back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Cine este dumnezeu ?!!!!

 


 
Pagini: << 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 >> Sari la pagina:
 
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 21:41

Duminica - ziua izbavirii noastre - se mai numeste in Sfanta Scriptura si "una a sambetelor" sau "ziua intaia a saptamanii" (Matei, 28, 1; Marcu, 16, 1; Luca, 24, 1; Ioan, 20, 1), "a treia zi" (Matei, 16, 21; 17, 23; Marcu, 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau "dupa opt zile" (Ioan, 20, 26) sau "ziua Domnului" (Apoc., 1, 10). Cele trei zile despre care vorbeste Sfanta Scriptura sunt zilele in care Mantuitorul a stat in mormant, numarul lor fiind preinchipuit de cele trei zile cat a stat proorocul Iona in pantecele chitului (Matei, 12, 40); numarul lor corespunde, de asemenea, numarului zilelor in care Mantuitorul a spus ca va ridica templul daramat (Ioan, 2, 19-22). Si ceea ce spusese mai inainte ucenicilor Sai, ca va invia a treia zi din morti (Matei, 17, 23; Marcu, 9, 31). Mantuitorul a adeverit prin invierea Sa (Marcu, 16, 9, Matei, 28, 1-10). In ziua intaia a saptamanii s-a savarsit, la Emaus, prima Liturghie prin "frangerea painii" de catre Mantuitorul (Luca, 24, 30). In seara zilei celei dintai a saptamanii, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, care erau adunati, cu usile incuiate, de frica iudeilor, zicandu-le: "Pace voua" (Ioan, 20, 19-20). In ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), Mantuitorul a suflat peste ucenicii Sai, dandu-le puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor. Apoi, tot in ziua Duminicii S-a aratat Mantuitorul iarasi ucenicilor Sai si lui Toma pe care l-a incredintat despre Invierea Sa (Ioan, 20, 26). Si tot Duminica S-a aratat Mantuitorul in Galileea (Marcu, 16, 14). Duminica S-a pogorat Sfantul Duh peste sfintii apostoli (Fapte, 2, l-10). In ziua Duminicii, sfintii apostoli savarseau "frangerea painii", adica Sfanta Liturghie (Fapte, 20, 7-12). In ziua Duminicii se facea, de catre apostoli, strangerea de ajutoare pentru crestini (I Cor., 16, 1-2), astfel ca Duminica, sfintita prin invierea Domnului - ca zi de slavire a Sa - devenea si sarbatoarea dragostei de frati. Despre ziua Duminicii a zis psalmistul: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul sa ne veselim intr-insa" (Ps. 117, 24), iar prin Apocalipsa i S-a descoperit evanghelistului Ioan tot in ziua Duminicii (Apoc., 1, 10)


9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 21:44

INVATACELUL: Mai sunt si alte marturii din vechime ca crestinii din primele veacuri au serbat ziua Duminicii ?

PREOTUL: Cred ca ti-am aratat destule marturii din Sfanta Scriptura, despre serbarea Duminicii de catre crestinii de la inceput si, totodata, si pentru care pricina ei tineau Duminica zi de odihna, in locul sambetei. Sa stii insa ca, pe langa marturiile din Sfanta Scriptura, pe care le-ai auzit mai sus, mai sunt foarte multe marturii vrednice de crezare, de la sfintii barbati apostolici, adica de la ucenicii sfintilor apostoli, care au fost urmatorii lor si impreuna-vorbitori cu ei. Unul din acestia a fost si Sfantul Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei (+ 107). Acesta, in scrisoarea trimisa crestinilor din Magnezia (cap. 9), zice asa:

"Cei care au trait in randuielile cele vechi (adica evreii n.n.) si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci Duminica, in care si viata noastra a rasarit" (Scrierile Parintilor Apostolici, trad. de Pr. D. Feciorii, Buc., 1979, p. 167). Apoi Sfantul Iustin Martirul (+ 155) scrie, pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos: "Duminica ne adunam cu totii la un loc, pentru ca aceasta este ziua in care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despartit lumina de intuneric si in care Mantuitorul nostru a inviat din morti..." (Apologia 1, cap. 67). Asemenea marturii mai gasim si in Asezamintele Sfintilor Apostoli (cartea a II-a, cap. 59), in canoane si la o multime de sfinti parinti si scriitori bisericesti din veacurile II-IV, ca de pilda: Tertulian, Sfantul Irineu, Sfantul Ambrozie, Sfantul Ioan Gura de Aur si altii.

De aceea, odata cu legalizarea crestinismului de catre imparatul Constantin cel Mare (313), Duminica a fost recunoscuta si consfintita de catre stat ca zi de odihna, chiar si pentru necrestini, ramanand astfel pana azi la toate popoarele crestine ca zi saptamanala de odihna (Inv. de Cred. Ort., intreb. 287; vezi si canonul 29 Laodiceea, anul 364)

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 21:46

sa traiesti credinciosule sanatate

Raporteaza abuz de limbaj
Black_Friday_

4276 mesaje
Membru din: 23/08/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 21:51

Rugãciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

Raporteaza abuz de limbaj
RATAVA

888 mesaje
Membru din: 18/02/2013
Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 22:13

De la: 9am_750, la data 2013-11-26 20:41:36da sunt in tara ,nu mai vb urat


Imi mai scapa cate o zicala româneasca. Scuze.... Ma certi si tu precum nasa mea. De cate ori pomenesc de dracusori, ma cearta. Important este sa facem mai mult bine decat rau. Ca nimeni nu este perfect.


Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
RATAVA

888 mesaje
Membru din: 18/02/2013
Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 22:17

De la: ____4IT, la data 2013-11-26 21:02:35
De la: RATAVA, la data 2013-11-26 20:32:35Buna seara, 750! Ce mesteresti?





El, nu mestereste!
El vorbeste !
Eu, mesteresc...

Incerc sa-i repar creierasii lui Minciunel , dar imi lipsesc neste chiese importante !

N-ai cativa neuroni in plus, si-o dendrita mi-ar trebui, ai ?


Ceea ce apreciez la tine este si simtul umorului.

Ei, neuroni si dendrite zici? Stai sa consult stocul! Scriptic ar zice ca sunt. Stai sa fac o confruntare intre scriptic si faptic, sa purced un inventar ...fptic. Apoi te tin la curent.

Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
RATAVA

888 mesaje
Membru din: 18/02/2013
Postat pe: 26 Noiembrie 2013, ora 22:27

De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rugãciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin


Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.


Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 00:20

Si mai ales botez pe frigul; asta.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
9am121159

2234 mesaje
Membru din: 21/08/2009
Oras: Craiova

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 14:17


In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
-------------
Dumnezeu spune ca unii invata toata viata, dar nu ajung niciodata la cunostiinta adevarului.Acela esti tu.De la Domnul Isus incoace este un nou legamant in sangele Domnului.Noi nu urman vechiul legamant ci noul legamant care este mai bun deci Legea prin Domnul Isus este desavarsita.Deaceia Dumnezeu ne da o noua zi "ASTAZI - daca auziti glasul Meu, nu intarziati, veniti." Deci ASTAZI este ziua cand auzi glasul Domnului si Glasul Sau sant cele 10 porunci....ce este asa greu de inteles? ciuleste urechea si lasa sectanti in pace ca sant muuuuult superiori tie si popilor vostri din punct de vedere spiritul.

Raporteaza abuz de limbaj
9am121159

2234 mesaje
Membru din: 21/08/2009
Oras: Craiova

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 14:24

- In timpul de astazi, vin multi la mine, ca ei sunt siliti sa lucreze Duminica si in sarbatori mari. " Parinte sunt obligat sa lucrez Duminica, ca daca nu, imi desface contractul de munca !"

Hai sa va spun un lucru ! Nu va suparati; banii care ii castigati Duminica, sa-i dati la saraci ! Ca este mai mare milostenia decat tinerea unei zile.
------------
Aici ai scris ca esti popa, iar daca ai dat copy-paste de undeva trebuia sa anunti....

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

7124 mesaje
Membru din: 7/02/2013
Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 14:38

Ei, depinde de ce munca facem fiecare. In Franta, unde am rezidenta eu si familia mea, urmeaza sau a fost deja decis ca duminica devine si este considerata drept zi normala de munca.
In unele tari duminica este platita dublu decat o zi normala de lucru si ai poate si anumite sporuri in plus.
Saracilor le putem oferi mereu cate ceva, atata timp cat o facem din suflet, cu draga inima.
A propos de dat saracilor..... Musulmanii (pentru ca traiesc intr-o comunitate predominant musulmana) de exemplu nu au voie sa foloseasca banii obtinuti din dobanzi. Au un cont de economii pe care il alimenteaza regulat si dobanda anuala o dau celor din arealul lor care sunt mai putini avuti decat ei.

Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
Fosta membra 9am.ro

7124 mesaje
Membru din: 7/02/2013
Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 14:44

De la: nastasemihail, la data 2013-11-27 00:20:59Si mai ales botez pe frigul; asta.

Nu toate cultele religioase cufunda copilasul in caldare in momentul botezului.
Al meu copilas a fost doar uns pe frunte si pe piept....daca bine retin....Eu...nu mai stiu unde am fost unsa....chiar nu imi pot aminti decat poate sub hipnoza, ceea ce refuz cat sunt vie!

Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 17:39

De la: 9am121159, la data 2013-11-27 14:17:42
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
-------------
Dumnezeu spune ca unii invata toata viata, dar nu ajung niciodata la cunostiinta adevarului.Acela esti tu.De la Domnul Isus incoace este un nou legamant in sangele Domnului.Noi nu urman vechiul legamant ci noul legamant care este mai bun deci Legea prin Domnul Isus este desavarsita.Deaceia Dumnezeu ne da o noua zi "ASTAZI - daca auziti glasul Meu, nu intarziati, veniti." Deci ASTAZI este ziua cand auzi glasul Domnului si Glasul Sau sant cele 10 porunci....ce este asa greu de inteles? ciuleste urechea si lasa sectanti in pace ca sant muuuuult superiori tie si popilor vostri din punct de vedere spiritul.


care astazi,astazi din mintea ta?astazi cand ai devenit tu fractiune eretica ca te ai ruppt de biserica lui hristos?iti zice clar gargarito,poprurului lui,,,poporul lui avea deja cele 10 porunci,deci vorbeste de un nou legamant si o noua zi de sarbatoare,,crestinitatea prilej de sarbatoare hristos a inviat ca si noi sa inviem prin el,dumineca aceasta este noooua zi de sarbatoare pentru crestini,,sau tu esti israelita?nu te mai lasa ppacalita ca se strange ghiara lor pe tn ,pleaca din secta matrix

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 17:42

De la: 9am121159, la data 2013-11-27 14:24:30- In timpul de astazi, vin multi la mine, ca ei sunt siliti sa lucreze Duminica si in sarbatori mari. " Parinte sunt obligat sa lucrez Duminica, ca daca nu, imi desface contractul de munca !"

Hai sa va spun un lucru ! Nu va suparati; banii care ii castigati Duminica, sa-i dati la saraci ! Ca este mai mare milostenia decat tinerea unei zile.
------------
Aici ai scris ca esti popa, iar daca ai dat copy-paste de undeva trebuia sa anunti....
asa cum am zis daca ti mergea mintea vedeai ca sunt un sir de citate

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Noiembrie 2013, ora 20:39

"Porunca a IV-a din decalog „sã sfinþeºti ziua sâmbetei”, era þinutã de evrei cu o rigoare extremã. Chiar Legea impunea aceastã rigoare: orice lucru era oprit în ziua aceea. Neobservarea opreliºtii era pedepsitã cu moartea (Ieºirea 35,2-3). Interdicþia mergea pânã la: „foc sã nu faceþi în ziua odihnei în locaºurile voastre”. De aceea, când, „fii lui Israel” prinserã pe un om aducând lemne din pustie într-o zi de sâmbãtã ºi-l duserã înaintea lui Moise, acesta îl osândi la moarte ºi israelitenii l-au omorât cu pietre. (Numeri 15,32-36)
Aºa ceva nu încãpea în duhul (iubirea) lui Iisus ºi nici îngustimea lor nu o putea rãbda. Drept aceea, spre a-i trezi din rigorismul sec al Legii, Iisus vindecã sâmbãta o femeie gârbovã în faþa lor. Mai-marele sinagogii face o observaþie rãutãcioasã, rãstindu-se cãtre popor, cã sâmbãtã nu este pemis a se videca oameni.
Iatã care era absurditatea interpretãrii Legii. Împinseserã rigorismul pânã la a opri orice facere de bine privitoare la om, dar a da vitelor de mâncare ºi apã nu era pãcat, a scãpa o vitã din prijmedie nu era pãcat. Absurditatea era aceasta: a face bine omului sâmbãta era pãcat, vitelor însã nu. La o aºa socotealã de om, Iisus îi strigã în obraz: „fãþarnice”. Dupã vederile tale, o vacã, o oaie, un mãgar este mai mult decât un om? Este permis sã faci bine unui bou dezlegându-l de la iesle sâmbãta, dar a dezlega o fiicã a lui Avraam, legatã de 18 ani de gârbovire, nu este permis? Fãþãrnicie.

Iisus fãcea omului bine sâmbãta ºi încã în sinagogã. Sinagoga sãrea în aer cã Iisus fãcea bine sâmbãta. În realitate era o mare fãþãrnicie, fiindcã ceea ce nu suferea sinagoga nu era atât facerea de bine, cât persoana lui Iisus îi era nesuferitã, fiindcã Iisus îi dãdea absurdiatea în vileag, fãrã cruþare, ºi-i spãrgea îngustimea înþelegerii de litera legii. De altfel, acesta este ºi semnul cã o insituþie îmbãtrâneºte, se apropie de moarte când nu se mai menþine decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decãdere a oamenilor.
Instituþia sâmbetei îmbãtrânise ºi ca instituþiile care se apropie de moarte, nu se mai menþinea decât în cârjele literelor Legii. ªi fiindcã sâmbãta, odihna spiritualã a omului, nu mai avea decât semnifcaþia exterioarã, represivã, Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altã zi.
Sâmbãta Legii ajunsese tot atât de gârbovã ca ºi femeia de 18 ani, decât cã sâmbãta era acum gârbovã de 18 veacuri. „Rãstirile oficialitãþii” cãtre popor nu mai puteau întãrzia cãderea definitivã a decãderii.

Iisus nu avea nici o atribuþie oficialã legatã de sinagogã. El era un rabin necunoscut de oficialitatea Templului din Ierusalim, deºi examenul îl luase tot în Templul din Iersalim la 12 ani. Dar Templul s-a temut întotdeauna de examenul acela. Temerea aceasta nu-i era bunã. Cãrturarii ºi fariseii Templului simþeau cã tinerelul acela va veni la ei cu un bici de ºtreangruri în mânã.
Iisus a numit Templul „casã a Tatãlui Meu”, ºi când era copilaº de 12 ani, ºi când a spart bâlciul ºi a rãsturnat zãrãfia din el, dar pe lângã aceleaºi cuvinte a mai adãugat: „iar voi aþi fãcut peºterã de tâlhari”. Cu acest drept înfrunta Iisus pe mai-marele sinagogii numindu-l fãþarnic.
Altfel, atitudinea lui Iisus în sinagoga Templului ar fi fost de neînþeles omului. Sinagoga era mai mult a lui Iisus decât Templul lui Solomon al Ierusalimului.
Israel cel oficial refuza lui Iisus pe toate cãile închipuite aceastã propietate asupra Templului ºi sinagogii. Aceasta era lupta surdã între Iisus ºi oficialitate.

Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a pãcatelor ºi a necazurilor din Israel, în favoarea unei clase de conducãtori, care dijmuiau poporul de viaþã, în numele Legii lui Dumnezeu.
În aceastã situaþie Iisus era un revoluþionar. Un reacþionar de temut. De fapt a ºi schimbat sâmbãta Legii fãrã Duh în Duminica Învierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul ºi Adevãrul prin Isus.

Femeia s-a tãmpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot gârbovã a rãmas de mãrturia între neamuri a Legii fãrã Duh.

Trecut-a umbra Legii când Darul a venit. Aceasta însemneazã pentru noi, creºtinii, Duminica: ziua Învierii."

Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 08:33

De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47
De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rugãciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin


Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.



poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !

Raporteaza abuz de limbaj
IonOOO

376 mesaje
Membru din: 28/06/2013
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 08:34


Doamna Daphne! Este bine ca ne gandim la saraci. Mai bine insa este chiar sa actionam concret ajutandu-i cum putem fiecare din noi. Cand o facem,sa nu trambitam (sa nu ne laudam in fata oamenilor),ci sa o facem discret. Cand ajutam pe cineva cu vorba sau cu fapta sa o facem in Numele lui Isus.

Bine fac musulmanii, daca nu-si dau banii cu dobanda ,caci asa doreste Dumnezeu:
“(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? - Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. . El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui. . El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata. (Extras din Biblie)

Fiind-ca veni vorba de culte si de botez. In mod biblic,normal,omul poate fi botezat la maturitate. Omul,de mic copil nu trebuie fortat sa apartina unei dominatiuni religioase.anume. Atunci insa cand omul este major, el poate auzi Evanghelia,o crede si apoi se boteaza. Un sugar nu intelege nimic. Sugarul nu deosebeste binele de rau,Lumina de intuneric,minciuna de adevar,nu are cum sa inteleaga care este voia lui Dumnezeu privind persoana lui.
“Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.” (Biblia)

Daca folositi cumva hipnoza,atunci va spun ca nu este bine. Imi permit sa va dau acest sfat,pentru-ca in spatele acestei practici se afla diavolul in mod sigur.

www.scribd.com/doc/35107232/Ocultism-superstitie-vrajitorie



Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

7124 mesaje
Membru din: 7/02/2013
Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 13:13

De la: gabigabi2, la data 2013-11-28 08:33:12
De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47
De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rugãciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin


Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.



poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !


Isus a fost botezat la ce varsta? A fost sau nu nevoie de biserica pentru botez? Ioan Botezatorul era om simplu, corect? Nu era preot.

Din punctul meu de vedere biserica nu are nimic de a face cu divinitatea. Biserica este un comert, o institutie care ne ia banii si atat. Si cu asta inchei acest subiect.

O zi frumoasa Gabriela! Nu vreau sa ma cert. Deci nu mai aprofundez, cel putin eu.

Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
Fosta membra 9am.ro

7124 mesaje
Membru din: 7/02/2013
Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 13:28

De la: IonOOO, la data 2013-11-28 08:34:17
Doamna Daphne! Este bine ca ne gandim la saraci. Mai bine insa este chiar sa actionam concret ajutandu-i cum putem fiecare din noi. Cand o facem,sa nu trambitam (sa nu ne laudam in fata oamenilor),ci sa o facem discret. Cand ajutam pe cineva cu vorba sau cu fapta sa o facem in Numele lui Isus.

Bine fac musulmanii, daca nu-si dau banii cu dobanda ,caci asa doreste Dumnezeu:
“(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? - Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. . El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui. . El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata. (Extras din Biblie)

Fiind-ca veni vorba de culte si de botez. In mod biblic,normal,omul poate fi botezat la maturitate. Omul,de mic copil nu trebuie fortat sa apartina unei dominatiuni religioase.anume. Atunci insa cand omul este major, el poate auzi Evanghelia,o crede si apoi se boteaza. Un sugar nu intelege nimic. Sugarul nu deosebeste binele de rau,Lumina de intuneric,minciuna de adevar,nu are cum sa inteleaga care este voia lui Dumnezeu privind persoana lui.
“Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.” (Biblia)

Daca folositi cumva hipnoza,atunci va spun ca nu este bine. Imi permit sa va dau acest sfat,pentru-ca in spatele acestei practici se afla diavolul in mod sigur.

www.scribd.com/doc/35107232/Ocultism-superstitie-vrajitorie




Stimate domn, Ion, va multumesc si apreciez faptul ca ma abordati si ca putem stabili un dialog.

In ceea ce priveste hipnoza, nu am dat de inteles ca as folosi-o! Din contra, am zis ca atata timp cat sunt vie, deci atata timp cat am puterea de a decide asupra mea, nu o voi folosi niciodata! Iar dintre persoanele decedate, nu am macar o marturie vie sa cred ca ar functiona hipnoza dupa moartea fizica. (Glumesc, desigur...)

Sunt de acord cu dumneata ca un adult poate decide apartenenta religioasa, de aceea poate o fac parintii in locul nostru imediat dupa nasterea noastra. Un parinte mereu va vrea binele copiilor sai. Incontestabil! DAR un parinte decide in functie de conceptiile si convingerile si credintele proprii, ceea ce afecteaza oarecum copiii.

Referitor la saraci, este exact ca si cand facem o pomana pentru cei decedati: o facem din suflet si din inima si atat. Ne rugam sa le fie mai bine: celor saraci si celor plecati care probabil au suferit destulpe pamant inaintea plecarii lor. La fel cand tinem post sau tinem ramadan, o facem deja, este de apreciat si apoi, din respect pentru cei apropiati care poate totusi nu sunt la curent ca azi de exemplu nuputem lua masa cu ei, atunci este normal si firesc sa le spunem motivul real decat sa indrumam verzi si uscate.... Eu aleg mereu calea cea mai scurta si mai simpla: adevarul!

Sa aveti o zi frumoasa si numai bine!





Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 15:03

De la: Daphne, la data 2013-11-28 13:13:41
De la: gabigabi2, la data 2013-11-28 08:33:12
De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47
De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rugãciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin


Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.



poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !


Isus a fost botezat la ce varsta? A fost sau nu nevoie de biserica pentru botez? Ioan Botezatorul era om simplu, corect? Nu era preot.

Din punctul meu de vedere biserica nu are nimic de a face cu divinitatea. Biserica este un comert, o institutie care ne ia banii si atat. Si cu asta inchei acest subiect.

O zi frumoasa Gabriela! Nu vreau sa ma cert. Deci nu mai aprofundez, cel putin eu.


nici eu nu mai vreau sa continui, desi nu vad care ar fi motivul ceartei , dar as vrea totusi sa-ti dai seama de contradictia dintre intrebarea cu botezul si afirmatia din fraza urmatoare, intrucit ele se lovesc cap in cap ca berbecii ! ori rostul acestor discutii ar fi lamurirea unor lucruri ....
iar daca am cazut la pace amindoua, cum ca exista Reincarnare atunci , e clar ca Sufletul va renaste SPECIAL intr-o anume credinta ca urmare a Alegerii facute constient si cu un scop bine stiut !

Raporteaza abuz de limbaj
IonOOO

376 mesaje
Membru din: 28/06/2013
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 20:03


Film Quo Vadis in doua parti:

filmehd.net/quo-vadis-1951-filme-online.html

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 20:49

ioane,,una la mana ca nu mi a i mai dat replica ca multe alte datii ca nu ai avut de unde ,,nici decum din alta cauza,,deci puneti intrebari si tu si valentina,,,
2 tu nu sti prietene ce ineeamna botezul,,si nici de ce te botezi de cand esti mic,,,de gabriela si musetel sau cum isi mai zice nici nu mai zic,,,ia zi ioane sti tu ma maine froidene cate botezuri sunt?

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 21:01

musetica Daphne ,,,,,,,,si mai ce niluri ai tu si gargarita gabriela,,a ti face bn sa nu mai vorbiti ca nu spuneti altceva decat idiotenii cu reincarnari de branza telemea si altele

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 21:10

Astãzi, cînd prãznuim Botezul Domnului, se cuvine sã arãtãm cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul creºtin de la începutul lumii ºi care vor mai fi. Dupã mãrturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea pãcatului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare ºi prin nor, cãci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ieºire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit “tãierea împrejur”. (Facere 17, 10-14).

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocãinþei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv ºi conducea pe cei botezaþi la pocãinþã ºi la credinþã în Hristos. Iatã ce spune Sfîntul Ioan Botezãtorul: Eu vã botez pe voi cu apã, dar Cel ce vine dupã mine vã va boteza cu Duh Sfînt ºi cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Aºadar, Ioan pregãtea ºi curãþa mai dinainte cu apã, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însuºi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de cãtre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu cã avea nevoie de curãþire, ci pentru cã ªi-a luat asupra Sa curãþirea mea ºi ca sã zdrobeascã capetele balaurilor din apã, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca sã se înece pãcatul, ca sã înmormînteze pe Adam cel vechi în apã ºi sã-l sfinþeascã pe botezãtor. Ca sã împlineascã Legea, ca sã descopere taina Treimii ºi ca sã ne dea nouã pildã ºi exemplu cum sã ne botezãm.

Al cincilea botez este botezul creºtin prin apã ºi prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Sãi: Mergînd, învãþaþi toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pînã acum. El se face prin afundare în apã în numele Preasfintei Treimi ºi este mîntuitor pentru cã iartã toate pãcatele ºi aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi toþi ne botezãm cu acest botez desãvîrºit prin apã ºi prin Duh, fãrã de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice cã Hristos boteazã “cu foc”, pentru cã a revãrsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dupã cum spune Însuºi Domnul: Ioan a botezat cu apã, dar voi veþi fi botezaþi cu Duhul Sfînt, nu mult dupã aceste zile (Fapte 1, 5).

Al ºaselea botez, care este de o mãsurã cu Botezul creºtin, prin apã ºi prin Duh, este botezul prin pocãinþã ºi prin lacrimi, adicã Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleagã toate pãcatele. Al ºaptelea ºi cel mai desãvîrºit este botezul prin sînge ºi mucenicie pentru dreapta credinþã, cu care Însuºi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit ºi fericit, pentru cã nu se mai pîngãreºte a doua oarã cu întinãciunea pãcatului ºi singur le poate înlocui pe toate celelalte.

Al optulea ºi ultimul botez este focul cel veºnic de dupã judecata obºteascã. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge rãutatea ºi pãcatul, iar pe de altã parte pedepseºte necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 21:15

Dupã ce am arãtat cele opt feluri de botezuri, este bine sã vorbim mai pe larg despre importanþa botezului creºtin ortodox.

Cel mai desãvîrºit botez care curãþã pãcatele noastre, este Botezul creºtin, adicã botezul prin apã ºi Duh, pe care îl primim îndatã dupã naºtere. Dupã învãþãtura Domnului nostru Iisus Hristos, cine nu are acest botez nu poate sã intre în Împãrãþia cerurilor (Ioan 3, 5). Sã dãm cîteva explicaþii despre Taina Sfîntului Botez pe înþelesul tuturor.

Cine poate boteza? Dreptul de a boteza îl au numai episcopii ºi preoþii (Canonul 46-50 Apostolic). La mare nevoie, ca pruncul sã nu moarã nebotezat, poate boteza ºi un diacon, un cãlugãr simplu, un mirean – bãrbat sau femeie – ºi chiar pãrinþii copilului. Cum se sãvîrºeºte botezul de cãtre mireni cînd copilul este în primejdie de moarte? Afundînd pruncul de trei ori în apã curatã ºi rostind formula sfîntã a Botezului: “Se boteazã robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatãlui, Amin; ºi al Fiului, Amin; ºi al Sfîntului Duh, Amin. (Canonul 44-45 al Sfîntului Nichifor). Dacã cel botezat rãmîne în viaþã, preotul va completa slujba Botezului dupã rînduiala obiºnuitã, dar numai de la cufundare înainte; adicã îl unge cu Sfîntul Mir, citind rînduiala pînã la capãt (Liturgica, Bucureºti, 1877, p.183).

Botezul se sãvîrºeºte în pridvorul sau în pronaosul bisericii. Canoanele opresc sãvîrºirea Botezului atît în case, cît ºi în paraclisele din casele particulare (Can. 31 ºi 59 Sinod.VI ec.). Numai în cazuri foarte rare ºi de mare nevoie, cum ar fi frig puternic, boalã, pericol de moarte pentru prunc etc. se îngãduie sãvîrºirea Botezului în case. Cît despre timpul cînd se sãvîrºeºte Botezul, pentru prunci nu existã zile sau ceasuri hotãrîte ca nu cumva sã moarã nebotezaþi. Dacã pruncul moare nebotezat, pãrinþii lui sau preotul, din cauza cãruia a murit neunit cu Hristos, sãvîrºeºte un pãcat de moarte. Pentru cei morþi nebotezaþi, Biserica nu mai poate face nimic, rãmînînd toate la mila lui Dumnezeu. Dacã pruncul este firav ºi existã temerea cã nu va trãi, el poate fi botezat îndatã dupã naºtere. Dacã pruncul este sãnãtos, Botezul se face de obicei la opt zile de la naºtere, în orice zi de sãrbãtoare, dupã sãvîrºirea Sfintei Liturghii.

Cei ce vin sau sînt aduºi la botez trebuie sã aibã naºi. Nimeni nu poate fi botezat cu sila, dacã este matur, ºi este dator sã aibã naºi ortodocºi. Naºii sînt persoanele în vîrstã care însoþesc pe prunc la botez, rãspunzînd ºi fãcînd cuvenita mãrturisire de credinþã în locul ºi în numele pruncului ce se boteazã. Ei sînt pãrinþii sufleteºti ai pruncului, care îl nasc duhovniceºte pentru o viaþã nouã în Duhul Sfînt, aºa cum pãrinþii l-au nãscut pentru o viaþã trupeascã. Naºii sînt totodatã garanþi în faþa lui Dumnezeu ºi a Bisericii pentru finul ce se boteazã, cã va fi crescut în credinþa creºtinã ºi va fi un bun credincios. Naºul trebuie sã fie creºtin ortodox, sã fie evlavios, iubitor de bisericã, bun cunoscãtor al credinþei, în vîrstã ºi de acelaºi sex cu pruncul ce se boteazã. Nu pot fi naºi pãrinþii copilului. Este bine ca pentru fiecare nou botezat sã fie numai un naº. Naºul este dator sã se îngrijeascã de viaþa religioasã ºi moralã a finului ºi la vremea cuvenitã sã-l înveþe rugãciuni, Crezul ºi principalele învãþãturi de credinþã creºtinã ortodoxã. Sã fie îndrumãtor în cele sufleteºti ºi un exemplu viu, sîrguindu-se sã facã din el un vrednic mãdular al Bisericii în care a intrat prin Botez. La rîndul sãu, finul este dator sã asculte pe naº ºi sã-l respecte la fel ca pe pãrinþii sãi dupã trup.

Cei care iau parte cu atenþie la sãvîrºirea Botezului, trebuie sã ºtie cã înainte de Botez se împlineºte rînduiala facerii catehumenului, adicã se face pregãtirea celui ce are sã fie botezat. Aceastã rînduialã se face în pridvor, în faþa uºilor bisericii, deoarece cel nebotezat, nefiind încã spãlat de pãcatul strãmoºesc, nu este mãdular al Bisericii ºi nici cetãþean al cerului, ale cãrui uºi ni le deschide numai Taina Botezului. De aceea Botezul se numeºte uºa Tainelor. Slujba catehumenului are trei pãrþi: exorcismele, lepãdãrile ºi unirea cu Hristos.

Exorcismele sînt trei rugãciuni prin care preotul roagã pe Dumnezeu sã izgoneascã de la catehumen toatã puterea cea rea a diavolului. Lepãdãrile ºi unirea cu Hristos sînt formate din întreita lepãdare a catehumenului sau a naºului – în numele catehumenului – “de satana ºi de toate lucrurile lui”, urmatã de întreita lui asigurare cã s-a unit cu Hristos. În timpul lepãdãrilor, catehumenul stã întors cu faþa spre apus, suflînd ºi scuipînd într-acolo de trei ori, deoarece apusul închipuieºte locul de unde vine întunericul ºi locul celui rãu, a Satanei, care este numit ºi “stãpînitorul întunericului” (Efeseni 6, 12), urmînd astfel cuvintele Sfîntului Apostol Pavel, care ne îndeamnã sã lepãdãm lucrurile întunericului ºi sã ne îmbrãcãm în armele luminii (Romani 13, 12). Catehumenul scuipã pe diavolul în semn cã s-a lepãdat cu totul de el ºi de toate lucrurile lui, adicã de pãcat. Iar cînd catehumenul împreunã cu naºul mãrturiseºte unirea sa cu Hristos, o face cu faþa spre rãsãrit, cãci într-acolo era sãdit raiul (Facere 2, 8), din care au fost izgoniþi primii oameni în urma pãcatului. Unirea cu Hristos se face prin credinþã. Iar dovada este mãrturisirea credinþei creºtine prin rostirea de trei ori a Crezului de cãtre catehumen, dacã este mare, sau de naº, în numele pruncului, ºi nu de altcineva.

Prin exorcismele ºi lepãdãrile ce se fac la Botez, nu înseamnã cã Biserica socoteºte pe cel venit sã se boteze ca stãpînit cu adevãrat de diavol, cum sînt cei îndrãciþi sau cei munciþi de duhuri rele. Ele vor sã spunã numai cã cel ce nu are încã pe Hristos, se aflã în robia pãcatului ºi deci în puterea diavolului care stãpîneºte pe cei robiþi de pãcat sau pe cei din afara harului (Efeseni 2, 1-3). Din aceastã robie îl elibereazã Biserica pe catehumen prin exorcisme ºi lepãdãri, trecîndu-l sub puterea lui Hristos, Stãpînul nostru cel adevãrat ºi bun.

Iatã ºi pãrþile cele mai de seamã ale Botezului. Prima parte este sfinþirea apei pentru botez. A doua parte este ungerea cu untdelemnul bucuriei (Psalm 44, 9), pe frunte, pe piept, pe spate, la urechi, la mîini ºi la picioare. Acest untdelemn este binecuvîntat înainte de preot prin rugãciuni deosebite ºi din el se pune ºi în cristelniþã, de trei ori, cruciº. Ungerea aceasta însemneazã mai multe lucruri în sens duhovnicesc. Astfel, untdelemnul fiind rodul mãslinului, ungerea cu el este semn al milei ºi al bunãtãþilor dumnezeieºti, prin care catehumenul a fost izbãvit de noianul pãcatelor. Acest untdelemn sfinþit ne aduce aminte de ungerea cu care erau unºi în Legea Veche arhiereii, împãraþii ºi proorocii ºi cu care a fost uns Însuºi Mîntuitorul numit “Unsul Domnului” (I Regi 10, 1-6); Isaia 61, 1; Luca 4, 18). La aceastã ungere ne-a fãcut ºi pe noi pãrtaºi, cãci însuºi numele de creºtin vine de la cuvîntul grecesc “Hristos”, care înseamnã “Uns”. Ungerea de la Botez mai închipuieºte ºi aromatele cu care a fost uns trupul Domnului înainte de îngropare, deoarece catehumenul va închipui, prin afundarea în apã, îngroparea împreunã cu Hristos ºi învierea împreunã cu El.

A treia parte a Botezului este însãºi sãvîrºirea Tainei, adicã întreita afundare a pruncului în apã sfinþitã, în numele Preasfintei Treimi. Acum preotul ia pruncul în mîini ºi, þinîndu-l drept, cautã spre rãsãrit ºi îl afundã de trei ori, zicînd la prima afundare: “Boteazã-se robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatãlui, Amin”; la a doua afundare: “ºi al Fiului, Amin”, iar la a treia afundare: “ºi al Sfîntului Duh, Amin”.

Aceastã întreitã afundare aratã, pe de o parte, cã temeiul credinþei noastre este Sfînta Treime, iar pe de altã parte, închipuieºte cele trei zile petrecute de Domnul în mormînt (Matei 12, 40). Prin afundarea în apã se închipuieºte totodatã moartea noastrã pentru viaþa în pãcate de pînã aici ºi îngroparea noastrã cu Hristos. Iar ieºirea din apã închipuieºte învierea noastrã împreunã cu Hristos, pentru viaþa cea nouã întru El.

Prin Botez, spãlîndu-ne pãcatele, ne facem astfel pãrtaºi morþii ºi învierii lui Hristos, devenim membrii ai Bisericii ºi intrãm într-o viaþã nouã. Îndatã dupã Botez cel botezat mai primeºte încã douã Sfinte Taine. Adicã ungerea cu Sfîntul Mir, prin care pruncul se miruieºte pe toate pãrþile trupului, cînd preotul rosteºte cuvintele: “Pecetea harului Duhului Sfînt”, ºi apoi Sfînta Împãrtãºanie. Prin ungere noul botezat primeºte pecetea ºi darul Duhului Sfînt, devenind membru al Bisericii, iar prin Sfînta Împãrtãºanie se uneºte cu Trupul ºi Sîngele lui Hristos.

Astfel, sîntem morþi pentru pãcat ºi viem pentru Dumnezeu (Romani 6, 3-11). Cristelniþa ºi apa botezului sînt pentru noi mormînt ºi maicã duhovniceascã, nãscîndu-ne pentru Hristos ºi þinînd astfel locul pîntecelui preacurat al Fecioarei, din care S-a nãscut Domnul (Sf. Simion Tesalonicul, Despre Sfintele Taine, cap. 62,63,64, pp. 77-80; ºi Învãþãtura de Credinþã Ortodoxã, Bucureºti, 1952, p. 326-331).

Raporteaza abuz de limbaj
IonOOO

376 mesaje
Membru din: 28/06/2013
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 23:36


O experienta deosebita prin care a trecut un indian

Moartea unui Guru. Rabi Maharaj (audio) audio.resursecrestine.ro/carti/index-autori/rabi-maharaj

Rabi R. Maharaj descinse dintr-o veche familie de preoti brahmani si guru. Practicand Yoga, meditand zilnic ore in sir, deziluzia il cuprinde incetul cu incetul. El descrie onest si sugestiv viata si obiceiiurile hinduse, dezvaluind cautarea sa disperata dupa un sens profund al vietii si marea sa disputa interioara intre hinduism si Hristos.
Auditie placuta.

Raporteaza abuz de limbaj
9am121159

2234 mesaje
Membru din: 21/08/2009
Oras: Craiova

Postat pe: 28 Noiembrie 2013, ora 23:49


750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

Raporteaza abuz de limbaj
IonOOO

376 mesaje
Membru din: 28/06/2013
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 29 Noiembrie 2013, ora 08:20


Ceva normal,logic,natural,ce se poate intampla oricarui om: Nastere,ajungere la maturitate,casatorie ,intoarcere la Dumnezeu prin credinta in Isus Hristos,intrarea in raiul lui Dumnezeu

Intoarcerea la Dumnezeul cel adevarat,a unui fost guru Rabi R. Maharaj prin Mantuitorul lumii Isus Hristos:

vimeo.com/16098573

vimeo.com/16100360





Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 29 Noiembrie 2013, ora 08:44

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?


salut, Valentina !
ar fi o explicatie logica si de mare finete : iesind din Lume si calugarindu-se , primesc un alt Nume decit cel lumesc, nume a carui vibratie este alta , cu mult mai inalta decit cele obisnuite si, ca atare, se boteaza in noua sa viata !

George, chestia cu gargarita gabriela, mi-a placut ....si brinza telemea imi place, nu zic nu dar, mai vorbitaram o data despre Reincarnare !
tu esti un dogmatic ce nu iese din buchea cartii si, nu-i bai : asta-i drumul tau !
eu am depasit stadiul asta si am inteles ca Dumnezeu e UBICUU si ptr. fiecare om vorbeste pe intelesul lui, dupa nivelul spiritual la care este , intocmai ca la scoala : copilul de cl. I nu se abate de la a, b, c si de la 1+1 .....cel de cl. 12 rezolva integrale ! asa-i normal si exact asta-i drumul Cunoasterii pe care perechea primordiala l-a ales si noi oamenii il urmam , urmasii lui Adam si Eva fiind !

Raporteaza abuz de limbaj
9am_750

3755 mesaje
Membru din: 3/09/2012
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Noiembrie 2013, ora 21:13

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?



Cãlugãria este al doilea botez. Dar acum când s-au fãgãduit acesti trei frati ai nostri cãrora li s-au schimbat numele, nu s-au fãgãduit numai în fata voastrã. În chip nevãzut a fost Preasfânta Treime si este aici de fatã în veci, si Maica Domnului si toti îngerii si toti sfintii. În ziua cea mare a Judecãtii nu putem zice: "Doamne, am uitat ce am fãgãduit, sau n-am fãgãduit". Nu trebuie sã uitãm cã n-am fãgãduit oamenilor, ci lui Dumnezeu.

De aceea cãlugãria, dupã rânduiala ei, este mai mare ca împãrãtia lumeascã. Auziti ce zic dumneze-iestii pãrinti: "Mai mare rusine de o mie de ori este ca un cãlugãr sã lase cãlugãria, sã se facã împãrat, decât împãratul sã lase împãrãtia si sã se facã cãlugãr". Este mult mai mare înaintea lui Dumnezeu cãlugãrul care îsi face datoria, decât toti împãratii lumii, cã nu poartã chip omenesc, ci chip îngeresc.

Când eram în Sfântul Munte al Athosului, acum vreo zece ani si mai bine, când am ajuns la mãnãstirea Hilandaru a sârbilor, am vãzut acolo trei morminte de împãrati care au dat cu piciorul la împãrãtie, au socotit-o gunoaie si s-au fãcut cãlugãri: Sfântul Simeon împãratul, Sfântul Stefan si Lazãr. Acestia au luat aminte ce spune marele Apostol Pavel: Pentru Hristos Iisus, toate le socotesc gunoaie. Nici viata, nici moartea, nici averea, nici rudeniile, nimic sã nu mã despartã de dragostea lui Iisus Hristos.

De bunãvoie au venit fratii, ati vãzut cã i-a întrebat, de bunãvoie s-au fãgãduit sã ducã crucea lui Hristos, sã rabde toate scârbele si toate durerile si toate necazurile pentru dragostea lui Iisus Hristos si mântuirea sufletelor lor. Ati vãzut în Evanghelie, cã a venit un om, când era Mântuitorul în Galileea: Doamne, dã-mi voie sã mã duc sã îngrop pe tatãl meu. Ati auzit ce-a spus Hristos: Lasã mortii sã-si îngroape mortii lor! Tu urmeazã Mie. Dacã vrei sã fii al Meu, nu mai ai tatã, nu mai ai mamã, nimic! Nici trupul tãu nu-i al tãu, cã l-ai dat lui Hristos, sã se rãstigneascã împreunã cu El toatã viata.

La cãlugãr, nici trupul nu-i al sãu, nici sufletul, toate-s ale lui Hristos. Nu are voie sã facã voia lui, sau sã aibã averea lui, sau sã aibã altceva. Pentru ce? Pentru Împãrãtia cerurilor. Vai si amar când gresim, dupã ce am fãgãduit lui Dumnezeu sã ne predãm de bunãvoie, nesiliti de nimeni!

Dar oare numai cãlugãrii au fãgãduintã? Voi mirenii nu aveti? Ba da! Voi aveti fãgãduintã mai înfricosatã. Aceea de la dumnezeiescul Botez. Dar voi erati copii mici si nu stiati cã vã botezati atunci, nici ati cerut voi botezul. Martori oculari au fost preotul, nasul de botez si pãrintii vostri. Ati vãzut cum îl întreabã preotul pe nas? "Te lepezi de satana?" "Mã lepãd". "Te-ai lepãdat?" "M-am lepãdat". "Crezi în Dumnezeu?" "Cred". Nu zice nasul Crezul? Si ai auzit ce spune: "Mã lepãd de satana si de toate lucrurile lui". Nu de unul sau douã, ci de toate câte sunt ale lui.

Trupul, lumea si diavolul sunt cei trei mari vrãjmasi ai mântuirii. Si noi prin aceste fãgãduinte cãlugãresti si de la botez ne-am lepãdat de ele si ne-am împreunat cu Hristos. Sã nu fiti fãrã grijã nici voi mirenii, cã la botezul dintâi ati fãgãduit lui Dumnezeu cã vã lepãdati de satana si de toate lucrurile lui. Iar cãlugãrii au fãcut reînnoirea botezului. Al doilea botez, a doua fãgãduintã. Pentru ce? Si-au luat o sarcinã mai grea decât voi. Crucea cãlugãrului este mai grea decât a voastrã, dar are platã mai mare. Cine ne-a arãtat nouã asta? Ia cititi în viata Cuviosului Paisie cel Mare de la 19 iunie. Ce zice acest mare sfânt al lui Dumnezeu, care patruzeci de ani a trãit numai cu Sfânta Împãrtãsanie? Se împãrtãsea o datã la 40 de zile si apoi trãia numai cu Duhul Sfânt. De multe ori a vorbit cu Mântuitorul, cu Maica Domnului si cu îngerii, cã era un om sfânt. Era o fiintã cu totul desãvârsitã pe fata pãmântului!

Dar odatã, stând el noaptea la rugãciune în chilie, a apãrut într-o luminã negrãitã un împãrat foarte frumos la chip, care strãlucea ca soarele. El, când l-a vãzut, a crezut cã este Hristos, cu toate cã vãzuse pe Mântuitorul, cãci Mântuitorul putea sã Se facã si împãrat si înger, oricum. Si l-a întrebat:

- Doamne, tu esti Hristos?

- Nu! Eu sunt împãratul Constantin cel Mare, primul împãrat al crestinilor.

- Si de ce-ai venit, Sfinte Constantin?

- O, Paisie! Fericiti si de trei ori fericiti sunteti voi, cãlugãrii, cã mare si negrãitã slavã vã asteaptã în ceruri!

Si l-a întrebat Sfântul Paisie:

- Dar te vãd strãlucind ca soarele, ce slavã poate fi mai mare?

- O, Paisie, dacã ai veni în ceruri sã vezi! Unde stau adevãratii cãlugãri, noi nici nu putem sã privim! Nici nu putem sã-i vedem! În atâta slavã sunt cãlugãrii! Cei care au fost adevãrati cãlugãri, care au rãstignit pe omul cel dinlãuntru împreunã cu toate poftele lui, cum a fãcut marele Apostol Pavel, si au fost adevãrati urmãtori ai Crucii lui Hristos, au câte sase aripi ca serafimii.

Si a zis Sfântul Paisie:

- Dar si pe sfintia ta te vãd strãlucind.

- Da! Si eu am palate în ceruri si împãrãteasa Elena si atâtia din neamul nostru, si avem strãlucire, dar unde sunt cãlugãrii nu ne putem uita, cã ne orbeste strãlucirea lor.

- Pentru ce?

- Dacã stiam eu - a zis Sfântul Constantin -, câtã slavã are un adevãrat cãlugãr, as fi zvârlit coroana împãrãteascã în glod si hlamida si porfira si toti banii si toatã cinstea, si toti generalii si toti ministrii i-as fi lepãdat, si toate împãrãtiile le-as fi dat cu piciorul, numai sã fiu unde sunt cãlugãrii.

Si a întrebat:

- De ce? Dumneata, dacã ai fost împãrat, ai dat libertate crestinilor cu edictul de la Milan, ai slobozit întreaga crestinãtate de marea prigoanã care era si ai fãcut atâtea mãnãstiri si biserici. Ai scos de la închisori atâtea mii de sfinti, care sufereau pentru dreapta credintã pe vremea lui Diocletian, pânã la împãrãtia ta. Pentru ce sã ai dumneata mai putinã slavã ca un cãlugãr?

- O, Paisie, pentru cã, împãrat fiind, mi-am permis multe. Oamenii mã lãudau cã eu sunt cineva, muzicile îmi cântau, ministrii mã salutau, generalii mã slãveau, armata mã lãuda, bogãtie aveam, bani aveam, tot, bãuturi scumpe, palate, haine scumpe, porfirã împãrãteascã si multã libertate ca un împãrat. Si toate acestea mi-au luat slava cãlugãrilor.

Bietul cãlugãr, sãracul, cum a fãgãduit ca sã fie sãrac pentru Hristos! El îsi aduce aminte de cuvântul Mântuitorului care zice: Vulpile au vizuini si pãsãrile cerului cuiburi, iar Fiul Omul nu are unde sã-si plece capul. El îsi aduce aminte toatã viata cã Mântuitorul a venit din cer, nu ca sã facã voia Lui, ci voia Tatãlui Sãu Celui din ceruri, cum zice la filipeni: Hristos S-a fãcut ascultãtor pânã la moarte si moarte de cruce.

El îsi aduce aminte cã Mântuitorul a fost rãnit pe cruce si adãpat cu otet si fiere; batjocorit, pãlmuit, biciuit, ocãrât, încununat cu spini, rãstignit si omorât. Si când îsi aduce aminte cã a luat crucea lui Hristos de bunãvoie, sã se lege cu toatã puterea sã rabde: necazuri, ocãri, foame, sete, boalã, neputintã, durere, usturime, pãrãsire, vinovãtie, nãpaste si toate câte se ivesc în viatã, care aduc scârbã, durere si necazuri.

Deci cãlugãrul, acum fiind stãpân pe voia sa, cã nu-i copil, el singur cu mintea sa, cu inima sa si cu limba sa declarã cã va duce de bunãvoie crucea lui Iisus Hristos, iar voi ati declarat aceasta prin nasii vostri când ati fost botezati.

Fratilor, viata noastrã este umbrã si vis. Nici o filosofie nu este mai înaltã în viata omului decât sã-si aducã aminte omul ce este el: "Ce sunt eu?" Cã nouã, dacã ar încerca cei mai mari savanti din toatã lumea, de la Apus si Rãsãrit, sã ne spunã ce suntem, nu pot. Fiindcã omul este icoana Sfintei Treimi pe pãmânt si nu-i fãcut de oameni. Este fãcut de Atotputernicul Dumnezeu. Numai El stie ce-i omul, cã l-a fãcut din pãmânt si i-a dat suflare de viatã. Si auzi ce zice cã suntem noi dupã partea exterioarã, cã dupã partea cea nevãzutã suntem chipul si asemãnarea lui Dumnezeu: minte, cuvânt si duh; iar dupã partea asta, cu care ne vedem unii cu altii, auzi ce suntem; n-auziti la bisericã de atâtea ori? Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, asa va înflori.

Nu te mândri! Nu te umfla! Nu umbla cu capul în nori cã esti ceva! Cã suntem praf si cenusã, floare si umbrã! Ce zice Scriptura? Uscatu-s-a iarba si floarea ei a cãzut, iar cuvântul Domnului rãmâne în veac. Ce zice iarãsi Duhul Sfânt? Omul, desertãciunii s-a asemãnat; zilele lui ca umbra trec. Ce zice Duhul Sfânt? Cã s-au stins ca fumul zilele mele. Ce zice Duhul Sfânt? Anii nostri cu pânza pãianjenului s-au asemãnat. Ce zice dumnezeiescul Iov? Noi suntem de ieri si zilele noastre ca umbra trec. Ce zice acelasi preaminunat bãrbat? Doamne, zilele mele ca umbra norului au trecut pe pãmânt. Ce zice sfântul si întru tot lãudatul Apostol Iacov de viata noastrã? Doamne, zilele noastre ca aburul s-au stins înaintea Ta.

Ati auzit ce suntem? Floare, umbrã, vis, pânzã de pãianjen, umbra norului pe pãmânt si altceva nimic. Cu cele mai neputincioase stihii este asemãnatã viata noastrã. Nu pune bazã cã azi esti sãnãtos, cã esti frumos, cã esti bogat, cã esti tânãr! Astea sunt umbre si vise. Cea mai mare nebunie, sã nãdãjduiascã omul în sãnãtatea lui, în întelepciunea lui, în puterea lui, în averea lui, în dregãtoria lui si în cinstea lui! Cea mai mare si cea mai întunecatã cursã a satanei, când omul se leagã de lucrurile de aici. Acestea sunt vânt, umbrã, vis si floare!

Deci fericiti si de trei ori fericiti sunt acei crestini si acei monahi, care toate lucrurile veacului acestuia le socotesc umbrã si vis, si mintea lor pururea înainteazã spre bunãtãtile ceresti, vesnice.

La moartea lui Adam, care a trãit 930 de ani, a venit arhanghelul Uriil din cer, când se chinuia cu moartea si i-a zis: "Adame, Adame, cum ti s-a pãrut viata?" Si a rãspuns Adam: "Asa, Doamne, cum as intra pe o usã si as iesi pe cealaltã", si asta era dupã 930 de ani!

Dar noi ce suntem? Floare, umbrã si vis. O mânã de pãmânt spurcat, în fundul unui mormânt. Aceasta suntem dupã ce-am ajuns în pãmânt. Nimic nu se alege din om. Fericit este si de trei ori fericit acela care va strãluci cu sufletul sãu ca soarele înaintea lui Dumnezeu.

Aceasta o aratã Mântuitorul când spune: Atunci dreptii vor strãluci ca soarele în Împãrãtia Tatãlui Meu. Când auzi pe apostol cã spune: Alta este slava soarelui, alta slava lunii, alta slava stelelor; si stea de stea se osebeste întru slavã.

Iesiti afarã când nu-i lunã, si-i cerul înstelat frumos, si vedeti cã o stea lumineazã mai mult, alta mai putin. Asa stau sfintii în ceruri, diferit. Cã dupã mãrimea si bogãtia slavei lui Dumnezeu, sunt strãluciti dupã faptele lor. Preadrept si preasfânt este Dumnezeu sã rãsplãteascã fiecãruia dupã faptele lui. Acolo o sã vedem noi care sunt cetele Bisericii, care sunt stelele cele luminate si cele mai putin luminate. Pânã atunci noi trebuie sã credem cuvântul Scripturii, cã suntem umbrã si vis.

Sã ne silim sã câstigãm bunãtãtile acelea de care spune marele Apostol Pavel, când s-a rãpit pânã la al treilea cer: Ceea ce ochiul n-a vãzut si urechea n-a auzit si la inimã de om nu s-a suit; acelea le-a pregãtit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe Dânsul.

Deci fericit este sufletul acela care va câstiga mântuirea sufletului sãu, pentru cã acela va fi mai mare decât toti împãratii lumii si va trãi nemãrginit în veci cu Dumnezeu, împreunã cu sfintii. Amin.


Raporteaza abuz de limbaj
Pagini: << 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului Cine este Dumnezeu ?!!!!
Mergi la: