Meditatii crestine,predici crestine, articole crestine

1 PETRU 3
9. Nu r�spl�ti�i r�ul cu r�u sau ocara cu ocar�, ci, dimpotriv�, binecuv�nta�i, c�ci spre aceasta a�i fost chema�i, ca s� mo�teni�i binecuv�ntarea.
10. Cel ce voie�te s� iubeasc� via�a �i s� vad� zile bune s�-�i opreasc� limba de la r�u �i buzele sale s� nu gr�iasc� vicle�ug;
11. S� se fereasc� de r�u �i s� fac� bine; s� caute pacea �i s-o urmeze;
12. C�ci ochii Domnului sunt peste cei drep�i �i urechile Lui spre rug�ciunile lor, iar fa�a Domnului este �mpotriva celor ce fac rele.
13. �i cine v� va face vou� r�u, dac� sunte�i plini de r�vn� pentru bine?
14. Dar de ve�i �i p�timi pentru dreptate, ferici�i ve�i fi. Iar de frica lor s� nu v� teme�i, nici s� v� tulbura�i.
15. Ci pe Domnul, pe Hristos, s�-L sfin�i�i �n inimile voastre �i s� fi�i gata totdeauna s� r�spunde�i oricui v� cere socoteal� despre n�dejdea voastr�,
16. Dar cu bl�nde�e �i cu fric�, av�nd cuget curat, ca, tocmai �n ceea ce sunte�i cleveti�i, s� ias� de ru�ine cei ce gr�iesc de r�u purtarea voastr� cea bun� �ntru Hristos.
17. C�ci e mai bine, dac� a�a este voia lui Dumnezeu, s� p�timi�i f�c�nd cele bune, dec�t f�c�nd cele rele.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Domnul este Pastorul meu.

negrutpaul.wordpress.com/2009/03/01/s-au-falit-ca-sunt-intelepti...

S-au falit ca sunt intelepti si au inebunit


Zilele trecute presa internationala a prezentat cazul unui baiat din Marea Britanie, care la varsta de 13 ani a facut un copil cu o fata de 15 ani. Dezbaterile publice au subliniat grotescul mediatizarii cazului, iresponsabilitatea parintilor celor doi tineri, nepasarea lumii medicale, care nu a intervenit pentru a intrerupe sarcina, sau decaderea morala a societatii contemporane. Interesant este faptul ca in dezbaterile mediatizate nu am auzit pe nimeni care sa analizeze cauzele acestui caz. Dezbaterile se ocupa doar de consecinte.

Pentru a vedea mai clar limitele unei asemenea abordari, dintre toate aspectele dezbaterilor publice in legatura cu acest caz, retinem astazi pozitia celor care deplang faptul ca nu a fost intrerupta sarcina. Privit doar prin lentila emotionala, cazul ar parea sa justifice pozitia celor care considera ca avortul este solutia ideala in cazurile sarcinilor nedorite, mai ales in cazul minorilor. Pentru a intelege implicatiile acestei argumentatii este important sa mergem direct la radacina lucrurilor. Care este originea acestei pozitii si incotro se indreapta ea?


Biblia afirma ca Dumnezeu a creat omul cu identitate sexuala (barbat si femeie) si a circumscris relatiile conjugale strict in cadrul legamantului de casatorie intre un singur barbat si o singura femeie. Din perspectiva biblica, relatia conjugala este expresia unitatii fizice intre sotul si sotia care sunt dedicati sa traiasca impreuna in unitate spirituala, intelectuala si emotionala. Unirea fizica se realizeaza intre barbatul si femeia care si-au asumat responsabililtatea in toate aspectele vietii de familie. Copiii care se nasc in familie sunt un dar de la Dumnezeu si trebuie crescuti pentru slava lui Dumnezeu.

Caderea omului in pacat a afectat negativ nu doar viata spirituala, intelectuala si emotionala, ci si dimensiunea sexuala a rasei umane. Doua aspecte merita metionate aici:

1. Separarea relatiei sexuale de legamantul de casatorie. In toate societatile care au cultivat o civilizatie bazata pe razvratirea fata de Dumnezeu a aparut o preocupare obsedanta si aberanta pentru sex. Sexul fara nici o limita este privit ca fiind esenta libertatii absolute a omului. Orice incercare de a circumscrie viata sexuala doar in cadrul legamantului de casatorie este considerata anacronica si oprimanta. Relatiile sexuale premaritale sau extramaritale reprezinta, in opinia sustinatorilor acestei teorii, o trasatura caracteristica a omului modern si emancipat. Cu toate ca omul modern nu vrea sa discute despre consecintele acestei conceptii, trebuie afirmat ca relatiile sexuale inafara legamantului de casatorie au consecinte serioase cum ar fi: degradarea vietii umane, traumele afective, bolile cu transmisiune sexuala, sarcinile nedorite, si divortul. In mod normal, ne-am astepta ca vazand consecintele faptelor lui, omul sa-si re-evalueze conceptia despre lume si viata si sa-si schimbe comportamentul. Adevarul este ca omul razvratit fata de Dumnezeu nu vrea sa-si schimbe viata, ci doar sa scape de consecinte. Asa s-a ajuns la dezvoltarea unei civilizatii care creaza si promoveaza modele si institutii care sa absolve omul de consecintele faptelor lui. Asa se explica faptul ca dezbaterile publice nu discuta despre pacatul relatiilor sexuale premaritale si extrameritale si despre faptul ca pacatele sexuale se regasesc tot mai frecvent si la copii. Societatea nu mai deplange pacatul, ci numai consecintele. la In acest punct ne indreptam spre al doilea aspect al analizei noastre.

2. Separarea actului sexulual de consecintele nedorite. Pentru a-l ajuta pe om sa faca fata dezechilibrului emotional si mental si mai ales depresiilor care apar in urma promiscuitatilor sexuale, societatea contemporana a inventat si sustine retele nationale de consilieri, psihologi si psihiatri. In ciuda progresului inregistrat in domeniul psihologiei si psihiatriei, specialisti nu pot anula consecintele psiho-emotionale ale pacatului. Pentru a evita maladiile cu transmisiunea sexuala, societatea a elaborat teoria �sexului protejat�. Datorita faptului ca sexul protejat nu este chiar atat de �protejat�, tot mai multi oameni si in special tineri se aleg cu maladii cu transmisiune sexuala. Medicii specialisti in boli dermato-venerice nu mai pot face fata ritmului cu care aceste maladii se transmit. Pentru a evita sarcina nedorita, societatea promoveaza o multime de tehnici si produse anticonceptionale. Au aparut organizatii care promoveaza idea ca omul poate avea relatii sexuale fara risc de sarcina. Organizatiile care se ocupa cu planificarea familiala (Planned Parenthood) tin seminarii in scoli si alte institutii publice si apeleaza curent la mijloacele mediatice pentru a-i ajuta pe oameni sa aibe un comportament pacatos si iresponsabil si totusi sa scape de consecintele faptelor lor. Aceste organizatii, in loc sa discute despre moralitatea si responsabilitatea vietii sexuale, incurajeaza tinerii sa adopte un stil de viata pacatos. Prin urmare, tineri la varste din ce in ce mai fragede ajung sa fie activi din punct de vedere sexual. Daca totusi apare sarcina, clinicile care fac avort la cerere sunt acum la indemana tuturor. Asa s-a ajuns ca in zilele noastre pe glob sa fie ucisi anual milioane de copii nedoriti in numele libertatii oamenilor de a-si manifesta neangradit preferintele sexuale.

Cu toate ca societatea a inventat aceste mecanisme de sprijinire a omului razvratit, trebuie subliniat adevarul biblic: omul nu poate anula legile lui Dumnezeu, �Nu va inselati: Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit. Ce seamana omul aceea va si secera� (Galateni 6:7).

Asa dupa cum Turnul Babel nu a putut ajuta generatia de atunci sa scape de consecintele razvratirii lor, tot asa nici civilizatia de acum nu-i poate ajuta pe oameni sa anuleze legea semanatului si seceratului. Statisticile privind cresterea ingrijoratoare a divorturilor, a infractiunilor juvenile, a tulburarilor psiho-afective, a maladiilor cu transmisiune sexuala si a avorturilor reprezinta dovada clara ca Biblia ramane invalidabil�: ce seamana omul, aceea va secera.

In cazul pe care l-am mentionat, un baiat la 13 ani si o fata la 15 ani culeg roadele relatiei pacatoase, relatie incurajata de nebunia unei conceptii despre lume si viata care sfideaza planul lui Dumnezeu si standardele Lui morale pentru viata de familie. Intelepciunea oamenilor razvratiti arunca omenirea intr-o nebunie existentiala asemanatoarea cu cea din vremea potopului. Solutia la criza morala a societatii contemporane nu este descoperirea altor tehnici mai performante de a-l scapa pe om de consecintele faptelor lui, ci reintoarcerea la planul si standardele lui Dumnezeu pentru viata de familie.

Omul nu are nevoie de noi tehnici de management a crizelor pe care le genereaza razvratirea fata de Dumnezeu, ci de nasterea din nou oferita prin Isus Hristos si Duhul Sfant.

�Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se aseaza pe scaunul celor batjocoritori, ci isi gaseste placerea in Legea Domnului si zi si noapte cugeta la ea� (Ps. 1:1-3).

Pastor Paul Negrut

Domnul este Pastorul meu.

negrutpaul.wordpress.com/2009/01/29/oameni-mici-cu-functii-mari-...

Oameni mici cu functii mari, sau sindromul Haman
By negrutpaul
In cartea Estera intalnim un personaj reprezentativ pentru o anumita categorie de oameni: oameni mici care ajung pe functii mari. Acest tip de oameni se poate recunoaste mai greu la inceput si mult mai usor dupa ce s-au instalat in scaun. De ce sunt identificati mai greu la inceput? Oamenii mici din aceasta categorie -pentru ca sunt oameni mici si de alte categorii - cand sunt pe scaune mici sunt foarte amabili, indatoritori si chiar te fac sa crezi ca au inima de slujitori dezinteresati. Se confunda usor cu oamenii care au un duh bland si smerit, asa cum se confunda cameleonul cu mediul.

Oamenii mici din aceasta categorie se comporta slugarnic fata de cei de sus, si, cum la inceput sunt jos de tot, se poarta slugarnic si jovial fata de aproape toata lumea, pentru ca, in faza de inceput putini sunt mai jos decat ei. Servilismul lor plin de amabilitate este acompaniat de preocupari simulate fata de binele altora. Si cum lumea noastra este plina de necazuri si frustrari, omul nostru mic are o clientela numeroasa. Cu vremea, devine util celor carora le face servicii aparent dezinteresate, si mai ales atunci cand lasa impresia ca este gata de mult mai mult sacrificiu pentru binele altora (a institutiei, a comunitatii si de ce nu a lucrarii sau a tarii). In felul acesta omul nostru mic incepe sa urce, si urca repede pentru ca toti cei care au fost slujiti de un asemenea om dezinteresat il ajuta sa urce.

Asa se face ca Haman ajunge sus de tot. Odata ajuns sus, Haman este plin de satisfactie cand toti slujitorii se pleaca si se inchina inaintea lui. Haman se simte bine pe scaunul inalt; omul umil de ieri a devenit un oficial in toata cinstea. Nu mai este servil cu robii dintre care s-a chivernisit cu promovarea. Acum este sef si i se cuvin respectul si cinstea neconditionate. Si in jurul lui Haman se aduna repede alti hamani care fac temenele, asteptandu-si implinirea visului de a deveni un Haman mare. Aceasta grupare de hamani poate deveni repede masina de vot, care sa-i ofere lui Haman satisfactia ca masinatiile lui au capatat statutul de hotarari oficiale.

Micimea lui Haman nu s-ar vedea insa atat de clar daca pe lume n-ar exista cate un Mardoheu. Mardoheu il cantareste repede pe Haman si vede ca este mic. Mardoheu il cinsteste pe imparatul adevarat, dar il ignora pe parvenitul cu ifose de imparat. Haman sarbatoreste cand este adulat, dar turba de manie cand este ignorat. �Si Haman a vazut ca Mardoheu nu-si pleca genunchiul si nu se inchina inaintea lui. S-a umplut de manie� (Estera 3:5).

Pentru un om asa de mic si cu un orgoliu asa de mare Mardoheu trebuie eliminat. Haman procedeaza aparent institutional. Spun aparent, pentru ca in realitate pentru Haman institutia este doar o unealta in dosul careia isi ascunde micimea. Orgoliul lui trebuie satisfacut pe scara mare: nu doar Mardoheu trebuie eliminat, ci toata semintia lui . De ce toata semintia? Pentru ca oricand din aceasta semintie poate aparea un alt Mardoheu. Micimea lui Haman trebuie mascata din nou de interesele imparatiei: �Atunci Haman a zis imparatului Ahasveros:

Domnul este Pastorul meu.

O mic� �ntrebare, cu scuzele de rigoare dac� deranjeaz�:


Isus s-a �nchinat la Dumnezeu?

Eu �tiu c� da, �i voi �ti�i c� da, totu�i de ce aceast� �ntrebare a devenit incomod�?

(scuze, nu am obs. ca nu e tot articolul)...............Micimea lui Haman trebuie mascata din nou de interesele imparatiei: �Atunci Haman a zis imparatului Ahasveros:
Interesant, pana la Haman nimeni nu a observat ca Mardoheu si ai lui sunt un pericol pentru imparatie. Dintr-o data Haman este cel mai preocupat om de binele imparatiei. Sunt fabricate argumente, invocate abateri, cerute sanctiuni. Nu este nevoie de nici o verificare. Cine ar indrazni sa puna la indoiala onestitatea lui Haman, care este gata sa se sacrifice pe cheltuiala lui pentru binele imparatiei. Haman este neobosit sa duca pedeapsa la indeplinire. Toate procedurile au fost indeplinite dupa planul lui Haman. Un prieten din Germania mi-a spus un proverb: �Cand paduchele ajunge in sacul cu faina se crede morar!�

Dar Haman nu are probleme doar cu Mardoheu si ai lui, Haman are probleme cu Dumnezeu. Desi cartea Estera nu mentioneaza niciodata numele lui Dumnezeu, prezenta Lui si planul Lui razbat de dincolo de istorie. Dumnezeu nu se lasa batjocorit. Mai degraba sau mai tarziu, Haman va fi expus in toata micimea si ticalosia lui. Finalul se gaseste in cartea Estera.

Pentru a nu fi ispititi sa credem ca samanta care produce hamani a ajuns numai la altii, este bine sa ne reamintim ca samanta pacatului este in fiecare urmas al lui Adam. Numai harul Mantuirii ne poate elibera de patima de a deveni hamani. Este adevarat ca lumea fara Dumnezeu s-a umplut de hamani, iar unii s-au capatuit pentru o vreme nu doar in structurile sociale, ci chiar prin spatiul si structurile ecclesiale. Este nevoie de lumina Cuvantului pentru a vedea asa cum se vede din cer, si de lucrarea Duhului, spre nastere din nou.

Daca esti victima lui Haman, ramai un Mardoheu cu demnitate si cu incredere in Domnul pana la capat. In final, daca esti un Haman la apogeu sau unul pe banca de rezerva, desi este greu pentru Haman sa recunoasca faptul ca este un om mic, intoarce-te la Dumnezeu. In Hristos Domnul este har de mantuire si transformare si pentru astfel de oameni. �Daca ne marturisim pacatele, El este drept si credincois sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiure� (1 Ioan:1:9)

Paul Negrut

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
1 Petru 1:17


Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre; caci stiti ca ... ati fost rascumparati ... cu sangele scump al lui CRISTOS.


Omul vechi a fost judecat prin moartea Domnului Isus Cristos �i prin acest fapt Dumnezeu �l socote�te r�stignit (Rom. 6.6). Toate nelegiuirile noastre au fost �ndep�rtate prin jertfa Domnului Cristos, care �i-a adus trupul ca jertf� pe lemnul crucii. Credinciosul este gra�iat �i adus �naintea lui Dumnezeu ca s� se bucure de dragostea Lui. Astfel credinciosul poate s� se apropie f�r� vreo piedic� de tronul harului, c�ci s�ngele scump al lui Cristos vorbe�te pentru el �i Domnul �nsu�i mijloce�te st�nd la dreapta Tat�lui. Numai datorit� Domnului Isus chiar �i cel mai slab credincios poate s�-�i �nal�e rug�ciunea c�tre Tat�l, �tiind c� inima Tat�lui simte pentru el �i m�na Lui �i este de ajutor. Fiecare credincios care are o atitudine de supunere ca cea a unui copil fa�� de tat�l, poate s� slujeasc� Tat�lui ceresc. Ce minunat� favoare pentru noi! De-am avea mereu �naintea ochilor no�tri marele pre� ce s-a dat pentru r�scump�rarea noastr� �i pozi�ia la care am fost ridica�i, am privi cu sc�rb� la tot r�ul, �i am aduce prin vorbele �i faptele noastre slav� lui Dumnezeu.
M�rimea binecuv�nt�rilor primite ne oblig� la o comportare �n frica de Dumnezeu, iar harul �i dragostea Lui la o supunere ca de copil. Puterea necesar� pentru ceea ce suntem, ne este dat�. Ce minunat este s�-L ai pe Dumnezeul cel milostiv �i mare ca Tat� �i s� te �ntemeiezi pe puterea Lui. Aceasta este partea celor m�ntui�i.
CRISTOS este singurul steag al lui Dumnezeu �i singurul steag al celor ce lupt� �n pustia lumii acesteia cu urme ostile celui r�u. Cristos este singurul steag pentru orice. A avea un alt steag �nseamn� a ne face nedestoinici pentru lupta duhovniceasc� la care suntem chema�i. Ce avem a face noi, ca adev�ra�i cre�tini, cu lupta pentru un sistem de teologie sau de organiza�ie religioas�? S� lupt�m noi cu un astfel de steag? Cu nici un pre�!

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
Romani 4:5


Celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel ce socoteste pe pacatos neprihanit, credinta pe care o are el, ii este socotita ca neprihanire.


Sunt oameni care nu vor s� primeasc� cadouri. Ei sunt darnici cu al�ii, dar de la al�ii nu vor s� primeasc� nimica. �n fond este o �ng�mfare. A�a vrea omul s� fac� cu Dumnezeu �n problema m�ntuirii. Ca f�ptura s�-i slujeasc� Maestrului ei este un lucru normal �i Dumnezeu prime�te o astfel de slujb�. Dar ce trist c� omul a dec�zut �i �n felul acesta s-a desp�r�it de Dumnezeu �i de atunci el nu-i mai poate aduce nimic lui Dumnezeu. Acest nimic �l bucur� pe Dumnezeu, dornic s� refac� leg�tura rupt�.
M�ntuirea este numai lucrarea lui Dumnezeu �i El este acela care i-a pus temelia prin jertfa Fiului S�u iubit pe crucea Golgotei. Isus era SINGURUL �n stare s� s�v�r�easc� lucrarea mare de �mp�care cu Tat�l; �n privin�a p�catului �i al datoriei, aceasta �nseamn� c� El, Domnul Isus s-a dat ca jertf� pe altarul lui Dumnezeu ca s�-�i dea s�ngele Lui pentru m�ntuirea sufletelor, pentru omul dec�zut. Oricine socote�te lucrarea deplin �nf�ptuit�, prime�te iertarea p�catelor �i credin�a lui este socotit� neprih�nire. �n acest moment, c�nd omul p�c�tos vine �n fa�a lui Dumnezeu �i vrea s� scape de moartea pe veci, trebuie s� considere, lucrarea de m�ntuire ca f�cut� pentru el, �ndep�rt�ndu-se f�r�delegea �i s�-i par� r�u de faptele nelegiuite pe care le-a s�v�r�it. Scriptura spune: �Ferice de cel cu f�r�delegea iertat� �i cu p�catul acoperit." Acel om este fericit. E�ti tu cititorule un asemenea om?
El a luat locul nostru �i pe cruce a fost f�cut p�cat �n locul nostru �i ca atare a primit pedeapsa �n locul nostru. El a suferit pe cruce ce ar fi trebuit s� suferim noi �n ve�nicie. El a primit plata p�catului nostru adic� moartea, ca noi s� primim plata nevinov��iei Sale, adic� via�a. Credinciosul nu numai c� a primit iertarea tuturor p�catelor sale, dar este unit cu Cristos cel �nviat �n ceruri.

Domnul este Pastorul meu.

CEL CARUIA I_AU FOST IERTATE MULTE,IUBESTE MULT.
CEL CARUIA I S_A IERTAT PUTIN ,IUBESTE PUTIN.

NE COMPLICAM ADESEA SI INUTIL CREDINTA SI VIATA,DAR IN ESENTA,SCOPUL NOSTRU ESTE SIMPLU: SINTEM CHEMATI SA IUBIM.

Maranatha

De la: tilsor, la data 2009-03-12 08:55:45CEL CARUIA I_AU FOST IERTATE MULTE,IUBESTE MULT.
CEL CARUIA I S_A IERTAT PUTIN ,IUBESTE PUTIN.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/doctrina/de-ce-se-fac-pomenile-pentru-ce...
Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 23 Ianuarie 2009
De ce se fac pomenile pentru cei mor�i?
�ntrebare:

Care este semnifica�ia pomenilor care se fac cu ocazia decesului unei persoane �i la ce intervale de timp trebuie f�cute?

Semnifica�ia cuv�ntului �poman�
Pentru orice cunosc�tor de limb� rus� sau una din limbile de origine slav�, este foarte u�or s� recunoasc� r�d�cina cuv�ntului �poman�, care este �pominati� sau �pameati�, adic� a-�i aminti sau memorie. Aceasta ne arat�, c� semnifica�ia ini�ial� a pomenilor era s� fie un cadou oferit cuiva ca s� p�strezi memoria despre o persoan� care a decedat. De fapt, �i �n limba rom�n� este cuv�ntul a pomeni, pomenire. �i este important s� facem aceasta. Biblia spune c� la moartea lui Saul �i Ionatan, David a alc�tuit o c�ntare de jale �i apoi a poruncit poporului s� �nve�e acea c�ntare �i s� o c�nte. �n felul acesta, David a ridicat un monument lui Saul �i Ionatan �i s-a �ngrijit s� nu fie date uit�rii numele �i faptele acestor oameni mari care au slujit poporul Israel. Este foarte trist s� vezi azi cum oameni cu mari merite ajung s� fie uita�i �nc� fiind �n via�� �i cu at�t mai mult dup� ce pleac� �n lumea cealalt�. Nu este bine s� �ng�duim aceasta.


Pomenile nu pot ajuta pe cei mor�i

Cu p�rere de r�u, unii oameni au o p�rere foarte gre�it� conform c�reia cred c� dac� dau un lucru de poman� de sufletul unui mort, obiectul respectiv trece �n lumea cealalt� �i ajunge s� fie folosit de cel decedat. �n copil�rie doar aceasta am auzit despre pomeni �i chiar credeam �i eu a�a. Este total gre�it. Nimeni din lumea aceasta nu poate transmite nici m�car o pic�tur� de ap� �n cealalt� lume, oric�t de frumoase inten�ii nu ar avea. De altfel, Biblia ne spune despre un caz c�nd un om bogat, care a tr�it f�r� fric� de Dumnezeu pe acest p�m�nt �i nu i-a p�sat de Laz�r, un s�rac care sta la poarta lui. Iat� ce scrie despre ei:


Cu vremea s�racul a murit; �i a fost dus de �ngeri �n s�nul lui Avraam. A murit �i bogatul, �i l-au �ngropat. Pe c�nd era el �n locuin�a mor�ilor, �n cinuri, �i-a ridicat ochii �n sus, a v�zut de departe pe Avraam, �i pe Laz�r �n s�nul lui, �i a strigat: �P�rinte Avraame, fie-�i mil� de mine, �i trimite pe Laz�r s�-�i moaie v�rful degetului �n ap�, �i s�-mi r�coreasc� limba; c�ci grozav sunt chinuit �n v�paia aceasta.� �Fiule�, i-a r�spuns Avraam, �adu-�i aminte c�, �n via�a ta, tu �i-ai luat lucrurile bune, �i Laz�r �i-a luat pe cele rele; acum aici, el este m�ng�iat, iar tu e�ti chinuit. Pe l�ng� toate acestea, �ntre noi �i �ntre voi este o pr�pastie mare, a�a c� cei ce ar avea s� treac� de aici la voi, sau de acolo la noi, s� nu poat�.� (Ev. Luca 16:22-26)

Dac� nu au putut transmite ceva unii altora cei care sunt �n diferitele locuri din lumea cealalt�, cu at�t mai mult nu putem noi, cei de aici, s� trimitem ceva ajutor celor mor�i. �i apoi, dac� cei mor�i se afl� cu Hristos, nu au nevoie de nimic, absolut nimic de la noi, iar dac� sunt �n locuin�a mor�ilor, nu-i mai poate ajuta nimeni �i nu le poate transmite nimic. �i �nc� ceva, acolo, �n locuin�a mor�ilor, ei nu au nevoie nici de dulciuri, nici de �ervete, haine, vesel� �i alte lucruri care obi�nuiesc oamenii s� dea de poman�, ci au nevoie de ap� pe care o cer cu mare disperare.


Dumnezeu n-a l�sat reguli cu privire la pomeni

Nic�ieri nu scrie �n Biblie c�t de des, cui �i ce s� d�m de poman�. Dar, ne �nva�� s� fim darnici �i s� facem milostenie. �n predica de pe munte, Domnul Isus a spus:


Lua�i seama s� nu v� �ndeplini�i neprih�nirea voastr� �naintea oamenilor, ca s� fi�i v�zu�i de ei; altminteri nu ve�i avea r�splat� de la Tat�l vostru care este �n ceruri. Tu, dar, c�nd faci milostenie, nu suna cu tr�mbi�a �naintea ta, cum fac f��arnicii, �n sinagogi �i �n uli�e, pentru ca s� fie sl�vi�i de oameni. Adev�rat v� spun, c� �i-au luat r�splata. Ci tu, c�nd faci milostenie, s� nu �tie st�nga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta s� fie f�cut� �n ascuns; �i Tat�l t�u, care vede �n ascuns, ��i va r�spl�ti. (Ev. Matei 6:1-4)

Simte cu cei care sunt �n nevoie �i onoreaz� memoria celor pleca�i din via��, dar nu face din ei idoli, pentru c� sunt oameni ca �i noi to�i.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/sfaturi-practice/cum-sa-ti-zidesti-o-fam...

Cum s�-�i zide�ti o familie puternic�?
Fiecare om viseaz� s� aib� o familie puternic�, pentru c� aceasta ��i d� siguran��, bucurie �i �mplinire pe acest p�m�nt. Cele mai multe familii, �ns�, nu pot fi trecute la categoria de familii puternice. De ce? Pentru c� oamenii nu-L cunosc pe Cel ce poate zidi familii �i nu �tiu cum se zide�te o familie. Cu p�rere de r�u, la �coal� nu se pred� a�a un curs. Cei care au �ncercat s� �ntroduc� �n �coli cursul �Deprinderi de via�� nu au rezervat nici m�car un singur modul pentru familie. La cuprinsul c�r�ii nici odat� nu era pomenit cuv�ntul acesta. Exist� totu�i un manual excep�ional, �ncercat de veacuri �i care este scris de Dumnezeu. Manualul Zidirii Familiei este Biblia. Eu am ales s�-mi zidesc familia dup� acest manual �i �n artiolul care urmeaz� vin s� prezint c�tevai sfaturi practice, din partea lui Dumnezeu, cum s�-�i zide�ti o familie puternic�.

Nu �ncerca s� zide�ti o familie puternic� cu propriile eforturi. Psalmul 127 a fost scris de Solomon �i vorbe�te tocmai despre aces subiect, despre zidirea unei familii puternice. Psalmii sunt c�nt�ri sfinte. Iat� cum �ncepe psalmul acesta:

Dac� nu zide�te Domnul o cas�, degeaba lucreaz� cei ce o zidesc; dac� nu p�ze�te Domnul o cetate, degeaba vegheaz� cel ce o p�ze�te. (Psalmul 127:1)

Cei mai mul�i oameni vor s�-�i zideasc� o familie trainc�, dar pentru c� vor s� o fac� f�r� Dumnezeu, dau faliment �i toate eforturile lor multe, sunt �n zadar. To�i banii care �i c�tig�, �i pierd tot a�a, sau �i risipesc �i �n cele din urm�, nu au dec�t am�r�ciune. Cunosc o familie unde so�ia a plecat peste hotare ca s� c�tige bani pentru a trimite copiii la �coal�, crez�nd c� �n felul acesta �i va zidi familia. C�nd s-a �ntors acas�, au avut cerutri mari cu so�ul �i a�a a plecat �napoi. A lucrat mai departe ca s� adune tocmai 20.000 de dolari USA �i s� poat� cump�ra un apartament. C�nd a venit acas�, la ie�irea din apartament, ni�te ho�i i-au apucat geanta ca s� o fure. Ea se �inea din r�sputeri de geant� a�a c� a fost t�r�t� o distan�� bun� de ei, dar totu�i nu a reu�it �i ei i-au luat geanta. Ea a ajuns �ntr-o mare depresie �i s-a deranjat psihic. Rela�ia cu so�ul s-a stricat definitiv, au divor�at �i copii sunt pleca�i �n alt� �ar�. A�a se termin� toate eforturile omene�ti f�r� Dumnezeu. Apropo, persoanei respective i-am vorbit despre Dumnezeu �i despre importa�a ascult�rii de El. Ar fi putut s� asculte �i s� se bucure de familia ei. Acum nici nu �tiu care este starea ei, dar intuiesc c� disperarea �i este �i mai mare.

Nu po�i zidi o familie puternic� c�nd ai priorit��i gre�ite. Mul�i oameni nu-L caut� pe Dumnezeu din pricina �n�el�ciunii bog��iilor lumii acesteia. �mi amintesc cum �n copil�rie, venea la noi �n ospe�ie m�tu�a care era o cre�tin� deosebit� �i de fiecare dat� �l �ndemna pe tat�l s� citeasc� Sfintele Scripturi, s� cread� �n Dumnezeu �i astfel s� vin� pacea �n familia nostr� �i bucuria. Tat�l, care era un om abuziv �i care a pricinuit multe suferin�e mamei �i nou� copiilor, c�uta s� fie un bun gospodar �i lucra mult. El de fiecare dat� �i r�spundea m�tu�ei, care era sora lui: �Nu pot, Zanovie. Dac� voi citi Biblia, cine va lucra pentru mine?� Spunea a�a de parc� m�tu�a noastr� nu ar fi lucrat �i ea. Este adev�rat c� a avut mai pu�in� avere dec�t tat�l meu, dar �i-a zidit o familie frumoas�. Noi �ns�, am avut acas� un iad, iar dup� moartea mamei, ne-am trezit la c�teva zile alunga�i de acas� �i pe drumuri. De l-ar fi c�utat tat�l pe Dumnezeu ar fi fost �i via�a lui �i a noastr� diferit�. Toat� munca lui a fost �n zadar �i nu s-a bucurat de rezultatele ei nici el �i nici noi. El a avut priorit��i gre�ite �i a vrut s�-�i tr�iasc� via�a f�r� Dumnezeu, care spune:

Degeaba v� scula�i de diminea�� �i v� culca�i t�rziu, ca s� m�nca�i o p�ne c�tigat� cu durere; c�ci prea iubi�ilor Lui El le d� p�ne ca �n somn.� (Psalmul 127:2)

Domnul Isus a accentuat �n predica de munte c�t de important este s� avem �i s� p�str�m �n via�a noastr� priorit��ile corecte cand a zis:

Nu v� �ngrijora�i dar, zic�nd: �Ce vom m�nca?� Sau: �Ce vom bea?�, Sau: �Cu ce ne vom �mbr�ca?� Fiindc� toate aceste lucruri Neamurile le caut�. Tat�l vostru cel ceresc �tie c� ave�i trebuin�� de ele. C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i neprih�nirea Lui, �i toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Evanghelia dup� Matei 6:31-33)

Ce cau�i tu mai �nt�i pentru a�i zidi familia? Bunurile materiale sau neprih�nirea lui Dumnezeu? Nu te l�sa �n�elat, pentru c� cei care nu caut� mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i neprih�nirea lui, degeaba se scoal� de diminea�� �i se culc� t�rziu, ca s� m�n�nce o p�ne c�tigat� cu durere. Preaiubi�ii lui, �ns�, caut� mai �nt�i lucrurile sfinte �i rela�ia cu Dumnezeu. De aceea El le d� p�nea ca �n somn, adic� cu eforturi minime �i cu o binecuv�ntare care este foarte eviden�� at�t pentru ei c�t �i pentru cei din jur.

Pre�uie�te mai mult membrii familiei dec�t averea. Bunurile materiale sunt pentru ca s� ne bucur�m de ele �i s�-i bucur�m pe cei din jurul nostru. Cei care au priorit��ile gre�ite �n via��, fac din lucrurile materiale o tortur� pentru oameni. G�ndul m� duce iar la copil�rie, c�nd tat�l le trimitea cu sila pe surorile mele �n toat� seara s� fure de pe deal struguri, mere, tot ce se putea fura �i cum f�ceau to�i cei ce �nsu�ise bine politica partidului comunist cantata �n popor a�a: �La colhoz pe dealul mare, cine fur� acela are�� S�rarcile surorile mele, erau trimise singure, noaptea, erau doar adolescente, �i trebuiau s� treac� p�durea �i s� care saci de 80 kg plini. Dup� ce tat�l adormea, mama ie�ea pl�ng�nd, cu lampa, �n �nt�mpinarea lor �n p�dure. C�nd ajngeau, s�racele, acas�, c�deau ca moarte �i nici nu mai avea puteri s� se spele de mustul care se v�rsase pe umerii lor firavi. Tat�l �ns�, nu le da voie apoi s� ia dec�t un m�r �n zi, sau poate nici pe acela. Le permitea s� ia numai acele mere care incepeau s� se strice �i de un soi anumit. Din cele bune nu le da voie. Omul care se teme de Dumnezeu are priorit��i corecte �i nu procedeaz� a�a. El se bucur� de familia lui �i �i d� slav� Domnului �n mijlocul acestei bucurii. Iat� ce frumos descrie Cuv�ntul lui Dumnezeu puterea familiei acestui om binecuv�ntat:

Iat�, fiii sunt o mo�tenire de la Domnul, rodul p�ntecelui este r�splata dat� de El. Ca s�ge�ile �n m�na unui r�zboinic, a�a sunt fiii f�cu�i la tinere�e. Ferice de omul care �i umple tolba de s�ge�i cu ei! C�ci ei nu vor r�m�ne de ru�ine, c�nd vor vorbit cu vr�jma�ii lor la poart�. (Psalmul 127:3-5)

Este trist c� oameni acum nu mai pun pre� pe copii, pe rela�ia cu Dumnezeu �i chiar �i cei credincio�i au ajuns afecta�i de aceast� g�ndire post-modernist�. Ei vor mai �nt�i s�-�i fac� avere �i carier�, apoi s� se c�s�toreasc�, �i apoi doar s� aib� copii. Al�ii se c�s�toresc, dar iar, mai �nt�i vor s�-�i fac� carier�, nume, �i doar apoi se hot�r�sc la copii. Ce trist. Ordinea corect� a priorit��ilor omului binecuv�ntat, potrivit cu acest psalm �i cu �ntreg Cuv�ntul lui Dumnezeu este: Dumnezeu, membrii familiei �i apoi lucrurile materiale. Iar averea, este pentru ca s� ne �nchin�m lui Dumnezeu �i s�-i bucur�m pe cei din familie, s� sim�im cu al�ii �i s� ajut�m pe cei lipsi�i.

Care sunt valorile �i priorit��ile tale? Pentru ce alergi? C�t de puternic� este familia ta? Care este rezultatul eforturilor �i alerg�rilor tale? Opre�te-te pu�in din alregare �i g�nde�te-te, iar apoi ia decizii drepte �i �n�elepte.

Domnul este Pastorul meu.

RELIGIA ESTE OPIUMUL POPOARELOR!

De la: freddythebestman, la data 2009-03-14 11:10:05RELIGIA ESTE OPIUMUL POPOARELOR!

Isus te Iubeste si pe tine, El a murit pentru ca tu sa ai viata vesnica.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/doctrina/despre-abstinenta-de-la-relatii...
Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 8 Ianuarie 2009
Despre abstinen�a de la rela�iile sexuale �n timpul postului
�ntrebare:

Dac� cineva �ine post �i se ab�ine de la rela�ii sexuale, de exemplu �n postul Cr�ciunului, c�nd se termin� acest post? �n ziua de Cr�ciun po�i avea rela�ii sexuale? Sau dup� cele trei zile de Cr�ciun?

Cunoa�te voia lui Dumnezeu cu privire la rela�iile sexuale
Ora�ul Corint a fost unul cu moravuri foarte desfr�nate. Dumnezeu avea multe suflete de m�ntuit �n acel ora� �i l-a trimis pe Apostolul Pavel s� predice cu �ndr�zneal� Evanghelia. Cei care au devenit cre�tini, nu mai �tiau ce este bine �i ce este gre�it �n aspectul rela�iilor sexuale, �i au pus �ntreb�ri la care Apostolul le-a r�spuns astfel:


Cu privire la lucrurile despre care mi-a�i scris, eu cred c� este bine ca omul s� nu se ating� de femeie. Totu�i, din pricina curviei, fiecare b�rbat s�-�i aib� nevasta lui, �i fiecare femeie s�-�i aib� b�rbatul ei. B�rbatul s�-�i �mplineasc� fa�� de nevast� datoria de so�; �i tot a�a s� fac� �i nevasta fa�� de b�rbat. Nevasta nu este st�p�n� pe trupul ei, ci b�rbatul. Tot astfel, nici b�rbatul nu este st�p�n peste trupul lui, ci nevasta. S� nu v� lipsi�i unul pe altul de datoria de so�i, dec�t doar prin bun� �nvoial�, pentru un timp, ca s� v� �ndeletnici�i cu postul, �i cu rug�ciunea; apoi s� v� �mpreuna�i iar�i, ca s� nu v� ispiteasc� Satana, din pricina nest�p�nirii voastre. Lucrul acesta �l spun ca o �ng�duin��; nu fac din el o porunc�. (1 Corinteni 7:1-6)

Potrivit celor citite, este foarte clar c� Dumnezeu dore�te �i a�teapt� de la fiecare cuplu c�s�torit s� �ntre�in� o rela�ie sexual� s�n�toas�, �n care fiecare �i �n�elege �i �ndepline�te bine datoria de so� fa�� de cel�lalt.


Dumnezeu interzice abstinen�a for�at�

Atunci c�nd so�ul nu-�i �ndepline�te datoria de so�, �n felul acesta �i for�eaz� so�ia la abstinen�� �i acela�i lucru se �nt�mpl� c�nd so�ia refuz� s� �ntre�in� rela�ii sexuale cu so�ul ei - ia �i impune o abstinen�� for�at�. Dumnezeu spune foarte clar so�ilor s� nu se lipseasc� unul pe altul de datoria de so�i.


Dumnezeu interzice abstinen�a for�at� pe motiv de post

Tot acolo unde spune so�ilor s� nu se lipseasc� unul pe altul de datoria de so�i, spune �n continuare:


�dec�t doar prin bun� �nvoial�, pentru un timp, ca s� v� �ndeletnici�i cu postul, �i cu rug�ciunea; apoi s� v� �mpreuna�i iar�i, ca s� nu v� ispiteasc� Satana, din pricina nest�p�nirii voastre. (1 Corinteni 7:5)

Prin aceasta Cuv�ntul lui Dumnezeu spune clar c� nu poate unul din so�i s� hot�rasc� f�r� cel�lalt, doar de unul singur, ca s� includ� �n postul lui �i abstinen�a sexual�. Aceasta trebuie s� fie o hot�r�re comun�, prin bun� �nvoial� �i �mpreun� vor stabili �i timpul postului lor. Nimeni nu are dreptul s�-i impun� celuilalt un astfel de post refuz�nd s�-�i �ndeplineasc� datoria conjugal�.


Abstinen�a �n timpul postului este �ng�duin�� �i nu porunc�

Dup� ce spune c� so�ii trebuie s� convin� prin bun� �n�elegere asupra includerii abstinen�ei de la rela�ii sexuale �n postul lor, �n versetul urm�tor Apostolul spune:


Lucrul acesta (abstinen�a de la rela�iile sexuale �n timpul postului) �l spun ca o �ng�duin��; nu fac din el o porunc�. (1 Corinteni 7:6)

Deci, abstinen�a de la rela�ii sexuale este o �ng�duin�� din partea lui Dumnezeu, l�sat� so�ilor s� decid� �i nu este o porunc� de la El ca orice cuplu �n perioada postului s� se ab�in� de la rela�ii sexuale.

Pornind de la �ntrebarea pus�, concluzia este c� fiecare cuplu vor hot�r� pentru ei c�t timp s� se ab�in� de la rela�iile sexuale �n timpul postului �i nu vor l�sa ca aceasta s�-i pun� sub presiunea ispitelor sexuale din partea Satanei.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/social/cinci-5-legi-n-viata-unui-copil-n...
Cinci (5) legi �n via�a unui copil nefericit
De Grigore Cheptene



Primele trei capitole �n cartea 1 Samuel ne relateaza o istorie trista a familiei lui Eli. Batr�nul Eli si cei doi fii tineri ai s�i, Hofni si Fineas, au fost preoți ai Domnului la Silo, unde se afla locul de �nchinare Domnului ostirilor. Totusi viața lor nu se potrivea poziției lor de preoți ai Domnului. �n contrast cu Samuel, care a servit drept model al unui copil fericit, Hofni si Fineas, vor sluji drept exemplu a unor copii nefericiți. Nimeni nu este sf�nt ca Domnul, El va judeca marginile p�m�ntului, de aceea Dumnezeu nu ascunde de noi aceasta istorisire ca s� fie o lecție pentru alte generații. S� nu ajunga nimeni din p�rinți vreodata s� zica: �Ce-am facut? Am nenorocit pe copiii mei !!!�

,,Cum am putut eu s� ur�sc certarea, �i cum a dispre�uit inima mea mustrarea? Cum am putut s� n�ascult glasul �nv���torilor mei, �i s� nu iau aminte la cei ce m� �nv��au? (Proverbele 5:12-13)

�n continuare voi prezenta textele biblice �n urma carora vom conclude cele 5 legi �n viața unui copil nefericit.

Acolo (la Silo) se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni �i Fineas, preo�i ai Domnului. (1 Samuel 1:3) Fiii lui Eli erau ni�te oameni r�i. Nu cuno�teau pe Domnul. �i iat� care era felul de purtare al acestor preo�i fa�� de popor. C�nd aducea cineva o jertf�, venea sluga preotului �n clipa c�nd se ferbea carnea. �in�nd �n m�n� o furculi�� cu trei coarne, o v�ra �n cazan, �n c�ldare, �n tigaie sau �n oal�; �i tot ce apuca cu furculi�a, lua preotul pentru el. A�a f�ceau ei tuturor acelora din Israel cari veneau la Silo. Chiar �nainte de a arde gr�simea, venea sluga preotului �i zicea celui ce aducea jertfa: �D� pentru preot carnea de fript; el nu va lua dela tine carne fiart�, ci vrea carne crud�. �i dac� omul zicea: �Dup� ce se va arde gr�simea, vei lua ce-�i va pl�cea�, sluga r�spundea: �Nu! D�-mi acum, c�ci altfel iau cu sila�. Tinerii ace�tia se f�ceau vinova�i �naintea Domnului de un foarte mare p�cat, pentruc� nesocoteau darurile Domnului. (1 Samuel 2: 12-17)

Legea �nt�i: Copilul nefericit este cel al carui p�rinte este preocupat de slujba sa mai mult decit de familie si de personalitatea copilului s�u
Copiii vin �n lumea aceasta dornici s� cunoasca si s� fie cunoscuți. Un p�rinte care nu-I acorda copilului s�u dragostea, atenția, grija de care acesta are nevoie �l va face nefericit si singuratic. Cunoaste-ți copilul; observa tras�turile lui de caracter, dorintele, aptitudinile; descopera ce a pus Dumnezeu �n copilul tau. Poate Eli, �n slujba sa de judecator �n Israel, timp de 40 de ani, a omis s�-si cunoasca fii?

Legea a doua: Copilul nefericit este cel care NU cunoaste pe Domnul
Este socant s� auzim aceasta afirmație la adresa fiilor lui Eli, care erau preoți ai Domnului. Se vede ca acesti fii nu si-au deschis inima pentru Domnul si au devenit niste oameni rai. Legea a doua, �n multe cazuri, este o consecința tragica a legii �ntai. P�rinții joaca un rol important �n viața copiilor s�i �n procesul de cunoastere a Domnului. Ce faci dumneata ca copiii tai s� cunoasca pe Domnul?

Legea a treia: Copilul nefericit este cel care ia cu sila ceea ce NU-I aparține
De multe ori cineva procedeaza astfel din cauza ca nu a primit dragoste, atenție, afecțiune si cadouri de la p�rinții s�i �n copilarie. Ba mai mult, Hofni si Fineas au fost �nvinuiți de furt, de curvie si de preacurvie (caci �n capitolul 4:19 aflam ca Fineas avea nevasta, care era �ns�rcinata). Ei au luat cu sila darurile Domnului, le-au nesocotit si astfel s-au facut vinovați �naintea Domnului de un foarte mare p�cat. Ei au luat femeile care nu le aparțineau.

�Eli era foarte b�tr�n, �i a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat �i c� se culcau cu femeile cari slujeau afar� la u�a cortului �nt�lnirii.�(1 Samuel 2: 22)

Urm�toarele doua legi sunt dezvaluite �n textul de mai jos. Dumnezeu se descopera lui Samuel (nu gasim �n text s� se descopere lui Eli sau fiilor s�i) si anunța a doua oara sentința impotriva casei lui Eli:

,,Iat� c� voi face �n Israel un lucru care va asurzi urechile oricui �l va auzi.�n ziua aceea voi �mplini asupra lui Eli tot ce am rostit �mpotriva casei lui; voi �ncepe �i voi ispr�vi. I-am spus c� vreau s� pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina f�r�delegii de care are cuno�tin��, �i prin care fiii lui s�au f�cut vrednici de lep�dat, f�r� ca el s� -i fi oprit. De aceea jur casei lui Eli c� niciodat� f�r�delegea casei lui Eli nu va fi isp�it�, nici prin jertfe, nici prin daruri de m�ncare�. ( 1 Samuel 3:11-14)

Legea a patra: Copilul nefericit este cel care NU este oprit de tatal s�u atunci c�nd face fapte rele
Suntem �n ajunul Alegerilor Parlamentare, va �ndemn s� cercetați care dintre partidele concurente, venind la conducere, vor elabora legi care ne vor permite s� educam copiii nostri conform poruncilor lui Dumnezeu, ca s� nu repetam greseala facuta de Eli. �ntelegem ca deseori o mustrare nu este destul, caci si Eli i-a mustrat: �Nu, copii, ce aud spun�ndu-se despre voi, nu este bine; voi face�i pe poporul Domnului s� p�c�tuiasc�.�(1 Samuel 2.24). Copiii si tinerii impun p�rinții la acțiuni suplimentare mustrarii. �n acest sens Biblia ne �nvața urm�toarele:

�Cine cru�� nuiaua, ur�te pe fiul s�u, dar cine -l iube�te, �l pedepse�te �ndat�. � (Pr. 13:24)

Dar cine s� ia nuiaua daca p�rinții pleaca peste hotare �n cautarea muncii? Copiii sunt lasați �n grija buneilor, care nu �ndraznesc s� ridice nuiaua. Pe l�nga acestea, mai sunt si mustrați de catre nepoții lor, precum ca nu au dreptul s� ridice nuiaua, caci nu le sunt p�rinți.

�Pentru ca nu se aduce repede la indeplinire hotarirea data impotriva faptelor rele, de aceea este plina inima fiilor oamenilor de dorinta sa faca rau.� (Eclesiastul 8:11)

Nu refuza s� iai �n serios mesajul transmis de copilul dumitale. Nu refuza s� iai �n serios avertizarile Domnului, caci vei avea de suferit dumneata si copiii dumitale.

Legea a cincea: Copilul nefericit este cel care s-a facut vrednic de lep�dat si nimereste sub judecata aspra a lui Dumnezeu
Sfirsitul acestor fii a fost tragic, ambii au murit �ntr-o zi (capitolul 4:11). Chivotul Domnului a fost luat de la poporul Israel �n vremea preoției lor necompetente. La auzul acestor vesti au murit, �n aceasi zi cu ei, Eli si nevasta lui Fineas.

Despre astfel de fii a scris �nteleptul Solomon:

�Cel r�u este prins �n �nse�i nelegiuirile lui, �i este apucat de leg�turile p�catului lui. El va muri din lips� de �nfr�nare, se va poticni din prea multa lui nebunie. � (Proverbele 5:22-23)

De aceea, �nvața pe copil calea care trebuie s� o urmeze si nu se va abate de la ea c�nd va imbatr�ni, caci a avea copii statornici este mai mare bucurie decit orice alta realizare �n viața.

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
1 Corinteni 7:32-34


Cine nu este insurat, se ingrijeste de lucrurile DOMNULUI, ... Cea nemaritata se ingrijeste de lucrurile DOMNULUI, ca sa fie sfanta si cu trupul si cu duhul.


Ce frumos este s� te po�i num�ra printre cei c�rora Pavel le adreseaz� aceste cuvinte. Sun� at�t de natural, at�t de sigur, de parc� nici nu s-ar putea altfel. Ca s�-i placi Domnului care te-a r�scump�rat cu pre�ul s�ngelui Lui, ca s� fi g�sit �n trup �i duh �n sfin�enie, nu este ceva foarte greu. Pentru aceasta a f�cut El TOTUL. El te va r�spl�ti din bel�ug pe tine, scump� sor� �i frate.
Pentru acum vei avea p�rt�ie cu El �i te vei bucura de iubirea Lui sincer� dar ceea ce a preg�tit sus pentru tine dep�e�te toate binecuv�nt�rile de pe p�m�nt. G�nde�te-te �i la c�t a suferit Fiul lui Dumnezeu pe cruce pentru tine, g�nde�te-te la El c�t se �ntristeaz� c�nd ��i p�r�se�ti dragostea dint�i �i p�rt�ia intim� cu El se r�ce�te.
Inima ta este ca a tuturor ��n�el�toare �i dezn�d�jduit de rea" (Ier. 17.9) primejdii �i ispite �n aceast� lume sunt multe, Satana este du�manul Domnului t�u �i du�manul t�u. Cele trei c�i ale lui sunt: pofta c�rnii (firii), pofta ochilor �i l�ud�ro�ia vie�ii; iar pe acestea vrea sa le a���e �n tine. G�nde�te-te la pornirile tale de alt�dat�, la ce vezi si ce auzi. Prop�irea �tiin�ei lumii acesteia nu este un imbold �i pentru tine �n lupta credin�ei?
Dac� pofte�ti p�catul, el este la u��. C�t de necinstit a fost Domnul �i Biserica Lui prin faptele imorale ale unor a�a numi�i cre�tini. S� nu te �ncrezi niciodat� �n tine. S� te �ncrezi �n El (Prov. 6.27-28).
�n 1 Corinteni 10.12 noi suntem �ndemna�i: �Astfel dar, cine crede c� st� �n picioare, s� in seama s� nu cad�." De aceea �roag�-te ne�ncetat."

Domnul este Pastorul meu.

Ast�zi este ziua de na�tere a lui Richard Wurbrand

Richard Wurmbrand
februarie 16, 2009 in Wurmbrand | Tags: Wurmbrand

Cu c�țiva ani �nainte de moartea lui nenea Richard, l-am �nsoțit pe Aurel Popescu �ntr-o vizit� la Palos Verdes. C�nd doamnele s-au retras la buc�t�rie s� preg�teasc� ceva de m�ncare, fratele Aurel s-a plecat discret spre fotoliul �n care st�tea nenea Richard și i-a spus mai mult pe șoptite:

- �Richard, nu de mult am �nceput s� m� preocupe serios problema morții. Și Valerica și eu suntem aproape de moarte și m� ia un fior rece pe sira spin�rii c�nd m� g�ndesc la aceasta. Tu ești obișnuit cu moartea. De vreo 35 de ani � tot �mori�! Ce simți tu c�nd te g�ndești la moarte?�

L�s�ndse puțin pe spate ca s� stea mai comod �n fotoliu, nenea Richard s-a g�ndit puțin� El și-a dat seama repede c� Aurel nu avea nevoie de texte biblice sau de predici. Omul de l�ng� el, prietenul de at�ția ani de zile avea nevoie de un exemplu, așa c� nenea Richard s-a g�ndit la ceva, a l�sat s� i se lumineze fața de un z�mbet larg și spus:

�Singurul sentiment care m� copleșește c�nd m� g�ndesc la moarte este � curiozitatea. Vezi, am fost cu Domnul Isus de at�ția ani �mpreun�. Am umblat �mpreun�. Am fost �n celula morții din �nchisoare, dar am fost și �n casele regelui la Versoix. Am fost cu El �n foarte multe ț�ri ale lumii. Am fost cu El s�n�tos și am fost cu El bolnav. Am fost cu El la s�raci și am fost cu El la bogați. Peste tot L-am v�zut ce face și cum face. C�nd m� g�ndesc la clipa marii treceri dincolo m� �ntreb: �Sunt curios s� v�d cum o s� o fac� pe asta! Cred c� voi �nv�ța ceva de la El și cu ocazia asta!�

M�rturisesc c� și fratelui Aurel și mie ne-a r�mas gura c�scat�. La așa ceva nu ne g�ndisem �nc�. Moartea ca o mare � curiozitate. Pentru cel ce umbl� zi de zi cu Domnul Isuș moartea va fi �ntr-adev�r intrarea �ntr-o nou� și minunat� � realitate.

www.moldovacrestina.net/biserici/despre-credinta-adevarata-si-de...

Despre credin�a adev�rat� �i deosebirile dintre confesiunile cre�tine
�ntrebare:

A� dori s� aflu, dac� se poate, care sunt diferen�ele de natur� religioas� dintre noi, cre�tinii ortodoc�i �i cei catolici? Se poate afirma c� a lor credin�� nu este cea corect� de�i sunt cre�tini ca �i noi? Am �n vedere deosebirile legate de calendare, prezen�a statuilor �n biserici, respectiva a icoanelor la noi, prezen�a instrumentelor electronice �i lipsa acestora la ortodoc�i, etc.? Dar fa�� de celelalte confesiuni care se pretind a fi cre�tine, ca martorii lui Iehova �i alte secte care sus�in c� se bazeaz� tot pe Biblie?

Biblia este dreptarul credin�ei adev�rate
Cele 66 de c�r�i ale Vechiului �i Noului Testament tocmai de aceea au fost numite c�r�i canonice, pentru c� �n ele se con�ine tot ceea ce define�te credin�a m�ntuitoare �i �nv���tura s�n�toas� a Domnului Isus Hristos. Credin�a adev�rat� este cea care se �ntemeiaz� pe �nv���tura �ntreag� a Sfintelor Scripturi �i datoria fiec�rei biserici locale este s� respecte aceast� �nv���tur� a Sfintelor Scripturi, a�a cum a spus �i Domnul Isus odat�:

Cerceta�i Scripturile, pentru c� socoti�i c� �n ele ave�i via�a ve�nic�, dar tocmai ele m�rturisesc despre Mine. (Ioan 5:39)

Iar Apostolul Pavel a scris:

Toat� Scriptura este insuflat� de Dumnezeu �i de folos ca s� �nve�e, s� mustre, s� �ndrepte, s� dea �n�elepciune �n neprih�nire, pentru ca omul lui Dumnezeu s� fie des�v�r�it �i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun�. (2Timotei 3:16-17)

Nici o confesiune nu de�ine monopolul m�ntuirii
Pe parcursul secolelor oamenii au avut tendin�a s� adauge diferite lucruri la �nv���tura Domnului Isus Hristos l�sat� pe paginile Noului Testament. Tocmai din pricina acestor tendin�e sau din dorin�a de a p�stra curat� �nv���tura M�ntuitorului au �i ap�rut multe confesiuni �i denomina�ii. �n cazul bisericilor Catolic� �i Ortodox� fiecare pretinde c� este biserica primar�, iar bisericile protestante cele mai multe au ap�rut tocmai din dorin�a �ntoarcerii la �nv���tura s�n�toas� a M�ntuitorului a�a cum o g�sim pe paginile Noului Testament. Un lucru este cert, c� nici una din aceste confesiuni sau denomina�ii nu de�ine monopol asupra m�ntuirii, chiar dac� unii pretind c� �n afara confesiunii lor nu exist� m�ntuire. M�ntuirea o ofer� Domnul Isus Hristos la to�i cei ce cred �n El, a�a cum scrie �n Sfintele Scripturi:

Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi s� crede�i c� Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; �i, crez�nd, s� ave�i via�a �n Numele Lui. (Ioan 20:31)

Visul lui John Wesley
John Wesley, fondatorul metodismului, a f�cut o lucrare enorm� pentru �naintarea Evangheliei �n na�iunea sa. A f�cut seminar teologic, a fost misionar la indigenii din America, dar doar dup� ce s-a �ntors acas� �i a ajuns la marginea disper�rii, a �n�eles credin�a �n Isus Hristos �i a fost n�scut din nou. De atunci �ncolo a lucrat cu mult� dedicare pentru �naintarea Evangheliei �i dac� s-ar pune �ntr-o singur� linie toat� distan�a parcurs� de el din sat �n sat, prin toat� Anglia, ar fi putut s� �nconjoare pe parcursul vie�ii de patru ori P�m�ntul. Foarte mul�i oameni s-au �ntors la Dumnezeu prin el �i au aflat m�ntuirea. Dup� p�rerea unor istorici, dac� nu era Wesley, Anglia ar fi putut trece prin acela�i infern care a trecut Fran�a cu revolu�iile ei.

Spre sf�r�itul vie�ii, se spune c� John Wesley a avut un vis �n care s-a v�zut �n fa�a por�ii iadului �i a �ntrebat: �Aici sunt catolici?�. �Da� a fost r�spunsul. Atunci a �ntrebat dac� sunt anglicani �i a primit acela�i r�spuns. A �ntrebat dac� sunt ortodoc�i �i alte confesiuni �i a primit acela�i r�spuns. Atunci a �ntrebat dac� sunt metodi�i, ace�tia fiind oamenii care au crezut �n Dumnezeu prin el. Spre marea lui surprindere �i �ntristare r�spunsul a fost afirmativ. Cuprins de o mare disperare c� a fost �n zadar tot efortul vie�ii lui, s-a trezit �n acela�i vis la poarta raiului. A pus �ngerului aceea�i �ntrebare despre catolici �i a primit r�spunsul c� nu sunt �n rai catolici. Atunci a �ntrebat dac� sunt anglicani �i de alte confesiuni �i a primit acela�i r�spuns. A �ntrebat dac� sunt acolo metodi�i �i r�spunsul a fost tot �Nu�. �n culmea disper�rii, Wesley a �ntrebat pe �nger: �Dar cine atunci este acolo? Nu cumva este iadul lipsit de oameni m�ntui�i?�. Atunci, se spune c� �ngerul i-ar fi spus: �Nu ai citit �n Biblie? Aici sunt o mul�ime �mbr�cat� �n haine albe pe care nu o poate num�ra nimeni �i sunt din fiecare popor, din fiecare neam, de fiecare limb�.� �Dar cine sunt ei?� � a �ntrebat Wesley. �Ace�tia sunt to�i cei care �i-a sp�lat hainele �n s�ngele Mielului.� Visul acesta ne arat� c� Dumnezeu nu ne m�ntuie�te dup� criteriul apartenen�ei de o confesiune sau alta, ci dup� felul cum am crezut �i am ascultat de Cuvintele M�ntuitorului nostru Isus Hristos.

Exist� diferen�e ne-esen�iale
Sunt anumite diferen�e �ntre confesiuni, c�rora oamenii le dau prea mult� importan��, dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu expus �n Sfintele Scripturi, acele diferen�e nu ar fi trebuit s� fie prilejul desp�r�irilor pentru c� ele nu joac� nici un rol la m�ntuirea sufletelor noastre. �n Epistola c�tre Filipeni, c�nd s-a referit la anumite diferen�e �ntre cre�tini, Apostolul Pavel a spus:

G�ndul acesta, dar, s� ne �nsufle�easc� pe to�i care suntem des�v�r�i�i; �i, dac� �n vreo privin�� sunte�i de alt� p�rere, Dumnezeu v� va lumina �i �n aceast� privin��. Dar, �n lucrurile �n care am ajuns de aceea�i p�rere, s� umbl�m la fel. (Filipeni 3:15-16)

Ereticii nu vor mo�teni �mp�r��ia cerurilor
Ereticii sunt cei care s-au ab�tut de la �nv���tura s�n�toas� a Bibliei �i ei nu vor mo�teni �mp�r��ia lui Dumnezeu, a�a cum este spus clar �i de repetate r�nduri pe paginile Sfintelor Scripturi. A�a este �i �n cazul Martorilor lui Iehova, care resping �nv���tura despre divinitatea Domnului Isus Hristos, �i prin aceasta resping �i m�ntuirea lor proprie. Cu privire la acest subiect, Sf�nta Scriptur� spune foarte clar �i ap�sat:

Cine este mincinosul, dac� nu cel ce t�g�duie�te c� Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care t�g�duie�te pe Tat�l �i pe Fiul. Oricine t�g�duie�te pe Fiul n-are pe Tat�l. Oricine m�rturise�te pe Fiul are �i pe Tat�l. (1 Ioan 2:22-23)

S� ne lupt�m pentru credin�a adev�rat�
�nc� de la �nceputul bisericii, au �nceput s� vin� multe atacuri asupra �nv���turii s�n�toase �i apostolii au �ndemnat atunci, �i prin ceea ce scrie �n Noul Testament, ne �nva�� �i azi s� lupt�m pentru credin�a care a fost dat� sfin�ilor odat� pentru totdeauna, a�a cum scrie �n Epistola lui Iuda:

Preaiubi�ilor, pe c�nd c�utam cu tot dinadinsul s� v� scriu despre m�ntuirea noastr� de ob�te, m-am v�zut silit s� v� scriu ca s� v� �ndemn s� lupta�i pentru credin�a care a fost dat� sfin�ilor o dat� pentru totdeauna. C�ci s-au strecurat printre voi unii oameni, scri�i demult pentru os�nda aceasta, oameni neevlavio�i, care schimb� �n desfr�nare harul Dumnezeului nostru �i t�g�duiesc pe singurul nostru St�p�n �i Domn, Isus Hristos. (Iuda 1:3-4)

Mai vreau s� v� atrag aten�ia c� credin�a adev�rat�, a�a cum o g�sim scris� pe paginile Sfintelor Scripturi, a fost dat� sfin�ilor odat� pentru totdeauna.

Av�nd �n vedere toate cele scrise mai sus, �n fa�a sufletului propriu, fiecare om are responsabilitatea s� studieze profund Sfintele Scripturi ca s� poat� deosebi bine adev�rul de minciun�. Doar �n Sfintele Scripturi putem g�si adev�rul absolut care ne poate proteja de erezii �i conduce �n �mp�r��ia cerurilor. Iar chemarea Bisericii este s� fie st�lpul �i temelia adev�rului.

Povestea lupilor
O b�tr�n� Cherokee �i spune nepotului s�u despre o lupt� care se d� �n ea. Este o b�t�lie �ntre 2 lupi.
Unul este r�u: se �nfurie, invidiaz�, regret�, l�come�te, e arogant, gelos, orgolios, minte, �i pl�nge de mil�, se simte inferior, vinovat, e plin de m�nie�
Cel�lalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, �ncrez�tor, optimist, plin de compasiune �i credin��, recunosc�tor�
Nepotul se g�ndi pentru o clip� apoi �ntreb�:
��i cine va c�tiga aceast� b�t�lie?�
B�tr�na Cherokee i-a r�spuns simplu:
�Cel pe care �l hr�nesc.�


Acesta povestire ne poate �nv��a dou� lec�ii:

- o vorb� de �ncurajare pentru cineva care este la p�m�nt poate s� �l ajute s� se ridice �i s� o scoat� la cap�t, s� r�zbeasc� �n cele din urm� chiar dac� pare c� nu mai are nici o �ans�
- o vorb� distructiv� pentru cineva care este la p�m�nt poate fi doar acel lucru de care mai are nevoie pentru a �muri�, o lovitura de gra�ie care i-ar gr�bi sf�r�itul.
Puterea vorbelor� c�teodat� este at�t de greu de �n�eles cum o vorb� �ncuraj�toare poate s� mearg� chiar a�a de departe. Oricine poate spune vorbe ce tind s� �jefuiasc� pe altcineva de spiritul de a continua �n momente dificile. Fii atent la ceea ce vorbe�ti, ofer�-le celorlal�i ce traverseaz� calea ta numai vorbe de bine!

www.youtube.com/watch?v=2cHnz3ho3uE&eurl=file://C:PROGRA~1Yaho...--
Lupta pentru a fi LIBER....!!!!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

lyly

Noroc sau Ghinion
Tr�ia odat� �ntr-un sat un b�tr�n foarte s�rac. El avea �ns� un cal foarte frumos. At�t de frumos �nc�t lordul din castel vroia s� i-l cumpere. Dar b�tr�nul l-a refuzat spun�ndu-i:
�Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum a� putea s� �mi v�nd prietenul?�
Dar, �ntr-una din zilele urm�toare, c�nd b�tr�nul a mers la grajd, a v�zut c� i-a disp�rut calul.
To�i s�tenii i-au spus ��i-am spus noi! Trebuia s� �i vinzi calul lordului. Dac� nu ai acceptat el �i l-a furat! Ce mare ghinion.�
�Ghinion sau noroc, zise b�tr�nul, cine �tie?�
To�i au r�s de el. Dup� 15 zile �ns� calul s-a �ntors. �i nu era singur, avea �n spate o mul�ime de cai s�lbatici. El a sc�pat din grajd, a curtat o t�n�r� iap� �i, c�nd s-a �ntors, restul cailor s-au luat dup� el.
�Ce mai noroc!� strigar� s�tenii.
B�tr�nul, �mpreun� cu fiul s�u, a �nceput s� �mbl�nzeasc� acei cai noi veni�i. Dar, o s�pt�m�n� mai t�rziu, fiul b�tr�nului �i-a rupt piciorul �n timp ce �ncerca s� dreseze unul dintre cai.
�Ghinion!� �i ziser� prietenii b�tr�nului. �Ce ai s� te faci acum, f�r� ajutorul fiului t�u? Tu e�ti deja �n pragul s�r�ciei!�
�Ghinion, noroc, cine poate �ti?� le r�spunse b�tr�nul.
Dup� c�teva zile de la tragicul accident, solda�ii lordului trecur� prin sat �i �i obligar� pe to�i fl�c�ii s� li se al�ture. Doar fiul b�tr�nului a sc�pat datorit� piciorului s�u rupt.
�Ce noroc pe tine!� strigar� vecinii. �To�i copiii no�tri au fost dus�i �n r�zboi, doar tu ai avut �ansa s� �l p�strezi l�ng� tine. Fiii no�tri ar putea fi uci�i.�
B�tr�nul le r�spunse: �Ghinion, noroc� cine poate �ti?�

Viitorul vine c�tre noi buc��ic� dup� buc��ic�, pu�in c�te pu�in. Nu �tim niciodat� ce ne a�teapt�. Dar dac� p�str�m o atitudine pozitiv� va fi mereu loc pentru o nou� �ans� �i vom putea fi mai ferici�i.
Christian H. Godefroy - www.club-positif.com
��ine minte c� fericirea nu depinde de ce e�ti sau de ce ai, ci doar de ceea ce g�nde�ti.� - Dale Carnegie
�Mul�umirea aduce fericire chiar �i s�racului, nemul�umirea aduce s�r�cie chiar �i bogatului� - Confucius

26 Martie

- �Fiule, nu uita �nv���turile mele, �i p�streaz� �n inima ta sfaturile mele! C�ci ele ��i vor lungi zilele �i anii vie�ii tale, �i-�i vor aduce mult� pace.� Prov.3:1-2-



�n lumea �n care tr�im sunt tot felul de economi�ti, contabili �i manageri, care au responsabilit��i financiare. �mpreun� cu ei lucreaz� �i avoca�i, planificatori financiari,bancheri, brokeri, ordinatori de credite �i mul�i consilieri financiari, care pot oferi cele mai autorizate sfaturi economice, pe care, dac� le-am asculta �i le-am pune �n practic�, am avea foarte mult de c�tigat.

Dar, ce a�i spune dac� v-a� prezenta unuia dintre cei mai boga�i �i �n�elep�i oameni care au tr�it vreodat�, ca s� primi�i consulta�ia financiar� pe care el o poate oferi ?

�n aceast� vreme de criz� financiar�, o a�a consiliere ar fi o posibilitate incredibil�, nu-i a�a?

Ei bine, acel om bogat �i �n�elept este Solomon. Iar sfaturile lui sunt cuprinse �n cartea Vechiului Testament, numit� �Proverbe�. Aceast� carte este o colec�ie de cuvinte �n�elepte, aranjate �n fraze scurte, dar cu mare semnifica�ie. Toate declara�iile rostite de Solomon pentru cei din vremea lui se aplic� perfect �i �n via�a ta de ast�zi, incluz�nd chiar �i domeniul financiar.

A�a cum ne arat� �i versetul biblic de ast�zi, ascult�nd �i �mplinind aceste adev�ruri vom avea parte de un c�tig incomensurabil.

De aceea, �n medita�iile biblice din zilele urm�toare, vom aduce �n aten�ie versete din cartea Proverbelor, prin care vom �ncerca s� descoperim ceea ce ne spune Cuv�ntul lui Dumnezeu despre bani.

Sunt sigur c� prin adev�rurile pe care le vom descoperi prin medita�iile viitoare, modul �n care privim banii �i ne administr�m finan�ele se va schimba radical!


CEI CE ASCULT� DE SFATURILE �N�ELEPTE ALE CUV�NTULUI LUI DUMNEZEU, AU PARTE DE UN MARE CªTIG!

27 Martie

- �Binecuv�ntarea Domnului �mbog��e�te, �i El nu las� s� fie urmat� de nici un necaz.� Prov.10:22 -



De�i banii sunt un dar de la Dumnezeu, mul�i oameni nu �tiu cum s�-l foloseasc�. Printre ace�tia se num�r� �i mul�i cre�tini.

Cei credincio�i ar trebui s� se deosebeasc� �n atitudinea lor fa�� de bani de cei ce nu cunosc Cuv�ntul Scripturii, fiindc� Biblia ne arat� c� sunt lucruri mult mai de pre� dec�t banii. De exemplu: �n Proverbe 22:1 ni se spune c�:� Un nume bun este mai de dorit dec�t o bog��ie mare, �i a fi iubit pre�uie�te mai mult dec�t argintul �i aurul.� Iar �n aceea�i carte, �n�eleptul Solomon ne spune c�: �n�elepciunea (Prov.3:13-18), caracterul (Prov.23:23), inteligen�a (Prov.20:15) �i rela�iile bune (Prov.15:17) sunt mult mai importante dec�t banii.

�nsu�i Domnul Isus ne-a prezentat acest adev�r spun�nd:� �i ce folose�te unui om s� c�tige toat� lumea, dac� �i pierde sufletul? Marcu 8:36.

�n cl�dirile unde sunt birouri financiare exist� un sistem sofisticat de stingere a incendiilor, care are drept scop protejarea bunurilor �i a lucr�torilor, �n cazul �n care ar izbucni un incendiu.

C�nd e�ti conectat la internet, exist� un program antivirus care ��i protejeaz� computerul de atacul virusilor.

De aceea, �i pentru a-�i proteja familia de pericolul folosirii incorecte a banilor, trebuie s�-�i construie�ti un �ntreg sistem de protec�ie.

��i zide�ti acest sistem de protec�ie atunci c�nd ��i c�tigi banii cu onestitate, �i administrezi cu �n�elepciune �i d�ruie�ti cu generozitate.

Ia-�i un timp ast�zi �i evalueaz� cu mare aten�ie modul �n care ��i gestionezi banii, r�spunz�nd la urm�toarele �ntreb�ri: ��i c�tigi banii �n mod onest? �i administrezi cu �n�elepciune? �i d�ruie�ti cu generozitate ?


UN COPIL AL LUI DUMNEZEU EVALUEAZ� �I ADMINISTREAZ� BANII �NTR-UN MOD DIFERIT DE CEI CARE NU �L CUNOSC PE DUMNEZEU!

.....................ATENTIE.!!!..............
Fi atent la gandurile tale,pentru ca ele vor fi cuvinte.!

Fi atent la cuvintele tale,pentru ca ele vor fi fapte.!

Fi atent la faptele tale,pentru ca ele vor deveni oboceiuri.!

Fi atent la obiceiurile tale,pentru ca ele vor fi in caracterul tau.!

Fi atent la caracterul tau,pentru ca el va fi destinul tau.!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

�Comori de pre� �i untdelemn sunt �n locuin�a celui �n�elept, dar omul f�r� minte le risipe�te.�Prov.21:20

A lua decizii bune �i a str�nge lucruri �i valori care s� fie mo�tenirea familiei este deosebit de important.

A�a cum ne spune �i versetul biblic de ast�zi, este o nebunie s� cheltuie�ti tot ceea ce ai. Noi trebuie s� �tim �i cum s� economisim banii, nu numai cum s�-i cheltuim!

Marea problem� a zilelor noastre este cauzat� de faptul c� multe familii nu �i-au construit un sistem de protec�ie financiar� prin a �nv��a s� cheltuiasc� cu �n�elepciune. Datorit� acestui fapt, cheltuielile lor sunt mai mari dec�t veniturile pe care le �ncaseaz�. Aceast� situa�ie i-a f�cut s� aib� tot mai multe datorii.

�ns�, a acumula debite excesive nu este un lucru �n�elept. �n ciuda spa�iului limitat pe care �l am �n cadrul acestei medita�ii biblice, vreau s� te sf�tuiesc cu fermitate s�-�i pl�te�ti to�i creditorii.

Dac� ave�i datorii care va �mpov�reaz� �i v� aduc mari presiuni �n familie, sau v� �mpiedic� s� d�rui�i pentru Dumnezeu a�a cum ar trebui s� o face�i, este timpul s� analiza�i cu mare aten�ie modul �n care v� cheltui�i banii �i s� �ncepe�i s� cump�ra�i ceea ce era�i obi�nui�i s� cump�ra�i, numai dup� ce v-a�i pl�tit toate datoriile.

Dac� lucrurile pentru care ��i cheltui banii nu �l glorific� pe Dumnezeu, a� dori s� te �ndemn s�-L faci pe Dumnezeu partenerul t�u de cump�r�turi chiar ast�zi, pun�nd �n practic� toate �nv���turile men�ionate anterior !

CONSTRUIE�TI O PROTEC�IE FINANCIAR� PENTRU FAMILIA TA ATUNCI C�ND CHELTUIE�TI CU �N�ELEPCIUNE!

�Psalmul 23 (la locul de munca)�

Domnul este adevaratul Sef , nu ma tem de nimic;
Imi da pace cand este haos in jurul meu
El imi aminteste cu blandete sa ma rog inainte sa vorbesc
si inainte sa fac orice lucru, fara sa murmur si sa comentez.
El imi aminteste ca EL este SURSA mea si nicidecum serviciul meu.
El imi reda sanatatea psihica si sufleteasca in fiecare zi si ma indruma in deciziile mele
Ca sa-L pot onora pe EL prin tot ce fac.
Chiar daca ma confrunt cu o multime de mailuri absurde, prabusiri in sistem,
termene nereale, reduceri de buget, barfe ale colegilor,
discriminari ale superiorilor si o imbatrinire a corpului
care nu vrea sa coopereze in fiecare dimineatza,
eu nu ma voi opri- pentru ca EL este cu mine!!!!
Prezenta LUI, Pacea LUI si Puterea LUI ma ajuta sa trec de perioada dificila.
El ma promoveaza, in ciuda celor care impiedica avansarea mea.
El ma revendica ca fiind al LUI, chiar cand compania ma ameninta cu concedierea.
Credinciosia LUI si Dragostea LUI sunt mai bune decat orice prima.
Cand toate aceastea sunt spuse sau facute,
eu voi munci pentru El intreaga mea viata
si pentru aceasta Eu binecuvintez Numele LUI!

De la: symy1, la data 2009-03-27 11:55:24.....................ATENTIE.!!!..............
Fi atent la gandurile tale,pentru ca ele vor fi cuvinte.!

Fi atent la cuvintele tale,pentru ca ele vor fi fapte.!

Fi atent la faptele tale,pentru ca ele vor deveni oboceiuri.!

Fi atent la obiceiurile tale,pentru ca ele vor fi in caracterul tau.!

Fi atent la caracterul tau,pentru ca el va fi destinul tau.!

ADAUG
FATI TIMP,AZI,SA TE GINDESTI LA MODUL IN CARE DUMNEZEU TE-A IERTAT.APOI,VEZI DACA ASTA INFLUENTEAZA CAPACITATEA TA DE A_I IERTA PE ALTII.

Maranatha

Meditatia Zilei
Luca 24:17


Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbati intre voi pe drum? Si ei s-au oprit, uitandu-se tristi.


Doi, din cei ce-l urmau pe Domnul Cristos, au mers �n ziua �nvierii Lui spre Emaus. Pe drum au discutat despre �nsp�im�nt�toarele lucruri care s-au petrecut �n Ierusalim �i ai c�ror martori au fost �i ei. Cei doi au v�zut �n Domnul trimisul Iui Dumnezeu, Mesia lui Israel, �mplinitorul prorociilor, �Izb�vitorul lui Israel." G�ndurile lor erau �ndreptate spre binecuv�nt�rile p�m�nte�ti ale lui Israel, care credeau c� vor sc�pa de du�manii lor. Dar acum Domnul a murit �i cu El s-a dus �n morm�nt toat� n�dejdea lor. Complet dezam�gi�i, mai ales c� unele femei le-au spus c� au g�sit morm�ntul gol, ei nu �tiau ce s� cread� din toate aceste lucruri �i astfel profund �ntrista�i mergeau pe drumul lor. Dar Domnul s-a g�ndit la ei - c�ci este imposibil ca El s� lase inimile �ntristate �i singure. �ncontinuu El este prezent acolo unde ai Lui au nevoie de El. Isus poate s�-i fac� ferici�i. Ochiul S�u prive�te tot timpul cu profund� dragoste spre ai S�i �i unde vede pe unul �ntristat, nefericit sau posomor�t este imediat gata de a-l �mb�rb�ta �i de a-i aduce fericirea �n inim�.
Orice �ntristare ai avea �n inima ta, oric�nd po�i s� te duci la Domnul Isus �i vei vedea milostenia �i dragostea Lui. Cunoa�terea acestui adev�r umple inima de pace �i fericire.
C�t� �mb�rb�tare pentru copiii iui Dumnezeu, care sunt �ncerca�i �i ispiti�i, lovi�i �n tot felul �i �njosi�i, s� se g�ndeasc� la faptul c� Dumnezeu nu-i vede dec�t purta�i �n inima Iui Isus! �naintea lui Dumnezeu ei str�lucesc ne�ncetat �n lumina f�r� seam�n a lui Cristos; ei sunt �mbr�ca�i cu o frumuse�e dumnezeiasc�. Lumea nu-i poate vedea astfel, dar Dumnezeu a�a �i vede �i aici e marea deosebire. Lumea nu poate vedea pietrele sc�nteietoare pe care iubirea lui Dumnezeu a s�pat numele celor r�scump�ra�i.

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI



PREFATA

Este un fapt psihologic cunoscut ca majoritatea criminalilor marturisesc crima �nainte de a muri. Protocoalele Maestrilor Francmasoni constituie o asemenea dovada. Ce sunt aceste protocoale dec�t o �ngrozitoare marturisire a tuturor suferintelor si mizeriilor pe care le-au provocat si �nca le mai provoaca FRANCMASONII. Ele ne ofera totodata cheia secreta pentru a �ntelege tot raul facut de ei ce b�ntuie astazi �n omenire. �n "lumina" Protocoalelor se patrund mai exact si mai ad�nc adevaratele cauze ale fram�ntarilor sociale si politice, generate cu o diabolica abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revolutie Franceza �ncoace.

Astazi, �nsa, lumea a �nceput sa se destepte. O puternica suflare antimasonica, nu retrograda, nu obscurantista, nu pornind din motive religioase, ci luminata, nationala, izvor�ta din ad�ncul instinctului de conservare, se ridica ACUM tot mai impunatoare din Statele cele mai �narmate �n lupta pentru existenta. Aceasta miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indiferenti si converteste pe umanitaristi, care totusi simt ca Patria este mai aproape dec�t Umanitatea. Lumea crestina a �nceput sa vada primejdia, �i simte apasarea si �ncet, dar sigur, se ridica �n sufletul fiecarui rom�n revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile �nselatoare si cosmopolite, �nfatisate de ea cu viclenie lumii �ntregi.

ATENTIE! Protocoalele sunt un monument de actiune satanica si reprezinta izvorul tuturor ticalosiilor umane actuale.

Protocoalele pun �n lumina CAUSA CAUSORUM a decadentei lumii actuale, at�t la nivelul individului, c�t si la nivelul statului.

Citirea Protocoalelor trebuie sa se faca temeinic, fara graba, ca si citirea unui document rarisim, de �ntelegerea caruia depinde soarta �ntregii umanitati.

Pentru a �ntelege faptele petrecute si decadenta �n care traim, Protocoalele trebuie citite de cel putin trei ori, eventual memor�ndu-se, pentru a ne fi mai mereu la �ndem�na.

�n Protocoale, francmasonii vorbesc si hotarasc �n secret si conspirativ; urmariti-i deci cu atentie, cu foarte mare atentie. Dupa ce ati terminat de citit, prezentati aceasta brosura unica si altora, aceasta fiind o datorie morala si o cale de aparare a �ntregii umanitati.

Protocoalele contin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stap�nire a �ntregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale �ncheiate de diferitele sectiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a tinut �n Elvetia, la B�le (Basel), �n 1897, si formeaza programul masonic de cucerire mondiala, program elaborat si comunicat unor anumiti "initiati", pentru a se pastra o urma scrisa a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea �n care au cazut �n m�inile "profanilor" aceste Protocoale, exista doua versiuni: prima, ca au fost copiate de o femeie, sotie sau amanta a unui "initiat", fiind apoi comunicate crestinilor pentru ca acestia sa se puna �n garda si sa ia masuri de aparare; a doua, ca au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii �l aveau �ntr-o casa dintr-un oras alsacian.

Lojele masonice au fost �nfiintate pentru a servi �n lupta pentru suprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si �n special anticrestin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte �nalt (Ierarhia Superioara Secreta) le dirijeaza, inspira, subventioneaza si, fara ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibila.

�ntr-o zi, c�nd, conform opiniei lor, popoarele crestine vor fi dezbinate de francmasoni si �nvrajbite unul �mpotriva celuilalt de presa si literatura bolnava - la adapostul liberalismului -, prin atentate, coruptie si demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc., prin criza economica mondiala, prin lovituri de stat �n diferite tari, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonica.

Razboaiele interne si conflictele mondiale, pe care francmasonii stiu sa le dezlantuie, vor grabi venirea domniei despotismului masonic, �n locul liberalismului statelor crestine. Atunci, �n afara de "religia" masonica, toate religiile vor fi desfiintate.

Un singur stat va fi suficient sa cada �n m�inile francmasonilor, si apoi toate celelalte vor cadea unul dupa altul, pentru ca, �n final, "Regele" masonilor sa domneasca peste toata planeta astfel subjugata.

Dupa cum vedem �n zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre finalizarea planului masonic, caci aceste "profetii", concretizate �n cele 24 de Protocoale �n anul 1897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la subjugarea Rusiei de catre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a �nceput sa fie dezvaluit lumii �n anul 1902, c�nd profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o prima editie a Protocoalelor, editie care �nsa a disparut imediat, fiind distrusa de francmasoni. �n 1905 a aparut o alta editie, din care un singur exemplar figureaza �n catalogul lui British Museum din Londra. �n 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui sau AT.BUTMI, a scos o noua editie a Protocoalelor, intitulata "L'ennemi du genre humain" ("Dusmanul neamului omenesc"). Dupa lucrarea lui SERGHEI NILUS a aparut o alta editie �n 1911, la m�nastirea Sf. Sergiu, editie care a fost tradusa si de americani. Alte editii au aparut respectiv �n anii 1911, 1912 si 1917, ultima dintre acestea fiind distrusa de poporul rus. �n 1920 au aparut la Berlin alte editii. Noi editii au aparut �n limba franceza. SERGHEI NILUS, �n introducerea facuta la editia din 1917, declara ca foile contin�nd Protocoalele erau scrise �n limba franceza si ca i-au fost remise de catre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat si lui C.BUTMI. �n 1901, doctorul mason Hertzl, anunta Comitetul Masonic ca anumiti "dezertori", au permis "pag�nilor" (crestinilor) sa cunoasca tainele Protocoalelor, ceea ce confirma sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt �n numar de douazeci si patru. Sunt mai mult niste �nvataturi sau maxime, dec�t procese-verbale. Se pare ca autorul sau autorii au urmarit sa prezinte �n douazeci si patru de lectii doctrinele francmasonice, tinta pe care o urmaresc din cele mai �ndepartate timpuri si amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci c�nd totul va fi pregatit pentru a �ncepe lupta hotar�toare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit alt drept dec�t cel dat de forta; liberalismul propagat de ei printre crestini a distrus religia crestina si autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat �n m�inile Francmasoneriei si, cu ajutorul lui, aceasta a pus m�na pe presa, domin�nd opinia publica ce comanda guvernele �n statele democrate.

�n Marea Britanie, publicatii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, �n Germania, Franta, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicitatii, populatia devenind astfel constienta de primejdia reprezentata de Francmasonerie.

Poporul rom�n trebuie sa devina, de asemenea, constient de pericolul existent si, trec�nd peste orice ambitii si ne�ntelegeri marunte, sa se uneasca si sa se opuna ofensivei masonice si robirii neamului nostru. Unirea tuturor rom�nilor este, asadar, singura salvare.

Prezenta brosura contine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fara nici o interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele �n lucrarea originala.

OBSERVATII PE MARGINEA PROTOCOALELOR

Din cele expuse �n Protocoale se poate constata ca acestea formeaza un vast plan masonic de cucerire si �ngenunchiere a lumii crestine, conceput �n cele mai mici amanunte.

Societatea si sufletul individului au fost analizate �ntr-un mod cu adevarat stiintific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii sa aiba unde sa loveasca. Pregatiti �n spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu �ntr-o tara sau doua, ci pe �ntreg globul pam�ntesc, baz�ndu-se, deci, pe lipsa de pregatire a crestinilor. Minciuna, santajul, perfidia, coruptia, tradarea, lingusirea, crima si necinstea, �n toate formele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost