Meditatii crestine,predici crestine, articole crestine

1 PETRU 3
9. Nu rãsplãtiþi rãul cu rãu sau ocara cu ocarã, ci, dimpotrivã, binecuvântaþi, cãci spre aceasta aþi fost chemaþi, ca sã moºteniþi binecuvântarea.
10. Cel ce voieºte sã iubeascã viaþa ºi sã vadã zile bune sã-ºi opreascã limba de la rãu ºi buzele sale sã nu grãiascã vicleºug;
11. Sã se fereascã de rãu ºi sã facã bine; sã caute pacea ºi s-o urmeze;
12. Cãci ochii Domnului sunt peste cei drepþi ºi urechile Lui spre rugãciunile lor, iar faþa Domnului este împotriva celor ce fac rele.
13. ªi cine vã va face vouã rãu, dacã sunteþi plini de râvnã pentru bine?
14. Dar de veþi ºi pãtimi pentru dreptate, fericiþi veþi fi. Iar de frica lor sã nu vã temeþi, nici sã vã tulburaþi.
15. Ci pe Domnul, pe Hristos, sã-L sfinþiþi în inimile voastre ºi sã fiþi gata totdeauna sã rãspundeþi oricui vã cere socotealã despre nãdejdea voastrã,
16. Dar cu blândeþe ºi cu fricã, având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteþi clevetiþi, sã iasã de ruºine cei ce grãiesc de rãu purtarea voastrã cea bunã întru Hristos.
17. Cãci e mai bine, dacã aºa este voia lui Dumnezeu, sã pãtimiþi fãcând cele bune, decât fãcând cele rele.

Hazardul este mãsura ignoranþei noastre. (Henry Poincare)

Domnul este Pastorul meu.

negrutpaul.wordpress.com/2009/03/01/s-au-falit-ca-sunt-intelepti...

S-au falit ca sunt intelepti si au inebunit


Zilele trecute presa internationala a prezentat cazul unui baiat din Marea Britanie, care la varsta de 13 ani a facut un copil cu o fata de 15 ani. Dezbaterile publice au subliniat grotescul mediatizarii cazului, iresponsabilitatea parintilor celor doi tineri, nepasarea lumii medicale, care nu a intervenit pentru a intrerupe sarcina, sau decaderea morala a societatii contemporane. Interesant este faptul ca in dezbaterile mediatizate nu am auzit pe nimeni care sa analizeze cauzele acestui caz. Dezbaterile se ocupa doar de consecinte.

Pentru a vedea mai clar limitele unei asemenea abordari, dintre toate aspectele dezbaterilor publice in legatura cu acest caz, retinem astazi pozitia celor care deplang faptul ca nu a fost intrerupta sarcina. Privit doar prin lentila emotionala, cazul ar parea sa justifice pozitia celor care considera ca avortul este solutia ideala in cazurile sarcinilor nedorite, mai ales in cazul minorilor. Pentru a intelege implicatiile acestei argumentatii este important sa mergem direct la radacina lucrurilor. Care este originea acestei pozitii si incotro se indreapta ea?


Biblia afirma ca Dumnezeu a creat omul cu identitate sexuala (barbat si femeie) si a circumscris relatiile conjugale strict in cadrul legamantului de casatorie intre un singur barbat si o singura femeie. Din perspectiva biblica, relatia conjugala este expresia unitatii fizice intre sotul si sotia care sunt dedicati sa traiasca impreuna in unitate spirituala, intelectuala si emotionala. Unirea fizica se realizeaza intre barbatul si femeia care si-au asumat responsabililtatea in toate aspectele vietii de familie. Copiii care se nasc in familie sunt un dar de la Dumnezeu si trebuie crescuti pentru slava lui Dumnezeu.

Caderea omului in pacat a afectat negativ nu doar viata spirituala, intelectuala si emotionala, ci si dimensiunea sexuala a rasei umane. Doua aspecte merita metionate aici:

1. Separarea relatiei sexuale de legamantul de casatorie. In toate societatile care au cultivat o civilizatie bazata pe razvratirea fata de Dumnezeu a aparut o preocupare obsedanta si aberanta pentru sex. Sexul fara nici o limita este privit ca fiind esenta libertatii absolute a omului. Orice incercare de a circumscrie viata sexuala doar in cadrul legamantului de casatorie este considerata anacronica si oprimanta. Relatiile sexuale premaritale sau extramaritale reprezinta, in opinia sustinatorilor acestei teorii, o trasatura caracteristica a omului modern si emancipat. Cu toate ca omul modern nu vrea sa discute despre consecintele acestei conceptii, trebuie afirmat ca relatiile sexuale inafara legamantului de casatorie au consecinte serioase cum ar fi: degradarea vietii umane, traumele afective, bolile cu transmisiune sexuala, sarcinile nedorite, si divortul. In mod normal, ne-am astepta ca vazand consecintele faptelor lui, omul sa-si re-evalueze conceptia despre lume si viata si sa-si schimbe comportamentul. Adevarul este ca omul razvratit fata de Dumnezeu nu vrea sa-si schimbe viata, ci doar sa scape de consecinte. Asa s-a ajuns la dezvoltarea unei civilizatii care creaza si promoveaza modele si institutii care sa absolve omul de consecintele faptelor lui. Asa se explica faptul ca dezbaterile publice nu discuta despre pacatul relatiilor sexuale premaritale si extrameritale si despre faptul ca pacatele sexuale se regasesc tot mai frecvent si la copii. Societatea nu mai deplange pacatul, ci numai consecintele. la In acest punct ne indreptam spre al doilea aspect al analizei noastre.

2. Separarea actului sexulual de consecintele nedorite. Pentru a-l ajuta pe om sa faca fata dezechilibrului emotional si mental si mai ales depresiilor care apar in urma promiscuitatilor sexuale, societatea contemporana a inventat si sustine retele nationale de consilieri, psihologi si psihiatri. In ciuda progresului inregistrat in domeniul psihologiei si psihiatriei, specialisti nu pot anula consecintele psiho-emotionale ale pacatului. Pentru a evita maladiile cu transmisiunea sexuala, societatea a elaborat teoria “sexului protejat”. Datorita faptului ca sexul protejat nu este chiar atat de “protejat”, tot mai multi oameni si in special tineri se aleg cu maladii cu transmisiune sexuala. Medicii specialisti in boli dermato-venerice nu mai pot face fata ritmului cu care aceste maladii se transmit. Pentru a evita sarcina nedorita, societatea promoveaza o multime de tehnici si produse anticonceptionale. Au aparut organizatii care promoveaza idea ca omul poate avea relatii sexuale fara risc de sarcina. Organizatiile care se ocupa cu planificarea familiala (Planned Parenthood) tin seminarii in scoli si alte institutii publice si apeleaza curent la mijloacele mediatice pentru a-i ajuta pe oameni sa aibe un comportament pacatos si iresponsabil si totusi sa scape de consecintele faptelor lor. Aceste organizatii, in loc sa discute despre moralitatea si responsabilitatea vietii sexuale, incurajeaza tinerii sa adopte un stil de viata pacatos. Prin urmare, tineri la varste din ce in ce mai fragede ajung sa fie activi din punct de vedere sexual. Daca totusi apare sarcina, clinicile care fac avort la cerere sunt acum la indemana tuturor. Asa s-a ajuns ca in zilele noastre pe glob sa fie ucisi anual milioane de copii nedoriti in numele libertatii oamenilor de a-si manifesta neangradit preferintele sexuale.

Cu toate ca societatea a inventat aceste mecanisme de sprijinire a omului razvratit, trebuie subliniat adevarul biblic: omul nu poate anula legile lui Dumnezeu, „Nu va inselati: Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit. Ce seamana omul aceea va si secera” (Galateni 6:7).

Asa dupa cum Turnul Babel nu a putut ajuta generatia de atunci sa scape de consecintele razvratirii lor, tot asa nici civilizatia de acum nu-i poate ajuta pe oameni sa anuleze legea semanatului si seceratului. Statisticile privind cresterea ingrijoratoare a divorturilor, a infractiunilor juvenile, a tulburarilor psiho-afective, a maladiilor cu transmisiune sexuala si a avorturilor reprezinta dovada clara ca Biblia ramane invalidabilã: ce seamana omul, aceea va secera.

In cazul pe care l-am mentionat, un baiat la 13 ani si o fata la 15 ani culeg roadele relatiei pacatoase, relatie incurajata de nebunia unei conceptii despre lume si viata care sfideaza planul lui Dumnezeu si standardele Lui morale pentru viata de familie. Intelepciunea oamenilor razvratiti arunca omenirea intr-o nebunie existentiala asemanatoarea cu cea din vremea potopului. Solutia la criza morala a societatii contemporane nu este descoperirea altor tehnici mai performante de a-l scapa pe om de consecintele faptelor lui, ci reintoarcerea la planul si standardele lui Dumnezeu pentru viata de familie.

Omul nu are nevoie de noi tehnici de management a crizelor pe care le genereaza razvratirea fata de Dumnezeu, ci de nasterea din nou oferita prin Isus Hristos si Duhul Sfant.

„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se aseaza pe scaunul celor batjocoritori, ci isi gaseste placerea in Legea Domnului si zi si noapte cugeta la ea” (Ps. 1:1-3).

Pastor Paul Negrut

Domnul este Pastorul meu.

negrutpaul.wordpress.com/2009/01/29/oameni-mici-cu-functii-mari-...

Oameni mici cu functii mari, sau sindromul Haman
By negrutpaul
In cartea Estera intalnim un personaj reprezentativ pentru o anumita categorie de oameni: oameni mici care ajung pe functii mari. Acest tip de oameni se poate recunoaste mai greu la inceput si mult mai usor dupa ce s-au instalat in scaun. De ce sunt identificati mai greu la inceput? Oamenii mici din aceasta categorie -pentru ca sunt oameni mici si de alte categorii - cand sunt pe scaune mici sunt foarte amabili, indatoritori si chiar te fac sa crezi ca au inima de slujitori dezinteresati. Se confunda usor cu oamenii care au un duh bland si smerit, asa cum se confunda cameleonul cu mediul.

Oamenii mici din aceasta categorie se comporta slugarnic fata de cei de sus, si, cum la inceput sunt jos de tot, se poarta slugarnic si jovial fata de aproape toata lumea, pentru ca, in faza de inceput putini sunt mai jos decat ei. Servilismul lor plin de amabilitate este acompaniat de preocupari simulate fata de binele altora. Si cum lumea noastra este plina de necazuri si frustrari, omul nostru mic are o clientela numeroasa. Cu vremea, devine util celor carora le face servicii aparent dezinteresate, si mai ales atunci cand lasa impresia ca este gata de mult mai mult sacrificiu pentru binele altora (a institutiei, a comunitatii si de ce nu a lucrarii sau a tarii). In felul acesta omul nostru mic incepe sa urce, si urca repede pentru ca toti cei care au fost slujiti de un asemenea om dezinteresat il ajuta sa urce.

Asa se face ca Haman ajunge sus de tot. Odata ajuns sus, Haman este plin de satisfactie cand toti slujitorii se pleaca si se inchina inaintea lui. Haman se simte bine pe scaunul inalt; omul umil de ieri a devenit un oficial in toata cinstea. Nu mai este servil cu robii dintre care s-a chivernisit cu promovarea. Acum este sef si i se cuvin respectul si cinstea neconditionate. Si in jurul lui Haman se aduna repede alti hamani care fac temenele, asteptandu-si implinirea visului de a deveni un Haman mare. Aceasta grupare de hamani poate deveni repede masina de vot, care sa-i ofere lui Haman satisfactia ca masinatiile lui au capatat statutul de hotarari oficiale.

Micimea lui Haman nu s-ar vedea insa atat de clar daca pe lume n-ar exista cate un Mardoheu. Mardoheu il cantareste repede pe Haman si vede ca este mic. Mardoheu il cinsteste pe imparatul adevarat, dar il ignora pe parvenitul cu ifose de imparat. Haman sarbatoreste cand este adulat, dar turba de manie cand este ignorat. “Si Haman a vazut ca Mardoheu nu-si pleca genunchiul si nu se inchina inaintea lui. S-a umplut de manie” (Estera 3:5).

Pentru un om asa de mic si cu un orgoliu asa de mare Mardoheu trebuie eliminat. Haman procedeaza aparent institutional. Spun aparent, pentru ca in realitate pentru Haman institutia este doar o unealta in dosul careia isi ascunde micimea. Orgoliul lui trebuie satisfacut pe scara mare: nu doar Mardoheu trebuie eliminat, ci toata semintia lui . De ce toata semintia? Pentru ca oricand din aceasta semintie poate aparea un alt Mardoheu. Micimea lui Haman trebuie mascata din nou de interesele imparatiei: “Atunci Haman a zis imparatului Ahasveros:

Domnul este Pastorul meu.

O micã întrebare, cu scuzele de rigoare dacã deranjeazã:


Isus s-a închinat la Dumnezeu?

Eu ºtiu cã da, ºi voi ºtiþi cã da, totuºi de ce aceastã întrebare a devenit incomodã?

(scuze, nu am obs. ca nu e tot articolul)...............Micimea lui Haman trebuie mascata din nou de interesele imparatiei: “Atunci Haman a zis imparatului Ahasveros:
Interesant, pana la Haman nimeni nu a observat ca Mardoheu si ai lui sunt un pericol pentru imparatie. Dintr-o data Haman este cel mai preocupat om de binele imparatiei. Sunt fabricate argumente, invocate abateri, cerute sanctiuni. Nu este nevoie de nici o verificare. Cine ar indrazni sa puna la indoiala onestitatea lui Haman, care este gata sa se sacrifice pe cheltuiala lui pentru binele imparatiei. Haman este neobosit sa duca pedeapsa la indeplinire. Toate procedurile au fost indeplinite dupa planul lui Haman. Un prieten din Germania mi-a spus un proverb: “Cand paduchele ajunge in sacul cu faina se crede morar!”

Dar Haman nu are probleme doar cu Mardoheu si ai lui, Haman are probleme cu Dumnezeu. Desi cartea Estera nu mentioneaza niciodata numele lui Dumnezeu, prezenta Lui si planul Lui razbat de dincolo de istorie. Dumnezeu nu se lasa batjocorit. Mai degraba sau mai tarziu, Haman va fi expus in toata micimea si ticalosia lui. Finalul se gaseste in cartea Estera.

Pentru a nu fi ispititi sa credem ca samanta care produce hamani a ajuns numai la altii, este bine sa ne reamintim ca samanta pacatului este in fiecare urmas al lui Adam. Numai harul Mantuirii ne poate elibera de patima de a deveni hamani. Este adevarat ca lumea fara Dumnezeu s-a umplut de hamani, iar unii s-au capatuit pentru o vreme nu doar in structurile sociale, ci chiar prin spatiul si structurile ecclesiale. Este nevoie de lumina Cuvantului pentru a vedea asa cum se vede din cer, si de lucrarea Duhului, spre nastere din nou.

Daca esti victima lui Haman, ramai un Mardoheu cu demnitate si cu incredere in Domnul pana la capat. In final, daca esti un Haman la apogeu sau unul pe banca de rezerva, desi este greu pentru Haman sa recunoasca faptul ca este un om mic, intoarce-te la Dumnezeu. In Hristos Domnul este har de mantuire si transformare si pentru astfel de oameni. “Daca ne marturisim pacatele, El este drept si credincois sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiure” (1 Ioan:1:9)

Paul Negrut

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
1 Petru 1:17


Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre; caci stiti ca ... ati fost rascumparati ... cu sangele scump al lui CRISTOS.


Omul vechi a fost judecat prin moartea Domnului Isus Cristos ºi prin acest fapt Dumnezeu îl socoteºte rãstignit (Rom. 6.6). Toate nelegiuirile noastre au fost îndepãrtate prin jertfa Domnului Cristos, care ºi-a adus trupul ca jertfã pe lemnul crucii. Credinciosul este graþiat ºi adus înaintea lui Dumnezeu ca sã se bucure de dragostea Lui. Astfel credinciosul poate sã se apropie fãrã vreo piedicã de tronul harului, cãci sângele scump al lui Cristos vorbeºte pentru el ºi Domnul însuºi mijloceºte stând la dreapta Tatãlui. Numai datoritã Domnului Isus chiar ºi cel mai slab credincios poate sã-ºi înalþe rugãciunea cãtre Tatãl, ºtiind cã inima Tatãlui simte pentru el ºi mâna Lui îi este de ajutor. Fiecare credincios care are o atitudine de supunere ca cea a unui copil faþã de tatãl, poate sã slujeascã Tatãlui ceresc. Ce minunatã favoare pentru noi! De-am avea mereu înaintea ochilor noºtri marele preþ ce s-a dat pentru rãscumpãrarea noastrã ºi poziþia la care am fost ridicaþi, am privi cu scârbã la tot rãul, ºi am aduce prin vorbele ºi faptele noastre slavã lui Dumnezeu.
Mãrimea binecuvântãrilor primite ne obligã la o comportare în frica de Dumnezeu, iar harul ºi dragostea Lui la o supunere ca de copil. Puterea necesarã pentru ceea ce suntem, ne este datã. Ce minunat este sã-L ai pe Dumnezeul cel milostiv ºi mare ca Tatã ºi sã te întemeiezi pe puterea Lui. Aceasta este partea celor mântuiþi.
CRISTOS este singurul steag al lui Dumnezeu ºi singurul steag al celor ce luptã în pustia lumii acesteia cu urme ostile celui rãu. Cristos este singurul steag pentru orice. A avea un alt steag înseamnã a ne face nedestoinici pentru lupta duhovniceascã la care suntem chemaþi. Ce avem a face noi, ca adevãraþi creºtini, cu lupta pentru un sistem de teologie sau de organizaþie religioasã? Sã luptãm noi cu un astfel de steag? Cu nici un preþ!

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
Romani 4:5


Celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel ce socoteste pe pacatos neprihanit, credinta pe care o are el, ii este socotita ca neprihanire.


Sunt oameni care nu vor sã primeascã cadouri. Ei sunt darnici cu alþii, dar de la alþii nu vor sã primeascã nimica. În fond este o îngâmfare. Aºa vrea omul sã facã cu Dumnezeu în problema mântuirii. Ca fãptura sã-i slujeascã Maestrului ei este un lucru normal ºi Dumnezeu primeºte o astfel de slujbã. Dar ce trist cã omul a decãzut ºi în felul acesta s-a despãrþit de Dumnezeu ºi de atunci el nu-i mai poate aduce nimic lui Dumnezeu. Acest nimic îl bucurã pe Dumnezeu, dornic sã refacã legãtura ruptã.
Mântuirea este numai lucrarea lui Dumnezeu ºi El este acela care i-a pus temelia prin jertfa Fiului Sãu iubit pe crucea Golgotei. Isus era SINGURUL în stare sã sãvârºeascã lucrarea mare de împãcare cu Tatãl; în privinþa pãcatului ºi al datoriei, aceasta înseamnã cã El, Domnul Isus s-a dat ca jertfã pe altarul lui Dumnezeu ca sã-ºi dea sângele Lui pentru mântuirea sufletelor, pentru omul decãzut. Oricine socoteºte lucrarea deplin înfãptuitã, primeºte iertarea pãcatelor ºi credinþa lui este socotitã neprihãnire. În acest moment, când omul pãcãtos vine în faþa lui Dumnezeu ºi vrea sã scape de moartea pe veci, trebuie sã considere, lucrarea de mântuire ca fãcutã pentru el, îndepãrtându-se fãrãdelegea ºi sã-i parã rãu de faptele nelegiuite pe care le-a sãvârºit. Scriptura spune: „Ferice de cel cu fãrãdelegea iertatã ºi cu pãcatul acoperit." Acel om este fericit. Eºti tu cititorule un asemenea om?
El a luat locul nostru ºi pe cruce a fost fãcut pãcat în locul nostru ªi ca atare a primit pedeapsa în locul nostru. El a suferit pe cruce ce ar fi trebuit sã suferim noi în veºnicie. El a primit plata pãcatului nostru adicã moartea, ca noi sã primim plata nevinovãþiei Sale, adicã viaþa. Credinciosul nu numai cã a primit iertarea tuturor pãcatelor sale, dar este unit cu Cristos cel înviat în ceruri.

Domnul este Pastorul meu.

CEL CARUIA I_AU FOST IERTATE MULTE,IUBESTE MULT.
CEL CARUIA I S_A IERTAT PUTIN ,IUBESTE PUTIN.

NE COMPLICAM ADESEA SI INUTIL CREDINTA SI VIATA,DAR IN ESENTA,SCOPUL NOSTRU ESTE SIMPLU: SINTEM CHEMATI SA IUBIM.

Maranatha

De la: tilsor, la data 2009-03-12 08:55:45CEL CARUIA I_AU FOST IERTATE MULTE,IUBESTE MULT.
CEL CARUIA I S_A IERTAT PUTIN ,IUBESTE PUTIN.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/doctrina/de-ce-se-fac-pomenile-pentru-ce...
Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 23 Ianuarie 2009
De ce se fac pomenile pentru cei morþi?
Întrebare:

Care este semnificaþia pomenilor care se fac cu ocazia decesului unei persoane ºi la ce intervale de timp trebuie fãcute?

Semnificaþia cuvântului „pomanã”
Pentru orice cunoscãtor de limbã rusã sau una din limbile de origine slavã, este foarte uºor sã recunoascã rãdãcina cuvântului „pomanã”, care este „pominati” sau „pameati”, adicã a-þi aminti sau memorie. Aceasta ne aratã, cã semnificaþia iniþialã a pomenilor era sã fie un cadou oferit cuiva ca sã pãstrezi memoria despre o persoanã care a decedat. De fapt, ºi în limba românã este cuvântul a pomeni, pomenire. ªi este important sã facem aceasta. Biblia spune cã la moartea lui Saul ºi Ionatan, David a alcãtuit o cântare de jale ºi apoi a poruncit poporului sã înveþe acea cântare ºi sã o cânte. În felul acesta, David a ridicat un monument lui Saul ºi Ionatan ºi s-a îngrijit sã nu fie date uitãrii numele ºi faptele acestor oameni mari care au slujit poporul Israel. Este foarte trist sã vezi azi cum oameni cu mari merite ajung sã fie uitaþi încã fiind în viaþã ºi cu atât mai mult dupã ce pleacã în lumea cealaltã. Nu este bine sã îngãduim aceasta.


Pomenile nu pot ajuta pe cei morþi

Cu pãrere de rãu, unii oameni au o pãrere foarte greºitã conform cãreia cred cã dacã dau un lucru de pomanã de sufletul unui mort, obiectul respectiv trece în lumea cealaltã ºi ajunge sã fie folosit de cel decedat. În copilãrie doar aceasta am auzit despre pomeni ºi chiar credeam ºi eu aºa. Este total greºit. Nimeni din lumea aceasta nu poate transmite nici mãcar o picãturã de apã în cealaltã lume, oricât de frumoase intenþii nu ar avea. De altfel, Biblia ne spune despre un caz când un om bogat, care a trãit fãrã fricã de Dumnezeu pe acest pãmânt ºi nu i-a pãsat de Lazãr, un sãrac care sta la poarta lui. Iatã ce scrie despre ei:


Cu vremea sãracul a murit; ºi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit ºi bogatul, ºi l-au îngropat. Pe când era el în locuinþa morþilor, în cinuri, ºi-a ridicat ochii în sus, a vãzut de departe pe Avraam, ºi pe Lazãr în sânul lui, ºi a strigat: „Pãrinte Avraame, fie-þi milã de mine, ºi trimite pe Lazãr sã-ºi moaie vârful degetului în apã, ºi sã-mi rãcoreascã limba; cãci grozav sunt chinuit în vãpaia aceasta.” „Fiule”, i-a rãspuns Avraam, „adu-þi aminte cã, în viaþa ta, tu þi-ai luat lucrurile bune, ºi Lazãr ºi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eºti chinuit. Pe lângã toate acestea, între noi ºi între voi este o prãpastie mare, aºa cã cei ce ar avea sã treacã de aici la voi, sau de acolo la noi, sã nu poatã.” (Ev. Luca 16:22-26)

Dacã nu au putut transmite ceva unii altora cei care sunt în diferitele locuri din lumea cealaltã, cu atât mai mult nu putem noi, cei de aici, sã trimitem ceva ajutor celor morþi. ªi apoi, dacã cei morþi se aflã cu Hristos, nu au nevoie de nimic, absolut nimic de la noi, iar dacã sunt în locuinþa morþilor, nu-i mai poate ajuta nimeni ºi nu le poate transmite nimic. ªi încã ceva, acolo, în locuinþa morþilor, ei nu au nevoie nici de dulciuri, nici de ºervete, haine, veselã ºi alte lucruri care obiºnuiesc oamenii sã dea de pomanã, ci au nevoie de apã pe care o cer cu mare disperare.


Dumnezeu n-a lãsat reguli cu privire la pomeni

Nicãieri nu scrie în Biblie cât de des, cui ºi ce sã dãm de pomanã. Dar, ne învaþã sã fim darnici ºi sã facem milostenie. În predica de pe munte, Domnul Isus a spus:


Luaþi seama sã nu vã îndepliniþi neprihãnirea voastrã înaintea oamenilor, ca sã fiþi vãzuþi de ei; altminteri nu veþi avea rãsplatã de la Tatãl vostru care este în ceruri. Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiþa înaintea ta, cum fac fãþarnicii, în sinagogi ºi în uliþe, pentru ca sã fie slãviþi de oameni. Adevãrat vã spun, cã ºi-au luat rãsplata. Ci tu, când faci milostenie, sã nu ºtie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta sã fie fãcutã în ascuns; ºi Tatãl tãu, care vede în ascuns, îþi va rãsplãti. (Ev. Matei 6:1-4)

Simte cu cei care sunt în nevoie ºi onoreazã memoria celor plecaþi din viaþã, dar nu face din ei idoli, pentru cã sunt oameni ca ºi noi toþi.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/sfaturi-practice/cum-sa-ti-zidesti-o-fam...

Cum sã-þi zideºti o familie puternicã?
Fiecare om viseazã sã aibã o familie puternicã, pentru cã aceasta îþi dã siguranþã, bucurie ºi împlinire pe acest pãmânt. Cele mai multe familii, însã, nu pot fi trecute la categoria de familii puternice. De ce? Pentru cã oamenii nu-L cunosc pe Cel ce poate zidi familii ºi nu ºtiu cum se zideºte o familie. Cu pãrere de rãu, la ºcoalã nu se predã aºa un curs. Cei care au încercat sã întroducã în ºcoli cursul “Deprinderi de viaþã” nu au rezervat nici mãcar un singur modul pentru familie. La cuprinsul cãrþii nici odatã nu era pomenit cuvântul acesta. Existã totuºi un manual excepþional, încercat de veacuri ºi care este scris de Dumnezeu. Manualul Zidirii Familiei este Biblia. Eu am ales sã-mi zidesc familia dupã acest manual ºi în artiolul care urmeazã vin sã prezint câtevai sfaturi practice, din partea lui Dumnezeu, cum sã-þi zideºti o familie puternicã.

Nu încerca sã zideºti o familie puternicã cu propriile eforturi. Psalmul 127 a fost scris de Solomon ºi vorbeºte tocmai despre aces subiect, despre zidirea unei familii puternice. Psalmii sunt cântãri sfinte. Iatã cum începe psalmul acesta:

Dacã nu zideºte Domnul o casã, degeaba lucreazã cei ce o zidesc; dacã nu pãzeºte Domnul o cetate, degeaba vegheazã cel ce o pãzeºte. (Psalmul 127:1)

Cei mai mulþi oameni vor sã-ºi zideascã o familie traincã, dar pentru cã vor sã o facã fãrã Dumnezeu, dau faliment ºi toate eforturile lor multe, sunt în zadar. Toþi banii care îi cãºtigã, îi pierd tot aºa, sau îi risipesc ºi în cele din urmã, nu au decât amãrãciune. Cunosc o familie unde soþia a plecat peste hotare ca sã câºtige bani pentru a trimite copiii la ºcoalã, crezând cã în felul acesta îºi va zidi familia. Când s-a întors acasã, au avut cerutri mari cu soþul ºi aºa a plecat înapoi. A lucrat mai departe ca sã adune tocmai 20.000 de dolari USA ºi sã poatã cumpãra un apartament. Când a venit acasã, la ieºirea din apartament, niºte hoþi i-au apucat geanta ca sã o fure. Ea se þinea din rãsputeri de geantã aºa cã a fost târâtã o distanþã bunã de ei, dar totuºi nu a reuºit ºi ei i-au luat geanta. Ea a ajuns într-o mare depresie ºi s-a deranjat psihic. Relaþia cu soþul s-a stricat definitiv, au divorþat ºi copii sunt plecaþi în altã þarã. Aºa se terminã toate eforturile omeneºti fãrã Dumnezeu. Apropo, persoanei respective i-am vorbit despre Dumnezeu ºi despre importaþa ascultãrii de El. Ar fi putut sã asculte ºi sã se bucure de familia ei. Acum nici nu ºtiu care este starea ei, dar intuiesc cã disperarea îi este ºi mai mare.

Nu poþi zidi o familie puternicã când ai prioritãþi greºite. Mulþi oameni nu-L cautã pe Dumnezeu din pricina înºelãciunii bogãþiilor lumii acesteia. Îmi amintesc cum în copilãrie, venea la noi în ospeþie mãtuºa care era o creºtinã deosebitã ºi de fiecare datã îl îndemna pe tatãl sã citeascã Sfintele Scripturi, sã creadã în Dumnezeu ºi astfel sã vinã pacea în familia nostrã ºi bucuria. Tatãl, care era un om abuziv ºi care a pricinuit multe suferinþe mamei ºi nouã copiilor, cãuta sã fie un bun gospodar ºi lucra mult. El de fiecare datã îi rãspundea mãtuºei, care era sora lui: “Nu pot, Zanovie. Dacã voi citi Biblia, cine va lucra pentru mine?” Spunea aºa de parcã mãtuºa noastrã nu ar fi lucrat ºi ea. Este adevãrat cã a avut mai puþinã avere decât tatãl meu, dar ºi-a zidit o familie frumoasã. Noi însã, am avut acasã un iad, iar dupã moartea mamei, ne-am trezit la câteva zile alungaþi de acasã ºi pe drumuri. De l-ar fi cãutat tatãl pe Dumnezeu ar fi fost ºi viaþa lui ºi a noastrã diferitã. Toatã munca lui a fost în zadar ºi nu s-a bucurat de rezultatele ei nici el ºi nici noi. El a avut prioritãþi greºite ºi a vrut sã-ºi trãiascã viaþa fãrã Dumnezeu, care spune:

Degeaba vã sculaþi de dimineaþã ºi vã culcaþi târziu, ca sã mâncaþi o pâne câºtigatã cu durere; cãci prea iubiþilor Lui El le dã pâne ca în somn.” (Psalmul 127:2)

Domnul Isus a accentuat în predica de munte cât de important este sã avem ºi sã pãstrãm în viaþa noastrã prioritãþile corecte cand a zis:

Nu vã îngrijoraþi dar, zicând: “Ce vom mânca?” Sau: “Ce vom bea?”, Sau: “Cu ce ne vom îmbrãca?” Fiindcã toate aceste lucruri Neamurile le cautã. Tatãl vostru cel ceresc ºtie cã aveþi trebuinþã de ele. Cãutaþi mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu ºi neprihãnirea Lui, ºi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Evanghelia dupã Matei 6:31-33)

Ce cauþi tu mai întâi pentru aþi zidi familia? Bunurile materiale sau neprihãnirea lui Dumnezeu? Nu te lãsa înºelat, pentru cã cei care nu cautã mai întâi Împãrãþia lui Dumnezeu ºi neprihãnirea lui, degeaba se scoalã de dimineaþã ºi se culcã târziu, ca sã mãnânce o pâne câºtigatã cu durere. Preaiubiþii lui, însã, cautã mai întâi lucrurile sfinte ºi relaþia cu Dumnezeu. De aceea El le dã pânea ca în somn, adicã cu eforturi minime ºi cu o binecuvântare care este foarte evidenþã atât pentru ei cât ºi pentru cei din jur.

Preþuieºte mai mult membrii familiei decât averea. Bunurile materiale sunt pentru ca sã ne bucurãm de ele ºi sã-i bucurãm pe cei din jurul nostru. Cei care au prioritãþile greºite în viaþã, fac din lucrurile materiale o torturã pentru oameni. Gândul mã duce iar la copilãrie, când tatãl le trimitea cu sila pe surorile mele în toatã seara sã fure de pe deal struguri, mere, tot ce se putea fura ºi cum fãceau toþi cei ce însuºise bine politica partidului comunist cantata în popor aºa: “La colhoz pe dealul mare, cine furã acela are…” Sãrarcile surorile mele, erau trimise singure, noaptea, erau doar adolescente, ºi trebuiau sã treacã pãdurea ºi sã care saci de 80 kg plini. Dupã ce tatãl adormea, mama ieºea plângând, cu lampa, în întâmpinarea lor în pãdure. Când ajngeau, sãracele, acasã, cãdeau ca moarte ºi nici nu mai avea puteri sã se spele de mustul care se vãrsase pe umerii lor firavi. Tatãl însã, nu le da voie apoi sã ia decât un mãr în zi, sau poate nici pe acela. Le permitea sã ia numai acele mere care incepeau sã se strice ºi de un soi anumit. Din cele bune nu le da voie. Omul care se teme de Dumnezeu are prioritãþi corecte ºi nu procedeazã aºa. El se bucurã de familia lui ºi îi dã slavã Domnului în mijlocul acestei bucurii. Iatã ce frumos descrie Cuvântul lui Dumnezeu puterea familiei acestui om binecuvântat:

Iatã, fiii sunt o moºtenire de la Domnul, rodul pântecelui este rãsplata datã de El. Ca sãgeþile în mâna unui rãzboinic, aºa sunt fiii fãcuþi la tinereþe. Ferice de omul care îºi umple tolba de sãgeþi cu ei! Cãci ei nu vor rãmâne de ruºine, când vor vorbit cu vrãjmaºii lor la poartã. (Psalmul 127:3-5)

Este trist cã oameni acum nu mai pun preþ pe copii, pe relaþia cu Dumnezeu ºi chiar ºi cei credincioºi au ajuns afectaþi de aceastã gândire post-modernistã. Ei vor mai întâi sã-ºi facã avere ºi carierã, apoi sã se cãsãtoreascã, ºi apoi doar sã aibã copii. Alþii se cãsãtoresc, dar iar, mai întâi vor sã-ºi facã carierã, nume, ºi doar apoi se hotãrãsc la copii. Ce trist. Ordinea corectã a prioritãþilor omului binecuvântat, potrivit cu acest psalm ºi cu întreg Cuvântul lui Dumnezeu este: Dumnezeu, membrii familiei ºi apoi lucrurile materiale. Iar averea, este pentru ca sã ne închinãm lui Dumnezeu ºi sã-i bucurãm pe cei din familie, sã simþim cu alþii ºi sã ajutãm pe cei lipsiþi.

Care sunt valorile ºi prioritãþile tale? Pentru ce alergi? Cât de puternicã este familia ta? Care este rezultatul eforturilor ºi alergãrilor tale? Opreºte-te puþin din alregare ºi gândeºte-te, iar apoi ia decizii drepte ºi înþelepte.

Domnul este Pastorul meu.

RELIGIA ESTE OPIUMUL POPOARELOR!

De la: freddythebestman, la data 2009-03-14 11:10:05RELIGIA ESTE OPIUMUL POPOARELOR!

Isus te Iubeste si pe tine, El a murit pentru ca tu sa ai viata vesnica.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/doctrina/despre-abstinenta-de-la-relatii...
Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 8 Ianuarie 2009
Despre abstinenþa de la relaþiile sexuale în timpul postului
Întrebare:

Dacã cineva þine post ºi se abþine de la relaþii sexuale, de exemplu în postul Crãciunului, când se terminã acest post? În ziua de Crãciun poþi avea relaþii sexuale? Sau dupã cele trei zile de Crãciun?

Cunoaºte voia lui Dumnezeu cu privire la relaþiile sexuale
Oraºul Corint a fost unul cu moravuri foarte desfrânate. Dumnezeu avea multe suflete de mântuit în acel oraº ºi l-a trimis pe Apostolul Pavel sã predice cu îndrãznealã Evanghelia. Cei care au devenit creºtini, nu mai ºtiau ce este bine ºi ce este greºit în aspectul relaþiilor sexuale, ºi au pus întrebãri la care Apostolul le-a rãspuns astfel:


Cu privire la lucrurile despre care mi-aþi scris, eu cred cã este bine ca omul sã nu se atingã de femeie. Totuºi, din pricina curviei, fiecare bãrbat sã-ºi aibã nevasta lui, ºi fiecare femeie sã-ºi aibã bãrbatul ei. Bãrbatul sã-ºi împlineascã faþã de nevastã datoria de soþ; ºi tot aºa sã facã ºi nevasta faþã de bãrbat. Nevasta nu este stãpânã pe trupul ei, ci bãrbatul. Tot astfel, nici bãrbatul nu este stãpân peste trupul lui, ci nevasta. Sã nu vã lipsiþi unul pe altul de datoria de soþi, decât doar prin bunã învoialã, pentru un timp, ca sã vã îndeletniciþi cu postul, ºi cu rugãciunea; apoi sã vã împreunaþi iarãºi, ca sã nu vã ispiteascã Satana, din pricina nestãpânirii voastre. Lucrul acesta îl spun ca o îngãduinþã; nu fac din el o poruncã. (1 Corinteni 7:1-6)

Potrivit celor citite, este foarte clar cã Dumnezeu doreºte ºi aºteaptã de la fiecare cuplu cãsãtorit sã întreþinã o relaþie sexualã sãnãtoasã, în care fiecare îºi înþelege ºi îndeplineºte bine datoria de soþ faþã de celãlalt.


Dumnezeu interzice abstinenþa forþatã

Atunci când soþul nu-ºi îndeplineºte datoria de soþ, în felul acesta îºi forþeazã soþia la abstinenþã ºi acelaºi lucru se întâmplã când soþia refuzã sã întreþinã relaþii sexuale cu soþul ei - ia îi impune o abstinenþã forþatã. Dumnezeu spune foarte clar soþilor sã nu se lipseascã unul pe altul de datoria de soþi.


Dumnezeu interzice abstinenþa forþatã pe motiv de post

Tot acolo unde spune soþilor sã nu se lipseascã unul pe altul de datoria de soþi, spune în continuare:


…decât doar prin bunã învoialã, pentru un timp, ca sã vã îndeletniciþi cu postul, ºi cu rugãciunea; apoi sã vã împreunaþi iarãºi, ca sã nu vã ispiteascã Satana, din pricina nestãpânirii voastre. (1 Corinteni 7:5)

Prin aceasta Cuvântul lui Dumnezeu spune clar cã nu poate unul din soþi sã hotãrascã fãrã celãlalt, doar de unul singur, ca sã includã în postul lui ºi abstinenþa sexualã. Aceasta trebuie sã fie o hotãrâre comunã, prin bunã învoialã ºi împreunã vor stabili ºi timpul postului lor. Nimeni nu are dreptul sã-i impunã celuilalt un astfel de post refuzând sã-ºi îndeplineascã datoria conjugalã.


Abstinenþa în timpul postului este îngãduinþã ºi nu poruncã

Dupã ce spune cã soþii trebuie sã convinã prin bunã înþelegere asupra includerii abstinenþei de la relaþii sexuale în postul lor, în versetul urmãtor Apostolul spune:


Lucrul acesta (abstinenþa de la relaþiile sexuale în timpul postului) îl spun ca o îngãduinþã; nu fac din el o poruncã. (1 Corinteni 7:6)

Deci, abstinenþa de la relaþii sexuale este o îngãduinþã din partea lui Dumnezeu, lãsatã soþilor sã decidã ºi nu este o poruncã de la El ca orice cuplu în perioada postului sã se abþinã de la relaþii sexuale.

Pornind de la întrebarea pusã, concluzia este cã fiecare cuplu vor hotãrî pentru ei cât timp sã se abþinã de la relaþiile sexuale în timpul postului ºi nu vor lãsa ca aceasta sã-i punã sub presiunea ispitelor sexuale din partea Satanei.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/social/cinci-5-legi-n-viata-unui-copil-n...
Cinci (5) legi în viaþa unui copil nefericit
De Grigore Cheptene



Primele trei capitole în cartea 1 Samuel ne relateaza o istorie trista a familiei lui Eli. Batrînul Eli si cei doi fii tineri ai sãi, Hofni si Fineas, au fost preoți ai Domnului la Silo, unde se afla locul de închinare Domnului ostirilor. Totusi viața lor nu se potrivea poziției lor de preoți ai Domnului. În contrast cu Samuel, care a servit drept model al unui copil fericit, Hofni si Fineas, vor sluji drept exemplu a unor copii nefericiți. Nimeni nu este sfînt ca Domnul, El va judeca marginile pãmîntului, de aceea Dumnezeu nu ascunde de noi aceasta istorisire ca sã fie o lecție pentru alte generații. Sã nu ajunga nimeni din pãrinți vreodata sã zica: “Ce-am facut? Am nenorocit pe copiii mei !!!”

,,Cum am putut eu sã urãsc certarea, ºi cum a dispreþuit inima mea mustrarea? Cum am putut sã n’ascult glasul învãþãtorilor mei, ºi sã nu iau aminte la cei ce mã învãþau? (Proverbele 5:12-13)

În continuare voi prezenta textele biblice în urma carora vom conclude cele 5 legi în viața unui copil nefericit.

Acolo (la Silo) se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni ºi Fineas, preoþi ai Domnului. (1 Samuel 1:3) Fiii lui Eli erau niºte oameni rãi. Nu cunoºteau pe Domnul. ªi iatã care era felul de purtare al acestor preoþi faþã de popor. Cînd aducea cineva o jertfã, venea sluga preotului în clipa cînd se ferbea carnea. Þinînd în mînã o furculiþã cu trei coarne, o vîra în cazan, în cãldare, în tigaie sau în oalã; ºi tot ce apuca cu furculiþa, lua preotul pentru el. Aºa fãceau ei tuturor acelora din Israel cari veneau la Silo. Chiar înainte de a arde grãsimea, venea sluga preotului ºi zicea celui ce aducea jertfa: “Dã pentru preot carnea de fript; el nu va lua dela tine carne fiartã, ci vrea carne crudã”. ªi dacã omul zicea: „Dupã ce se va arde grãsimea, vei lua ce-þi va plãcea”, sluga rãspundea: „Nu! Dã-mi acum, cãci altfel iau cu sila”. Tinerii aceºtia se fãceau vinovaþi înaintea Domnului de un foarte mare pãcat, pentrucã nesocoteau darurile Domnului. (1 Samuel 2: 12-17)

Legea întâi: Copilul nefericit este cel al carui pãrinte este preocupat de slujba sa mai mult decit de familie si de personalitatea copilului sãu
Copiii vin în lumea aceasta dornici sã cunoasca si sã fie cunoscuți. Un pãrinte care nu-I acorda copilului sãu dragostea, atenția, grija de care acesta are nevoie îl va face nefericit si singuratic. Cunoaste-ți copilul; observa trasãturile lui de caracter, dorintele, aptitudinile; descopera ce a pus Dumnezeu în copilul tau. Poate Eli, în slujba sa de judecator în Israel, timp de 40 de ani, a omis sã-si cunoasca fii?

Legea a doua: Copilul nefericit este cel care NU cunoaste pe Domnul
Este socant sã auzim aceasta afirmație la adresa fiilor lui Eli, care erau preoți ai Domnului. Se vede ca acesti fii nu si-au deschis inima pentru Domnul si au devenit niste oameni rai. Legea a doua, în multe cazuri, este o consecința tragica a legii întai. Pãrinții joaca un rol important în viața copiilor sãi în procesul de cunoastere a Domnului. Ce faci dumneata ca copiii tai sã cunoasca pe Domnul?

Legea a treia: Copilul nefericit este cel care ia cu sila ceea ce NU-I aparține
De multe ori cineva procedeaza astfel din cauza ca nu a primit dragoste, atenție, afecțiune si cadouri de la pãrinții sãi în copilarie. Ba mai mult, Hofni si Fineas au fost învinuiți de furt, de curvie si de preacurvie (caci în capitolul 4:19 aflam ca Fineas avea nevasta, care era însãrcinata). Ei au luat cu sila darurile Domnului, le-au nesocotit si astfel s-au facut vinovați înaintea Domnului de un foarte mare pãcat. Ei au luat femeile care nu le aparțineau.

“Eli era foarte bãtrîn, ºi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat ºi cã se culcau cu femeile cari slujeau afarã la uºa cortului întîlnirii.”(1 Samuel 2: 22)

Urmãtoarele doua legi sunt dezvaluite în textul de mai jos. Dumnezeu se descopera lui Samuel (nu gasim în text sã se descopere lui Eli sau fiilor sãi) si anunța a doua oara sentința impotriva casei lui Eli:

,,Iatã cã voi face în Israel un lucru care va asurzi urechile oricui îl va auzi.În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe ºi voi isprãvi. I-am spus cã vreau sã pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina fãrãdelegii de care are cunoºtinþã, ºi prin care fiii lui s’au fãcut vrednici de lepãdat, fãrã ca el sã -i fi oprit. De aceea jur casei lui Eli cã niciodatã fãrãdelegea casei lui Eli nu va fi ispãºitã, nici prin jertfe, nici prin daruri de mîncare“. ( 1 Samuel 3:11-14)

Legea a patra: Copilul nefericit este cel care NU este oprit de tatal sãu atunci cînd face fapte rele
Suntem în ajunul Alegerilor Parlamentare, va îndemn sã cercetați care dintre partidele concurente, venind la conducere, vor elabora legi care ne vor permite sã educam copiii nostri conform poruncilor lui Dumnezeu, ca sã nu repetam greseala facuta de Eli. Întelegem ca deseori o mustrare nu este destul, caci si Eli i-a mustrat: “Nu, copii, ce aud spunîndu-se despre voi, nu este bine; voi faceþi pe poporul Domnului sã pãcãtuiascã.”(1 Samuel 2.24). Copiii si tinerii impun pãrinții la acțiuni suplimentare mustrarii. În acest sens Biblia ne învața urmãtoarele:

“Cine cruþã nuiaua, urãºte pe fiul sãu, dar cine -l iubeºte, îl pedepseºte îndatã. “ (Pr. 13:24)

Dar cine sã ia nuiaua daca pãrinții pleaca peste hotare în cautarea muncii? Copiii sunt lasați în grija buneilor, care nu îndraznesc sã ridice nuiaua. Pe lînga acestea, mai sunt si mustrați de catre nepoții lor, precum ca nu au dreptul sã ridice nuiaua, caci nu le sunt pãrinți.

“Pentru ca nu se aduce repede la indeplinire hotarirea data impotriva faptelor rele, de aceea este plina inima fiilor oamenilor de dorinta sa faca rau.” (Eclesiastul 8:11)

Nu refuza sã iai în serios mesajul transmis de copilul dumitale. Nu refuza sã iai în serios avertizarile Domnului, caci vei avea de suferit dumneata si copiii dumitale.

Legea a cincea: Copilul nefericit este cel care s-a facut vrednic de lepãdat si nimereste sub judecata aspra a lui Dumnezeu
Sfirsitul acestor fii a fost tragic, ambii au murit într-o zi (capitolul 4:11). Chivotul Domnului a fost luat de la poporul Israel în vremea preoției lor necompetente. La auzul acestor vesti au murit, în aceasi zi cu ei, Eli si nevasta lui Fineas.

Despre astfel de fii a scris înteleptul Solomon:

“Cel rãu este prins în înseºi nelegiuirile lui, ºi este apucat de legãturile pãcatului lui. El va muri din lipsã de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie. “ (Proverbele 5:22-23)

De aceea, învața pe copil calea care trebuie sã o urmeze si nu se va abate de la ea cînd va imbatrîni, caci a avea copii statornici este mai mare bucurie decit orice alta realizare în viața.

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
1 Corinteni 7:32-34


Cine nu este insurat, se ingrijeste de lucrurile DOMNULUI, ... Cea nemaritata se ingrijeste de lucrurile DOMNULUI, ca sa fie sfanta si cu trupul si cu duhul.


Ce frumos este sã te poþi numãra printre cei cãrora Pavel le adreseazã aceste cuvinte. Sunã atât de natural, atât de sigur, de parcã nici nu s-ar putea altfel. Ca sã-i placi Domnului care te-a rãscumpãrat cu preþul sângelui Lui, ca sã fi gãsit în trup ºi duh în sfinþenie, nu este ceva foarte greu. Pentru aceasta a fãcut El TOTUL. El te va rãsplãti din belºug pe tine, scumpã sorã ºi frate.
Pentru acum vei avea pãrtãºie cu El ºi te vei bucura de iubirea Lui sincerã dar ceea ce a pregãtit sus pentru tine depãºeºte toate binecuvântãrile de pe pãmânt. Gândeºte-te ºi la cât a suferit Fiul lui Dumnezeu pe cruce pentru tine, gândeºte-te la El cât se întristeazã când îþi pãrãseºti dragostea dintâi ºi pãrtãºia intimã cu El se rãceºte.
Inima ta este ca a tuturor „înºelãtoare ºi deznãdãjduit de rea" (Ier. 17.9) primejdii ºi ispite în aceastã lume sunt multe, Satana este duºmanul Domnului tãu ºi duºmanul tãu. Cele trei cãi ale lui sunt: pofta cãrnii (firii), pofta ochilor ºi lãudãroºia vieþii; iar pe acestea vrea sa le aþâþe în tine. Gândeºte-te la pornirile tale de altãdatã, la ce vezi si ce auzi. Propãºirea ºtiinþei lumii acesteia nu este un imbold ºi pentru tine în lupta credinþei?
Dacã pofteºti pãcatul, el este la uºã. Cât de necinstit a fost Domnul ºi Biserica Lui prin faptele imorale ale unor aºa numiþi creºtini. Sã nu te încrezi niciodatã în tine. Sã te încrezi în El (Prov. 6.27-28).
În 1 Corinteni 10.12 noi suntem îndemnaþi: „Astfel dar, cine crede cã stã în picioare, sã in seama sã nu cadã." De aceea „roagã-te neîncetat."

Domnul este Pastorul meu.

Astãzi este ziua de naºtere a lui Richard Wurbrand

Richard Wurmbrand
februarie 16, 2009 in Wurmbrand | Tags: Wurmbrand

Cu câțiva ani înainte de moartea lui nenea Richard, l-am însoțit pe Aurel Popescu într-o vizitã la Palos Verdes. Când doamnele s-au retras la bucãtãrie sã pregãteascã ceva de mâncare, fratele Aurel s-a plecat discret spre fotoliul în care stãtea nenea Richard și i-a spus mai mult pe șoptite:

- „Richard, nu de mult am început sã mã preocupe serios problema morții. Și Valerica și eu suntem aproape de moarte și mã ia un fior rece pe sira spinãrii când mã gândesc la aceasta. Tu ești obișnuit cu moartea. De vreo 35 de ani … tot „mori”! Ce simți tu când te gândești la moarte?”

Lãsândse puțin pe spate ca sã stea mai comod în fotoliu, nenea Richard s-a gândit puțin… El și-a dat seama repede cã Aurel nu avea nevoie de texte biblice sau de predici. Omul de lângã el, prietenul de atâția ani de zile avea nevoie de un exemplu, așa cã nenea Richard s-a gândit la ceva, a lãsat sã i se lumineze fața de un zâmbet larg și spus:

„Singurul sentiment care mã copleșește când mã gândesc la moarte este … curiozitatea. Vezi, am fost cu Domnul Isus de atâția ani împreunã. Am umblat împreunã. Am fost în celula morții din închisoare, dar am fost și în casele regelui la Versoix. Am fost cu El în foarte multe țãri ale lumii. Am fost cu El sãnãtos și am fost cu El bolnav. Am fost cu El la sãraci și am fost cu El la bogați. Peste tot L-am vãzut ce face și cum face. Când mã gândesc la clipa marii treceri dincolo mã întreb: „Sunt curios sã vãd cum o sã o facã pe asta! Cred cã voi învãța ceva de la El și cu ocazia asta!”

Mãrturisesc cã și fratelui Aurel și mie ne-a rãmas gura cãscatã. La așa ceva nu ne gândisem încã. Moartea ca o mare … curiozitate. Pentru cel ce umblã zi de zi cu Domnul Isuș moartea va fi într-adevãr intrarea într-o nouã și minunatã … realitate.

www.moldovacrestina.net/biserici/despre-credinta-adevarata-si-de...

Despre credinþa adevãratã ºi deosebirile dintre confesiunile creºtine
Întrebare:

Aº dori sã aflu, dacã se poate, care sunt diferenþele de naturã religioasã dintre noi, creºtinii ortodocºi ºi cei catolici? Se poate afirma cã a lor credinþã nu este cea corectã deºi sunt creºtini ca ºi noi? Am în vedere deosebirile legate de calendare, prezenþa statuilor în biserici, respectiva a icoanelor la noi, prezenþa instrumentelor electronice ºi lipsa acestora la ortodocºi, etc.? Dar faþã de celelalte confesiuni care se pretind a fi creºtine, ca martorii lui Iehova ºi alte secte care susþin cã se bazeazã tot pe Biblie?

Biblia este dreptarul credinþei adevãrate
Cele 66 de cãrþi ale Vechiului ºi Noului Testament tocmai de aceea au fost numite cãrþi canonice, pentru cã în ele se conþine tot ceea ce defineºte credinþa mântuitoare ºi învãþãtura sãnãtoasã a Domnului Isus Hristos. Credinþa adevãratã este cea care se întemeiazã pe învãþãtura întreagã a Sfintelor Scripturi ºi datoria fiecãrei biserici locale este sã respecte aceastã învãþãturã a Sfintelor Scripturi, aºa cum a spus ºi Domnul Isus odatã:

Cercetaþi Scripturile, pentru cã socotiþi cã în ele aveþi viaþa veºnicã, dar tocmai ele mãrturisesc despre Mine. (Ioan 5:39)

Iar Apostolul Pavel a scris:

Toatã Scriptura este insuflatã de Dumnezeu ºi de folos ca sã înveþe, sã mustre, sã îndrepte, sã dea înþelepciune în neprihãnire, pentru ca omul lui Dumnezeu sã fie desãvârºit ºi cu totul destoinic pentru orice lucrare bunã. (2Timotei 3:16-17)

Nici o confesiune nu deþine monopolul mântuirii
Pe parcursul secolelor oamenii au avut tendinþa sã adauge diferite lucruri la învãþãtura Domnului Isus Hristos lãsatã pe paginile Noului Testament. Tocmai din pricina acestor tendinþe sau din dorinþa de a pãstra curatã învãþãtura Mântuitorului au ºi apãrut multe confesiuni ºi denominaþii. În cazul bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã fiecare pretinde cã este biserica primarã, iar bisericile protestante cele mai multe au apãrut tocmai din dorinþa întoarcerii la învãþãtura sãnãtoasã a Mântuitorului aºa cum o gãsim pe paginile Noului Testament. Un lucru este cert, cã nici una din aceste confesiuni sau denominaþii nu deþine monopol asupra mântuirii, chiar dacã unii pretind cã în afara confesiunii lor nu existã mântuire. Mântuirea o oferã Domnul Isus Hristos la toþi cei ce cred în El, aºa cum scrie în Sfintele Scripturi:

Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sã credeþi cã Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; ºi, crezând, sã aveþi viaþa în Numele Lui. (Ioan 20:31)

Visul lui John Wesley
John Wesley, fondatorul metodismului, a fãcut o lucrare enormã pentru înaintarea Evangheliei în naþiunea sa. A fãcut seminar teologic, a fost misionar la indigenii din America, dar doar dupã ce s-a întors acasã ºi a ajuns la marginea disperãrii, a înþeles credinþa în Isus Hristos ºi a fost nãscut din nou. De atunci încolo a lucrat cu multã dedicare pentru înaintarea Evangheliei ºi dacã s-ar pune într-o singurã linie toatã distanþa parcursã de el din sat în sat, prin toatã Anglia, ar fi putut sã înconjoare pe parcursul vieþii de patru ori Pãmântul. Foarte mulþi oameni s-au întors la Dumnezeu prin el ºi au aflat mântuirea. Dupã pãrerea unor istorici, dacã nu era Wesley, Anglia ar fi putut trece prin acelaºi infern care a trecut Franþa cu revoluþiile ei.

Spre sfârºitul vieþii, se spune cã John Wesley a avut un vis în care s-a vãzut în faþa porþii iadului ºi a întrebat: „Aici sunt catolici?”. „Da” a fost rãspunsul. Atunci a întrebat dacã sunt anglicani ºi a primit acelaºi rãspuns. A întrebat dacã sunt ortodocºi ºi alte confesiuni ºi a primit acelaºi rãspuns. Atunci a întrebat dacã sunt metodiºi, aceºtia fiind oamenii care au crezut în Dumnezeu prin el. Spre marea lui surprindere ºi întristare rãspunsul a fost afirmativ. Cuprins de o mare disperare cã a fost în zadar tot efortul vieþii lui, s-a trezit în acelaºi vis la poarta raiului. A pus îngerului aceeaºi întrebare despre catolici ºi a primit rãspunsul cã nu sunt în rai catolici. Atunci a întrebat dacã sunt anglicani ºi de alte confesiuni ºi a primit acelaºi rãspuns. A întrebat dacã sunt acolo metodiºi ºi rãspunsul a fost tot „Nu”. În culmea disperãrii, Wesley a întrebat pe înger: „Dar cine atunci este acolo? Nu cumva este iadul lipsit de oameni mântuiþi?”. Atunci, se spune cã îngerul i-ar fi spus: „Nu ai citit în Biblie? Aici sunt o mulþime îmbrãcatã în haine albe pe care nu o poate numãra nimeni ºi sunt din fiecare popor, din fiecare neam, de fiecare limbã.” „Dar cine sunt ei?” – a întrebat Wesley. „Aceºtia sunt toþi cei care ºi-a spãlat hainele în sângele Mielului.” Visul acesta ne aratã cã Dumnezeu nu ne mântuieºte dupã criteriul apartenenþei de o confesiune sau alta, ci dupã felul cum am crezut ºi am ascultat de Cuvintele Mântuitorului nostru Isus Hristos.

Existã diferenþe ne-esenþiale
Sunt anumite diferenþe între confesiuni, cãrora oamenii le dau prea multã importanþã, dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu expus în Sfintele Scripturi, acele diferenþe nu ar fi trebuit sã fie prilejul despãrþirilor pentru cã ele nu joacã nici un rol la mântuirea sufletelor noastre. În Epistola cãtre Filipeni, când s-a referit la anumite diferenþe între creºtini, Apostolul Pavel a spus:

Gândul acesta, dar, sã ne însufleþeascã pe toþi care suntem desãvârºiþi; ºi, dacã în vreo privinþã sunteþi de altã pãrere, Dumnezeu vã va lumina ºi în aceastã privinþã. Dar, în lucrurile în care am ajuns de aceeaºi pãrere, sã umblãm la fel. (Filipeni 3:15-16)

Ereticii nu vor moºteni Împãrãþia cerurilor
Ereticii sunt cei care s-au abãtut de la învãþãtura sãnãtoasã a Bibliei ºi ei nu vor moºteni Împãrãþia lui Dumnezeu, aºa cum este spus clar ºi de repetate rânduri pe paginile Sfintelor Scripturi. Aºa este ºi în cazul Martorilor lui Iehova, care resping învãþãtura despre divinitatea Domnului Isus Hristos, ºi prin aceasta resping ºi mântuirea lor proprie. Cu privire la acest subiect, Sfânta Scripturã spune foarte clar ºi apãsat:

Cine este mincinosul, dacã nu cel ce tãgãduieºte cã Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care tãgãduieºte pe Tatãl ºi pe Fiul. Oricine tãgãduieºte pe Fiul n-are pe Tatãl. Oricine mãrturiseºte pe Fiul are ºi pe Tatãl. (1 Ioan 2:22-23)

Sã ne luptãm pentru credinþa adevãratã
Încã de la începutul bisericii, au început sã vinã multe atacuri asupra învãþãturii sãnãtoase ºi apostolii au îndemnat atunci, ºi prin ceea ce scrie în Noul Testament, ne învaþã ºi azi sã luptãm pentru credinþa care a fost datã sfinþilor odatã pentru totdeauna, aºa cum scrie în Epistola lui Iuda:

Preaiubiþilor, pe când cãutam cu tot dinadinsul sã vã scriu despre mântuirea noastrã de obºte, m-am vãzut silit sã vã scriu ca sã vã îndemn sã luptaþi pentru credinþa care a fost datã sfinþilor o datã pentru totdeauna. Cãci s-au strecurat printre voi unii oameni, scriºi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioºi, care schimbã în desfrânare harul Dumnezeului nostru ºi tãgãduiesc pe singurul nostru Stãpân ºi Domn, Isus Hristos. (Iuda 1:3-4)

Mai vreau sã vã atrag atenþia cã credinþa adevãratã, aºa cum o gãsim scrisã pe paginile Sfintelor Scripturi, a fost datã sfinþilor odatã pentru totdeauna.

Având în vedere toate cele scrise mai sus, în faþa sufletului propriu, fiecare om are responsabilitatea sã studieze profund Sfintele Scripturi ca sã poatã deosebi bine adevãrul de minciunã. Doar în Sfintele Scripturi putem gãsi adevãrul absolut care ne poate proteja de erezii ºi conduce în Împãrãþia cerurilor. Iar chemarea Bisericii este sã fie stâlpul ºi temelia adevãrului.

Povestea lupilor
O bãtrânã Cherokee îi spune nepotului sãu despre o luptã care se dã în ea. Este o bãtãlie între 2 lupi.
Unul este rãu: se înfurie, invidiazã, regretã, lãcomeºte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îºi plânge de milã, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…
Celãlalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezãtor, optimist, plin de compasiune ºi credinþã, recunoscãtor…
Nepotul se gândi pentru o clipã apoi întrebã:
“ªi cine va câºtiga aceastã bãtãlie?”
Bãtrâna Cherokee i-a rãspuns simplu:
“Cel pe care îl hrãnesc.”


Acesta povestire ne poate învãþa douã lecþii:

- o vorbã de încurajare pentru cineva care este la pãmânt poate sã îl ajute sã se ridice ºi sã o scoatã la capãt, sã rãzbeascã în cele din urmã chiar dacã pare cã nu mai are nici o ºansã
- o vorbã distructivã pentru cineva care este la pãmânt poate fi doar acel lucru de care mai are nevoie pentru a “muri”, o lovitura de graþie care i-ar grãbi sfârºitul.
Puterea vorbelor… câteodatã este atât de greu de înþeles cum o vorbã încurajãtoare poate sã meargã chiar aºa de departe. Oricine poate spune vorbe ce tind sã “jefuiascã” pe altcineva de spiritul de a continua în momente dificile. Fii atent la ceea ce vorbeºti, oferã-le celorlalþi ce traverseazã calea ta numai vorbe de bine!

www.youtube.com/watch?v=2cHnz3ho3uE&eurl=file://C:PROGRA~1Yaho...--
Lupta pentru a fi LIBER....!!!!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

lyly

Noroc sau Ghinion
Trãia odatã într-un sat un bãtrân foarte sãrac. El avea însã un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia sã i-l cumpere. Dar bãtrânul l-a refuzat spunându-i:
“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aº putea sã îmi vând prietenul?”
Dar, într-una din zilele urmãtoare, când bãtrânul a mers la grajd, a vãzut cã i-a dispãrut calul.
Toþi sãtenii i-au spus “Þi-am spus noi! Trebuia sã îi vinzi calul lordului. Dacã nu ai acceptat el þi l-a furat! Ce mare ghinion.”
“Ghinion sau noroc, zise bãtrânul, cine ºtie?”
Toþi au râs de el. Dupã 15 zile însº calul s-a întors. ªi nu era singur, avea în spate o mulþime de cai sãlbatici. El a scãpat din grajd, a curtat o tânãrã iapã ºi, când s-a întors, restul cailor s-au luat dupã el.
“Ce mai noroc!” strigarã sãtenii.
Bãtrânul, împreunã cu fiul sãu, a început sã îmblânzeascã acei cai noi veniþi. Dar, o sãptãmânã mai târziu, fiul bãtrânului ºi-a rupt piciorul în timp ce încerca sã dreseze unul dintre cai.
“Ghinion!” îi ziserã prietenii bãtrânului. “Ce ai sã te faci acum, fãrã ajutorul fiului tãu? Tu eºti deja în pragul sãrãciei!”
“Ghinion, noroc, cine poate ºti?” le rãspunse bãtrânul.
Dupã câteva zile de la tragicul accident, soldaþii lordului trecurã prin sat ºi îi obligarã pe toþi flãcãii sã li se alãture. Doar fiul bãtrânului a scãpat datoritã piciorului sãu rupt.
“Ce noroc pe tine!” strigarã vecinii. “Toþi copiii noºtri au fost dusâºi în rãzboi, doar tu ai avut ºansa sã îl pãstrezi lângã tine. Fiii noºtri ar putea fi uciºi.”
Bãtrânul le rãspunse: “Ghinion, noroc… cine poate ºti?”

Viitorul vine cãtre noi bucãþicã dupã bucãþicã, puþin câte puþin. Nu ºtim niciodatã ce ne aºteaptã. Dar dacã pãstrãm o atitudine pozitivã va fi mereu loc pentru o nouã ºansã ºi vom putea fi mai fericiþi.
Christian H. Godefroy - www.club-positif.com
“Þine minte cã fericirea nu depinde de ce eºti sau de ce ai, ci doar de ceea ce gândeºti.” - Dale Carnegie
“Mulþumirea aduce fericire chiar ºi sãracului, nemulþumirea aduce sãrãcie chiar ºi bogatului” - Confucius

26 Martie

- „Fiule, nu uita învãþãturile mele, ºi pãstreazã în inima ta sfaturile mele! Cãci ele îþi vor lungi zilele ºi anii vieþii tale, ºi-þi vor aduce multã pace.” Prov.3:1-2-



În lumea în care trãim sunt tot felul de economiºti, contabili ºi manageri, care au responsabilitãþi financiare. Împreunã cu ei lucreazã ºi avocaþi, planificatori financiari,bancheri, brokeri, ordinatori de credite ºi mulþi consilieri financiari, care pot oferi cele mai autorizate sfaturi economice, pe care, dacã le-am asculta ºi le-am pune în practicã, am avea foarte mult de câºtigat.

Dar, ce aþi spune dacã v-aº prezenta unuia dintre cei mai bogaþi ºi înþelepþi oameni care au trãit vreodatã, ca sã primiþi consultaþia financiarã pe care el o poate oferi ?

În aceastã vreme de crizã financiarã, o aºa consiliere ar fi o posibilitate incredibilã, nu-i aºa?

Ei bine, acel om bogat ºi înþelept este Solomon. Iar sfaturile lui sunt cuprinse în cartea Vechiului Testament, numitã „Proverbe”. Aceastã carte este o colecþie de cuvinte înþelepte, aranjate în fraze scurte, dar cu mare semnificaþie. Toate declaraþiile rostite de Solomon pentru cei din vremea lui se aplicã perfect ºi în viaþa ta de astãzi, incluzând chiar ºi domeniul financiar.

Aºa cum ne aratã ºi versetul biblic de astãzi, ascultând ºi împlinind aceste adevãruri vom avea parte de un câºtig incomensurabil.

De aceea, în meditaþiile biblice din zilele urmãtoare, vom aduce în atenþie versete din cartea Proverbelor, prin care vom încerca sã descoperim ceea ce ne spune Cuvântul lui Dumnezeu despre bani.

Sunt sigur cã prin adevãrurile pe care le vom descoperi prin meditaþiile viitoare, modul în care privim banii ºi ne administrãm finanþele se va schimba radical!


CEI CE ASCULTà DE SFATURILE ÎNÞELEPTE ALE CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU, AU PARTE DE UN MARE CªTIG!

27 Martie

- „Binecuvântarea Domnului îmbogãþeºte, ºi El nu lasã sã fie urmatã de nici un necaz.” Prov.10:22 -



Deºi banii sunt un dar de la Dumnezeu, mulþi oameni nu ºtiu cum sã-l foloseascã. Printre aceºtia se numãrã ºi mulþi creºtini.

Cei credincioºi ar trebui sã se deosebeascã în atitudinea lor faþã de bani de cei ce nu cunosc Cuvântul Scripturii, fiindcã Biblia ne aratã cã sunt lucruri mult mai de preþ decât banii. De exemplu: în Proverbe 22:1 ni se spune cã:” Un nume bun este mai de dorit decât o bogãþie mare, ºi a fi iubit preþuieºte mai mult decât argintul ºi aurul.” Iar în aceeaºi carte, înþeleptul Solomon ne spune cã: înþelepciunea (Prov.3:13-18), caracterul (Prov.23:23), inteligenþa (Prov.20:15) ºi relaþiile bune (Prov.15:17) sunt mult mai importante decât banii.

Însuºi Domnul Isus ne-a prezentat acest adevãr spunând:” ªi ce foloseºte unui om sã câºtige toatã lumea, dacã îºi pierde sufletul? Marcu 8:36.

În clãdirile unde sunt birouri financiare existã un sistem sofisticat de stingere a incendiilor, care are drept scop protejarea bunurilor ºi a lucrãtorilor, în cazul în care ar izbucni un incendiu.

Când eºti conectat la internet, existã un program antivirus care îþi protejeazã computerul de atacul virusilor.

De aceea, ºi pentru a-þi proteja familia de pericolul folosirii incorecte a banilor, trebuie sã-þi construieºti un întreg sistem de protecþie.

Îþi zideºti acest sistem de protecþie atunci când îþi câºtigi banii cu onestitate, îi administrezi cu înþelepciune ºi dãruieºti cu generozitate.

Ia-þi un timp astãzi ºi evalueazã cu mare atenþie modul în care îþi gestionezi banii, rãspunzând la urmãtoarele întrebãri: Îþi câºtigi banii în mod onest? Îi administrezi cu înþelepciune? ªi dãruieºti cu generozitate ?


UN COPIL AL LUI DUMNEZEU EVALUEAZÃ ªI ADMINISTREAZÃ BANII ÎNTR-UN MOD DIFERIT DE CEI CARE NU ÎL CUNOSC PE DUMNEZEU!

.....................ATENTIE.!!!..............
Fi atent la gandurile tale,pentru ca ele vor fi cuvinte.!

Fi atent la cuvintele tale,pentru ca ele vor fi fapte.!

Fi atent la faptele tale,pentru ca ele vor deveni oboceiuri.!

Fi atent la obiceiurile tale,pentru ca ele vor fi in caracterul tau.!

Fi atent la caracterul tau,pentru ca el va fi destinul tau.!

symy-apocalipsa.blogspot.ro

„Comori de preþ ºi untdelemn sunt în locuinþa celui înþelept, dar omul fãrã minte le risipeºte.”Prov.21:20

A lua decizii bune ºi a strânge lucruri ºi valori care sã fie moºtenirea familiei este deosebit de important.

Aºa cum ne spune ºi versetul biblic de astãzi, este o nebunie sã cheltuieºti tot ceea ce ai. Noi trebuie sã ºtim ºi cum sã economisim banii, nu numai cum sã-i cheltuim!

Marea problemã a zilelor noastre este cauzatã de faptul cã multe familii nu ºi-au construit un sistem de protecþie financiarã prin a învãþa sã cheltuiascã cu înþelepciune. Datoritã acestui fapt, cheltuielile lor sunt mai mari decât veniturile pe care le încaseazã. Aceastã situaþie i-a fãcut sã aibã tot mai multe datorii.

Însã, a acumula debite excesive nu este un lucru înþelept. În ciuda spaþiului limitat pe care îl am în cadrul acestei meditaþii biblice, vreau sã te sfãtuiesc cu fermitate sã-þi plãteºti toþi creditorii.

Dacã aveþi datorii care va împovãreazã ºi vã aduc mari presiuni în familie, sau vã împiedicã sã dãruiþi pentru Dumnezeu aºa cum ar trebui sã o faceþi, este timpul sã analizaþi cu mare atenþie modul în care vã cheltuiþi banii ºi sã începeþi sã cumpãraþi ceea ce eraþi obiºnuiþi sã cumpãraþi, numai dupã ce v-aþi plãtit toate datoriile.

Dacã lucrurile pentru care îþi cheltui banii nu îl glorificã pe Dumnezeu, aº dori sã te îndemn sã-L faci pe Dumnezeu partenerul tãu de cumpãrãturi chiar astãzi, punând în practicã toate învãþãturile menþionate anterior !

CONSTRUIEªTI O PROTECÞIE FINANCIARÃ PENTRU FAMILIA TA ATUNCI CÂND CHELTUIEªTI CU ÎNÞELEPCIUNE!

“Psalmul 23 (la locul de munca)”

Domnul este adevaratul Sef , nu ma tem de nimic;
Imi da pace cand este haos in jurul meu
El imi aminteste cu blandete sa ma rog inainte sa vorbesc
si inainte sa fac orice lucru, fara sa murmur si sa comentez.
El imi aminteste ca EL este SURSA mea si nicidecum serviciul meu.
El imi reda sanatatea psihica si sufleteasca in fiecare zi si ma indruma in deciziile mele
Ca sa-L pot onora pe EL prin tot ce fac.
Chiar daca ma confrunt cu o multime de mailuri absurde, prabusiri in sistem,
termene nereale, reduceri de buget, barfe ale colegilor,
discriminari ale superiorilor si o imbatrinire a corpului
care nu vrea sa coopereze in fiecare dimineatza,
eu nu ma voi opri- pentru ca EL este cu mine!!!!
Prezenta LUI, Pacea LUI si Puterea LUI ma ajuta sa trec de perioada dificila.
El ma promoveaza, in ciuda celor care impiedica avansarea mea.
El ma revendica ca fiind al LUI, chiar cand compania ma ameninta cu concedierea.
Credinciosia LUI si Dragostea LUI sunt mai bune decat orice prima.
Cand toate aceastea sunt spuse sau facute,
eu voi munci pentru El intreaga mea viata
si pentru aceasta Eu binecuvintez Numele LUI!

De la: symy1, la data 2009-03-27 11:55:24.....................ATENTIE.!!!..............
Fi atent la gandurile tale,pentru ca ele vor fi cuvinte.!

Fi atent la cuvintele tale,pentru ca ele vor fi fapte.!

Fi atent la faptele tale,pentru ca ele vor deveni oboceiuri.!

Fi atent la obiceiurile tale,pentru ca ele vor fi in caracterul tau.!

Fi atent la caracterul tau,pentru ca el va fi destinul tau.!

ADAUG
FATI TIMP,AZI,SA TE GINDESTI LA MODUL IN CARE DUMNEZEU TE-A IERTAT.APOI,VEZI DACA ASTA INFLUENTEAZA CAPACITATEA TA DE A_I IERTA PE ALTII.

Maranatha

Meditatia Zilei
Luca 24:17


Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbati intre voi pe drum? Si ei s-au oprit, uitandu-se tristi.


Doi, din cei ce-l urmau pe Domnul Cristos, au mers în ziua învierii Lui spre Emaus. Pe drum au discutat despre înspãimântãtoarele lucruri care s-au petrecut în Ierusalim ºi ai cãror martori au fost ºi ei. Cei doi au vãzut în Domnul trimisul Iui Dumnezeu, Mesia lui Israel, împlinitorul prorociilor, „Izbãvitorul lui Israel." Gândurile lor erau îndreptate spre binecuvântãrile pãmânteºti ale lui Israel, care credeau cã vor scãpa de duºmanii lor. Dar acum Domnul a murit ºi cu El s-a dus în mormânt toatã nãdejdea lor. Complet dezamãgiþi, mai ales cã unele femei le-au spus cã au gãsit mormântul gol, ei nu ºtiau ce sã creadã din toate aceste lucruri ºi astfel profund întristaþi mergeau pe drumul lor. Dar Domnul s-a gândit la ei - cãci este imposibil ca El sã lase inimile întristate ºi singure. Încontinuu El este prezent acolo unde ai Lui au nevoie de El. Isus poate sã-i facã fericiþi. Ochiul Sãu priveºte tot timpul cu profundã dragoste spre ai Sãi ºi unde vede pe unul întristat, nefericit sau posomorât este imediat gata de a-l îmbãrbãta ºi de a-i aduce fericirea în inimã.
Orice întristare ai avea în inima ta, oricând poþi sã te duci la Domnul Isus ºi vei vedea milostenia ºi dragostea Lui. Cunoaºterea acestui adevãr umple inima de pace ºi fericire.
Câtã îmbãrbãtare pentru copiii iui Dumnezeu, care sunt încercaþi ºi ispitiþi, loviþi în tot felul ºi înjosiþi, sã se gândeascã la faptul cã Dumnezeu nu-i vede decât purtaþi în inima Iui Isus! Înaintea lui Dumnezeu ei strãlucesc neîncetat în lumina fãrã seamãn a lui Cristos; ei sunt îmbrãcaþi cu o frumuseþe dumnezeiascã. Lumea nu-i poate vedea astfel, dar Dumnezeu aºa îi vede ºi aici e marea deosebire. Lumea nu poate vedea pietrele scânteietoare pe care iubirea lui Dumnezeu a sãpat numele celor rãscumpãraþi.

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI



PREFATA

Este un fapt psihologic cunoscut ca majoritatea criminalilor marturisesc crima înainte de a muri. Protocoalele Maestrilor Francmasoni constituie o asemenea dovada. Ce sunt aceste protocoale decât o îngrozitoare marturisire a tuturor suferintelor si mizeriilor pe care le-au provocat si înca le mai provoaca FRANCMASONII. Ele ne ofera totodata cheia secreta pentru a întelege tot raul facut de ei ce bântuie astazi în omenire. În "lumina" Protocoalelor se patrund mai exact si mai adânc adevaratele cauze ale framântarilor sociale si politice, generate cu o diabolica abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revolutie Franceza încoace.

Astazi, însa, lumea a început sa se destepte. O puternica suflare antimasonica, nu retrograda, nu obscurantista, nu pornind din motive religioase, ci luminata, nationala, izvorâta din adâncul instinctului de conservare, se ridica ACUM tot mai impunatoare din Statele cele mai înarmate în lupta pentru existenta. Aceasta miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indiferenti si converteste pe umanitaristi, care totusi simt ca Patria este mai aproape decât Umanitatea. Lumea crestina a început sa vada primejdia, îi simte apasarea si încet, dar sigur, se ridica în sufletul fiecarui român revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile înselatoare si cosmopolite, înfatisate de ea cu viclenie lumii întregi.

ATENTIE! Protocoalele sunt un monument de actiune satanica si reprezinta izvorul tuturor ticalosiilor umane actuale.

Protocoalele pun în lumina CAUSA CAUSORUM a decadentei lumii actuale, atât la nivelul individului, cât si la nivelul statului.

Citirea Protocoalelor trebuie sa se faca temeinic, fara graba, ca si citirea unui document rarisim, de întelegerea caruia depinde soarta întregii umanitati.

Pentru a întelege faptele petrecute si decadenta în care traim, Protocoalele trebuie citite de cel putin trei ori, eventual memorându-se, pentru a ne fi mai mereu la îndemâna.

În Protocoale, francmasonii vorbesc si hotarasc în secret si conspirativ; urmariti-i deci cu atentie, cu foarte mare atentie. Dupa ce ati terminat de citit, prezentati aceasta brosura unica si altora, aceasta fiind o datorie morala si o cale de aparare a întregii umanitati.

Protocoalele contin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stapânire a întregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale încheiate de diferitele sectiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a tinut în Elvetia, la Bâle (Basel), în 1897, si formeaza programul masonic de cucerire mondiala, program elaborat si comunicat unor anumiti "initiati", pentru a se pastra o urma scrisa a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea în care au cazut în mâinile "profanilor" aceste Protocoale, exista doua versiuni: prima, ca au fost copiate de o femeie, sotie sau amanta a unui "initiat", fiind apoi comunicate crestinilor pentru ca acestia sa se puna în garda si sa ia masuri de aparare; a doua, ca au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii îl aveau într-o casa dintr-un oras alsacian.

Lojele masonice au fost înfiintate pentru a servi în lupta pentru suprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si în special anticrestin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte înalt (Ierarhia Superioara Secreta) le dirijeaza, inspira, subventioneaza si, fara ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibila.

Într-o zi, când, conform opiniei lor, popoarele crestine vor fi dezbinate de francmasoni si învrajbite unul împotriva celuilalt de presa si literatura bolnava - la adapostul liberalismului -, prin atentate, coruptie si demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc., prin criza economica mondiala, prin lovituri de stat în diferite tari, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonica.

Razboaiele interne si conflictele mondiale, pe care francmasonii stiu sa le dezlantuie, vor grabi venirea domniei despotismului masonic, în locul liberalismului statelor crestine. Atunci, în afara de "religia" masonica, toate religiile vor fi desfiintate.

Un singur stat va fi suficient sa cada în mâinile francmasonilor, si apoi toate celelalte vor cadea unul dupa altul, pentru ca, în final, "Regele" masonilor sa domneasca peste toata planeta astfel subjugata.

Dupa cum vedem în zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre finalizarea planului masonic, caci aceste "profetii", concretizate în cele 24 de Protocoale în anul 1897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la subjugarea Rusiei de catre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a început sa fie dezvaluit lumii în anul 1902, când profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o prima editie a Protocoalelor, editie care însa a disparut imediat, fiind distrusa de francmasoni. În 1905 a aparut o alta editie, din care un singur exemplar figureaza în catalogul lui British Museum din Londra. În 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui sau AT.BUTMI, a scos o noua editie a Protocoalelor, intitulata "L'ennemi du genre humain" ("Dusmanul neamului omenesc"). Dupa lucrarea lui SERGHEI NILUS a aparut o alta editie în 1911, la mânastirea Sf. Sergiu, editie care a fost tradusa si de americani. Alte editii au aparut respectiv în anii 1911, 1912 si 1917, ultima dintre acestea fiind distrusa de poporul rus. În 1920 au aparut la Berlin alte editii. Noi editii au aparut în limba franceza. SERGHEI NILUS, în introducerea facuta la editia din 1917, declara ca foile continînd Protocoalele erau scrise în limba franceza si ca i-au fost remise de catre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat si lui C.BUTMI. În 1901, doctorul mason Hertzl, anunta Comitetul Masonic ca anumiti "dezertori", au permis "pagânilor" (crestinilor) sa cunoasca tainele Protocoalelor, ceea ce confirma sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt în numar de douazeci si patru. Sunt mai mult niste învataturi sau maxime, decât procese-verbale. Se pare ca autorul sau autorii au urmarit sa prezinte în douazeci si patru de lectii doctrinele francmasonice, tinta pe care o urmaresc din cele mai îndepartate timpuri si amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci când totul va fi pregatit pentru a începe lupta hotarâtoare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit alt drept decât cel dat de forta; liberalismul propagat de ei printre crestini a distrus religia crestina si autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat în mâinile Francmasoneriei si, cu ajutorul lui, aceasta a pus mâna pe presa, dominând opinia publica ce comanda guvernele în statele democrate.

În Marea Britanie, publicatii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, în Germania, Franta, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicitatii, populatia devenind astfel constienta de primejdia reprezentata de Francmasonerie.

Poporul român trebuie sa devina, de asemenea, constient de pericolul existent si, trecând peste orice ambitii si neîntelegeri marunte, sa se uneasca si sa se opuna ofensivei masonice si robirii neamului nostru. Unirea tuturor românilor este, asadar, singura salvare.

Prezenta brosura contine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fara nici o interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele în lucrarea originala.

OBSERVATII PE MARGINEA PROTOCOALELOR

Din cele expuse în Protocoale se poate constata ca acestea formeaza un vast plan masonic de cucerire si îngenunchiere a lumii crestine, conceput în cele mai mici amanunte.

Societatea si sufletul individului au fost analizate într-un mod cu adevarat stiintific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii sa aiba unde sa loveasca. Pregatiti în spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu într-o tara sau doua, ci pe întreg globul pamântesc, bazându-se, deci, pe lipsa de pregatire a crestinilor. Minciuna, santajul, perfidia, coruptia, tradarea, lingusirea, crima si necinstea, în toate formele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost