Putem citi ºi discuta biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?

Maria, eu am studiat Biblia singur�, singuric�! Sunt foarte multe lucruri cu care sunt de acord...dar sunt lucruri cu care nu sunt de acord....

Dac� cineva �mi explic� logic...de ce trebuie o minciun� �n Biblie...fie ea oric�t de "nevinovat�"...�i mul�umesc...din suflet!
Problema este c� nu am g�sit doar una...ci mai sunt c�teva...�i dac� eu le-am v�zut...le-a v�zut �i al�ii...c� nu sunt eu de�teapta lumii! �i nu pot s� nu m� �ntreb....de fapt c�te mai sunt nedescoperite? De fapt c�t la % este adev�r?!
Acum sper c� m-am f�cut �n�eleas�!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

Dora...
Biblia a fost scrisa de 40 de autori diferiti, pe parcursul a cca. 2000 de ani. Cu toate acestea, exista unitate in toate cartile Ei. Noi credem in aceasta unitate deoarece autorii au fost inspirati de Dumnezeu. Altfel nu aveau de unde sa stie lucruri care s-au intamplat dupa ce ei au murit, sau lucruri despre care nu se stia nimic la vremea respectiva.

Biblia este cartea de baza a crestinismului, sau cel putin ar trebui sa fie. Daca Ea nu ar fi adevarata, atunci tot ceea ce credem noi nu ar avea suport.

Dar Ea este adevarata. Sunt foarte multe dovezi in acest sens: istorice, arheologice, stiintifice, etc...

Iti spune ceva sulurile de la Marea Moarta ?
�n Biblie exist� date istorice care pot fi �i sunt confirmate de descoperirile arheologice. Asta nu ar face-o �n sine s� fie Cuv�ntul lui Dumnezeu.

Exist� chiar �i unele minuni care au l�sat urme confirmate arheologic, dar oamenii �ncearc� s� le atribuie cauze naturale �i, chiar dac� prezint� modele str�mbe refuz� s� le atribuie divinit��ii, prefer�nd s� cread� c� �ntr-o zi vor g�si ei totu�i explica�ia "real�" pentru ce s-a �nt�mplat.

Exist� profe�ii �mplinite dar, cine accept� probabilitatea aceea infim� ca universul s� fi luat na�tere din nimic iar noi s� fi ap�rut dintr-o piatr� electrizat�, n-au nici o problem� �n a crede c� profe�iile �mplinite sunt doar jocul hazardului.

A�a c� r�m�ne valabil� zicala: "Dac� vrei s� crezi, am o mie de dovezi!"

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:23:52Maria, eu am studiat Biblia singur�, singuric�! Sunt foarte multe lucruri cu care sunt de acord...dar sunt lucruri cu care nu sunt de acord....
Dac� cineva �mi explic� logic...de ce trebuie o minciun� �n Biblie...fie ea oric�t de "nevinovat�"...�i mul�umesc...din suflet!Problema este c� nu am g�sit doar una...ci mai sunt c�teva...�i dac� eu le-am v�zut...le-a v�zut �i al�ii...c� nu sunt eu de�teapta lumii! �i nu pot s� nu m� �ntreb....de fapt c�te mai sunt nedescoperite? De fapt c�t la % este adev�r?!
Acum sper c� m-am f�cut �n�eleas�!

Dora unde ai gasit minciuna?chiar sunt curioasa?

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:23:52>

Dac� cineva �mi explic� logic...de ce trebuie o minciun� �n Biblie...fie ea oric�t de "nevinovat�"...�i mul�umesc...din suflet!Problema este c� nu am g�sit doar una...ci mai sunt c�teva...�i dac� eu le-am v�zut...le-a v�zut �i al�ii...c� nu sunt eu de�teapta lumii! !

Te-am inteles de la inceput . Am spus sunt multe cuvinte traduse incorect sau cuvinte carora nu li s-au putut reda intelesul pe care il au in limba originala, cum si anumite cuvinte romanesti nu pot fi traduse in orice limba.Cruce in biblie are mai multe semnficatii.

Noapte buna.

G�bi��, eu vreau un r�spuns la �ntrebarea mea....tu de fapt nu mi-ai r�spuns la nimic!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:32:11G�bi��, eu vreau un r�spuns la �ntrebarea mea....tu de fapt nu mi-ai r�spuns la nimic!

anume ? spune-mi exact care e problema ta ?

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:32:11G�bi��, eu vreau un r�spuns la �ntrebarea mea....tu de fapt nu mi-ai r�spuns la nimic!

"CUIUL LUI PEPELEA"

Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chisinau sa-mi intilnesc un prieten, Tudor Pantiru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Natiunile Unite, si sa ma reped pina la Orheii Vechi, din ratiuni sentimentale familiale. Am intilnit o multime de oameni minunati dar povestea unuia dintre ei mi s-a parut deosebit de interesanta. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: "Este trist sa stai de vorba cu "profesori universitari in arheologie" care sapa tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani si nimic altceva, mentinind cercetarea arheologica, in Romania, pe pozitii aproape paukeriste, negind or refuzind sa vada radacinile extraordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii". A face azi cercetare arheologica fara laboratoare de teren, care sa-i spuna cercetatorului ce roca sapa, ce compozitie are cutare caramida sau ciob, fara acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fara urmarire prin satelit a ceea ce se intimpla in Carpati (ca de pilda misterioasele "arsuri"), fara o echipa solida multi - disciplinara incluzind sociologi, etnologi, istorici, medici, economisti, este in cercetarea arheologica moderna un fel de a juca turca pe rampa de lansare a unei rachete, nevazind altceva decit tuiul. L-am intrebat cum de ajuns sa fie asa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a raspuns: "Pe vremea cind eram student in anul I la Fizica, in 1966 la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei, mi-a facut cadou cartea lui Daicoviciu "Dacii" - pe atunci o carte interzisa pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti. Am devenit asa de indragostit de acei Daci, incit imediat dupa colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede "Acasa" in Muntii Orastiei, ca sa-i intilnesc pe Daci ori pe urmasii lor."

Ce a realizat Andrei Vartic, in expeditia sa, este formidabil. Acesta descifreaza Topografia Dacica, redescopera Metalurgia Dacica - cea mai avansata din lumea antica, descrie materialele de constructie dacice, in special Betoanele Dacice, vorbeste despre Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci si ce este cel mai important ii redescopera pe Daci, scriind carti ca: "Ospetele Nemuririi", "Enigmele Civilizatiei Dacice", "Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", "Magistralele Tehnologice ale Civilizatiei Dacice", publicindu-si cercetarile chiar si in conferinte NATO. El, Andrei Vartic, ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru dacic. In timp ce se plimba, acum 7-8 ani, in jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descopera in huma acestora o veritabila Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheama Institutul de Arheologie din Cluj, care, trimite pe cineva pe soseste peste noapte, o ridica si ... dispare. "Ei, asa or fi legile pe aici" si-a spus Andrei, putin necajit ca ei, arheologii, nu au discutat si cu el. Era vara, frumos, papadii galbeme peste tot cind Andrei gaseste calupuri de fier dacic de peste 40kg si din nou corect ii anunta pe "tovarasii" arheologi care vin, iau si ... pleaca. Tot el gaseste in sanctuarul dacic de la Racos, Cuie Dacice si din nou "echipa" de bravi arheologi romani (?) soseste in frunte cu dl. prof. dr. Ioan Glodariu si il felicita, iau Cuiele Dacice, nu inainte de ai da "cadou" si lui Andrei ... un Cui Dacic "cu tema" sa-l cerceteze. Andrei trece cu Cuiul peste granita, acasa, de cealalta parte a Prutului, la ceilalti romani. urmasi ai acelorasi Daci, dar despartiti de niste politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta limba, diferita, Moldoveneasca, care ar avea si niste foarte mici asemanari cu Limba Romaneasca, dar prea mici pentru a fi luate in consideratie. Dar ei politicienii din dreapta si din stinga Prutului, cind se intilnesc, uita ca nu folosesc traducatori, ba de multe ori sint veri ori cumnati, avind si aceleasi nume.

Dar sa revenim la Andrei Vartic. Se facuse iarna la Chisinau, intr-o zi ningea, in alta ploua, iar el, Andrei, intr-una din dupa amieze se uita cind pe geam, afara la ploaie, cind la Cuiul Dacic vechi de peste 2000 de ani, primit ca "tema de lucru", care nu era nici mincat, nici acoperit de rugina, o adevarata minune. Astfel incepe istoria acelui Cui Dacic, Cui al lui Pepelea (spun eu), primit de la profesorul roman, de arheologie, de din dreapta de Prut. Andrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la Balti unde, minune, X-Ray-ul arata ca, acel cui de peste 2000 de ani, acel Cui Dacic care nu vrea sa rugineasca, avea in componenta lui nici mai mult nici mai putin decit alfa-fier pur de 99,97%; nici urma de impuritati, adica de compusi ai carbonului ce ramin de la prelucrare. O "Minune Antica", care va atrag atentia ca se poate obtine numai in conditii speciale de laborator sau in cosmos! Pina la ora actuala sint cunoscute in lume numai doua exemple de astfel de fier antic: stilpul de fier de la Delhi si un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat si in laboratoarele de la NASA cit si la Universitatea Harvard. Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar decit obtinerea lui, data fiind posibilitatea introducerii in el a unor impuritati. Discul din Mongolia putea fi modelat doar in cosmos, sustin specialistii de la NASA, iar cercetatorii de la Chisinau aveau aceasi parere despre Cuiul Dacic.

Andrei, pragmatic, mai neincrezator, a fugit cu Cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic caci, fier a pur, o fi el dar poate ca suprafata lui sa fi fost vopsita cu vre-o vopsea speciala "dacica", ca sa nu rugineasca. La Leningrad cercetatorii au mai descoperit o minune, despre care va voi vorbi mai tirziu. Vrind sa verifice minunea, Andrei ia "Cuiul lui Pepelea" si fuge la Moscova. Si de asta data rezultatul a fost acelasi: Cuiul Dacic care nu vroia sa rugineasca de peste 2000 de ani, format din alfa-fier pur in proportie de 99,97% era acoperit, nu cu vopsea ci cu 3 straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, pastrindu-i puritatea, aceste trei straturi fiind, tineti-va respiratia va rog:

1. suprafata - Magnetita "Fe3O4"

2. oxid de fier "FeO"

3. alumo-silicati.

Prin cercetarile efectuate de profesorul Kiosse si doctor Galina Volodin, utilizind metode de iradiere ci X-Ray aplicate la pelicule subtiri de semiconductori (asa numitele unghiuri mici) s-a putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebita a fierului dacic si a mai observat ca acest fier are foua straturi de "domene", unul central si unul de suprafata. Domenele, si aici este "ciudatenia", sint orientate perpendicular unul pe altul asta insemnind ca, mai intii s-a solidificat (in cimpul magnetic al Pamintului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat in stare lichid! un alt strat, care s-a solidificat si el, dar ... in alta pozitie fata de cimpul magnetic al Pamintului!!!

Ei domnilor si asta se intimpla acum peste 2000 de ani, intr-o tara salbatica, populata de tarani daci, primitivi si salbatici. Cuceriti mai tirziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o "mica" armata de 150,000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de 6 ani sa cucereasca ce ... citiva kilometri din Spatiul Dacic. Oare s-a intrebat cineva cum a putut rezista in fata Romei, o simpla civilizatie taraneasca? De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar si Burebista au murit in acelasi timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise sa porneasca razboiul impotriva dacilor) si pina la cucerirea a numai 14% din Dacia, de catre Traian, au mai trebuit sa treaca 150 de ani? De ce in toti acesti 150 de ani romanii si dacii nu s-au avintat in conflicte directe? De ce nici o armata romana nu pleca la razboi fara sa aibe cel putin un Doctor Dac cu ea? Ce or fi avut de impartit ei dacii si romanii ca acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati asa de neinsemnate din teritoriul Daciei, sa declare cea mai lunga sarbatoare cunoscuta pina in zilele noastre, o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile, in care poporul roman putea sa manince si sa bea gratuit pe socoteala statului ... 123 de zile? Ce or fi sarbatorit de fapt romanii? Astfel se demonstreaza ca ei Dacii au lasat documente mult mai rezistente in fata macinarii timpului decit cele ale anticilor Greci sau Romani, dar in alt limbaj decit in cel scris-vorbit. Limbile sint si ele supuse distrugerii, alfabetele la fel.

Ca dacii ne-au lasat mostre de "civilizatie" extraordinara ca:

- Betoane perfecte nedistruse de timp, apa si intemperii de peste 2000 de ani

- Metalurgie mai avansata decit ceea din zilele noastre - cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, cind romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25kg.

- Modelele Matematice de la Gradistea Muscelului si desigur cele Topografice, prin asezarea "asa ziselor cetati" din Muntii Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) intr-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar si azi.

Dar nimanui, se pare, ca ii pasa acolo sus, la nivel "profesoral" de acesti daci, iar Andrei Vartic in loc sa gaseasca nu intelegere ci dorinta arzatoare din partea compatriotilor romani, sa nu fie nevoit sa se duca in Rusia cu acel "Cui al lui Pepelea", spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Romania sa faca studii, daca nu din sentiment patriotic, macar interes stiintific? Pe Andrei Vartic l-a chemat si presedintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o intrevedere de 15 minute, care a durat o ora si jumatate, urmata de promisiuni � dar guvernul s-a schimbat!

Istoria poporului nostru Carpato-Dunarean nu a fost scrisa inca, iar Sarmisegetuza este inca un mister acoperit de paminturi care poate ca o protejaza. Unii spun ca numele ei vine de la Sarmis e (si) Getuza, altii mai initiati in tainele Vedice il citesc Sarmi Seget Usa, adica "Eu ma grabesc sa curg" (in sanscrita). Din nefericire azi pling si caprele din Muntii Orastiei de mizeria ce domneste in "Zona Sacra" a Sarmi-Segetusei. Excavatii cu buldozere, nepasare, chiar reavointa iau locul a ceea ce ar fi trebuit sa fie declarata rezervatie a cetatilor dacice din Muntii Sureanului. Ce nume ciudat si acest Sureanului, ce o fi insemnind domnilor arheologi, istorici, lingvisti?

Il citez din nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care spunea ca "Lipsa idolilor in asezarile dacilor din Muntii Suryanului (Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmasi ai arienilor Carpato Danubieni, spun eu) ne duce cu gindul la Marele creator Divin, al poporului dac, Daksha, zapacit si el de Creatia sa, aflata in contiuna, ireversibila si cuantificata descoperire a Drumului Frumos, s-a indragostit de ea. De aceea el daco-romanul cind spune "buna ziua" de fapt spune "Bun e Dyaus". El Dyaus Pitar (pitar - cel ce aduce pita - in sanscrita) a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De la el se trage Zeus, Saturn, si intorcindu-ne la cea mai veche, poate, poveste a genezei cind Zeului Suprem i-a placut Pamintul a dat nastere prin respiratia sa celor 7 zei ai genezei lumii, avindu-l conducator pe Marele Zeu Dak-Sha. Acesta dupa ce s-a uitat peste tot pe pamint a gasit un loc unde ape albastre tisneau din munti impaduriti, dealuri blinde ii inconjurau, acoperite de covoare verzi de iarba, unde clima era blinda si ... in timpul noptii a populat acest spatiu sacru cu primii 10,000 de fii, fii lui iubiti Dacii "the chosen people".

"Bun e Dyaus" domnilor daco-romani, trezitiva si va redescoperiti trecutul pina nu vi-l fura or distruge altii, daca nu o veti face voi insisi.



(Dr. Napoleon Savescu)

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:15:11

De la: tumaria, la data 2009-04-14 02:09:26

De la: mytcor, la data 2009-04-14 01:43:38

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 01:40:38Ia spune-mi unde scrie �n evanghelii c� o parte din drum a dus-o el �i �n rest Simon??? ��i spun eu...nic�ieri!

P�i vreau s� �tiu �i eu de ce minte Ioan �n evanghelia lui...
Nu vreau s� demonstrez nimic...vreau s� �tiu! Sunt �ntreb�ri la care n-am g�sit r�spuns...
Biblia se presupune c� de�ine adev�rul �i c� tot ce scrie este adev�rat. Totu�i, eu am v�zut c� nu este a�a.....(mul�umit� capacit��ii de memorare).

P.S. Nu trebuie s�-mi dai citatele...le �tiu.

Iti voi raspunde eu pana la urma stai linistita...nitel rabdare. ok?

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:23:52Maria, eu am studiat Biblia singur�, singuric�! Sunt foarte multe lucruri cu care sunt de acord...dar sunt lucruri cu care nu sunt de acord....
Dac� cineva �mi explic� logic...de ce trebuie o minciun� �n Biblie...fie ea oric�t de "nevinovat�"...�i mul�umesc...din suflet!Problema este c� nu am g�sit doar una...ci mai sunt c�teva...�i dac� eu le-am v�zut...le-a v�zut �i al�ii...c� nu sunt eu de�teapta lumii! �i nu pot s� nu m� �ntreb....de fapt c�te mai sunt nedescoperite? De fapt c�t la % este adev�r?!
Acum sper c� m-am f�cut �n�eleas�!

Hai sa nu le cosnsideram minciuni..ci moduri diferite de a descrie o situatie..asa cum fac si istoricii...

De la: mari_uka, la data 2009-04-14 08:43:16

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 02:23:52Maria, eu am studiat Biblia singur�, singuric�! Sunt foarte multe lucruri cu care sunt de acord...dar sunt lucruri cu care nu sunt de acord....
Dac� cineva �mi explic� logic...de ce trebuie o minciun� �n Biblie...fie ea oric�t de "nevinovat�"...�i mul�umesc...din suflet!Problema este c� nu am g�sit doar una...ci mai sunt c�teva...�i dac� eu le-am v�zut...le-a v�zut �i al�ii...c� nu sunt eu de�teapta lumii! �i nu pot s� nu m� �ntreb....de fapt c�te mai sunt nedescoperite? De fapt c�t la % este adev�r?!
Acum sper c� m-am f�cut �n�eleas�!

Hai sa nu le cosnsideram minciuni..ci moduri diferite de a descrie o situatie..asa cum fac si istoricii...

Dora veridicitatea documentelor nu poate fi dovedita si asta e valabil la toate documentele religioase,de unde sa se poata dovedi ca reveriile lui Mahomed au fost reale? Dar este important liberul arbitru ,e important noi singuri sa distingem binele de rau si sa evitam fanatismul.Nu cred ca e normal ca din cauza convingerilor religioase sau de oricare alta natura sa ne intoarcem spatele.

Multumesc pt urarile frumose... ati fost niste "draguti/dragute". Dar lasand "gluma" la o parte postez si eu ceva din basmul biblia si apoi pun 2 intrebari .

Si din tron ieseau fulgere si glasuri si tunete; si sapte faclii de foc ardeau inaintea tronului, care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu, (Apoc.4:5)

Care este diferenta dinte duhul sfant si "cele sapte duhuri ale lui dumnezeu"?

Si am vazut, la mijloc, intre tron si cele patru fiinte si in mijlocul batranilor, stand un Miel, ca injunghiat, si care avea sapte coarne si sapte ochi, care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamantul. (Apoc.5:6)

Deci sapte faclii de foc ardeau INAINTEA tronului. Apoi avem un MIEL (nu cred ca se refera la "fiul oii" ) .Mielul asta are sapte coarne si sapte ochi, care sunt sapte duhuri ale lui dumnezeu? CINE/CARE ... coarnele sau ochii. Sau nu stiu eu matematica si 7+7 = 7.

Sau ..."mielul" statea (de al verbul A STA)... avend coarne si ochi care estau cele sapte duhuri... bla bla REZULTA ca STATEAU si duhurile... ca erau ale mielului...si mielul statea. Pai atunci cum mai erau trimise pe tot pamantul daca stateau intr-un loc?

"Si am vazut, la mijloc, intre tron"... Ioana eu cred ca sfintii parinti au fost ori ORBI ... ori TAMPITI.

24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?

Dar cum citesti tu Biblia ? Ad litteram sau ad sensum ?

Caracterul f�r� �n�elepciune poate mult, dar inteligen�a f�r� caracter nu valoreaz� nimic - Cicero

M�i Mare�al, te bagi �i tu repede cu textele tale boldite Las� lumea s� r�spund� pe r�nd...eu am pus prima �ntrebare...stai la r�nd!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

lasati putin discutia despre rastignerea lui iisus(o reluam in joia mare)..
uitati incriptia despre pilat....(avea dreptate adi...e numai una)

[ dis augustis] S TIBERICUM
[pont ] TIUS PILLATUS
[pre ] FECTUS IUDA [ ea ] E

revin diseara si va spun mai multe....

numai bine tuturor!!!

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-14 11:08:12lasati putin discutia despre rastignerea lui iisus(o reluam in joia mare)..
uitati incriptia despre pilat....(avea dreptate adi...e numai una)

[ dis augustis] S TIBERICUM
[pont ] TIUS PILLATUS
[pre ] FECTUS IUDA [ ea ] E

revin diseara si va spun mai multe....

numai bine tuturor!!! [/quote
Salutari tuturor din Paris , ris si suris ,

**Ioana eu cred ca sfintii parinti au fost ori ORBI ... ori TAMPITI**


cum poti sa spui asa ceva?

nu ai inteles tu bine acest fragment din biblie...dar nu trebuie sa ataci toata patristik din aceasta cauza....
unii au fost niste oameni extrem de destepti..uite un exemplu....


Ioan Damaschinul (c. 676 � d. 4 decembrie 749), considerat ultimul p�rinte bisericesc, �n ordine cronologic�. Unul din cei mai importan�i g�nditori ai Bizan�ului. Spirit enciclopedic, a �ncercat s� realizeze o sintez� de vaste propor�ii, a �ntregii cunoa�teri a epocii sale, �n spirit cre�tin, proiectul s�u fiind comparabil, prin propor�ii, cu cel aristotelic.

Lucr�rile sale intitulate Dialectica �i Dogmatica reprezint� inestimabile documente cu privire la vocabularul filosofic �i la proiectul, de secol VIII, de integrare a aristotelismului �n cultura cre�tin�. Dogmatica r�m�ne p�n� �n zilele noastre un text de referin�� pentru �n�elegerea dogmei cre�tine.

Viata SFANTULUI IOAN


Sf. Ioan Damaschinul s-a n�scut �n Damasc, Siria, �n a doua parte a secolului al VII-lea, dintr-o familie nobil� �i bogat�, cu func�ii �n administra�ia fiscal� a Siriei. Bunicul s�u, Mansur, avusese un rol istoric nefericit, acela de a trata capitularea Damascului �n m�inile arabilor, la 4 septembrie 635.

Tat�l s�u, Serghie (cu numele arab: Sargun ben-Mansur) a fost consilierul intim al califilor Mo-awia (660-680) �i Abd-el Melik. I-a dat fiului s�u Ioan o educa�ie aleas�.

Ioan ocup� dreg�toria tat�lui s�u, dup� moartea avestuia, �n 690, p�n� �n 718, c�nd califul Omar al II-lea porne�te o politic� anticre�tin�. Acesta este momentul �n care Ioan Damaschinul �i �mparte averea la s�raci, �i elibereaz� sclavii �i se retrage �mpreun� cu fratele lui adoptiv, Cosma, �n M�n�stirea Sf�ntul Sava din Palestina, unde va r�m�ne p�n� la sf�r�itul vie�ii. Este hirotonit preot �i va oficia �n Biserica �nvierii din Ierusalim.

Dup� anul 726, c�nd Leon Isaurul (717-740) public� edictul iconoclast, Ioan Damaschinul devine un atacant activ al ereziei, scriind trei tratate. Ia parte �i la sinodul antiiconoclast al episcopilor orientali.

A fost cunoscut (mai ales de c�tre teologii secolului al XI-lea), �i ca imnograf �i melod, datorit� imnelor compuse de el care se vor r�sp�ndi �n toat� lumea cre�tin�.

A murit la M�n�stirea Sf. Sava, �n anul 749, unde se afl� �i azi chilia �i morm�ntul s�u.

iti recomand lucrarile lui (dialectik si dogmatik...in special ultima!!!)

(valabil si pentru adi popa si mytcor!!!!)
dak stiti cine a fost toma din aquino si ce rol a avut el in formarea gandirii occidentale ...inchiputi-va k acelasi rol l-a avut ioan damaschin in orient!!!
merita citite krtile lui !!!..o sa aflati raspunsuri la multe dintre intrebarile voastre.

ps:maresale sa nu mai spui lucruri urate despre sfintii parinti....nu ai dreptate...!!!..inceark sa-i cunosti mai bine si sa incerci sa-i intelegi....

De la: tandresse, la data 2009-04-14 11:21:40

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-14 11:08:12lasati putin discutia despre rastignerea lui iisus(o reluam in joia mare)..
uitati incriptia despre pilat....(avea dreptate adi...e numai una)

[ dis augustis] S TIBERICUM
[pont ] TIUS PILLATUS
[pre ] FECTUS IUDA [ ea ] E

revin diseara si va spun mai multe....

numai bine tuturor!!! [/quote
Salutari tuturor din Paris , ris si suris ,

salutari!!!

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 01:05:45Ioana, Adi...�ntrebare �ntreb�toare...la care eu nu am g�sit r�spuns, av�nd �n vedere c� se discut� despre r�stignire:

De ce doar �n evanghelia dup� Ioan scrie c� IIsus �i-a c�rat crucea??? De ce �n celelalte...scrie c� de fapt altcineva a c�rat crucea lui IIsus???

Cine minte �i cine spune adev�rul?

V� mul�umesc anticipat! A� mai avea �ntreb�ri...cu duiumul, dar poate �mi r�spunde�i la asta!

Dora, �nainte de a r�spunde concret �ntreb�rii tale, trebuie spuse dou� lucruri:

1. Evanghelia este o specie literar� biografic� antic� �n care prezentarea persoanelor �i evenimentelor la care acestea particip� este factual� (i.e., corespunde realit��ii �n m�sura �n care m�rturiile sau sursele pe care se bazeaz� sunt de �ncredere), selectiv� (i.e., cu bun� �tiin�� �i nu din ignoran�� sau dezacord, unele lucruri sunt incluse, altele omise) �i distinct� (i.e., f�r� a manipula realitatea istoric�, autorul urmeaz� o strategie �i �i organizeaz� materialul �n func�ie de aceast� strategie pentru a nu crea un duplicat al evangheliiilor deja �n circula�ie).

2. O contradic�ie presupune afirmarea �i �n acela�i timp negarea unei propriet��i. Aminte�te-�i ce-i scriam Adnanei pe topicul despre avort �n leg�tur� cu legea non-contradic�iei. O contradic�ie, spunea Aristotel, apare atunci c�nd afirm�m c� cineva este �i �n acela�i timp nu este om! Sau, �n limbaj kantian, o contradic�ie apare atunci c�nd afirm�m c� un subiect A are proprietatea B �i �n acela�i timp proprietatea non-B.

Acestea fiind spuse, s� vedem �ntrebarea ta (�ng�duie-mi te rog un silogism �i iart�-mi pedanteria):

P1 �n Ioan, Iisus �i duce el �nsu�i crucea,
P2 �n sinoptici, Simon din Cirene �i duce lui Iisus crucea
C cele dou� propozi�ii �ncalc� legea non-contradic�iei

D�-mi voie s� ignor deocamdat� valoarea de adev�r a premiselor. S� zicem c� nu ne intereseaz� pentru moment dac� una dintre ele sau am�ndou� sunt adev�rate. Tot ce ne intereseaz� este s� vedem dac� deduc�ia logic� sau ra�ionamentul t�u func�ioneaz�. Cu alte cuvinte, �ntreb dac� sau nu concluzia ta (c� cele dou� propozi�ii afirmate simultan �ncalc� legea non-contradic�iei) este sus�inut� logic?

Demonstrabil nu! Cum spuneam mai devreme, �o contradic�ie presupune afirmarea �i �n acela�i timp negarea unei propriet��i�. Astfel, contradic�ia celor dou� propozi�ii ar trebui s� fie ceva de genul:

P1 Iisus �i duce singur crucea (Ioan)
Non-P1 Iisus nu �i duce singur crucea (sinoptici)

P2 Simon din Cirene �i duce lui Iisus crucea (sinoptici)
Non-P2 Simon din Cirene nu �i duce lui Iisus crucea (Ioan)

Acum te �ntreb logic:

Afirm� sinopticii undeva direct sau indirect non-P1?
Afrim� Ioan undeva direct sau indirect non-P2?

Nu. Sinopticii nu afirm� c� Iisus �i duce singur crucea! Nici Ioan nu afirm� c� Simon din Cirene nu �i duce lui Iisus crucea. Rezult� c� ai ajuns la o concluzie prea puternic� pentru premisele pe care se cl�de�te. Cele dou� propozi�ii nu �ncalc� neaparat legea non-contradic�iei.

De aceea, trebuie s� reformulezi ra�ionamentul � ceva de genul:

P1 �n Ioan, Iisus �i duce el �nsu�i crucea,
P2 �n sinoptici, Simon din Cirene �i duce lui Iisus crucea
C cele dou� propozi�ii sunt diferite

�n aceast� variant� mai slab�, argumentul t�u este valabil dar deschis explica�iei (1) cu care am �nceput: evangheliile sunt factuale, selective �i distincte. A�a �i-a explicat �i Maria de fapt. Ioan nu spune c� Iisus �i-a dus el �nsu�i crucea PE TOT TRASEUL EXECU�IEI, nici sinopticii c� Simon din Cirene ar fi f�cut acest lucru DIN GABATA P�N� LA GOLGOTA. Cele dou� relat�ri sunt diferite dar armonizabile � �n nici un caz contradictorii.

Evangheliile �n general, dar �i nara�iunile patimilor �n particular, au accente diferite. �naintea �i �n timpul r�stignirii, Iisus este zugr�vit �n func�ie de strategia literar� sau teologia cu care evanghelistul �nso�e�te materialul prelucrat.

Fiind ultima evanghelie (canonic�) scris�, cronologic vorbind, Ioan era deja familiar cu con�inutul evangheliilor sinoptice (lucru necontestat de istorici �n studiul evangheliilor). E clar deci c� Ioan a ales s� omit� lucruri men�ionate de sinoptici, nu din ignoran�� �i nu din opozi�ie, ci pur �i simplu pentru c� dorea s� scrie o evanghelie diferit� (�ns� congruent� cu celelalte).

De asemenea trebuie spus c� unele omisiuni sunt puse de evanghelist �n mod explicit pe seama spa�iului limitat pe care �l avea la dispozi�ie. Totu�i, pentru omiterea episodului Simon din Cirene, s-ar putea s� existe �i o alt� explica�ie. �ntr-o scriere gnostic� apocrif�, numit� Al Doilea Tratat al Marelui Set, avem un paragraf �n care gnosticul-Iisus neag� r�stignirea �i afirm� c� Simon din Cirene ar fi fost r�stignit de fapt nu el (idee preluat� mai t�rziu �i de islam).

Nu am traducerea �n limba rom�n�, a�a c� trebuie s� o dau �n englez�:
------
For my death, which they think happened, it happened to them in their error and blindness, since they nailed their man unto their death... It was another, their father, who drank the gall and the vinegar; it was not I. They struck me with the reed; it was another, Simon, who bore the cross on his shoulder. It was another upon whom they placed the crown of thorns... And I was laughing at their ignorance.
------

De�i acest text este ceva mai t�rziu dec�t evanghelia lui Ioan (dar nu cu mult), nu putem exclude posibilitatea ca evanghelistul (al c�rui interes apologetic �n fa�a gnosticismului este evident) s� fi omis orice referire la Simon din Cirene pentru a pre�nt�mpina confuzii asupra adev�rului istoric privind persoana r�stignit� - �ntr-o perioad� �n care Biserica �ncepea s� fie expus� la o alt� �nv���tur�.

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-14 00:16:06adi...promit k am sa cred teoria cu intoarcerea regelui dak imi gasesti makr intr-una dintre scrierile sfintilor parinti asa ceva....
de altfel...te-am rugat sa ma trimiti la sursa de unde ai preluat tu ideea asta...sa ma documentez si eu mai bine...si...niciun raspuns!!!!...ceea ce ma determina pe mine sa cred k este teoria ta!!!...acum...intreba-te si tu logic...de ce ar trebui sa cred ce zici tu in detrimentul lui ioan gura de aur si eusebiu din cezareea?
mai mult decat atat...niciunul din duhovnicii ortodoxiei (si am ascultat o multime la viata mea) nu vorbeste despre *intoarcerea regelui * sau *era pneumatik*...
adi...pentru mine ortodoxia e sfanta!!!!...

Ioana, �ncerc�rile tale repetate de a m� arunca �n coliziune cu Sfin�ii P�rin�i (�n ce prive�te esen�a teologic�) se bazeaz� at�t pe ignoran�a ta �n ce prive�te scrierile lor c�t �i mai ales pe confuzia fundamental� pe care o faci �ntre "a spune cu totul altceva" �i "a spune acela�i lucru dar altfel."

Nu m-am considerat niciodat� limitat sau �ncorsetat de scrierile patristice, dar nici nu am ie�it v�dit din cadrul general. Dimpotriv�. Am crezut c� exist� loc pentru o abordare dinamic�, euristic� �i contemporan� �n interiorul tradi�iei.

Recite�te �i tu pasajele pe care mi le-ai postat din Eusebiu de Cezareea sau din Ioan Gur� de Aur �i r�spunde-mi de ce crezi c� eu �i ei ne-am contrazice (�n ce privin��). Unde spun eu opusul celor spuse de ei? Cu ce defini�ie a contradic�iei operezi tu?

Adic� a min�it cu bun�-�tiin��, doar ca s� nu se fac� o confuzie �ntre persoana care a fost r�stignit� �i cel care a fost silit s�-i care crucea....
Oricum nu este corect....
Este ca �i povestea ta, de pe topicul cu adev�rul �i minciuna.
Dar m-a amuzat �ncercarea de a crea silogismul...whatever....
C�nd o s� am timp, o s�-�i mai trimit o �ntrebare, tot din evanghelii, dar prin mesaj privat.
Merci, p�n� acum este cel mai pertinent r�spuns...

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: mari_uka, la data 2009-04-14 08:43:16Hai sa nu le cosnsideram minciuni..ci moduri diferite de a descrie o situatie..asa cum fac si istoricii...

Mie �mi ia de obicei o pagin� s� scriu ce al�ii pot scrie �ntr-o propozi�ie!

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 17:33:47 Adic� a min�it cu bun�-�tiin��, doar ca s� nu se fac� o confuzie �ntre persoana care a fost r�stignit� �i cel care a fost silit s�-i care crucea....

Acuza�ia de minciun� nu se lipe�te, Dora. Sunt multe lucruri pe care �i tu omi�i s� le spui �i care nu constituie totu�i minciuni. Faci un salt logic �n bezn� dac� pui semnul egal �ntre cele dou�.

De la: adipopa, la data 2009-04-14 17:39:52

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 17:33:47 Adic� a min�it cu bun�-�tiin��, doar ca s� nu se fac� o confuzie �ntre persoana care a fost r�stignit� �i cel care a fost silit s�-i care crucea....

Acuza�ia de minciun� nu se lipe�te, Dora. Sunt multe lucruri pe care �i tu omi�i s� le spui �i care nu constituie totu�i minciuni. Faci un salt logic �n bezn� dac� pui semnul egal �ntre cele dou�.

�i totu�i, eu c�nd "am omis", s� spun unei persoane c� va devenii tat�...am fost acuzat� de minciun�....

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-14 17:52:30�i totu�i, eu c�nd "am omis", s� spun unei persoane c� va devenii tat�...am fost acuzat� de minciun�.

Ha-ha! Nostim. �nseamn� c� �i al�ii fac salturi-�n-bezn�! Dar, m� rog, de ce ai omis, mon ch�ri?

De la: adipopa, la data 2009-04-14 17:25:56

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-14 00:16:06adi...promit k am sa cred teoria cu intoarcerea regelui dak imi gasesti makr intr-una dintre scrierile sfintilor parinti asa ceva....
de altfel...te-am rugat sa ma trimiti la sursa de unde ai preluat tu ideea asta...sa ma documentez si eu mai bine...si...niciun raspuns!!!!...ceea ce ma determina pe mine sa cred k este teoria ta!!!...acum...intreba-te si tu logic...de ce ar trebui sa cred ce zici tu in detrimentul lui ioan gura de aur si eusebiu din cezareea?
mai mult decat atat...niciunul din duhovnicii ortodoxiei (si am ascultat o multime la viata mea) nu vorbeste despre *intoarcerea regelui * sau *era pneumatik*...
adi...pentru mine ortodoxia e sfanta!!!!...

Ioana, �ncerc�rile tale repetate de a m� arunca �n coliziune cu Sfin�ii P�rin�i (�n ce prive�te esen�a teologic�) se bazeaz� at�t pe ignoran�a ta �n ce prive�te scrierile lor c�t �i mai ales pe confuzia fundamental� pe care o faci �ntre "a spune cu totul altceva" �i "a spune acela�i lucru dar altfel."

Nu m-am considerat niciodat� limitat sau �ncorsetat de scrierile patristice, dar nici nu am ie�it v�dit din cadrul general. Dimpotriv�. Am crezut c� exist� loc pentru o abordare dinamic�, euristic� �i contemporan� �n interiorul tradi�iei.

Recite�te �i tu pasajele pe care mi le-ai postat din Eusebiu de Cezareea sau din Ioan Gur� de Aur �i r�spunde-mi de ce crezi c� eu �i ei ne-am contrazice (�n ce privin��). Unde spun eu opusul celor spuse de ei? Cu ce defini�ie a contradic�iei operezi tu?

adi,regret enorm k eu nu sunt asa de priceputa la vorbe cum esti tu ,pentru a-ti putea da un super raspuns ,insa imi place sa cred k asta se datoreaza varstei mele si k sunt pe drumul cel bun
totusi,o sa incerc sa-ti explic la ce m-am referit exact
postasem aseara modul cum interpreteaza sf.ioan gura de aur evanghelia din lunea mare.pe nicaieri nu apare mitul intoarcerii regelui...k de altfel pe nicaieri in toata ortodoxia!!!
ma intrebi **Unde spun eu opusul celor spuse de ei? ** si eu am sa-ti raspund * in momentul in kr vii cu noi interpretari asupra bibiei*,intrepretari straine de scrierile patristice si de sfanta traditie a ortodoxiei!!!
nu am incurajat niciodata pe nimeni sa interpreteze biblia dupa bunul lui plac.consider k pentru asta cineva are nevoie de harul sfantului duh,har pe kr sunt sigura k tu nu il posezi
bibia nu este un simplu document istoric . e mai mult decat atat.o carte plina de simboluri pe kr dak nu le interpretam corect vom ajunge la fel de fel de rataciri spirituale....
nu veni tu cu o alta interpretare a pasajelor biblice!!!...lasa-le asa cum sunt ...lasa-ne pe noi sa credem ceea ce au crezut zeci de generatii inaintea noastra!!! lor le-a fost bine....ortodoxia a fost o religie extraordinara iar milioane de oameni inaintea noastra i-au dedikt intreaga viata...si nu au facut rau!!!...nimeni nu a avut de suferit de pe urma ei .
dak imi permiti o sa-ti reamintesc de un silogim de-al tau de pe un alt topic si o sa incerc sa-ti atac una din premise
silogismul se enunta in felul urmator
P1:s-au comis atrocitati in numelor tuturor religiilor
P2:orice ideologie in numele kreia se comit atrocitati trebuie abandonata
C:religiile trebuie abandonate
(silogismul era de fapt o entimema ...concluzia nefiind enuntata)
uite parerea mea....P1 este falsa !!..in numele ortodoxiei nu s-au comis atrocitati!!!(si sa nu incepi sa-mi spui cum imi spunea unul odata *politik de cruciada a voievozilor* k ma trec toate apele de furie cand aud sintagma asta tampita!!!)
deci...ortodocsii si-au condus intreaga viata dupa biblie si scrierile sfintilor parinti...si si-au condus-o bine!!!
ceea ce inseamna k patristik a fost un lucru extraordinar ,scrierile sfintilor parinti nelasand locul unor interpretari aiurea ce ar fii putut duce spre crime odioase in numele religiei
deci...dak timp de secole scrierile sfintilor parinti au putut organiza viata oamenilor atat de bine sunt ferm convinsa k si de acum incolo vor putea face la fel....nu mai veni tu acum (dupa sute de ani) cu o noua interpretare asupra lor sau asupra bibliei...lasa-le asa cum sunt!!!...sunt foarte bine....

O PLACINTA PLAGIATA PENTRU jOANNA


Preo�i cu crucea-n m�n�...

...C�ci oastea e cre�tin�, cuvintele �nfl�c�rate ale Imnului Na�ional reflect� prezen�a slujitorilor bisericii str�bune care �i-au f�cut pe deplin datoria la toate marile evenimente din via�a Rom�niei moderne.

�ntre preo�ii militari care �i-au jertfit via�a pentru ap�ra�rea patriei, la loc de cinste trebuie pomenit b�tr�nul preot �tefan Ionescu-Cazacu, confesor al Regimentului 3 Olt, care a murit �n urma r�nilor primite �n luptele de la M�r�e�ti. Tot la M�r�e�ti a c�zut preotul Nicolae Furnic� din Regimentul 75 Infanterie, preotul Constantin Buzescu din Regimentul 4 Arge� �i-a dat sufletul str�puns de baionete �n luptele de la Turtucaia �i lista ar putea continua.

Adev�ra�i comandan�i de o�ti

Documentele vremii consemneaz� numele a numero�i preo�i care �i-au f�cut datoria pe c�mpurile de lupt�. �n Monitorul Oficial nr. 96 din 1918 se scrie despre protosingelul Iustin �erb�nescu de la Cernica: �A luat parte la toate luptele merg�nd cu sf�nta cruce �n m�n� �n fruntea lupt�torilor. �n ziua de 2 octombrie 1916, v�z�nd c� Regimentul Feldioara a pierdut �n lupte aproape to�i ofi�erii �i comandantul c�zuse r�nit pe muntele Cl�bucetul Taurului, a luat comanda acestui corp �i, lupt�nd ca un erou o zi �i o noapte, a respins pe inamic p�n� la muntele Susai, oprindu-l de a ocupa Azuga.

�n luptele de pe muntele Dihorului a condus un batalion de solda�i, iar la 17 noiembrie 1916, fiind a doua oar� r�nit pe muntele Sorica, �n timpul unui atac al Azug�i, a refuzat evacuarea pentru a nu se desp�r�i de vitejii regimentului. Peste o s�pt�m�n� a c�zut prizonier �n mijlocul trupei care nu se mai putea ap�ra, iar �n vara anului 1917 a evadat r�t�cind prin mun�i timp de opt luni, p�n� ce a izbutit s� treac� �n liniile rom�ne�ti�.

Despre preotul Ioan Gheorghiu, confesorul Regimentului 73 Infanterie, se consemneaz� �n jurnalul de opera�iuni: �...se ducea la datorie sub ploaia de gloan�e... �n luptele de la Cle�te, Cl�bucet, Dihorul �i Peri� a fost un adev�rat apostol�.

�ntr-o carte de amintiri despre �Marele r�zboi�, cum a fost denumit� �n epoc� prima conflagra�ie mondial�, colonelul Vasile Poenaru scrie despre preotul Cicerone Iord�chescu, care a ajuns mai t�rziu profesor la Facultatea de Teologie, c� �a luat parte la toate luptele, fiind �ntotdeauna �n prima linie, �ngrijind r�ni�ii �i �mb�rb�t�nd oamenii prin exemplul s�u�.

M�n�stirile, spitale pentru cei suferinzi

�n afar� de preo�ii de mir �i c�lug�rii afla�i �n serviciu activ, cei r�ma�i pe teritoriul ocupat au avut de �ndurat acelea�i suferin�e. Mai mult de 20 de preo�i �i-au pierdut via�� fie �mpu�ca�i, fie ca urmare a b�t�ilor �i schingiuirilor �ndurate �n lag�re. S�-i amintim pe preotul Vasile Ionescu-Buzoianu din Home�ti-R�mnicu-S�rat, Ghi�� Giugescu din B�l�ne�ti-Buz�u sau Constantin P�unescu din Radomire�ti-Olt �mpu�cat �n fa�a so�iei �i a copiilor s�i.

Numero�i preo�i au fost deporta�i �n Germania, �ntre ace�tia Alexandru Georgescu din D�neasa-Olt, mort �ntr-o �nchisoare din Berlin, Iordache P�tr�coiu din Arsurile-Gorj, Constantin Gogiulescu din Ote�ti-Olt, Constantin Niculescu din Stejarul-Ialomi�a �n v�rst� de 98 de ani �.a.

Zeci �i zeci de preo�i au fost aresta�i, b�tu�i, alunga�i din parohie. Din multele exemple s�-i amintim pe c�lug�rii de la M�n�stirea Coco� care au fost deporta�i �n sudul Bulgariei, ca �i pe episcopul de R�mnic, Sofronie, care a fost arestat mai bine de o lun� �i surghiunit la Pe�tera Ialomicioarei.
O concluzie se impune: prin �ntreaga lor activitate, preo�ii no�tri �i-au adus o contribu�ie pre�ioas� la f�urirea statului na�ional unitar rom�n.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2009

De la: mytcor, la data 2009-04-14 19:01:31O PLACINTA PLAGIATA PENTRU jOANNA


Preo�i cu crucea-n m�n�...

...C�ci oastea e cre�tin�, cuvintele �nfl�c�rate ale Imnului Na�ional reflect� prezen�a slujitorilor bisericii str�bune care �i-au f�cut pe deplin datoria la toate marile evenimente din via�a Rom�niei moderne.

�ntre preo�ii militari care �i-au jertfit via�a pentru ap�ra�rea patriei, la loc de cinste trebuie pomenit b�tr�nul preot �tefan Ionescu-Cazacu, confesor al Regimentului 3 Olt, care a murit �n urma r�nilor primite �n luptele de la M�r�e�ti. Tot la M�r�e�ti a c�zut preotul Nicolae Furnic� din Regimentul 75 Infanterie, preotul Constantin Buzescu din Regimentul 4 Arge� �i-a dat sufletul str�puns de baionete �n luptele de la Turtucaia �i lista ar putea continua.

Adev�ra�i comandan�i de o�ti

Documentele vremii consemneaz� numele a numero�i preo�i care �i-au f�cut datoria pe c�mpurile de lupt�. �n Monitorul Oficial nr. 96 din 1918 se scrie despre protosingelul Iustin �erb�nescu de la Cernica: �A luat parte la toate luptele merg�nd cu sf�nta cruce �n m�n� �n fruntea lupt�torilor. �n ziua de 2 octombrie 1916, v�z�nd c� Regimentul Feldioara a pierdut �n lupte aproape to�i ofi�erii �i comandantul c�zuse r�nit pe muntele Cl�bucetul Taurului, a luat comanda acestui corp �i, lupt�nd ca un erou o zi �i o noapte, a respins pe inamic p�n� la muntele Susai, oprindu-l de a ocupa Azuga.

�n luptele de pe muntele Dihorului a condus un batalion de solda�i, iar la 17 noiembrie 1916, fiind a doua oar� r�nit pe muntele Sorica, �n timpul unui atac al Azug�i, a refuzat evacuarea pentru a nu se desp�r�i de vitejii regimentului. Peste o s�pt�m�n� a c�zut prizonier �n mijlocul trupei care nu se mai putea ap�ra, iar �n vara anului 1917 a evadat r�t�cind prin mun�i timp de opt luni, p�n� ce a izbutit s� treac� �n liniile rom�ne�ti�.

Despre preotul Ioan Gheorghiu, confesorul Regimentului 73 Infanterie, se consemneaz� �n jurnalul de opera�iuni: �...se ducea la datorie sub ploaia de gloan�e... �n luptele de la Cle�te, Cl�bucet, Dihorul �i Peri� a fost un adev�rat apostol�.

�ntr-o carte de amintiri despre �Marele r�zboi�, cum a fost denumit� �n epoc� prima conflagra�ie mondial�, colonelul Vasile Poenaru scrie despre preotul Cicerone Iord�chescu, care a ajuns mai t�rziu profesor la Facultatea de Teologie, c� �a luat parte la toate luptele, fiind �ntotdeauna �n prima linie, �ngrijind r�ni�ii �i �mb�rb�t�nd oamenii prin exemplul s�u�.

M�n�stirile, spitale pentru cei suferinzi

�n afar� de preo�ii de mir �i c�lug�rii afla�i �n serviciu activ, cei r�ma�i pe teritoriul ocupat au avut de �ndurat acelea�i suferin�e. Mai mult de 20 de preo�i �i-au pierdut via�� fie �mpu�ca�i, fie ca urmare a b�t�ilor �i schingiuirilor �ndurate �n lag�re. S�-i amintim pe preotul Vasile Ionescu-Buzoianu din Home�ti-R�mnicu-S�rat, Ghi�� Giugescu din B�l�ne�ti-Buz�u sau Constantin P�unescu din Radomire�ti-Olt �mpu�cat �n fa�a so�iei �i a copiilor s�i.

Numero�i preo�i au fost deporta�i �n Germania, �ntre ace�tia Alexandru Georgescu din D�neasa-Olt, mort �ntr-o �nchisoare din Berlin, Iordache P�tr�coiu din Arsurile-Gorj, Constantin Gogiulescu din Ote�ti-Olt, Constantin Niculescu din Stejarul-Ialomi�a �n v�rst� de 98 de ani �.a.

Zeci �i zeci de preo�i au fost aresta�i, b�tu�i, alunga�i din parohie. Din multele exemple s�-i amintim pe c�lug�rii de la M�n�stirea Coco� care au fost deporta�i �n sudul Bulgariei, ca �i pe episcopul de R�mnic, Sofronie, care a fost arestat mai bine de o lun� �i surghiunit la Pe�tera Ialomicioarei.
O concluzie se impune: prin �ntreaga lor activitate, preo�ii no�tri �i-au adus o contribu�ie pre�ioas� la f�urirea statului na�ional unitar rom�n.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2009

da...si bunicul meu a fost preot si a luptat in al doilea razboi mondial...si asta ce demonstreaza?.....cruzimea ortodocsilor?...nu cred!!!
mai degraba dragostea lor de tara,spiritul de sacrificiu ,dorinta de a fii alaturi de fratii lor de pe front(preotii nu erau obligati sa mearga pe front...si cu toate astea multi s-au dus de bunavoie)
mytcor...asta demonstreaza ink odata(dak mai era nevoie) k ortodoxia este o religie extraordinara...!!!

Ioana, vedem �ntr-adev�r lucrurile pu�in diferit. Pentru mine Biblia r�m�ne o carte deschis� cercet�rii istorice, literare �i teologice. �n discu�ia cu Mytcor nu era important s� stabilesc care ramur� a religiei cre�tine era mai pu�in vinovat�. M� interesa doar s� propun evaluarea tuturor ideologiilor (incluz�nd �n aceast� categorie �i ateismul) cu aceia�i unitate de m�sur�.

De la: adipopa, la data 2009-04-14 19:34:08Ioana, vedem �ntr-adev�r lucrurile pu�in diferit. Pentru mine Biblia r�m�ne o carte deschis� cercet�rii istorice, literare �i teologice. �n discu�ia cu Mytcor nu era important s� stabilesc care ramur� a religiei cre�tine era mai pu�in vinovat�. M� interesa doar s� propun evaluarea tuturor ideologiilor (incluz�nd �n aceast� categorie �i ateismul) cu aceia�i unitate de m�sur�.

Adipopa,...care-s elementele sacralitatii crestine ?...