�e, un trup al s�u� A�a este �i �nvierea mor�ilor: se seam�n� (trupul) �ntru stric�ciune, �nviaz� �ntru nestric�ciune; se seam�n� �ntru necinste, �nviaz� �ntru slav�; se seam�n� �ntru sl�biciune, �nviaz� �ntru putere; se seam�n� trup firesc, �nviaz� trup duhovnicesc (I Cor. 15, 35�44; Ioan 12, 24). Deci este absolut necesar ca trupurile s� putrezeasc� �n p�m�nt spre a putea �nvia. Atunci, dar, de ce s� oprim de la putrezire, �i deci de la �nviere, tocmai trupurile sfin�ilor?
Preotul: �n citatul acesta este vorba de schimbarea pe care trebuie s� o sufere toate trupurile pentru a putea trece, din timp, �n eternitate, adic� pentru a putea fi adaptate eternit��ii. Schimbarea aceasta se face de obicei prin moarte. Totu�i, sunt �i excep�ii de la aceast� regul� (Enoh �i Ilie), dup� cum �i-am spus mai sus, �i ace�tia sunt schimba�i la trup, f�r� s� fi trecut prin moarte, precum apostolul zice: Iat�, tain� v� spun vou�: Nu to�i vom muri, dar to�i vom fi schimba�i, deodat�, �ntr-o clipeal� de ochi, la tr�mbi�a de apoi (I Cor. 15, 51�52; I Tes. 4, 15�17). Astfel se vede c� Dumnezeu poate g�si �i alte c�i �i mijloace pentru schimbarea trupurilor noastre, f�r� ca s� le treac� numaidec�t prin moarte �i putrezire.
Sectarul: Toate trupurile moarte trebuie �nmorm�ntate, c�ci �i �n Testamentul Vechi, to�i drep�ii au fost �nmorm�nta�i, iar uneori trupurile lor au fost chiar ascunse, tocmai pentru a nu fi venerate. A�a de pild�, despre trupul lui Moise afl�m urm�toarele: �i a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, �n p�m�ntul Moabului, dup� cuv�ntul Domnului; �i a fost �ngropat �n vale �n p�m�ntul Moabului, �n fa�a Bet-Peorului, dar nimeni nu �tie morm�ntul lui nici p�n� �n ziua de ast�zi (Deut. 34, 5�6). Pe atunci iudeii erau �nclina�i spre idolatrie �i u�or ar fi putut c�dea �n aceast� idolatrie a vener�rii trupului lui Moise, �tiut fiind c�t de apreciat a fost Moise �naintea poporului. Deci, dac� i-au ascuns trupul, este tocmai ca nu cumva, av�ndu-l �naintea ochilor, s�-l venereze.
Preotul: �i dup� Testamentul Nou, trupurile sfin�ilor sunt �ngropate, ca �i ale tuturor cre�tinilor, �i numai acelea din ele care fac minuni sunt dezgropate �i li se d� o cinste deosebit�, dar nu adorare, ca lui Dumnezeu. Prin aceast� cinstire ele nu sunt idolatrizate, c�ci a venera nu este acela�i lucru cu a idolatriza. �n Testamentul Vechi au fost ascunse moa�tele lui Moise �i poate �i ale altor drep�i, pentru c� iudeii, �ntr-adev�r � fiind �nclina�i spre idolatrie �, av�ndu-l, l-ar fi zeificat ca pe vi�elul de aur (Ie�. 32, 1�35, Deut. 9, 16), sau ca pe �arpele de aram� (IV Regi 18, 4). Pentru evitarea acestor r�t�ciri, era bine s� r�m�n� ascunse trupurile unor b�rba�i sfin�i �i drep�i, ca Moise, despre care, de altfel, �tim c� �nsu�i Arhanghelul Mihail c�uta s� nu-l lase �n st�p�nirea diavolului (Iuda 1, 9). Pe atunci trupul mort era socotit ca necurat, c�ci �nc� nu sosise Hristos cu harul S�u sfin�itor �i deci trupul omenesc era �nc� ner�scump�rat de sub st�p�nirea diavolului. Totu�i, iudeii cinsteau �i trupurile mor�ilor, fiindc� le �ngrijeau mormintele (Matei 23, 29).
�nc� s� �tii �i aceasta, c� Biserica a cinstit din primele veacuri osemintele mucenicilor, adun�ndu-le cu mare evlavie �i grij� �i zidind altarele bisericilor peste ele, iar mai t�rziu, �ngrijindu-se ca �n altarul fiec�rei biserici, ca �i �n sf�ntul antimis de pe altar, s� se pun� o p�rticic� din sfintele moa�te, ceea ce se face p�n� azi.
Epistola Bisericii din Smirna despre martiriul Sf�ntului Policarp, episcopul acelei cet��i (� 166), spune: �Noi am str�ns oasele lui ca pe un odor mai scump dec�t aurul �i dec�t pietrele scumpe �i le-am a�ezat unde se cuvine; aici ne vom aduna cu bucurie �i Domnul ne va da nou� s� s�rb�torim ziua na�terii sale mucenice�ti, spre cinstirea biruin�ei �i spre �nt�rirea altor lupt�tori�. Se �n�elege c� cinstirea sfintelor moa�te se �ndreapt� tot spre Dumnezeu, a C�rui putere s�l�luie�te �n ele. �Cinstim moa�tele mucenicilor ca s� ador�m dumnezeie�te pe Acela, ai C�rui ucenici sunt, �i cinstim pe slujitori �n a�a fel, ca cinstea lor s� treac� asupra St�p�nului Care a zis: Cel ce v� prime�te pe voi, pe Mine M� prime�te�.