Putem citi ºi discuta biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI



PREFATA

Este un fapt psihologic cunoscut ca majoritatea criminalilor marturisesc crima �nainte de a muri. Protocoalele Maestrilor Francmasoni constituie o asemenea dovada. Ce sunt aceste protocoale dec�t o �ngrozitoare marturisire a tuturor suferintelor si mizeriilor pe care le-au provocat si �nca le mai provoaca FRANCMASONII. Ele ne ofera totodata cheia secreta pentru a �ntelege tot raul facut de ei ce b�ntuie astazi �n omenire. �n "lumina" Protocoalelor se patrund mai exact si mai ad�nc adevaratele cauze ale fram�ntarilor sociale si politice, generate cu o diabolica abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revolutie Franceza �ncoace.

Astazi, �nsa, lumea a �nceput sa se destepte. O puternica suflare antimasonica, nu retrograda, nu obscurantista, nu pornind din motive religioase, ci luminata, nationala, izvor�ta din ad�ncul instinctului de conservare, se ridica ACUM tot mai impunatoare din Statele cele mai �narmate �n lupta pentru existenta. Aceasta miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indiferenti si converteste pe umanitaristi, care totusi simt ca Patria este mai aproape dec�t Umanitatea. Lumea crestina a �nceput sa vada primejdia, �i simte apasarea si �ncet, dar sigur, se ridica �n sufletul fiecarui rom�n revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile �nselatoare si cosmopolite, �nfatisate de ea cu viclenie lumii �ntregi.

ATENTIE! Protocoalele sunt un monument de actiune satanica si reprezinta izvorul tuturor ticalosiilor umane actuale.

Protocoalele pun �n lumina CAUSA CAUSORUM a decadentei lumii actuale, at�t la nivelul individului, c�t si la nivelul statului.

Citirea Protocoalelor trebuie sa se faca temeinic, fara graba, ca si citirea unui document rarisim, de �ntelegerea caruia depinde soarta �ntregii umanitati.

Pentru a �ntelege faptele petrecute si decadenta �n care traim, Protocoalele trebuie citite de cel putin trei ori, eventual memor�ndu-se, pentru a ne fi mai mereu la �ndem�na.

�n Protocoale, francmasonii vorbesc si hotarasc �n secret si conspirativ; urmariti-i deci cu atentie, cu foarte mare atentie. Dupa ce ati terminat de citit, prezentati aceasta brosura unica si altora, aceasta fiind o datorie morala si o cale de aparare a �ntregii umanitati.

Protocoalele contin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stap�nire a �ntregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale �ncheiate de diferitele sectiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a tinut �n Elvetia, la B�le (Basel), �n 1897, si formeaza programul masonic de cucerire mondiala, program elaborat si comunicat unor anumiti "initiati", pentru a se pastra o urma scrisa a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea �n care au cazut �n m�inile "profanilor" aceste Protocoale, exista doua versiuni: prima, ca au fost copiate de o femeie, sotie sau amanta a unui "initiat", fiind apoi comunicate crestinilor pentru ca acestia sa se puna �n garda si sa ia masuri de aparare; a doua, ca au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii �l aveau �ntr-o casa dintr-un oras alsacian.

Lojele masonice au fost �nfiintate pentru a servi �n lupta pentru suprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si �n special anticrestin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte �nalt (Ierarhia Superioara Secreta) le dirijeaza, inspira, subventioneaza si, fara ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibila.

�ntr-o zi, c�nd, conform opiniei lor, popoarele crestine vor fi dezbinate de francmasoni si �nvrajbite unul �mpotriva celuilalt de presa si literatura bolnava - la adapostul liberalismului -, prin atentate, coruptie si demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc., prin criza economica mondiala, prin lovituri de stat �n diferite tari, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonica.

Razboaiele interne si conflictele mondiale, pe care francmasonii stiu sa le dezlantuie, vor grabi venirea domniei despotismului masonic, �n locul liberalismului statelor crestine. Atunci, �n afara de "religia" masonica, toate religiile vor fi desfiintate.

Un singur stat va fi suficient sa cada �n m�inile francmasonilor, si apoi toate celelalte vor cadea unul dupa altul, pentru ca, �n final, "Regele" masonilor sa domneasca peste toata planeta astfel subjugata.

Dupa cum vedem �n zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre finalizarea planului masonic, caci aceste "profetii", concretizate �n cele 24 de Protocoale �n anul 1897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la subjugarea Rusiei de catre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a �nceput sa fie dezvaluit lumii �n anul 1902, c�nd profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o prima editie a Protocoalelor, editie care �nsa a disparut imediat, fiind distrusa de francmasoni. �n 1905 a aparut o alta editie, din care un singur exemplar figureaza �n catalogul lui British Museum din Londra. �n 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui sau AT.BUTMI, a scos o noua editie a Protocoalelor, intitulata "L'ennemi du genre humain" ("Dusmanul neamului omenesc"). Dupa lucrarea lui SERGHEI NILUS a aparut o alta editie �n 1911, la m�nastirea Sf. Sergiu, editie care a fost tradusa si de americani. Alte editii au aparut respectiv �n anii 1911, 1912 si 1917, ultima dintre acestea fiind distrusa de poporul rus. �n 1920 au aparut la Berlin alte editii. Noi editii au aparut �n limba franceza. SERGHEI NILUS, �n introducerea facuta la editia din 1917, declara ca foile contin�nd Protocoalele erau scrise �n limba franceza si ca i-au fost remise de catre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat si lui C.BUTMI. �n 1901, doctorul mason Hertzl, anunta Comitetul Masonic ca anumiti "dezertori", au permis "pag�nilor" (crestinilor) sa cunoasca tainele Protocoalelor, ceea ce confirma sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt �n numar de douazeci si patru. Sunt mai mult niste �nvataturi sau maxime, dec�t procese-verbale. Se pare ca autorul sau autorii au urmarit sa prezinte �n douazeci si patru de lectii doctrinele francmasonice, tinta pe care o urmaresc din cele mai �ndepartate timpuri si amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci c�nd totul va fi pregatit pentru a �ncepe lupta hotar�toare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit alt drept dec�t cel dat de forta; liberalismul propagat de ei printre crestini a distrus religia crestina si autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat �n m�inile Francmasoneriei si, cu ajutorul lui, aceasta a pus m�na pe presa, domin�nd opinia publica ce comanda guvernele �n statele democrate.

�n Marea Britanie, publicatii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, �n Germania, Franta, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicitatii, populatia devenind astfel constienta de primejdia reprezentata de Francmasonerie.

Poporul rom�n trebuie sa devina, de asemenea, constient de pericolul existent si, trec�nd peste orice ambitii si ne�ntelegeri marunte, sa se uneasca si sa se opuna ofensivei masonice si robirii neamului nostru. Unirea tuturor rom�nilor este, asadar, singura salvare.

Prezenta brosura contine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fara nici o interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele �n lucrarea originala.

OBSERVATII PE MARGINEA PROTOCOALELOR

Din cele expuse �n Protocoale se poate constata ca acestea formeaza un vast plan masonic de cucerire si �ngenunchiere a lumii crestine, conceput �n cele mai mici amanunte.

Societatea si sufletul individului au fost analizate �ntr-un mod cu adevarat stiintific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii sa aiba unde sa loveasca. Pregatiti �n spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu �ntr-o tara sau doua, ci pe �ntreg globul pam�ntesc, baz�ndu-se, deci, pe lipsa de pregatire a crestinilor. Minciuna, santajul, perfidia, coruptia, tradarea, lingusirea, crima si necinstea, �n toate formele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 21:50:07

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-06 21:37:08 Ahaaa! Deci a�a m� vezi tu pe mine Mare�al?! O acritur����!!!!
O�etul este bun la mur�turi �i salate..... Deci, folositor!!!! �i Adi Popa...lingurar �ef!?

si mytcor....o ceapa

Ceapa �i usturoiul dau un gust delicios m�nc�rii!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-06 21:53:04

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 21:50:07

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-06 21:37:08 Ahaaa! Deci a�a m� vezi tu pe mine Mare�al?! O acritur����!!!!
O�etul este bun la mur�turi �i salate..... Deci, folositor!!!! �i Adi Popa...lingurar �ef!?

si mytcor....o ceapa

Ceapa �i usturoiul dau un gust delicios m�nc�rii!!!

ps:dora......tu ai citit protocoalele inteleptilor sionului?

Da, am citit....nu �n totalitate. Nu mi-a pl�cut deloc ....mi-e greu s� cred tot! Ma f�cut s� m� simt cam a�a:

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-06 21:57:22Da, am citit....nu �n totalitate. Nu mi-a pl�cut deloc ....mi-e greu s� cred tot! Ma f�cut s� m� simt cam a�a:

sunt curioasa dak le-o fii citit si adi popa....si dak tot mai crede k nu e o conspiratie.....cuvantul lui valoreaza greu!!!!(insa numai dak le-a citit...dak nu....)

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 22:01:11

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-06 21:57:22Da, am citit....nu �n totalitate. Nu mi-a pl�cut deloc ....mi-e greu s� cred tot! Ma f�cut s� m� simt cam a�a:

sunt curioasa dak le-o fii citit si adi popa....si dak tot mai crede k nu e o conspiratie.....cuvantul lui valoreaza greu!!!!(insa numai dak le-a citit...dak nu....)

Ioana, 100% c� le-a citit!!!
Dar 100% c� o s�-�i spun� c� sunt fabula�ii!!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

ha ha ...fabulatii zici?....dak spune asta si reuseste sa aduk argumente.....o sa valoreze mult parerea lui....dar...dak nu le-a citit(si eu sunt convinsa k nu )......hm....
poate isi da si el seama k e o conspiratie...makr in al 12-lea ceas!!!

oricum...e aproape imposibil sa nu-ti dai seama k se conspira....trebuie doar sa te duci pana la magazin ...vei vedea k toata mancarea e otravita.....:(
cine vrea asta?.....


oricum....e interesant ce se intampla cu protocoalele astea...nici eu nu le-am citit...dar...promit k o sa le citesc....(cu sau fara ele eu sunt oricum convinsa k e o cospiratie).....le voi citi si eu maine si le discutam mai amplu maine seara....

ps:in ce priveste discutia noastra despre patimile lui iisus...o reluam in saptamna mare....

PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul, �n viziunea francmasonilor, consta �n forta. Libertatea este o idee himerica. Liberalismul si anarhia. Credinta. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Dusmanul intern. Multimea trebuie sa fie pacalita. Anarhia si efectele ei. Politica si morala nu trebuie sa aiba nimic comun. Dreptul trebuie sa fie al celui mai tare. Puterea ascunsa francmasonica trebuie sa fie de ne�nvins. Scopul francmasonic justifica �ntotdeauna mijloacele. Multimea este oarba si de aceea poate sa fie at�t de usor manipulata de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmarit de francmasoni este autocratia. Lichiorurile tari si bauturile alcoolice �n exces, care fac sa slabeasca constiinta crestinilor. Clasicismul. Desfr�ul generalizat. Principiul si regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesara. Libertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciuna. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocratiei crestine trebuie sa fie c�t mai repede nimicite. Noua aristocratie care trebuie sa apara. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstractia utopica a libertatii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentantilor poporului.

Sa lasam la o parte vorbele goale si sa cercetam fiecare idee �n sine, sa luminam situatia prin comparatii si deductii.

Eu va voi arata, deci, sistemul nostru, at�t din punctul nostru de vedere, c�t si din acela al crestinilor.

Trebuie cunoscut ca oamenii care au instincte si porniri rele, sunt mult mai numerosi dec�t cei care au porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvern�nd pe oameni prin violenta si teroare, nu prin discutii academice. Fiecare om este �nsetat de putere, fiecare ar voi sa se faca dictator, daca ar putea. �n acelasi timp, sunt foarte multi cei care ar fi oric�nd gata sa jertfeasca bunurile celorlalti, pentru a-si atinge propriul lor bine.

Ce lucru a tinut si tine �n fr�u fiarele salbatice care se numesc oameni? Ce i-a calauzit p�na acum? La �nceput ei s-au supus puterii oarbe a pumnului, mai t�rziu legii, care nu este dec�t aceeasi putere, dar mascata. De aceea ajungem la concluzia ca dreptul e �n forta, dreptatea este de partea puterii.

Libertatea este o idee, un g�nd, un fapt. Trebuie stiut cum sa se fluture aceasta idee, c�nd este nevoie sa fie atras poporul �n cursa vicleana a unei idei, �n jurul unui anumit partid, mai ales daca acest partid are de g�nd sa �l zdrobeasca pe cel aflat la putere. Problema aceasta devine usoara daca adversarul �si gaseste puterea �n ideea de libertate, �n ceea ce se numeste liberalism, si mai ales daca �si jerfeste ceva din putere pentru aceasta idee. Iata �n ce va constata atunci triumful teoriei instituite de noi: fr�nele slabite ale puterii sunt luate �n m�na de catre altii, deoarece forta oarba a maselor nu poate ram�ne nici o singura zi fara sa fie strunita si pentru ca noua putere nu face dec�t sa ia locul celei vechi, deja slabite prin ideea de liberalism.

�n zilele noastre, puterea aurului a �nlocuit puterea guvernelor liberale. A fost o vreme c�nd domnea credinta. Ideea de libertate este acum irealizabila, deoarece nimeni nu stie sa se foloseasca de ea �ntr-o masura dreapta. Este suficient sa fie lasat poporul sa guverneze c�tva timp singur, pentru ca aceasta autonomie sa se transforme de �ndata �n destrabalare. Iar �n clipa aceea se nasc dezbinari care se transforma foarte repede �n lupte sociale, �n care Statele se mistuie si unde marimea lor se preface �n cenusa.

Fie ca Statul se istoveste de propriile lui fram�ntari, fie ca certurile sale launtrice �l aduc �n stare de a fi la bunul plac al dusmanilor din afara, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut si fara de scapare. El intra astfel �n stap�nirea noastra. Puterea capitalului, care acum este �n �ntregime �n m�inile noastre, �i apare atunci acestui Stat ca o luntre de scapare, de care este silit sa se agate pentru a nu se �neca.

Pe aceia pe care sufletul lor simtitor i-ar face sa considere netrebnice aceste g�nduri, i-as �ntreba: daca un Stat are doi dusmani si daca �i este �ngaduit sa foloseasca �mpotriva unuia dintre ei, dusmanul din afara, toate mijloacele de lupta, ca de pilda: de a nu-i aduce la cunostinta planurile de atac si de aparare, de a-l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fara ca toate acestea sa fie privite ca imorale; de ce, aceleasi masuri �ntrebuintate de noi �mpotriva unui dusman si mai rau, care urmaresc sa dar�me ordinea sociala si proprietatea, ar fi privite ca ne�ngaduite si imorale?

O minte bine cumpanita poate oare nadajdui sa aiba sansa sa c�rmuiasca cu folos popoarele prin �ndemnuri cuminti sau prin convingere atunci c�nd calea e deschisa contrazicerii, fie chiar nesocotita si fara �nsemnatate, dar totusi ademenitoare pentru poporul care �ntelege totul numai usurel, la suprafata? Oamenii, fie ca fac parte din patura de jos, fie ca nu, sunt c�rmuiti de micile lor patimi, de obiceiurile, de traditiile si de teoriile lor sentimentale. Sunt robi inconstienti ai �mpartirii �n partide care se �mpotrivesc �ntelegerii celei mai cuminti. Orice hotar�re a multimii at�rna de o majoritate �nt�mplatoare si este mai mereu superficiala. Fara a cunoaste tainele politice, multimea ia hotar�ri fara rost; si atunci un fel de anarhie sapa pe dedesubt guvernul.

Politica nu are nici o legatura cu morala. Guvernul, care se lasa condus de morala, nu este politic si, prin urmare, puterea lui este subreda. Acela care vrea sa domneasca trebuie sa se foloseasca de viclenie si fatarnicie. Marile �nsusiri ale poporului - sinceritatea si cinstea - sunt defecte pentru politica, pentru ca ele doboara regi si tronuri mai usor dec�t dusmanul cel mai puternic. Aceste �nsusiri trebuie sa le lasam regatelor crestine; noi nu trebuie �n nici un caz sa le luam drept calauza.

Scopul nostru este sa avem �n m�na puterea. Cuv�ntul DREPT este o idee abstracta pe care nimic nu o �ndreptateste. Acest cuv�nt nu �nseamna dec�t at�t: "Da-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi ca sunt mai tare dec�t tine". Unde �ncepe si unde se sf�rseste dreptul?

�ntr-un Stat unde puterea este rau organizata, unde legile de guvernare au devenit impersonale si usor de ocolit, �n urma drepturilor nenumarate �ntemeiate de liberalism, eu socotesc ca este un nou drept al meu sa ma arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor si asupra tuturor regulilor stabilite, si sa le rastorn; sa pun m�na pe legi, sa cladesc toate institutiile si sa ma fac stap�nul celor care mi-au predat mie drepturile pe care le daduse forta lor si de care s-au lepadat de buna voie, din liberalism.

Din pricina slabiciunii de astazi a tuturor puterilor, stap�nirea noastra va fi mai trainica dec�t oricare alta, pentru ca ea nu va putea fi �nfr�nta. Pentru aceasta este �nsa necesar ca ea sa se fi �nradacinat at�t de bine, �nc�t nici un siretlic sa nu o mai poata dar�ma.

Din raul trecator pe care suntem siliti sa-l facem acum, se va naste ulterior binele unui guvern neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existentei nationale, tulburat de liberalism. Rezultatul �ndreptateste mijloacele. Sa ne orientam cu luare aminte �n planurile noastre, mai putin asupra celor bune si morale si cel mai mult asupra celor trebuincioase si folositoare.

Avem �naintea noastra un plan, �n care este trasa �n mod strategic linia de care nu ne putem �ndeparta, fara a primejdui opera mai multor veacuri.

Pentru a gasi mijloacele care duc la acest scop, trebuie sa tinem seama de lasitatea, de nemernicia, nestatornicia multimii, de neputinta ei de a �ntelege si cumpani posibilitatile si �mprejurarile propriei sale vieti si ale bunastarii sale. Trebuie sa �ntelegem ca puterea multimii este oarba, nesabuita, cel mai adesea ea nu g�ndeste, ci se ia dupa orice zvon. Un orb nu poate calauzi un alt orb fara ca sa-l duca la prapastie. Tot astfel, membrii multimii, iesiti din popor - oric�t le-ar fi mintea de geniala -, nu pot pretinde sa conduca poporul fara a-l pierde �n �ntregime, din pricina ca ei nu �nteleg nimic din politica.

Numai un individ pregatit �nca din copilarie pentru autocratie poate recunoaste graiul politicii si realitatea ei. Un popor lasat pe seama lui proprie, adica pe seama celor ridicati din s�nul sau, se ruineaza prin certurile partidelor at�tate de setea de putere, si prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putinta ca poporul sa judece linistit, fara dusmanii launtrice si sa conduca afacerile tarii, care nu pot fi amestecate cu interesele personale? Se pot ei apara �mpotriva dusmanilor din afara? Nu, e cu neputinta! Un plan �mpartit �n at�tea capete c�te are multimea �si pierde unitatea, devine de ne�nteles si fara putinta de a fi �nfaptuit.

Numai un autocrat (un singur stap�n atotputernic) poate alcatui planuri mari si limpezi, poate aseza la locul sau fiecare lucru, �n mecanismul masinii guvernamentale. Sa recunoastem, deci, ca un guvern folositor tarii si �n stare sa-si atinga scopul propus, trebuie sa fie condus de un singur individ responsabil. �n anarhia absoluta, civilizatia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conducatorului ei, oricare ar fi el. Multimea este un barbar ce �si arata barbaria la orice prilej. �ndata ce poporul apuca �n m�ini libertatea, ea se transforma foarte repede �n anarhie, care e treapta cea mai deplina a barbariei.

�nchipuiti-va dobitoacele acelea umane �mbibate de alcool, naucite de vin, carora li se va da dreptul de a bea fara masura, �n acelasi timp �n care li se va da libertatea. Noi nu putem �ngadui ca ai nostri sa decada p�na la o asemenea treapta. Popoarele crestine sunt �ndobitocite de bautura. Tineretea le este irosita si �njosita de studiile clasice complet inutile si de desfr�narea precoce la care i-au impus agentii nostri: profesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi �nsasi negustorii nostri si chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale crestinilor. �n r�ndul acestora din urma eu numar si pe asa zisele "femei din lumea buna", care la r�ndul lor imita de buna voie, ca niste maimute, luxul si desfr�narea celor dint�i.

Cuv�ntul nostru de ordine este: putere cu orice pret si fatarnicie. Singura puterea poate �nvinge �n politica, mai ales c�nd este ascunsa �n talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violenta trebuie sa fie un principiu, viclenia si fatarnicia o regula pentru guvernele care nu vor sa-si predea coroana �n m�inile agentilor unei noi puteri. Acest rau este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care �l urmarim noi. De aceea, noi nu trebuie sa ne oprim �n fata mituirii, �nselatoriei, tradarii, ori de c�te ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. �n politica trebuie sa te pricepi sa iei proprietatea altuia fara a sovai, mai ales daca poti obtine prin acest mijloc supunerea si puterea.

Statul nostru, �n aceasta cucerire pasnica, are dreptul sa �nlocuiasca grozaviile razboiului prin condamnari la moarte mai putin vazute si mai folositoare, necesare adeseori pentru a �ntretine teroarea aceasta care face popoarele sa asculte orbeste. O ne�nduplecare constanta, dar strasnica este cel mai mare sustinator al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai �n folosul nostru, este chiar de datoria noastra sa ne tinem de acest program al violentei si fatarniciei. O asemenea doctrina bazata pe calcul este tot at�t de folositoare ca si mijloacele pe care le �ntrebuinteaza. Nu numai prin aceste mijloace, dar si prin aceasta doctrina a ne�nduplecarii, vom �nvinge si vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi �ndeajuns sa se stie ca suntem ne�nduplecati, pentru ca orice nesupunere sa �nceteze.

Noi, �nca din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, cuvinte repetate de at�tea ori de catre papagalii inconstienti care, atrasi din toate partile de aceasta momeala, nu s-au folosit de ea dec�t pentru a nimici prosperitatea lumii si adevarata libertate individuala, altadata at�t de bine asigurata prin constr�ngerea multimii. Oamenii care s-au crezut inteligenti, n-au stiut sa descurce �ntelesul ascuns al acestor cuvinte si n-au vazut deloc ca ele se contraziceau, ei nu au vazut ca �n realitate nu exista egalitate �n natura si ca nu poate sa existe libertate, ca natura �nsasi a creat inegalitatea mintilor, a caracterelor si a inteligentelor, at�t de mult supuse legilor ei. Acesti oameni nu au �nteles ca multimea este o putere oarba si ca parvenitii pe care si-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai putini orbi �n politica dec�t ea �nsasi. N-au �nteles ca initiatul, cel introdus �n tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, �n vreme ce multimea neinitiatilor, fie chiar plini de geniu, nu �nteleg nimic din politica. Toate aceste g�nduri nu le-au venit deloc �n minte crestinilor. Totusi, pe aceasta se �ntemeia principiul guvernam�ntului drastic. Tatal, Domnitorul, transmitea fiului sau secretele politicii, necunoscute, �n afara de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni sa nu le poata trada. Mai t�rziu, obiceiul transmiterii adevaratelor principii ale politicii, s-a pierdut. Izb�nda operei noastre s-a marit mult prin aceasta.

Totusi, �n lumea �ntreaga, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus �n r�ndurile noastre, prin mijlocirea agentilor nostri orbi, legiuni �ntregi de crestini care ne purtau cu �nsufletire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei niste viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrug�nd peste tot pacea, solidaritatea, stap�nind pe dedesubt toate institutiile Statului. Veti vedea din cele ce urmeaza sa va comunicam, ca aceasta ne-a folosit cel mai mult noua. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putinta de a obtine cheia cea mai importanta sau, mai bine zis, de a desfiinta privilegiile pe care era �ntemeiata aristocratia crestinilor si singurul mijloc de aparare ce-l aveau �mpotriva noastra popoarele si natiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocratiei naturale si ereditare noi ne-am ridicat aristocratia noastra, a inteligentei si a banului. Am luat drept baza a acestei noi aristocratii bogatia, care depinde de noi, si stiinta, care este �ndrumata de maestrii nostri.

Izb�nda noastra a mai fost mult usurata si prin faptul ca, �n legaturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am stiut �ntotdeauna sa atingem si sa influentam corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinaria, lacomia, ne�ndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slabiciuni omenesti, luate �n parte, fiind �n stare sa �nabuse gradat neat�rnarea g�ndului, pun�nd vointa oamenilor �n slujba celor care astfel le cumpara sufletul.

Ideea abstracta a libertatii ne-a dat putinta de a face multimea sa �nteleaga ca un guvern nu este altceva dec�t un loctiitor al proprietarului tarii, adica al poporului, si ca poate fi schimbat asa cum se schimba manusile �nvechite.

Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentantilor poporului �i pune totdeauna la dispozitia noastra; ei depind de alegerea noastra.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 22:19:21ha ha ...fabulatii zici?....dak spune asta si reuseste sa aduk argumente.....o sa valoreze mult parerea lui....dar...dak nu le-a citit(si eu sunt convinsa k nu )......hm....

Nu le-am citit (�nc�). Despre istorii serioase ale francmasoneriei am mai vorbit pe forum. Nu v�d �n acest moment cu ce ar putea contribui aceste protocoale la proptirea teoriei conspira�iei mondiale (unde este nevoie de mai mult dec�t masoni). Oricum, am f�cut trimitere ceva mai devreme la Anexa 1 din 'Studiu asupra francmasoneriei, �ntocmit de �PS Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului �i votat de Sf�ntul Sinod �n �edin�a sa de la 11 Martie 1937'. Este o analiz� extrem de fin� �i echilibrat� (�i nu departe ca dat� de congresul francmason din 1897 la care se face referire �n protocoalele amintite), iar impactul acestui document �n Rom�nia interbelic� a fost decisiv - am mai discutat �ns� despre asta.

Maressal, pot s� spun c� (pentru mine) e�ti mai interesant dec�t o sut� de protocoale francmasonice, dar te ur�sc pentru ultimul desen! �i-am spus c� am luat b�taie s�mb�t�, dar nu am venit acas� cu lingura de lemn!

De la: adipopa, la data 2009-04-06 22:55:24

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 22:19:21ha ha ...fabulatii zici?....dak spune asta si reuseste sa aduk argumente.....o sa valoreze mult parerea lui....dar...dak nu le-a citit(si eu sunt convinsa k nu )......hm....

Nu le-am citit (�nc�). Despre istorii serioase ale francmasoneriei am mai vorbit pe forum. Nu v�d �n acest moment cu ce ar putea contribui aceste protocoale la proptirea teoriei conspira�iei mondiale (unde este nevoie de mai mult dec�t masoni). Oricum, am f�cut trimitere ceva mai devreme la Anexa 1 din 'Studiu asupra francmasoneriei, �ntocmit de �PS Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului �i votat de Sf�ntul Sinod �n �edin�a sa de la 11 Martie 1937'. Este o analiz� extrem de fin� �i echilibrat� (�i nu departe ca dat� de congresul francmason din 1897 la care se face referire �n protocoalele amintite), iar impactul acestui document �n Rom�nia interbelic� a fost decisiv - am mai discutat �ns� despre asta.

nu am mai discutat adi....asa zisa discutie a fost deschisa de mine,dar incheiata subtil de tine fara sa ajungem cu totii la niste concluzii.....
deci....trebuia dezbatut mai amplu subiectul *masoneria*....

ps:poate ne-ar fii ajutat si mytcor cu niste informatii....pretioase

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-05 23:26:24Ioana, Pilat avea suficient� putere s�-l "salveze" pe Iisus!!!! Dac� vroia s�-i redea libertatea, p�i �l l�sa liber!!!! Avea aceast� putere!!!

Dora, e�ti fantastic�! M-am chinuit 2 pagini s� spun acela�i lucru! Dar am avut cui?

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-05 23:06:05Eu nu l-am cunoscut pe Pilat...nu am tr�it timpurile acelea. Nu �tiu ce a fost �n capul sau sufletul lui...nu i-am cunoscut credin�a. La fel �i cu ceilal�i

Dora, religia iudeo-cre�tin� este o religie deschis� investiga�iei istorice. Nu toate evenimentele sau personajele biblice sunt la fel de bine documentate, dar de regul� nu contravin cunoa�terii istorice pe care o avem �n baza altor surse.

Cunoa�terea istoric� nu este asemenea cunoa�terii �tiin�ifice sau matematice, �ns� nu este invalidat� sau devalorizat� ca �i cunoa�tere. �mi dau seama c� spun acum un truism: nu avem acces la nici unul dintre evenimentele sau personajele din trecut, nu putem repeta istoria (precum un experiment de laborator) ca s� avem o cunoa�tere absolut�.

Dar ceea ce putem cunoa�te despre Pilat, Irod sau Iisus este pe acela�i palier epistemologic cu ceea ce cunoa�tem despre Pompei sau Iuliu Cezar. Cunoa�terea istoric� este o reconstruc�ie bazat� pe surse. Ne apar�ine ca interpretare, dar ne �i oblig� �n acela�i timp la o anumit� conduit� vis-a-vis de surse.

�ntr-un sens strict istoric, nu conteaz� dimensiunea nep�m�nteasc� (ontologia divin�) a lui Iisus din Nazaret. Cunoa�terea istoric� a celui ce trecea �n preajma lacului Ghenesaret drept �fiul t�mplarului�, nu na�te neaparat credin�a mesianic� pe care o au cre�tinii. Iisus apar�ine istoriei laice � credincios sau necredincios, de aici trebuie to�i s� pornim!

Nu avem dreptul s� reinvent�m un Hristos-al-credin�ei rupt de un Iisus-al-istoriei, a�a cum au f�cut Bultman �i discipolii s�i.

De aceea, zic Dora, Iisus este un subiect al cunoa�terii istorice tot at�t de legitim precum orice al personaj istoric. Avem surse, �tim ce �nseamn� investiga�ia istoric�, nu putem renun�a la cunoa�terea lui � din contr�, suntem aproape obliga�i s�-l cunoa�tem datorit� magnitudinii staturii lui.

De la: adipopa, la data 2009-04-06 23:00:44

De la: dora_visinescu, la data 2009-04-05 23:26:24Ioana, Pilat avea suficient� putere s�-l "salveze" pe Iisus!!!! Dac� vroia s�-i redea libertatea, p�i �l l�sa liber!!!! Avea aceast� putere!!!

Dora, e�ti fantastic�! M-am chinuit 2 pagini s� spun acela�i lucru! Dar am avut cui?

lasa....mai vorbim noi in saptamana mare...sa vad intai ce spun marii nostri duhovnici!!!!!

pe cine sa lase liber,pe cineva care nici n-a existat decat in creierele unora?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: adipopa, la data 2009-04-06 22:55:24

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 22:19:21ha ha ...fabulatii zici?....dak spune asta si reuseste sa aduk argumente.....o sa valoreze mult parerea lui....dar...dak nu le-a citit(si eu sunt convinsa k nu )......hm....

Nu le-am citit (�nc�). Despre istorii serioase ale francmasoneriei am mai vorbit pe forum. Nu v�d �n acest moment cu ce ar putea contribui aceste protocoale la proptirea teoriei conspira�iei mondiale (unde este nevoie de mai mult dec�t masoni). Oricum, am f�cut trimitere ceva mai devreme la Anexa 1 din 'Studiu asupra francmasoneriei, �ntocmit de �PS Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului �i votat de Sf�ntul Sinod �n �edin�a sa de la 11 Martie 1937'. Este o analiz� extrem de fin� �i echilibrat� (�i nu departe ca dat� de congresul francmason din 1897 la care se face referire �n protocoalele amintite), iar impactul acestui document �n Rom�nia interbelic� a fost decisiv - am mai discutat �ns� despre asta.

Am gasit studiul, nu gasesc anexa 1 la el!!

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 23:00:36ps:poate ne-ar fii ajutat si mytcor cu niste informatii....pretioase

P�i, s� ne ajute dac� poate. Dar pentru mine francmasoneria este un subiect expirat. Nu �n�eleg de ce te aprinzi!? Un istoric adev�rat nu-�i permite atitudini p�tima�e.

Asta e???

ecumenismulincotro.0golf.com/e23.htm

De la: marinescuirina, la data 2009-04-06 23:05:25Am gasit studiul, nu gasesc anexa 1 la el!!

Eu �l am �n format Word, dar nu �tiu de unde l-am desc�rcat. Poate g�se�ti �ntre timp. Dac� nu, �i-l trimit pe adresa personal� de email.

ANEXA 1
Hotãr�rea Sf�ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom�ne
din data de 11 martie 1937193

Biserica os�ndeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si �n special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria �nvata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, �ndemn�ndu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta �mpotriva crestinismului, ale carui �nvataturi sunt revelate de Dumnezeu. V�n�nd pe c�t mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria �i rupe de Biserica si, av�nd �n vedere influenta �nsemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se �ntinda asupra unor cercuri tot mai largi, �n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist - naturalista, reprob�nd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul sau, francmasoneria deduce �n mod consecvent o morala pur laica, un �nvatam�nt laic, reprob�nd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras, �n toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.

Francmasoneria �i considera pe evrei superiori crestinilor.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii, si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna �n lojile ei cunosc adevarul si se �nalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta �nseamna ca crestinismul nu da un avantaj �n ce priveste cunoasterea adevarului si dob�ndirea m�ntuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati �ntr-o situatie superioara crestinilor, din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai �nalte si al m�ntuirii.

Francmasoneria vrea sa se substituie crestinismului.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii dintre adeptii ei nu dau nici o �nsemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite forta quasi-religioasa. �n orice caz, prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.
In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are �n considerare si motive de ordin social c�nd �ntreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

Francmasoneria submineaza ordinea sociala.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca �si face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pam�ntesti dec�t acelea care reprezinta ordinea stabilita vizibil, �i face unelte �n m�na unor factori nestiuti �nca nici de ei, av�nd sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. Este o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta �n viata statului si �n ordinea stabilita. Este o lupta ce ia �n sprijinul ei minciuna si �ntunericul, �mpotriva juram�ntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat statului ei dau juram�nt pag�nesc.194

7. Francmasoneria lupta �mpotriva legii naturale voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din s�nul omenirii.

Masurile ce se impun:

Iar ca masurile cele mai eficace pe care Biserica �ntelege sa le ia �mpotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:

1. O actiune publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor rom�ni care dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca, �n caz contrar, Fratia Ortodoxa Rom�na extinsa pe toata tara va �ndemna sa izoleze pe cei ce prefera sa ram�na �n loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba �nmorm�ntarii, �n caz ca p�na atunci ne se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri �n corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va �nvata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf�ntul Sinod si toate corporatiile bisericesti si asociatiile religioase staruie pe l�nga poporul rom�n si corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte, �n caz ca guvernul nu o va face, Sf�ntul Sinod se va �ngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

De la: adipopa, la data 2009-04-06 23:06:14

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 23:00:36ps:poate ne-ar fii ajutat si mytcor cu niste informatii....pretioase

P�i, s� ne ajute dac� poate. Dar pentru mine francmasoneria este un subiect expirat. Nu �n�eleg de ce te aprinzi!? Un istoric adev�rat nu-�i permite atitudini p�tima�e.

adi...dak ai stii cat sunt de bucuroasa k fac la facultate un curs despre asta(cu un prof kr crede in teoria conspiratiei).....
si...vrea sa va dati si voi seama k se conspira!!!...la greu!!!

ps:noi discutam la curs despre masonii din epok moderna...despre astia de acum...nu stiu mare lucru....insa nu poti nici tu sa nu fii de acord cu faptul k exista!!!...si pun la cale fel de fel ce conspiratii!!!!

De la: marinescuirina, la data 2009-04-06 23:09:31ANEXA 1
Hotãr�rea Sf�ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom�ne
din data de 11 martie 1937193

Biserica os�ndeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si �n special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria �nvata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, �ndemn�ndu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta �mpotriva crestinismului, ale carui �nvataturi sunt revelate de Dumnezeu. V�n�nd pe c�t mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria �i rupe de Biserica si, av�nd �n vedere influenta �nsemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se �ntinda asupra unor cercuri tot mai largi, �n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist - naturalista, reprob�nd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul sau, francmasoneria deduce �n mod consecvent o morala pur laica, un �nvatam�nt laic, reprob�nd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras, �n toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.

Francmasoneria �i considera pe evrei superiori crestinilor.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii, si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna �n lojile ei cunosc adevarul si se �nalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta �nseamna ca crestinismul nu da un avantaj �n ce priveste cunoasterea adevarului si dob�ndirea m�ntuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati �ntr-o situatie superioara crestinilor, din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai �nalte si al m�ntuirii.

Francmasoneria vrea sa se substituie crestinismului.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii dintre adeptii ei nu dau nici o �nsemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite forta quasi-religioasa. �n orice caz, prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.
In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are �n considerare si motive de ordin social c�nd �ntreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

Francmasoneria submineaza ordinea sociala.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca �si face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pam�ntesti dec�t acelea care reprezinta ordinea stabilita vizibil, �i face unelte �n m�na unor factori nestiuti �nca nici de ei, av�nd sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. Este o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta �n viata statului si �n ordinea stabilita. Este o lupta ce ia �n sprijinul ei minciuna si �ntunericul, �mpotriva juram�ntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat statului ei dau juram�nt pag�nesc.194

7. Francmasoneria lupta �mpotriva legii naturale voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din s�nul omenirii.

Masurile ce se impun:

Iar ca masurile cele mai eficace pe care Biserica �ntelege sa le ia �mpotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:

1. O actiune publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor rom�ni care dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca, �n caz contrar, Fratia Ortodoxa Rom�na extinsa pe toata tara va �ndemna sa izoleze pe cei ce prefera sa ram�na �n loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba �nmorm�ntarii, �n caz ca p�na atunci ne se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri �n corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va �nvata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf�ntul Sinod si toate corporatiile bisericesti si asociatiile religioase staruie pe l�nga poporul rom�n si corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte, �n caz ca guvernul nu o va face, Sf�ntul Sinod se va �ngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

...discutii despre *preferatii* mei...domnii masoni.....

Irina, documentul pe care �l am eu e mult mai mare: 26 pagini!

francmasonii nu au nicio legatura cu democratia...organizatia lor este un elitista....seamna mai mult cu ordinele cavaleresti din evul mediu decat cu ong-urile de acum.....
e aiurea k intr-un stat democratic contemporan sa mai existe asa ceva....

in orice caz...cititi cu totii protocoalele lor...vor avea ce sa discutam maine seara...de-abea astept!!!!

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 23:10:11adi...dak ai stii cat sunt de bucuroasa k fac la facultate un curs despre asta(cu un prof kr crede in teoria conspiratiei).....
si...vrea sa va dati si voi seama k se conspira!!!...la greu!!!

Un profesor de istorie adept al teoriei conspira�ie mondiale tr�ie�te prea multe contradic�ii pentru a fi luat �n seam�!

Aveam incredere in scribd.com!
(intai wiki, apoi scribd.. unde sa mai caut???)

Multumesc pt oferta, Adi.. cred ca-i momentul sa devenim prieteni...

(ca sa-ti trimit adresa mea de e-mail ;) )

cred ca si protocoalele sunt in varianta scurta, nu?? sunt tot de pe scribd.. par cam sumare.

ala este un papagal comunist sau fiu,nepot etc. de-al javrelor comuniste[un mancurt] nu poate fi istoric adevarat[dovada cea mai vie o reprezinta mancurtizatu' de giurescu]

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: adipopa, la data 2009-04-06 23:17:20

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-04-06 23:10:11adi...dak ai stii cat sunt de bucuroasa k fac la facultate un curs despre asta(cu un prof kr crede in teoria conspiratiei).....
si...vrea sa va dati si voi seama k se conspira!!!...la greu!!!

Un profesor de istorie adept al teoriei conspira�ie mondiale tr�ie�te prea multe contradic�ii pentru a fi luat �n seam�!

adi...cursul se numeste *elite politice in epok moderna*...si aici a trebuit sa vorbim si despre francmasonerie(logic....majoritatea oamenilor importati au fost masoni)...si ne-a prezentat in cateva cursuri subiectul asta.....
de ce nu merita luat in seama?....dak s-a documentat foarte bine?....noi facem istorie...si incerkm sa nu ignoram aspecte importante....
insa...informatiile lui sunt limitate la epok moderna(cursul se opreste la primul razboi mondial.....)...
eu vreau sa stiu mai multe despre astia de acum...sa aflu ce pun la cale si sa decid dak sunt de acord sau nu ...pentru k ...dak se pun la cale fel de fel de lucuri contrare dorintelor mele....am dreptul sa ma revolt...deci...vreau sa stiu!!!
si vreau sa aflu cum pot obtine mai multe informatii......

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-04-06 23:20:33ala este un papagal comunist sau fiu,nepot etc. de-al javrelor comuniste[un mancurt] nu poate fi istoric adevarat[dovada cea mai vie o reprezinta mancurtizatu' de giurescu]

lasa-l e giurescu (si el mi-e profesor)...vorbim pe alt topic despre el...acum zii ce parere ai despre protocoalele astea.....