Cine este dumnezeu ?!!!!

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

]eronat credinciosule am argumentat fooarte clar,sfanta traditie incepe de la adam si eva de la care sa auzit de dumnezeu si sa transmis generatiilor cand inca nu exista vreoo scriere de genu,,iar cel ce catalogheaza lumea esti tu,,dar e bn macar ca te poti da si tu zmeu cu aceste cuvinte de a dreptul infricoosatoatre vorbeste ma pitiponcule frumoos

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:07:14

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

bravo bravo asa e,,,,hai trimite mi continuarea in privat

ce ai ma ti ai muscat limba ,,auzi ma 75 da pot sa te cataloghez ca,,nimic,,,daca zici ca esti facut din nimic

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 21:23:35

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:07:14

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

bravo bravo asa e,,,,hai trimite mi continuarea in privat

Nu stiu d-astea, cred ca Musetel e exact persoana potrivita sa continue - credincioasa, poeta si rebela.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

credinciosule iarta ma ma stiu ca nici tu nu crezi ca esti din nimic ca doar esti credincios

Daca vei crede intr-o vedenie falsa, apoi diavolul in vis te va invata " proorocii ". Diavolii spun lucruri care o sa se intample peste o luna, peste doua, sau peste trei luni. Sunt draci care ghicesc viitorul Si tu spui : " Mai, sunt adevarate !" Pai, ce-am visat eu saptamana trecuta, s-a adeverit acum !" Acestia sunt draci vrajitoresti, care stiu viitorul.
Dar, ai sa-mi spui : " Parinte, dar in Scriptura spune ca a visat Iosif, a visat Daniil, a visat cutare ... ". Da. Sunt si vise de la Dumnezeu. Dar acestea sunt foarte rare in viata omului si nu le poate intelege omul, daca nu vine langa el unul care are darul deslusirii duhurilor. Duhul este unul, cum spune la Corinteni 1,12, marele Apostol Pavel, insa darurile sunt impartite.

Ati auzit ca este : " Duhul intelepciunii, duhul cunostintei, duhul temerii de Dumnezeu, duhul intelegerii ... ". Auzi ce spune darul deslusirii duhurilor. Si Sfantul Ioan Evanghelistul spune : Fiule, ispititi duhurile, ca nu toate sunt de la Dumnezeu.
Daca marele prooroc daniil, barbatul doririlor, nu intelegea vedeniile, ausi ce spune Scriptura : A dat ordin Dumnezeu Arhanghelului Gavriil, zicand : Gavriile, fa in somnul lui Daniil sa inteleaga vedenia. Le vedea si nu le intelegea. Deci, de aici sa tinem minte, ca nu tot ce vede o vedenie sau un vis il intelege, pana nu are darul deslusirii.
Sunt si vise de la draci numiti arhiconi. Acestia stiu pe de rost toata Sfanta Scriptura. Iti spun proorocii pe care le gasesti in Biblie. Pe urma sunt draci care se cheama vrajitori. Acestia ajuta la vrajitori, la fermecatori, la descantatori si amagesc pe om, sa i se para ca s-a facut sanatos de acolo. De aceea Sfantul Ioan Scararul zice : Cela ce tuturor vedeniilor si tuturor viselor nu crede, filosof duhovnicesc este.
Sa nu credeti in vise ! Sa nu credeti in vedenii ! Daca crezi in vise si ai venit la mine sa te spovaduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfanta Impartasanie. Cine ti-a spus sa crezi in vise ? Nu auzi ce spune Sfanta Scriptura ? Ia cauta in Cartea Intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, la capitolul 34 : Precum este cel ce alearga dupa vant si vrea sa prinda umbra sa, asa este omul care crede in vise. Ca pe multi visele i-au inselat si au cazut cei care au nadajduit in vise.

Eu am o carte scrisa despre vise si vedenii. Sa vedeti acolo cum te inseala diavolul prin vise.
Sufletul nostru are trei parti :
- partea rationala, este deasupra sanului stang pana la furca pieptului;
- partea manioasa, este in mijlocul inimii, si
- partea poftitoare, care este din mijlocul inimii pana la buric.

Toate aceste trei parti ale sufletului nostru au virtutile lor, patimile si visele lor. Trebuie sa le cunosti care sunt din partea rationala, care din partea manioasa sau din partae poftitoare.
Apoi sunt vise de la natura, de la tunete, de la fulgere, de la huietul apelor, de la vanturi. Voi daca nu stiti, te poate insela in tot chipul. Usor te insala. De aceea este oprit sa nu creada nimeni in vise, ca pe cei slabi - cum zice Scriptura - pe multi visele i-a dus la pierzare. Sunt vedenii si de la diavoli.

Si diavolul este putere nalucitoare. El se face in chipul lui Hristos, de straluceste ca soarele; in chipul Maicii Domnului, in chip de ingeri, in chip de sfinti, in tot chipul. Numai te-a prapadit, daca ai crezut. N-ati auzit ce spune Apostolul Pavel ? Nu-i de mirare ca si satana se face in chip de inger de lumina; si slujitorii nedreptatii se fac in chip de slujitori ai dreptatii. Deci, baga de seama ! Nu primi nici un fel de aratare, nici un fel de vedenie.

Mai minciunel, ce intelegi tu prin VEDENIE FALSA ?
Ce este o VEDENIE FALSA, Mai Minciunel ?
DEFINESTE o VEDENIE REALA
Compara o VEDENIE FALSA cu o VEDENIE REALA, Mai MINCIUNEL!
EXISTA vreo ASEMANARE sau DIFERENTA intre o VEDENIE FALSA si o VEDENIE REALA, Mai Minciunel?
Hai Minciunel, concentreaza-te si raspunde-mi.
Hai, MINCIUNEL, vreau sa vad daca sti despre ceea ce incerci sa vorbesti.

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:11:05aa ma refeream la evoolutionism am gresit, creatia porneste de la dumnezeu,si nu are nici o hiba decat in mintea ta,,,dumnezeu este izvorul vietii innainte sa existe vreun spatiu sau timp care se numeste cerul tau universul creatde el,,piune mana si fa de mancare

Darwin a spus ca oamenii au EVOLUAT din maimute . Se pare ca dumneata ai ramas la stadiul de pitecantrop .
Ii tot dai inainte cu transmiterea prin viu grai a bibliei si , fara sa tii cont de cea mai veche religie din lume , sustii ca ortodoxia este detinatoarea adevarului suprem . Mai handi , adevarul este CUNOASTEREA .
Si pentru ca aceasta cunoastere nu are limite , nu exista adevar absolut .Pe masura ce specia umana avanseaza in cunoastere , evolueaza si se apropie de adevar .
Ce tot ii dai cu "viul grai " ? De ieri pana maine , orice stire se denatureaza prin viu grai ,mai pune fiecare de la el cat'o floricica pana iese o mare varza colorata , daramite de 2000 de ani pana azi ...


Pune mana pe carte !

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:31:50

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 21:23:35

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:07:14

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

bravo bravo asa e,,,,hai trimite mi continuarea in privat

Nu stiu d-astea, cred ca Musetel e exact persoana potrivita sa continue - credincioasa, poeta si rebela.

De asta nu mai ai tu inspiratie!? Las' ca si Alice s-o trezit din somn taman cand era sa fie pedepsita de curte la cerinta reginei celei rele inainte de a fi judecata!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

2148 imi pare bine sa te revad!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-10-31 00:13:50

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:31:50

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 21:23:35

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:07:14

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

bravo bravo asa e,,,,hai trimite mi continuarea in privat

Nu stiu d-astea, cred ca Musetel e exact persoana potrivita sa continue - credincioasa, poeta si rebela.

De asta nu mai ai tu inspiratie!? Las' ca si Alice s-o trezit din somn taman cand era sa fie pedepsita de curte la cerinta reginei celei rele inainte de a fi judecata!

pfff

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:42:26cica un calugar si un pocait parca calugarii n ar fi pocaiti


prietene sunt oamenii si oamenii iar eu ti am aratat fooarte clar prin spusele celor in masura ca ai aderat la niste razvratiti care au inteles gresit unele lucruri din scripturi,,ia si rasfoieste cu cateva pagini in urma,,,daca vrei mai intreaba ce nu ti e clar si o sa ti arat iar ce ti am mai aratat,,insa tot nu o sa vezi ca esti indoctrinat de secta din care faci parte

Domnule! Cu totii ne dorim mantuirea,si va intreb: cum poti avea incredere in invataturile unor oameni pe care dvs ii numiti luminati,cand ei gresesc? De exemplu,cu cateva pagini mai inapoi,vorbiti si de parintele Arsenie Boca,ca fiind un om luminat,dar care a dat si invataturi ce contrazic invataturile lui Dumnezeu date prin Biblie. In linckul urmator,la minutul 5 secunda 14 ,parintele Arsenie Boca invata oamenii sa se inchine la sfantul soare:
www.youtube.com/watch?v=xA8Vey2HeDw&feature=related

�Apoi m-a dus �n curtea cea din�untru a templului Domnului �i iat� la u�a templului Domnului, �ntre pridvor �i jertfelnic, st�teau vreo dou�zeci �i cinci de oameni cu spatele spre templul Domnului, iar cu fe�ele spre r�s�rit �i se �nchinau spre r�s�rit la soare. �i mi-a zis Domnul: "Vezi, fiul omului? Nu i-a ajuns casei lui Iuda s�-�i fac� astfel de ur�ciuni, ca acele pe care le fac ace�tia aici, ci au umplut �i �ara de necredin��, �ndoit m�niindu-M�. Iat� ei apropie ramuri de n�rile lor. De aceea �i Eu voi lucra cu urgie; ochiul Meu nu-i va cru�a, �i Eu nu M� voi �ndura. Chiar de ar striga ei cu glas mare la urechile Mele, nu-i voi auzi". (Extras din Biblia Sinodala Ortodoxa ,din cartea Iezechiel 8,16-18).

Suntem oameni ce avem ratiune,si ne punem si intrebari. Domnule,noi oamenii gandim caci asa ne-a creat Dumnezeu..
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

De la: _Ingrid, la data 2013-10-31 08:34:00

De la: Daphne, la data 2013-10-31 00:13:50

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:31:50

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 21:23:35

De la: _Ingrid, la data 2013-10-30 21:07:14

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:17:13o noua ordine mondiala
sociala de drept
si ascund mijloace subtile
sa ne traga n piept
si vor sa credem in ei
vor sa traim ca ei
mai vor,,,ce vor?voor sa votam cu ei?

nu ti se face parte frate
acuzat pe nedrept
de statul de drept
esti condamnat
pe un suspect pretext



care incearca o continuare??

Facem un hip -hop?Aici, sub ochii Domnului?

bravo bravo asa e,,,,hai trimite mi continuarea in privat

Nu stiu d-astea, cred ca Musetel e exact persoana potrivita sa continue - credincioasa, poeta si rebela.

De asta nu mai ai tu inspiratie!? Las' ca si Alice s-o trezit din somn taman cand era sa fie pedepsita de curte la cerinta reginei celei rele inainte de a fi judecata!

pfff

Buna Dimineata! Azi ne iubim sau preferi sa imi lustruiesc arsenalul?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Plugushor te-ai deghizat de Halloween? 'Ai aici sa te iubesc si pe tine. Doar azi este permis! Sunt......Ia, stai ca va arat cine sunt io.

...oare ce costum mi-ar veni turnat ca o manusa?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2013-10-31 10:53:25Plugushor te-ai deghizat de Halloween? 'Ai aici sa te iubesc si pe tine. Doar azi este permis! Sunt......Ia, stai ca va arat cine sunt io.

...oare ce costum mi-ar veni turnat ca o manusa?

Diea!
...si care-i problemaaaaa !?

De la: mythcore, la data 2013-10-31 10:57:09

De la: Musetel, la data 2013-10-31 10:53:25Plugushor te-ai deghizat de Halloween? 'Ai aici sa te iubesc si pe tine. Doar azi este permis! Sunt......Ia, stai ca va arat cine sunt io.

...oare ce costum mi-ar veni turnat ca o manusa?

Diea!
...si care-i problemaaaaa !?

Te-ai evaporat! No.... Ai vazut daca ai luat cosumu' altuia?

Lasati fluturii sa zboare!

'ai spune tot..... am bilet si aici, in sala asta. Da'....fratele meu alb...... bagi mana in foc ca io ti-o copsai? Ehehei...... Crezi ce vrei.

Lasati fluturii sa zboare!

"eao" esti prea mica ptr.un razboi intr-atat de complex.

De la: mythcore_, la data 2013-10-31 11:57:26
"eao" esti prea mica ptr.un razboi intr-atat de complex.

Haaa...ai reusit!! bravo, m-am invatat cu tine!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: mythcore_, la data 2013-10-31 11:57:26
"eao" esti prea mica ptr.un razboi intr-atat de complex.

Mica dar egala.

Lasati fluturii sa zboare!

Numai pentru cei care cred.


Gheorghe V�lcea - t�mplarul p�rintelui ARSENIE BOCA


- "Unul ca el se na�te o dat� la o mie de ani"
I-a sculptat crucea de morm�nt p�rintelui Arsenie Boca.
A lucrat, ca t�mplar, al�turi de el, timp de 12 ani, devenind buni
prieteni.
Ast�zi, Gheorghe V�lcea este unul dintre pu�inii martori ai
ultimilor ani petrecu�i pe p�m�nt de p�rintele Arsenie

"S�-mi faci crucea"

Noiembrie, 1989. Afar� ninge u�or �i fulgii se lipesc de
fereastr�. Dalta mu�c� �ncet din lemnul tare. Printre lacrimi, cu o
durere surd� �n inim�, t�mplarul a sculptat deja un nume - "Arsenie". Ar
trebui s� mai scrie �nc� un cuv�nt. Doar at�t. "Ieromonahul".
Un�spre��zece litere. Dar nu poate. Durerea �l apas� din ce �n ce mai
tare �i g�ndul c� nu-l va mai vedea niciodat� pe p�rintele Arsenie Boca
�i sfredele�te inima.
�i r�sun� �n minte cuvintele de la ultima �nt�lnire: "S� vii la
mine la mor�m�nt, c� te voi putea ajuta mai bine dec�t acum". Dar
desp�r�irea e prea grea �i-i �ntu�nec� n�dejdea. �ncepe s� lucreze la
prima lite�r�. Un "I" �nalt �i zvelt, desenat chiar de p�rintele Arsenie
�n timp ce se afla pe patul de moarte. �ncet, pri�virea i se
�mp�ienjene�te �i lacrimile �i curg pe obraz.
P�rintele Arsenie venise �n urm� cu c�te�va luni la el, la spital.
Pe Gheorghe V�lcea �l chi�nuia o dure�re cumplit� de picioare. Suferea
de ea �nc� din tinere�e, dar acum nu-i d�dea nici�cum pace, a�a c� se
inter�nase.
P�rintele a sosit neanun�at. �n salon, c��iva b�rba�i �i omorau
timpul juc�nd zaruri �i flec�rind lucruri lu�me�ti. C�nd a deschis u�a,
au �nlemnit cu to�ii. �n jurul b�rbatului cu barb� alb� �i ochi
sfredelitori plutea ceva, o boare de sfin��enie nenumit�, care te
�intuia. A venit la el la pat �i i-a spus simplu - "Nea V�lcea, a� dori
s� vii cu mine s�-�i ar�t ce trebuie s� mai faci la Prislop".
Rug�mintea l-a n�ucit.
St�tea �nlemnit �n pat, cu picioarele betege, iar p�rintele Arsenie
�l ruga s� plece! S-a str�duit s�-i fac� pe plac, iar m�dularele, p�n�
atunci bicisnice, l-au ascultat. �ncet, ca prin minune, a putut p�i
f�r� s� mai simt� du�rerea aceea sf�ietoare. Au plecat �mpreun� din
spi�tal. Pe drum, i-a spus la fel de direct: "Nea V�lcea, eu voi pleca
dincolo. Am de la Dom�nul o alt� misiune. Dup� ce voi p�r�si lumea asta,
totul se va schimba �n �a�r�. Nu-�i pot spu�ne am�nunte, pentru c� i-a�
pa�nica pe oameni. Dar voi fi al�turi de tine mereu. Din lu�mea
cea�lalt�, te voi putea aju�ta mai mult. S� vii la mine la morm�nt". L-a
ascultat buim�cit.
De�i b�tr�n, p�rintele Arsenie era �n plin� putere. �i acum �i
vorbea de moarte �i de lumea cealalt�! L-a crezut, dar a sperat mereu,
p�n� �n ultima cli�p�, c� nu va fi a�a. C� p�rintele va mai face un
miracol, �nc� unul, �n�tre at�tea sute c�te s�v�r�ise �n tim�pul vie�ii,
�i-�i va prelungi �ederea �n lume. �ns�, cu tim�pul, n�dejdea aceasta
s-a risi�pit. P�rintele l-a pus s�-i lucre�ze �i crucea. Una simpl�, de
lemn, acoperit� cu sc�n�du�r�, a�a cum �i mai d�ltuiesc �i acum
��ranii din �ara Zarandului, locul �n care p�rintele v�zuse lumina
zilei. De scris n-a scris nimic pe fa�a ei. A a�teptat p�n� �n ultima clip�.
Era acas�, la Comarnic, c�nd a primit vestea: "Vino la Sinaia.
Domnul b�tr�n a murit". Atunci a sim�it c� ceva se rupe din el. Tot
drumul l-a str�b�tut pl�ng�nd. Lacrimile �i curg �i acum, c�nd �i
aminte�te cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima liter�, un
"L" �nc�rligat �i b�tr�n, a�a cum mai v�zuse doar pe lespezile
voievozilor - "Arsenie Ieromonahul".
At�t. A�a voise p�rintele, desen�nd el �nsu�i literele pe patul de
moarte. Un testament care s� fie pus la c�p�t�iul lui. O cruce la care
se vor �nchina sute de mii de oa�meni, mul�imi ce se vor scurge ca un
fluviu de rug�ciune spre mor�m�ntul smerit de la Prislop. "De dincolo v�
voi putea aju�ta mai mult!".

Desenele unui artist

"Dac� ar veni cineva la mine �i mi-ar spune c� pot s�pa un tunel
p�n� la cap�tul p�m�ntului, ca s�-l �nt�lnesc din nou pe p�rintele
Arsenie Boca, s� �ti�i c� a� fi gata s� sap! Toat� via�a! A�a foc mi-a
l�sat �n inim� omul �sta!"
Gheorghe V�lcea e �i el acum un om �n v�rst�. De c�te ori aminte�te
de p�rin�tele, ochii i se �m�p�ienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns
din urm�, dar nu l-au po�topit. De�i e aproape octogenar, continu� s�
lucreze �i acum �n atelierul lui din Co�marnic. Aici, printre sc�nduri,
cuie �i d�l�i, a petrecut �mpreun� cu marele du�hov�nic al Ardealului
ani �n �ir. Ultimii doi�spre�zece ani ai vie�ii p�rin�te�lui. Cei mai
e�nig�ma�tici �i mai pu��in cu�noscu�i. Cei �n care "domnul b�tr�n",
a�a cum �l numeau apro�pia�ii pentru a-l sc�pa de ochiul nev�zut al
Securit��ii, se retr�sese la Sinaia, pentru a se preg�ti de marea trecere.
Pe atunci, Gheorghe V�lcea era �nc� �n puterea v�rstei. "Erau
ultimii ani ai comunismului. M� �tia lumea de t�mplar, iar un cunoscut a
venit la mine �i mi-a spus c� e nevoie de ni�te lucr�ri la Sinaia. Am
mers acolo la o cas� �n care locuiau ni�te femei. Pe urm� am aflat c�
erau de fapt m�icu�e, date afar� din m�n�stire de comuni�ti, cu decretul
din 1959. M-am g�ndit - , dar am continuat s� lucrez dup� ni�te schi�e
pe care m�icu�ele mi le adu�ceau". Desenele erau de o frumuse�e aparte.
Gheor�ghe lucrase p�n� atunci �n multe locuri �i v�zuse nenum�rate
modele. Dar acestea erau altfel. P�reau ie�ite din m�na unui artist.
Unul foarte �nzestrat. Le-a �ntrebat pe m�icu�e cine le face, iar
acestea i-au r�spuns c� au o inginer� credin�cioas� la Sebe�.
"Nu le-am crezut! �tiam eu cum lucreaz� inginerii... Aici era m�n�
de artist. Unul mare, d�ruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat
dup� acele modele timp de doi ani de zile. P�n�-ntr-o zi".
A venit la el pe nea�teptate. Era �mbr�cat �n haine civile, pentru
c�, de c�nd fusese alungat din m�n�stire, vie�uia dis�cret, ascuns de
ochii celorlal�i, �ntr-un anonimat deplin. Un b�tr�n dis�tins, zvelt, cu
ochi p�trunz�tori. At�t de p�trunz�tori, �nc�t i-au r�mas p�n� ast�zi
�ntip�ri�i �n minte lui Gheorghe.
I-a spus direct: "Nea V�lcea, tu nu m� cuno�ti pe mine, dar eu te
cunosc foarte bine. De ast�zi r�m�i �n fa�milia noastr�". �nt�l�ni�rea
l-a bul�versat. "Mi-a schimbat starea l�un�tric�. Nu era un om ca noi.
P�rea din alt� lu�me".
A�a s-au apropiat unul de ce�l�lalt. O �nt�mplare apar�te avea s�-i
dez�v�luie me�terului Gheorghe V�l��cea dragostea deplin� a p�rintelui
�i smerenia sa. O sme�renie de om sf�nt. Lucrau la M�n�stirea Sinaia, la
acoperi�, Gheorghe V�lcea me�te�rind sus �i�a, iar p�rintele, de jos,
d�ndu-i indi�ca�ii. La un moment dat, sleit de oboseal�, a trebuit s�
coboare �i s� plece acas�. P�rintele Arsenie a crezut c�-l sup�rase cu
ceva.
A doua zi l-a a�teptat cu o cea�c� de ceai �i, dup� ce au luat
micul dejun, s-a ridicat �i l-a luat �n bra�e. Pe nepreg�tite: "Nea
V�lcea, te rog s� m� ier�i dac� ieri �i-am gre�it cu ceva! Iart�-m�, c�
�i eu te voi ierta, �i n-o s� mai scapi de mine, nici �n lumea asta,
nici �n cealalt�". Din �mbr��i�area aceea cald� s-a z�mislit o mare
prietenie. Una mai presus de timp.
"De atunci, p�rin�tele mi-a r�mas �n suflet. A fost o leg�tur� cu
un om care e mai presus de noi, o leg�tur� care dep�e�te lu�mea
aceas�ta. El nu m� sup�rase cu nimic, dar era de o delicate�e
extraordinar� �i a vrut s� fie sigur c� sunt cu cugetul �mp�cat. De
atunci, ne-am v�zut mereu". Anii din urm� ai p�rintelui Arsenie Boca au
fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat �n straie civile,
interzic�ndu-le celorlal�i s�-l mai numeasc� "p�rinte", pentru a nu
atrage aten�ia Securit��ii, marele duhovnic se strecura prin vremuri.
Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a ad�sta ceasuri
�ntregi �n atelierul lui Gheorghe V�lcea. Vorbeau c�te-n lun� �i-n
stele. �n �nc�perea micu��, marele duhovnic de la S�mb�ta de Sus, cel la
a c�rui predic� se adunau mii de oameni, mo�ea acum la na�terea la cer a
unui singur suflet. �ncet, cu r�bdare �i cu mult� dragoste. "Eu �nv��am
de la el, �ntreb�ndu-l despre lumea asta �i, mai ales, despre cealalt�,
iar el ucenicea la mine, c�-l deprin�deam cu me�te�ugul lucr�rii
lemnului. Era tare smerit! M� asculta �ntotdeauna cu aten�ie. Niciodat�
nu m� contrazicea.
Mul�i spun c� era un om dur. Nici pome�neal�! Era un suflet bun �i
foarte bl�nd. Se apropia de tine cu o a�a delicate�e, cu at�ta
prietenie, �nc�t nu puteai s�-i rezi�ti. Eu le-am mai spus celor care
vorbesc despre el c� l-au �nt�lnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am
cunoscut foarte bine. �i v� pot spune c� vor trece sute de ani p�n� c�nd
vom mai avea parte de un asemenea p�rinte. Unul ca el se na�te o dat� la
o mie de ani!"

Miracolul

κi internase so�ia la Institutul Parhon. �n ultimul timp, nu se
sim�ise bine. Au fost pe la mai mul�i doctori �i, �n cele din urm�,
ajun�seser� la Bucure�ti. C�nd i-au dat vestea, era pe hol, a�tept�nd-o.
So�ia avea cancer, unul aflat �ntr-un stadiu foarte grav. Me�dicii �i
spuseser� clar - �anse de sc�pare nu prea sunt. Poate una la o mie, a�a
c� ar trebui s� se consoleze cu g�ndul c� o va pierde. A r�mas n�ucit.
Ce s� fac�, �ncotro s� se �ndrepte? L-au �ndru�mat spre spita�lul
Filantropia, suge�r�n�du-i s� o opereze, poate c� �i va mai prelungi
zilele. Acolo, medicul a privit analizele, apoi l-a �ntre�bat, scurt,
dac� are credin�� �n Dumnezeu. "I-am r�spuns c� am, iar el mi-a zis s�
m� rog, pentru c� numai din cer poate veni o sc�pare".
A fugit direct la Sinaia, la p�rintele Arsenie. Era disperat. "Pe
tren am pl�ns �ncon�tinuu. Nu �tiam unde s� m� mai ascund de oameni".
P�rintele l-a primit ca de obicei. Senin, lini�tit, a�a cum era
�ntotdeauna. A �nceput de �ndat� s�-i vorbeasc� de M�n�stirea Prislop,
de c�te au de f�cut acolo. "�ncerca s�-mi dis�trag� aten�ia, dar mie
nu-mi st�tea mintea dec�t la so��ia mea. Nu aveam copii, ea era sufletul
meu, iar p�rin�tele singura n�dejde.
Am tot a�teptat clipa potrivit� s�-i spun de necazul meu, c�nd, la
sf�r�it, mi-a zis chiar el: . Nu apucasem s�-i zic nimic de boala ei, �n
tot r�stimpul am vorbit doar de lucr�rile de la Prislop. Dar p�rintele
avea darul �naintevederii �i a �tiut tot timpul prin ce trec, f�r� s�-i
spun. Am ple�cat �nt�rit".
Dup� trei zile, femeia a intrat �n opera�ie. Gheorghe V�lcea a
a�teptat pe holurile spitalului, fr�m�nt�nd ru�g�ciuni, anin�nd n�dejdi.
Minutele se f�ceau cea�suri, ceasurile zile. κi pu�sese �ncrederea �n
rug�ciunile p�rin�telui, dar �n clipele acelea, speran��ele se n�ruie.
Deodat�, din sala de ope�ra�ie a ie�it o doctori��. Era r�v㭺it�.
A spus precipitat� c�: "domnul doc�tor B�l�nescu a amu�it dup�
in�ter�ven�ie. A �nceput opera�ia, dar �n�un�tru nu a mai g�sit nimic,
nicio tu�mor�! Acum s-a �nchis �n cabinet �i nu mai prime�te pe nimeni.
A�tept�m �i rezultatul biopsiei, �i dac� nici de la laborator nu iese
nimic, �nseamn� c� e un miracol!".
Miracol a �i fost.
C�nd ajunge �n acest punct, vocea b�tr�nului t�mplar tre�mur� din
nou. A fost momentul �n care a v�zut pe viu puterea rug�ciunilor
p�rintelui Arsenie. Atunci a �n�eles pe deplin cu cine fusese prieten
at��ia ani. S-a �ntors la Sinaia �i marele duhovnic i-a spus z�mbind -
"Ai v�zut puterea lui Dumnezeu! Acum ai �ncredere �n mine?".
O privesc pe so�ia lui Gheorghe V�lcea. Umbl� prin curte ca un
pr�snel, robotind printre flori. E rodul viu al unei n�dejdi �mplinite.
Dar acesta nu a fost singurul miracol f�cut de p�rintele Arsenie.
S-a mai �nt�mplat �i cu un prieten de-al lui Gheorghe V�lcea.
Fusese internat la spital la Azu�ga, iar doctorii i-au spus c� mai are
de tr�it doar dou� luni de zile. κi pierduse orice n�dejde. Fa�a lui se
�nnegrise de boal�, ca un t�ciune. "M� durea sufletul de el, c� eram
tare buni prieteni. A�a c� l-am rugat s� se externeze �i s� mergem la
p�rintele Arsenie. El nu mai tr�gea n�dejde c� scap�, dar a venit cu mine".
P�rintele i-a primit �n gr�din� �i a �nceput s� le vor�beasc� de
planurile sale de viitor. Ca de obicei, nu se concentra pe durere �i
boal�, ci �ncerca s� mute accen�tul spre n�dejde. "La sf�r�it, a venit
la prietenul meu �i i-a trecut m�na de pe piept p�n� spre p�ntece �i i-a
spus: .
At�t! Am plecat, iar prietenul meu nici nu s-a mai �ntors la
spital. �n c�teva zile s-a pus pe picioare. Tr�ie�te �i acum �i e
s�n�tos. Tun! Vindecarea s-a petrecut �na�inte de revolu�ie, iar de
atunci nu a mai avut nicio pro�blem� serioas� cu s�n�tatea".

De dincolo de morm�nt

Gheorghe V�lcea a fost ultimul care a ie�it din groap�. Ar fi
r�mas acolo pentru totdeauna, l�ng� cel la care �inuse at�t de mult. Nu
mai �tie dec�t c� l-au prins preo�ii �n bra�e. De v�zut nu vedea nimic,
din pricina lacrimilor.
Apoi zilele s-au scurs, �i �ntre el �i plecarea la Domnul a
p�rintelui s-au a�ternut anii. La morm�nt au �nceput s� vin� oamenii.
Din ce �n ce mai des, din ce �n ce mai mul�i. Pelerinii po�vesteau
miracole, c�lu�g�rii g�seau izb�vire �n ispite.
P�rintele Arsenie nu refuza pe nimeni. A�a cum �i spusese domnului
Gheorghe V�lcea, din cealalt� lume lucra cu mai mult� putere. Ani de-a
r�ndul s-a num�rat �i el printre ei. A continuat s� lucreze la m�n�stire
la Prislop. Poarta de la intrare e sculptat� de el, �i la fel �i ceea ce
e d�ltuit �n lemn prin m�n�stire. Din c�nd �n c�nd, urca �n fa�a crucii
ie�ite din m�inile lui.
�ngenunchea �i se ruga p�rintelui. Nu-i spunea multe vorbe. �tia
sf�ntul ce are nevoie. P�n� �ntr-un an, de cur�nd, c�nd boala de
picioare l-a secerat din nou. A mers la spital, a cer�cetat doctori, dar
za�darnic. Durerile nu-l p�r�seau. �i-a adus atunci aminte de ce-i
spusese marele duhov�nic - "s� vii la mor�m�nt!". �i-a ve�nit. A plecat
din spital cu greu, pentru c� nu se sim�ea bine. Chinuit, a ajuns la
Prislop �i s-a pr�bu�it �n fa�a crucii p�rin�telui. L-a rugat s�-l
ierte, i-a spus c� e neputincios �i c� acum e ultima oar� c�nd vine s�-l
cerceteze.
B�tr�ne�ile l-au ajuns, pi�cioarele �l dor, a�a c� de acum �i va
vorbi de acas�. C�nd s-a ridicat, a sim��it c� durerile �l p�r�sesc. Se
sim�ea mai bine. A mers c��i�va pa�i, apoi a cobor�t sprinten p�n� la
m�n�stire. Era ca nou. "�i s� �ti�i, ave�i cuv�ntul meu, c� sunt om
b�tr�n, de atunci nu am mai avut probleme cu picioarele.



PUTEREA UNEI RUGACIUNI

Cand veti primi acest mesaj sa spuneti o rugaciune... Doar atat
trebuie sa faceti. Opriti-va si spuneti o rugaciune de multumire pentru
toate realizarile, dar si nerealizarile voastre. Apoi va rog sa
trimiteti acest mesaj catre toti prietenii si rudele voastre. Cred ca
daca trimiteti aceasta marturisire a credintei cu o rugaciune, cu
credinta, veti primi tot ceea ce Domnul Dumnezeul crede ca va este de folos.
Toti avem nevoie de rugaciune !


"Doamne Dumnezeul nostru, daruieste-le sanatate si-i vindeca pe cei
bolnavi, da-le hrana celor infometati, haine si adapost celor ce nu au,
libertate celor ce sunt lipsiti de ea, iertare de pacate tuturor.
Lumineaza-le Doamne mintea celor ce sunt in examene .
Da Doamne liniste si pace in lume si ne iarta pe noi pacatosii!
Intareste-ne in dreapta credinta, alunga de la noi pe vrajmasii cei
vazuti si nevazuti.
Daruieste-mi si mie Doamne, tot ceea ce Tu crezi ca-mi este de
folos; fie Doamne asa cum voiesti Tu si nu dupa voia mea.
Ca binecuvantat sa fie numele Tau in vecii vecilor,
Amin."

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

De la: Gigi_Octan, la data 2010-02-08 00:27:38

Potoliti-va ca va spun la doamna

De la: mili, la data 2013-10-31 16:49:32
Numai pentru cei care cred.


Gheorghe V�lcea - t�mplarul p�rintelui ARSENIE BOCA




Era acas�, la Comarnic, c�nd a primit vestea: "Vino la Sinaia.
Domnul b�tr�n a murit". Atunci a sim�it c� ceva se rupe din el. Tot
drumul l-a str�b�tut pl�ng�nd. Lacrimile �i curg �i acum, c�nd �i
aminte�te cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima liter�, un
"L" �nc�rligat �i b�tr�n, a�a cum mai v�zuse doar pe lespezile
voievozilor - "Arsenie Ieromonahul".
At�t. A�a voise p�rintele, desen�nd el �nsu�i literele pe patul de
moarte. Un testament care s� fie pus la c�p�t�iul lui. O cruce la care
se vor �nchina sute de mii de oa�meni, mul�imi ce se vor scurge ca un
fluviu de rug�ciune spre mor�m�ntul smerit de la Prislop. "De dincolo v�
voi putea aju�ta mai mult!".

Desenele unui artist

"Dac� ar veni cineva la mine �i mi-ar spune c� pot s�pa un tunel
p�n� la cap�tul p�m�ntului, ca s�-l �nt�lnesc din nou pe p�rintele
Arsenie Boca, s� �ti�i c� a� fi gata s� sap! Toat� via�a! A�a foc mi-a
l�sat �n inim� omul �sta!"
Gheorghe V�lcea e �i el acum un om �n v�rst�. De c�te ori aminte�te
de p�rin�tele, ochii i se �m�p�ienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns
din urm�, dar nu l-au po�topit. De�i e aproape octogenar, continu� s�
lucreze �i acum �n atelierul lui din Co�marnic. Aici, printre sc�nduri,
cuie �i d�l�i, a petrecut �mpreun� cu marele du�hov�nic al Ardealului
ani �n �ir. Ultimii doi�spre�zece ani ai vie�ii p�rin�te�lui. Cei mai
e�nig�ma�tici �i mai pu��in cu�noscu�i. Cei �n care "domnul b�tr�n",
a�a cum �l numeau apro�pia�ii pentru a-l sc�pa de ochiul nev�zut al
Securit��ii, se retr�sese la Sinaia, pentru a se preg�ti de marea trecere.
Pe atunci, Gheorghe V�lcea era �nc� �n puterea v�rstei. "Erau
ultimii ani ai comunismului. M� �tia lumea de t�mplar, iar un cunoscut a
venit la mine �i mi-a spus c� e nevoie de ni�te lucr�ri la Sinaia. Am
mers acolo la o cas� �n care locuiau ni�te femei. Pe urm� am aflat c�
erau de fapt m�icu�e, date afar� din m�n�stire de comuni�ti, cu decretul
din 1959. M-am g�ndit - , dar am continuat s� lucrez dup� ni�te schi�e
pe care m�icu�ele mi le adu�ceau". Desenele erau de o frumuse�e aparte.
Gheor�ghe lucrase p�n� atunci �n multe locuri �i v�zuse nenum�rate
modele. Dar acestea erau altfel. P�reau ie�ite din m�na unui artist.
Unul foarte �nzestrat. Le-a �ntrebat pe m�icu�e cine le face, iar
acestea i-au r�spuns c� au o inginer� credin�cioas� la Sebe�.
"Nu le-am crezut! �tiam eu cum lucreaz� inginerii... Aici era m�n�
de artist. Unul mare, d�ruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat
dup� acele modele timp de doi ani de zile. P�n�-ntr-o zi".
A venit la el pe nea�teptate. Era �mbr�cat �n haine civile, pentru
c�, de c�nd fusese alungat din m�n�stire, vie�uia dis�cret, ascuns de
ochii celorlal�i, �ntr-un anonimat deplin. Un b�tr�n dis�tins, zvelt, cu
ochi p�trunz�tori. At�t de p�trunz�tori, �nc�t i-au r�mas p�n� ast�zi
�ntip�ri�i �n minte lui Gheorghe.
I-a spus direct: "Nea V�lcea, tu nu m� cuno�ti pe mine, dar eu te
cunosc foarte bine. De ast�zi r�m�i �n fa�milia noastr�". �nt�l�ni�rea
l-a bul�versat. "Mi-a schimbat starea l�un�tric�. Nu era un om ca noi.
P�rea din alt� lu�me".
A�a s-au apropiat unul de ce�l�lalt. O �nt�mplare apar�te avea s�-i
dez�v�luie me�terului Gheorghe V�l��cea dragostea deplin� a p�rintelui
�i smerenia sa. O sme�renie de om sf�nt. Lucrau la M�n�stirea Sinaia, la
acoperi�, Gheorghe V�lcea me�te�rind sus �i�a, iar p�rintele, de jos,
d�ndu-i indi�ca�ii. La un moment dat, sleit de oboseal�, a trebuit s�
coboare �i s� plece acas�. P�rintele Arsenie a crezut c�-l sup�rase cu
ceva.
A doua zi l-a a�teptat cu o cea�c� de ceai �i, dup� ce au luat
micul dejun, s-a ridicat �i l-a luat �n bra�e. Pe nepreg�tite: "Nea
V�lcea, te rog s� m� ier�i dac� ieri �i-am gre�it cu ceva! Iart�-m�, c�
�i eu te voi ierta, �i n-o s� mai scapi de mine, nici �n lumea asta,
nici �n cealalt�". Din �mbr��i�area aceea cald� s-a z�mislit o mare
prietenie. Una mai presus de timp.
"De atunci, p�rin�tele mi-a r�mas �n suflet. A fost o leg�tur� cu
un om care e mai presus de noi, o leg�tur� care dep�e�te lu�mea
aceas�ta. El nu m� sup�rase cu nimic, dar era de o delicate�e
extraordinar� �i a vrut s� fie sigur c� sunt cu cugetul �mp�cat. De
atunci, ne-am v�zut mereu". Anii din urm� ai p�rintelui Arsenie Boca au
fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat �n straie civile,
interzic�ndu-le celorlal�i s�-l mai numeasc� "p�rinte", pentru a nu
atrage aten�ia Securit��ii, marele duhovnic se strecura prin vremuri.
Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a ad�sta ceasuri
�ntregi �n atelierul lui Gheorghe V�lcea. Vorbeau c�te-n lun� �i-n
stele. �n �nc�perea micu��, marele duhovnic de la S�mb�ta de Sus, cel la
a c�rui predic� se adunau mii de oameni, mo�ea acum la na�terea la cer a
unui singur suflet. �ncet, cu r�bdare �i cu mult� dragoste. "Eu �nv��am
de la el, �ntreb�ndu-l despre lumea asta �i, mai ales, despre cealalt�,
iar el ucenicea la mine, c�-l deprin�deam cu me�te�ugul lucr�rii
lemnului. Era tare smerit! M� asculta �ntotdeauna cu aten�ie. Niciodat�
nu m� contrazicea.
Mul�i spun c� era un om dur. Nici pome�neal�! Era un suflet bun �i
foarte bl�nd. Se apropia de tine cu o a�a delicate�e, cu at�ta
prietenie, �nc�t nu puteai s�-i rezi�ti. Eu le-am mai spus celor care
vorbesc despre el c� l-au �nt�lnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am
cunoscut foarte bine. �i v� pot spune c� vor trece sute de ani p�n� c�nd
vom mai avea parte de un asemenea p�rinte. Unul ca el se na�te o dat� la
o mie de ani!"

Miracolul

κi internase so�ia la Institutul Parhon. �n ultimul timp, nu se
sim�ise bine. Au fost pe la mai mul�i doctori �i, �n cele din urm�,
ajun�seser� la Bucure�ti. C�nd i-au dat vestea, era pe hol, a�tept�nd-o.


So�ia avea cancer, .....


Acum s-a �nchis �n cabinet �i nu mai prime�te pe nimeni.
A�tept�m �i rezultatul biopsiei, �i dac� nici de la laborator nu iese
nimic, �nseamn� c� e un miracol!".
Miracol a �i fost.

De la: mili, la data 2013-10-31 16:49:32
Numai pentru cei care cred.


Gheorghe V�lcea - t�mplarul p�rintelui ARSENIE BOCA




Era acas�, la Comarnic, c�nd a primit vestea: "Vino la Sinaia.
Domnul b�tr�n a murit". Atunci a sim�it c� ceva se rupe din el. Tot
drumul l-a str�b�tut pl�ng�nd. Lacrimile �i curg �i acum, c�nd �i
aminte�te cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima liter�, un
"L" �nc�rligat �i b�tr�n, a�a cum mai v�zuse doar pe lespezile
voievozilor - "Arsenie Ieromonahul".
At�t. A�a voise p�rintele, desen�nd el �nsu�i literele pe patul de
moarte. Un testament care s� fie pus la c�p�t�iul lui. O cruce la care
se vor �nchina sute de mii de oa�meni, mul�imi ce se vor scurge ca un
fluviu de rug�ciune spre mor�m�ntul smerit de la Prislop. "De dincolo v�
voi putea aju�ta mai mult!".

Desenele unui artist

"Dac� ar veni cineva la mine �i mi-ar spune c� pot s�pa un tunel
p�n� la cap�tul p�m�ntului, ca s�-l �nt�lnesc din nou pe p�rintele
Arsenie Boca, s� �ti�i c� a� fi gata s� sap! Toat� via�a! A�a foc mi-a
l�sat �n inim� omul �sta!"
Gheorghe V�lcea e �i el acum un om �n v�rst�. De c�te ori aminte�te
de p�rin�tele, ochii i se �m�p�ienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns
din urm�, dar nu l-au po�topit. De�i e aproape octogenar, continu� s�
lucreze �i acum �n atelierul lui din Co�marnic. Aici, printre sc�nduri,
cuie �i d�l�i, a petrecut �mpreun� cu marele du�hov�nic al Ardealului
ani �n �ir. Ultimii doi�spre�zece ani ai vie�ii p�rin�te�lui. Cei mai
e�nig�ma�tici �i mai pu��in cu�noscu�i. Cei �n care "domnul b�tr�n",
a�a cum �l numeau apro�pia�ii pentru a-l sc�pa de ochiul nev�zut al
Securit��ii, se retr�sese la Sinaia, pentru a se preg�ti de marea trecere.
Pe atunci, Gheorghe V�lcea era �nc� �n puterea v�rstei. "Erau
ultimii ani ai comunismului. M� �tia lumea de t�mplar, iar un cunoscut a
venit la mine �i mi-a spus c� e nevoie de ni�te lucr�ri la Sinaia. Am
mers acolo la o cas� �n care locuiau ni�te femei. Pe urm� am aflat c�
erau de fapt m�icu�e, date afar� din m�n�stire de comuni�ti, cu decretul
din 1959. M-am g�ndit - , dar am continuat s� lucrez dup� ni�te schi�e
pe care m�icu�ele mi le adu�ceau". Desenele erau de o frumuse�e aparte.
Gheor�ghe lucrase p�n� atunci �n multe locuri �i v�zuse nenum�rate
modele. Dar acestea erau altfel. P�reau ie�ite din m�na unui artist.
Unul foarte �nzestrat. Le-a �ntrebat pe m�icu�e cine le face, iar
acestea i-au r�spuns c� au o inginer� credin�cioas� la Sebe�.
"Nu le-am crezut! �tiam eu cum lucreaz� inginerii... Aici era m�n�
de artist. Unul mare, d�ruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat
dup� acele modele timp de doi ani de zile. P�n�-ntr-o zi".
A venit la el pe nea�teptate. Era �mbr�cat �n haine civile, pentru
c�, de c�nd fusese alungat din m�n�stire, vie�uia dis�cret, ascuns de
ochii celorlal�i, �ntr-un anonimat deplin. Un b�tr�n dis�tins, zvelt, cu
ochi p�trunz�tori. At�t de p�trunz�tori, �nc�t i-au r�mas p�n� ast�zi
�ntip�ri�i �n minte lui Gheorghe.
I-a spus direct: "Nea V�lcea, tu nu m� cuno�ti pe mine, dar eu te
cunosc foarte bine. De ast�zi r�m�i �n fa�milia noastr�". �nt�l�ni�rea
l-a bul�versat. "Mi-a schimbat starea l�un�tric�. Nu era un om ca noi.
P�rea din alt� lu�me".
A�a s-au apropiat unul de ce�l�lalt. O �nt�mplare apar�te avea s�-i
dez�v�luie me�terului Gheorghe V�l��cea dragostea deplin� a p�rintelui
�i smerenia sa. O sme�renie de om sf�nt. Lucrau la M�n�stirea Sinaia, la
acoperi�, Gheorghe V�lcea me�te�rind sus �i�a, iar p�rintele, de jos,
d�ndu-i indi�ca�ii. La un moment dat, sleit de oboseal�, a trebuit s�
coboare �i s� plece acas�. P�rintele Arsenie a crezut c�-l sup�rase cu
ceva.
A doua zi l-a a�teptat cu o cea�c� de ceai �i, dup� ce au luat
micul dejun, s-a ridicat �i l-a luat �n bra�e. Pe nepreg�tite: "Nea
V�lcea, te rog s� m� ier�i dac� ieri �i-am gre�it cu ceva! Iart�-m�, c�
�i eu te voi ierta, �i n-o s� mai scapi de mine, nici �n lumea asta,
nici �n cealalt�". Din �mbr��i�area aceea cald� s-a z�mislit o mare
prietenie. Una mai presus de timp.
"De atunci, p�rin�tele mi-a r�mas �n suflet. A fost o leg�tur� cu
un om care e mai presus de noi, o leg�tur� care dep�e�te lu�mea
aceas�ta. El nu m� sup�rase cu nimic, dar era de o delicate�e
extraordinar� �i a vrut s� fie sigur c� sunt cu cugetul �mp�cat. De
atunci, ne-am v�zut mereu". Anii din urm� ai p�rintelui Arsenie Boca au
fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat �n straie civile,
interzic�ndu-le celorlal�i s�-l mai numeasc� "p�rinte", pentru a nu
atrage aten�ia Securit��ii, marele duhovnic se strecura prin vremuri.
Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a ad�sta ceasuri
�ntregi �n atelierul lui Gheorghe V�lcea. Vorbeau c�te-n lun� �i-n
stele. �n �nc�perea micu��, marele duhovnic de la S�mb�ta de Sus, cel la
a c�rui predic� se adunau mii de oameni, mo�ea acum la na�terea la cer a
unui singur suflet. �ncet, cu r�bdare �i cu mult� dragoste. "Eu �nv��am
de la el, �ntreb�ndu-l despre lumea asta �i, mai ales, despre cealalt�,
iar el ucenicea la mine, c�-l deprin�deam cu me�te�ugul lucr�rii
lemnului. Era tare smerit! M� asculta �ntotdeauna cu aten�ie. Niciodat�
nu m� contrazicea.
Mul�i spun c� era un om dur. Nici pome�neal�! Era un suflet bun �i
foarte bl�nd. Se apropia de tine cu o a�a delicate�e, cu at�ta
prietenie, �nc�t nu puteai s�-i rezi�ti. Eu le-am mai spus celor care
vorbesc despre el c� l-au �nt�lnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am
cunoscut foarte bine. �i v� pot spune c� vor trece sute de ani p�n� c�nd
vom mai avea parte de un asemenea p�rinte. Unul ca el se na�te o dat� la
o mie de ani!"

Miracolul

κi internase so�ia la Institutul Parhon. �n ultimul timp, nu se
sim�ise bine. Au fost pe la mai mul�i doctori �i, �n cele din urm�,
ajun�seser� la Bucure�ti. C�nd i-au dat vestea, era pe hol, a�tept�nd-o.


So�ia avea cancer, .....


Acum s-a �nchis �n cabinet �i nu mai prime�te pe nimeni.
A�tept�m �i rezultatul biopsiei, �i dac� nici de la laborator nu iese
nimic, �nseamn� c� e un miracol!".
Miracol a �i fost.

Si-uite-asa o barba avea si-uite-asa si-o pieptana !


Baaaaaaaa nuiam Eu, nici tu nu esti sanatoooooooooooooooos la cap, MIRACULOSULE !

De la: mili, la data 2013-10-31 16:49:32Numai pentru cei care cred.


Gheorghe V�lcea - t�mplarul p�rintelui ARSENIE BOCA


- "Unul ca el se na�te o dat� la o mie de ani"
I-a sculptat crucea de morm�nt p�rintelui Arsenie Boca.
A lucrat, ca t�mplar, al�turi de el, timp de 12 ani, devenind buni
prieteni.
Ast�zi, Gheorghe V�lcea este unul dintre pu�inii martori ai
ultimilor ani petrecu�i pe p�m�nt de p�rintele Arsenie

"S�-mi faci crucea"

Noiembrie, 1989. Afar� ninge u�or �i fulgii se lipesc de
fereastr�. Dalta mu�c� �ncet din lemnul tare. Printre lacrimi, cu o
durere surd� �n inim�, t�mplarul a sculptat deja un nume - "Arsenie". Ar
trebui s� mai scrie �nc� un cuv�nt. Doar at�t. "Ieromonahul".
Un�spre��zece litere. Dar nu poate. Durerea �l apas� din ce �n ce mai
tare �i g�ndul c� nu-l va mai vedea niciodat� pe p�rintele Arsenie Boca
�i sfredele�te inima.
�i r�sun� �n minte cuvintele de la ultima �nt�lnire: "S� vii la
mine la mor�m�nt, c� te voi putea ajuta mai bine dec�t acum". Dar
desp�r�irea e prea grea �i-i �ntu�nec� n�dejdea. �ncepe s� lucreze la
prima lite�r�. Un "I" �nalt �i zvelt, desenat chiar de p�rintele Arsenie
�n timp ce se afla pe patul de moarte. �ncet, pri�virea i se
�mp�ienjene�te �i lacrimile �i curg pe obraz.
P�rintele Arsenie venise �n urm� cu c�te�va luni la el, la spital.
Pe Gheorghe V�lcea �l chi�nuia o dure�re cumplit� de picioare. Suferea
de ea �nc� din tinere�e, dar acum nu-i d�dea nici�cum pace, a�a c� se
inter�nase.
P�rintele a sosit neanun�at. �n salon, c��iva b�rba�i �i omorau
timpul juc�nd zaruri �i flec�rind lucruri lu�me�ti. C�nd a deschis u�a,
au �nlemnit cu to�ii. �n jurul b�rbatului cu barb� alb� �i ochi
sfredelitori plutea ceva, o boare de sfin��enie nenumit�, care te
�intuia. A venit la el la pat �i i-a spus simplu - "Nea V�lcea, a� dori
s� vii cu mine s�-�i ar�t ce trebuie s� mai faci la Prislop".
Rug�mintea l-a n�ucit.
St�tea �nlemnit �n pat, cu picioarele betege, iar p�rintele Arsenie
�l ruga s� plece! S-a str�duit s�-i fac� pe plac, iar m�dularele, p�n�
atunci bicisnice, l-au ascultat. �ncet, ca prin minune, a putut p�i
f�r� s� mai simt� du�rerea aceea sf�ietoare. Au plecat �mpreun� din
spi�tal. Pe drum, i-a spus la fel de direct: "Nea V�lcea, eu voi pleca
dincolo. Am de la Dom�nul o alt� misiune. Dup� ce voi p�r�si lumea asta,
totul se va schimba �n �a�r�. Nu-�i pot spu�ne am�nunte, pentru c� i-a�
pa�nica pe oameni. Dar voi fi al�turi de tine mereu. Din lu�mea
cea�lalt�, te voi putea aju�ta mai mult. S� vii la mine la morm�nt". L-a
ascultat buim�cit.
De�i b�tr�n, p�rintele Arsenie era �n plin� putere. �i acum �i
vorbea de moarte �i de lumea cealalt�! L-a crezut, dar a sperat mereu,
p�n� �n ultima cli�p�, c� nu va fi a�a. C� p�rintele va mai face un
miracol, �nc� unul, �n�tre at�tea sute c�te s�v�r�ise �n tim�pul vie�ii,
�i-�i va prelungi �ederea �n lume. �ns�, cu tim�pul, n�dejdea aceasta
s-a risi�pit. P�rintele l-a pus s�-i lucre�ze �i crucea. Una simpl�, de
lemn, acoperit� cu sc�n�du�r�, a�a cum �i mai d�ltuiesc �i acum
��ranii din �ara Zarandului, locul �n care p�rintele v�zuse lumina
zilei. De scris n-a scris nimic pe fa�a ei. A a�teptat p�n� �n ultima clip�.
Era acas�, la Comarnic, c�nd a primit vestea: "Vino la Sinaia.
Domnul b�tr�n a murit". Atunci a sim�it c� ceva se rupe din el. Tot
drumul l-a str�b�tut pl�ng�nd. Lacrimile �i curg �i acum, c�nd �i
aminte�te cum terminase crucea. Cea mai grea a fost ultima liter�, un
"L" �nc�rligat �i b�tr�n, a�a cum mai v�zuse doar pe lespezile
voievozilor - "Arsenie Ieromonahul".
At�t. A�a voise p�rintele, desen�nd el �nsu�i literele pe patul de
moarte. Un testament care s� fie pus la c�p�t�iul lui. O cruce la care
se vor �nchina sute de mii de oa�meni, mul�imi ce se vor scurge ca un
fluviu de rug�ciune spre mor�m�ntul smerit de la Prislop. "De dincolo v�
voi putea aju�ta mai mult!".

Desenele unui artist

"Dac� ar veni cineva la mine �i mi-ar spune c� pot s�pa un tunel
p�n� la cap�tul p�m�ntului, ca s�-l �nt�lnesc din nou pe p�rintele
Arsenie Boca, s� �ti�i c� a� fi gata s� sap! Toat� via�a! A�a foc mi-a
l�sat �n inim� omul �sta!"
Gheorghe V�lcea e �i el acum un om �n v�rst�. De c�te ori aminte�te
de p�rin�tele, ochii i se �m�p�ienjenesc de lacrimi. Anii l-au ajuns
din urm�, dar nu l-au po�topit. De�i e aproape octogenar, continu� s�
lucreze �i acum �n atelierul lui din Co�marnic. Aici, printre sc�nduri,
cuie �i d�l�i, a petrecut �mpreun� cu marele du�hov�nic al Ardealului
ani �n �ir. Ultimii doi�spre�zece ani ai vie�ii p�rin�te�lui. Cei mai
e�nig�ma�tici �i mai pu��in cu�noscu�i. Cei �n care "domnul b�tr�n",
a�a cum �l numeau apro�pia�ii pentru a-l sc�pa de ochiul nev�zut al
Securit��ii, se retr�sese la Sinaia, pentru a se preg�ti de marea trecere.
Pe atunci, Gheorghe V�lcea era �nc� �n puterea v�rstei. "Erau
ultimii ani ai comunismului. M� �tia lumea de t�mplar, iar un cunoscut a
venit la mine �i mi-a spus c� e nevoie de ni�te lucr�ri la Sinaia. Am
mers acolo la o cas� �n care locuiau ni�te femei. Pe urm� am aflat c�
erau de fapt m�icu�e, date afar� din m�n�stire de comuni�ti, cu decretul
din 1959. M-am g�ndit - , dar am continuat s� lucrez dup� ni�te schi�e
pe care m�icu�ele mi le adu�ceau". Desenele erau de o frumuse�e aparte.
Gheor�ghe lucrase p�n� atunci �n multe locuri �i v�zuse nenum�rate
modele. Dar acestea erau altfel. P�reau ie�ite din m�na unui artist.
Unul foarte �nzestrat. Le-a �ntrebat pe m�icu�e cine le face, iar
acestea i-au r�spuns c� au o inginer� credin�cioas� la Sebe�.
"Nu le-am crezut! �tiam eu cum lucreaz� inginerii... Aici era m�n�
de artist. Unul mare, d�ruit cu talent. Dar nu am zis nimic. Am lucrat
dup� acele modele timp de doi ani de zile. P�n�-ntr-o zi".
A venit la el pe nea�teptate. Era �mbr�cat �n haine civile, pentru
c�, de c�nd fusese alungat din m�n�stire, vie�uia dis�cret, ascuns de
ochii celorlal�i, �ntr-un anonimat deplin. Un b�tr�n dis�tins, zvelt, cu
ochi p�trunz�tori. At�t de p�trunz�tori, �nc�t i-au r�mas p�n� ast�zi
�ntip�ri�i �n minte lui Gheorghe.
I-a spus direct: "Nea V�lcea, tu nu m� cuno�ti pe mine, dar eu te
cunosc foarte bine. De ast�zi r�m�i �n fa�milia noastr�". �nt�l�ni�rea
l-a bul�versat. "Mi-a schimbat starea l�un�tric�. Nu era un om ca noi.
P�rea din alt� lu�me".
A�a s-au apropiat unul de ce�l�lalt. O �nt�mplare apar�te avea s�-i
dez�v�luie me�terului Gheorghe V�l��cea dragostea deplin� a p�rintelui
�i smerenia sa. O sme�renie de om sf�nt. Lucrau la M�n�stirea Sinaia, la
acoperi�, Gheorghe V�lcea me�te�rind sus �i�a, iar p�rintele, de jos,
d�ndu-i indi�ca�ii. La un moment dat, sleit de oboseal�, a trebuit s�
coboare �i s� plece acas�. P�rintele Arsenie a crezut c�-l sup�rase cu
ceva.
A doua zi l-a a�teptat cu o cea�c� de ceai �i, dup� ce au luat
micul dejun, s-a ridicat �i l-a luat �n bra�e. Pe nepreg�tite: "Nea
V�lcea, te rog s� m� ier�i dac� ieri �i-am gre�it cu ceva! Iart�-m�, c�
�i eu te voi ierta, �i n-o s� mai scapi de mine, nici �n lumea asta,
nici �n cealalt�". Din �mbr��i�area aceea cald� s-a z�mislit o mare
prietenie. Una mai presus de timp.
"De atunci, p�rin�tele mi-a r�mas �n suflet. A fost o leg�tur� cu
un om care e mai presus de noi, o leg�tur� care dep�e�te lu�mea
aceas�ta. El nu m� sup�rase cu nimic, dar era de o delicate�e
extraordinar� �i a vrut s� fie sigur c� sunt cu cugetul �mp�cat. De
atunci, ne-am v�zut mereu". Anii din urm� ai p�rintelui Arsenie Boca au
fost ani de anonimat aproape deplin. Deghizat �n straie civile,
interzic�ndu-le celorlal�i s�-l mai numeasc� "p�rinte", pentru a nu
atrage aten�ia Securit��ii, marele duhovnic se strecura prin vremuri.
Pleca adesea de la Sinaia la Comarnic, pentru a ad�sta ceasuri
�ntregi �n atelierul lui Gheorghe V�lcea. Vorbeau c�te-n lun� �i-n
stele. �n �nc�perea micu��, marele duhovnic de la S�mb�ta de Sus, cel la
a c�rui predic� se adunau mii de oameni, mo�ea acum la na�terea la cer a
unui singur suflet. �ncet, cu r�bdare �i cu mult� dragoste. "Eu �nv��am
de la el, �ntreb�ndu-l despre lumea asta �i, mai ales, despre cealalt�,
iar el ucenicea la mine, c�-l deprin�deam cu me�te�ugul lucr�rii
lemnului. Era tare smerit! M� asculta �ntotdeauna cu aten�ie. Niciodat�
nu m� contrazicea.
Mul�i spun c� era un om dur. Nici pome�neal�! Era un suflet bun �i
foarte bl�nd. Se apropia de tine cu o a�a delicate�e, cu at�ta
prietenie, �nc�t nu puteai s�-i rezi�ti. Eu le-am mai spus celor care
vorbesc despre el c� l-au �nt�lnit, dar nu l-au cunoscut. Eu unul l-am
cunoscut foarte bine. �i v� pot spune c� vor trece sute de ani p�n� c�nd
vom mai avea parte de un asemenea p�rinte. Unul ca el se na�te o dat� la
o mie de ani!"

Miracolul

κi internase so�ia la Institutul Parhon. �n ultimul timp, nu se
sim�ise bine. Au fost pe la mai mul�i doctori �i, �n cele din urm�,
ajun�seser� la Bucure�ti. C�nd i-au dat vestea, era pe hol, a�tept�nd-o.
So�ia avea cancer, unul aflat �ntr-un stadiu foarte grav. Me�dicii �i
spuseser� clar - �anse de sc�pare nu prea sunt. Poate una la o mie, a�a
c� ar trebui s� se consoleze cu g�ndul c� o va pierde. A r�mas n�ucit.
Ce s� fac�, �ncotro s� se �ndrepte? L-au �ndru�mat spre spita�lul
Filantropia, suge�r�n�du-i s� o opereze, poate c� �i va mai prelungi
zilele. Acolo, medicul a privit analizele, apoi l-a �ntre�bat, scurt,
dac� are credin�� �n Dumnezeu. "I-am r�spuns c� am, iar el mi-a zis s�
m� rog, pentru c� numai din cer poate veni o sc�pare".
A fugit direct la Sinaia, la p�rintele Arsenie. Era disperat. "Pe
tren am pl�ns �ncon�tinuu. Nu �tiam unde s� m� mai ascund de oameni".
P�rintele l-a primit ca de obicei. Senin, lini�tit, a�a cum era
�ntotdeauna. A �nceput de �ndat� s�-i vorbeasc� de M�n�stirea Prislop,
de c�te au de f�cut acolo. "�ncerca s�-mi dis�trag� aten�ia, dar mie
nu-mi st�tea mintea dec�t la so��ia mea. Nu aveam copii, ea era sufletul
meu, iar p�rin�tele singura n�dejde.
Am tot a�teptat clipa potrivit� s�-i spun de necazul meu, c�nd, la
sf�r�it, mi-a zis chiar el: . Nu apucasem s�-i zic nimic de boala ei, �n
tot r�stimpul am vorbit doar de lucr�rile de la Prislop. Dar p�rintele
avea darul �naintevederii �i a �tiut tot timpul prin ce trec, f�r� s�-i
spun. Am ple�cat �nt�rit".
Dup� trei zile, femeia a intrat �n opera�ie. Gheorghe V�lcea a
a�teptat pe holurile spitalului, fr�m�nt�nd ru�g�ciuni, anin�nd n�dejdi.
Minutele se f�ceau cea�suri, ceasurile zile. κi pu�sese �ncrederea �n
rug�ciunile p�rin�telui, dar �n clipele acelea, speran��ele se n�ruie.
Deodat�, din sala de ope�ra�ie a ie�it o doctori��. Era r�v㭺it�.
A spus precipitat� c�: "domnul doc�tor B�l�nescu a amu�it dup�
in�ter�ven�ie. A �nceput opera�ia, dar �n�un�tru nu a mai g�sit nimic,
nicio tu�mor�! Acum s-a �nchis �n cabinet �i nu mai prime�te pe nimeni.
A�tept�m �i rezultatul biopsiei, �i dac� nici de la laborator nu iese
nimic, �nseamn� c� e un miracol!".
Miracol a �i fost.
C�nd ajunge �n acest punct, vocea b�tr�nului t�mplar tre�mur� din
nou. A fost momentul �n care a v�zut pe viu puterea rug�ciunilor
p�rintelui Arsenie. Atunci a �n�eles pe deplin cu cine fusese prieten
at��ia ani. S-a �ntors la Sinaia �i marele duhovnic i-a spus z�mbind -
"Ai v�zut puterea lui Dumnezeu! Acum ai �ncredere �n mine?".
O privesc pe so�ia lui Gheorghe V�lcea. Umbl� prin curte ca un
pr�snel, robotind printre flori. E rodul viu al unei n�dejdi �mplinite.
Dar acesta nu a fost singurul miracol f�cut de p�rintele Arsenie.
S-a mai �nt�mplat �i cu un prieten de-al lui Gheorghe V�lcea.
Fusese internat la spital la Azu�ga, iar doctorii i-au spus c� mai are
de tr�it doar dou� luni de zile. κi pierduse orice n�dejde. Fa�a lui se
�nnegrise de boal�, ca un t�ciune. "M� durea sufletul de el, c� eram
tare buni prieteni. A�a c� l-am rugat s� se externeze �i s� mergem la
p�rintele Arsenie. El nu mai tr�gea n�dejde c� scap�, dar a venit cu mine".
P�rintele i-a primit �n gr�din� �i a �nceput s� le vor�beasc� de
planurile sale de viitor. Ca de obicei, nu se concentra pe durere �i
boal�, ci �ncerca s� mute accen�tul spre n�dejde. "La sf�r�it, a venit
la prietenul meu �i i-a trecut m�na de pe piept p�n� spre p�ntece �i i-a
spus: .
At�t! Am plecat, iar prietenul meu nici nu s-a mai �ntors la
spital. �n c�teva zile s-a pus pe picioare. Tr�ie�te �i acum �i e
s�n�tos. Tun! Vindecarea s-a petrecut �na�inte de revolu�ie, iar de
atunci nu a mai avut nicio pro�blem� serioas� cu s�n�tatea".

De dincolo de morm�nt

Gheorghe V�lcea a fost ultimul care a ie�it din groap�. Ar fi
r�mas acolo pentru totdeauna, l�ng� cel la care �inuse at�t de mult. Nu
mai �tie dec�t c� l-au prins preo�ii �n bra�e. De v�zut nu vedea nimic,
din pricina lacrimilor.
Apoi zilele s-au scurs, �i �ntre el �i plecarea la Domnul a
p�rintelui s-au a�ternut anii. La morm�nt au �nceput s� vin� oamenii.
Din ce �n ce mai des, din ce �n ce mai mul�i. Pelerinii po�vesteau
miracole, c�lu�g�rii g�seau izb�vire �n ispite.
P�rintele Arsenie nu refuza pe nimeni. A�a cum �i spusese domnului
Gheorghe V�lcea, din cealalt� lume lucra cu mai mult� putere. Ani de-a
r�ndul s-a num�rat �i el printre ei. A continuat s� lucreze la m�n�stire
la Prislop. Poarta de la intrare e sculptat� de el, �i la fel �i ceea ce
e d�ltuit �n lemn prin m�n�stire. Din c�nd �n c�nd, urca �n fa�a crucii
ie�ite din m�inile lui.
�ngenunchea �i se ruga p�rintelui. Nu-i spunea multe vorbe. �tia
sf�ntul ce are nevoie. P�n� �ntr-un an, de cur�nd, c�nd boala de
picioare l-a secerat din nou. A mers la spital, a cer�cetat doctori, dar
za�darnic. Durerile nu-l p�r�seau. �i-a adus atunci aminte de ce-i
spusese marele duhov�nic - "s� vii la mor�m�nt!". �i-a ve�nit. A plecat
din spital cu greu, pentru c� nu se sim�ea bine. Chinuit, a ajuns la
Prislop �i s-a pr�bu�it �n fa�a crucii p�rin�telui. L-a rugat s�-l
ierte, i-a spus c� e neputincios �i c� acum e ultima oar� c�nd vine s�-l
cerceteze.
B�tr�ne�ile l-au ajuns, pi�cioarele �l dor, a�a c� de acum �i va
vorbi de acas�. C�nd s-a ridicat, a sim��it c� durerile �l p�r�sesc. Se
sim�ea mai bine. A mers c��i�va pa�i, apoi a cobor�t sprinten p�n� la
m�n�stire. Era ca nou. "�i s� �ti�i, ave�i cuv�ntul meu, c� sunt om
b�tr�n, de atunci nu am mai avut probleme cu picioarele.



PUTEREA UNEI RUGACIUNI

Cand veti primi acest mesaj sa spuneti o rugaciune... Doar atat
trebuie sa faceti. Opriti-va si spuneti o rugaciune de multumire pentru
toate realizarile, dar si nerealizarile voastre. Apoi va rog sa
trimiteti acest mesaj catre toti prietenii si rudele voastre. Cred ca
daca trimiteti aceasta marturisire a credintei cu o rugaciune, cu
credinta, veti primi tot ceea ce Domnul Dumnezeul crede ca va este de folos.
Toti avem nevoie de rugaciune !


"Doamne Dumnezeul nostru, daruieste-le sanatate si-i vindeca pe cei
bolnavi, da-le hrana celor infometati, haine si adapost celor ce nu au,
libertate celor ce sunt lipsiti de ea, iertare de pacate tuturor.
Lumineaza-le Doamne mintea celor ce sunt in examene .
Da Doamne liniste si pace in lume si ne iarta pe noi pacatosii!
Intareste-ne in dreapta credinta, alunga de la noi pe vrajmasii cei
vazuti si nevazuti.
Daruieste-mi si mie Doamne, tot ceea ce Tu crezi ca-mi este de
folos; fie Doamne asa cum voiesti Tu si nu dupa voia mea.
Ca binecuvantat sa fie numele Tau in vecii vecilor,
Amin."

PUTEREA UNEI RUGACIUNI

Cand veti primi acest mesaj sa spuneti o rugaciune... Doar atat
trebuie sa faceti. Opriti-va si spuneti o rugaciune de multumire pentru
toate realizarile, dar si nerealizarile voastre. Apoi va rog sa
trimiteti acest mesaj catre toti prietenii si rudele voastre. Cred ca
daca trimiteti aceasta marturisire a credintei cu o rugaciune, cu
credinta, veti primi tot ceea ce Domnul Dumnezeul crede ca va este de folos.
Toti avem nevoie de rugaciune !


"Doamne Dumnezeul nostru, daruieste-le sanatate si-i vindeca pe cei
bolnavi, da-le hrana celor infometati, haine si adapost celor ce nu au,
libertate celor ce sunt lipsiti de ea, iertare de pacate tuturor.
Lumineaza-le Doamne mintea celor ce sunt in examene .
Da Doamne liniste si pace in lume si ne iarta pe noi pacatosii!
Intareste-ne in dreapta credinta, alunga de la noi pe vrajmasii cei
vazuti si nevazuti.
Daruieste-mi si mie Doamne, tot ceea ce Tu crezi ca-mi este de
folos; fie Doamne asa cum voiesti Tu si nu dupa voia mea.
Ca binecuvantat sa fie numele Tau in vecii vecilor,
Amin."

In numele Tatalui, si-al Fiului si-al Sfantului Duh, precum era la inceput, si acum si-n vecii vecilor! Amin!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

da' nici cu tine nu mi-e rusine @1075!

Operatorule, de ce nu postezi ce scriu?

De la: mythcore, la data 2013-10-30 22:42:21Mai minciunel, ce intelegi tu prin VEDENIE FALSA ?
Ce este o VEDENIE FALSA, Mai Minciunel ?
DEFINESTE o VEDENIE REALA
Compara o VEDENIE FALSA cu o VEDENIE REALA, Mai MINCIUNEL!
EXISTA vreo ASEMANARE sau DIFERENTA intre o VEDENIE FALSA si o VEDENIE REALA, Mai Minciunel?
Hai Minciunel, concentreaza-te si raspunde-mi.
Hai, MINCIUNEL, vreau sa vad daca sti despre ceea ce incerci sa vorbesti.

pai daca te ducea mintea intelegeai,,
este simplu,vedenie de la diavol adica cea inselatoare,
si vedenie de la dumnezeu,,care sunt extrem de rare si te instiinteaza de ceva

De la: _2148_, la data 2013-10-31 00:04:36

De la: 9am_750, la data 2013-10-30 19:11:05aa ma refeream la evoolutionism am gresit, creatia porneste de la dumnezeu,si nu are nici o hiba decat in mintea ta,,,dumnezeu este izvorul vietii innainte sa existe vreun spatiu sau timp care se numeste cerul tau universul creatde el,,piune mana si fa de mancare

Darwin a spus ca oamenii au EVOLUAT din maimute . Se pare ca dumneata ai ramas la stadiul de pitecantrop .
Ii tot dai inainte cu transmiterea prin viu grai a bibliei si , fara sa tii cont de cea mai veche religie din lume , sustii ca ortodoxia este detinatoarea adevarului suprem . Mai handi , adevarul este CUNOASTEREA .
Si pentru ca aceasta cunoastere nu are limite , nu exista adevar absolut .Pe masura ce specia umana avanseaza in cunoastere , evolueaza si se apropie de adevar .
Ce tot ii dai cu "viul grai " ? De ieri pana maine , orice stire se denatureaza prin viu grai ,mai pune fiecare de la el cat'o floricica pana iese o mare varza colorata , daramite de 2000 de ani pana azi ...


Pune mana pe carte !

ai atat de multa cunoooastere in cat crezi in ce ti a zis darwin desi nici el nu era sigur de ce zice,insa cunoasterea ta te face sa fi mai sigura ca el


gospodino casca ochii,,
nu biblia sa transmis prin viu grai inteligento ,ci vorba despre dumnezeu cunoasterea despre el de la adam si eva transmisa prin viu grai generatiilor ce au urmat,pentru ca legi scrise ai avut de abia de la moise,,,si da tocmai ca sa pierdut credinta in el pentru ca omul este pacatos si uita si sau distantat unii de altii,si tocmai de aia au aparut tot felul de zeitati si idolii,,,,cunoasterea inteligenta lu peste nu este in contradictie nici unde cu dumnezeu decat in mintea ta de gospodina,,,,aia inseamna prin viu grai ca sa transmis generatiilor fara vreo scriere si concoomitent si cu scrierea de la evangheliii cand apostoolii predicau popoarelor invataturile si vorbit adica prin viu grai si scris evangheliile si canoanele bisericesti asa cum se pastreaza la bunicii tai o traditie de sute mi de ani asa sa pastrat si sfanta traditie din care biblia face parte pentru ca biblia este un fruct care a crescut in pomul sfintei traditii,,,specia umana va avansa mereu in cunoastere insa fara voia lui dumnezeu tu nu poti avansa in nimic,,iar umanitatea din pacate avanseaza mai mult in prostie si in manipulare decat in cunoastere


pune mana la gura