Info
x
Meditatii crestine,predici crestine, articole crestine
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 20:48
Laurentiu Balcan si sursa (penticostalul.wordpress.com).
Ma uit la ochii ei micuti si tristi. E tiganca. Mama ei a fost membra la noi la biserica dar, in urma unor complicatii cu a treia sarcina, care era si gemenara, s-a imbolnavit grav si a decedat. Avea douazeci si ceva de ani. Tatal ei nu e pocait, chiar daca mai vine din cand in cand la biserica. Traieste in concubinaj cu cineva, nu lucreaza decat ocazional si locuiesc intr-un spatiu de maxim opt metri patrati, intr-o cladire cu locuinte sociale care arata deplorabil. Noi am promis ca, din cand in cand, ii vom mai vizita copiii si le vom intinde o mana de ajutor. Astazi m-am uitat in ochii acestei fetite si parca nu mi-a venit sa cred: prin ochii ei ma privea Isus! Si Isus era trist. Instantaneu, mi-au venit in minte cuvintele din finalul capitolului 25 din Matei. Am inceput sa dialoghez cu El� sau, poate doar mi s-a parut, nu stiu. - Am fost flamand, si nu Mi-ati dat sa mananc. - Cand, Doamne? Ca doar nu vrei sa-i ajutam pe toti puturosii, pe toti lenesii si pe toti profitorii? Ne-am ars de atatea ori. Tiganii sunt dificili, Doamne, nu sunt sinceri. De ce nu se duc la lucru? Stau toata ziulica si nu fac nimic, decat sa manance seminte. Si, ca sa fim realisti, oricum nu putem schimba nimic. Tot saraci vor ramane, chiar daca ii mai ajutam din cand in cand. Cu o picatura de apa nu poti sa umpli un ocean. - Mi-e foame! - Vai, Doamne! Dar nu se poate. Daca Tu locuiesti in noi, cu siguranta esti satul. Am mancat astazi mai mult decat trebuia. Meniul nostru a fost diversificat. Am mancat mai multe feluri, chiar daca am exagerat putin cu sarea, zaharul si grasimile. Am avut grija de Templul Duhului Tau. Nu vezi ce bine arata?! Burtile noastre ne arata bunastarea. Noi suntem satui, deci si Tu esti satul, sau nu-i asa? �� - Mi-a fost sete si nu Mi-ati dat sa beau. - Doamne, sa fim seriosi! Romania nu are probleme cu apa. Acum oricine poate bea apa la discretie. Te referi la cei paralizati? Da, ce, nu au paie, sau furtunase? Le bagi un furtunas in gura si pot bea apa cata vor. Doar n-om sta acuma sa-i dadacim. Avem si noi programul nostru, activitatile noastre, hobby-urile noastre, nu putem sa mergem chiar la toti. Sa-i ajute neamurile, rudele apropiate, ca doar de ce exista familia? - Mi-e sete! - Doamne, Dumnezeule, cine m-a pus sa vad �Beyond borders�? Si acum am in minte imaginea acelui copil pe care vulturul il astepta sa moara pentru a-i manca ochisorii. Apoi, doar nu ma voi duce in Africa sa le duc apa. Daca inalt o rugaciune pentru ei, iti va trece setea? Uite, mi-ai stricat buna dispozitie. Incep sa ma simt vinovat ca eu am si altul nu are. Cum sa-ti fie sete? �� - Am fost strain si nu M-ati primit. - Doamne, iata cum sta problema. E riscant acum sa aduci straini in casa. Noi ne invatam copiii sa nu vorbeasca cu strainii. Strainii sunt periculosi. Nu putem aduce oameni de pe strada la noi in casa. Suntem protejati de ceea ce se cheama �dreptul la proprietate�. E casa mea, deci numai eu si ai mei intram in ea. Altcineva nu este binevenit. Daca sare la bataie si ma jefuieste? Atunci ce-am sa fac? Cred ca maine ma duc sa-mi schimb si usa. Imi pun una de metal, semi-blindata, caci la cati nebuni umbla pe strada, numai de primit oaspeti nu-mi mai arde� - Sunt singur! - Nu se poate, Doamne! Tu ai atatia adepti de nici nu le stim numarul cu exactitate. Cum sa fii singur? Da, ce, noi nu suntem cu Tine? Noi suntem copiii Tai. Nu cred ca ai vrea sa primesc copii de straini la mine in casa, cine stie ce se poate intampla?! Fiecare cu viata si cu soarta lui, ce mai la deal la vale?! ��. - Am fost gol, si nu M-ati imbracat. - Doamne, numai cine nu munceste nu are. Ce sa le fac daca sunt saraci si cu duhul? Se spune ca unde e saracie multa e si prostie multa. E drept ca �cine are doua haine trebuie sa dea una�, dar asta era in lumea antica, in zilele noastre nu se mai aplica. Acum suntem in secolul 21; nimeni nu mai face asa ceva. Exista un concept numit �moda�. Nu putem renunta la hainele noastre, doar de dragul de a implini literal Scriptura. Nu o sa mai fim la moda daca o sa renuntam la hainele noastre. O sa ne priveasca lumea drept ciudati. Si asa imaginea noastra inaintea lumii nu e prea buna. Si cine stie ce o sa faca ei cu hainele noastre? Daca le vor vinde? Tu faci un bine si cand colo ei isi cumpara cine stie ce cu banii de pe camasa ta. Nu se poate! - Mi-e frig! - Doamne, dar bisericile noastre au incalzire centrala. Ti-am facut Case cu geamuri termopane si cu izolatie din polistiren de zece. Am cheltuit zeci de mii de Euro pentru a-ti moderniza Casele. Vara facem racoare in sala de intalnire, cu ajutorul aerului conditionat. Ti-am creat conditii ideale, ca sa nu pleci de la noi. Nu cred ca ai vrea sa-i imbracam pe toti prapaditii loviti de soarta. E drept ca cei mici nu ar trebui sa sufere. Dar cine i-a pus pe parinti sa faca copii cu gramada? Dragostea le place, dar sa aiba grija de copiii lor nu le mai place?! ��. - Am fost bolnav si in temnita, si nu ati venit pe la Mine. - Asta chiar ca-i prea de tot. Ce sa cauti Tu in temnita, Doamne? Ei isi merita pedeapsa. Sa plateasca pentru ce au facut. Doar n-ai vrea ca Biserica Ta sa fie vazuta in compania detinutilor, nu? Si cine stie cati se vor reabilita cu adevarat? Iar cat priveste bolnavii, cu siguranta e vorba de lipsa lor de credinta. Poate au facut pacate si acum platesc pentru ele. Ii lasam in mana Ta, nu vrem sa-Ti stricam planurile. La fiecare slujba ne rugam pentru bolnavi. Ce sa facem mai mult? - Sunt bolnav! - Tu, bolnav, Doamne? Cum asa?! Nu mai inteleg absolut nimic! - �Adevarat va spun ca, oridecateori n-ati facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte neinsemnati frati ai mei, Mie nu mi le-ati facut.� �� Ma privea cu ochii ei tristi, iar mie nu-mi venea sa cred ca, de fapt Isus ma privea si imi soptea ca e in fiecare copil de tigan pe care il ocolesc. Isus sa ma priveasca prin ochii ei? Pana la urma cred ca a fost doar o inchipuire de-a mea, cine stie??? |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 20:53
Laurentiu Balcan si sursa (penticostalul.wordpress.com).
Apocalipsa 13 si actualul 666 Discutiile despre �semnul fiarei� au incins atmosfera intr-o Romanie ce se pregateste de criza. Ortodocsii, val vartej, au inceput sa dea comunicate, avertismente, explicatii care mai de care mai ciudate, intr-un cuvant ne-au cerut sa nu ne lasam insemnati. S-au facut proteste, se pregatesc mitinguri si, ceea ce mi se pare incredibil, se contureaza o grupare anti-antichristica, al carei scop va fie stoparea evenimentelor ce duc la inscaunarea lui Antichrist. Evanghelicii, sau cel putin o mare parte dintre ei, au adoptat punctul de vedere actual cu privire la 666 si au inceput sa dezbata situatiunea. Si sa vezi ce trante ideologice si ce scantei teologice sar din discutiile pline de har si drese cu sare a inteleptilor nostri!!! Apocalipsa 13 descrie evenimente care au loc dupa evenimentele din timpul celor 7 peceti si 7 trambite, dar inainte de cele 7 potire. Daca evenimentele din Apocalipsa sunt prezentate cronologic, asa cum pretind expertii in armaghedologie, inseamna ca pecetluirea demonica cu 666 trebuie sa fie precedata de urmatoarele evenimente: posibila rapire a Bisericii (4:1 sau 10:7); a patra parte a pamantului va fi ucisa de foamete, molima si animale salbatice (6:8); soarele se va innegri, luna se va face ca sangele si stelele vor cadea pe pamant (6:12-13); muntii si insulele se vor muta din locul lor (6:14); presedintii, ministrii, generalii, bogatii si toti oamenii liberi se vor refugia in munti si isi vor dori moartea (6:15-16); 144.000 de israeliti vor primi un semn pe frunte (7:4); a treia parte a pamantului va fi arsa (8:7); a treia parte din mare se va face sange si a treia parte din creaturile marii vor muri (8:8-9); un mare meteorit va lovi pamantul si va distruge a treia parte a apei potabile (8:10 - 11); a treia parte din stelelor cerului se vor intuneca (8:12); oamenii care nu au pe frunte pecetea lui Dumnezeu vor fi chinuiti cinci luni (9:4-5); a treia parte din oamenii ramasi vor fi ucisi de foc, fum si pucioasa (9:18); cei doi martori (Enoh si Ilie?) vor fi omorati, iar dupa trei zile vor invia (11:11) Apoi urmeaza evenimentele din capitolul 13. O fiara cu zece coarne si sapte capete se va ridica din mare (13:1) si va primi din partea diavolului stapanirea (13:2); oamenii se vor inchina diavolului (balaurului) si fiarei, care, probabil, reprezinta �guvernul mondial� ce se va forma pe fostul teritoriu al Imperiului Roman (13:4); fiara il va huli pe Dumnezeu, Numele Lui, cortul si pe cei ce locuiesc in cer (13:6); armatele fiarei vor lupta cu sfintii si ii vor birui (13:7); si toti locuitorii pamantului, care nu sunt scrisi in cartea vietii, i se vor inchina (13:8); se va ridica o alta fiara care va savarsi semne mari - va cobori foc din cer - si ii va amagi pe oameni; amagirea aceasta va culmina cu insufletirea icoanei vorbitoare facute fiarei dintai (13:15). Apoi urmeaza insemnarea cu 666. Nu vreau sa fiu bascalios sau ironic, mai ales cand suntem pe un teren nesigur si extrem de pretentios cum este Apocalipsa. Dar nu ar trebui sa se intample aceste evenimente premergatoare insemnarii, inainte de a ne scandaliza ca, vezi Doamne, vor sa ne oblige sa ne atasam cate un cip? Noi ne impacientam cand auzim de un cip incorporat intr-un pasaport, sau de nu stiu ce implanturi pe brat, dar nu suntem deloc consecventi in teoria noastra extrem de comerciala si timlahayeiana. Va sugerez sa urmariti sapte evenimente majore care vor precede insemnarea cu 666 si, cand le veti vedea pe acestea, sa va alertati si sa refuzati semnul, chiar prin martiraj. 1. Cand topografia pamantului se va schimba radical, sa stiti ca 666 e aproape. 2. Cand liderii lumii se vor refugia in munti si isi vor dori moartea, sa stiti ca 666 e aproape. 3. Cand 144.000 de israeliti vor primi un semn pe frunte, sa stiti ca 666 e aproape. 4. Cand un mare meteorit va lovi pamantul, sa stiti ca 666 e aproape. 5. Cand Enoh si Ilie vor fi omorati si vor invia in Ierusalim, sa stiti ca 666 e aproape. 6. Cand fiara si icoana ei vorbitoare isi vor face aparitia, sa stiti ca 666 e aproape. 7. Si, in fine, cand nu esti sigur ca numele ti-e scris in cartea vietii, sa stii ca 666 e aproape. Daca noi, credinciosii al caror nume e scris in cartea vietii ne agitam atata, ce sa mai zicem de cei ce habar nu au pe ce lume traiesc? Biblia spune clar: vor fi insemnati toti aceia al caror nume n-a fost scris in cartea vietii Mielului (13:10), nu credinciosii al caror nume e scris in cartea vietii. Daca noi suntem indemnati sa ne bucuram ca �numele voastre sunt scrise in ceruri� (Luca 10:20), de ce atata tam-tam pentru lucruri care nu zidesc? Isus e aproape sa vina! Dar acest eveniment, pentru Biserica, nu e un thriler horror, ci o poveste� love-story. Noi vrem ca El sa vina, noi il asteptam, noi nu mai putem de nerabdare sa-l vedem pe norii cerului! Biserica nu are de ce sa se teama, ea e in mana lui Hristos, e protejata si ocrotita de insusi Mirele ei! MARANATA! |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 20:58
De la: maria_tu, la data 2009-02-10 20:53:33Laurentiu Balcan si sursa (penticostalul.wordpress.com). evanghelistii sunt de acord cu cipurile?  uite...ink un motiv pentru kr ortodoxia e credinta adevarata,iar religiile neoprotestante au fost create de unii kr nici nu cred in dumnezeu ,dar kr cred in ban!!! prin intermediul lor vor sa domine lumea...vor k oamenii sa-si uite credinta si sa se dezbine....dupa principiul *divide et impera*.... |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 21:19
Joanna, citeste Biblia, citeste apocalipsa si ai sa intelegi.
Inainte de "666" tb sa se arate ANTICRISTUL , unde este????? Inainte de a ti de pune "semnul" trebuie sa i te inchini celui care de pretinde a fi adevaratul Mesia, ti s-a cerut asa ceva, adica sa te "lapezi" de Hristos si sa i te inchini lui, anticristului (daca da , cine e acela)? |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 21:25
De la: maria_tu, la data 2009-02-10 21:19:41Joanna, citeste Biblia, citeste apocalipsa si ai sa intelegi. anticristul?....cine e?....ai vazut filmul ingerul digital? maria....fie k vine apocalipsa sau nu acele cipuri nu pot veni decat din partea diavolului....cum sa fiti voi de acord cu ceva ce urmareste sa ne limiteze libertatea si sa ofere unora un control amanuntit asupra populatiei? maria...mai vorbim doar dupa ce vezi asta...chiar dak e un film facut de ortodocsi iti recomand sa-l vezi si tu.... laurentiudumitru.ro/blog/2008/07/17/ingerul-digital/ o sa afli multe despre apocalipsa.... vorbim apoi.... |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 11 Februarie 2009, ora 09:14
Meditatia Zilei
Ieremia 39:18 Te voi scapa, si nu vei cadea sub sabie, ci viata iti va fi prada ta de razboi, pentru ca ai avut incredere in Mine, zice DOMNUL. Ebed-Melec care era etiopian, deci nu era din poporul Israel, era �n casa �mp�ratului din timpul r�zboiului cu haldeii. Neascultarea �i p�catele iudeilor L-au f�cut pe Dumnezeu s�-i �ndep�rteze de la fa�a Sa, iar proorocul Ieremia trebuia s� le prooroceasc� din �ns�rcinarea St�p�nului lor, judecata. C�peteniile lui Iuda din aceast� cauz� au rugat pe �mp�rat s�-i lase s�-l omoare pe Ieremia (Ier. 38.4). �mp�ratul s-a ar�tat neputincios �i l-a dat pe m�na lor. Proorocul a fost aruncat �ntr-o groap� �n care nu era ap�, ci numai noroi; �i astfel iudeii credeau c� vor sc�pa de el. Dar acest etiopian, a avut t�ria �i �ndr�zneala din partea lui Dumnezeu s� cear� �mp�ratului �ng�duin�a de a scoate din groap� pe Ieremia, contrar voin�ei c�peteniilor. Ebed-Melec a fost respins �i ur�t de ceilal�i din aceast� pricin�. Dumnezeu prin Ieremia a transmis etiopianului r�spl�tirea care-l a�teapt� din partea Celui Prea �nalt pentru fapta sa. Ce frumos! �n mijlocul unui popor renegat, care se socotea popor al lui Dumnezeu, a fost r�spl�tit� lucrarea bun� a unui p�g�n. Un caz asem�n�tor �nt�lnim �n 2 Tim. 1.16-17. Acolo g�sim un om pe nume Onisifor, care merit� a fi l�udat deoarece s-a strecurat printre to�i p�n� la temnicer �i a �ntrebat de Pavel. Apostolul vorbe�te clar despre el c� a avut curaj �i nu s-a ru�inat s�-l viziteze chiar �i atunci c�nd era �n lan�uri. L-a �mb�rb�tat adesea pe Pavel cu prezen�a sa, de aceea dorea ca Domnul s�-l binecuv�nteze. Suntem siguri c� lucrul acesta s-a �ndeplinit �ntocmai, deoarece Acela care a spus: �Ferice de cei milostivi, c�ci ei vor avea parte de mil�" (Mat. 5.7), r�m�ne credincios Cuv�ntului S�u, chiar �i �n zilele noastre. C�nd copiii lui Dumnezeu se g�sesc �n cele mai mari �ncurc�turi �i greut��i, au parte totu�i de cele mai frumoase ar�t�ri ale purt�rii de grij� �i ale lucr�rii lui Dumnezeu; tocmai de aceea El pune adesea la �ncercare pe credincio�i ca s� li se descopere cu at�t mai m�re� cu c�t �ncercarea este mai grea. biblia.crestini.com/meditatie.php |
|
symy1 4661 mesaje Membru din: 4/02/2009 Oras: Zalau |
Postat pe: 11 Februarie 2009, ora 10:23
AMIN...surioara...Cuvantul Domnului este VIU SI LUCRATOR...!!!!
 
symy-apocalipsa.blogspot.ro
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 11 Februarie 2009, ora 22:56
www.bisericametanoia.ro/mana-de-luni/ro
MANA DE LUNI 2 Februarie 2009 ESTE MUNCA TA PRE�UIT� DE DUMNEZEU? de Robert J. Tamasy Cu ani �n urm�, Doug Sherman �i William Hendricks au scris o carte numit� Munca ta conteaz� �naintea lui Dumnezeu. �mi imaginez destui oameni care privind la acest titlu �i spun �Probabil c� este o glum�!� La urma urmelor, mul�i ne imagin�m c� exist� o pr�pastie care separ� sacrul de lumesc, prea mare pentru a putea fi trecut�. Sau, cum spune o zical�: ��Sunt prea diferi�i pentru a se putea �nt�lni vreodat� unul cu altul�. S� fie acest lucru adev�rat? Sunt cele spirituale �i materiale necesare, dar se exclud reciproc? Ceea ce se �nt�mpl� �n birourile companiilor poate fi ascuns de aten�ia �i preocuparea Celui Atotputernic? Recent, am citi �nceputul unei c�r�i scrise de Andrew Murray, un sud-african care a murit cu aproape 90 de ani �n urm�. �n ciuda trecerii timpului, cred c� observa�ia sa asupra locului de munc� r�m�ne la fel de adev�rat� ca �i �n ziua c�nd a scris-o. Murray a spus: �Unii oameni cred c� Dumnezeu va avea grij� de ei doar �n lucrurile spirituale, nu �i �n cele p�m�nte�ti, trec�toare. �ns� c�nd Dumnezeu te trimite s� lucrezi �n lume, El nu spune: �Trebuie s� te p�r�sesc acum, c�t timp ��i c�tigi mijloacele de trai�. Mai degrab�, Dumnezeu spune: �Copilul meu, nu este un lucru pe care-l faci, nu este afacere �n care e�ti implicat, �n care Eu, Tat�l t�u ceresc s� nu te sus�in cu puterea Mea�. Mul�i oameni petrec cea mai mare parte a timpului �n mijlocul tenta�iilor �i distrac�iilor oferite de afaceri; dar Dumnezeu se va �ngriji de tine acolo. El are grij� de fiecare aspect al vie�ii tale�. �n realitate, mull�i dintre noi petrecem mai mult timp la locul de munc� dec�t acas�, cu familia. Dedic�m 40, 50, 60 de ore s�pt�m�nal unor activit��i �i responsabilit��i pentru care suntem pl�ti�i. Poate c� nu conducem afacerile folosind terminologie spiritual� sau simboluri religioase, dar acestea nu sunt motive pentru a trage concluzia c� Dumnezeu nu este interesat de cariera noastr� profesional�. Biblia vorbe�te mult despre munc�, �ncep�nd �nc� din primul capitol al c�r�ii Genesa: �Dumnezeu i-a binecuv�ntat �i le-a zis: ��Cre�te�i, �nmul�i�i-v�, umple�i p�m�ntul �i supune�i-l� Iat� c� v-am dat orice iarb� care face s�m�n�� �i care este pe fa�a �ntregului p�m�nt, �i orice pom, care are �n el rod cu s�m�n��: aceasta s� fie hrana voastr�...� (Genesa 1:26-30). �n Genesa 3, dup� neascultarea lui Adam, Dumnezeu a rostit un blestem asupra muncii, f�c�nd-o grea, �ns� munca �i-a p�strat sfin�enia, ca porunc� divin�. Chiar dac� oamenii de-a lungul timpului au interpretat aceste lucruri �n mod diferit, �n Biblie nu exist� nici o ierarhie �i nici o clasificare a muncii care s� indice faptul c� a�a-zisa munc� ��secular㒒 este mai pu�in pre�uit� de Dumnezeu dec�t munca f�cut� �ntr-o biseric� sau �ntr-o misiune. Iat� c�teva afirma�ii pe care le g�sim �n Scripturi, care ne asigur� c� munca este o sarcin� nobil� �i un privilegiu divin: Valoarea muncii. �Nu este alt� fericire pentru om dec�t s� m�n�nce �i s� bea �i s�-�i �nveseleasc� sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am v�zut c� �i aceasta vine din m�na lui Dumnezeu. Cine, �n adev�r, poate s� m�n�nce �i s� se bucure f�r� El? (Eclesiastul 2:24-25). Motiva�ia pentru munc�. �Cine munce�te, pentru el munce�te, c�ci foamea lui �l �ndeamn� la lucru� (Proverbe 16:26). R�splata pentru munc�. �Cine-�i lucreaz� ogorul va avea bel�ug de p�ine, dar cine umbl� dup� lucruri de nimic este f�r� minte� (Proverbe 12:11). Scopul muncii. ��i orice face�i, cu cuv�ntul sau cu fapta, s� face�i totul �n Numele Domnului Isus �i mul�umi�i, prin El, lui Dumnezeu Tat�l� Orice face�i, s� face�i din toat� inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni� (Coloseni 3:17, 23). �ntreb�ri pentru dezbatere/meditare 1. Dac� cineva te-ar �ntreba: �Pre�uie�te Dumnezeu munca ta?�, cum ai r�spunde? 2. Te-ai g�ndit vreodat� la locul t�u de munc� � prezent sau trecut � ca la o porunc� divin�, sacr�? De ce da sau de ce nu? 3. Munca a fost privit� uneori ca ��un r�u necesar��, ca �i c�nd via�a ar fi mult mai pl�cut� dac� munca ar fi minimalizat� sau chiar eliminat�. Ce p�rere ai despre aceast� abordare? 4. Cum ar ar�ta munca pe care o faci acum dac� ai urma sfatul din Coloseni, care �i �ndeamn� pe urma�ii lui Cristos ca ��orice fac, s� fac� din toat� inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni�? Dac� dore�ti s� cite�ti �i alte pasaje din Biblie legate de acest subiect, caut� la: Proverbe 6:6-8, 10:5, 12:24, 13:4, 14:23, 22:29, 24:30-34, 27:18; Matei 5:14-16, 13:1-23 Robert J. Tamasy este vice-pre�edinte pentru comunicare al Leaders Legacy, Inc., o organiza�ie non-profit cu sediul �n Atlanta, Georgia, SUA. MANA DE LUNI este tradus� �n limba rom�n� cu acordul CBMC International �i se distribuie gratuit, la cerere, prin e-mail de asocia�ia CBMC Rom�nia. Tel/Fax 0257 259 248, E-mail: [email protected] Traducere �i adaptare de Ionel Sinaci. |
|
|
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 11 Februarie 2009, ora 23:07
08 Februarie - � Pe c�nd trecea Isus pe l�ng� marea Galileii, a v�zut pe Simon �i pe Andrei, fratele lui Simon, arunc�nd o mreaj� �n mare, c�ci erau pescari. Isus le-a zis: "Veni�i dup� Mine, �i v� voi face pescari de oameni." �ndat�, ei �i-au l�sat mrejele, �i au mers dup� El. � Marcu 1:16-18 - Dupa cum stii, sunt foarte multi crestini care se silesc doar sa traiasca o viata model, la cele mai �nalte standarde spirituale, asteptand apoi ca oamenii care �i privesc, sa se �ntoarca la Dumnezeu doar urmarindu-le viata. Acest mod de gandire se aseamana cu exemplul unui pescar care �ncearca sa influenteze pestii sa sara direct �n barca, fara a mai folosi undita! Acest lucru nu se va �ntampla niciodata! Daca acest fapt nu este posibil �n lumea pestilor, nu este posibil nici din punct de vedere spiritual, fiindca niciunul dintre noi nu poate trai o viata desavarsita. Si mai mult decat atat, oamenii pacatosi nu au nevoie de viata noastra, ci de cea a lui Hristos. De aceia, pentru a fi un adevarat pescar de oameni, nu trebuie sa te multumesti numai cu a trai o viata sfanta, ci trebuie sa si le spui oamenilor si de ce traiesti astfel, si cum ai dobandit nadejdea pe care o ai. Aceste doua domenii: marturia vietii si propovaduirea Cuvantului, merg mana �n mana! Daca te rezumi numai la a trai o viata model, nu vei reusi sa-i castigi pe altii pentru Hristos, indiferent de cat de mult ai fost �nvatat sa procedezi �n acest fel. De aceia, �n aceasta zi as dori sa te �ncurajez sa arunci mreaja Cuvantului �n locul unde sunt pestii. Paraseste portul �n care barca vietii tale sta ancorata si zona ta de confort, si avanta-te �n larg, acolo unde sunt pestii ! Acesta-i adevarul : cei neceredinciosi nu vor veni singuri la biserica, dupa cum nici pestii nu sar singuri �n barca! FA DIN VIATA TA O ADEVARATA AMPRENTA CRESTINA SI SPUNE CINE TI-A ADUS ACEASTA SCHIMBARE, PENTRU CA SA POTI FI PESCAR DE OAMENI ! 09 Februarie - �S� nu ne mai judec�m dar unii pe al�ii. Ci mai bine judeca�i s� nu face�i nimic, care s� fie pentru fratele vostru o piatr� de poticnire sau un prilej de p�c�tuire.� Rom. 14:13 - Ca urmasi ai Domnului Isus am primit un dar extraordinar. Atunci cand am crezut, am primit darul iertarii pacatelor! Ca rezultat al acestui fapt, tu si cu mine am ajuns sa fim oameni deplin �ndatorati, cu o obligatie care ar trebui sa ne marcheze total viata. Acesta datorie �nseamna responsabilitatea de a trai �n asa fel �ncat sa nu mai facem nimic care sa fie o pricina de poticnire pentru fratii si surorile noastre, lucru care sa-i conduca din nou spre pacat. N-as vrea sa �ntelegi prin aceste declaratii ca �ncurajez vre-o forma de legalism. Ceea ce as vrea �nsa sa-ti spun, este sa te uiti cu atentie �n viata ta si sa vezi daca nu cumva folosesti anumite cuvinte, sau faci anumite fapte care ar putea fi pentru fratii si surorile tale, o pricina de poticnire si un prilej de cadere �n umblarea lor cu Domnul. Stiu ca aceasta nu-i o problema esentiala, dar este vital sa traiesti �n asa fel �ncat sa nu fii o pricina de poticnire pentru altii. De aceea, �n aceasta zi as dori sa te �ncurajez sa scoti din viata ta tot ceea ce ar face ca un frate sau o sora care te-ar vedea sa se poticneasca. Pentru ca �n calitate de urmas a lui Hristos, ai o mare responsabilitate fata de semeni, �ti vei �mplini aceasta datorie numai atunci cand vei urmari doar lucrurile care duc la pacea si zidirea altora ! Rom.14:19 FII ATENT LA MODUL CUM TRAIESTI, PENTRU CA SA NU-I FACI PE FRATII SI SURORILE TALE MAI SLABE �N CREDINTA SA PACATUIASCA. 10 Februarie - � Noi dar, suntem trimi�i �mputernici�i ai lui Hristos; �i, ca �i cum Dumnezeu ar �ndemna prin noi, v� rug�m fierbinte, �n Numele lui Hristos: �mp�ca�i-v� cu Dumnezeu! 2 Cor.5:20 - Pentru a prezenta identitatea si slujirea celor ce au crezut, Biblia foloseste numiri precum: copii ai lui Dumnezeu, sare si lumina, soldati �n armata spirituala a lui Dumnezeu, atleti care alearga pe urmele Domnului Isus, pelerini, sau preoti. Versetul mentionat mai sus ne spune ca fiecare crestin este si un ambasador al �mparatiei lui Dumnezeu. Dup� ce s-a nascut pentru �mparatia lui Dumnezeu si-a dobandit o cetatenie cereasca, fiecare crestin trebhuie sa fie reprezentantul acestei �mparatii �n mijlocul acestei lumi ! De aceia, oricine ai fi, trebuie sa nu uiti niciodata ca �n calitate de urmas a lui Hristos, esti un agent a lui Dumnezeu care �si �mplinesti misiunea �ntr-un teritoriu ostil, �ntr-o zon� de razboi. �n acest razboi spiritual, Dumnezeu ti-a �ncredintat o misiune speciala, prin care sa aduci pacea si reconcilierea. Esti autorizat si trimis special, pentru a �mplini aceasta misiune a �mp�c�rii lumii cu Dumnezeu! De aceia, as dori sa te �ntreb: faci tot ceea ce-ti sta �n putinta pentru ca sa-ti ajuti semenii sa dobandeasca pacea cu Dumnezeu ? Cand vei �ntelege cat de mareata este acesta misiune care ti-a fost �ncredintata, atunci �ti vei schimba radical si modul cum �i vei privi pe cei din mijlocul lumii �n care traim. Prietene; traieste astazi ca un ambasador a lui Hristos si aceasta misiune �ti va schimba �ntreaga viata! �MPLINESTE-TI �N FIECARE ZI MANDATUL DE AMBASADOR A LUI HRISTOS, AJUTANDU-I PE ALTII SA GASEASCA PACEA CU DUMNEZEU! 11 Februarie - �Ci voi ve�i primi o putere, c�nd Se va pogor� Duhul Sf�nt peste voi, �i-Mi ve�i fi martori �n Ierusalim, �n toat� Iudea, �n Samaria, �i p�n� la marginile p�m�ntului." Fapte.1:8 - A fi un martor activ si a-L face cunoscut pe Hristos prin puterea Duhului Sfant, este misiunea suprema a fiecarui copil a lui Dumnezeu. Aceasta slujire nu este numai un semn al maturitatii spirituale, ci ne arata si calea prin care fiecare crestin poate ajunge la acesta statura spirituala. �nsusi Domnul Isus ne spune : "Veni�i dup� Mine, �i v� voi face pescari de oameni." Marcu 1 :17 Cu toate acestea, trebuia sa va spun �nsa cu mare durere, ca multi crestini nu mai au astazi obiceiul de-a spune altora despre credinta lor. Acest pacat al tacerii, cred ca este pacatul cel mai raspandit prtintre crestini ! Este de neanteles de ce cei ce au ajuns sa cunoasca Evanghelia si sa-L iubeasca pe Hristos, nu sunt gata si sa spuna altora despre aceste binecuvantari. Aceasta este cea mai cruda stare de indiferenta si nepasare pe care o putem �ntalni. Prietene; a-ti marturisi credinta, este prima responsabilitate pe care o ai ca si credincios! Ar trebui sa-ti �mplinesti acesta misiune, fiind motivat de dragoststea cu care ai fost iubit de Dumnezeu si care ti-a scimbat viata, si de starea de pacat a celor din jurul tau care au nevoie de mantuire. �ti vei �mplini oare aceasta responsabilitate �n aceasta zi: �pescuind oameni�? Daca nu ti-ai �mplinit �nca aceasta responsabilitate, te �ncurajez sa faci din aceasta datorie o prioritate a vietii tale. Pentru ca cineva din jurul tau are nevoie sa auda vestea buna a Evangheliei, �ti promit ca daca �i vei vorbi despre Hristos, Dumnezeu �ti va schimba viata! DACA �L URMEZI PE HRISTOS, ATUNCI TREBUIE SA FII UN PESCAR DE OAMENI ! |
|
symy1 4661 mesaje Membru din: 4/02/2009 Oras: Zalau |
Postat pe: 11 Februarie 2009, ora 23:23
Maria
Ai dreptate....eu sunt un pescar de pesti....Dar Domnul ISUS m-a "pescuit" si pe mine....SLAVA LUI...!!! 
symy-apocalipsa.blogspot.ro
|
|
iulcar 152 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 12 Februarie 2009, ora 17:54
CIP-uri pasaport biometrice . CITESTE CU ATENTIE.!!!!!!!!!!
Ian 23, 2009 12:20 pm Exista doua tipuri de motive pentru care nu ar trebui sa acceptam pasapoartele cu cipuri: 1. Din p.d.v. laic: datele (atit de) personale pe care le contin aceste cipuri nu sint criptate- cu alte cuvinte oricine are un scanner (care pe moment are o raza de actiune de pina la 90 de metri, dar care mai tirziu va putea fi marita), poate avea acces la datele noastre din acel cip pentru ca nu exista nici un password care sa impiedice accesarea lor. Pe de alta parte, dupa cum se stie, cipurile pot fi clonate, cu alte cuvinte reproduse. Exista destul de multi indivizi care ar putea avea acces la o astfel de tehnologie. Deci te poti trezi cu crime si jafuri puse in seama ta, de catre cineva care ti-a furat indentitatea, tot asa cum, in functie de cum vor evolua lucrurile (foarte probabil se va merge si pe BULETINUL cu cip, dupa cum o arata dezbaterile din Parlamentul European din 14 ianuarie a.c.), te poti trezi deposedat de bunuri, de bani, de catre "sosia" ta de ID. Asta pe linga faptul ca nimeni nu-ti garanteaza bunacredinta a angajatilor statului care au acces la aceste date. Este inutil de spus ca acest gen de initiative cuplat cu legile de ascultare a convorbirilor nu sint decit niste pasi spre controlul total, mult mai rau decit cel comunist pentru ca este mult mai intim si mai bine pus la punct tehnologic) 2. Din punct de vedere religios- aici cred ca s-a vorbit destul de mult pe tema asta, si n-am sa spun decit ca: cipul contine intr-adevar 666, dar dincolo de asta el este evident o faza premergatoare pentru implantul de cip. Nu o spun eu ci chiar ei, vezi de ex: www.youtube.com/watch?v=JZHAI409uqo - NBC- prezinta America in 2017, toata lumea este "cipata" (dar sint multe materiale pe tema asta). Care este problema cipului in corp pina la urma? Se reduce toata problema numai la numarul 666? De ce este Biblia atit de radicala: cei care primesc cip-ul nu mai au nici o sansa la minturire? Problema este ca cipul care se vrea a ne fi implantat in corp, sub diverse pretexte (gen identificare mai usoara, nu-l pierzi, terorism si alte prostii), va fi un mod de supraveghere nu numai fizica (adica unde esti si ce faci), nu numai ca va fi o modalitate foarte usoara de a controla si elimina persoanele care nu sint "political correct" prin simpla inchidere a cipului care nu-i mai permite accesul nici macar la mincare, dar cel mia grav, activitatea cerebrala, cu alte cuvinte acei centri nervosi care sint responsabili de tot ceea ce inseamna comportament si gindire, de ceea ce reprezinta insasi esenta umana vor fi controlati si ajustati. La ora actuala sub pretextul imbunatatirii memoriei sau a sanatatii se face propaganda la "ultimul racnet" cipurile din creier: daca cautati pe internet, veti vedea [b]www.wired.com/medtech/health/news/2004/10/65422 www.livescience.com/health/060327_neuro_chips.html; www.rsc.org/AboutUs/News/PressReleases/2006/brainchips.asp [/b] Ori asta inseamna ca odata primit acel cip, iti pot ajusta frecventa electromagnetica in asa fel incit sa gindesti numai cum vor ei (foarte probabil doar munca si distractie)- adica nu vei mai putea sa te rogi, nici nu vei mai vrea macar sa te rogi , si sa ai in general, o gindire de tip reflexiv- meditativ, de intoarcere in sine.... prin urmare libera vointa iti este anulata si te pui complet la discretia celor care conduc aceasta lume- care asa cum stim si o vedem la fiecare pas nu-i slujesc lui Dumnezeu ci diavolului. In consecinta odata primit cip-ul.... adio mintuire, nici nu te mai poti gindi la ea macar. Prin urmare pasaportul cu cip trebuie respins mai ales pentru ca el este un pas premergator si pregatitor implantului de cip! Vizionati pe internet: verichip.xhost.ro/index.html : video.acasa.ro/view_video/2448a933a050d60ff2bc/666-dovezile-ca-l... : si filmul Ingerul Digital: bisericadincasa.wordpress.com/2008/07/18/ingerul-digital/ |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 12 Februarie 2009, ora 18:39
cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=458&Itemid=35
Duhul Sf�nt, Cum traim sub calauzirea Lui Duhul Sf�nt este o Persoan�. A treia Persoan� din Dumnezeire. Sunt texte care ne arat� interac�iunea lui cu Tat�l �i cu Fiul, pe de o parte �i cu noi pe de alta, ca Unul care cunoa�te, vorbe�te, sufere (se �ntristeaz�), se bucur�, etc., ac�iuni �i st�ri care caracterizeaz� o persoan�. Lucrul care trebuie s� ne intereseze pe noi �ntr-un mod primordial este c�, �n om, Duhul Sf�nt este ar�tat �n Scripturi ca fiind legat de mintea uman� �i ca locuind �n mintea uman�. S� urm�rim textele care ne arat� acest lucru. C�nd Moise avea nevoie de me�teri-arti�ti care s� fac� Cortul �nt�lnirii, Dumnezeu �i spune lui Moise despre Be�aleel: �L-am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un Duh de �n�elepciune, de pricepere, �i de �tiin�� pentru tot felul de lucr�ri, i-am dat putere (capacitate) s� inventeze tot felul de lucr�ri me�te�ugite (lucr�ri de art�), s� lucreze �n aur, �n argint �i �n aramㅔ (Exod 31: 1-5). Neemia scrie: �Le-ai dat Duhul T�u cel bun ca s�-i fac� �n�elep�i� (Neemia 9:20). �n cartea lui Iov citim c�: �Dar, de fapt, �n om, Duhul, Suflarea Celui Atotputernic, d� priceperea.� (Iov 32:8). C�nd Isaia anun�� na�terea lui Mesia din s�m�n�a lui David, el ne arat� c� Mesia va fi completamente plin de Duhul lui Dumnezeu �i ne define�te cel mai complet cum este acest Duh al lui Dumnezeu: �Duhul Domnului Se va odihni peste El, Duh de �n�elepciune �i de pricepere, Duh de sfat �i de t�rie, Duh de cunoa�tere �i de fric� (ascultare) de Domnul� (Isaia 11:2). Leg�tura dintre Mesia (Cristos) �i Duhul Sf�nt mai este ar�tat� �i in acest text din Isaia: �Iat� Robul Meu, pe care-L sprijinesc, �n care κi g�se�te pl�cere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El�� (Isaia 42:1). Tot �n Isaia g�sim textul cu care se define�te Domnul Isus �n sinagoga din Nazaret, �n fa�a cons�tenilor S�i: ��Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, c�ci Domnul M-a uns ca s� aduc ve�ti bune (Evanghelia) celor nenoroci�i�� (Isaia 61:1). Promisiunea fundamental� a Vechiului Testament referitoare la Duhul Sf�nt se afl� �n cartea lui Ezechiel: �V� voi da o inim� nou� �i voi pune �n voi un Duh nou� Voi pune Duhul Meu �n voi �i v� voi face s� urma�i poruncile Mele �i s� p�zi�i �i s� �mplini�i legile Mele� (Ezechiel 36: 26-27). Observa�i de aici c� Duhul Sf�nt este agentul care �l conduce (c�l�uze�te) pe om s� tr�iasc� dup� poruncile lui Dumnezeu. Venind �n Noul Testament, citim promisiunea Domnului Isus despre Duhul Sf�nt: ��i Eu voi ruga pe Tat�l Meu �i El v� va da un alt Paracletos, ca s� r�m�n� cu voi �n veac, �i anume Duhul Adev�rului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru c� nu-L vede �i nu-L cunoa�te; dar voi �l cunoa�te�i, c�ci r�m�ne cu voi �i va fi �n voi� (Ioan 14:16-17). �Paracletos� (tradus de Cornilescu prin �M�ng�ietor�) �nseamn� literal �unul chemat al�turi�, adic� un asistent sau un avocat care la proces st� al�turi �i �l asist� pe cel dus la judecat�. Sensul este acela de �C�l�uzitor� care locuie�te �n interiorul nostru. Apostolul Pavel scrie c� unul dintre scopurile cu care vine Domnul Isus la noi este �s� v� �nnoi�i �n Duhul min�ii voastre� (Efeseni 4:23). Lui Timotei, Pavel i-L descrie pe Duhul Sf�nt astfel: �Dumnezeu ne-a dat� un Duh de putere, de dragoste �i de chibzuin�� (2 Timotei 1:7 . Cuv�ntul �chibzuin�� este tradus �i prin �minte s�n�toas�, sau �minte care g�nde�te bine�). Vedem c� �i aici Duhul Sf�nt este legat de mintea omului. Lucrul acesta reiese clar �i din aceast� rug�ciune a lui Pavel pentru noi to�i: ��i m� rog ca Dumnezeu� s� v� dea un Duh de �n�elepciune �i de descoperire �n cunoa�terea Lui� ca s� pricepe�i� � (Efeseni 1: 17-18). Un text �i mai clar este Romani 8:6, tradus direct �i cuv�nt cu cuv�nt din original: �Mintea c�rnii este moarte, pe c�nd mintea Duhului este via�� �i pace.� Aici �mintea Duhului� este mintea care func�ioneaz� sub c�l�uzirea Duhului Sf�nt �i care ascult� de lucrurile pe care i le �opte�te Duhul Sf�nt. De aceea, concluzia fundamental� a lui Pavel �n discu�ia din romani 8 este c�: �To�i cei care sunt c�l�uzi�i de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu� (Romani 8:14). Acest verset poate fi citit �i astfel: Numai aceia sunt fii ai lui Dumnezeu a c�ror minte este locuit� de Duhul Sf�nt �i care ac�ioneaz� dup� c�l�uzirea pe care le-o d� �n minte Duhul Sf�nt. S� mai ad�ug�m un text care ne arat� c� Duhul Sf�nt ne leag� min�ile de g�ndirea lui Dumnezeu: ��i nimeni nu cunoa�te lucrurile lui Dumnezeu dec�t Duhul lui Dumnezeu. �i noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca s� putem cunoa�te lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul S�u.� (1 Corinteni 2:11-12). �n sf�r�it, mai adaug ce spune Pavel galatenilor: ��i pentru c� sunte�i fii, Dumnezeu ne-a trimis �n inim� Duhul Fiului S�u, care strig� �Ava�, adic� �Tat�.� (Galateni 4:6). �ncep prin a face observa�ia c� acesta este singurul loc unde Duhul Sf�nt este legat de inim�. De regul�, Domnul Isus este plasat �n inima credinciosului, deoarece El, Mirele �i Preaiubitul, este legat de inim�. Dar �i referitor Domnul Isus ni se spune c� toate g�ndurile din mintea noastr� trebuie s� le facem roabe ascult�rii de Cristos (2 Corinteni 10:5), prin urmare lucrurile acestea nu trebuie absolutizate. Dar totu�i, pe noi ne ajut� foarte mult s� �tim c� Domnul Isus este al inimii noastre iar Duhul Sf�nt ne c�l�uze�te prin mintea noastr�. Genitivul din expresia �Duhul Fiului S�u� poate fi luat nu ca unul posesiv,. Ci ca unul determinativ, �i atunci se poate traduce �Duhul de fiu al S�u�. �n acest caz, Duhul sf�nt este Duhul familiei: to�i copiii acelei familii sunt caracteriza�i de acela�i Duh, au acela�i fel de sim�ire �i acela�i fel de mentalitate. Ce g�nd cople�itor este acesta: Acela�i Duh care L-a caracterizat pe Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne caracterizeaz� pe noi to�i care suntem fiii lui Dumnezeu! Din toate cele de mai sus rezult� c� func�ia principal� a Duhului Sf�nt este c�l�uzirea noastr�. Dac� este a�a, atunci trebuie s� facem un efort considerabil �i sus�inut ca s� �n�elegem ce este aceast� c�l�uzire �i s� ne asigur�m c� o avem �i c� ne tr�im via�a prin ea �i pe baza ei. A�adar Cum ne c�l�uze�te Duhul Sf�nt Textul cheie pentru aceasta este urm�torul: �Umbla�i c�l�uzi�i de Duhul �i nu �mplini�i poftele firii p�m�nte�ti. C�ci firea p�m�nteasc� pofte�te �mpotriva Duhului, iar Duhul �mpotriva firii p�m�nte�ti; (firea p�m�nteasc� �i Duhul) sunt lucruri protivnice (opuse, inamice) unele altora, a�a c� nu pute�i face tot ce voi�i� (Galateni 5:16-17). Cu to�i �tim c� �n originalul grec textul nu spune �firea p�m�nteasc�, ci spune �carnea�. Dar nu este vorba numai de carnea propriu zis� (mu�chii), ci este vorba de toate pornirile instinctuale �i de obiceiurile p�c�toase din natura noastr� corupt�. De aceea, Cornilescu a optat pentru expresia mai generalizatoare de �fire p�m�nteasc�.� Pentru moment, �ns�, s� g�ndim pu�in �n termenul din original, de carne. C�t� vreme omul era ne�ntors la Dumnezeu, mintea lui primea inform�ri �i cerin�e numai de jos, de la carne, care-i transmitea min�ii toate dorin�ele �i pornirile ei. Iar mintea, la r�ndul ei, �i cheltuia toat� inteligen�a ei ca s� g�seasc� mijloace �i c�i pe care s� satisfac� dorin�ele �i poftele c�rnii. Cu alte cuvinte, mintea era numai la dispozi�ia c�rnii; ea era ancorat� numai �n carne; ea tr�ia pentru carne; ea era roaba c�rnii. �i mintea era fericit� �n aceast� situa�ie! Dar, c�nd omul �l prime�te pe Domnul Isus �n via�a lui, Acesta aduce cu Sine �i implanteaz� �n mintea acelui om o nou� Persoan�, pe Duhul Sf�nt, care locuie�te acolo ca Agentul lui Dumnezeu Tat�l �i ca Agentul lui Cristos, Fiul. Omul acesta constat� brusc c� i s-a complicat via�a. Iat� cum. Dac� p�n� acum, la orice mic� provocare, carnea lui era st�rnit� spre o anumit� ac�iune, �i mintea lui o �mplinea f�r� discu�ie �i f�r� probleme, acum �n mintea aceea se aude �ndat� o voce care-i spune: �Acum tu e�ti copil al lui Dumnezeu; acum tu nu mai faci a�a ceva, sau nu mai reac�ionezi a�a, sau nu mai spui astfel de cuvinte!� Efectiv, realmente, concret, �n mintea lui locuie�te acum o Persoan� care �i spune s� ac�ioneze altfel dec�t ac�iona �n mod �natural� p�n� acum. �i modul �n care �i spune aceast� Persoan� s� ac�ioneze este exact opusul modului �n care ac�iona �din fire�, de la natura lui, sau din carnea lui. Iat� din nou cuvintele lui Pavel: C�ci firea p�m�nteasc� pofte�te �mpotriva Duhului, iar Duhul �mpotriva firii p�m�nte�ti; (firea p�m�nteasc� �i Duhul) sunt lucruri protivnice (opuse, inamice) unele altora, a�a c� nu pute�i face tot ce voi�i� (Galateni 5:17). �ntrebarea care se ridic� imediat �n mintea cititorului acestor cuvinte este: Dar de unde s� �tiu care este mesajul care-mi vine de la carne (din fire) �i care este mesajul care �mi vine de la Duhul Sf�nt? �ntrebarea aceasta este absolut crucial� �i r�spunsul ei trebuie s� ne intre �n g�ndire �i �n tot sistemul nostru de a exista. De aceea, �n continuare, apostolul Pavel ne d� dou� liste, zic�ndu-ne: Iat� la ce ne �ndeamn� carnea (firea) �i iat� la ce ne �ndeamn� Duhul Sf�nt. Noi trebuie s� �nv���m pe de rost aceste dou� liste, deoarece numai c�nd ele ne intr� totalmente �n sistemul nostru de g�ndire �i de existen��, putem s� recunoa�tem imediat din care surs� ne vine un �ndemn �i din care surs� ne vine cel�lalt. Iat� lucrurile la care ne �ndeamn� firea noastr� natural�: �adulterul, curvia, necur��ia, desfr�narea, �nchinarea la idoli, vr�jitoria, vr�jbile, certurile, invidiile, m�niile, ne�n�elegerile, dezbin�rile, certurile de partide, geloziile, uciderile, be�iile, �mbuib�rile �i alte lucruri asem�n�toare cu acestea� (Galateni 5: 19-21). �i iat� lucrurile la care ne �ndeamn� Duhul Sf�nt: �dragostea, bucuria, pacea, �ndelunga r�bdare, bun�tatea, facerea de bine (�n traducere mai aproape de original: amabilitatea), credincio�ia (statornicia, perseveren�a), bl�nde�ea, �nfr�narea poftelor (�n original �encratea�, care literal tradus vine �putere �n l�untru�, �i tradus modern este: st�p�nire de sine, sau control de sine, sau autocontrol) (Galateni 5:22-23). A �n�elege aceste liste paralele �i contrastante este un element esen�ial �n g�ndirea �i �n via�a cre�tin�. Iat� de ce ele se repet� �n at�tea c�r�i din Noul Testament. Voi mai aminti aici doar c�teva asemenea liste paralele �i contrastante. Una este �n Efeseni 4, �ncep�nd cu versetul 25 �i continu�nd �n capitolul 5 p�n� la versetul 6. Astfel aici avem: minciuna � adev�rul , m�nia (strigarea, rev�rsarea de r�utate) � bun�tatea, iertarea, dragostea, furtul � bucuria de a d�rui tu altora, cuvinte vulgare � cuvinte care zidesc �i dau har, etc. O alt� list� de asemenea practici opuse unele altora ni se ofer� �n Coloseni 3:8-14. Pe de o parte: m�nia, vr�jm�ia, r�utatea, vorbirea de r�u (clevetirea), vorbele ru�inoase (vulgarit��i), minciuna. Pe de alta: inim� plin� de �ndurare, bun�tate, smerenie, bl�nde�e, �ndelung� r�bdare, �ng�duin��, iertare �i dragoste. Contrastele cele mai multe �i cele mai complete, �ns�, ni le d� �nsu�i Domnul nostru Isus Cristos �i au fost scrise pentru noi �n Matei 5-7, �n ceea ce noi numim �predica de pe munte�, care este esen�a �legii lui Cristos.� Cum s� privim noi listele acestea? R�spunsul categoric �i f�r� porti�� de evadare ni-l d� Pavel: �cei ce fac astfel de lucruri nu vor mo�teni �mp�r��ia lui Dumnezeu� (Galateni 5:19). Desigur, Pavel nu face altceva dec�t s� repete ce a spus Fiul lui Dumnezeu. Lucrurile pe care ni le spune Acesta �n predica de pe munte nu sunt altceva dec�t o descriere a voii lui Dumnezeu pentru fiii Lui. Apoi El ne avertizeaz�: �Nu ori �i cine �mi zice �Doamne, Doamne�, va intra �n �mp�r��ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat�lui Meu care este �n ceruri�. El adaug� c� to�i cei care tr�iesc altfel �lucreaz� f�r�delege�, �i El �i va alunga de la Sine (chiar dac� ei au f�cut lucruri neobi�nuite �n numele Lui!) (Matei 7:21-23). Prin urmare, lista cu lucrurile la care ne �ndeamn� natura noastr� rebel� sunt lucrurile care ne pun �n vr�jm�ie cu Dumnezeu �i care ne exclud din familia lui Dumnezeu. Lista opus� este alc�tuit� din lucrurile la care ne �ndeamn� Duhul Sf�nt �i aceste lucruri ne calific� s� tr�im �n p�rt�ie cu Tat�l, cu Fiul �i cu Duhul Sf�nt. S� revenim la rolul Duhului Sf�nt �n mintea copiilor lui Dumnezeu. Cheia o avem �n aceste cuvinte ale Domnului Isus despre Duhul Sf�nt: �El v� va aduce aminte tot ce v-am spus Eu� (Ioan 14:26). Nu po�i s�-�i aduci aminte dec�t ceea ce ai pus odat� �n minte �i nu mai �ii minte. Prin urmare, noi trebuie s� �nv���m, adic� s� ne punem �n minte, �nv���turile Domnului Isus din predica de pe munte �i din listele pe care le-am dat mai sus, pentru ca astfel Duhul Sf�nt s� aib� ce ne aduce aminte! V� rog s� nota�i bine: Aceast� aducere aminte a ceea ce am �nv��at deja, ce am pus deja �n minte, este modul primordial �n care ne c�l�uze�te Duhul Sf�nt!!! Iat� motivul principal pentru care trebuie s� studiem �i s� memoriz�m Cuv�ntul lui Dumnezeu. Trebuie s� �inem seama de faptul c� to�i autorii c�r�ilor din Biblie au fost insufla�i (inspira�i) de Duhul Sf�nt. Prin urmare, Autorul Sfintei Scripturi este Duhul Sf�nt. C�nd el ne aduce aminte texte din Scriptur� pe care noi le-am pus deja �n minte, El ne aduce aminte ceea ce a scris El �nsu�i! Unii afirm� c� au fost c�l�uzi�i de Duhul Sf�nt s� fac� lucruri care evident contrazic Sf�nta Scriptur�. Noi trebuie s� fim siguri c� ei se auto-�n�eal�, deoarece Duhul Sf�nt nu se contrazice pe Sine �nsu�i! Acesta trebuie s� ne fie un ghidaj principal �n a discerne de unde ne vine o c�l�uzire: Dac� ea contrazice ceea ce scrie �n Sf�nta Scriptur�, �n mod categoric nu vine de la Duhul Sf�nt. Dup� ce am �nv��at bine listele date mai sus, cu faptele la care ne �ndeamn� carnea (firea) �i lucrurile la care ne �ndeamn� Duhul Sf�nt, ne vine foarte u�or s� recunoa�tem sursa din care ne vine un �ndemn� �i din care ne vine �ndemnul contrar. Dac� un �ndemn este s� ne m�niem �i s� �ip�m �i s� facem scandal, este clar c� �ndemnul acesta (tendin�a aceasta, pornirea aceasta) ne vine de la carne (fire). �i c�nd, �n situa�ia aceasta, auzim o �oapt� care ne spune s� ne p�str�m calmul (pacea) �i s� r�spundem cu amabilitate, cu polite�e, cu dragoste, este clar c� vocea aceasta este a Persoanei numit� Duhul Sf�nt din mintea noastr�. Dac� ne vine �ndemnul s� min�im � �i mintea noastr� ne va da o serie �ntreag� de argumente c� e bine s� min�im � trebuie s� fim siguri c� �ndemnul vine de la carne, dincolo de care se afl� Diavolul �nsu�i, care este mincinosul. �i dac� auzim �oapta, �Da al vostru s� fie da, �i nu s� fie nu�, adic� s� spui adev�rul indiferent c�t pierzi sau c�t te cost�, trebuie s� fii sigur c� cel ce-�i �opte�te lucrul acesta este Cel pe care Domnul Isus �l nume�te �Duhul Adev�rului� (Ioan 14: 17). �i mai trebuie s� �tim c� dac� am spus minciuna, de fapt noi l-am ascultat pe Satana �i L-am min�it pe Duhul Sf�nt. Exact a�a �i spune apostolul Petru lui Anania (Fapte 5:3). S� facem acum un pas mai departe �n �n�elegerea lucr�rii Persoanei Duhului Sf�nt �n mintea noastr�. La �nceput am �nv��at listele pe de rost. Apoi identific�m sursa din care ne vine un �ndemn sau cel�lalt aduc�ndu-ne imediat aminte de ce scrie �n liste. Dac� proced�m de mai multe ori �n felul acesta, treptat-treptat �ncepem s� recunoa�tem vocea Duhului Sf�nt �n mintea noastr�. Fiecare persoan� are un timbru specific al vocii �i nu exist� dou� persoane cu aceea�i voce. Iat� de ce recuno�ti o voce iubit� �n mijlocul unui vacarm de voci g�l�gioase. Cu c�t practici mai mult ascultarea de Duhul Sf�nt, cu at�t vocea Lui ��i devine mai familiar� �i mai drag�! S� mai amintim c� Duhul Sf�nt este numit �i �Duhul sfin�eniei� (Romani 1:4) �i c� sfin�enia �n noi este �lucrat� de Duhul� Sf�nt (1 Petru 1:2). S� o spunem r�spicat: Slujba principal� a Persoanei Duhului Sf�nt �n noi este s� ne c�l�uzeasc� �n procesul de sfin�ire a vie�ii noastre! De aceea, p�rt�ia cu Duhul Sf�nt �nseamn� cooperarea cu El �n procesul treptat prin care �nv���m s� nu mai ascult�m de �ndemnurile c�rnii (firii), ci s� ascult�m de c�l�uzirea Duhului Sf�nt. Un alt element de baz� este s� ne amintim mereu c� Duhul Sf�nt este o Persoan�, tot astfel cum este Tat�l �i cum este Fiul. Prin urmare, rela�ia noastr� cu Duhul Sf�nt trebuie s� fie o rela�ie de dragoste! Noi trebuie s�-L stim�m �i s�-L iubim pe Duhul Sf�nt! O Persoan� pe care o iube�ti te atrage; �i dore�ti comunicarea; dore�ti s�-I faci bucurie �mplinindu-I dorin�ele! �n Efeseni 5:18 citim: �fi�i plini de Duh�. To�i teologii ne spun c� aceasta este o porunc�, deci noi trebuie s� ne umplem de Duhul Sf�nt! Cum? Simplu: �n mod con�tient, diminea�a la timpul nostru de p�rt�ie cu Domnul s�-L invit�m pe Duhul Sf�nt s� ne umple fiin�a �i s�-I d�m asigurarea c� orice ne va spune, vom asculta de El, vom trai sub c�l�uzirea Lui! P�rt�ie �nseamn� �nainte de toate comunicare. Prim urmare p�rt�ia cu Duhul Sf�nt (2 Corinteni 13:14) �nseamn� comunicare cu Duhul Sf�nt, stare de vorb� cu Duhul Sf�nt. Dac� noi ascult�m de �ndemnurile pe care le g�sim �n lista c�rnii (firii), prin aceasta �l �ntrist�m pe Duhul Sf�nt (Efeseni 4:30). Cu aceasta, noi �l facem pe Duhul Sf�nt s� �ntrerup� comunicarea (p�rt�ia) cu noi. Aceasta �nseamn� c� El se retrage undeva �ntr-un col� �n noi �i noi ne golim astfel de El. Dac� vrem s� ne umplem din nou de El, trebuie s� �ncepem prin a ne recunoa�te p�catul �i prin a ne angaja solemn, hot�r�t �i categoric c� o vom rupe cu practica aceea, c� nu vom mai face p�catul acela. El nu ne umple c�t� vreme vede c� noi mai inten�ion�m s� practic�m lucrul acela! El ne umple numai dac� noi suntem de acord ca El s� lucreze �n noi sfin�enia vie�ii!! Duhul Sf�nt este o Persoan� care �i-a f�cut re�edin�a �n mintea noastr�. Scopul lui primordial este s�-L sl�veasc� pe Domnul Isus �n noi (Ioan 16:14) �i s� ne transforme pe noi dup� chipul Domnului Isus (2 Corinteni 3:18). Noi trebuie s�-L consider�m Prieten bun, care are inten�ii dumnezeie�ti cu noi. �i trebuie s�-I cultiv�m prietenia. In Ioan 14:15-22, Domnul Isus ne spune c� Tat�l va trimite pe Duhul Sf�nt s� locuiasc� �n noi, dar imediat adaug� c� �i el Personal va veni �i va locui �n noi. Tot a�a, �n Efeseni 3:14-19, citim c� ne �nt�rim �n putere �n omul din l�untru (mintea, cf. Romani 7: 22 comparat cu 23) �i astfel Domnul Isus va locui �n inima noastr�. C�nd ne vom �nt�ri astfel prin Duhul Sf�nt �i c�nd vom fi plini de dragostea Domnului Isus, vom fi �plini de toat� plin�tatea lui Dumnezeu� (v.19). Pentru aceasta am fost noi f�cu�i: s� tr�im plini de toat� plin�tatea lui Dumnezeu. Aceasta se �mpline�te c�nd �nv���m s� tr�im �n unire cu Domnul Isus �i c�nd �nv���m s� tr�im prin c�l�uzirea Duhului Sf�nt. Post scriptum Una dintre func�iile Duhului Sf�nt este s� ne adune pe to�i �n Trupul lui Cristos (1 Corinteni 12:12-13). Pentru a ne �ndeplini func�ia noastr� de m�dulare ale Trupului lui Cristos, Duhul Sf�nt ne d� daruri ��n folosul altora� �i �spre zidirea Bisericii.� Tr�irea �n Trupul lui Cristos este guvernat� de cele 25 de porunci pe calapodul �unii altora�, sau �unii pe al�ii�. C�teva exemple: �Iubi�i-v� unii pe al�ii� �Veghea�i unii asupra altora� �Sf�tui�i-v� unii pe al�ii� ��nv��a�i-v� unii pe al�ii� �Purta�i-v� unii altora sarcinile� ��ncuraja�i-v� unii pe al�ii� �M�ng�ia�i-v� unii pe al�ii�, etc. Un aspect al c�l�uzirii Duhului Sf�nt este c� orice daruri ne d� El, tot El ne �nva�� s� le folosim spre folosul altora �i pentru zidirea altora. Iosif Ton |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 12 Februarie 2009, ora 23:30
www.crestinul.ro/b igrafapostol.htm
Biografia Apostolilor 1. Andrei Pescar originar din Betsaida (sat pe malul de nord-est al lacului Genesareth in Israel), frate cu apostolul Petru. A fost primul apostol. Despre el ni s-au transmis foarte putine date. Legende posttestamentare relateaza despre o calatorie misionara prin Asia Mica si Balcani (Thessalia, Tracia, Scitia). In aceste peregrinari ar fi sav�rsit numeroase minuni, ar fi convertit pe multi la crestinism si ar fi initiat construirea unor biserici. Ultimele legende istorisesc despre sederea sa in provincia romana Achaia. Arestat de procuratorul roman Aegeatis in orasul Patras (Grecia), nu s-a dezis de crestinism, fiind supus unui martiriu de 2 zile si rastignit pe o cruce in forma de X in anul 60 d.C. Procuratorul roman Aegeatis ar fi murit in aceiasi zi (sotia sa Maximila s-ar fi ingrijit de ceremonia inmorm�ntarii lui Andrei la Patras). In anul 356 trupul lui Andrei a fost dus de la Patras la Constantinopol, iar in anul 1208 de la Constantinopol la Amalfi (Italia). Capul, initial ramas la Patras, ar fi fost pastrat la Roma intre anii 1450-1462, de teama Turcilor. In anul 1964 capul a fost redat bisericii din Patras. 2. Petru Pescar din Betsaida, frate mai mic al apostolului Andrei. Petru a fost unul dintre intemeietorii primei comunitati iudeo-crestine din Ierusalim (impreuna cu apostolii Iacob cel Batr�n si Ioan). A fost de parere ca numai evreii trebuie convertiti la ideile lui Isus. A avut unele controverse ideologice cu apostolul Pavel. Pavel a sustinut idea universalitatii noii credinte, a necesitatii rasp�ndirii noii religii si la alte popoare, nu numai la evrei. Dupa decapitarea apostolului Iacob cel Batr�n in anul 44 d.C. de catre regele Aggripa I (40-44 d.C), a fost arestat si Petru, dupa revenirea sa in Ierusalim. Ar fi fost tinut in lanturi, intre alti doi detinuti, dar eliberat in mod miraculos de catre un inger (Faptele Apostolilor, 12). Dupa ce Iacob cel T�nar a devenit seful comunitatii din Ierusalim, Petru a facut o calatorie la Antiochia (Turcia), dupa care i s-a pierdut pentru o vreme urma. Ajuns la Roma in jurul anului 57 d.C, Petru a devenit seful comunitatii iudeo-crestine din Roma, unde l-a re�nt�lnit pe Pavel. Una din legende afirma ca Petru si Pavel ar fi cauzat prabusirea si moartea lui Simon-Magul in timpul unui zbor al Magului in fata imparatului Nero (54-68 d.C.), ceace le-a atras arestarea. Dupa o alta legenda, Petru si Pavel ar fi fost arestati in timpul represiunilor anticrestine declansate de imparatul Nero dupa incendierea Romei in anul 64 d.C. Ar fi fost tinuti inchisi in Carcera Mamertinica, situata intre Capitoliu si Forumul Roman. Carcera consta din 2 celule suprapuse: o celula superioara (inchisoarea Romei) si o celula inferioara (cea mai veche camera din Roma, numita din anul 300 �.C. Tullianum). Mai t�rziu, capela amenajata in Tullianum a primit numele de San Pietro in Carcere (Sf.Petru in Carcera). Petru ar fi fost condamnat la moarte si executat prin crucificare cu capul in jos (la cererea lui), spre a se deosebi de modul rastignirii lui Isus, in jurul anului 64 d.C., l�nga fostul Circ al lui Caligula si Nero, inafara zidurilor Romei, pe terenul numit Agger Vaticano si ingropat in apropierea Circului, in cimitirul-necropola al celor ne�nstariti, de l�nga sirul de cavouri ale unor cetateni romani mai bogati. Istoricul Eusebius de Caesarea (260-339 d.C.) a mentionat relatarile diaconului roman Gaius din jurul anului 200 d.C, care a sustinut ca ar cunoaste locul unde se gaseste morm�ntul lui Petru. Acolo s-ar gasi o inscriptie, pe care stau scrise numele lui Isus si a lui Petru. In jurul anului 160 d.C, comunitatea crestina din Roma a �naltat un prim monument pe acel loc. Pe baza informatiilor lui Eusebius de Caesarea si a monumentului existent, imparatul Constantin cel Mare (306-337) a dezgropat presupusul schelet, dupa care l-a reasezat in acelasi loc, acoperind totodata morm�ntul cu un monument prevazut cu o nisa cu marmora (Tropaion). Pe Tropaionul constantinian, pastrat p�na in zilele de azi, sta inscriptia prescurtata (in limba greaca): Petr ene (Petros enestin = Petru se gaseste �nauntru). In anul 324 d.C. Constantin cel Mare a ordonat nivelarea dealului Agger Vaticano, rambleerea partilor supraterane ale vechiului cimitir, decaparea cavourilor din vechea necropola (ce depaseau nivelul zero al terenului) si constructia unei basilici dedicate lui Petru, pastr�nd monumentul Tropaion ca axa a altarului. Papa Pius XII a dispus in anul 1939 efectuarea unor sapaturi arheologice sub Domul San Pietro din Roma, spre a se constata daca morm�ntul si osemintele apartin intradevar lui Petru. Cercetarile au avut loc intre anii 1940-49. Analiza antropologica a scheletului a indicat lipsa oaselor de la genunchi in jos, ceea ce, dupa unii, ar putea fi un indiciu ca scheletul ar apartine lui Petru, in ipoteza ca ar fi fost crucificat cu picioarele in sus, iar la cobor�rea de pe cruce picioarele ar fi fost retezate de la genunchi. Impotriva acestei ipoteze stau 2 argumente: a) nu s-au gasit urme de strapungere ale m�inilor cu piroane; b) reconstituirea nu arata ca ar fi vorba de un batr�n de 60-70 ani, cu o statura impunatoare (cum se spune ca ar fi fost Petru). Craniul lui Petru, impreuna cu presupusul craniu a lui Pavel, au fost duse si pastrate (p�na in ziua de azi) in cutia-osuar de sub ciboriumul-altar din basilica San Giovanni in Laterano din Roma. In sec.16 vechea basilica Sf.Petru a lui Constantin cel Mare a fost demolata, spre a face loc actualului Dom San Pietro. In basilica San Pietro in Vincoli (Sf.Petru in lanturi) din Roma se pastreaza in tabernacolul de sub altar presupusele lanturi cu care Petru ar fi fost legat in inchisoarea din Ierusalim, precum si lanturile din Carcera Mamertinica. Lanturile din Ierusalim ar fi fost aduse la Roma de catre Eudoxia, fiica imparatului Theodosius (379-395), sotia co-�mparatului Valentianus II (383-392), in urma unui pelerinaj la Ierusalim. Lanturile din Carcera Mamertinica ar fi fost descoperite la inceputul sec.2 de catre temnicerul roman Quirinus de Neuss. Conform Legendei Aurea de Jacobus da Voragine, publicata in secolul 13, in preajma capelei Quo vadis, Domine ? din Roma de pe Via Appia, Petru l-ar fi revazut ultima data pe Isus, in momentul in care voia sa fuga din Roma, spre a scapa de martiriu. Petru l-ar fi intrebat pe Isus: "Quo vadis, Domine ?" (Incotro te-ndrepti, Doamne ?), la care Isus i-ar fi raspuns: "Vado Romam venio iterum crucifigi" (Am venit la Roma, spre a fi din nou crucificat). Rusinat de observatia lui Isus, Petru s-ar fi re�ntors la Roma, primind martiriul. Alte lacasuri de cult, demne de mentionat, dedicate lui Petru: � Biserica San Pietro in Gallicantu (Sf.Petru la C�ntatul cocosului) din Ierusalim, pe versantul estic al Dealului Sion, pe unul din prezumtivele locuri de amplasament a casei Marilor Preoti Anna (Hannas) si Caiafa (Kaiphas). In curtea acestei case Petru ar fi fost recunoscut - dupa accentul galilean - de catre o femeie de serviciu, neg�nd de 3 ori, asa cum a prezis Isus, inainte de c�ntatul cocosului, ca l-ar cunoaste pe Isus. In pivnita acelei biserici se gaseste o carcera sapata in st�nca, in care Isus ar fi fost tinut inchis. Locul nu corespunde insa realului amplasament istoric al casei Marilor Preoti Anna si Caiafa. � Biserica Sf.Petru (sau Biserica Primatului) din Tabgha (mica localitate pe malul lacului Genesareth, la c�tiva km sud-vest de Kapernaum), unde Isus ar fi reaparut apostolilor, fac�nd remarca lui Petru, interpretata ulterior (ca si cea din Caesarea-Philippi) drept testament succesoral. � Basilica S.Pietro in Montorio cu monumentul Tempietto pe panta estica a Dealului Gianicolo din Roma, construita pe cel de al doilea loc presupus de crucificare a lui Petru. 3. Iacob cel Batr�n Pescar dintr-un sat de pe malul nordic al lacului Genesareth. Parintii: Zebedeus si Maria-Salomeea. Frate mai mare al apostolului Ioan. Numit si Iacob cel Batr�n. Isus i-a poreclit pe acesti frati Boanerges (Fii tunetului), probabil pentru ca faceau parte din grupa revolutionar-antiromana a Zelotilor. Dupa Ridicarea la cer a lui Isus, Iacob cel Batr�n ar fi facut o calatorie in Spania, dupa care s-ar fi re�ntors in Palestina, unde ar fi predicat cu succes in tinuturile Samariei si Iudeei, conduc�nd un timp, impreuna cu Petru si Ioan, comunitatea iudeo-crestina din Ierusalim. Ar fi fost prins si ucis prin decapitare la Ierusalim in anul 44 d.C, din ordinul regelui Aggripa I (Faptele Apostolilor, 12,2) si ingropat tot acolo. La ocuparea Palestinei in anul 614 de catre Persi, relicvele lui Iacob cel Batr�n au fost duse, spre a fi salvate, fie la manastirea Sf.Ecaterina, fie la manastirea Raithiu (ambele in peninsula Sinai din Egipt), fie la manastirea Menas din Alexandria (Egipt). De aici, conform legendei, osemintele sale ar fi fost duse in Spania. Morm�ntul din Spania ar fi fost descoperit in jurul anilor 820-830. In sec.11, dupa o serie de viziuni in forma de stele ale unor copii de pastori in timpul noptii pe o pasune, a fost construita pe acel loc renumita basilica de pelerinaj din Santiago de Compostela (Sf.Iacob de pe C�mpul Stelelor). Relicvele lui Iacob cel Batr�n s-ar afla, impreuna cu relicvele lui Athanasie si Theodosius, intr-un tabernacol din cripta acelei catedrale. 4. Ioan Pescar, fiul lui Zebedeus si al Mariei-Salomea, fratele mai mic al apostolului Iacob cel Batr�n. Unii considera ca el ar fi autorul Evangheliei lui Ioan, fapt contestat de altii. Denumit in Evanghelia lui Ioan drept Apostolul cel mult iubit de Isus, martor ocular al crucificarii lui Isus. Ar fi intreprins mai multe calatorii misionare in Asia Mica. Legendele sustin ca a refuzat sa aduca ofranda cuvenita in templul roman al zeitei Artemis din Efes (Turcia) in timpul persecutiilor anticrestine ale lui Domitian (81-96 d.C.), fapt pentru care ar fi fost arestat si dus la Roma, unde ar fi fost supus la chinuri, prin scufundare intr-un vas cu ulei fierbinte, l�nga Porta Latina (pe acel loc s-a construit apoi biserica Oratorio di San Giovanni in Oleo). Exilat pe insula Patmos (Grecia), a scris Apocalipsa dupa Ioan, iar dupa moartea imparatului Domitian (96 d.C.) s-a �ntors la Efes. Ar fi decedat la v�rsta foarte inaintata (88 ani). 5. Iacob cel T�nar Parinti: Alfeus si Maria-Kleophas. Probabil identic cu Iacob cel mic din Evanghelia lui Marcu. Nu se cunosc alte amanunte despre viata si activitatea lui Iacob cel T�nar. 6. Bartolomeu-Natanael Una din legende afirma ca el ar fi fost mirele de la Nunta din Canaa si ca ar fi intreprins apoi lungi calatorii de rasp�ndire a noii credinte prin Cilicia, Armenia, Mesopotamia si India. La curtea regelui Polimius din Armenia ar fi sav�rsit minuni si tot acolo ar fi fost omor�t in mod crud (i s-ar fi tras pielea de pe corpul viu). Porecla Canaanit poate veni fie de la localitatea Canaa din Galilea, fie de la cuv�ntul arameic Quana (Zelos), caz in care Bartolomeu ar fi apartinut si el gruparii Zelotilor. Ramasitele sale pam�ntesti ar fi ajuns in Arabia, in Mesopotamia, pe insula Lipari (Italia), la Benevent (oras in Campania, la cca 50 km nord-est de Napoli) si in sf�rsit (in anul 983) la Roma (la interventia imparatului Otto I), unde se odihnesc si in prezent in basilica Sf.Bartolomeu de pe Isola Tiberiana. In anul 1238 un fragment de craniu a fost dus la Frankfurt pe Main (Germania) si depus in relicviarul domului ce-i poarta numele (Sf.Bartolomeu). 7. Matei-Levi Numit Matei in Evanghelia lui Matei (9,9) si Levi in Evangheliile lui Marcu (2,14) si Luca (5,27). Evanghelia lui Ioan nu il aminteste. Dupa unii ar fi fost aceiasi persoana cu evanghelistul Matei (fapt contestat de altii). Vames din Galilea, in slujba tetrarhului Herodes Antipas. Ar fi intreprins calatorii misionare in Persia si Etiopia. A fost asasinat (strapuns cu spada in spate, in timp ce se afla l�nga altar) din ordinul regelui etiopian Eggipus, in urma unor intrigi de curte. 8. Filip Originar din satul Betsaida (ca si Andrei si Petru), de meserie pescar. Ar fi murit martirizat (crucificat) in anul 80 la Hierapolis (azi: Pamukkale-Turcia), la v�rsta de 87 ani. In tinerete ar fi facut o calatorie misionara prin Asia Mica si Balcani. 9. Simon Zelotul-Canaanitul Amintit numai in evangheliile sinoptice (Marcu, Matei, Luca). Membru al gruparii Zelotilor. Dupa unele legende ar fi fost frate cu apostolii Iacob cel T�nar si Iuda-Tadeul (parinti: Alpheus si Maria-Kleophas). In timpul unei misiuni prin Persia (impreuna cu Iuda-Tadeul) ar fi fost am�ndoi ucisi. Modul in care ar fi fost omor�ti este diferit prezentat: fie decapitati, fie rastigniti, fie taiati de viu in doua parti. 10. Iuda-Tadeul Apostol prezentat sub 2 nume: Tadeus (Marcu 3,18, Matei 10,1-4), respectiv Iuda, fiul lui Iacob (Luca 6,16, Faptele Apostolilor 1,13). Nementionat in Evanghelia lui Ioan. 11. Toma Poreclit si Dydimus (Geamanul). Dupa unii ar fi fost originar din orasul grec Didima (Turcia), dupa altii ar fi fost frate cu Isus (in acest caz el este Iuda-Toma, unul dintre cei 4 copii ai lui Iosif). A intreprins o lunga calatorie misionara, ajung�nd p�na in India de sud. Relicvele sale ar fi pastrate in orasul Edessa (azi: Urga-Turcia). 12. Iuda-Iskariot Iskariot (Ioan 6, 71) ar indica fie provenienta sa din satul Karioth (la cca 25 km sud-est de Hebron in Israel), fie apartenenta sa la grupul Zelotilor. L-ar fi tradat pe Isus pentru 30 monede de argint. Dupa rastignirea lui Isus, regret�nd fapta, ar fi aruncat cele 30 monede in incinta Templului herodian, dupa care s-ar fi sp�nzurat de un copac (Copacul lui Juda = Cercis siliquastrum). Oamenii Marelui Preot Caiafa (Kaiphas) ar fi cumparat cu acesti bani hotarul de pam�nt Hakeldama, folosit apoi ca cimitir pentru strainii decedati in Ierusalim, la sud de Valea Hinnom si de vechea cetate a Ierusalimului. Alta versiune sustine ca Iuda ar fi fost condamnat la moarte si executat. 13. Matias Matias reprezinta forma prescurtata a prenumelui elenizat Mattathias, derivat din ebraicul Mattitjah si inseamna "Darul Domnului". A fost inlocuitorul oficial al lui Iuda-Iskariot. Conditia care i s-a impus: noul apostol trebuia sa fi fost martor al Invierii lui Isus. Conform Faptelor Apostolilor a fost cooptat in grupul apostolilor (in scurtul interval de timp dintre Ridicarea la Cer a lui Isus si Pogor�rea Sf.Spirit la 50 zile dupa Ridicarea la Cer) dupa tragere la sorti (contracandidat: Iosif, zis Barsabbas Justus). La adunarea de alegere au participat 120 crestini. Asupra vietii si activitatii sale ulterioare exista foarte putine relatari. Ar fi predicat in Palestina si Etiopia. Ar fi decedat in jurul anului 63 d.C. Despre modul cum a murit exista 3 versiuni: � Dupa o misiune plina de succes in Iudea, ar fi fost acuzat de Sanhedrin pentru delicte teologice, condamnat si lapidat (linsat cu pietre), apoi decapitat cu sabia. � Decedat in chip natural. � Ar fi fost crucificat in Roma (relicvele sale ar fi pastrate - in aceasta varianta - in basilica Santa Maria Maggiore din Roma). Osemintele sale ar fi fost duse de catre Elena (mama imparatului Constantin cel Mare) in sec.4 din Palestina la Trier (Germania). Un document din sec.12 afirma ca cu ocazia unor lucrari de restaurare a bisericii San Eucharius (Trier-Germania) ar fi fost redescoperite osemintele lui Matias. In prezent morm�ntul lui Matias s-ar gasi in biserica San Matthias din Trier. Data anuala de comemorare in lumea crestina a Sf.Matias: - la catolici si reformati: 24 februarie (in anii bisecti: la 25 februarie). - la ortodocsi: 9 august |
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 12 Februarie 2009, ora 23:30
OK, p�i atunci nu mai merge�i pe la biserici.....c� este plin de tot felul de picturi, sculpturi....
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 12 Februarie 2009, ora 23:31
Cei patru Evanghelisti Marcu In Noul Testament (Filimon, 24) mentionat sub numele de Ioan-Marcu. Dupa Faptele Apostolilor (12,12) Marcu ar fi fost fiul lui Maria, in casa careia din Ierusalim (Coenaculum) s-a constituit primul nucleu iudeo-crestin. In cladirea Coenaculum a avut loc Cina cea de taina a lui Isus cu cei 12 apostoli si tot aici s-ar fi refugiat si ascuns 11 apostoli (fara Iuda-Iskariot) dupa prinderea lui Isus. In Coenaculum Isus a aparut apostolilor si dupa Inviere. Cei 12 apostoli (Matias in locul lui Iuda-Iskariot) s-ar fi gasit in aceasta casa la data Pogor�rii Sf.Spirit (Rusalii). Se presupune ca t�narul Marcu l-ar fi �nt�lnit si ascultat de mai multe ori pe Isus. Unii cred ca nu este exclus ca Marcu sa fie acel aderent (nedenumit) din Noul Testament caruia i s-ar fi smuls tunica in timpul violentei arestari a lui Isus. Prin unchiul sau Barnabas, l-ar fi cunoscut pe Pavel si ar fi intrat in anturajul acestuia, �nsotindu-l in c�teva calatorii misionare. Neput�nd face fata tempoului de mars a lui Pavel prin Asia Mica, s-ar fi re�ntors la Ierusalim, intr�nd in anturajul lui Petru. Marcu ar fi fost unul din colaboratorii cei mai apropiati ai lui Petru la Roma. De aici, presupunerea ca el ar fi fost at�t translatorul lui Petru, c�t si autorul Evangheliei lui Marcu, evanghelie aparuta in jurul anului 70 d.C. Potrivit unei legende, Marcu ar fi intemeiat o comunitate iudeo-crestina la Alexandria in Egipt, unde ar fi murit martirizat. Presupusele sale ramasite pam�ntesti ar fi fost duse de catre o grupa de negustori crestini in anul 829 la Venetia, oras care l-a ales drept patron spiritual si unde leul, simbolul lui Marcu, este omniprezent. Ar fi �nmorm�ntat in basilica San Marco din Venetia. Evanghelia lui Marcu este nu numai prima evanghelie (redactata cam la 35-40 ani dupa rastignirea lui Isus), ci si cea mai scurta. Matei Mai demult s-a crezut ca autorul Evangheliei lui Matei ar fi una si aceiasi persoana cu apostolul Matei, parere intre timp abandonata. Matei-Evanghelistul a fost probabil un evreu din Siria. A redactat evanghelia intre anii 75-85 d.C. Aceasta evanghelie este de fapt numai o versiune adaugita a Evangheliei lui Marcu, din care a copiat cca 9/10 (noua zecimi). Luca Crestin grec neevreu nascut in orasul Antiochia (Turcia), de meserie medic, decedat probabil in Grecia. Autorul celei de a treia evanghelii, c�t si a continuarii acesteia (Faptele Apostolilor). Este amintit de doua ori in Noul Testament, odata drept colaborator a lui Pavel (Filimon, 24) si a doua oara ca medic neevreu (Coloseni 4,14). In Faptele Apostolilor Luca sustine ideile lui Pavel, nu ale celor 12 apostoli. L-a insotit pe Pavel in multe calatorii, chiar si la Roma. Dupa moartea lui Pavel, s-ar fi stabilit in Grecia, unde ar fi murit la v�rsta �naintata (peste 80 ani). Evanghelia lui Luca a fost redactata in jurul anului 80 d.C. Luca nu l-a cunoscut personal pe Isus. In sec.4 relicvele sale au fost depuse in Biserica Apostolilor din Constantinopol, de unde au fost transferate mai t�rziu in Italia, la Padova, in basilica Santa Giustina. Dupa alti autori ramasitele sale pam�ntesti s-ar gasi la Efes (Turcia). Luca a copiat cca 1/2 (jumatate) din Evanghelia lui Marcu. Ioan Dupa unii autori aceiasi persoana cu apostolul Ioan, dupa altii o persoana diferita. Ar fi autorul celei de a patra evanghelii si a celor 3 scrisori neotestamentare ale lui Ioan, nu insa a Apocalipsei lui Ioan. Nu i se cunosc alte amanunte biografice. |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 13 Februarie 2009, ora 00:06
www.crestinul.ro/naruraidolatriei.htm
NATURA IDOLATRIEI 1 Sam. 12:20-21: �Samuel a zis poporului: �Nu v� teme�i! A�i f�cut tot r�ul acesta; dar nu v� abate�i de la Domnul, �i sluji�i Domnului din toat� inima voastr�. Nu v� abate�i de la El; altfel, a�i merge dup� lucruri de nimic, care n-aduc nici folos nici izb�vire, pentru c� sunt lucruri de nimic." Idolatria este un p�cat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu. Primul �nregistrat a fost �n familia lui Iacov (Israel); s� re�inem faptul c� tocmai �nainte ca el s� fi sosit la Betel, Iacov a poruncit casei lui s� scoat� chipurile dumnezeilor str�ini din mijlocul lor (Gen. 35:1-4). Prima istorisire redat� �n Biblie �n care Israel a fost angajat total �n idolatrie a fost cea a �nchin�rii �n fa�a vi�elului de aur �n timp ce Moise era pe Muntele Sinai (Ex. 32:1-6). �n decursul perioadei judec�torilor poporul lui Dumnezeu s-a �ntors �n mod frecvent c�tre idoli. De�i nu exist� nici o m�rturie (dovad�) a idolatriei �n timpul domniei lui Saul sau David, �n ultimii ani ai �mp�ratului Solomon s-a pus �n mi�care un consecvent model de idolatrie �n Israel (1 �mp. 11:1-8). �n istoria �mp�r��iei divizate, to�i �mp�ra�ii p�r�ii de nord a Israelului erau idolatri, tot a�a dup� cum erau mul�i �i din �mp�ra�ii lui Iuda, din sud. Numai dup� ce s-a �ncheiat exilul babilonian, �nchinarea idolatr� la al�i dumnezei �nceteaz� �n mijlocul Israeli�ilor. PUTEREA DE ATRAC�IE A IDOLATRIEI. De ce era a�a de atr�g�toare idolatria pentru Israeli�i? �n aceast� chestiune erau implica�i c��iva factori. (1) Israeli�ii erau �nconjura�i de popoare p�g�ne care credeau c� �nchinarea la mai mul�i dumnezei era superioar� �nchin�rii la un singur Dumnezeu. Cu alte cuvinte, mai mul�i �nsemna mai bine. Poporul lui Dumnezeu a fost influen�at de aceste popoare pe care le-a imitat �n mod constant �n loc s� asculte porunca lui Dumnezeu de a se p�stra sfin�i �i separa�i de ei. (2) Dumnezeii celorlalte popoare nu cereau felul de ascultare pe care �l cerea Dumnezeul lui Israel. De exemplu, multe din religiile p�g�ne au inclus imoralitatea sexual� cu prostituate la templu, ca parte a ritualurilor lor. Aceast� practic� a ispitit �n mod incontestabil pe mul�i din Israel. Pe de alt� parte, Dumnezeu a cerut poporului S�u s� se supun� standardelor morale, a�a cum sunt definite �n legea Sa, cu scopul de a men�ine o rela�ie m�ntuitoare cu El. Ei trebuiau s� reziste cu consecven�� tendin�ei spre imoralitate �i altor practici trecute cu vederea sau �ng�duite de religiile p�g�ne. (3) Din cauza caracterului demonic al idolilor (vezi sec�iunea care urmeaz�), idolatria a produs din c�nd �n c�nd rezultate veritabile �i demonstrabile pentru cei care se �nchinau la idoli. Puterile demonice aflate �n spatele idolilor erau capabile, de�i �n mod limitat, s� acorde beneficii materiale �i fizice. Zeii fertilit��ii promiteau condi�ii adecvate pentru recolte �mbel�ugate; �i zeii r�zboinici promiteau ocrotire de du�mani �i biruin�� �n lupt�. Astfel de foloase promise erau atractive pentru Israeli�i �i, din acest motiv, mul�i erau dispu�i s� slujeasc� acestor idoli. CARACTERUL ESEN�IAL AL IDOLATRIEI. Noi nu putem �n�elege puterea de atrac�ie a idolatriei dac� nu �n�elegem adev�rata ei natur�. (1) �n Biblie scrie simplu c� un idol este totuna cu nimic (Ier. 2:11; 16:20). Un idol este numai o bucat� de lemn sau de piatr� cioplit� de m�ini omene�ti, care nu are nici o putere. Samuel nume�te idolii lucruri de nimic sau nefolositoare (I Sam. 12:21), �i Pavel afirm� categoric ��tim c� �n lume un idol este totuna cu nimic" (I Cor. 8:4). Din aceast� cauz�, psalmi�ti! (Ps. 115:4-8; 135:15-18) �i profe�ii (de exemplu, 1 �mp. 18:27; Is. 44:9-20; 46:1-7; Ier. 10:3-5) au luat �n der�dere frecvent idolii. (2) �ns�, �n spatele tuturor idolilor se afl� demonii, fiin�e spirituale aflate sub st�p�nirea diavolului. At�t Moise (vezi Deut. 32:17, ) c�t �i psalmistul (Ps. 106:36-37) pun pe picior de egalitate dumnezeii fal�i �i diavolii. S� re�inem de asemenea faptul c� Pavel spune �n prima sa epistol� c�tre Corinteni despre consumarea c�rnii jertfite idolilor: �ce jertfesc Neamurile, jertfesc dracilor �i nu lui Dumnezeu" (I Cor. 10:20). Cu alte cuvinte, puterea care st� �n spatele idolatriei este puterea �i activitatea demonilor (vezi articolul PUTEREA ASUPRA SATANEI �I A DEMONILOR, ). Cu toate acestea, Satana, ca �dumnezeul veacului acestuia" (II Cor. 4;4) exercit� o putere �ngrozitoare �n acest veac r�u (vezi I Ioan 5:19, not�; compar� cu Luca 13:16; Gal. 1:4; Efes. 6:12; Evr. 2:14). El are putere s� produc� semne mincinoase �i minuni false (II Tes. 2:9; Apoc. 13:2-8, 13; 16:13-14; 19:20) �i s� acorde oamenilor foloase fizice �i materiale. Este de net�g�duit faptul c� aceast� putere contribuie uneori la prosperitatea celor r�i (cf. Ps. 10:2-6; 37:16, 35; 49:6; 73:3-12). (3) Rela�ia dintre idolatrie �i demoni este v�zut� mai clar c�nd ne d�m seama c�t de str�ns sunt legate practicile religioase p�g�ne de spiritism, farmece, ghicire, vr�jitorie, magie, hipnotism (cf. II �mp. 21:3-6; Is. 8:19; vezi Deut. 18:9-11 ; Apoc. 9:21, ). Potrivit Scripturii, toate aceste practici oculte implic� �nchinarea la demoni. (4) Noul Testament nume�te l�comia o form� de idolatrie (Col. 3:5). Leg�tura este evident�: din cauz� c� demonii sunt �n stare s� dea foloase materiale, oamenii care nu sunt satisf�cu�i cu ceea ce au ei ci sunt lacomi de mai mult nu vor ezita s� se supun� fa�� de principiile �i dorin�ele acelor fiin�e spirituale de la care pot ob�ine ceea ce doresc ei. De�i astfel de oameni pot s� nu se �nchine zeilor confec�iona�i din lemn �i piatr�, ei se �nchin� �n realitate demonilor care stau �n spatele l�comiei �i zg�rceniei; deci, ei sunt idolatri. Astfel, afirma�ia lui Isus potrivit c�reia noi �nu putem sluji lui Dumnezeu �i lui Mamona" (Mat. 6:24) este, �n esen��, aceea�i cu avertismentul dat de Pavel credincio�ilor care �nu pot s� bea paharul Domnului �i paharul dracilor" (I Cor. 10:21). R�SPUNSUL LUI DUMNEZEU �N FA�A IDOLATRIEI. Dumnezeu nu va tolera nici o form� de idolatrie. (1) �mpotriva acesteia El a avertizat frecvent �n V. T. (a) �n decalog, primele dou� porunci iau o atitudine direct� �mpotriva �nchin�rii acordate oric�rui alt dumnezeu �n afar� de Domnul Dumnezeul lui Israel (vezi Ex. 20:3-4, ). (b) Acest fel de instruire a fost repetat de Dumnezeu �i �n alte �mprejur�ri (de exemplu, Ex. 23:13, 24; 34:14-17; Deut. 4:23-24; 6:14; Ios. 23:7; Jud. 6:10; II �mp. 17:35, 37-38). (c) De porunca de a nu sluji altor dumnezei era legat� �i cea de a distruge to�i idolii �i de a d�r�ma chipurile cioplite ale popoarelor p�g�ne din �ara Canaanului (Ex. 23:24; 34:13; Deut. 7:4-5; 12:2-3). (2) Istoria Israeli�ilor a fost adesea istoria �nchin�rii la idoli. Dumnezeu S-a m�niat pe poporul S�u pentru sl�biciunea de care a dat dovad� �n distrugerea idolilor din �ara promis� �i pentru adoptarea, �n schimb, a �nchin�rii la dumnezei fal�i. Domnul i-a pedepsit �ng�duind du�manilor lor s� ob�in� st�p�nire asupra lor. (a) Cartea Judec�torii prezint� un ciclu permanent: Israeli�ii �ncepeau s� slujeasc� idolilor popoarelor pe care ei nu reu�iser� s�-i alunge din Canaan; Dumnezeu �ng�duia du�manilor lor s� �i st�p�neasc�; poporul lui Dumnezeu a strigat c�tre Domnul; Domnul �i auzea �i trimitea un judec�tor ca s�-i elibereze, (b) Idolatria din �mp�r��ia de nord s-a dezvoltat nestingherit timp de aproape dou� secole. P�n� la urm�, r�bdarea lui Dumnezeu a �ncetat �i El a �ng�duit Asirienilor s� distrug� capitala Israelului �i s� risipeasc� cele zece semin�ii (II �mp. 17:6-18). (c) �mp�r��ia lui Iuda, din sud, a avut un num�r de �mp�ra�i tem�tori de Dumnezeu, ca de exemplu Ezechia �i Iosia; dar, din cauza �mp�ra�ilor r�i, ca M�nase, idolatria a ocupat pozi�ii �nt�rite �n poporul lui Iuda (II �mp. 21:10-16). �n ciuda acestor avertiz�ri, idolatria a continuat (vezi de exemplu, Is. 48:4-5; Ier. 2:4-30; 16:18-21; Ez. 8), p�n� c�nd, �n final, Dumnezeu a �mplinit proorocia Sa, folosindu-Se de �mp�ratul Babilonului, Nebucadne�ar, care a cucerit Ierusalimul, a ars Templul �i a pustiit cetatea (II �mp. 25). (3) De asemenea, Noul Testament avertizeaz� pe to�i credincio�ii �mpotriva idolatriei, (a) Ast�zi, idolatria se manifest� ea �ns�i �n diferite forme. Ea apare �n mod explicit �n religiile false ale lumii, precum �i �n vr�jitorii, satanism �i alte forme ale ocultismului. Ea este �nt�lnit� �n orice loc unde b�rba�i �i femei se dedau �n �ntregime l�comiei �i lucrurilor materiale �i nu se �ncredin�eaz� numai lui Dumnezeu, �n sf�r�it, ea apare �n biseric� atunci c�nd oamenii cred c� pot sluji lui Dumnezeu �i tr�i m�ntuirea �i binecuv�nt�rile Sale particip�nd �n acela�i timp la practicile imorale �i rele ale lumii, (b) �n mod consecvent, Noul Testament ne �ndeamn� s� nu fim avari, lacomi �i imorali (Col. 3:5; comp. Mat. 6:19-24; Rom. 7:7; Evr. 13:5-6; vezi articolul BOG��IE �I S�R�CIE, ), ci s� fugim de toate formele idolatriei (I Cor. 10:14; I Ioan 5:21). Dumnezeu �nso�e�te avertiz�rile Sale ar�t�nd c� cei care se angajeaz� �n vreo form� de idolatrie nu vor mo�teni �mp�r��ia Sa (I Cor. 6: 9-10; Gal. 5:20-21; Apoc. 22:15). |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 13 Februarie 2009, ora 00:09
De la: dora_visinescu, la data 2009-02-12 23:30:03OK, p�i atunci nu mai merge�i pe la biserici.....c� este plin de tot felul de picturi, sculpturi.... Nu toate sunt pline de picturi ,sclupturi. |
|
The_rose_of_Saron 74 mesaje Membru din: 8/02/2009 |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 10:04
14 Februarie
-�Ca ni�te buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi s� slujeasc� altora dup� darul, pe care l-a primit.� I Pet.4:10- Pentru foarte multi credinciosi, cuvantul �ispravnic�este un cuvand de care auzi numai la biserica. �n realitate �nsa, un ispravnic este persoana careia i s-a �ncredintat spre administrare ceva de mare pret. Ca urmasi ai Domnului Nostru Isus Hristos, Dumnezeu ne-a �ncredintat cateva valori foarte importante de care trebuie sa avem mare grija. Printre acestea putem enumera: viata, trupul, copiii, timpul, marturia crestina, darurile spirituale si toate posesiunile materiale. �n aceasta zi as vrea �nsa sa-ti atrag atentia asupra responsabilitatii pe care o avem fata de Evanghelie. Aceasta responsabilitate include nu numai datoria de a vesti Evanghelia, ci si pe aceea de-a pastra curat adevarul Evangheliei �n mijlocul culturii �n care traim, pentru care adevarul este relativ. Despre aceasta trista realitate ne vorbeste si Cuvantul lui Dumnezeu care ne spune: �Preaiubi�ilor, pe c�nd c�utam cu tot dinadinsul s� v� scriu despre m�ntuirea noastr� de ob�te, m-am v�zut silit s� v� scriu ca s� v� �ndemn s� lupta�i pentru credin�a, care a fost dat� sfin�ilor odat� pentru totdeauna. C�ci s-au strecurat printre voi unii oameni, scri�i de mult pentru os�nda aceasta, oameni neevlavio�i, care schimb� �n desfr�nare harul Dumnezeului nostru, �i t�g�duiesc pe singurul nostru St�p�n �i Domn Isus Hristos.� Iuda 1:3-4 A fi un bun ispravnic al Evangheliei, �nseamna �nsa nu numai a pastra nealterat mesajul Evangheliei, ci si a-l face cunoscut si altora. Aceasta datorie este accentuata si de marturia apostolului Pavel care ne spune: �Eu sunt dator �i Grecilor �i Barbarilor, �i celor �nv��a�i �i celor ne�nv��a�i. Astfel, �n ce m� prive�te pe mine, am o vie dorin�� s� v� vestesc Evanghelia vou� celor din Roma. Rom.1:14-15 Potrivit aceastor �nvataturi, �n aceasta zi as dori sa te �ndemn sa-ti �mplinesti aceste responsabilitati, ap�rand si vestind Evanghelia! CA URMAS A LUI HRISTOS, AI RESPONSABILITATEA SA FII UN BUN ISPRAVNIC AL EVANGHELIEI ! |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 10:18
Meditatia Zilei
2 Corinteni 3:18 Noi toti privim cu fata descoperita, ca intr-o oglinda slava DOMNULUI, si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul DOMNULUI. Ce binecuv�ntat� este pozi�ia fiec�rui credincios adev�rat. Domnul Isus a a�ezat �n aceast� pozi�ie binecuv�ntat� pe to�i cei care prin credin�� au intrat �n p�rt�ie cu El, f�r� nici o excep�ie. Ei pot cu fa�a descoperit�, cu privirea ridicat� spre cer s� vad� slava lui Isus, Domnul nostru. Ei nu-L cunosc pe El numai ca M�ntuitorul care s-a cobor�t �n mizeria p�catelor pentru a ne r�scump�ra, ci �l cunosc ca �i cel �n�l�at la dreapta lui Dumnezeu. De aceea cuv�ntul ne invit� s� ne ridic�m ochii �int� spre acele locuri de sus. Acolo �l vedem noi pe Fiul Omului �n cer, c�ci dup� ce a fost f�cut p�cat �i a mers la moarte, a fost �ncununat cu m�rire �i slav�. Fiind uni�i cu El avem putin�a s� vedem slava Lui. Fiecare raz� de lumin� divin� ne m�rturise�te c� p�catele noastre au fost iertate �i astfel calea c�tre Dumnezeu este deschis�. Noi o vedem prin Duhul �i ne bucur�m de ea. �i cu c�t ne ridic�m mai mult privirea spre cer cu at�t mai mult vom fi schimba�i �n chipul slavei Domnului, iar Duhul Sf�nt ne va da putere de a �n�elege aceste lucruri �i de a gusta binecuv�nt�rile cere�ti. Prin puterea Duhului Sf�nt care locuie�te �n noi descoperim tot mai mult chipul �i caracterul lui Cristos, p�n� ce El va veni �i vom fi asemenea chipului S�u. �A�a cum am purtat chipul celui p�m�ntesc, tot a�a vom purta �i chipul Celui ceresc� (1 Cor. 15.49). Dac� credinciosul este pe o cruce �i lumea pe alta, dep�rtarea moral� care-i desparte este �ntr-adev�r foarte mare. �i dac� dep�rtarea este foarte mare �n teorie a�a ar trebui s� fie �i �n practic�. Lumea �i cre�tinul n-ar trebui s� aib� nici o leg�tur�; �i nu vor avea dec�t dac� cre�tinul se leap�d� de Domnul �i St�p�nul s�u. Credinciosul se arat� necredincios lui Cristos �n m�sura �n care are leg�turi cu lumea. S� veghem cu gelozie �mpotriva pornirii �nn�scute care ne �ndeamn� s� ne bizuim pe n�dejdi p�m�nte�ti. S� r�m�nem c�t mai aproape de Izvor! |
|
Fosta membra 9am.ro 763 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Buzau |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 10:34
Dan Puric poveste�te pentru Cotidianul cum str�nge bani s�-�i fac� M�n�stirea Memorial� 11 Feb 2009 Magdalena Popa Buluc Actorul �i �nva�� publicul s� nu mai stea cu bra�ele �ncruci�ate, a�tept�nd doar �ncheierea ciclurilor electorale: �S� ne de�tept�m pe cont propriu!� Mar�i sear�, Sala Ateneului a fost ne�nc�p�toare la prelegerea �Omul frumos�, sus�inut� de Dan Puric. Acest actor total, care �i-a transformat partiturile, orchestr�ndu-le pentru mai toate instrumentele teatrului, argintul viu al scenei rom�ne�ti s-a dovedit a fi �i un extraordinar orator, vorbind mai mult de dou� ore, cucerind sala cu capacitatea sa de a traversa f�r� efort zone diferite, de la filozofie la amintirile de c�t�nie, de la moral� la �nt�mpl�ri memorabile din via�a scenei �i a actorilor. Totul explodeaz� la Dan Puric, ochii, bucuria de a tr�i, talentul artistic. �ntr-o lume care se ur��e�te permanent, el demonstreaz� c� frumosul exist�. La mul�i ani pentru cei 50 de ani de via��. Ca actor, regizor, coregraf, scriitor, pedagog te afli �ntr-un moment de gra�ie. Ai reu�it performan�a de a crea o galerie de personaje ce-�i strig� individualitatea prin t�cerea asurzitoare a corpului �n mi�care. �n aceast� duelare de floret�, �ntr-o repriz� de scrim�, la care spectatorul ar putea exclama mereu �Touch�, atins, �nvins, cucerit, acaparat, sedus, �ngenuncheat, tulburat, fermecat, cuv�ntul nu sun� magic sau bigot ca la al�ii, ci simplu �i evident ca la oamenii �nduhovnici�i. Sala Ateneului a fost arhiplin� la lansarea c�r�ii �Omul frumos�. A fost pretextul �nt�lnirii cu publicul, ca o ramp� de lansare a unor m�rturisiri. Din substan�a acestor �nt�lniri se na�te frumosul. Este nevoie ca oamenii s�-�i redescopere capacitatea de a-l sesiza. Trebuie s� ne autodefinim, s� �ncepem s� des�elenim pe cont propriu, pentru c� nu putem sta tot timpul �n orizontul de a�teptare al unor alegeri electorale, care se desf�oar� �n bucl�, �n cerc �nchis, se face rota�ia cadrelor. M-am hot�r�t la un ciclu de patru �nt�lniri la Ateneu: despre omul frumos, despre corp, despre umor �i despre iubire. Din banii c�tiga�i �mi voi face, ca to�i oamenii boga�i, o vil�, dar nu la Pipera sau la Snagov. Am g�sit un cartier reziden�ial al lui Dumnezeu, uitat de oameni, la Aiud, pe R�pa Robilor. Vila se va numi M�n�stire Memorial�. Mul�i te-au asemuit cu Charlot. Ca �i el, e�ti personajul cu mai multe fa�ete. Am dat �ntruc�tva glas nostalgiei lui Chaplin despre care Einstein spunea: ���i trebuie geniu ca s� vezi lumea cu ochii unui copil �i trebuie s� ai curaj s-o aduci astfel pe scen�. Chaplin spunea despre el c� este un geniu al comicului, dar eu �l prefer pe Buster Keaton. Pe mine cei doi geniali arti�ti m-au interesat, racord�ndu-i la tipul de umor rom�nesc. Cum apreciezi umorul rom�nesc? Crezi c� a fost o insul� de supravie�uire? Umorul nostru este de cea mai bun� calitate. El are o substan�� cre�tin�, �n sensul c� nu r�ne�te. Nu este cinic, nu are nici o leg�tur� cu b�c�lia, care este copilul ateismului. C�nd faci b�c�lie, r�zi de tot: de valori, de mam�, de Eminescu, de Dumnezeu. �n Rom�nia, totul se �b�c�lizeaz�, totul se minimalizeaz�, totul se �ncoloneaz�. Umorul ��i arat� �nc� o realitate paralel�, ca �n fizica cuantic�. Atunci c�nd r�zi, trebuie s� treze�ti �i totodat� s� vindeci. A fost luntrea cu care noi am str�b�tut tragedia acestei istorii. Cred c� el are o r�d�cin� dacic�, acel r�s �n fa�a mor�ii, pe care nu l-am �nt�lnit la alte popoare. Ernst Bernea spunea c� ��ranul rom�n tr�ie�te �i �n istorie, dar �i �n ve�nicie. Iar ve�nicia d� sens istoriei. Umorul te dezm�rgine�te, face parte din taina supravie�uirii, a d�inuirii acestui neam. Scriai: �Rom�nia este o �ar� �nbeznat�, �n care lumina a fost confiscat� de �ntuneric�. Cum sim�i pulsul societ��ii de ast�zi? Este un proces de degradare continu�. Se pare c� secolul XXI nu mai sufer� de boli infec�ioase, ci de boli degenerative. Aceast� degradare exist� �i �n familie, �i �n moralitate, �i �n credin��. Faptul c� o lume �ntreag� nu reac�ioneaz� la ea �nseamn� c� suntem deja prin�i �n plasa acestui virus care ne-a m�cinat �ncet. Ideologia comunist� a amortizat senzorii de alarm�. �nainte se distrugeau trupuri, oameni �i suflete, acum se cump�r�. A fi rom�n a devenit un fel de hain� rupt� pe care o purt�m cu umilin��, cu jen�. Ce distan�� uria�� fa�� de conceptul de deplin�tate de a fi rom�n care domnea �n perioada interbelic�! S� ne g�ndim la un Br�tianu, la un Take Ionescu� Ei construiau, se sacrificau, se jertfeau. Deplin�tatea de a fi rom�n ast�zi, �n Rom�nia, este ca o antic� statuie c�lcat� �n picioare de �vitejii� contemporani, �nc�leca�i pe caii iu�i ai lipsei de con�tiin��. Ce te �mpinge s� m�rturise�ti virulent, cu accente de pamflet, toate acestea at�t �n volumul �Cine suntem�, v�ndut �n 85.000 de exemplare, sau �n audiobook-ul �Acces la memorie�, c�t �i �n agora? Sunt alergic la impostur�. �mi declin poporul, istoria �n al�i termeni, nu �n cei care mi se impun, nici �n termeni ��fnos-na�ionali�ti, a�a cum foarte mul�i culturnici exersa�i prin tabere interna�ionale s-au pus s� m� eticheteze acum. Aceasta nu �nseamn� na�ionalism comunist de��n�at, �n care ��i pui tricolorul pe chilo�i sau vopse�ti b�ncile �n ro�u, galben �i albastru. Dragostea de �ar�, ca �i dragostea de Dumnezeu se poart� discret. �n trecut, omul politic avea responsabilitate. Cei de azi d�r�m�, nu construiesc. Ei fur� institu�ional, fur� legal. Clasa politic� de azi este un epifenomen. Trebuie s� refacem sinapsele, potecile dintre noi, care au fost distruse, marcate de suspiciune. Am putea spune c� noi, ca popor, am suferit o criz� identitar�. Modelele culturale sunt aneantizate. Valorile au fost r�sturnate. Com-pari Omul R�s�ritean cu Omul Globalizat al postmodernit��ii �ntr-o Europ� care �i caut� identitatea. Cel din urm� n-are grij� de suflet. Dar noi avem? Crezi �n rolul elitelor? �mi aduc aminte de cuvintele lui Gabriel Marcel, care spunea c� Occidentul are probleme, iar Orientul, taine. Cu demitizarea �i desacralizarea s-au ocupat intelectualii. Nu po�i s� tr�ie�ti numai cu acte, c� ai nevoie de mit, ai nevoie de poveste, ai nevoie de sacru. Aristocratul, afirma Alain de Benoist, d� �ntotdeauna de la el. Aristocra�ia are generozitatea firii. Elit� �nseamn� acel ceva care dep�-�e�te sim�ul comun, care atrage. Christos s-a cobor�t la noi nu ca s-o pun� de-un chef �i de-o manea, ci ca s� ne ridice. S-a �nvecinat cu noi �n umanitate tocmai ca s� ne dea �ansa de des�v�r�ire. La noi criza de identitate a fost provocat�. Am tr�it �ntr-un spa�iu identitar fals. Comuni�tii au desacralizat tradi�ia. Intelectualitatea din Rom�nia, din ultimii 20 de ani, a fost prins� cu garda jos: amor�it�, speriat�, cu mici excep�ii de reac�ie onest�. Din aceast� cauz�, la noi cultura nu te izb�ve�te. Nu po�i amesteca simfonicul cu maneaua, pentru c� bruiezi valoarea. Afirmai c� �n zilele noastre actorul este un supravie�uitor �i este folosit pe gustul mitocanului �n telenovele, �n filme de doi bani. �ntre fic�iune �i realitate, Don Quijote �i Sancho Panza se �nfrunt� �i se completeaz� �ntr-un dialog al surzilor. Cum ai diagnostica criza din cultur�? La Teatrul Na�ional, zilele trecute, a fost Teatrul Ny din Japonia, iar �n dreptul unui actor scria: �Este de o valoare intangibil� pentru Japonia�. La noi, actorul este o �int� public� de aruncat cu bolovani. Am fost umili�i ca breasl�. P�n� �n 1989, puterea politic� fiind monocefal�, avea nevoie de propagand�, iar artistul devenea un vector politic. �n clipa �n care s-a spart sistemul, puterea politic� s-a atomizat. Ea nu mai avea nevoie de acest instrument de propagand�. S-a declarat c� este o pia�� liber�. Fals! Nu exist� a�a ceva. Aceast� breasl� a r�mas a nim�nui. S� mai amintesc �i degradarea �nv���m�ntului, cu actori nepreg�ti�i, dispu�i s� fac� toate compromisurile posibile. Exist� actori excelen�i care joac� pentru ca s� supravie�uiasc�. Occidentul, ca �i America fac tot timpul un capital din cultur�. La noi, cultura este o inutilitate. Azi trebuie s� �nduri impostura, pornografia, prostul gust. Un redactor-�ef care face divertisment, at�t �n ziar, c�t �i �n televiziune, �tie c� mitocanul �i aduce bani. Dar nu �n�elege c� omul inteligent �i poate aduce �i bani, �i calitate. �i nu pot s� nu acuz public zona de indolen��, de primitivism, �nt�lnit� �n cultur�. �n teatru ai creat un limbaj aparte, ca director al Companiei de Teatru �Passe-Partout�, �nfiin�at� �n urm� cu 10 ani, bazat� �n principal pe pantomim� �i teatru vizual. E�ti un excelent dansator de step �i un mim debordant, un Hopa-Mitic� al paradoxului �i inteligen�ei. Din p�cate, n-am ie�it din starea de jertf� a teatrului rom�nesc. M-am chinuit s� fac Art�, fapt recunoscut �n peste 38 de state ale lumii �n care am fost �n turnee. Am lucrat �ntr-o subversivitate. Este vorba despre a acredita o form� de limbaj teatral care s-a impus deja, s-a cristalizat �n c�mpul cultural rom�nesc, �n spectacole precum �Toujours l�amour�, �Costumele�, �Made in Romania�, �Visul�, �Hic sunt leones�, �Don Quijote� etc. Aproape nimic din ceea ce e omenesc nu lipse�te din acest puzzle al condi�iei individului �i a societ��ii. Prin limbajul universal care se practic�, aceast� dimensiune �i asigur� dialogul european. A�a intr�m �n Europa cu identitate, dar �i cu o form� de comunicare teatral� care r�spunde problemelor lumii. Am adunat bulg�ri de talent �i spiritualitate rom�neasc�. Atunci c�nd te �nchini meseriei �i artei tale, ele te salveaz�. Am �ncercat s� g�sesc sponsori pentru Rapsodia Rom�n�, unde �mi �in spectacolele, dar tot timpul fac afi�e pentru o tragedie. R�splata lui Dumnezeu este �ns� imens�, pentru c� am reu�it s� opresc timpul �i s� creez momente de medita�ie. De ani de zile se joac� cu s�li arhipline, f�r� nici cea mai mic� reclam�. Ce ai pe agenda de lucru? Felix Alexa, la cei 50 de ani, mi-a f�cut cel mai frumos cadou: un rol pe care �l iubesc, Podsekalnikov Semionovici din �Sinuciga�ul�, de Nikolai Erdman, pe scena Teatrului Na�ional. Ce �nseamn� fericirea pentru tine? Cu c�t cau�i s-o define�ti mai mult, cu at�t fericirea dispare. O remarc� a lui Boetius din �M�ng�ierile filozofiei� sun� a�a: �Orice soart�, c�t de nedreapt� ar fi, dac� este dus� de un suflet st�p�n pe sine, acela este fericit�. Fericirea nu �n-seamn� a avea, nici a fi, ci a �nvia, a fi prezent. A fi fericit �n Rom�nia nu �nseamn� s� te �neci �n mizerabilitatea de zi cu zi, ci s� vezi dincolo de ea profunzimea, chiar tragic�, a acestui popor, marcat� de demnitate �i frumuse�e. Se spune c� omul c�nd st� s� moar�, Dumnezeu �i trimite �ngerul Mor�ii, un �nger care are pe aripi mul�i ochi. Dac�, �n Mila Sa, Dumnezeu decide s�-i lase omului via�a, �i cheam� �ngerul �napoi. Acesta nu pleac� �ns� �nainte de a lua un ochi de pe aripa lui �i de a-l pune muribundului. Readus la via��, omul vede toate lucrurile altfel. Eu v�d altfel... Dac� l-ai �nt�lni pe acest �nger, ce i-ai cere? S� dea acest ochi poporului rom�n, ast�zi.  Dana P
Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 23:27
www.joshua.4t.com/custom4.html
DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE �NTINDE TELEVIZORUL �n Rom�nia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impact �l are televizorul. Ca aparat, televizorul este o inven�ie a min�ii omene�ti - care �n sine nu este nocivã; �nsã modul �n care el este folosit, cu prec�dere �n ultimii unsprezece ani la noi �i �n ultimii treizeci de ani �n occident, l-a transformat �n cea mai distructivã armã din lume - pentru suflet. Televiziunea are o tendin�� tot mai acceleratã �i mai accentuatã de a nu mai �ndeplini func�ia de divertisment, informa�ie, culturã, etc., ci pe aceea de a forma un om nou, sp�lat de tot ce e bun. Televizorul are o lucrare "religioasã", o influen�ã spiritualã de net�g�duit. El a reu�it ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel - sã uneasc� toatã omenirea �n tot ceea ce nu este Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca sã-i opreasc� de la r�u, Dumnezeu a �mp�r�it limbile, iar ast�zi, prin televizor, de la un cap�t al p�m�ntului la celãlalt o singurã limbã hule�te tot ceea ce este sf�nt. Televizorul alungã pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului �i �l �nlocuie�te cu toate pornirile diavole�ti. Televizorul nu strecoar� �n mod pervers �n om o singurã patimã, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iubirea de aur �i de bani, setea de s�nge, hula �mpotriva Duhului Sf�nt, egoismul, setea de putere si de slavã de�art�, precum �i pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapelui, nep�sarea, curiozitatea nefolositoare �i boln�vicioas�. Telenovelele sunt specializate �n amplificarea acestei ultime patimi. Televizorul nu �nghite numai indivizi, ci popoare �ntregi. Desigur, aparent, nu e mai p�c�tos un televizor dec�t un bordel, dar televizorul are totu�i o putere distructivã cu mult mai mare dec�t acesta, pentru cã �n fiecare casã introduce un bordel, �n care intrã cu u�urin�ã to�i (p�rin�i �i copii) �i la orice orã. Omul intrã �n contact cu lumea prin cele cinci sim�uri: v�z, auz, miros, gust, pip�it. Dintre aceste sim�uri, vederea este cea prin care intrã cele mai multe imagini �i informa�ii. Personalitatea omului, prin facult��i ale ei precum sunt: cunoa�terea, �n�elegerea, memoria, imagina�ia, este foarte dependentã de ceea ce prime�te prin acest sim�. Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupãm de radio, care nu are puterea de �nr�urire a televizorului. Radioul se adreseaz� auzului. Televizorul se adreseaz� v�zului, �n primul r�nd, dar �i auzului. Este mai periculos dec�t ziarele. Acestea se adreseaz� si ele v�zului, dar imaginile sunt nemi�c�toare - par moarte. Imaginile de la televizor sunt vii, mi�cãtoare: de aici puterea lor. Omul �mp�timit de televizor nu mai �n�elege cã imaginile pe care acesta i le ofer� le prive�te nu la rece, ci acestea intrã �n via�a lui interioarã, pe care o influen�eazã, o modeleaz� dup� chipul lor (spune-mi cu cine te �nso�e�ti, ca sã-�i spun cine e�ti). �n timp se produce o simbiozã �ntre om �i televizor, o �ntovãrã�ire �n care �nsã primul este factorul pasiv, cel care prime�te orice, fãrã nici un discern�m�nt. Omul devine pur �i simplu un material care se las�, fãrã sã-�i dea seama, prelucrat �n duhul tovarã�ului sãu, care treptat �i devine chiar �i st�p�n. Astfel televizorul devine de fapt adev�ratul dumnezeu al omului, c�ruia i se �nchinã, �l ascultã, �i sluje�te, chiar dacã privitorul este cre�tin botezat �n numele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu adev�rat este cel cu care ai o legãturã con�tientã. Cei c�rora li se pare cã exagerez sã fac� o compara�ie �ntre timpul pe care �l petrec �n fa�a micului ecran �i timpul pe care �l petrec �n rug�ciune, �ntre interesul �i emo�ia cu care primesc imagini cel mai adesea murdare, �i formalismul cu care fac o rug�ciune, prea adesea nãlucitã de imagini pãtima�e, demonice. Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplificã la maxim r�ul �n lume, �l rafineaz�, �l generalizeaz�, �i dã o putere pe care acesta nu a mai avut-o p�n� ast�zi. R�ul exista �i fãrã televizor, dar nu avea for�a �i �ntinderea pe care le are �n prezent. "Sunt oare numai rele la televizor?" Sunt �i bune, dar at�t de amestecate cu cele rele, �nc�t nu mai sunt deci bune, �n m�sura �n care, accept�nd aceastã "amestecare rea", ajung, oarecum, sã le motiveze, sã le gireze. Acolo unde r�ul e amestecat cu binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavolului. Atunci c�nd a m�ncat din pom Adam a cunoscut �i binele, �i rãul, dar a ajuns rob numai al r�ului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va sc�pa de os�nda lui Dumnezeu pentru cã a ajutat pe unele femei sã nasc�. C�nd pe aceea�i conductã (ecranul televizorului) curge apã de izvor curatã �i mizeria dintr-un grajd de vite, cel care se adap� de acolo, ce gust va sim�i: al apei sau al b�legarului? Compara�ia �ntre televizor �i aceastã conductã pare durã, dar �n privin�a filmelor pornografice �i a a�a-numitelor filme "sexy" este foarte elocventã �i exprimã realitatea. Omule care te ui�i la televizor, trebuie sã �tii cã asimilezi tot ceea ce vezi acolo �i �ncet-�ncet vei ajunge �i sã fii ceea ce asimilezi! Dacã �ntr-o revistã de patru pagini toate sunt pline de articole cre�tine, dar jos, pe ultima paginã, se dã un num�r de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticre�tinã. "Nu pute�i sluji lui Dumnezeu �i lui Mamona" (Matei 6, 24). "La televizor sunt �i lucruri bune, noi le despãr�im de cele rele". Ca sã alegi trebuie un criteriu �n func�ie de care sã te orientezi �n privin�a binelui �i a r�ului. Adul�ii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea sã aib� un criteriu �n bunul lor sim�. Dar dacã nu sunt bine ancora�i �ntr-o via�ã religioasã, vor fi �i ei foarte �ng�duitori �n privin�a r�ului. Ce criteriu are �nsã genera�ia t�n�ra (sub 50 de ani) care din copil�rie s-a hr�nit cu filme erotice, de groazã �i de incredibilã violen�ã? Personalitatea adolescentului se va forma pe aceastã temelie spurcatã �i subredã. Rãul �i binele sunt amestecate �n capul lui. El nu va apuca niciodat� v�rsta discernerii binelui de r�u, pentru cã n-a tr�it niciodat� numai �n bine. �n lumea fizicã, pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie sã te apropii de el. �n lumea spiritualã, aceastã lege este valabilã numai �n cazul virtu�ilor. �n ceea ce prive�te p�catul, nu-l po�i vedea dec�t dacã te distan�ezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfin�ii �i pl�ng p�catele �i se m�rturisesc pãcãto�i, iar homosexualii se m�ndresc cu patima lor, fac paradã �i cer drepturi. Televizorul nu este un singur diavol, ci iadul �ntreg. C�nd a ap�rut televizorul marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plãcutã surprizã din istorie. Nu se a�tepta ca �nsu�i omul sã-i procure inven�ia cea mai potrivitã spre a-i dezvolta �i finaliza toate inten�iile sale infernale. Televizorul este periculos nu numai pentru cã ne aratã rele, ci �i pentru cã ne �nva�ã sã facem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibilitã�i de "�naltã calificare" �n toate domeniile malefice Dintre toate relele televizorului, douã sunt cele mai mari: - desfr�narea - calomnierea, judecarea �i dispre�uirea aproapelui, �i prin aceasta distrugerea psihologicã �i sufleteascã a oric�rei persoane, ca �i compromiterea oric�rei idei, inten�ii sau institu�ii benefice. Cum intrã prin micul ecran desfr�narea �n om? Orice imagine care apare pe retinã este transmisã sufletului. Cele trei puteri ale sufletului (ra�iune, sentiment, voin�ã) sunt toate colorate potrivit imaginii primite. Imaginea "sexy" face ra�iunea sã treac� �ncet prin etapele urm�toare: la �nceput respinge ceea ce a vãzut, apoi acceptã imaginea �i, �n cele din urmã, o prime�te c�ci bariera, �mpotrivirea ra�iunii a fost dobor�tã de patimã. Sim�irea, mai �nt�i se sc�rbe�te de mizeria moralã de acolo, apoi este indiferentã, iar la urmã dore�te sã fac� �ntocmai ceea ce a vãzut. Voin�a � nemaifiind condusã de ra�iune �i �ntãritã de afectivitate, trece �i ea de la �mpotrivire la c�utarea desfr�n�rii. Aceastã trecere se face �n timp, dacã omul vede mai multe filme �i secven�e cu scene pornografice. Biruin�a pornografiei asupra psihicului este at�t la nivel con�tient, c�t �i la nivel subcon�tient. �n subsolurile fiin�ei, �n subcon�tient, videoteca pornograficã creeaz� mi�cãri care se ridicã �n con�tient �i constr�nge pe om sã fac� unele lucruri cu o putere (demonicã) pe care el nu o �n�elege de unde provine �i c�reia nu i se mai poate �mpotrivi. De exemplu, un t�n�r care mai �nainte pe c�nd trecea pe l�ng� o tarabã cu cãr�i c�uta romanele lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, ast�zi caut� manualele chineze�ti sau indiene de ini�iere �n practicile, nu arareori perverse, sexuale. Privirea unei femei, care �nainte nu �l tulbura, ast�zi treze�te �n el dorin�e josnice. Aceastã schimbare se datoreaz� acumul�rii pornografice din subcon�tientul sãu. �ntreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluitã cu "num�rul fiarei" (Apoc. 15, 8). Imagina�ia este terenul �n care aceste influen�e se vãd cel mai clar. Filmele lucreaz� aici �n douã moduri: unii tineri, v�z�nd de ce sunt capabili "eroii" lor, capãtã complexe de inferioritate fa�ã de sexul opus, se vãd ur��i, incapabili de vitejii prea mari �n domeniu, devin necomunicativi, �nchi�i �n sine, tri�ti �i recurg la "deful�ri" sexuale (onanie �i altele �nrudite cu ea) �n care n-au nevoie de partener. Al�ii (bine �ndoctrina�i de filme) devin obseda�i de desfr�nare, incapabili de �nfr�nare �i cu manifest�ri sexuale care depã�esc �n perversitate Sodoma si Gomora. Unii ca ace�tia, dacã se c�s�toresc, vor spurca patul conjugal �i vor aduce pe lume copii cu mari probleme psihofizice. C�s�toriile �n care se fac p�catele sodomice nu rezistã �n timp. Dacã acestea ar fi cazuri izolate, rãul n-ar fi a�a de mare. Din p�cate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit �n Sodoma �i Gomora cu foc din cer �i ploaie de pucioasã (a se vedea cartea Facerea, capitolul 19, din Sf�nta Scripturã), s-au extins nespus de mult. Cine a contribuit cel mai mult la aceastã pierz�toare extindere? Televizorul, "educatorul" poporului nostru. Iat� cã treptat imaginea de la televizor devine via�ã. Treptat, imaginarul a reu�it batjocorirea �i schimonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat schematic mai �nainte (modul �n care omul este invadat �i biruit de pornografie) �tiu �i con�tientizeazã perfect regizorii acestor filme. Dovada faptului cã �tiu este �nsu�i rezultatul ob�inut. Deci care este scopul acestor filme? Sã fac� din fiecare cetã�ean al �mpãrã�iei lui Dumnezeu (cre�tin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei apocaliptice) - iar dacã va muri fãrã pocãin�ã �i un viitor os�ndit �n iad. Dar oare de ce �n primul r�nd desfr�nare, si nu alte p�cate? Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz� pe om suflete�te at�t de mult ca desfr�narea, nimic nu-l distruge mai repede �i mai ireversibil, nimic nu-l sc�rbe�te pe Dumnezeu la un om mai mult dec�t p�catul acesta. Oare de at�tea mii de ani, de c�nd este omenirea, au avut nevoie oamenii sã fie educa�i sexual prin televizor pentru a se �nmul�i? nicidecum. Scopul real al prezentei �n fiecare film a imaginii desfr�n�rii este de fapt cel cu totul contrar: distrugerea omenirii. Se �tie prea bine cã desfr�narea reduce de fapt natalitatea. �n bordeluri, unde este cea mai intensã activitate sexualã, nu se na�te nici un copil. Mamã smeritã, grijulie �i iubitoare, �i amantã senzualã, rafinatã �i perversã sunt douã feluri de �nsu�iri ale femeii, care se exclud. Iat� numai un exemplu - din multe altele asem�n�toare care s-ar putea da spre a arãta modul �n care rafineaz� televizorul p�catul curviei. �n urmã cu c�teva zeci de ani filmele de dragoste, romantice, prezentau tineri care �i m�rturiseau sentimentele, dar �n privin�a manifest�rilor fizice totul se reducea la o privire caldã, la o str�ngere de m�nã �i (sau) la o �mbrã�isare nevinovatã. Apoi au ap�rut s�ruturile din ce �n ce mai lungi, mai "apetisante" �i mai dese. �ncet, �ncet au ap�rut femeile semi�mbrãcate, dezbr�cate �i scenele erotice din ce �n ce mai "curajoase" �i mai variate. Ast�zi existã o adevãratã artã �i industrie a pornografiei (extrem de bãnoasã). Rãul nu s-a oprit aici. Dup� 1989 s-a �ndesit la noi �n �arã folosirea cuv�ntului: "homosexual". Prima reac�ie a fost cea de sc�rbã. La televizor, mai �nt�i totul s-a redus la ni�te aluzii ironice (lumea r�dea pe seama lor), dar mai apoi cenzura constiin�ei, treptat a fost dobor�tã. Apoi s-au �ndesit filmele av�nd ca personaje centrale homosexuali, au ap�rut spectacole "vesele", de divertisment �i interviuri cu ei. Care este mesajul acestor fãcãturi, care de care mai perfide �i mai imunde, care s-a �ncercat a ni se inocula? Acela cã, de fapt �i de drept (?!) �i ei sunt oameni ca �i noi, obi�nui�i, ba chiar cu unele calitã�i deosebite - fiind invocate chiar nume de personalitã�i artistice, literare etc. -, iar pornirile lor sexuale nu sunt nici p�cate, nici manifest�ri patologice, ci alternative "cumsecade" la manifest�rile heterosexuale. Iat� cum s-a escaladat astfel o altã culme �ngrozitoare a r�ului. Ni se sugereaz� cã ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turmã), �i astfel �naintarea �n r�u �i continuã ac�iunea �ndobitocitoare, de�i a ajuns deja foarte departe. Au �nceput sã apar� (deocamdat� sporadic) �i secven�e cu aluzii la p�catul zoofiliei, al desfr�n�rii cu animale: "Va veni vremea ca oamenii sã �nnebuneasc� �i c�nd vor vedea pe cineva cã nu �nnebune�te, se vor scula asupra lui, zic�ndu-i cã el este nebun, pentru cã nu este asemenea lor". Nimeni nu poate sã ajung� �ntr-o singurã zi un mare p�c�tos. Diavolul �tie lucrul acesta �i ac�ioneazã �n consecin�ã: dãr�mã treptat toate puterile bune ale sufletului �i ridicã �n locul lor templul sãu. "�mpãrã�ia lui Dumnezeu este �nlãuntrul vostru" spune M�ntuitorul. Tot acolo vrea �i cel rãu sã �i zideasc� �ntunecata sa �mp�r��ie. Legisla�ia, c�tã vreme a r�mas supusã legilor divine, a fost categoricã �n privin�a acestui p�cat: pedeapsa cu moartea, �n Vechiul Testament; apoi, �nchisoarea. Acum, practica homosexualã nu mai este pedepsitã de lege. Rãul �nsã nu se opre�te nici aici, pentru cã mai sunt bariere care trebuie sã cadã. Homosexualii vor sã �nfieze copii (vã da�i seama la ce va fi supus un copil care are p�rin�i doi b�rba�i), vor sã se cãsãtoreascã �n bisericã, vor sã fie hirotoni�i preo�i, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere drepturi care sã-i permit� sã ajung� majoritate, pentru ca sã poat� atunci sã impun� noi legi, nelegiuite. �n Sodoma �i Gomora Dumnezeu a cobor�t foc din cer pentru cã locuitorii acestor cet��i (bogate) nu numai cã f�ceau acest p�cat, ci �i for�au pe to�i cei ce veneau acolo sã sãv�r�eascã �i ei r�utatea. Cum se poate distruge o persoanã nevinovatã prin televizor Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg. �nsã aceste emisiuni creeaz� atitudini ostile fatã de persoana vizatã. Chiar dacã dup� zece astfel de emisiuni mincinoase va ap�rea o emisiune care restabile�te adev�rul, totu�i sãm�n�a r�ului a fost aruncatã. Omul acela, �nconjurat de ne�ncredere, suspiciune �i du�m�nie din partea celorlal�i, �ncepe sã-�i piard� echilibrul l�untric chiar dacã este nevinovat. Minciunile spuse despre el, acuza�iile de care nu se poate ap�ra si sentimentul neputin�ei �l dãr�mã l�untric. Nu numai oameni, dar si idei si institu�ii pot fi distruse prin aceastã metodã. Iat� ce for�ã au la �ndem�nã cei care conduc televiziunea �n Rom�nia �i �n lume. Cine amendeaz� un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea �i umilirea unei persoane? Cine dã certificat de corectitudine oamenilor care lucreaz� �n massmedia? Desenele animate - nevinovate numai �n aparen�ã, au un caracter hipnotic, �nrobesc sufletul copilului. Creeaz� viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uitã la desene animate, iar dup� 12-14 ani la filme de "ac�iune", de r�zboi, la filme pornografice, "sexy", de extremã violen�ã �i de groazã. �n afarã de aceasta, desenele animate de ast�zi umblã tot mai v�dit la modelarea unei concep�ii false a copilului despre Dumnezeu �i lume. �n unele desene animate, eroul principal, "demonicã", este un personaj pus pe pozne �i, chiar dacã are corni�e, este prezentat astfel �nc�t sã devin� c�t mai simpatic. Potrivit �nvã�ãturii cre�tine �nsã, demonul - chiar mic dacã este ("demonicã") - nu este dec�t tot un lucr�tor viclean al rãutã�ii �i �mpreunã colaborator cu fra�ii s�i �ncornora�i mai mari, �n urzirea de planuri me�te�ugite spre pierderea neamului omenesc. Robo�ii cu ochi ro�ii �i aripi (draci moderni) care se r�zboiesc �ntre ei �i ucid cu aberantã cruzime, inoculeaz� copiilor setea de violen�ã. Imaginile desenelor animate care se mi�cã cu repeziciune z�p�cesc mintea copilului, �l fac �i pe el sã fie sucit, sã n-aib� ast�mp�r, �i r�pesc dorin�a de �nvã�ãturã. Violen�a desenelor animate trece �n realitate. �n Rusia sunt ast�zi 100 000 de copii asocia�i �n grup�ri uciga�e. La noi, �n Rom�nia, crimele �ngrozitoare sãv�r�ite de unii copii i-au f�cut pe responsabilii de la Televiziune sã �nsemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri �i p�trate colorate, filmele nocive pentru copii. Dar aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de c�tre copii, ai c�ror p�rin�i sunt ei �n�i�i �n gravã confuzie moralã, iar celor care dau pe post asemenea produc�ii cinematografice ucig�toare de suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne spre a se ap�ra la dreapta �i �nfrico�ata Judecatã a lui Hristos? Trei exemple spre a arãta cum trece imaginea micului ecran �n realitate 1. �n urmã cu c��iva ani a ap�rut la noi �n �arã o casetã video intitulatã "Sirenele - satanismul �n muzica rock". Autorul acestei casete, grec de origine, fost c�nt�re� rock, mãrturise�te cã filosofia de via�ã �i-a format-o pe c�nd era copil, din filmele stiin�ifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme ("R�zboiul stelelor" �i altele) a tras concluzia cã universul este condus de douã for�e impersonale, a binelui �i a r�ului, care se aflã �ntr-un ne�ncetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul �i gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii �n�ela�i care s-au �ntors la adev�r. �nsã c��i tineri, care �n copil�rie s-au "hr�nit" cu "R�zboiul stelelor", n-au murit fãrã sã �tie cã Dumnezeu este unul singur �i pre�uie�te mai mult iubirea dec�t ura, smerenia dec�t m�ndria, iertarea dec�t r�zbunarea! 2. Filmele stiin�ifico-fantastice au r�sp�ndit �n omenire o nouã credin�ã: aceea �n existen�a extratere�trilor. Nimeni ast�zi nu se mai �ndoie�te de existen�a lor. Un ieromonah ortodox din America, P�rintele Serafim Rose, aratã �n cartea sa "Ortodoxia �i religia viitorului" cã apari�iile extraterestre sunt de fapt experien�e mediumistice de naturã demonicã. Un fel de �edin�e de spiritism �n care p�m�ntenii intrã �n contact cu duhurile r�ut��ii, pentru care nu este nici o greutate sã ia chipul "cetã�enilor" unor alte civiliza�ii. 3. Existã ast�zi �n lume aproximativ 1500 de "vampiri" (cei mai mul�i �n America) - oameni ce dorm �n co�ciuge, beau s�nge, etc. To�i ace�ti "vampiri" sunt copiii care odinioar� au vizionat filmele de groazã av�nd ca "eroi" astfel de personaje. �nchipuirea lor a fost at�t de marcatã, �nc�t le-a deformat total imaginea asupra realitã�ii propriei lor persoane. �n loc sã se considere �i sã tr�iasc� precum oamenii, ei au ajuns sã se considere �i sã tr�iasc� efectiv ca "vampiri". Vr�jitoarele, al c�ror me�tesug este os�ndit �i amenin�at cu grele urgii dumnezeie�ti �n toate paginile Sfintei Scripturi, ast�zi �i demonstreaz� abilitã�ile pe micul ecran, dau interviuri, �i fac reclamã �i �i dau adresele. �n zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vr�ji, nu �i mai cer ajutorul Lui, ci vr�jitoarelor, iar astrologia este nelipsitã din programele TV, sub forma, de r�t�cire �i �n�elare, a citirii zodiilor, at�t de vehement condamnate de Sf�nta Scripturã. Jocurile de noroc n-ar putea �mbogã�i at�t de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, mul�i dar creduli, dacã n-ar fi televizorul. Naivul telespectator v�z�nd premiile colosale v�nturate pe micul ecran se �i vede c�tigãtorul unuia dintre ele. El nu �tie cã adevãra�ii c�tigãtori sunt - matematic - cei ce organizeaz� jocurile. Pu�inii premia�i culeg firimiturile, iar cei mai mul�i r�m�n cu iluziile spulberate. Invazia publicitã�ii �n vinderea unui produs, pe pia�ã, un rol important �l are reclama. Atunci c�nd un film serial are succes la public, produsele c�rora li se face reclama �n timpul lui sunt mai bine v�ndute, a�a �nc�t omul care iube�te un film serial "�nghite" fãrã sã vrea pe l�ng� acesta �i produsul c�ruia i se face reclamã. Ce este rãu �n aceasta? Rãul este cã televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de a�a-zis divertisment, st�p�nul �ntregii noastre vie�i, care ne porunce�te cum sã ne �mbr�cam, ce sã m�ncãm, cum sã vorbim, cum sã g�ndim . O firmã americanã care comercializa cafea �i-a sporit cu mult v�nz�rile �n urma apari�iei la televiziune a unui serial a c�rui ac�iune se �nv�rtea �n jurul unei ce�ti de cafea. Personajele principale ale acestui serial, un t�n�r �i o t�nãrã, au o pasiune comunã: marca de cafea comercializatã de acea firmã americanã. Pe m�sura ce americanii �ndr�geau personajele acestui film le cre�tea �i apetitul pentru cafeaua cu pricina. Este uimitoare r�bdarea prosteascã de care dau dovadã unii oameni care, pe l�ng� un film de 45 de minute, �nghit �i 15 minute de publicitate. Americanizarea. Majoritatea cov�r�itoare a filmelor fiind americane, dau iluzia r�sp�ndirii stilului de via�ã american, str�in felului nostru de a fi. Prin aceste filme se realizeaz� de fapt o colonizare ideologicã de la distan�ã, o �nrobire a mentalitã�ii �i a sensibilit��ii cre�tine a unui �ntreg popor. Chiar dacã cea mai mare parte a americanilor sunt cre�tini neoprotestan�i, trebuie spus cã aceste filme n-au �n ele nici un fel de nuan�ã cre�tinã. Sunt pur �i simplu p�g�ne �i anticre�tine. Occidentul, pe care l-au invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind suprasaturat de neru�inarea lor, elimin�ndu-le metodic, sistematic �i rapid. �tirile, care - chipurile - ar trebui sã fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit �i ele. Violen�ele, uciderile �ntre rude, mor�i terifiante, incesturi, violuri umplu ast�zi mai tot spa�iul lor. Oare ce fel de informa�ie poate fi aceasta, cã �n cutare sat un om beat a venit acas�, a luat toporul �i l-a omor�t pe tat�l sãu? Sau altele de acest gen. Aceste "�tiri" reprezentau �nainte subiectul de discu�ie �i de b�rfã al babelor de pe la sate �i al celor lipsi�i de orice orizont spiritual �i intelectual, iar ast�zi se transmit la ore de maximã audien�ã, de oameni �coli�i special pentru o asemenea activitate. Pe de altã parte zvonurile ("�n ziua cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi polarã" etc.) terorizeaz�, streseazã pe bie�ii oameni care doresc sã afle ultimele noutã�i. Televizorul devine astfel un puternic factor de stres. Ne cultivãm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de culturã pierz�nd timpul �n fa�a micului ecran, ci citind cãr�i, tocindu-�i coatele. Televizorul caut� cu insucces sã se substituie actului de culturã; dimpotriv�, s-a observat cã interesul pentru carte dispare la copiii ce-�i petrec timpul �n fa�a televizorului. Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, �ntrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clipã a vie�ii omului are o valoare infinit�. �n timp omul c�tigã sau pierde ve�nicia. Cumplite sunt, �n incon�tien�� �i iresponsabilitatea lor, expresiile: "�mi pierd timpul cu... Mi-am omor�t timpul cu...". Copiii mei nu se uitã la prostii. A�a zic �i cred pãrin�ii care nu �tiu ce programe vizioneaz� copiii �n absen�a lor, sau chiar �n prezen�a lor, atunci c�nd "b�tr�nii" dorm. Unii copii �i adolescen�i �in telecomanda �n m�nã �i filmul erotic se transformã �ntr-o secundã, printr-o simplã ap�sare de buton, �ntr-un nevinovat film documentar. C�ntecele. �n marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, aruncã �n aer bunul sim�, pudoarea, prin mesaje pornografice, �ndemnuri la violen�ã �i anarhie �i refrenuri ce se lipesc imediat de mintea t�n�rului. Sunt posturi de radio �i televiziune care de diminea�a p�n� noaptea nu transmit dec�t asemenea soiuri de muzicã, prin care se demonizeazã mai ales mintea tinerilor (viitorii adul�i). Cu umoru-i inegalabil, �n "Jurnalul fericirii". Ca �i filmele, �i c�ntecele, fiind �n cea mai mare parte americane, produc o americanizare a poporului rom�n �i a lumii �ntregi. Tinerii �i tinerele de pe stradã aratã prin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de ast�zi. Cele spuse �n aceste r�nduri vor p�rea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar �n realitate rãul care vine prin micul - a�a cum este alintat el �n prezent ecran este cu mult mai mare �i mai greu de evaluat. �nsã fiind de naturã spiritualã nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul �i nici nu poate fi c�nt�rit cu c�ntarul. Care este pozi�ia cre�tinã fatã de televizor? Cre�tinul care �i trãie�te cu seriozitate fãgãduin�ele botezului ("Mã lep�d de satana si de to�i slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toatã trufia lui si mã alipesc cu Hristos") va elimina cu desãv�r�ire din casa lui �i din via�a lui acest lucru necre�tinesc. Mai ales acolo unde sunt �i copii, nu existã altã solu�ie. A�a cum spune un bun cre�tin biblia, postul �i rug�ciunea sunt televizorul cre�tinului. Cei care vor un adev�rat "divertisment", �l pot afla curat, folositor �i ziditor �n "Rug�ciuni �. Cei care vor mai mult dec�t aceste "emisiuni" sã deschid� biblia �ntre orele 0-5 noaptea. Vor cunoa�te "senza�ii tari" duhovnice�ti �i vor avea negre�it tr�iri cere�ti, vor �n�elege �i experimenta c�t este de adev�rat cuv�ntul care spune: "Dulce este somnul, dar mai dulce este rug�ciunea". C�ci to�i trebuie s� ne �nf��i��m �naintea scaunului de judecat� al lui Hristos, pentru ca fiecare s�-�i primeasc� r�splata dup� binele sau r�ul, pe care-l va fi f�cut c�nd tr�ia �n trup. 2 Corinteni 5:10 |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 14 Februarie 2009, ora 23:38
Iar ai copiat de pe site-urile martorilor lui Iehova...nu ca n-ar avea dreptate.....da recunosc stilul......alta data da-ne numai link-ul...stim sa citim si noi.....
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 01:58
Va recomand calduros sa urmariti acest seminar de rugaciune de Pavel Goia. Vizioinare placuta. God bless you. |
|
symy1 4661 mesaje Membru din: 4/02/2009 Oras: Zalau |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 09:54
Augustus
NEVASTA TI-AI SCHMBAT....VREI SA-TI SCHIMBI SI RELIGIA????NU VEZI CA-AI NIMERIT CA MUSCA-N KK...??? 
symy-apocalipsa.blogspot.ro
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:17
cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=351&Itemid=89
Via�� �i Moarte �n Biblie Pentru a p�trunde semnifica�ia unor concepte biblice foarte importante ca: �nvierea, na�terea din nou, moartea a-II-a, este strict necesar s� �n�elegem cum s�nt definite, �n terminologia Bibliei, �Via�a" �i �Moartea" �n limbajul Bibliei, moarte nu �nseamn� primordial desfin�are, anihilare, dispari�ie, ci, departe de a numi o stare, ea descrie o situa�ie, un raport. �n lumea lui Dumnezeu, oamenii nu �nceteaz� niciodat� s� existe. �n rai sau �n iad, ei vor continua s� d�inuie ve�nic. �n sens cantitativ, to�i oamenii au via�a ve�nic�. Calitativ �ns�, este �i va fi o mare diferen�� �ntre situa�ia celor care s�nt destina�i raiului �i celor care s�nt destina�i iadului. �n terminologia Scripturii, �Via�a" �i �Moartea" poart� o semnifica�ie aparte: Via�a desemneaz� starea de p�rt�ie, de comuniune, de tr�ire �mpreun�, �n timp ce �Moartea" descrie condi�ia de desp�r�ire, de separare, de absen��. S� lu�m ca punct de plecare �n studiul nostru pasajul din Luca 15:11- 32. Ne vom opri doar la c�teva versete care ne vor ajuta s� �n�elegem cu ce sens a folosit Domnul Isus cuvintele �moarte" �i �via��". Toat� �nt�mplarea descrie modificarea unor raporturi �ntre un tat� �i fiul lui mai mic. Plecarea fiului risipitor �i starea de desp�r�ire fa�� de tat�l s�u este numit� de Domnul Isus: Moarte, �n timp ce �ntoarcerea acas� este numit� ��nviere": �S� m�nc�m �i s� ne veselim; c�ci acest fiu al meu era mort �i a �nviat; era pierdut �i a fost g�sit". (Luca 15:23-24) Aceast� coresponden�� �ntre Moarte (desp�r�ire) �i Via�� (tr�ire �mpreun�, p�rt�ie) se vede �i mai clar din succesiunea versetelor 31 �i 32: �Fiule", i-a zis tat�l, �tu �ntotdeauna e�ti cu mine, �i tot ce am eu este al t�u. Dar trebuia s� ne veselim �i s� ne bucur�m, pentru c� acest frate al t�u era mort �i a �nviat, era pierdut �i a fost g�sit". Fiul cel mare nu �murise" pentru c� r�m�sese acas� cu tat�l s�u (�tu �ntotdeauna e�ti cu mine") �n timp ce mezinul fusese mort, nu pentru c� �i �ncetase existen�a, ci pentru c� fusese �pierdut". G�sirea, echivalent� cu �ntoarcerea lui acas� �n p�rt�ia c�minului, este numit� ��ntoarcere la via��" sau ��nviere". Cuvintele Via�� �i Moarte s�nt folosite �n Biblie �n trei sensuri diferite. Altfel spus, Scripturile ne vorbesc despre trei tipuri de via�� �i, corespunz�tor, trei tipuri de moarte. Tipul VIA�� MOARTE Fizic Trup + Suflet Trup - Suflet Spiritual Om + Dumnezeu Om - Dumnezeu Ve�nic Om + Dumnezeu Om - Dumnezeu S� le lu�m pe r�nd: 1. Via�� �i Moarte �n sens fizic. �n Geneza 2:7 ni se descrie facerea omului prin contopire a dou� elemente distincte: trup din ��r�na p�m�ntului �i suflet sau suflare divin�. �Domnul Dumnezeu a f�cut pe om din ��r�na p�m�ntului, i-a suflat �n n�ri suflare de via�� �i omul s-a f�cut astfel un suflet viu" (Geneza 2:7). At�t timp c�t aceste dou� elemente stau �mpreun�, se poate spune c� omul este viu, are via��. Moartea apare atunci c�nd intervine desp�r�irea, separarea �ntre suflet �i trup. O astfel de eventualitate este descris� �n Eclesiastul 12:7: �...p�n� nu se �ntoarce ��r�na �n p�m�nt, cum a fost, �i p�na nu se �ntoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat". Nota�i c� nu ni se spune c� duhul omului este desfiin�at sau c�-�i �nceteaz� �n vreun fel existen�a. Dac� sufletul r�m�ne �n trup, se poate spune despre un om c�, fizic, este �nc� �n via��. Cazul cel mai elocvent este cazul t�n�rului Eutih, relatat �n Faptele Apostolilor 20:7-12: ��n ziua dint�i a s�pt�m�nii, eram aduna�i laolalt� ca s� fr�ngem p�inea. Pavel, care trebuia s� plece a doua zi, vorbea ucenicilor, �i �i-a lungit vorbirea p�n� la miezul nop�ii. �n odaia de sus, unde eram aduna�i, erau multe lumini. �i un t�n�r, numit Eutih, care �edea pe fereastr�, a adormit de-a binelea �n timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a c�zut jos din catul al treilea �i a fost ridicat mort. Dar Pavel s-a pogor�t, s-a repezit spre el, l-a luat �n bra�e, �i a zis: �Nu v� tulbura�i, c�ci sufletul lui este �n el�...Fl�c�ul a fost adus viu, �i lucrul acesta a fost pricina unei mari m�ng�ieri". 2. Via�� �i Moarte �n sens spiritual. �n Geneza 2:17 ni se spune c� pedeapsa pentru cel ce m�nca din pomul cuno�tin�ei binelui �i r�ului trebuia s� fie moartea (�...c�ci �n ziua �n care vei m�nca din el, vei muri negre�it".) Mul�i cititori ai Bibliei �i-au pus �ntrebarea: �Ei bine, a murit sau nu a murit Adam atunci c�nd a m�ncat din pomul oprit?" Unii comentatori au �ncercat s� spun� c�, �ntr-un sens, Adam a murit, sau mai bine zis, atunci a �nceput s� moar�, pentru c� atunci a intrat pentru prima dat� �n lume moartea (Vezi Romani 5:12). Al�i comentatori spun c� pentru Dumnezeu, care locuie�te �n afara timpului �i spa�iului, Adam a murit chiar �n clipa �n care a c�lcat porunca pe care o primise. P�rerea noastr� este c�, �ntr-adev�r, Adam �i Eva au murit chiar ��n ziua" �n care au m�ncat din fructul oprit. �tim, ei au continuat s� existe din punct de vedere fizic �nc� multe sute de ani, dar �n momentul neascult�rii ei au tr�it o altfel de moarte, moartea spiritual�. P�catul lor a distrus p�rt�ia minunat� care domnise p�n� atunci �ntre Creator �i Creatur�, �n �r�coarea zilei" (Geneza 3:8), Dumnezeu nu s-a mai �nt�lnit ca de obicei cu omul. �Unde e�ti Adame?" a chemat Dumnezeu, iar omul a r�spuns: �Mi-a fost fric�, pentru c� eram gol, �i m-am ascuns" (Geneza 3:10). P�catul l-a desp�r�it pe primul om de Dumnezeu �i adus �n lume o moarte mult mai teribil� dec�t moartea fizic�: moartea spiritual�. De atunci, to�i urma�ii lui Adam se nasc mor�i din punct de vedere spiritual. David spune �n Psalmul 51:5: �Iat� c� s�nt n�scut �n nelegiure �i �n p�cat m-a z�mislit mama mea". Isaia descrie aceast� existen�� �n moarte spiritual� astfel: �...nelegiuirile voastre pun un zid de desp�r�ire �ntre voi �i Dumnezeul vostru; p�catele voastre v� ascund Fa�a Lui �i-L �mpiedic� s� v� asculte". �...B�jb�im ca ni�te orbi de-a lungul unui zid, b�jb�im ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua nameaza mare, ca noaptea, �n mijlocul celor s�n�to�i, s�ntem ca ni�te mor�i" (Isaia 59:2, 10). Miliarde de oameni care tr�iesc azi pe p�m�nt s�nt spiritual mor�i �n p�cat. Singura lor n�dejde r�m�ne lucrarea r�scump�r�toare a lui Cristos. Cum o spune tot Isaia: �Totu�i �ntunerecul nu va �mp�ra�i ve�nic pe p�m�ntul �n care acum este necaz... Poporul care umbla �n �ntunerec, vede o mare lumin�; peste cei care locuiau �n �ara umbrei mor�ii r�sare o lumin�" (Isaia 9:1, 2). Venirea Domnului Isus �n lumea noastr� a �nsemnat o ofensiv� a vie�ii. �Am venit s� caut �i s� m�ntuiesc ce era pierdut" (Luca 19:10). Primirea Domnului Isus prin credin�� este echivalent� cu trecerea din moartea spiritual� la via�a spiritual�. �Eu s�nt P�inea vie, care s-a pogor�t din cer. Dac� m�n�nc� cineva din p�inea aceasta, va tr�i �n veac; �i p�inea pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care �l voi da pentru via�a lumii" (Ioan 6:51). ��n adev�r, dup� cum Tat�l �nviaz� mor�ii, �i le d� via��, tot a�a �i Fiul d� via�� cui vrea". Adev�rat, adev�rat v� spun, c� cine ascult� cuvintele Mele, �i crede �n Cel ce M-a trimis, are via�a ve�nic�, �i nu vine la judecat�, ci a trecut din moarte la via��" (Ioan 5:21, 24). Apostolul Pavel ne explic� procesul acestei treceri din moarte la via�� �n Efeseni 2:13, 19: �Dar acum, �n Cristos Isus, voi, care odinioar� era�i dep�rta�i, a�i fost apropia�i prin s�ngele lui Cristos". �A�adar voi nu mai s�nte�i nici str�ini, nici oaspe�i ai casei, ci s�nte�i �mpreun� cet��eni cu sfin�ii, oameni din casa lui Dumnezeu". �n Adam, noi to�i am murit spiritual, dar �n Cristos ne putem �ntoarce la Dumnezeu, ca s� c�p�t�m iar�i Via�a. 3. Via�a �i Moartea �n sens ve�nic. C�t timp tr�im fizic, exist� posibilitatea m�ntuirii, adic� se poate trece din moarte spiritual� la via�� spiritual�. Dup� desp�r�irea sufletului de trup starea spiritual� a celui mort nu mai poate fi schimbat�. Ea prime�te un caracter ve�nic. C�nd vom sta cu to�ii �n fa�a scaunului de judecat� al lui Dumnezeu, vom auzi vocea divin� care va pecetlui destinul nostru ve�nic. �nc� o dat�, limbajul Scripturii este foarte semnificativ, vorbind despre Via�� �i despre Moarte ve�nic� ca despre o Apropiere, respectiv Dep�rtare definitiv� �ntre om �i Creatorul s�u..Atunci �mp�ratul va zice celor de la dreapta Lui: �Veni�i binecuv�nta�ii Tat�lui Meu de mo�teni�i �mp�r��ia, care v-a fost preg�tit� de la �ntemeierea lumii". �Apoi va zice celor de la st�nga Lui: �Duce�i-v� de la Mine, blestema�ilor, �n focul cel ve�nic, care a fost preg�tit diavolului �i �ngerilor lui!" (Matei 25:34, 41).Atunci le va zice curat: �Niciodat� nu v-am cunoscut; dep�rta�i-v� de la Mine, voi to�i care lucra�i f�r�delege" (Matei 7:23). De data aceasta, �ntre Via�a ve�nic� �i Moartea ve�nic� nu mai exist� nici o punte de trecere, �n istoria cu bogatul �i Laz�r, Domnul Isus ne descrie aceast� realitate astfel: �... Cu vremea s�racul a murit; �i a fost dus de �ngeri �n s�nul lui Avraam. A murit �i bogatul �i l-au �ngropat. Pe c�nd era el �n Locuin�a mor�ilor, �n chinuri, �i-a ridicat ochii �n sus, a v�zut de departe pe Avraam �i pe Laz�r �n s�nul lui �i a strigat: �P�rinte Avraame, fie-�i mil� de mine �i trimite pe Laz�r s�-�i moaie v�rful degetului �n ap� �i s�-mi r�coreasc� limba; c�ci grozav s�nt chinuit �n v�paia aceasta�. �Fiule", i-a r�spuns Avraam, �adu-�i aminte c�, �n via�a ta, tu �i-ai luat lucrurile bune �i Laz�r �i-a luat pe cele rele; acum aici, el este m�ng�iat, iar tu e�ti chinuit. Pe l�ng� toate acestea, �ntre noi �i voi este o pr�pastie mare, a�a c� cei ce ar vrea s� treac� de aici la voi, sau de acolo la noi, s� nu poat�" (Luca 16:22-26). Este bine s� ne reamintim c� la crucea Golgotei, Domnul Isus a fost �ntre via�� �i moarte �n toate cele trei aspecte ale lor, descrise �n Scriptur�. El a ales s� poarte p�catele noastre asupra Lui �i s� fie pedepsit de Dumnezeu �n locul nostru (Isaia 53:4-6). Din cauza aceasta, El a fost desp�r�it de Dumnezeu pentru o clip�, tr�ind Moartea Spiritual�. Din aceast� situa�ie, el a strigat: �Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai p�r�sit?" (Matei 27:46). Desp�r�irea aceasta de Tat�l, L-a f�cut s� simt� �i ceva din chinurile Mor�ii Ve�nice. At�rn�nd de lemn, El s-a perpelit �n fl�c�rile iadului strig�nd: �Mi-e sete!" (Ioan 19:28). �n finalul suferin�ei, El a trecut �i prin Moartea Fizic�.! �Isus a strigat cu glas tare: Tat�, �n m�inile Tale �mi �ncredin�ez duhul! �i c�nd a zis aceste vorbe, �i-a dat duhul" (Luca 23:46). Domnul Isus a �nfruntat Moartea �n toat� complexitatea �i hido�enia ei. Biruin�a Lui de la cruce, ne-a adus nou� Via�a. ��i pe muntele acesta, nimice�te moartea pe vecie" (Isaia 25:7, 8). �Moartea a fost �nghi�it� de biruin��. Unde ��i este biruin�a moarte? Unde ��i este boldul moarte? Boldul mor�ii este p�catul... Dar mul�umiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne d� biruin�a prin Domnul nostru Isus Cristos!" (1 Corinteni 15:54-57). �Astfel dar, deoarece copiii s�nt p�rta�i s�ngelui �i c�rnii, tot a�a �i El �nsu�i a fost deopotriv� p�rta� la ele, pentru ca prin moarte, s� nimiceasc� pe cel ce are puterea mor�ii, adic� pe diavolul �i s� izb�veasc� pe to�i aceia, care prin frica mor�ii, erau supu�i robiei toat� via�a lor" (Evrei 2:14, 15). Neascultarea lui Adam �n gr�dina Edenului a adus oamenilor Moartea �i a f�cut necesar� jertfirea lui Cristos �n locul nostru pentru a ne �mp�ca cu Tat�l, �i pentru a ne aduce Via�a. �De aceea, dup� cum printr-un singur om a intrat p�catul �n lume �i prin p�cat a intrat moartea �i astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricin� c� to�i au p�c�tuit...� Astfel dar, dup� cum printr-o singur� gre�al�, a venit o os�nda, care a lovit pe to�i oamenii, tot a�a, printr-o singur� hot�r�re de iertare a venit peste to�i oamenii o hot�r�re de neprih�nire care d� via�a" (Romani 5:12-18). �C�ci Dumnezeu a vrut ca toat� plin�tatea s� locuiasc� �n El �i s� �mpace totul cu Sine prin El, at�t ce este pe p�m�nt c�t �i ce este �n ceruri, f�c�nd pace, prin s�ngele crucii Lui" (Coloseni 1:19, 20). Noi c�nt�m cu to�ii �n ziua de Pa�ti: �Cristos a �nviat din mor�i, Cu Moartea pe Moarte c�lc�nd �i celor din morminte Via�� d�ruindu-le." Aceasta este o realitate a vie�ii de credin��. Domnul Isus a spus:.Adev�rat, adev�rat v� spun, c�, dac� p�ze�te cineva cuv�ntul Meu, �n veac nu va vedea Moartea" (Ioan 8:51). Singura �ntrebare care mai r�m�ne este aceasta: �Crezi tu lucrul acesta?" (Ioan 11:26). |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:20
Meditatia Zilei
Filipeni 2:12 Astfel dar, prea iubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai cand sunt eu de fata, ci cu mult mai mult acum in lipsa mea. Deseori acest verset a fost �n�eles gre�it, au fost mul�i care l-au t�lm�cit gre�it aduc�nd nelini�tea �n via�a lor �i a altora. Cuv�ntul lui Dumnezeu trebuie �n�eles �n context; numai astfel se poate �n�elege g�ndul concret al unor versete separate. �n nici un caz nu se poate �n�elege din acest verset c� trebuie s� ne c�tig�m m�ntuirea noastr� cu fric� �i cu cutremur. Apostolul vorbe�te mai �nainte despre timpul c�nd era prezent �n mijlocul lor �i �n continuare vorbe�te de o vreme c�nd nu mai era cu ei. �n vremea c�nd Pavel lucra �n mijlocul lor se sim�ea prezen�a puterii duhovnice�ti care se ar�ta prin el. Acum, �n lipsa lui Pavel trebuia s� se arate puterea din pricin� c� Dumnezeu era Acela care lucra �n ei voin�a �i puterea. Nu fapte �n sine, ci �NF�PTUIREA puterii lui Dumnezeu; iat� despre ce vorbe�te apostolul. Cuv�ntul �voastr�" referitor la m�ntuire este �n leg�tur� cu absen�a apostolului. Filipenii se aflau f�r� Pavel �n fa�a vr�jma�ilor �i ei trebuiau s� lupte �mpotriva acestor du�mani. Credincio�ii c�rora le este adresat� epistola se vede c� alergau c�tre o �int�, iar m�ntuirea ne este ar�tat� ca �elul care se afl� la cap�tul drumului. Este vorba despre acel aspect al m�ntuirii, care se refer� la starea noastr� de copii ai lui Dumnezeu c�nd vom fi �n fa�a lui Dumnezeu �n slava Sa, dup� ce toate greut��ile vor fi �ndep�rtate de la noi. �nt�ri�i pe acest drum �i savur�nd m�ntuirea s� fim �mb�rb�ta�i de aceste g�nduri. At�ta timp c�t cre�tinul se g�se�te �n c�l�torie el nu merge f�r� �mb�rb�tare. P�r�sirea unei r�spunderi dat� de Dumnezeu nu este niciodat� dovada smereniei; dimpotriv� smerenia cea mai ad�nc� va fi dac� r�m�i la locul t�u �n at�rnare deplin� de Dumnezeu. Este o dovad� c� suntem plini de noi �n�ine c�nd ne d�m �napoi dinaintea r�spunderii, spun�nd c� nu ne pricepem. biblia.crestini.com/meditatie.php |
|
Calatorul 68 mesaje Membru din: 31/01/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:36
Bine v-am gasit...sora Maria....DOMNUL SA VA INTAREASCA...!!!!
Nu-i cam grea crucea????Predici la surzi si orbi????Dar ,cineva acolo sus TE IUBESTE...ASTA CONTEAZA.!!!Pace tie
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 12:59
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 11:02
Meditatia Zilei Psalmi 146:7-8 DOMNUL izbaveste pe prinsii de razboi; DOMNUL deschide ochii orbilor; DOMNUL indreapta pe cei incovoiati; DOMNUL iubeste pe cei neprihaniti. Dumnezeu descoper� harul S�u oamenilor lipsi�i de putere. Numai pe un asemenea temei poate fi dezlegat cel legat. Cel legat este f�r� putere �i nu poate sc�pa deoarece lan�urile p�catului sunt deosebit de tari: omul este sub domina�ia Satanei. Nimeni �n afar� de Domnul Isus nu putea s� dezlege pe omul acela st�p�nit de duhul cel r�u prin care era legat. ISUS, da numai EL poate s�-l lege pe cel tare (Satan) �i s�-i ia avu�ia. Aceast� victorie a cucerit-o pe crucea de pe Golgota; acolo l-a �nvins pe cel ce avea puterea mor�ii �i a ispr�vit cu p�catul. NUMAI El este �n stare s� deschid� ochii orbilor. Numai El �i poate �ndrepta pe cei �ncovoia�i, care sunt istovi�i sub greutatea p�catelor lor. Oamenii care g�ndesc c� ei nu sunt lega�i, nici orbi, r�m�n �n starea trist� �n care se afl�; ei nu pot fi AJUTA�I. Domnul nu a venit pentru cei neprih�ni�i, ci pentru p�c�to�i, trudi�i �i �mpov�ra�i, care simt necazul lor �i vor s� fie sc�pa�i. Odat�, pe c�nd m� plimbam, am �nt�lnit un fost coleg, un om �n v�rst� �i serios, dar care nu avea lini�tea necesar� cu privire la via�a ve�nic�. M-a �ntrebat: �Cu ce �ncepe calea vie�ii?" C�nd a auzit c� �nceputul se face �n c�m�ru�� cu o poc�in�� sincer� �n fa�a lui Dumnezeu �i cu credin�� adev�rat� �n Domnul Isus, s-a �ntors �i a plecat. Nu era preg�tit s� renun�e la p�rerile bune despre el, �i s� cread� m�rturia lui Dumnezeu despre Fiul S�u. Vreau s� te �n�tiin�ez: Dumnezeu iube�te pe cei neprih�ni�i adic� pe aceia care prin credin�� �n s�ngele Domnului Isus �i pe temeiul jertfei Lui au g�sit pace cu Dumnezeu. Inimii omene�ti �i place ceva care s� se poat� vedea. �i place ceva care s� �i mul�umeasc� sim�urile. �i place ceva care s� ridice �n sl�vi persoana �i lucrarea omului. Fugi de toate acestea �i nu te opri p�n� nu ajungi �n locul prezen�ei lui Dumnezeu! biblia.crestini.com/meditatie.php |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 16 Februarie 2009, ora 11:06
cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=377&Itemid=89
Prefa�� Nicolae Iorga spunea c�: �Taina existen�ei umane nu st� �n a tr�i, ci �n a �ti pentru ce tr�ie�ti". Dintre toate c�r�ile lumii, Biblia este cartea care d� cel mai bun r�spuns pentru cine vrea s� afle rostul vie�ii. "Pentru mul�i, Biblia este o carte plicticoas�. Textele ei vechi sun� ca paginile unui testament scris de mult� vreme. Nu uita c� este totu�i un testament �i testamentul vorbe�te despre o mo�tenire. C�nd numele meu este pus al�turi de o mo�tenire urechile mele devin dintr-o dat� interesate. Oare ce are Dumnezeu �n cartea aceasta pentru mine? Nu �tiu cum o vei citi tu, dar eu cel pu�in mi-am g�sit numele scris �n textul din Ioan 3:16: �Fiindc� at�t de mult a iubit Dumnezeu lumea, c� a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede �n El, s� nu piar�, ci s� aib� via�� ve�nic�...Vezi dac� nu cumva este pomenit �i numele t�u �n cuprinsul textului acesta". Acestea s�nt cuvintele lui C. H. Spurgeon, socotit de mul�i: �prin�ul predicatorilor din veacul modern". Entuziasmul acestui om, care a g�sit sensul vie�ii �n paginile Bibliei, l-a f�cut s� fie toat� via�a un �nfocat vestitor al ei. Cel care apuc� s� citeasc� Biblia m�car o singur� dat� nu o va mai p�r�si nicic�nd. Cartea aceasta te �ine str�ns a�a cum magnetul �ine acul metalic. �i tot ca magnetul care arat� �ntotdeauna Nordul �i ea te poate ajuta s�-�i g�se�ti drumul �n via��. Este bucuria noastr� s� v� �ncuraj�m s� citi�i Biblia �i s� v� ajut�m s� o face�i cu mai mult folos. Cartea aceasta nu este o carte ca toate celelalte. Mesajul ei vine spre noi din timpul secolelor trecute, iar izvorul inspira�iei ei se urc� �p�n� �n zilele ve�niciei". Pe paginile ei ne �nt�lnim cu civiliza�iile care s-au succedat pe fa�a p�m�ntului �i cu ideile ve�nice care au p�truns �n vremelnicia noastr� trec�toare. Oferim cititorilor rom�ni un �ndrumar de studiu al Sfintelor Scripturi. Biblia a fost cartea pe care au �nv��at str�bunii no�tri s� �buchiseasc�". Cultura noastr� na�ional� a �nceput cu �Psaltirea" �i cu �Cazania". Ast�zi Biblia este din nou �n circula�ie �i trebuie s� redevin� c�t mai urgent cartea de c�petenie a neamului. Ne na�tem to�i ni�te �ignoran�i". Majoritatea lucrurilor pe care le cunoa�tem ca adul�i s�nt rezultatul interac�iunii noastre cu dasc�lii copil�riei, cu manualele �colare, cu c�r�ile lecturilor noastre particulare, cu p�rin�ii �i cu prietenii. Aceste prezent�ri ale c�r�ilor Bibliei au fost adunate de-a lungul anilor, din orele petrecute la cursurile Seminarului �i Institutului Teologic, din alte comentarii �i din nenum�rate discu�ii. Autorul lor nu are preten�ia de originalitate. De fapt, �n cunoa�terea cre�tin�, noi nici nu avem voie s� introducem �nout��i" personale. Cre�tinii trebuie �s� r�m�n� �n ceea ce a fost scris" (1 Ioan 8-11). Textul Bibliei nu trebuie �nnecat sub tradi�ia omeneasc�. Str�dania noastr� nu a fost s� complet�m Biblia, ci s-o coment�m, explic�nd-o �i c�ut�nd s-o facem accesibil� celor care vor dori s-o studieze ei �n�i�i mai departe. Lectura acestor scurte introduceri nu trebuie �n nici un fel s� �nlocuiasc� citirea textului biblic propriu zis. Comentariul nostru se vrea doar o invita�ie la o citire mai atent� �i mai avizat�. Textul actual al Bibliei traduse de Dumitru Cornilescu este foarte r�sp�ndit �n �ar� �i noi vrem s�-i respect�m pagina�ia actual�. Din acest motiv a fost cu neputin�� s� a�ez�m fiecare introducere �n fa�a c�r�ii biblice pe care o trateaz� (a�a cum s-a procedat �n traducerile din alte limbi). Ne-am m�rginit s� a�ez�m toate studiile consacrate c�r�ilor Vechiului Testament chiar la �nceputul Bibliei, toate studiile consacrate c�r�ilor Noului Testament ia mijlocul Bibliei, �ntre c�r�ile celor dou� testamente �i s� ad�ug�m la sf�r�itul Bibliei c�teva materiale care s� �mbog��easc� bagajul de cuno�tiin�e biblice. Lucrarea aceasta este doar primul pas �nspre alc�tuirea unei Biblii de studiu care s� satisfac� deopotriv� �i nevoia cititorului �ncep�tor �i dorin�ele cercet�torului mai avansat. Daniel Br�nzei Introducere Introducere Biblia este cea mai citit� carte din istoria lumii. Educa�ia oric�rui om nu este complet� dac� el n-a citit �i aceast� carte. De�i la prima vedere Biblia pare o carte mare �i complicat�, cel ce dore�te sincer s� o �n�eleag� nu va �nt�mpina dificult��i majore. Iat� c�teva lucruri pe care trebuie s� le �tim atunci c�nd ne apropiem de aceast� �Carte a c�r�ilor": 1. Biblia este o carte unitar�. Exist� c�teva elemente care-i atest� aceast� unitate: (1) Pe toate paginile ei ne �nt�lnim cu acela�i Dumnezeu unic, creator al cerurilor �i al p�m�ntului. De la Geneza p�n� la Apocalipsa, c�r�ile Bibliei ne vorbesc despre acest Dumnezeu atotputernic �i atot�n�elept care conduce istoria lumii �nspre �mplinirea planurilor Sale des�v�r�ire. (2) Biblia este, de la un cap�t la cel�lalt, revela�ia unui plan unic - planul lucr�rilor lui Dumnezeu cu omenirea. (3) C�r�ile Bibliei se succed �ntr-un tot armonios complet�ndu-se �i l�murindu-se unele pe altele. Profe�iile anun�ate cu �ndr�zneal� �n unele din c�r�ile Bibliei s�nt reluate �n altele, care le consemneaz� �mplinirea. (4) Biblia este o revela�ie progresiv� a adev�rului. Dumnezeu a ales s� ne transmit� ceea ce trebuie s� �tim despre lume, via�� �i viitor �ntr-un mod treptat care culmineaz� cu descoperirea de Sine prin Fiul S�u: Isus Cristos (Evrei 1:1-2). (5) Biblia ne prezint� un singur plan de m�ntuire. Toat� istoria biblic� curge �n matca timpului spre punctul de apogeu al r�stignirii Domnului nostru Isus Cristos. Pe bolta circular� a unei cunoscute catedrale, cineva a pictat pe circumferin�� chipurile proorocilor �i apostolilor. To�i au m�na �ntins� ar�t�nd cu degetul �nspre centrul bol�ii �n care a fost pictat chipul Domnului Isus. Singura diferen�� dintre prooroci �i apostoli a fost aceea c� unii �l ar�tau pe Domnul privind �n timp �nainte, iar ceilal�i �l ar�tau privind �napoi. (6) De la �nceput �i p�n� la sf�r�it, Biblia se ocup� de fapt cu o singur� persoan�: Domnul Isus Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu. �n mod explicit El este numit: �Cuv�ntul" (Ioan 1:1). Legea, proorocii �i Psalmii (conform lui Luca 24:44) ca �i toate c�r�ile Noului Testament s�nt pline de mesaje care ne vorbesc despre persoana �i activitatea Sa m�ntuitoare. (7) �nv���tura Bibliei este aceia�i �n toate c�r�ile ei, de�i au existat 44 de autori �n�ira�i de-a lungul a peste �aisprezece secole. A�a se face c� Pavel poate cita un text din Geneza 2:24 �n sprijinul ideii sus�inute de el �n Efeseni 5:31. Miile de ani scurse �ntre aceste dou� pasaje nu exist� atunci c�nd cau�i s� le p�trunzi �n�elesul. 2. Biblia este o carte compus� din alte c�r�i. �Bibliorum" - numirea original� a Bibliei este un substantiv cu form� de plural. �Cartea c�r�ilor" este de fapt o �bibliotec�" de c�r�i adunate de-a lungul secolelor. Este foarte important ca fiecare carte a Bibliei s� fie studiat� �n lumina propriei ei teme. Cartea Genezei este, de exemplu, o carte a ��nceputurilor". Ea stabile�te cadrul �n care se desf�oar� apoi ac�iunea tuturor celorlalte c�r�i ale Bibliei. Unele c�r�i ale Bibliei s�nt c�r�i de nara�iune istoric�, altele s�nt profetice sau pedagogice. Fiecare carte este un �ntreg de sine st�t�tor �i trebuie �n�eleas� ca atare �nainte de a fi a�ezat� �n contextul Scripturii. 3. Biblia este o culegere de c�r�i a�ezate �n grupe distincte. Cei ce au stabilit �canonul" Bibliei, au c�utat s� a�eze c�r�ile ei �ntr-o anumit� ordine. Este bine s� cunoa�tem aceast� ordine pentru a ne putea forma o privire de ansamblu care s� ne ajute s� identific�m curgerea ideilor majore ale Bibliei. Planul Bibliei poate fi comparat cu un mozaic. Fiecare capitol din fiecare carte formeaz� o unitate distinct�, dar incomplet� �n el �nsu�i. Numai toate la un loc �i dezv�luie armonia �i mesajul. C�r�ile Bibliei au fost comparate cu o mul�ime de perle de mare pre�. Pentru a le expune �i m�ri valoarea, perlele trebuiesc a�ezate pe un fir care s� le ajute s� stea una l�ng� alta �n jurul g�tului. C�r�ile Bibliei au un astfel de �fir c�l�uzitor" care le str�bate dintr-un cap�t �n altul. Iat� dou� reprezent�ri grafice care pot s� ne ajute s� �n�elegem mai u�or a�ezarea c�r�ilor Bibliei: NOUL TESTAMENT PASTORALE: 1, 2 Timotei, Tit, Filimon EPISTOLELE NEAMURILOR 9 EPISTOLELE EVREILOR 9 ISTORIE Matei Marcu Luca Ioan Faptele apostolilor VECHIUL TESTAMENT ISTORIE (17) EXPERIEN�� PROFETICE (17) Legea 5 �nainte de exil 9 Dup� 3 5 Didactice Cei mari 5 �nainte de exil 9 Dup� 3 |
|
|
|