Cine este dumnezeu ?!!!!

Duminica - ziua izbavirii noastre - se mai numeste in Sfanta Scriptura si "una a sambetelor" sau "ziua intaia a saptamanii" (Matei, 28, 1; Marcu, 16, 1; Luca, 24, 1; Ioan, 20, 1), "a treia zi" (Matei, 16, 21; 17, 23; Marcu, 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau "dupa opt zile" (Ioan, 20, 26) sau "ziua Domnului" (Apoc., 1, 10). Cele trei zile despre care vorbeste Sfanta Scriptura sunt zilele in care Mantuitorul a stat in mormant, numarul lor fiind preinchipuit de cele trei zile cat a stat proorocul Iona in pantecele chitului (Matei, 12, 40); numarul lor corespunde, de asemenea, numarului zilelor in care Mantuitorul a spus ca va ridica templul daramat (Ioan, 2, 19-22). Si ceea ce spusese mai inainte ucenicilor Sai, ca va invia a treia zi din morti (Matei, 17, 23; Marcu, 9, 31). Mantuitorul a adeverit prin invierea Sa (Marcu, 16, 9, Matei, 28, 1-10). In ziua intaia a saptamanii s-a savarsit, la Emaus, prima Liturghie prin "frangerea painii" de catre Mantuitorul (Luca, 24, 30). In seara zilei celei dintai a saptamanii, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, care erau adunati, cu usile incuiate, de frica iudeilor, zicandu-le: "Pace voua" (Ioan, 20, 19-20). In ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), Mantuitorul a suflat peste ucenicii Sai, dandu-le puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor. Apoi, tot in ziua Duminicii S-a aratat Mantuitorul iarasi ucenicilor Sai si lui Toma pe care l-a incredintat despre Invierea Sa (Ioan, 20, 26). Si tot Duminica S-a aratat Mantuitorul in Galileea (Marcu, 16, 14). Duminica S-a pogorat Sfantul Duh peste sfintii apostoli (Fapte, 2, l-10). In ziua Duminicii, sfintii apostoli savarseau "frangerea painii", adica Sfanta Liturghie (Fapte, 20, 7-12). In ziua Duminicii se facea, de catre apostoli, strangerea de ajutoare pentru crestini (I Cor., 16, 1-2), astfel ca Duminica, sfintita prin invierea Domnului - ca zi de slavire a Sa - devenea si sarbatoarea dragostei de frati. Despre ziua Duminicii a zis psalmistul: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul sa ne veselim intr-insa" (Ps. 117, 24), iar prin Apocalipsa i S-a descoperit evanghelistului Ioan tot in ziua Duminicii (Apoc., 1, 10)

INVATACELUL: Mai sunt si alte marturii din vechime ca crestinii din primele veacuri au serbat ziua Duminicii ?

PREOTUL: Cred ca ti-am aratat destule marturii din Sfanta Scriptura, despre serbarea Duminicii de catre crestinii de la inceput si, totodata, si pentru care pricina ei tineau Duminica zi de odihna, in locul sambetei. Sa stii insa ca, pe langa marturiile din Sfanta Scriptura, pe care le-ai auzit mai sus, mai sunt foarte multe marturii vrednice de crezare, de la sfintii barbati apostolici, adica de la ucenicii sfintilor apostoli, care au fost urmatorii lor si impreuna-vorbitori cu ei. Unul din acestia a fost si Sfantul Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei (+ 107). Acesta, in scrisoarea trimisa crestinilor din Magnezia (cap. 9), zice asa:

"Cei care au trait in randuielile cele vechi (adica evreii n.n.) si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci Duminica, in care si viata noastra a rasarit" (Scrierile Parintilor Apostolici, trad. de Pr. D. Feciorii, Buc., 1979, p. 167). Apoi Sfantul Iustin Martirul (+ 155) scrie, pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos: "Duminica ne adunam cu totii la un loc, pentru ca aceasta este ziua in care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despartit lumina de intuneric si in care Mantuitorul nostru a inviat din morti..." (Apologia 1, cap. 67). Asemenea marturii mai gasim si in Asezamintele Sfintilor Apostoli (cartea a II-a, cap. 59), in canoane si la o multime de sfinti parinti si scriitori bisericesti din veacurile II-IV, ca de pilda: Tertulian, Sfantul Irineu, Sfantul Ambrozie, Sfantul Ioan Gura de Aur si altii.

De aceea, odata cu legalizarea crestinismului de catre imparatul Constantin cel Mare (313), Duminica a fost recunoscuta si consfintita de catre stat ca zi de odihna, chiar si pentru necrestini, ramanand astfel pana azi la toate popoarele crestine ca zi saptamanala de odihna (Inv. de Cred. Ort., intreb. 287; vezi si canonul 29 Laodiceea, anul 364)

sa traiesti credinciosule sanatate

Rug�ciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

De la: 9am_750, la data 2013-11-26 20:41:36da sunt in tara ,nu mai vb urat

Imi mai scapa cate o zicala rom�neasca. Scuze.... Ma certi si tu precum nasa mea. De cate ori pomenesc de dracusori, ma cearta. Important este sa facem mai mult bine decat rau. Ca nimeni nu este perfect.

Lasati fluturii sa zboare!

De la: ____4IT, la data 2013-11-26 21:02:35

De la: RATAVA, la data 2013-11-26 20:32:35Buna seara, 750! Ce mesteresti?

El, nu mestereste!
El vorbeste !
Eu, mesteresc...

Incerc sa-i repar creierasii lui Minciunel , dar imi lipsesc neste chiese importante !

N-ai cativa neuroni in plus, si-o dendrita mi-ar trebui, ai ?

Ceea ce apreciez la tine este si simtul umorului.

Ei, neuroni si dendrite zici? Stai sa consult stocul! Scriptic ar zice ca sunt. Stai sa fac o confruntare intre scriptic si faptic, sa purced un inventar ...fptic. Apoi te tin la curent.

Lasati fluturii sa zboare!

De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rug�ciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.

Lasati fluturii sa zboare!

Si mai ales botez pe frigul; asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
-------------
Dumnezeu spune ca unii invata toata viata, dar nu ajung niciodata la cunostiinta adevarului.Acela esti tu.De la Domnul Isus incoace este un nou legamant in sangele Domnului.Noi nu urman vechiul legamant ci noul legamant care este mai bun deci Legea prin Domnul Isus este desavarsita.Deaceia Dumnezeu ne da o noua zi "ASTAZI - daca auziti glasul Meu, nu intarziati, veniti." Deci ASTAZI este ziua cand auzi glasul Domnului si Glasul Sau sant cele 10 porunci....ce este asa greu de inteles? ciuleste urechea si lasa sectanti in pace ca sant muuuuult superiori tie si popilor vostri din punct de vedere spiritul.

- In timpul de astazi, vin multi la mine, ca ei sunt siliti sa lucreze Duminica si in sarbatori mari. " Parinte sunt obligat sa lucrez Duminica, ca daca nu, imi desface contractul de munca !"

Hai sa va spun un lucru ! Nu va suparati; banii care ii castigati Duminica, sa-i dati la saraci ! Ca este mai mare milostenia decat tinerea unei zile.
------------
Aici ai scris ca esti popa, iar daca ai dat copy-paste de undeva trebuia sa anunti....

Ei, depinde de ce munca facem fiecare. In Franta, unde am rezidenta eu si familia mea, urmeaza sau a fost deja decis ca duminica devine si este considerata drept zi normala de munca.
In unele tari duminica este platita dublu decat o zi normala de lucru si ai poate si anumite sporuri in plus.
Saracilor le putem oferi mereu cate ceva, atata timp cat o facem din suflet, cu draga inima.
A propos de dat saracilor..... Musulmanii (pentru ca traiesc intr-o comunitate predominant musulmana) de exemplu nu au voie sa foloseasca banii obtinuti din dobanzi. Au un cont de economii pe care il alimenteaza regulat si dobanda anuala o dau celor din arealul lor care sunt mai putini avuti decat ei.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: nastasemihail, la data 2013-11-27 00:20:59Si mai ales botez pe frigul; asta.

Nu toate cultele religioase cufunda copilasul in caldare in momentul botezului.
Al meu copilas a fost doar uns pe frunte si pe piept....daca bine retin....Eu...nu mai stiu unde am fost unsa....chiar nu imi pot aminti decat poate sub hipnoza, ceea ce refuz cat sunt vie!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: 9am121159, la data 2013-11-27 14:17:42
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
-------------
Dumnezeu spune ca unii invata toata viata, dar nu ajung niciodata la cunostiinta adevarului.Acela esti tu.De la Domnul Isus incoace este un nou legamant in sangele Domnului.Noi nu urman vechiul legamant ci noul legamant care este mai bun deci Legea prin Domnul Isus este desavarsita.Deaceia Dumnezeu ne da o noua zi "ASTAZI - daca auziti glasul Meu, nu intarziati, veniti." Deci ASTAZI este ziua cand auzi glasul Domnului si Glasul Sau sant cele 10 porunci....ce este asa greu de inteles? ciuleste urechea si lasa sectanti in pace ca sant muuuuult superiori tie si popilor vostri din punct de vedere spiritul.

care astazi,astazi din mintea ta?astazi cand ai devenit tu fractiune eretica ca te ai ruppt de biserica lui hristos?iti zice clar gargarito,poprurului lui,,,poporul lui avea deja cele 10 porunci,deci vorbeste de un nou legamant si o noua zi de sarbatoare,,crestinitatea prilej de sarbatoare hristos a inviat ca si noi sa inviem prin el,dumineca aceasta este noooua zi de sarbatoare pentru crestini,,sau tu esti israelita?nu te mai lasa ppacalita ca se strange ghiara lor pe tn ,pleaca din secta matrix

De la: 9am121159, la data 2013-11-27 14:24:30- In timpul de astazi, vin multi la mine, ca ei sunt siliti sa lucreze Duminica si in sarbatori mari. " Parinte sunt obligat sa lucrez Duminica, ca daca nu, imi desface contractul de munca !"

Hai sa va spun un lucru ! Nu va suparati; banii care ii castigati Duminica, sa-i dati la saraci ! Ca este mai mare milostenia decat tinerea unei zile.
------------
Aici ai scris ca esti popa, iar daca ai dat copy-paste de undeva trebuia sa anunti....

asa cum am zis daca ti mergea mintea vedeai ca sunt un sir de citate

"Porunca a IV-a din decalog �s� sfin�e�ti ziua s�mbetei�, era �inut� de evrei cu o rigoare extrem�. Chiar Legea impunea aceast� rigoare: orice lucru era oprit �n ziua aceea. Neobservarea opreli�tii era pedepsit� cu moartea (Ie�irea 35,2-3). Interdic�ia mergea p�n� la: �foc s� nu face�i �n ziua odihnei �n loca�urile voastre�. De aceea, c�nd, �fii lui Israel� prinser� pe un om aduc�nd lemne din pustie �ntr-o zi de s�mb�t� �i-l duser� �naintea lui Moise, acesta �l os�ndi la moarte �i israelitenii l-au omor�t cu pietre. (Numeri 15,32-36)
A�a ceva nu �nc�pea �n duhul (iubirea) lui Iisus �i nici �ngustimea lor nu o putea r�bda. Drept aceea, spre a-i trezi din rigorismul sec al Legii, Iisus vindec� s�mb�ta o femeie g�rbov� �n fa�a lor. Mai-marele sinagogii face o observa�ie r�ut�cioas�, r�stindu-se c�tre popor, c� s�mb�t� nu este pemis a se videca oameni.
Iat� care era absurditatea interpret�rii Legii. �mpinseser� rigorismul p�n� la a opri orice facere de bine privitoare la om, dar a da vitelor de m�ncare �i ap� nu era p�cat, a sc�pa o vit� din prijmedie nu era p�cat. Absurditatea era aceasta: a face bine omului s�mb�ta era p�cat, vitelor �ns� nu. La o a�a socoteal� de om, Iisus �i strig� �n obraz: �f��arnice�. Dup� vederile tale, o vac�, o oaie, un m�gar este mai mult dec�t un om? Este permis s� faci bine unui bou dezleg�ndu-l de la iesle s�mb�ta, dar a dezlega o fiic� a lui Avraam, legat� de 18 ani de g�rbovire, nu este permis? F���rnicie.

Iisus f�cea omului bine s�mb�ta �i �nc� �n sinagog�. Sinagoga s�rea �n aer c� Iisus f�cea bine s�mb�ta. �n realitate era o mare f���rnicie, fiindc� ceea ce nu suferea sinagoga nu era at�t facerea de bine, c�t persoana lui Iisus �i era nesuferit�, fiindc� Iisus �i d�dea absurdiatea �n vileag, f�r� cru�are, �i-i sp�rgea �ngustimea �n�elegerii de litera legii. De altfel, acesta este �i semnul c� o insitu�ie �mb�tr�ne�te, se apropie de moarte c�nd nu se mai men�ine dec�t prin �Litera� Legilor: propiu-zis este o dec�dere a oamenilor.
Institu�ia s�mbetei �mb�tr�nise �i ca institu�iile care se apropie de moarte, nu se mai men�inea dec�t �n c�rjele literelor Legii. �i fiindc� s�mb�ta, odihna spiritual� a omului, nu mai avea dec�t semnifca�ia exterioar�, represiv�, Iisus �i prevedea �nlocuirea cu o alt� zi.
S�mb�ta Legii ajunsese tot at�t de g�rbov� ca �i femeia de 18 ani, dec�t c� s�mb�ta era acum g�rbov� de 18 veacuri. �R�stirile oficialit��ii� c�tre popor nu mai puteau �nt�rzia c�derea definitiv� a dec�derii.

Iisus nu avea nici o atribu�ie oficial� legat� de sinagog�. El era un rabin necunoscut de oficialitatea Templului din Ierusalim, de�i examenul �l luase tot �n Templul din Iersalim la 12 ani. Dar Templul s-a temut �ntotdeauna de examenul acela. Temerea aceasta nu-i era bun�. C�rturarii �i fariseii Templului sim�eau c� tinerelul acela va veni la ei cu un bici de �treangruri �n m�n�.
Iisus a numit Templul �cas� a Tat�lui Meu�, �i c�nd era copila� de 12 ani, �i c�nd a spart b�lciul �i a r�sturnat z�r�fia din el, dar pe l�ng� acelea�i cuvinte a mai ad�ugat: �iar voi a�i f�cut pe�ter� de t�lhari�. Cu acest drept �nfrunta Iisus pe mai-marele sinagogii numindu-l f��arnic.
Altfel, atitudinea lui Iisus �n sinagoga Templului ar fi fost de ne�n�eles omului. Sinagoga era mai mult a lui Iisus dec�t Templul lui Solomon al Ierusalimului.
Israel cel oficial refuza lui Iisus pe toate c�ile �nchipuite aceast� propietate asupra Templului �i sinagogii. Aceasta era lupta surd� �ntre Iisus �i oficialitate.

Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a p�catelor �i a necazurilor din Israel, �n favoarea unei clase de conduc�tori, care dijmuiau poporul de via��, �n numele Legii lui Dumnezeu.
�n aceast� situa�ie Iisus era un revolu�ionar. Un reac�ionar de temut. De fapt a �i schimbat s�mb�ta Legii f�r� Duh �n Duminica �nvierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul �i Adev�rul prin Isus.

Femeia s-a t�mpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot g�rbov� a r�mas de m�rturia �ntre neamuri a Legii f�r� Duh.

Trecut-a umbra Legii c�nd Darul a venit. Aceasta �nsemneaz� pentru noi, cre�tinii, Duminica: ziua �nvierii."

De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47

De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rug�ciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.

poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !

Doamna Daphne! Este bine ca ne gandim la saraci. Mai bine insa este chiar sa actionam concret ajutandu-i cum putem fiecare din noi. Cand o facem,sa nu trambitam (sa nu ne laudam in fata oamenilor),ci sa o facem discret. Cand ajutam pe cineva cu vorba sau cu fapta sa o facem in Numele lui Isus.

Bine fac musulmanii, daca nu-si dau banii cu dobanda ,caci asa doreste Dumnezeu:
�(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? - Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. . El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui. . El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata. (Extras din Biblie)

Fiind-ca veni vorba de culte si de botez. In mod biblic,normal,omul poate fi botezat la maturitate. Omul,de mic copil nu trebuie fortat sa apartina unei dominatiuni religioase.anume. Atunci insa cand omul este major, el poate auzi Evanghelia,o crede si apoi se boteaza. Un sugar nu intelege nimic. Sugarul nu deosebeste binele de rau,Lumina de intuneric,minciuna de adevar,nu are cum sa inteleaga care este voia lui Dumnezeu privind persoana lui.
�Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.� (Biblia)

Daca folositi cumva hipnoza,atunci va spun ca nu este bine. Imi permit sa va dau acest sfat,pentru-ca in spatele acestei practici se afla diavolul in mod sigur.

www.scribd.com/doc/35107232/Ocultism-superstitie-vrajitorie

De la: gabigabi2, la data 2013-11-28 08:33:12

De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47

De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rug�ciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.

poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !

Isus a fost botezat la ce varsta? A fost sau nu nevoie de biserica pentru botez? Ioan Botezatorul era om simplu, corect? Nu era preot.

Din punctul meu de vedere biserica nu are nimic de a face cu divinitatea. Biserica este un comert, o institutie care ne ia banii si atat. Si cu asta inchei acest subiect.

O zi frumoasa Gabriela! Nu vreau sa ma cert. Deci nu mai aprofundez, cel putin eu.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: IonOOO, la data 2013-11-28 08:34:17
Doamna Daphne! Este bine ca ne gandim la saraci. Mai bine insa este chiar sa actionam concret ajutandu-i cum putem fiecare din noi. Cand o facem,sa nu trambitam (sa nu ne laudam in fata oamenilor),ci sa o facem discret. Cand ajutam pe cineva cu vorba sau cu fapta sa o facem in Numele lui Isus.

Bine fac musulmanii, daca nu-si dau banii cu dobanda ,caci asa doreste Dumnezeu:
�(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? - Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. . El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui. . El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata. (Extras din Biblie)

Fiind-ca veni vorba de culte si de botez. In mod biblic,normal,omul poate fi botezat la maturitate. Omul,de mic copil nu trebuie fortat sa apartina unei dominatiuni religioase.anume. Atunci insa cand omul este major, el poate auzi Evanghelia,o crede si apoi se boteaza. Un sugar nu intelege nimic. Sugarul nu deosebeste binele de rau,Lumina de intuneric,minciuna de adevar,nu are cum sa inteleaga care este voia lui Dumnezeu privind persoana lui.
�Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.� (Biblia)

Daca folositi cumva hipnoza,atunci va spun ca nu este bine. Imi permit sa va dau acest sfat,pentru-ca in spatele acestei practici se afla diavolul in mod sigur.

www.scribd.com/doc/35107232/Ocultism-superstitie-vrajitorie

Stimate domn, Ion, va multumesc si apreciez faptul ca ma abordati si ca putem stabili un dialog.

In ceea ce priveste hipnoza, nu am dat de inteles ca as folosi-o! Din contra, am zis ca atata timp cat sunt vie, deci atata timp cat am puterea de a decide asupra mea, nu o voi folosi niciodata! Iar dintre persoanele decedate, nu am macar o marturie vie sa cred ca ar functiona hipnoza dupa moartea fizica. (Glumesc, desigur...)

Sunt de acord cu dumneata ca un adult poate decide apartenenta religioasa, de aceea poate o fac parintii in locul nostru imediat dupa nasterea noastra. Un parinte mereu va vrea binele copiilor sai. Incontestabil! DAR un parinte decide in functie de conceptiile si convingerile si credintele proprii, ceea ce afecteaza oarecum copiii.

Referitor la saraci, este exact ca si cand facem o pomana pentru cei decedati: o facem din suflet si din inima si atat. Ne rugam sa le fie mai bine: celor saraci si celor plecati care probabil au suferit destulpe pamant inaintea plecarii lor. La fel cand tinem post sau tinem ramadan, o facem deja, este de apreciat si apoi, din respect pentru cei apropiati care poate totusi nu sunt la curent ca azi de exemplu nuputem lua masa cu ei, atunci este normal si firesc sa le spunem motivul real decat sa indrumam verzi si uscate.... Eu aleg mereu calea cea mai scurta si mai simpla: adevarul!

Sa aveti o zi frumoasa si numai bine!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-11-28 13:13:41

De la: gabigabi2, la data 2013-11-28 08:33:12

De la: RATAVA, la data 2013-11-26 22:27:47

De la: Black_Friday_, la data 2013-11-26 21:51:52Rug�ciuni ordotoxe
Crezul sau Simbolul credintei

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.

Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S'a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s'au facut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S'a pogorat din ceruri si S'a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S'a facut om.

Si s'a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.

Si s'a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.

Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica.

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor.

Si viata veacului ce va sa fie. Amin

Eu nu stiu crezul pe de rost. Ma gandesc .... ca poate o fi din cauza faptului ca cred in Dumnezeu dar biserica m-a dezamagit?

De ce botezul nu se face la varsta cand omul poate decide carei religii i se dedica? Dumnezeu este unul singur.

In fine, pe tema religiilor s-au iscat razboaie. Eu nu mai vreau sa ma cert nici cu tine si nici cu nimeni.

poiiii, daca esti convinsa ca Dumnezeu este UNUL Singur , atunci : ce importanta mai are denumirea bisericii in care ai fost botezat ?
chestia asta cu " Alesul" , de care spui tu, presupune ca ai descoperit un Dumnezeu mai bun sau mai milos intr-o alta culta si vrei sa ai tu posibilitatea de a alege....ori, EL e Pretutindeni !

dar, am mai vorbit despre asta cind erai Musetel ....mai spun o data si ptr. RATAVA , ca nu mi-e greu : Nasterea in lumea asta , o lume dominata de RAU , necesita o PROTECTIE ptr. pruncul nou - nascut si atunci se boteaza cit mai curind !

Isus a fost botezat la ce varsta? A fost sau nu nevoie de biserica pentru botez? Ioan Botezatorul era om simplu, corect? Nu era preot.

Din punctul meu de vedere biserica nu are nimic de a face cu divinitatea. Biserica este un comert, o institutie care ne ia banii si atat. Si cu asta inchei acest subiect.

O zi frumoasa Gabriela! Nu vreau sa ma cert. Deci nu mai aprofundez, cel putin eu.

nici eu nu mai vreau sa continui, desi nu vad care ar fi motivul ceartei , dar as vrea totusi sa-ti dai seama de contradictia dintre intrebarea cu botezul si afirmatia din fraza urmatoare, intrucit ele se lovesc cap in cap ca berbecii ! ori rostul acestor discutii ar fi lamurirea unor lucruri ....
iar daca am cazut la pace amindoua, cum ca exista Reincarnare atunci , e clar ca Sufletul va renaste SPECIAL intr-o anume credinta ca urmare a Alegerii facute constient si cu un scop bine stiut !

Film Quo Vadis in doua parti:

filmehd.net/quo-vadis-1951-filme-online.html

ioane,,una la mana ca nu mi a i mai dat replica ca multe alte datii ca nu ai avut de unde ,,nici decum din alta cauza,,deci puneti intrebari si tu si valentina,,,
2 tu nu sti prietene ce ineeamna botezul,,si nici de ce te botezi de cand esti mic,,,de gabriela si musetel sau cum isi mai zice nici nu mai zic,,,ia zi ioane sti tu ma maine froidene cate botezuri sunt?

musetica Daphne ,,,,,,,,si mai ce niluri ai tu si gargarita gabriela,,a ti face bn sa nu mai vorbiti ca nu spuneti altceva decat idiotenii cu reincarnari de branza telemea si altele

Ast�zi, c�nd pr�znuim Botezul Domnului, se cuvine s� ar�t�m c�te s�nt botezurile care au �nchipuit Botezul cre�tin de la �nceputul lumii �i care vor mai fi. Dup� m�rturia Sf�ntului Ioan Damaschin, opt s�nt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea p�catului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare �i prin nor, c�ci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ie�ire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit �t�ierea �mprejur�. (Facere 17, 10-14).

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul poc�in�ei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv �i conducea pe cei boteza�i la poc�in�� �i la credin�� �n Hristos. Iat� ce spune Sf�ntul Ioan Botez�torul: Eu v� botez pe voi cu ap�, dar Cel ce vine dup� mine v� va boteza cu Duh Sf�nt �i cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). A�adar, Ioan preg�tea �i cur��a mai dinainte cu ap�, �n vederea venirii Duhului Sf�nt. Cu acest botez �nsu�i M�ntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de c�tre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat �n Iordan nu c� avea nevoie de cur��ire, ci pentru c� �i-a luat asupra Sa cur��irea mea �i ca s� zdrobeasc� capetele balaurilor din ap�, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca s� se �nece p�catul, ca s� �nmorm�nteze pe Adam cel vechi �n ap� �i s�-l sfin�easc� pe botez�tor. Ca s� �mplineasc� Legea, ca s� descopere taina Treimii �i ca s� ne dea nou� pild� �i exemplu cum s� ne botez�m.

Al cincilea botez este botezul cre�tin prin ap� �i prin Duhul Sf�nt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor S�i: Merg�nd, �nv��a�i toate neamurile, botez�ndu-le �n numele Tat�lui �i al Fiului �i al Sf�ntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite p�n� acum. El se face prin afundare �n ap� �n numele Preasfintei Treimi �i este m�ntuitor pentru c� iart� toate p�catele �i aduce �n inimile noastre harul Sf�ntului Duh. Noi to�i ne botez�m cu acest botez des�v�r�it prin ap� �i prin Duh, f�r� de care nimeni nu se poate m�ntui. Se zice c� Hristos boteaz� �cu foc�, pentru c� a rev�rsat Duhul Sf�nt peste Apostoli, �n chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dup� cum spune �nsu�i Domnul: Ioan a botezat cu ap�, dar voi ve�i fi boteza�i cu Duhul Sf�nt, nu mult dup� aceste zile (Fapte 1, 5).

Al �aselea botez, care este de o m�sur� cu Botezul cre�tin, prin ap� �i prin Duh, este botezul prin poc�in�� �i prin lacrimi, adic� Sf�nta Spovedanie, prin care ni se dezleag� toate p�catele. Al �aptelea �i cel mai des�v�r�it este botezul prin s�nge �i mucenicie pentru dreapta credin��, cu care �nsu�i Hristos S-a botezat pe Cruce �n locul nostru. El este foarte cinstit �i fericit, pentru c� nu se mai p�ng�re�te a doua oar� cu �ntin�ciunea p�catului �i singur le poate �nlocui pe toate celelalte.

Al optulea �i ultimul botez este focul cel ve�nic de dup� judecata ob�teasc�. Acest botez nu este m�ntuitor, ci pe de o parte distruge r�utatea �i p�catul, iar pe de alt� parte pedepse�te necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).

Dup� ce am ar�tat cele opt feluri de botezuri, este bine s� vorbim mai pe larg despre importan�a botezului cre�tin ortodox.

Cel mai des�v�r�it botez care cur��� p�catele noastre, este Botezul cre�tin, adic� botezul prin ap� �i Duh, pe care �l primim �ndat� dup� na�tere. Dup� �nv���tura Domnului nostru Iisus Hristos, cine nu are acest botez nu poate s� intre �n �mp�r��ia cerurilor (Ioan 3, 5). S� d�m c�teva explica�ii despre Taina Sf�ntului Botez pe �n�elesul tuturor.

Cine poate boteza? Dreptul de a boteza �l au numai episcopii �i preo�ii (Canonul 46-50 Apostolic). La mare nevoie, ca pruncul s� nu moar� nebotezat, poate boteza �i un diacon, un c�lug�r simplu, un mirean � b�rbat sau femeie � �i chiar p�rin�ii copilului. Cum se s�v�r�e�te botezul de c�tre mireni c�nd copilul este �n primejdie de moarte? Afund�nd pruncul de trei ori �n ap� curat� �i rostind formula sf�nt� a Botezului: �Se boteaz� robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), �n numele Tat�lui, Amin; �i al Fiului, Amin; �i al Sf�ntului Duh, Amin. (Canonul 44-45 al Sf�ntului Nichifor). Dac� cel botezat r�m�ne �n via��, preotul va completa slujba Botezului dup� r�nduiala obi�nuit�, dar numai de la cufundare �nainte; adic� �l unge cu Sf�ntul Mir, citind r�nduiala p�n� la cap�t (Liturgica, Bucure�ti, 1877, p.183).

Botezul se s�v�r�e�te �n pridvorul sau �n pronaosul bisericii. Canoanele opresc s�v�r�irea Botezului at�t �n case, c�t �i �n paraclisele din casele particulare (Can. 31 �i 59 Sinod.VI ec.). Numai �n cazuri foarte rare �i de mare nevoie, cum ar fi frig puternic, boal�, pericol de moarte pentru prunc etc. se �ng�duie s�v�r�irea Botezului �n case. C�t despre timpul c�nd se s�v�r�e�te Botezul, pentru prunci nu exist� zile sau ceasuri hot�r�te ca nu cumva s� moar� neboteza�i. Dac� pruncul moare nebotezat, p�rin�ii lui sau preotul, din cauza c�ruia a murit neunit cu Hristos, s�v�r�e�te un p�cat de moarte. Pentru cei mor�i neboteza�i, Biserica nu mai poate face nimic, r�m�n�nd toate la mila lui Dumnezeu. Dac� pruncul este firav �i exist� temerea c� nu va tr�i, el poate fi botezat �ndat� dup� na�tere. Dac� pruncul este s�n�tos, Botezul se face de obicei la opt zile de la na�tere, �n orice zi de s�rb�toare, dup� s�v�r�irea Sfintei Liturghii.

Cei ce vin sau s�nt adu�i la botez trebuie s� aib� na�i. Nimeni nu poate fi botezat cu sila, dac� este matur, �i este dator s� aib� na�i ortodoc�i. Na�ii s�nt persoanele �n v�rst� care �nso�esc pe prunc la botez, r�spunz�nd �i f�c�nd cuvenita m�rturisire de credin�� �n locul �i �n numele pruncului ce se boteaz�. Ei s�nt p�rin�ii suflete�ti ai pruncului, care �l nasc duhovnice�te pentru o via�� nou� �n Duhul Sf�nt, a�a cum p�rin�ii l-au n�scut pentru o via�� trupeasc�. Na�ii s�nt totodat� garan�i �n fa�a lui Dumnezeu �i a Bisericii pentru finul ce se boteaz�, c� va fi crescut �n credin�a cre�tin� �i va fi un bun credincios. Na�ul trebuie s� fie cre�tin ortodox, s� fie evlavios, iubitor de biseric�, bun cunosc�tor al credin�ei, �n v�rst� �i de acela�i sex cu pruncul ce se boteaz�. Nu pot fi na�i p�rin�ii copilului. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s� fie numai un na�. Na�ul este dator s� se �ngrijeasc� de via�a religioas� �i moral� a finului �i la vremea cuvenit� s�-l �nve�e rug�ciuni, Crezul �i principalele �nv���turi de credin�� cre�tin� ortodox�. S� fie �ndrum�tor �n cele suflete�ti �i un exemplu viu, s�rguindu-se s� fac� din el un vrednic m�dular al Bisericii �n care a intrat prin Botez. La r�ndul s�u, finul este dator s� asculte pe na� �i s�-l respecte la fel ca pe p�rin�ii s�i dup� trup.

Cei care iau parte cu aten�ie la s�v�r�irea Botezului, trebuie s� �tie c� �nainte de Botez se �mpline�te r�nduiala facerii catehumenului, adic� se face preg�tirea celui ce are s� fie botezat. Aceast� r�nduial� se face �n pridvor, �n fa�a u�ilor bisericii, deoarece cel nebotezat, nefiind �nc� sp�lat de p�catul str�mo�esc, nu este m�dular al Bisericii �i nici cet��ean al cerului, ale c�rui u�i ni le deschide numai Taina Botezului. De aceea Botezul se nume�te u�a Tainelor. Slujba catehumenului are trei p�r�i: exorcismele, lep�d�rile �i unirea cu Hristos.

Exorcismele s�nt trei rug�ciuni prin care preotul roag� pe Dumnezeu s� izgoneasc� de la catehumen toat� puterea cea rea a diavolului. Lep�d�rile �i unirea cu Hristos s�nt formate din �ntreita lep�dare a catehumenului sau a na�ului � �n numele catehumenului � �de satana �i de toate lucrurile lui�, urmat� de �ntreita lui asigurare c� s-a unit cu Hristos. �n timpul lep�d�rilor, catehumenul st� �ntors cu fa�a spre apus, sufl�nd �i scuip�nd �ntr-acolo de trei ori, deoarece apusul �nchipuie�te locul de unde vine �ntunericul �i locul celui r�u, a Satanei, care este numit �i �st�p�nitorul �ntunericului� (Efeseni 6, 12), urm�nd astfel cuvintele Sf�ntului Apostol Pavel, care ne �ndeamn� s� lep�d�m lucrurile �ntunericului �i s� ne �mbr�c�m �n armele luminii (Romani 13, 12). Catehumenul scuip� pe diavolul �n semn c� s-a lep�dat cu totul de el �i de toate lucrurile lui, adic� de p�cat. Iar c�nd catehumenul �mpreun� cu na�ul m�rturise�te unirea sa cu Hristos, o face cu fa�a spre r�s�rit, c�ci �ntr-acolo era s�dit raiul (Facere 2, 8), din care au fost izgoni�i primii oameni �n urma p�catului. Unirea cu Hristos se face prin credin��. Iar dovada este m�rturisirea credin�ei cre�tine prin rostirea de trei ori a Crezului de c�tre catehumen, dac� este mare, sau de na�, �n numele pruncului, �i nu de altcineva.

Prin exorcismele �i lep�d�rile ce se fac la Botez, nu �nseamn� c� Biserica socote�te pe cel venit s� se boteze ca st�p�nit cu adev�rat de diavol, cum s�nt cei �ndr�ci�i sau cei munci�i de duhuri rele. Ele vor s� spun� numai c� cel ce nu are �nc� pe Hristos, se afl� �n robia p�catului �i deci �n puterea diavolului care st�p�ne�te pe cei robi�i de p�cat sau pe cei din afara harului (Efeseni 2, 1-3). Din aceast� robie �l elibereaz� Biserica pe catehumen prin exorcisme �i lep�d�ri, trec�ndu-l sub puterea lui Hristos, St�p�nul nostru cel adev�rat �i bun.

Iat� �i p�r�ile cele mai de seam� ale Botezului. Prima parte este sfin�irea apei pentru botez. A doua parte este ungerea cu untdelemnul bucuriei (Psalm 44, 9), pe frunte, pe piept, pe spate, la urechi, la m�ini �i la picioare. Acest untdelemn este binecuv�ntat �nainte de preot prin rug�ciuni deosebite �i din el se pune �i �n cristelni��, de trei ori, cruci�. Ungerea aceasta �nsemneaz� mai multe lucruri �n sens duhovnicesc. Astfel, untdelemnul fiind rodul m�slinului, ungerea cu el este semn al milei �i al bun�t��ilor dumnezeie�ti, prin care catehumenul a fost izb�vit de noianul p�catelor. Acest untdelemn sfin�it ne aduce aminte de ungerea cu care erau un�i �n Legea Veche arhiereii, �mp�ra�ii �i proorocii �i cu care a fost uns �nsu�i M�ntuitorul numit �Unsul Domnului� (I Regi 10, 1-6); Isaia 61, 1; Luca 4, 18). La aceast� ungere ne-a f�cut �i pe noi p�rta�i, c�ci �nsu�i numele de cre�tin vine de la cuv�ntul grecesc �Hristos�, care �nseamn� �Uns�. Ungerea de la Botez mai �nchipuie�te �i aromatele cu care a fost uns trupul Domnului �nainte de �ngropare, deoarece catehumenul va �nchipui, prin afundarea �n ap�, �ngroparea �mpreun� cu Hristos �i �nvierea �mpreun� cu El.

A treia parte a Botezului este �ns�i s�v�r�irea Tainei, adic� �ntreita afundare a pruncului �n ap� sfin�it�, �n numele Preasfintei Treimi. Acum preotul ia pruncul �n m�ini �i, �in�ndu-l drept, caut� spre r�s�rit �i �l afund� de trei ori, zic�nd la prima afundare: �Boteaz�-se robul lui Dumnezeu (numele), �n numele Tat�lui, Amin�; la a doua afundare: ��i al Fiului, Amin�, iar la a treia afundare: ��i al Sf�ntului Duh, Amin�.

Aceast� �ntreit� afundare arat�, pe de o parte, c� temeiul credin�ei noastre este Sf�nta Treime, iar pe de alt� parte, �nchipuie�te cele trei zile petrecute de Domnul �n morm�nt (Matei 12, 40). Prin afundarea �n ap� se �nchipuie�te totodat� moartea noastr� pentru via�a �n p�cate de p�n� aici �i �ngroparea noastr� cu Hristos. Iar ie�irea din ap� �nchipuie�te �nvierea noastr� �mpreun� cu Hristos, pentru via�a cea nou� �ntru El.

Prin Botez, sp�l�ndu-ne p�catele, ne facem astfel p�rta�i mor�ii �i �nvierii lui Hristos, devenim membrii ai Bisericii �i intr�m �ntr-o via�� nou�. �ndat� dup� Botez cel botezat mai prime�te �nc� dou� Sfinte Taine. Adic� ungerea cu Sf�ntul Mir, prin care pruncul se miruie�te pe toate p�r�ile trupului, c�nd preotul roste�te cuvintele: �Pecetea harului Duhului Sf�nt�, �i apoi Sf�nta �mp�rt�anie. Prin ungere noul botezat prime�te pecetea �i darul Duhului Sf�nt, devenind membru al Bisericii, iar prin Sf�nta �mp�rt�anie se une�te cu Trupul �i S�ngele lui Hristos.

Astfel, s�ntem mor�i pentru p�cat �i viem pentru Dumnezeu (Romani 6, 3-11). Cristelni�a �i apa botezului s�nt pentru noi morm�nt �i maic� duhovniceasc�, n�sc�ndu-ne pentru Hristos �i �in�nd astfel locul p�ntecelui preacurat al Fecioarei, din care S-a n�scut Domnul (Sf. Simion Tesalonicul, Despre Sfintele Taine, cap. 62,63,64, pp. 77-80; �i �nv���tura de Credin�� Ortodox�, Bucure�ti, 1952, p. 326-331).

O experienta deosebita prin care a trecut un indian

Moartea unui Guru. Rabi Maharaj (audio) audio.resursecrestine.ro/carti/index-autori/rabi-maharaj

Rabi R. Maharaj descinse dintr-o veche familie de preoti brahmani si guru. Practicand Yoga, meditand zilnic ore in sir, deziluzia il cuprinde incetul cu incetul. El descrie onest si sugestiv viata si obiceiiurile hinduse, dezvaluind cautarea sa disperata dupa un sens profund al vietii si marea sa disputa interioara intre hinduism si Hristos.
Auditie placuta.

750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

Ceva normal,logic,natural,ce se poate intampla oricarui om: Nastere,ajungere la maturitate,casatorie ,intoarcere la Dumnezeu prin credinta in Isus Hristos,intrarea in raiul lui Dumnezeu

Intoarcerea la Dumnezeul cel adevarat,a unui fost guru Rabi R. Maharaj prin Mantuitorul lumii Isus Hristos:

vimeo.com/16098573

vimeo.com/16100360

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

salut, Valentina !
ar fi o explicatie logica si de mare finete : iesind din Lume si calugarindu-se , primesc un alt Nume decit cel lumesc, nume a carui vibratie este alta , cu mult mai inalta decit cele obisnuite si, ca atare, se boteaza in noua sa viata !

George, chestia cu gargarita gabriela, mi-a placut ....si brinza telemea imi place, nu zic nu dar, mai vorbitaram o data despre Reincarnare !
tu esti un dogmatic ce nu iese din buchea cartii si, nu-i bai : asta-i drumul tau !
eu am depasit stadiul asta si am inteles ca Dumnezeu e UBICUU si ptr. fiecare om vorbeste pe intelesul lui, dupa nivelul spiritual la care este , intocmai ca la scoala : copilul de cl. I nu se abate de la a, b, c si de la 1+1 .....cel de cl. 12 rezolva integrale ! asa-i normal si exact asta-i drumul Cunoasterii pe care perechea primordiala l-a ales si noi oamenii il urmam , urmasii lui Adam si Eva fiind !

De la: 9am121159, la data 2013-11-28 23:49:39
750...daca botezul tau este valabil ,de ce calugari care sant ai ortodoxiei fac al doilea botez?

C�lug�ria este al doilea botez. Dar acum c�nd s-au f�g�duit acesti trei frati ai nostri c�rora li s-au schimbat numele, nu s-au f�g�duit numai �n fata voastr�. �n chip nev�zut a fost Preasf�nta Treime si este aici de fat� �n veci, si Maica Domnului si toti �ngerii si toti sfintii. �n ziua cea mare a Judec�tii nu putem zice: "Doamne, am uitat ce am f�g�duit, sau n-am f�g�duit". Nu trebuie s� uit�m c� n-am f�g�duit oamenilor, ci lui Dumnezeu.

De aceea c�lug�ria, dup� r�nduiala ei, este mai mare ca �mp�r�tia lumeasc�. Auziti ce zic dumneze-iestii p�rinti: "Mai mare rusine de o mie de ori este ca un c�lug�r s� lase c�lug�ria, s� se fac� �mp�rat, dec�t �mp�ratul s� lase �mp�r�tia si s� se fac� c�lug�r". Este mult mai mare �naintea lui Dumnezeu c�lug�rul care �si face datoria, dec�t toti �mp�ratii lumii, c� nu poart� chip omenesc, ci chip �ngeresc.

C�nd eram �n Sf�ntul Munte al Athosului, acum vreo zece ani si mai bine, c�nd am ajuns la m�n�stirea Hilandaru a s�rbilor, am v�zut acolo trei morminte de �mp�rati care au dat cu piciorul la �mp�r�tie, au socotit-o gunoaie si s-au f�cut c�lug�ri: Sf�ntul Simeon �mp�ratul, Sf�ntul Stefan si Laz�r. Acestia au luat aminte ce spune marele Apostol Pavel: Pentru Hristos Iisus, toate le socotesc gunoaie. Nici viata, nici moartea, nici averea, nici rudeniile, nimic s� nu m� despart� de dragostea lui Iisus Hristos.

De bun�voie au venit fratii, ati v�zut c� i-a �ntrebat, de bun�voie s-au f�g�duit s� duc� crucea lui Hristos, s� rabde toate sc�rbele si toate durerile si toate necazurile pentru dragostea lui Iisus Hristos si m�ntuirea sufletelor lor. Ati v�zut �n Evanghelie, c� a venit un om, c�nd era M�ntuitorul �n Galileea: Doamne, d�-mi voie s� m� duc s� �ngrop pe tat�l meu. Ati auzit ce-a spus Hristos: Las� mortii s�-si �ngroape mortii lor! Tu urmeaz� Mie. Dac� vrei s� fii al Meu, nu mai ai tat�, nu mai ai mam�, nimic! Nici trupul t�u nu-i al t�u, c� l-ai dat lui Hristos, s� se r�stigneasc� �mpreun� cu El toat� viata.

La c�lug�r, nici trupul nu-i al s�u, nici sufletul, toate-s ale lui Hristos. Nu are voie s� fac� voia lui, sau s� aib� averea lui, sau s� aib� altceva. Pentru ce? Pentru �mp�r�tia cerurilor. Vai si amar c�nd gresim, dup� ce am f�g�duit lui Dumnezeu s� ne pred�m de bun�voie, nesiliti de nimeni!

Dar oare numai c�lug�rii au f�g�duint�? Voi mirenii nu aveti? Ba da! Voi aveti f�g�duint� mai �nfricosat�. Aceea de la dumnezeiescul Botez. Dar voi erati copii mici si nu stiati c� v� botezati atunci, nici ati cerut voi botezul. Martori oculari au fost preotul, nasul de botez si p�rintii vostri. Ati v�zut cum �l �ntreab� preotul pe nas? "Te lepezi de satana?" "M� lep�d". "Te-ai lep�dat?" "M-am lep�dat". "Crezi �n Dumnezeu?" "Cred". Nu zice nasul Crezul? Si ai auzit ce spune: "M� lep�d de satana si de toate lucrurile lui". Nu de unul sau dou�, ci de toate c�te sunt ale lui.

Trupul, lumea si diavolul sunt cei trei mari vr�jmasi ai m�ntuirii. Si noi prin aceste f�g�duinte c�lug�resti si de la botez ne-am lep�dat de ele si ne-am �mpreunat cu Hristos. S� nu fiti f�r� grij� nici voi mirenii, c� la botezul dint�i ati f�g�duit lui Dumnezeu c� v� lep�dati de satana si de toate lucrurile lui. Iar c�lug�rii au f�cut re�nnoirea botezului. Al doilea botez, a doua f�g�duint�. Pentru ce? Si-au luat o sarcin� mai grea dec�t voi. Crucea c�lug�rului este mai grea dec�t a voastr�, dar are plat� mai mare. Cine ne-a ar�tat nou� asta? Ia cititi �n viata Cuviosului Paisie cel Mare de la 19 iunie. Ce zice acest mare sf�nt al lui Dumnezeu, care patruzeci de ani a tr�it numai cu Sf�nta �mp�rt�sanie? Se �mp�rt�sea o dat� la 40 de zile si apoi tr�ia numai cu Duhul Sf�nt. De multe ori a vorbit cu M�ntuitorul, cu Maica Domnului si cu �ngerii, c� era un om sf�nt. Era o fiint� cu totul des�v�rsit� pe fata p�m�ntului!

Dar odat�, st�nd el noaptea la rug�ciune �n chilie, a ap�rut �ntr-o lumin� negr�it� un �mp�rat foarte frumos la chip, care str�lucea ca soarele. El, c�nd l-a v�zut, a crezut c� este Hristos, cu toate c� v�zuse pe M�ntuitorul, c�ci M�ntuitorul putea s� Se fac� si �mp�rat si �nger, oricum. Si l-a �ntrebat:

- Doamne, tu esti Hristos?

- Nu! Eu sunt �mp�ratul Constantin cel Mare, primul �mp�rat al crestinilor.

- Si de ce-ai venit, Sfinte Constantin?

- O, Paisie! Fericiti si de trei ori fericiti sunteti voi, c�lug�rii, c� mare si negr�it� slav� v� asteapt� �n ceruri!

Si l-a �ntrebat Sf�ntul Paisie:

- Dar te v�d str�lucind ca soarele, ce slav� poate fi mai mare?

- O, Paisie, dac� ai veni �n ceruri s� vezi! Unde stau adev�ratii c�lug�ri, noi nici nu putem s� privim! Nici nu putem s�-i vedem! �n at�ta slav� sunt c�lug�rii! Cei care au fost adev�rati c�lug�ri, care au r�stignit pe omul cel dinl�untru �mpreun� cu toate poftele lui, cum a f�cut marele Apostol Pavel, si au fost adev�rati urm�tori ai Crucii lui Hristos, au c�te sase aripi ca serafimii.

Si a zis Sf�ntul Paisie:

- Dar si pe sfintia ta te v�d str�lucind.

- Da! Si eu am palate �n ceruri si �mp�r�teasa Elena si at�tia din neamul nostru, si avem str�lucire, dar unde sunt c�lug�rii nu ne putem uita, c� ne orbeste str�lucirea lor.

- Pentru ce?

- Dac� stiam eu - a zis Sf�ntul Constantin -, c�t� slav� are un adev�rat c�lug�r, as fi zv�rlit coroana �mp�r�teasc� �n glod si hlamida si porfira si toti banii si toat� cinstea, si toti generalii si toti ministrii i-as fi lep�dat, si toate �mp�r�tiile le-as fi dat cu piciorul, numai s� fiu unde sunt c�lug�rii.

Si a �ntrebat:

- De ce? Dumneata, dac� ai fost �mp�rat, ai dat libertate crestinilor cu edictul de la Milan, ai slobozit �ntreaga crestin�tate de marea prigoan� care era si ai f�cut at�tea m�n�stiri si biserici. Ai scos de la �nchisori at�tea mii de sfinti, care sufereau pentru dreapta credint� pe vremea lui Diocletian, p�n� la �mp�r�tia ta. Pentru ce s� ai dumneata mai putin� slav� ca un c�lug�r?

- O, Paisie, pentru c�, �mp�rat fiind, mi-am permis multe. Oamenii m� l�udau c� eu sunt cineva, muzicile �mi c�ntau, ministrii m� salutau, generalii m� sl�veau, armata m� l�uda, bog�tie aveam, bani aveam, tot, b�uturi scumpe, palate, haine scumpe, porfir� �mp�r�teasc� si mult� libertate ca un �mp�rat. Si toate acestea mi-au luat slava c�lug�rilor.

Bietul c�lug�r, s�racul, cum a f�g�duit ca s� fie s�rac pentru Hristos! El �si aduce aminte de cuv�ntul M�ntuitorului care zice: Vulpile au vizuini si p�s�rile cerului cuiburi, iar Fiul Omul nu are unde s�-si plece capul. El �si aduce aminte toat� viata c� M�ntuitorul a venit din cer, nu ca s� fac� voia Lui, ci voia Tat�lui S�u Celui din ceruri, cum zice la filipeni: Hristos S-a f�cut ascult�tor p�n� la moarte si moarte de cruce.

El �si aduce aminte c� M�ntuitorul a fost r�nit pe cruce si ad�pat cu otet si fiere; batjocorit, p�lmuit, biciuit, oc�r�t, �ncununat cu spini, r�stignit si omor�t. Si c�nd �si aduce aminte c� a luat crucea lui Hristos de bun�voie, s� se lege cu toat� puterea s� rabde: necazuri, oc�ri, foame, sete, boal�, neputint�, durere, usturime, p�r�sire, vinov�tie, n�paste si toate c�te se ivesc �n viat�, care aduc sc�rb�, durere si necazuri.

Deci c�lug�rul, acum fiind st�p�n pe voia sa, c� nu-i copil, el singur cu mintea sa, cu inima sa si cu limba sa declar� c� va duce de bun�voie crucea lui Iisus Hristos, iar voi ati declarat aceasta prin nasii vostri c�nd ati fost botezati.

Fratilor, viata noastr� este umbr� si vis. Nici o filosofie nu este mai �nalt� �n viata omului dec�t s�-si aduc� aminte omul ce este el: "Ce sunt eu?" C� nou�, dac� ar �ncerca cei mai mari savanti din toat� lumea, de la Apus si R�s�rit, s� ne spun� ce suntem, nu pot. Fiindc� omul este icoana Sfintei Treimi pe p�m�nt si nu-i f�cut de oameni. Este f�cut de Atotputernicul Dumnezeu. Numai El stie ce-i omul, c� l-a f�cut din p�m�nt si i-a dat suflare de viat�. Si auzi ce zice c� suntem noi dup� partea exterioar�, c� dup� partea cea nev�zut� suntem chipul si asem�narea lui Dumnezeu: minte, cuv�nt si duh; iar dup� partea asta, cu care ne vedem unii cu altii, auzi ce suntem; n-auziti la biseric� de at�tea ori? Omul ca iarba, zilele lui ca floarea c�mpului, asa va �nflori.

Nu te m�ndri! Nu te umfla! Nu umbla cu capul �n nori c� esti ceva! C� suntem praf si cenus�, floare si umbr�! Ce zice Scriptura? Uscatu-s-a iarba si floarea ei a c�zut, iar cuv�ntul Domnului r�m�ne �n veac. Ce zice iar�si Duhul Sf�nt? Omul, desert�ciunii s-a asem�nat; zilele lui ca umbra trec. Ce zice Duhul Sf�nt? C� s-au stins ca fumul zilele mele. Ce zice Duhul Sf�nt? Anii nostri cu p�nza p�ianjenului s-au asem�nat. Ce zice dumnezeiescul Iov? Noi suntem de ieri si zilele noastre ca umbra trec. Ce zice acelasi preaminunat b�rbat? Doamne, zilele mele ca umbra norului au trecut pe p�m�nt. Ce zice sf�ntul si �ntru tot l�udatul Apostol Iacov de viata noastr�? Doamne, zilele noastre ca aburul s-au stins �naintea Ta.

Ati auzit ce suntem? Floare, umbr�, vis, p�nz� de p�ianjen, umbra norului pe p�m�nt si altceva nimic. Cu cele mai neputincioase stihii este asem�nat� viata noastr�. Nu pune baz� c� azi esti s�n�tos, c� esti frumos, c� esti bogat, c� esti t�n�r! Astea sunt umbre si vise. Cea mai mare nebunie, s� n�d�jduiasc� omul �n s�n�tatea lui, �n �ntelepciunea lui, �n puterea lui, �n averea lui, �n dreg�toria lui si �n cinstea lui! Cea mai mare si cea mai �ntunecat� curs� a satanei, c�nd omul se leag� de lucrurile de aici. Acestea sunt v�nt, umbr�, vis si floare!

Deci fericiti si de trei ori fericiti sunt acei crestini si acei monahi, care toate lucrurile veacului acestuia le socotesc umbr� si vis, si mintea lor pururea �nainteaz� spre bun�t�tile ceresti, vesnice.

La moartea lui Adam, care a tr�it 930 de ani, a venit arhanghelul Uriil din cer, c�nd se chinuia cu moartea si i-a zis: "Adame, Adame, cum ti s-a p�rut viata?" Si a r�spuns Adam: "Asa, Doamne, cum as intra pe o us� si as iesi pe cealalt�", si asta era dup� 930 de ani!

Dar noi ce suntem? Floare, umbr� si vis. O m�n� de p�m�nt spurcat, �n fundul unui morm�nt. Aceasta suntem dup� ce-am ajuns �n p�m�nt. Nimic nu se alege din om. Fericit este si de trei ori fericit acela care va str�luci cu sufletul s�u ca soarele �naintea lui Dumnezeu.

Aceasta o arat� M�ntuitorul c�nd spune: Atunci dreptii vor str�luci ca soarele �n �mp�r�tia Tat�lui Meu. C�nd auzi pe apostol c� spune: Alta este slava soarelui, alta slava lunii, alta slava stelelor; si stea de stea se osebeste �ntru slav�.

Iesiti afar� c�nd nu-i lun�, si-i cerul �nstelat frumos, si vedeti c� o stea lumineaz� mai mult, alta mai putin. Asa stau sfintii �n ceruri, diferit. C� dup� m�rimea si bog�tia slavei lui Dumnezeu, sunt str�luciti dup� faptele lor. Preadrept si preasf�nt este Dumnezeu s� r�spl�teasc� fiec�ruia dup� faptele lui. Acolo o s� vedem noi care sunt cetele Bisericii, care sunt stelele cele luminate si cele mai putin luminate. P�n� atunci noi trebuie s� credem cuv�ntul Scripturii, c� suntem umbr� si vis.

S� ne silim s� c�stig�m bun�t�tile acelea de care spune marele Apostol Pavel, c�nd s-a r�pit p�n� la al treilea cer: Ceea ce ochiul n-a v�zut si urechea n-a auzit si la inim� de om nu s-a suit; acelea le-a preg�tit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe D�nsul.

Deci fericit este sufletul acela care va c�stiga m�ntuirea sufletului s�u, pentru c� acela va fi mai mare dec�t toti �mp�ratii lumii si va tr�i nem�rginit �n veci cu Dumnezeu, �mpreun� cu sfintii. Amin.