Meditatii crestine,predici crestine, articole crestine

Matei 7,7-12

�n acel timp, Isus a spus ucenicilor s�i: 7 "Cere�i �i vi se va da, c�uta�i �i ve�i afla, bate�i �i vi se va deschide. 8 C�ci cine cere prime�te, cine caut� g�se�te, iar celui care bate i se deschide. 9 Cine dintre voi este omul acela, care atunci c�nd fiul s�u �i cere p�ine, �i d� o piatr�? 10 Sau, c�nd �i cere pe�te, �i d� un �arpe? 11 Dac� voi, a�adar, r�i cum sunte�i, �ti�i s� da�i lucruri bune copiilor vo�tri, cu c�t mai mult Tat�l vostru, care este �n ceruri, va da lucruri bune celor care i le cer? 12 Orice voi�i ca oamenii s� fac� pentru voi, face�i �i voi pentru ei: aceasta este Legea �i Profe�ii".

EXACT CE VORBEAM MAI DEVREME,DOBITOCII SI TRADATORII VORBESC DESPRE ZEI CRUZI,NEMILOSI SI CRETINI,MULT INAPOIATI FATA DE ADEVARATII ZEI STRAMOSESTI,NU V-AR FI RUSINE,NESIMTITILOR,ATI UITAT CINE SUNTETI SI-ATI DEVENIT CRETINI SI TRADATORI CU TOTII?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Forme de alian�� veterotestamentare

a) Prima form� de alian�� �nt�lnit� �n Biblie este aceea dintre Dumnezeu �i univers. �n Gen 9, 8-17 observ�m c� protagonistul este Dumnezeu. El este cel care vorbe�te, care stabile�te berit (vv. 9, 11, 17), cel care d�ruie�te omului leg�m�ntul (berit) (v. 12) - curcubeul, aminte�te de leg�m�nt (berit) (vv. 15, 16), Dumnezeu este cel care prive�te curcubeul. P�m�ntul �i Noe sunt pasivi, nu fac nici un gest. Dumnezeu devine garantul p�str�rii vie�ii, astfel �nc�t via�a se realizeaz� doar sub semnul eliber�rii (berit) divine. De fiecare dat� c�nd violen�a tinde s� duc� lumea la haos, Dumnezeu intervine �n virtutea acestei promisiuni .
b) Promisiunea este re�nnoit� de Dumnezeu �i cu Abraham (Gen 15, 18). Pactul (berit) dintre Iahve �i Abraham const� �ntr-o promisiune: Dumnezeu se angajeaz� s�-i d�ruiasc� lui Ahraham o �ar�, cu o condi�ie, ca el �i urma�ii lui s�-i fie credincio�i. Ca �nt�rire �i aducere aminte a alian�ei, citim �n Gen 17 cum alian�a devine semn vizibil prin circumciziune. Nu e doar un act biologic, dar �i un act de iubire: evreul se d�ruie�te lui Iahve �i astfel face vizibil� d�ruirea sa. Alian�a este mutual�: Iahve se angajeaz� s� protejeze poporul, iar poporul evreu promite s�-l recunoasc� ca unic Dumnezeu pe Iahve.
c) O alt� form� de alian�� este cea sinaitic� (dup� numele Muntelui Sinai pe care a fost �ncheiat pactul dintre Iahve �i Israel). �n cartea Exodului, pe parcursul a cinci capitole (19-24) observ�m evolu�ia conceptului de alian��. Termenul berit este folosit de dou� ori �i o singur� dat� �ntr-o expresie: sefer habberit (sulul alian�ei). Chiar dac� berit nu este folosit pentru a desemna alian�a, sunt relatate diferite �nt�mpl�ri care scot �n eviden�� alian�a bipartit� dintre Iahve �i Israel. �n Ex 24, 1.9-11 vedem cum Moise �mpreun� cu Aron, Nadab, Abiu �i 70 de b�tr�ni l-au v�zut pe Dumnezeu, �i totu�i au m�ncat �i au b�ut (Ex 24, 11). Alian�a este v�zut� ca un banchet, iar cei care pactueaz� �ncheie leg�m�ntul cu un osp��. Scena nu e singular� �n Biblie. E �nt�lnit� �n cartea Genezei, c�nd Isac �ncheie un pact cu Abimelec (Gen 26, 30), pact des�v�r�it cu un osp��. De asemenea, pactul dintre Iacob �i Laban este �ncheiat tot cu un osp��.
d) �n Ex 24, 3-8 este men�ionat un alt episod: cel al consacr�rii altarului �i consacrarea poporului. Moise aduce o jertf� lui Iahve, cite�te din nou legea lui Dumnezeu �n fa�a poporului, dup� care, cu s�ngele animalelor jertfite strope�te altarul �i poporul. Consacrarea altarului este urmat� de consacrarea poporului care r�spunde unanim: vom face tot ceea ce ne-a poruncit Domnul (Ex 24, 3). Prin aceast� fraz� poporul accept� alian�a cu Iahve �i este sfin�it cu s�ngele animalelor jerfite. Ex 24, 3-8 nu ne prezint� alian�a ca �i cum ar fi un tratat. Unitatea dintre Iahve �i Israel este simbolizat� prin stropirea altarului (locul prezen�ei lui Iahve) �i a poporului cu acela�i s�nge. Se creeaz� astfel o leg�tur� familial�, de fraternitate: Israel devine familia, poporul lui Iahve .
e) Cartea Exodului, �n capitolul 19, 3-8 ne relateaz� o alt� form� de alian��. Lipsesc jertfa, ritul stropirii cu s�nge, banchetul sacru. Iahve se identific� prin cuv�ntul dat lui Moise, care �n calitate de profet, proclam� cuv�ntul �n fa�a poporului. Termenul berit apare �n versetul 5 �i este tradus cu leg�m�nt, nu cu pact, nici cu alian�� �i este pus �n leg�tur� cu glasul meu, ceea ce �nseamn� c� din Cuv�ntul lui Dumnezeu deriv� o exigen��, o promisiune: Israel va fi poporul lui Iahve. Aceast� promisiune este condi�ionat�: � dac� ve�i asculta glasul meu �i ve�i p�zi leg�m�ntul (berit) meu (Ex 19, 5). Dorin�a lui Dumnezeu este ca Israel s� asculte de vocea sa, de Cuv�ntul s�u �i s� respecte leg�m�ntul �ncheiat. �n Ex 19-24 alian�a este prezentat� fie sub forma unui banchet sacru, fie sub forma unei leg�turi de s�nge, fie prin Cuv�ntul promis.
�n urma dezvolt�rii curentului deuteronomist - �ntre c�derea Samariei (722 �.C.) �i domnia lui Iosia �n Regatul de Sud (609 �.C.) - Israel este pus s� se confrunte cu dou� mari culturi �i imperii: cel asirian �i cel babilonian. �n contextul deport�rii �i a eminentei c�deri a Regatului de Sud se �ncearc� rememorarea trecutului, reamintirea f�g�duin�elor lui Iahve �i se insist� asupra fidelit��ii fa�� de leg�m�ntul �ncheiat cu El. Se �ncearc� explicarea iubirii lui Dumnezeu fa�� de Israel �i se insist� expres pe slujirea lui Iahve (Dt 7, 7-9). Imaginea care este folosit� pentru a scoate �n eviden�� responsabilitatea poporului israelit fa�� de Dumnezeu este cea a alian�ei dintre vasal �i rege (Israel �i Iahve). Aceast� imagine este preluat� de la popoarele vecine. Israel este o societate de fra�i sub un singur domn, care �i arat� iubirea sa prin alegerea unui astfel de popor ca aliat al s�u. Israel devine un model pentru toate celelalte popoare.
f) �n 2Sam 7, 11 profetul Natan �i aduce la cuno�tin�� lui David promisiunea lui Iahve: Domnul ��i veste�te c� ��i va zidi o cas�. E vorba de o alt� form� de alian��, a�a numit� regal�. Nu �nt�lnim termenul berit, dar g�sim o interpretare a acestei promisiuni �n Ps 89, 27-38: Iahve promite lui David o �mp�r��ie care se va realiza prin fiul s�u. Aceast� promisiune, �ns�, se va �mplini dac� se vor respecta legile. Alian�a cu David confer� legitimitate dinastiei �i poporului. La fiecare investitur� regele trebuie s� promit� lui Iahve c� va respecta legea �i �i va r�m�ne fidel. �mpreun� cu regele, la aceast� alian�� ader� tot poporul (2Rg 23, 3). Alian�a regal� nu este identic� cu alian�a de vasalitate. Dumnezeu se angajeaz� �i garanteaz� protec�ia sa �i �n cazul �n care regele nu r�m�ne fidel.
g) Dup� �ntoarcerea din exil toate for�ele lui Israel sunt concentrate �n reconstruirea templului. Cultul este centralizat, iar jertfele sunt folosite pentru a stabili raportul cu Iahve. Legea �i cultul devin �izvorul �i norma vie�ii religioase iudaice�. Caracteristica principal� este studierea �i observarea legii. �n literatura postexilic� termenul berit este folosit mai pu�in. E men�ionat �n Neh 9, 8 f�c�ndu-se referin�� la promisiunea (berit) f�cut� lui Abraham, �n 2Cr 6, 14, unde Iahve este invocat ca cel care men�ine promisiunea f�cut� lui Abraham, iar �n 2Cr 13, 5 se face referin�� la alian�a cu David. Ben Sirah folose�te termenul diatheke sau berit pentru a indica promisiunea f�cut� lui Noe (Sir 44, 18), lui Abraham (Sir 44, 20), patriarhilor (Sir 44, 22), lui David (Sir 45, 25), lui Aron (Sir 45, 15). Perioada postexilic� p�streaz� vie promisiunea f�cut� de Iahve patriarhilor, dar identific� alian�a cu legea. Diversele timpuri �i experien�e religioase au dus la o elaborare variat� �i diferit� a alian�ei. Protagonistul r�m�ne Dumnezeu. Ini�iativa �i apar�ine, o ini�iativ� absolut�, liber� �i gratuit� de a m�ntui lumea .

Conceptul veterotestamentar al alian�ei

Biblia folose�te termenul berit pentru a desemna alian�a dintre Iahve �i Israel. Acest concept este dezvoltat �n Pentateuh �i este reamintit �n celelalte c�r�i ale Bibliei. Exege�ii moderni �i contemporani au adus �n discu�ie acest termen ajung�ndu-se la o ampl� analiz� a conceptului (berit) . Poporul evreu a �mprumutat acest termen � berit � de la popoarele vecine cu care intrase �n contact odat� cu cucerirea Canaanului. �n redactarea deuteronomist� a Pentateuhului, apare acest termen � berit � preluat de preo�ii lui Israel pentru a desemna raportul dintre Iahve �i Israel, v�zut ca un pact de vasalitate. Profe�ii �purific� acest termen, d�ndu-i o nou� semnifica�ie: berit � alian�a de iubire.
�n limba ebraic�, berit are semnifica�ia de jur�m�nt, promisiune, angajare, tratat, cu �n�elesul de rela�ie �ntre dou� sau mai multe p�r�i . P�rerile asupra conceptului de alian��-berit sunt diferite. Unii exege�i sunt de p�rere c� elementul teologic de pact a avut drept func�ie unirea triburilor israelite. Teologia alian�ei este rezultatul predic�rii profe�ilor: preo�ii �i profe�ii au dezvoltat acest concept �ncep�nd cu sec. VII-VI. Qades Barnea este �nceputul procesului alian�ei, iar Sinai este �ncheierea. Sihemul este considerat de exege�i ca punct de referin�� al alian�ei. Al�ii consider� Sinaiul �i Madianul inspiratori ai credin�ei lui Israel �i a temei alian�ei .
�n anii '50 mai mul�i exege�i, adopt� ideea de alian�� istoric� �n opozi�ie cu concep�iile mitologice ale popoarelor cananeene. �n anii '70-'80 studio�ii deduc c� alian�a este �metafora raportului singular a lui Dumnezeu cu Israel, fundamentul teologic al comunit��ii iudaice� . D.J. McCarthy studiaz� conceptul de alian�� analiz�nd textele Ex 24 �i cartea Deuteronomului. McCarthy compar� textele orientale antice ale tratatelor de vasalitate cu cele biblice. Termenul berit nu era folosit cu �n�elesul de �alian�� �n epoca anterioar� celei deuteronomice, ceea ce conduce la faptul c� �n epoca predeuteronomic� termenul indica doar raporturi de vasalitate dintre popoare �i foarte rar exprima raportul dintre Dumnezeu �i om. O dat� cu Deuteronomul a devenit un concept care indic� alian�a dintre Dumnezeu �i om .

BAI CRE[S]TINE,NU TE POTOLESTI SA-TI REVII LA VECHEA MATCA STRAMOSEASCA,ROMANEASCA?TOT TRADATOR AI RAMAS?TREZESTE-TE ODATA SI CITESTE ISTORIE ADEVARATA DESPRE ROMANI,DACI,GETI,TRACI,SA VEZI ACOLO ADEVARURI NU FALSURILE GROSOLANE SI GROTESTI PE CARE LE INSIRI AICI CU NESIMTIREA CARACTERISTICA CELOR CARE AU UITAT SA FIE ROMANI DIN CRUCEA NORDULUI SI SA TINA SFINTELE IDEALURI ROMANESTI IN SUFLETE

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine era Osea?

Profetul Osea face parte din profe�ii minori, numi�i astfel nu pentru c� mesajul lor ar fi lipsit de importan��, dar pentru c� scrierile lor sunt scurte. Ordinea c�r�ilor celor doisprezece profe�i minori difer� �n Biblia Ebraic� de cea din LXX. Biblia Ebraic� (�i Vulgata) �ncepe cu cartea profetului Osea urmat� de cea a profe�ilor Ioel, Amos, Abdia, Iona, Mihea, Naum, Habacuc, Sofonia, Ageu, Zaharia, Malahia . Osea deriv� din cuv�ntul ebraic Hoshea �i este diminutivul lui Hoshiahu, care �nseamn� Iahve m�ntuie�te . Acest nume era comun �n Regatul de Nord, fiind reg�sit �i �n papirusurile Elefantine din sec. V �.C. Unii autori sunt de p�rere c� numele provine din termenii Yosia sau Yehosia, care deriv� din numele lui Iahve .
Nu cunoa�tem anul na�terii profetului Osea, nici al mor�ii, nici locul unde s-a n�scut �i nimic despre profesia sa. Informa�iile pe care le avem sunt pu�ine: numele tat�lui � Beeri �i al so�iei � Gomer, precum �i numele celor trei copii ai s�i, locul unde �i-a desf�urat activitatea profetic� � Regatul de Nord .
�n ceea ce prive�te clasa social� a lui Osea p�rerile �ntre exege�i sunt diferite. Unii �l prezint� pe profet ca fiind agricultor sau av�nd leg�tur� cu practicile agricole. Argumentul lor este fundamentat pe faptul c� �n opera sa Osea demonstreaz� o cunoa�tere bun� despre agricultur� (Os 2, 8.14; 9, 2.11; 1, 3.15), folose�te imagini din p�storit (Os 5, 14; 13, 7-8), din v�n�toare (Os 5, 1) . Al�ii argument�nd cu idealul de de�ert au tras concluzia c� ar fi fost un beduin, asemenea lui Amos (Am 1, 1). Majoritatea exege�ilor sunt de acord c� Osea a apar�inut micii burghezii agricole (Os 6, 3-4; 7, 11; 9, 10; 10, 1). De asemenea, nu-i erau necunoscute nici ambientele sapien�iale .
Misiunea �i mesajul s�u au fost dezvoltate �n ultimii ani ai domniei lui Ieroboam al II-lea �i cu pu�in timp �nainte de c�derea Samariei. Aceast� perioad� este de o mare instabilitate politic� (Os 7, 3-7; 8, 4; 5, 13; 12, 2) . Dup� Os 1, 1, perioada �n care �i-a desf�urat activitatea a fost perioada cuprins� �ntre 781/783�743 �.C., ceea ce nu e adev�rat, deoarece Osea a cunoscut evenimentele petrecute dup� domnia lui Ieroboam al II-lea (mort �n 743 �.C.) . Majoritatea exege�ilor sunt de acord c� perioada �n care profetul Osea �i desf�oar� misiunea sa este cuprins� �ntre anii 750�724 �.C. .
Locul misiunii profetice este Regatul de Nord, probabil �n Samaria, Betel �i Galgala. Chiar dac� nu �tim exact locurile unde a predicat profetul cunoa�tem, dup� numele ora�elor pe care le men�ionez� �n cartea sa, c� toate sunt israelite. Nu aminte�te nici Ierusalimul, nici o alt� cetate din Regatul lui Iuda .

1 Corintios 13:1 SI yo hablase lenguas humanas y ang�licas, y no tengo caridad, vengo � ser como metal que resuena, � c�mbalo que retiñe. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:2 Y si tuviese profec�a, y entendiese todos los misterios y toda ciencia; y si tuviese toda la fe, de tal manera que traspasase los montes, y no tengo caridad, nada soy. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:3 Y si repartiese toda mi hacienda para dar de comer a pobres, y si entregase mi cuerpo para ser quemado, y no tengo caridad, de nada me sirve. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:4 La caridad es sufrida, es benigna; la caridad no tiene envidia, la caridad no hace sinraz�n, no se ensancha; Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:5 No es injuriosa, no busca lo suyo, no se irrita, no piensa el mal; Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:6 No se huelga de la injusticia, mas se huelga de la verdad; Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:7 Todo lo sufre, todo lo cree, todo lo espera, todo lo soporta. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:8 La caridad nunca deja de ser: mas las profec�as se han de acabar, y cesar�n las lenguas, y la ciencia ha de ser quitada; Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:9 Porque en parte conocemos, y en parte profetizamos; Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:10 Mas cuando venga lo que es perfecto, entonces lo que es en parte ser� quitado.
1 Corintios 13:11 Cuando yo era niño, hablaba como niño, pensaba como niño, juzgaba como niño, mas cuando ya fu� hombre hecho, dej� lo que era de niño. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:12 Ahora vemos por espejo, en obscuridad; mas entonces veremos cara � cara: ahora conozco en parte; mas entonces conocer� como soy conocido. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales) Concordancia Lexicon Strong en Ingl�s
1 Corintios 13:13 Y ahora permanecen la fe, la esperanza, y la caridad, estas tres: empero la mayor de ellas es la caridad. Traducir a los originales Hebreo/Griego (tambi�n trasliterado con vocales)

Trasfigurazione: una Pasqua anticipata

II Domenica di Quaresima (Anno B) (08/03/2009)
Vangelo: Mc 9,2-10

Questi è il mio Figlio prediletto

Con Gesù non si finisce mai... Appena sei giorni fa', a Cesarea di Filippo, i Dodici hanno riferito al Maestro le opinioni della gente sul suo conto - chi pensa che sia il Battista ritornato in vita, chi Elia, chi uno dei profeti - ma lui li ha subito spiazzati con quella domanda tagliente: �Ma voi chi dite che io sia?�. Solo Pietro ha detto le parole giuste, che il Padre gli ha messo nel cuore e sulle labbra: �Tu sei il Messia�. La risposta è vera - è l�unica esatta - ma l�idea di Messia che il primo dei Dodici si porta in cuore non combacia affatto con quella di Gesù. L�idea di Gesù prevede per il Messia una dolorosa passione e addirittura una morte ignominiosa. Pietro invece sogna successi, vittorie e trionfi e, al solo sentire di un Messia sconfitto, si è subito ribellato con violenza brutale, al punto che la sua �confessione� o riconoscimento di Gesù come Cristo si è risolta in una drammatica �sconfessione� da parte dello stesso Cristo: �Via da me, satana! Tu non pensi secondo Dio, ma secondo gli uomini�.

1. Chi è dunque Gesù? La trama del testo di Marco è tessuta sull�ordito di un filo tanto sottile quanto tenace, il filo di quell�interrogativo ricorrente: ma chi è veramente Gesù di Nazaret? Ora siamo al settimo giorno dall�incontro-scontro di Cesarea di Filippo. Questo dettaglio a prima vista puramente cronologico, acquista un emblematico colore teologico: vi si intravede in filigrana l�esperienza di Mosè al Sinai: �Mosè salì sul monte e la nube coprì il monte. La gloria del Signore venne a dimorare sul monte Sinai e la nube lo coprì per sei giorni. Al settimo giorno il Signore chiamò Mosè dalla nube� (Es 24,13-16).
Dunque sei giorni dopo i fatti di Cesarea di Filippo, ebbe luogo la trasfigurazione. Ci è stato proclamato il racconto nella versione di Marco, ma l�evento viene riportato anche da Matteo e da Luca: si tratta di testi �di una tale ricchezza che, se fanno la gioia del contemplativo, spesso mettono in imbarazzo l�esegeta e lo storico� (L�on-Dufour). Conviene quindi scomporre il brano nei vari elementi che lo strutturano, prima di contemplare l�evento in una visione unitaria. Il primo è il particolare cronologico dei �sei giorni dopo�, appena evidenziato.
Il secondo elemento è il monte alto. Nella storia delle religioni è sulle montagne che gli dèi hanno la loro residenza ed è lì, sulle alte cime, che il cielo incontra la terra. Il monte Sinai è il luogo della rivelazione per eccellenza, in cui Mosè ricevette le tavole della Legge, e dove anche Elia salì, a ritemprare la sua fede alle sorgenti della rivelazione del Signore (cfr. 1Re 19). Il monte della trasfigurazione viene identificato dalla tradizione nel Tabor, ma l�assenza di localizzazione nei sinottici è eloquente: la montagna in cui Dio viene a parlare al Figlio suo trasfigurato è il nuovo Sinai. Va còlta anche una intenzione neanche troppo velatamente polemica: scegliendo questo monte anonimo, Dio ha rigettato la piccola collina su cui era costruita Gerusalemme, il santo monte di Sion. Secondo la topografia teologica degli evangelisti, non sarà Gerusalemme il luogo dell�ultima rivelazione di Dio, ma la Galilea delle genti, anzi è l�al di là della Galilea che riceve ora la visita di Dio.
Il terzo elemento è lagloria: Gesù �si trasfigurò davanti a loro. Le sue vesti divennero splendenti, bianchissime�. Non si tratta tanto della tonalità di un colore, ma dello splendore della gloria divina che fa risplendere il volto di Gesù come il sole e fa brillare le sue vesti come la luce (Matteo). La gloria che Gesù, sei giorni prima, aveva appena annunciato a Cesarea per la fine dei tempi, quando �il Figlio dell�uomo verrà con gli angeli santi nella gloria del Padre� (Mc 8,38), viene ora anticipata sotto lo sguardo abbagliato dei tre testimoni. Se è vero che la gloria appartiene a Dio, unico essere glorioso in senso proprio, perch� unico veramente santo, ora essa risplende sul volto di Gesù, non come un semplice riflesso della gloria di YHWH - come per Mosè - ma come lo splendore che rivela l�intima sua identità: egli è lo stesso Dio.
Accanto a Gesù appaionoMosè ed Elia: è il quarto dettaglio della teofania. Rappresentano rispettivamente la Legge e i Profeti. In particolare, Mosè, il portavoce di Dio, viene a salutare il profeta definitivo, da lui stesso annunciato (Dt 18,15); Elia doveva essere il precursore del Messia. Ambedue erano saliti al Sinai; con la loro apparizione su questo monte - il nuovo Sinai - annunciano che è giunto il tempo della nuova ed eterna alleanza.
Con la sua proposta di fare tre tende - è il quinto particolare - Pietro conferma il senso escatologico della visione: la tenda infatti era un segno della visita di Dio che viene ad abitare in mezzo al suo popolo (cfr. Os 12,10). Pietro vorrebbe quindi inaugurare il cielo sulla terra, perch� l�apparizione di un giorno duri per sempre. Ma l�evangelista Marco annota: �non sapeva cosa dire, poich� erano stati presi dallo spavento�. Ora questa frase rassomiglia stranamente all�osservazione che segue il terzo tentativo, da parte di Gesù, di trovare conforto al Getsemani nei discepoli addormentati: �non sapevano che cosa rispondergli� (Mc 14,40). Le due scene sono affini: gli stessi testimoni privilegiati, lo stesso sbalordimento, qui davanti alla gloria, là davanti all�umiliazione di Gesù. Nei due casi i tre discepoli rimangono in presenza di un mistero incomprensibile.
Il sesto particolare della scena è la nube: �e venne una nube che li avvolse nella sua ombra�. La nube è il segno inequivocabile della manifestazione di Dio, come lo era stata sul Sinai, sulla tenda del convegno durante la marcia nel deserto, e sul tempio di Salomone, all�atto della consacrazione del nuovo edificio. La nube, che ricopre e protegge, è in qualche modo una tenda per Dio stesso: delle nubi, infatti, egli fa la sua tenda (cfr. Sal 18,12).
Infine, come ultimo elemento, va registrata la voce dalla nube: è la stessa voce già ascoltata al Giordano, che aveva presentato Gesù come il Figlio e il Servo del Signore. Ora a quelle parole si aggiunge il comando: �Ascoltatelo!�. Ai discepoli dubbiosi e timorosi, Dio in persona parla e dice che essi possono, devono ascoltare e obbedire, devono e possono avere fiducia in Gesù e seguirlo sulla via che ha intrapreso: è la via della croce che prevede la tappa del Golgotha, ma poi culminerà nella risurrezione.

2. Ad attualizzare il messaggio della trasfigurazione ci aiuta s. Paolo. L�apostolo lo sa e lo dice: soltanto nell�ultimo giorno il nostro povero corpo sarà trasfigurato per essere pienamente conformato al corpo glorioso di Cristo (cfr. Fil 3,21). Ma è già al presente che la vita di Gesù si manifesta nella nostra carne mortale (cfr. 2Cor 4,11.17), e la trasfigurazione di Gesù si compie in noi ogni giorno: �Noi tutti, a viso scoperto, riflettendo come in uno specchio la gloria del Signore, veniamo trasformati in quella medesima immagine, di gloria in gloria, secondo l�azione dello Spirito del Signore� (2Cor 3,18). L�evento della trasfigurazione �ha inaugurato un giorno ciò che rimane ogni giorno il compito del cristiano: lasciar irradiare il mistero pasquale nel presente del suo cammino doloroso, già prima della sua consumazione nella gloria (...)� (L�on-Dufour). Grazie a tale anticipazione della gloria definitiva in una esperienza precaria, continuamente minacciata, il cristiano sa bene che il cielo è disceso sulla terra, l�eternità è entrata nel tempo, mentre la tela della felicità viene intessuta con il filo del dolore, vissuto con fede.
Prima di concludere, non possiamo non fissare almeno alcune domande: c�è stato nella mia vita un momento in cui ho sperimentato una �trasfigurazione� di Gesù ai miei occhi, in cui l�ho visto finalmente per quello che egli veramente è: il Figlio di Dio, mio salvatore? da allora si è fatta sempre più frequente e intensa nella mia vita l�esperienza dell�ascolto della sua parola? vado via via assimilando il �pensiero di Cristo�, per vedere la storia come Lui, per giudicare la vita come Lui, per scegliere e amare come Lui, per vivere in Lui la comunione con il Padre e lo Spirito Santo? E agli altri dico solo quello che so su di Lui o soprattutto quello che ho imparato da Lui? Chi mi incontra, vede in me almeno qualche tratto di somiglianza con Gesù?
Ora, dopo aver ascoltato il Signore che ci ha parlato, siamo invitati ad incontrarlo nel segno del pane condiviso. La realtà del Cristo rimane ancora velata. Tuttavia l�eucaristia ci fa partecipare al movimento della sua vita: entriamo nella sua morte per accedere - nell�attesa della sua venuta - alla luce della sua risurrezione. Ed è già Pasqua.

Commento di Mons. Francesco Lambiasi
tratto da "Il pane della Domenica. Meditazioni sui vangeli festivi"

ΠΡΟΣ ΚΟΡΙΝΘΙΟΥΣ Α΄ 13
1εαν ταις γλωσσαις των ανθρωπων λαλω και των αγγελων αγαπην δε μη εχω γεγονα χαλκος ηχων η κυμβαλον αλαλαζον

2καν εχω προφητειαν και ειδω τα μυστηρια παντα και πασαν την γνωσιν καν εχω πασαν την πιστιν ωστε ορη μεθιστανειν αγαπην δε μη εχω ουθεν ειμι

3καν ψωμισω παντα τα υπαρχοντα μου καν παραδω το σωμα μου ινα καυχησωμαι αγαπην δε μη εχω ουδεν ωφελουμαι

4η αγαπη μακροθυμει χρηστευεται η αγαπη ου ζηλοι ου περπερευεται ου φυσιουται

5ουκ ασχημονει ου ζητει τα εαυτης ου παροξυνεται ου λογιζεται το κακον

6ου χαιρει επι τη αδικια συγχαιρει δε τη αληθεια

7παντα στεγει παντα πιστευει παντα ελπιζει παντα υπομενει

8η αγαπη ουδεποτε πιπτει ειτε δε προφητειαι καταργηθησονται ειτε γλωσσαι παυσονται ειτε γνωσις καταργηθησεται

9εκ μερους γαρ γινωσκομεν και εκ μερους προφητευομεν

10οταν δε ελθη το τελειον το εκ μερους καταργηθησεται

11οτε ημην νηπιος ελαλουν ως νηπιος εφρονουν ως νηπιος ελογιζομην ως νηπιος οτε γεγονα ανηρ κατηργηκα τα του νηπιου

12βλεπομεν γαρ αρτι δι εσοπτρου εν αινιγματι τοτε δε προσωπον προς προσωπον αρτι γινωσκω εκ μερους τοτε δε επιγνωσομαι καθως και επεγνωσθην

13νυνι δε μενει πιστις ελπις αγαπη τα τρια ταυτα μειζων δε τουτων η αγαπη

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-03-05 03:36:53EXACT CE VORBEAM MAI DEVREME,DOBITOCII SI TRADATORII VORBESC DESPRE ZEI CRUZI,NEMILOSI SI CRETINI,MULT INAPOIATI FATA DE ADEVARATII ZEI STRAMOSESTI,NU V-AR FI RUSINE,NESIMTITILOR,ATI UITAT CINE SUNTETI SI-ATI DEVENIT CRETINI SI TRADATORI CU TOTII?

Ce rautacios esti.
De ce? Ce ti-au facut tie crestinii??Ori esti posedat ???

Domnul este Pastorul meu.

De la: eclaudesvd, la data 2009-03-05 04:39:10 ΠΡΟΣ ΚΟΡΙΝΘΙΟΥΣ Α΄ 13
1εαν ταις γλωσσαις των ανθρωπων λαλω και των αγγελων αγαπην δε μη εχω γεγονα χαλκος ηχων η κυμβαλον αλαλαζον

2καν εχω προφητειαν και ειδω τα μυστηρια παντα και πασαν την γνωσιν καν εχω πασαν την πιστιν ωστε ορη μεθιστανειν αγαπην δε μη εχω ουθεν ειμι

3καν ψωμισω παντα τα υπαρχοντα μου καν παραδω το σωμα μου ινα καυχησωμαι αγαπην δε μη εχω ουδεν ωφελουμαι

4η αγαπη μακροθυμει χρηστευεται η αγαπη ου ζηλοι ου περπερευεται ου φυσιουται

5ουκ ασχημονει ου ζητει τα εαυτης ου παροξυνεται ου λογιζεται το κακον

6ου χαιρει επι τη αδικια συγχαιρει δε τη αληθεια

7παντα στεγει παντα πιστευει παντα ελπιζει παντα υπομενει

8η αγαπη ουδεποτε πιπτει ειτε δε προφητειαι καταργηθησονται ειτε γλωσσαι παυσονται ειτε γνωσις καταργηθησεται

9εκ μερους γαρ γινωσκομεν και εκ μερους προφητευομεν

10οταν δε ελθη το τελειον το εκ μερους καταργηθησεται

11οτε ημην νηπιος ελαλουν ως νηπιος εφρονουν ως νηπιος ελογιζομην ως νηπιος οτε γεγονα ανηρ κατηργηκα τα του νηπιου

12βλεπομεν γαρ αρτι δι εσοπτρου εν αινιγματι τοτε δε προσωπον προς προσωπον αρτι γινωσκω εκ μερους τοτε δε επιγνωσομαι καθως και επεγνωσθην

13νυνι δε μενει πιστις ελπις αγαπη τα τρια ταυτα μειζων δε τουτων η αγαπη

Vorbirea multa oboseste! Da vedem ca sti multe limbi.Si noi stim

De la: mariatu, la data 2009-03-05 09:42:33

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-03-05 03:36:53EXACT CE VORBEAM MAI DEVREME,DOBITOCII SI TRADATORII VORBESC DESPRE ZEI CRUZI,NEMILOSI SI CRETINI,MULT INAPOIATI FATA DE ADEVARATII ZEI STRAMOSESTI,NU V-AR FI RUSINE,NESIMTITILOR,ATI UITAT CINE SUNTETI SI-ATI DEVENIT CRETINI SI TRADATORI CU TOTII?

Ce rautacios esti.
De ce? Ce ti-au facut tie crestinii??Ori esti posedat ???

Florine hai prezinta-ne incredintarea ta!

IOEL 2

Sunati din tr�mbitã �n Sion! Sunati �n gura mare pe muntele Meu cel sf�nt, ca sã tremure toti locuitorii tãrii. Cãci vine ziua Domnului, este aproape! -
Ier 4.5;Ioel 2.15;Num 10.5-9;Ioel 1.15;Obad 15;Þef 1.14-15;

2 O zi de �ntuneric si negurã mare, o zi de nori si de �ntunecime. Ca zorile diminetii se �ntinde peste munti un popor mare si puternic, cum n-a mai fost din veac, si nici �n vremurile viitoare nu va mai fi.
Amos 5.18-20;Ioel 1.6;Ioel 2.5-25;Exod 10.14;

3 Arde focul �naintea lui, si p�lp�ie flacãra dupã el. �naintea lui, tara era ca o grãdinã a Edenului, si dupã el este un pustiu sterp: nimic nu-i scapã.
Ioel 1.19-20;Gen 2.8;Gen 13.10;Isa 51.3;Zah 7.14;

4 Parcã sunt niste cai, si aleargã ca niste cãlãreti.
Apoc 9.7;

5 Vin uruind ca niste care pe munti, si p�r�ie ca o flacãrã de foc, c�nd mistuie miristea; par o puternicã ostire, gata de luptã.
Apoc 9.9;Ioel 2.2;

6 Tremurã popoarele �naintea lor, si toate fetele �ngãlbenesc.
Ier 8.21;Pl�n 4.8;Nah 2.10;

7 Aleargã ca niste rãzboinici, se suie pe ziduri ca niste rãzboinici, fiecare �si vede de drumul lui, si nu se abate din cãrarea lui.

8 Nu se �mping unii pe altii, fiecare tine sirul, se nãpustesc prin sãgeti si nu se opresc din mers.

9 Se rãsp�ndesc �n cetate, aleargã pe ziduri, se suie pe case, si intrã pe ferestre ca un hot.
Ier 9.21;Ioan 10.1;

10 �naintea lor se cutremurã pãm�ntul, se zguduie cerurile, soarele si luna se �ntunecã, si stelele �si pierd lumina.
Ps 18.7;Isa 13.10;Ezec 32.7;Ioel 2.31;Ioel 3.15;Mat 24.29;

11 Domnul face sã tune glasul Lui �naintea ostirii Sale, cãci tabãra Lui este foarte mare, si cel ce �mplineste cuv�ntul este puternic. Dar mare este ziua Domnului si foarte �nfricosatã: cine o poate suferi?
Ier 25.30;Ioel 3.16;Amos 1.2;Ioel 2.25;Ier 50.34;Apoc 18.8;Ier 30.7;Amos 5.18;Þef 1.15;Þef ;Num 24.23;Mal 3.2;

12 "Dar chiar acuma, zice Domnul, �ntoarceti-vã la Mine cu toatã inima, cu post, cu pl�nset si bocet!
Ier 4.1;Osea 12.6;Osea 14.1;

13 Sf�siati-vã inimile nu hainele, si �ntoarceti-vã la Domnul, Dumnezeul vostru. Cãci El este milostiv si plin de �ndurare, �ndelung rãbdãtor si bogat �n bunãtate, si-I pare rãu de relele pe care le trimite.
Ps 34.18;Ps 51.17;Gen 37.34;2Sam 1.11;Iov 1.20;Exod 34.6;Ps 86.5.15;Iona 4.2;

14 Cine stie dacã nu Se va �ntoarce si nu Se va cãi? Cine stie dacã nu va lãsa dupã El o binecuv�ntare, daruri de m�ncare si jertfe de bãuturã pentru Domnul, Dumnezeul vostru?
Ios 14.12;2Sam 12.22;2Imp 19.4;Amos 5.15;Iona 3.9;Þef 2.3;Isa 65.8;Hag 2.19;Ioel 1.9-13;

15 Sunati cu tr�mbita �n Sion! Vestiti un post, chemati o adunare de sãrbãtoare!"
Num 10.3;Ioel 2.1;Ioel 1.14;

16 Str�ngeti poporul, tineti o adunare sf�ntã! Aduceti pe bãtr�ni, str�ngeti copiii, si chiar pruncii de la t�tã! Sã iasã mirele din cãmara lui, si mireasa din odaia ei!
Exod 19.10-22;Ioel 1.14;2Cron 20.13;1Cor 7.5;

17 Preotii, slujitorii Domnului, sã pl�ngã �ntre tindã si altar, si sã zicã: "Doamne, �ndurã-Te de poporul Tãu! Nu da de ocarã mostenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce sã se zicã printre neamuri: "Unde este Dumnezeul lor?"
Ezec 8.16;Mat 23.35;Exod 32.11-12;Deut 9.26-29;Ps 42.10;Ps 79.10;Ps 115.2;Mic 7.10;

18 Domnul a fost plin de r�vnã pentru tara Lui, si S-a �ndurat de poporul Sãu.
Zah 1.14;Zah 8.2;Deut 32.36;Isa 60.10;

19 Domnul a rãspuns, si a zis poporului Sãu: "Iatã, vã trimit gr�u, must si untdelemn proaspãt, ca sã vã sãturati de ele, si nu vã voi mai face de ocarã �ntre neamuri.
Ioel 1.10;Mal 3.10-12;

20 Voi depãrta de la voi pe vrãjmasul de la miazã-noapte, �l voi izgoni spre un pãm�nt fãrã apã si pustiu, �i voi �mpinge partea dinainte a ostirii lui �n marea de rãsãrit, si coada ostirii �n marea de apus; iar duhoarea lui se va ridica �n sus, si mirosul lui de putregai se va �nãlta �n vãzduh, cãci s-a crezut grozav.
Exod 10.19;Ier 1.14;Ezec 47.18;Zah 14.8;Deut 11.24;

21 Nu te teme, pãm�ntule, ci bucurã-te si �nveseleste-te, cãci Domnul face lucruri mari!

22 Nu vã temeti, fiare de pe c�mp, cãci islazurile pustiei iarãsi vor �nverzi, pomii �si vor da roadele, smochinul si vita �si vor da rodul lor.
Ioel 1.18-20;Zah 8.12;Ioel 1.19;

23 Si voi, copii ai Sionului, bucurati-vã si �nveseliti-vã �n Domnul, Dumnezeul vostru, cãci El vã va da ploaie la vreme, vã va trimite ploaie timpurie si t�rzie, ca odinioarã.
Isa 41.16;Isa 61.10;Hab 3.18;Zah 10.7;Lev 26.4;Deut 11.14;Deut 28.12;Iac 5.7;

24 Ariile se vor umple de gr�u, vor geme tocitoarele si teascurile de must si de untdelemn,

25 vã voi rãsplãti astfel anii, pe care i-au m�ncat lãcustele Arbeh, Ielec, Hasil si Gazam, ostirea Mea cea mare, pe care am trimis-o �mpotriva voastrã.
Ioel 1.4;Ioel 2.11;

26 Veti m�nca si vã veti sãtura, si veti lãuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, si poporul Meu niciodatã nu va mai fi de ocarã!
Lev 26.5;Ps 22.26;Lev 26.26;Mic 6.14;

27 Si veti sti cã Eu sunt �n mijlocul lui Israel, cã Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, si nu este altul afarã de Mine. Si poporul Meu niciodatã nu va mai fi de ocarã.
Ioel 3.17;Lev 26.11-12;Ezec 37.26-28;Isa 45.5-22;Ezec 39.22-28;

28 Dupã aceea, voi turna Duhul Meu peste orice fãpturã; fiii si fiicele voastre vor prooroci, bãtr�nii vostri vor visa visuri, si tinerii vostri vor avea vedenii.
Isa 44.3;Ezec 39.29;Fapt 2.17;Zah 12.10;Ioan 7.39;Isa 54.13;Fapt 21.9;

29 Chiar si peste robi si peste roabe, voi turna Duhul Meu, �n zilele acelea.
1Cor 12.13;Gal 3.28;Col 3.11;

30 Voi face sã se vadã semne �n ceruri si pe pãm�nt: s�nge, foc, si st�lpi de fum;
Mat 24.29;Marc 13.24;Luc 21.11-25;

31 soarele se va preface �n �ntuneric, si luna �n s�nge, �nainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare si �nfricosatã.
Isa 13.9-10;Ioel 3.1-15;Ioel 2.10;Mat 24.29;Marc 13.24;Luc 21.25;Apoc 6.12;Mal 4.5;

32 Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi m�ntuit. Cãci m�ntuirea va fi pe muntele Sionului si la Ierusalim, cum a fãgãduit Domnul, si �ntre cei rãmasi, pe care-i va chema Domnul.
Rom 10.13;Isa 46.13;Isa 59.20;Obad 17;Rom 11.26;Isa 11.11-16;Ier 31.7;Mic 4.7;Mic 5.3-8;Rom 9.27;Rom 11.5-7;

Domnul este Pastorul meu.

BOULE/BOUAO aici vorbim de TZIGANI si nu de RELIGIE

De la: luci15ian, la data 2009-03-05 12:58:33BOULE/BOUAO aici vorbim de TZIGANI si nu de RELIGIE

Hentz, ca ti-ai furat-o de la server. Baga postarea unde trebuie

"Vanity! Definitely my favourite sin."(John Milton) Work Shall Set You Free!

De la: luci15ian, la data 2009-03-05 12:58:33BOULE/BOUAO aici vorbim de TZIGANI si nu de RELIGIE

AI GRESIT ,DAR ORICUM, VB F URAT.

Domnul este Pastorul meu.

Diavolul...racneste ca un leu....nu stie pe cine sa sfasie.....mai are putin,si dinti -i vor cadea....viata Domnul -i va lua....sa ne rugam pentru sufletele lor.
Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului...ci izbavirea lui...

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Intotdeauna vor fi in jurul nostru oameni care se simt lasati pe dinafara,ca un soarece fara gaura....

Maranatha

In ultima instanta,alegerea pe care fiecare trebuie sa o faca este intre speranta si disperare.Isus spune "Alege speranta"..

Maranatha

biblia.crestini.com/meditatie.php



Meditatia Zilei
Ioan 10:17


Tatal Ma iubeste, pentru ca imi dau viata, ca iarasi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine.


Fiul lui Dumnezeu era din ve�nicie desf�tarea Tat�lui. �n Ioan 1 ne este spus c� Fiul lui Dumnezeu e la s�nul Tat�lui fapt care ne arat� leg�tura intim� cu Tat�l. S� nu credem c� aceast� expresie arat� v�rsta de prunc a Fiului. NU. �n Evrei 1.3 este scris c� El �nsu�i a f�cut toate lucrurile prin Cuv�ntul puterii Sale. �n Evanghelia dup� Ioan (5.20) El �nsu�i ne spune c� Tat�l �l iube�te. Cu ce bucurie trebuia s� se fi uitat Tat�l la Fiul. Fiecare cuv�nt, fiecare lucrare, d�dea Tat�lui un motiv nou s�-L iubeasc�; �n toate El vedea �ndeplinirea g�ndurilor Sale �i Persoana Sa sl�vit�. Aceea�i dragoste a Tat�lui pentru p�c�to�ii pierdu�i, umplea �i inima Fiului. Ca p�c�to�ii s� fie salva�i de pierzarea ve�nic� trebuia neap�rat s� fie pl�tit pre�ul p�catelor. Plata p�catelor este moartea. C�nd a venit �n lume, Fiul a spus: �Iat� c� vin s� fac voia Ta� (Evr. 10.7). Fiul �i-a dat singur �i de bun� voie via�a Sa. Iat� �nc� un temei care a sporit dragostea Tat�lui fa�� de Fiul S�u Preaiubit. El i-a dat puterea de a-�i da via�a pentru p�c�to�i ca apoi s� �i-o recapete. Domnul Isus a �ndeplinit �n totul voia lui Dumnezeu. C�nd totul era aproape �ndeplinit, potrivit prorociei a strigat: �Mi-e sete!"
Apoi dup� pu�ine clipe �i-a �ncredin�at via�a �n m�inile Tat�lui. Toate acestea trezesc �n noi g�ndul de adorare, c�ci ele s-au f�cut pentru noi. Aceast� ardere de tot a fost f�cut� pentru Dumnezeu ca jertf� de bun miros, iar pentru noi a fost o jertf� pentru isp�irea p�catelor noastre. Aceste scumpe adev�ruri ne �ndeamn� �n orice moment s�-L ador�m pe Domnul nostru �i s�-I mul�umim pentru aceast� lucrare.
�Dar vine ceasul, �i acum a �i venit c�nd �nchin�torii adev�ra�i vor adora pe Tat�l �n duh �i adev�r c�ci astfel de adoratori dore�te �i Tat�l."
E�ti �i tu un astfel de adorator al Marelui M�ntuitor?

Domnul este Pastorul meu.

Meditatia Zilei
Rut 1:13


Nu fiicele mele! Eu sunt mult mai amarata decat voi, pentru ca mana DOMNULUI s-a intins impotriva mea.


�n vremea �Judec�torilor" poporul Israel a fost timp de 111 ani sub domina�ia popoarelor str�ine. Din timp �n timp Dumnezeu trebuia s� intervin� cu anumite mustr�ri, deoarece poporul f�cea ceea ce socotea c� este bine �n ochii proprii. Foametea a fost un mijloc de educare �n m�na lui Dumnezeu. El a prezis-o �nc� din Deuteronom 11.17. Elimelec a c�utat s� evite aceast� mustrare a Domnului. El s-a dus �n �ara Moabului, despre ai c�rei locuitori Dumnezeu spusese s� nu intre nici unul �n Adunarea Sa, �i aceasta s� fie o lege ve�nic� (Deut 23.3). Se pare c� Naomi, nevasta lui Elimelec era un element activ �n aceast� ac�iune �i tocmai ea a trebuit s� recunoasc� dezertarea din fa�a Domnului �i din �coala Sa. �n �ara Moabului, Naomi �i-a �ngropat b�rbatul. Ea a r�mas totu�i acolo �i cei doi fii �i-au luat neveste din aceast� tar� �mpotriva voii lui Dumnezeu. Au stat �n �ara Moabului aproape zece ani, dup� care au murit �i cei doi fii. C�nd a auzit Naomi c� Dumnezeu a sc�pat poporul s�u de foametea cea mare, s-a decis s� se �ntoarc� �napoi �n Israel. Plecase �n mare bel�ug, dar c�nd a revenit �n tar� a r�mas cu m�inile goale. Nurorile au vrut s� o �nso�easc�, dar ea le-a spus s� se �ntoarc� �n �ara lor de ba�tin�. Ele v�zuser� �n casa lui Elimelec frica de Dumnezeu. Naomi a vorbit mult cu Rut dup� ce Orpa le-a p�r�sit. �n toate ea nu a mustrat-o �i nici nu a judecat zeii moabi�ilor. �n privin�a aceasta Naomi nu a fost o bun� m�rturie. Ajuns� la Betleem a m�rturisit c� Dumnezeu i-a f�cut grea situa�ia �i tot r�ul a venit peste ea. Dar �n Rut 2.20 a recunoscut c� mila lui Dumnezeu nu s-a dep�rtat de la ea, �i de aceea a putut s� revin� la Betleem �i s� locuiasc� �n p�rt�ie cu poporul lui Dumnezeu. Toate c�ile lui Dumnezeu sunt des�v�r�ite aceasta e marea concluzie la care a ajuns Naomi �i la care trebuie s� ajung� fiecare copil al lui Dumnezeu. Ai ajuns �i tu la aceast� sf�nt� concluzie?

Domnul este Pastorul meu.

Deuteronom 26,16-19
Moise a vorbit poporului s�u spun�nd: 16 "Ast�zi Domnul Dumnezeul t�u ��i porunce�te s� �mpline�ti legile �i poruncile lui, s� le p�ze�ti �i s� le �mpline�ti din toat� inima ta �i din tot sufletul t�u. 17 Ast�zi tu ai m�rturisit �naintea Domnului c� el va fi Dumnezeul t�u, c� vei umbla pe c�ile lui, vei p�zi legile lui, poruncile �i or�nduielile lui �i vei asculta de glasul lui. 18 �i azi Domnul �i-a m�rturisit c� vei fi poporul lui, dup� cum �i-a spus, dac� vei p�zi poruncile lui. 19 El ��i va da �nt�ietate �n slav�, �n faim� �i �n m�re�ie, asupra tuturor popoarelor pe care le-a f�cut, �i vei fi un popor sf�nt, pentru Domnul Dumnezeul t�u, dup� cum �i-a promis".

Matei 5,43-48
�n acel timp, Isus a spus ucenicilor s�i: 43 "A�i auzit c� s-a spus: S� iube�ti pe aproapele t�u �i s� ur�ti pe du�manul t�u. 44 Eu �ns� v� spun: Iubi�i pe du�manii vo�tri, ruga�i-v� pentru cei care v� prigonesc �i v� vorbesc de r�u, 45 ca s� fi�i fiii Tat�lui vostru din ceruri, care face s� r�sar� soarele s�u peste cei buni �i peste cei r�i �i s� cad� ploaia peste cei drep�i �i peste cei nedrep�i. 46 C�ci dac� iubi�i pe cei care v� iubesc, ce r�splat� ve�i avea? Oare nu fac aceasta �i vame�ii? 47 �i dac� �i saluta�i numai pe fra�ii vo�tri, ce face�i mai mult? Oare nu fac aceasta �i p�g�nii? 48 Fi�i, a�adar, des�v�r�i�i, precum Tat�l vostru ceresc des�v�r�it este".

Biblia � Filipeni 1

Filipeni 1
1 Pavel si Timotei, robi ai lui Isus Hristos, cãtre toti sfintii �n Hristos Isus, care sunt �n Filipi, �mpreunã cu episcopii (Sau: priveghetori.) si diaconii:
1Cor 1.2;
2 Har vouã si pace de la Dumnezeu, Tatãl nostru, si de la Domnul Isus Hristos!
3 Multumesc Dumnezeului meu pentru toatã aducerea aminte, pe care o pãstrez despre voi.
Rom 1.8-9;1Cor 1.4;Efes 1.15-16;Col 1.3;1Tes 1.2;2Tes 1.3;
4 �n toate rugãciunile mele mã rog pentru voi toti, cu bucurie
5 pentru partea, pe care o luati la Evanghelie, din cea dint�i zi p�nã acum.
Rom 12.13;Rom 15.26;2Cor 8.1;Filip 4.14-15;
6 Sunt �ncredintat cã Acela care a �nceput �n voi aceastã bunã lucrare, o va isprãvi p�nã �n ziua lui Isus Hristos.
Ioan 6.29;1Tes 1.3;Filip 1.10;
7 Este drept sã g�ndesc astfel despre voi toti, fiindcã vã port �n inima mea, �ntruc�t, at�t �n lanturile mele c�t si �n apãrarea si �ntãrirea Evangheliei, voi sunteti toti pãrtasi aceluiasi har.
Filip 1.17;2Cor 3.2;2Cor 7.3;Efes 3.1;Efes 6.20;Col 4.3-18;2Tim 1.8;Filip 4.14;
8 Cãci martor �mi este Dumnezeu cã vã iubesc pe toti cu o dragoste nespusã �n Isus Hristos.
Rom 1.9;Rom 9.1;Gal 1.20;1Tes 2.5;Filip 2.26;Filip 4.1;
9 Si mã rog ca dragostea voastrã sã creascã tot mai mult �n cunostintã si orice pricepere,
1Tes 3.12;Film 6;
10 ca sã deosebiti lucrurile alese, pentru ca sã fiti curati si sã nu vã poticniti p�nã �n ziua venirii lui Hristos,
Rom 2.18;Rom 12.2;Efes 5.10;Fapt 24.16;1Tes 3.13;1Tes ;1Tes 5;1Tes 23;1Cor 1.8;
11 plini de roada neprihãnirii, prin Isus Hristos, spre slava si lauda lui Dumnezeu.
Ioan 15.4-5;Efes 2.10;Col 1.6;Ioan 15.8;Efes 1.12-14;
12 Vreau sã stiti, fratilor, cã �mprejurãrile �n care mã gãsesc, mai degrabã au lucrat la �naintarea Evangheliei.
13 �n adevãr, �n toatã curtea �mpãrãteascã, si pretutindeni aiurea, toti stiu cã sunt pus �n lanturi din pricina lui Isus Hristos.
Filip 4.22;
14 Si cei mai multi din frati, �mbãrbãtati de lanturile mele, au si mai multã �ndrãznealã sã vesteascã fãrã teamã Cuv�ntul lui Dumnezeu.
15 Unii, este adevãrat, propovãduiesc pe Hristos din pizmã si din duh de ceartã; dar altii din bunãvointã.
Filip 2.3;
16 Acestia din urmã lucreazã din dragoste, ca unii care stiu cã eu sunt �nsãrcinat cu apãrarea Evangheliei;
Filip 1.7;
17 cei dint�i, din duh de ceartã vestesc pe Hristos nu cu g�nd curat, ci ca sã mai adauge un necaz la lanturile mele.
18 Ce ne pasã? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toatã inima, Hristos este propovãduit. Eu mã bucur de lucrul acesta si mã voi bucura.
19 Cãci stiu cã lucrul acesta se va �ntoarce spre m�ntuirea mea prin rugãciunile voastre si prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos.
2Cor 1.11;Rom 8.9;
20 Mã astept si nãdãjduiesc cu tãrie cã nu voi fi dat de rusine cu nimic; ci cã acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslãvit cu �ndrãznealã �n trupul meu, fie prin viata mea, fie prin moartea mea.
Rom 8.19;Rom 5.5;Efes 6.19-20;
21 Cãci pentru mine a trãi este Hristos si a muri este un c�stig.
22 Dar dacã trebuie sã mai trãiesc �n trup, face sã trãiesc; si nu stiu ce trebuie sã aleg.
23 Sunt str�ns din douã pãrti: as dori sã mã mut si sã fiu �mpreunã cu Hristos, cãci ar fi cu mult mai bine;
2Cor 5.8;2Tim 4.6;
24 dar, pentru voi, este mai de trebuintã sã rãm�n �n trup.
25 Si sunt �ncredintat si stiu cã voi rãm�ne si voi trãi cu voi toti, pentru �naintarea si bucuria credintei voastre;
Filip 2.24;
26 pentru ca, prin �ntoarcerea mea la voi, sã aveti �n mine o mare pricinã de laudã �n Isus Hristos.
2Cor 1.14;2Cor 5.12;
27 Numai, purtati-vã �ntr-un chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie cã voi veni sã vã vãd, fie cã voi rãm�ne departe de voi, sã aud despre voi cã rãm�neti tari �n acelasi duh, si cã luptati cu un suflet pentru credinta Evangheliei,
Efes 4.1;Col 1.10;1Tes 2;1Tes 4.1;Filip 4.1;1Cor 1.10;Iuda 3
28 fãrã sã vã lãsati �nspãim�ntati de potrivnici; lucrul acesta este pentru ei o dovadã de pierzare, si de m�ntuirea voastrã, si aceasta de la Dumnezeu.
2Tes 1.5;Rom 8.17;2Tim 2.11;
29 Cãci cu privire la Hristos, vouã vi s-a dat harul nu numai sã credeti �n El, ci sã si pãtimiti pentru El,
Fapt 5.41;Rom 5.3;Efes 2.8;
30 si sã si duceti, cum si faceti, aceeasi luptã, pe care ati vãzut-o la mine, si pe care auziti cã o duc si acum.
Col 2.1;Fapt 16.19;1Tes 2.2

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/biserici/cum-sa-te-eliberezi-de-blesteme...

Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 25 Noiembrie 2008
Cum s� te eliberezi de blestemele vr�jitorilor?

Am primit urm�toarea �ntrebare la care vin s� r�spund �n acest articol:

�ntrebarea mea e legat� de persoanele care se ocup� de �ndeletniciri oculte, vr�ji, blesteme. Am o ruda foarte apropiata familiei mele care se ocupa de c��iva ani cu a�a ceva, din invidie cred ca si l�comie, �i familia mea a aflat din mai multe surse ca multe aceste rele dorite sunt menite pentru noi (a �mpiedica c�s�toria pentru mine, p�rin�ilor sa nu le mearg� bine la serviciu) si nu vreau sa p�c�tuiesc sa spun ca cred �n a�a ceva, dar, pur si simplu, am observat ca de un timp nu merg lucrurile pe un ton normal ca de obicei �i m� �nsp�im�nt�. Apoi la al�i vr�jitori care �desfac� nu se va duce nimeni din familia mea fiindc� �tiu ce e un p�cat mare a�a ca a�i vrea sa �tiu cum sa lupt concret in afara de rug�ciune si post. Ce mai trebuie s� fac, de asemenea cit de mult poate dura r�ul provocat de a�a peroane, cit de mult in timp (ani, luni, zile)? �tiind ca dureaz� situa�ia aceasta de vreo 3-4 ani c�te odat� m� ajunge disperarea. Daca p�rin�ii mei nu sunt cre�tini si eu da cum pot sa opresc r�ul care vine spre familia mea?

Puterea rea a vr�jitorilor este o realitate

Nu conteaz� dac� cred oamenii, sau dac� nu cred, este o realitate c� vr�jitorii ac�ioneaz� cu puterea Satanei �i pot face mult r�u. Iat� de ce Dumnezeu spune �n Biblie astfel:


S� nu fie la tine nimeni care s�-�i treac� pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care s� aib� me�te�ugul de ghicitor, de cititor �n stele, de vestitor al viitorului, de vr�jitor, de desc�nt�tor, nimeni care s� �ntrebe de cei ce cheam� duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care s� �ntrebe de mor�i. C�ci oricine face aceste lucruri este o ur�ciune �naintea Domnului, �i din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul t�u, pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu s� te �ii �n totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul t�u. (Deuterоnom 18:10-13)

Acolo unde oamenii se dep�rteaz� de Dumnezeu, aceste p�cate ur�cioase iau mare amploare, �i trebuie s� recunoa�tem c� avem vr�jitori �i vr�jitoare �n �ara noastr�, care pricinuiesc mult r�u oamenilor. �n copil�rie am v�zut multe vie�i �i familii distruse prin vr�ji �i nu o singur� dat� am v�zut cum �n curte a venit o broasc� legat� cu a�e ro�ii la picioare, sau aruncate prin curte p�r cu coarnele unui animal, sau alte obiecte. �n articolul unde am povestit despre moartea mamei mele am relatat mai mult despre felul cum ne-a fost atacat� familia prin vr�jitoriile celor ce f�ceau voia Satanei. A�a c� nu am nevoie s� m� conving� cineva despre puterea vr�jitorilor �i a uneltirilor lor rele.


Vr�jile �i blestemele nu au putere asupra copiilor lui Dumnezeu

C�nd poporul Israel se aflau �n drum spre Canaan �i au ajuns la hotarele Moabului, Balaac, �mp�ratul Moabi�ilor a trimis pe solii s�i s� cheme pe vr�jitorul Balaam, ca acesta s� blesteme pe copiii lui Israel �i s� fac� vr�ji �mpotriva lor. Apropo, este un lucru cunoscut c� �i Hitler cu nazi�tii au recurs la astfel de vr�jitori �n declan�area planurilor diabolice pe care le aveau. Dumnezeu i-a spus vr�jitorului Balaam s� nu plece cu solii �i el nu a plecat prima dat�, dar apoi, fiind invitat din nou, �n l�comie dup� averea promis� de Balaac, vr�jitorul Balaam a insistat �i Dumnezeu l-a l�sat s� plece, spre ru�inea �i nenorocirea lui. Ajuns �n Moab, a �ncercat de trei ori s� blesteme pe Israel, dar de trei ori Dumnezeu l-a f�cut s� binecuv�nteze. Toate detaliile sunt scrise �n capitolele 22-24 din cartea Numeri. La prima �ncercare de a blestema pe Israel, Balaam a spus:


Cum s� blestem eu pe cel ce nu-l blestem� Dumnezeu? Cum s� defaim eu pe cel ce nu-l defaim� Domnul? (Numeri 23:8)

La a doua �ncercare de a blestema, Dumnezeu �n pus �n gura lui Balaam aceste cuvinte:


Desc�ntecul nu poate face nimic �mpotriva lui Iacov, Nici vr�jitoria �mpotriva lui Israel.. (Numeri 23:23)

Oricine a �ncheiat un leg�m�nt cu Dumnezeu prin credin�� �n Domnul Isus Hristos �i na�tere din nou, a devenit copilul lui Dumnezeu, a�a cum scrie �n Evanghelia dup� Ioan:


(Isus) A venit la ai S�i, �i ai S�i nu L-au primit. Dar tuturor clor ce L-au primit, adic� celor ce cred �n Numele Lui, le-a dat dreptul s� se fac� copii ai lui Dumnezeu; n�scu�i nu din s�nge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. (Evanghelia dup� Ioan 1:11-13)

Pentru c� suntem copiii lui Dumnezeu, suntem binecuv�nta�i de Dumnezeu. El nu ne blestem� �i nu d� voie la nimeni s� ne poat� blestema. Poate �i-a fost �legat� cununia�, adic� te-a f�cut cineva vr�ji s� nu te po�i c�s�tori. S� �tii c� acele vr�ji au putut s� aib� efect asupra ta p�n� �n clipa c�nd ai �ncheiat leg�m�nt cu Domnul Isus. Acum, ele nu mai au nici o putere pentru c� tu e�ti binecuv�ntat� de Dumnezeu. �i dac� nu te-ai c�s�torit �nc�, aceasta este pentru binele t�u, a�a cum spune Dumnezeu c�nd zice:


De alt� parte, �tim c� toate lucrurile lucreaz� �mpreun� spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, �i anume, spre binele celor ce sunt chema�i dup� planul S�u. (Romani 8:28)

C�t timp dureaz� r�ul provocat de vr�jitorii?

Mult. Scriptura spune c� dureaz� p�n� c�nd vine eliberarea pe care o poate da doar Dumnezeu. C�nd aduceau la Domnul Isus pe oamenii st�p�ni�i de duhuri rele, nici odat� acele duhuri, sau draci, nu doreau s� p�r�seasc� pe om �i doar la porunca Domnului Isus �l l�sau �n pace. A�a este �i cu blestemele, care nu sunt altceva dec�t uneltiri dr�ce�ti cu implicarea puterii diavolului. Ele dureaz� p�n� c�nd omul vine s� cear� eliberare de la Domnul Isus, �i doar M�ntuitorul poate da o eliberare deplin�.


Cum s� aju�i pe cei ce sunt sub blestemele vr�jitorilor?

C�nd Apostolul Pavel i-a povestit �mp�ratului Agripa despre �nt�lnirea pe care a avut-o cu Domnul Isus �i felul cum s-a �ntors la Dumnezeu, el spunea c� Domnul Isus i-a spus a�a:


�Te-am ales din mijlocul norodului acestuia �i din mijlocul Neamurilor, la care te trimit, ca s� le deschizi ochii, s� se �ntoarc� de la �ntuneric la lumin�, �i de sub puterea Satanei la Dumnezeu; �i s� primeasc�, prin credin�a �n Mine, iertarea de p�cate �i mo�tenirea �mpreun� cu cei sfin�i�i.� (Faptele Apostolilor 26:17-18)

Orice om care se afl� sub blestemele vr�jitorilor tot se afl� sub puterea satanei. Pentru a se elibera de sub aceast� putere, trebuie mai �nt�i s� deschid� ochii min�ii �i inimii lui �i s� caute a cunoa�te �i �n�elege mesajul Evangheliei Domnului Isus Hristos a�a cum este scris pe paginile Sfintelor Scripturi. Apoi, din moment ce va �n�elege cum poate fi eliberat, trebuie s� fac� o alegere s� se �ntoarc� de la �ntuneric la lumin�, �i de sub puterea Satanei la Dumnezeu. A�a va primi, prin credin�� �n Domnul Isus, iertarea de p�cate �i mo�tenirea cu cei sfin�i�i. Aceasta �i este poc�in�a. Aceasta se �nt�mpl� la na�terea din noi. Nu exist� o alt� alternativ� pentru oameni sau o alt� posibilitate de a sc�pa de blestemele sub care se afl�. Cei ce merg la al�i vr�jitori, care le promit eliberarea de sub blestem, nu fac dec�t s�-�i agraveze starea �i s� mearg� din r�u �n mai r�u. Noi putem s� le vorbim rudelor �i s�-i �ndemn�m s� primeasc� mesajul Evangheliei, dar alegerea este dup� ei.

Cu mai mul�i ani �n urm� am aflat despre o rud� care tr�gea c�r�ile �i f�cea tot felul de alte vr�ji. Imediat cum am aflat, am mers s� o confrunt cu adev�rul Sfintelor Scripturi. �i ce crede�i? Mi-a spus c� nu este nimic r�u, c� uite a�a �i poate �ntre�ine familia, etc. Am avertizat-o �i i-am spus c� urmeaz� consecin�e grave pentru ea �i pentru �ntreaga familie. Nu vreau s� dau detalii cu privire la consecin�ele care i-au �i ajuns, dar sunt foarte, foarte grave �i to�i au ajuns foarte nenoroci�i. Iar eu le-am vorbit atunci despre �ntoarcerea la Domnul Isus Hristos din toat� inima �i ei au nesocotit. De fapt, nici acum nu este t�rziu, numai dac� ar vrea ei s� �n�eleag� �i s� se �ntoarc� de la �ntuneric la lumin� �i de sub puterea Satanei la Dumnezeu.

Ce vei face tu? Dac� e�ti sub blestemul vr�jitorilor, alearg� la Domnul Isus, f� un leg�m�nt cu El, d�-�i via�a �n �ntregime Lui �i M�ntuitorul te va elibera �i te va cople�i cu pacea, bucuria �i fericirea pe care doar El o poate da. Spune la rudele tale care sunt sub aceste blesteme ca s� nu r�m�n� �n �ntuneric ci s� se �ntoarc� la Domnul Isus, care este Lumina lumii.

Domnul este Pastorul meu.

biblia.crestini.com/meditatie.php

Meditatia Zilei
Ioan 10:11


Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi da viata pentru oi.


Oare se mai g�se�te undeva un P�stor a�a de Bun ca Domnul nostru? Cine �i iube�te pe ai S�i ca El? El a cobor�t din cer �i a murit pe cruce pentru a salva pe oamenii p�c�to�i care devin prin credin�� oi�ele Sale. Noi �i apar�inem Lui form�m turma Sa, turm� care o pa�te El �nsu�i. �i din cauz� c� ne iube�te cu at�ta c�ldur�, El merge �n fa�a turmei Sale �i noi avem fericirea de a-L urma. Pe calea urm�rii Sale g�sim p�une �i desf�tare duhovniceasc�. Da, El �nsu�i ne d� bucurii nespuse �i ne �mb�rb�teaz�. Celor care stau foarte aproape de El le d� o m�sur� plin�, care se revars� cu bucurii. Oare nu vrei �i tu ca Marele P�stor s�-�i d�ruiasc� aceste bunuri? Sau suntem mul�umi�i cu o m�sur� mai mic�? Atunci nu lu�m din imensitatea Sa �i sufletul nostru nu se bucur� de comuniunea cu El. Poate Domnul s� fie mul�umit cu noi? Desigur c� NU. El vrea s� fim �n apropierea Sa �i s� fim ferici�i. Noi am experimentat faptul c� nimic nu ne �mb�rb�teaz� mai mult ca preocuparea noastr� cu Persoana Sa �i dragostea Lui. �mb�rb�ta�i de El, vom primi �ntotdeauna mai mult� putere.
Oare nu se �nt�mpl� c�teodat� ca o oaie s� urmeze pe alt st�p�n? Aceasta se �nt�mpl� numai atunci c�nd oaia e bolnav�, c�ci �n acea situa�ie nu mai poate deosebi vocea str�inului �i vocea P�storului cel Bun. O astfel de oaie a p�unat �n alte locuri dec�t acolo unde a fost �ndrumat� de P�storul Divin. Ea credea c� are voie s� mearg� �i acolo odat�, dar s-a ar�tat foarte repede c� a fost numai pentru r�ul ei. �n aceast� situa�ie singurul remediu este revenirea la Domnul Isus �n plin� supunere. El trateaz� ceea ce este r�u �i El vindec� urm�rile p�rt�iei dintr-o leg�tur� nepotrivit� a credinciosului. Medicamentele Sale sunt foarte bune �i de multe ori au efect imediat. C�teodat� �ns� trebuie s� suferim mai mult timp consecin�ele p�catelor noastre. S� ne �ncredem tot mai puternic �n P�storul cel Bun care ne va duce �n sf�nta Lui odihn�.

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/marturii/dupa-moartea-mamei-mele/

Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 6 Decembrie 2007

Dup� moartea mamei mele

C�nd mi-a murit mama, la 25 octombrie 1980, nu trecuse nici o lun� de c�nd implinisem 9 ani. Ziua �nmorm�nt�rii ei a fost cea mai groaznic� zi din via�a mea. La cimitir, am vrut s� sar dup� ea �n morm�nt �i tot drumul c�t am mers spre cas� am pl�ns �n mare disperare, iar tat�l m-a certat tot drumul ca s� nu mai pl�ng.

Seara, �mpreun� cu surorile mele, st�team �i priveam pozele mamei noastre �i pl�ngeam. Era unica fiin�� la care noi g�seam dragoste, m�ng�iere �i protejare. Tat�l s-a purtat totdeuna ca un c�l�u cu mama �i cu noi �i acum ne sim�eam r�ma�i singuri pe m�inile c�l�ului nostru. Nu discutam aceasta, dar fiecare din noi avea acelea�i sim��minte. �n timp ce priveam pozele �i pl�ngeam, tat�l s-a apropiat �i i-a spus sorei mai mare �n auzul tuturor, urm�toarele: �Lidia, tu trebuie s� mai a�tep�i cu c�s�toria pentru c� primul trebuie eu s� m� c�s�toresc.� Lidia avea doar 17 ani �i nu fusese nici odat� cerut� �n c�s�torie, dar �n acel moment disperat, nici prin cap nu putea s�-i treac� despre c�s�torie sau nunt�. Noi am primit cuvintele tat�lui cu mult� str�ngere de inim�, au fost o lovitur� direct� �i foarte dur�, drept �n inim�. Am r�mas cu to�ii nedumeri�i �i nu �tiam ce s� facem �i ce s� spunem.

�n urm�toarele zile �n casa noastr� era o atmosfer� foarte grea �i ap�s�toare. Motivul principal era acela c� mama noastr� nu mai era cu noi, iar noi toat� ziua ne g�ndeam doar la ea. Al doilea motiv care putea �i mai mult� presiune asupra noastr� era frica de tat�l �i de �noutatea� adus� de el cu privire la �nsur�toarea lui ce se apropia.

�ntr-o noapte, au venit cineva �i l-au strigat pe tat�l nostru la poart�. El a ie�it �i acolo au �nceput s�-l bat�. �n frica �i disperarea lui striga: �Lidia, Ileana, s�ri�i �n ajutor?� Ce ajutor putea el s� a�tepte de la dou� fete de 17 �i 15 ani, disperate �i speriate de tot ce se �nt�mplase? S�racele, de fric�, au s�rit, numai nu �n ajutor. Au s�rit gardul la vecini �n groaza care le-a apucat. Venise s�-l bat� pe tat�l nostru fra�ii unui t�n�r care murise. Tat�l lucra paznic la baza petrolier� �i to�i acei fra�i au furat ni�te bare metalice, av�nd o �n�elegere mai dinainte cu tat�l. Nu �tiu cum �i ce s-a �nt�mplat, c� tat�l a �nc�lcat cumva �n�elegerea lor �i s-a luat dup� ei dup� ce au furat. C�nd fugeau de tat�l meu, fratele lor s-a �mpiedicat �i c�z�nd s-a lovit de moarte cu o bar� metalic�. Acum, fra�ii venise �n acea noapte s� se r�zbune. Tat� a reu�it cumva s� scape din m�inle lor �i s� fug�. Eu nici nu-mi mai amintesc unde am fugit, dar �mi amintesc doar goaza care m� apucase �i pe mine �n acea noapte. C�nd ne-am adunat iar to�i �n cas�, tat�l a certat r�u �i aproape s� le bat� pe surorile mele pentru c� nu au s�rit �n ajutorul lui ca s�-l scape din m�inle celor care venise s�-l bat�.

�ntr-o zi Lenu�a, cea mai mic� dintre surori, s-a dus la cimitir s� vopseasc� crucea mamei �i s� fac� curat la morm�nt. La �ntoarcere, tat�l a certat-o r�u �i i-a spus c� ea a folosit acest motiv ca s� mearg� �n vizit� la rudele din partea mamei. El ne interzisese categoric s� mai mergem cineva vre-o dat� la rudele mamei. Ne-a spus s� uit�m de ei to�i. Dar tocmai ei erau cei la care puteam g�si grij�, m�ng�iere �i �n�elegere. Deci, c�nd tat�l a �nceput s� o certe pe Lenu�a pentru motivul c� a mers la cimitir f�r� voia lui, ea a �nceput s� pl�ng� �i i-a zis c� at�t timp c�t mama a fost �n via�� a chinuit-o �n toate felurile �i acum nici nu ne mai d� voie s� mergem la ea la morm�nt. Aceasta l-a �nfuriat foarte tare, dar nu a b�tut-o pe Lenu�a ci �nc� odat� ne-a aminin�at pe to�i c� ne va rupe picioarele dac� aude c� am mers la cineva din rudele mamei �n vizit�.

De la o vreme �ns�, tat�l �ncepuse s� le spun� surorilor mele la tot pasul s� mearg� la rudele mamei, c� ele s� le poarte de grij�, etc. Pe mine nu m� �ncludea cu ele �n aceasta pentru c� dorea s� m� �in� cu el, eu fiind unicul b�iat.

Urm�toare mare lovitur� primit� de noi a fost la 7 noiembrie, peste dou� s�pt�m�ni dup� moartea mamei. Vecinul nostru care, locuia peste dou� case �i al c�rui nume era tot Vasile Filat, f�cea nunta unuia dintre copiii lui atunci. Nu-mi amintesc cu exactitate a cui nunt� era. C�nd au venit nunta�ii din partea mirelui, sau a miresei, nu �tiu exact, tat�l meu a fost cel care a �nt�mpinat nunta cu c�ntec �i joc �n fa�a �ntregului sat. Aceasta ne-a zdrobit de tot inimile. Era toamn� t�rziu, era frig �i noi stam sub un gard privind aceast� scen� �i nu ne venea a crede ochilor c� este realitate ce vedem. C�nd a venit tat�l acas�, iar a spus-o �i mai ap�sat c� trebuie surorile mele s� plece la rude. Ele a�a au �i f�cut �i m-au luat �i pe mine cu ele spre marele lor risc �i spre marea mea fericire.

Am mers la unchiul Nicolae, fratele mai mic al mamei, care abea era c�s�torit. El ne-a primit �i s-a �ngrijit de noi cu toate c� �i venea greu. Nu a trecut multe zile �i am auzit c� tat�l �i-a adus alt� femeie acas�. Vorbea tot satul despre aceasta. Pentru c� eram unicul b�iat, tat�l c�uta cu tot dinadinsul s� m� �in� pe mine �mpreun� cu el. A�a c� a venit la �coal� �i m-a luat cu el acas�. M� sim�eam ca un animal speriat prins �n capcan� �i c�utam orice prilej s� evadez. C�nd am �ntrat �n cas�, s-a apropiat de mine femeie pe care o adusese s�-i fie so�ie. Ea era �mbr�cat� �n aceia�i hain� pe care o purta mama �n ziua c�nd mi-a spus c� s-a �mboln�vit. Mi-am amintit cum venea mama pe drum atunci �i cum era at�t de frumoas� �i plin� de bun�tate. F�ptura ei aducea at�ta bucurie �i m�ng�iere �n sufletul meu de copil. De odat� m-a umplut o ur� de nedescris. Aveam impresia c� dac� avea un cu�it �n m�in�, a� fi lovit cu el �i pe tat�l �i pe femeia care a �ndr�znit s� �ntre �n casa noastr� �i s� �mbrace haina mamei mele. Femeia aceasta s-a apropiat s� m� s�rute �i dup� s�rutarea ei mi-a venit s� vomit. Cu mare greu m-am st�p�nit s� nu o fac. Am spus c� vreau s� ies p�n� afar�, �i de odat� am rupt-o din loc fugind din toate puterile mele la unchiul Nicolae unde ne oprisem cu to�ii.

Dup� cazul acesta, tat�l a �nceput s� m� v�neze ca s� m� aduc� la el �i s� r�m�n cu el. Oriunde �l �nt�lneam pe str�zi o luam la fug� c�t m� �ineam picioarele. Cea mai mare fric� o aveam c� va veni la lec�ie �i atunci nu voi avea unde s� fug din clas�. El a venit de c�teva ori �i m-a luat de la lec�ii, dar cum mi se ivea prima ocazie, iar fugeam. La un timp am �nceput s� chitesc un geam din clas� pe care m� g�ndeam s�-l sparg �i s� fug dac� mai vine iar tat�l s� m� ia.

Pentru c� aveam dou� case al�turi, sora mea s-a dus s� cear� judec��ii s� ni se dea �i nou� o cas�. Acolo tat�l punea foarte mult� presiune asupra ei ca s� m� dea pe mine lui.

�ntr-o zi, �mi amintesc cum au venit la unchiul Nicolae acas� dou� m�tu�e ale noastre �i au �nceput s� o �conving� pe Lidia s� m� dea tat�lui spun�nd: �Nu trebuie s�-l �ii pe Vasilic� cu voi. El va cre�te un �arpe r�u ca �i tat�l vostru �i ve�i avea doar probleme �i chinuri din urma lui.� Sora mea pl�ngea �i nu spunea nimic. Unchiul Nicolae nu era acas�. Alt� dat� nu am mai auzit aceasta, dar am �n�eles c� asupra sorei mele se punea mult�, foarte mult� presiune de acest fel.

Sora noastr� mai mare, Profira, era c�s�torit� atunci, dar so�ul ei era unul nu prea diferit de tat�l meu �n felul cum se purta, a�a c� nu ne puteam a�tepta la nici un ajutor de la el. �n loc s� se �ngrijeasc� de familie, el juca to�i banii la c�r�i �i nu venea nop�ile acas�. Sora noastr� trecea prin acelea�i suferinte ca �i noi. Mai t�rziu am aflat c� atunci c�nd m-a luat la ei s� stau o lun�, �n fiecare zi �i scotea ochii c� uite eu m�n�nc prea mult, �i altele de felul acesta. Deci, fiind sub aceste presiuni ale m�tu�elor, ale tat�lui �i ale �mprejur�rilor grele �n care ne aflam, se pare c� surorile mele au luat o hot�r�re s� m� dea la un orfelinat, dar nu �napoi tat�lui, pentru c� ele �tiau ce �nsemna aceasta. Eu, fiind copil �i naiv m-am bucurat c�nd am auzit c� voi merge la orfelinat. Dar Dumnezeu m-a protejat �i nu mi s-a �mplinit �bucuria�.

Deja era hot�r�t c� merg la orfelinat �i seara, �nainte de plecare mea, sora noastr� mai mic� Lenu�a, a stat toat� noaptea, a despletit haine mai vechi pe care le g�sea �i mi-a �mpletit un stan, o hain� pestri�� ca a lui Iosif. Numai c� haina lui Iosif era pestri�� pentru c� era una bogat�, iar haina mea era pestri�� pentru c� era din ultimele c�pe�elele de a�� ale s�r�ciei noastre. Diminea�a, Lenu�a mi-a dat stanul �i eram foarte bucuros. Apoi, �ntr-o torb� mic� cafenie mi-au �nc�put toate hainile mele �i eram gata s� ne pornim la orfelinat. Atunci, de odat�, sora mea Lidia s-a sculat �n picioare, s-a dus la u��, s-a rezemat cu m�inile de ambii u�ori �i pl�ngea de nu mai putea s� se opreasc�. (Nu pot s�-mi st�p�nesc lacrimile �n timp ce scriu aceste r�nduri) Apoi, cu un glas foarte hot�r�t a spus: �Vasilic�, eu ��i voi da ultima buc��ic� de p�ine �ie, dar de l�ng� mine nu te voi l�sa s� mergi nic�ieri. �i voi dovedi la toat� lumea c� din tine va ie�i OM �i nu ceea ce spun ei. Nu vei pleca nic�ieri niciodat�. Vei sta cu mine.� A�a s-a anulat plecarea mea la orfelinat. Iat� cu ce sor� m-a binecuv�ntat pe mine Dumnezeu. Sl�vit s� fie Numele Lui pentru c� El este Domnul care �ocrote�te pe cei str�ini, sprijine�te pe orfan �i pe v�duv�, dar r�stoarn� calea celor r�i. Domnul �mp�r��e�te �n veci; Dumnezeul t�u, Sioane, r�m�ne din veac �n veac! L�da�i pe Domnul!�

�i p�n� la acest caz �i mai ales dup� el, de multe ori veneam acas� de la �coal� �i o g�seam pe sora mea Lenu�a pl�ng�nd �n perne. M� alipeam de ea ca s� se opreasc�, dar ne trezeam c� pl�neam p�n� seara, p�n� venea acas� de la servici Lidia. Ea ne mustra �i ne certa de fiecare dat� �i apoi, tot ea ne m�ng�ia �i ne spunea: �Dragii mei, nu va fi totdeauna a�a. Nu putem schimba nimic, pe mama nu o mai putem aduce �napoi de unde a plecat. Trebuie s� supravie�uim. Nu putem s� pl�ngem a�a zi �i noapte. Via�a este �nainte �i trebuie s� o tr�im.� Ea ne spunea acestea, dar nici ea nu �tia despre Domnul are ne privea atunci din ceruri, care �tia viitorul nostru �i care zice:

C�ci Eu �tiu g�ndurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, g�nduri de pace �i nu de nenorocire, ca s� v� dau un viitor �i o n�dejde. Voi M� ve�i chema, �i ve�i pleca; M� ve�i ruga, �i v� voi asculta. M� ve�i c�uta, �i M� ve�i g�si, dac� M� ve�i c�uta cu toat� inima. M� voi l�sa s� fiu g�sit de voi, zice Domnul� (Ieremia 39:11-14)

Chiar dac� cuvintele de mai sus, au fost spuse de Dumnezeu poporului Israel �ntr-un anumit context din istoria lor, se aplicau cu aceia�i putere nou� atunci. Noi �ns� nu �tiam atunci nimic de El. Urmeaz� s� scriu �n continuare despre anii de �coal�, apoi despre facultate, cum am ajuns s�-L cunosc personal pe Dumnezeu �i cum El mi-a transformat radical via�a

Domnul este Pastorul meu.

www.moldovacrestina.net/sfaturi-practice/ce-sa-faci-cand-nu-poti...


Ce s� faci c�nd nu po�i ierta pe cei ce �i-au gre�it?

C�teva zile �n urm�, un t�n�r care ar�ta foarte ap�sat, s-a apropiat de mine �i mi-a spus c� vrea s� discute ceva personal, dar nu este �nc� gata s� o fac� dec�t doar mai t�rziu. Am l�sat s� treac� timpul cerut de el �i asear� am discutat. Chiar de la �nceputul discu�iei noastre a �nceput s�-i tremure vocea �i apoi tot corpul �i a�a mi-a povestit problema lui. C�nd era copil, tat�l se �mb�ta �i �l b�tea tare, cu toate c� era un copil cuminte �i �nv��a bine la �coal�. Fiind b�tut, �ntr-o zi a fugit de acas� �i nu s-a �ntors mai multe zile. Nimeni nu l-au c�utat �i c�nd s-a �ntors acas� a v�zut c� nimeni nu a fost prea mult deranjat de faptul c� el plecase de acas�. A mai trecut timp �i �ntr-o diminea�� a auzit cum tat�l i-a spus mamei �Nu mai putem s� fim ambii �n familie. Ori eu ori el�� �i se referea la copilul lui. C�nd a auzit aceasta, t�n�rul a plecat de acas� �i nu s-a �ntors dec�t peste 4 ani. A fost r�nit de cuvintele tat�ul, dar a fost �i mai mult r�nit de mama lui care nu a zis nimic, nu a f�cut nici cel mai mic efort s�-l apere. Tot acel timp l-a petrecut cu al�i minori ca el �i printre criminali. Prin mila Domnului a fost protejat de droguri �i de �nchisoare cu toate c� a fost t�iat cu cu�itul de trei ori �i are multe alte r�ni pe corp. C�nd s-a �ntors acas�, p�rin�ii iar nu au reacionat nicicum. El �ns�, fiind mare, a devenit foarte abuzim �i a �nceput s�-l bat� pe tat�l s�u pentru orice motiv. Acum p�rin�ii lui nu mai sunt �n via��, dar el nu-i poate nicicum ierta �i aceasta �l apas� groaznic. T�n�rul a venit s� cear� ajutor �i sfat cum s� scape de aceast� povar� �i s�-i poat� ierta. �tiu c� el nu este singurul. Foarte mul�i oameni sunt ap�sa�i de faptul c� nu pot ierta pe cei ce le-au gre�it. �n acest articol vreau s�-i sf�tuiesc �i s�-i �nv�� din Cuv�ntul lui Dumnezeu cum s�-i ierte pe gre�i�ii lor.

Realizeaz� c�t de grav este p�catul t�u
De obicei, oamenii sunt foarte �drep�i� cu privire la p�catele altora, dar foarte toleran�i fa�� de propriile p�cate. Chiar �i �n cazul descris mai sus. T�n�rul este foarte ap�sat de indiferen�a �i asprimea care a experimentat-o din partea p�rin�ilor, dar nu realizeaz� ce mare p�cat a f�cut atunci c�nd l-a b�tut pe tat�l s�u despre care Biblia spune:

Cinste�te pe tat�l t�u �i pe mama ta, pentru ca s� �i se lungeasc� zilele �n �ara, pe care �i-o d� Domnul, Dumnezeul t�u. (Exod 20:12)

Din perspectiva lui Dumnezeu, este o mare, foarte mare crim� ce a f�cut acest t�n�r �i este vrednic� de moarte a�a cum scrie imediat �n urm�torul capitol al c�r�ii Exod.

Cine va lovi pe tat�l s�u sau pe mama sa, s� fie pedepsit cu moartea. (Exod 21:15)

C�nd realizezi starea p�c�toas� proprie, vei putea u�or s�-i �n�elegi �i pe al�ii s� a�a �i vei putea ierta.

Realizeaz� iertarea lui Dumnezeu.
Evanghelistul Matei ne relateaz� urm�toarul caz:

Atunci Petru s-a apropiat de El (Isus), �i I-a zis: �Doamne de c�te ori s� iert pe fratele Meu c�nd va p�c�tui �mpotriva mea? P�n� la �apte ori?� Isus i-a zis: �Eu nu-�i zis p�n� la �apte ori, ci p�n� la �aptezeci de ori c�te �apte. De aceea, �mp�r��ia cerurilor se aseamn� cu un �mp�rat, care a vrut s� se socoteasc� cu robii s�i. A �nceput s� fac� socoteala, �i i-au adus pe unul, care �i datora zece mii de talan�i de aur. Fiindc� el n-avea cu ce pl�ti, st�p�nul lui a poruncit s�-l v�nd� pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, �i tot ce avea �i s� se pl�teasc� datoria. Robul s-a aruncat la p�m�nt, i s-a �nchinat, �i a zis: �Doamne, mai �ng�duie-m�, �i-�i voi pl�ti tot.� St�p�nul robului aceluia, f�c�ndu-i-se mil� de el, i-a dat drumul, �i i-a iertat datoria. Robul acela, c�nd a ie�it afar�, a �nt�lnit pe unul din tovar�ii lui de slujb�, care-i era dator o sut� de dinari. A pus m�na pe el, �i-l str�ngea de g�t, zic�nd: �Pl�te�te-mi ce-mi e�ti dator.� Tovar�ul lui s-a aruncat la p�m�nt, �l ruga, �i zicea: �Mai �ng�duie-m�, �i-�i voi pl�ti.� Dar el n-a vrut, ci s-a dus �i l-a aruncat �n temni��, p�n� va pl�ti datoria. C�nd au v�zut tovar�ii lui cele �nt�mplate, s-au �ntristat foarte mult, �i s-au dus de au spus st�p�nului lor toate cele petrecute. Atunci st�p�nul a chemat la el pe robul acesta, �i i-a zis: �Rob viclean! Eu �i-am iertat toat� datoria, fiindc� m-ai rugat. Oare nu se c�dea s� ai �i tu mil� de tovar�ul t�u, cum am avut eu mil� de tine?� �i st�p�nul s-a m�niat �i l-a dat pe m�na chinuitorilor, p�n� va pl�tit tot ce datora. Tot a�a v� va face �i Tat�l Meu cel ceresc, dac� fiecare din voi nu iart� din toat� inima pe fratele s�u.� (Evanghelia dup� Matei 18:21-35)

Este greu s� ne �nchipuim cum a putut robul din pild� s� procedeze astfel dup� ce a experimentat o iertare at�t de mare. El nu a realizat iertarea care o primise pentru c� nu a realizat mila st�p�nului. Cine nu a experimentat mil� nu poate ar�ta mil� fa�� de al�ii. Poate s� ierte �ns�, doar cel milostiv.

Prime�te dragostea lui Dumnezeu care d� putere de iertare
C�nd cineva crede din toat� inima �n Domnul Isus, c�nd �i cere iertare de p�catele proprii �i �ncheie leg�m�nt cu El, Dumnezeu �i d� Duhul Sf�nt. Dumnezeu vine s� locuiasc� �n acel om prin persoana Duhului Sf�nt. Odat� cu Duhul Sf�nt primim �i dragostea lui Dumnezeu care ne face �n stare s� iert�m orice nu ne-ar fi f�cut oamenii, a�a cum scrie �n Biblie c�nd zice:

�ns� n�dejdea aceasta nu �nla��, pentru c� dragostea lui Dumnezeu a fost turnat� �n inimile noastre prin Duhul Sf�nt, care ne-a fost dat. (Romani 5:8 )

Din momentul na�terii din nou, omul se va l�sa condus de Duhul Sf�nt �i de aceast� dragoste a lui Dumnezeu care a fost turnat� �n inima lui �i care va ierta totul.

C�t de grav este p�catul t�u la adresa lui Dumnezeu �i la adresa altor oameni. Dac� te-ai judeca pe tine cum �i judeci pe al�i oameni, ai putea s� te ier�i? Dumezeu este gata s� te ierte dac� vii la El cu poc�in�� prin credin�� �n Isus Hristos. Prime�te iertarea Lui �i iart� pe gre�i�ii t�i. Iart�-i din toat� inima.

Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 19 Decembrie 2007

Domnul este Pastorul meu.

symy-apocalipsa.blogspot.ro

De la: symy1, la data 2009-03-08 10:33:37

Multumesc, pupici si flori pt 8 MARTIE, NU?

Domnul este Pastorul meu.

Fragmentul face parte din cartea : "Radacina celor drepti"


Autor : A.W.Tozer



Un filosof german a spus cu mul�i ani �n urm� c� un om, cu c�t are mai mult �n inima lui, cu at�t mai pu�in va cere din lumea exterioar�; nevoia excesiv� de sprijin din exterior este dovada falimentului omului interior.
Dac� lucrul acesta e adev�rat (�i eu cred c� este), atunci �nclina�ia excesiv� de ast�zi pentru orice form� de distrac�ie sau amuzament este dovada c� via�a l�untric� a omului modern e �ntr-un declin serios. Omul de r�nd de ast�zi nu posed� nici un reazem moral interior, nici un izvor �n propriul s�u piept, nici o putere interioar� care s�-l ridice deasupra nevoii de mijloace psihologice de excitare care s�-i dea curajul de a tr�i mai departe. El a devenit un om care duce o via�� de parazit asupra lumii, retr�g�ndu-se din anturajul lui, incapabil s� existe f�r� stimularea pe care i-o ofer� societatea.

Filozoful Schleiermacher a fost de p�rere c� sentimentul de dependen�� st� la r�d�cina oric�rei religii, �i c� oric�t de sus s-ar putea ridica via�a spiritual�, ea trebuie totdeauna s� �nceap� cu o sim�ire profund� a unei mari nevoi pe care numai Dumnezeu o poate satisface. Dac� acest sim� de nevoie �i un sentiment de dependen�� se afl� la r�d�cina religiei naturale, nu este greu s� vedem motivul pentru care marele zeu Amuzament este venerat de at��ia oameni. C�ci sunt milioane de oameni care nu pot tr�i f�r� amuzament; o via�� f�r� vreo form� de distrac�ie este pentru ei pur �i simplu de neconceput; ei t�njesc dup� minunata relaxare oferit� de ni�te profesioni�ti ai amuzamentului �i dup� alte forme de narcotice psihologice tot a�a cum �i a�teapt� un toxicoman injec�ia zilnic� cu heroin�. F�r� aceste mijloace, ei nu au curajul de a face fa�� existen�ei.

Oricine posed� un sentiment omenesc normal nu va avea de obiectat nimic �mpotriva bucuriilor simple ale vie�ii sau �mpotriva unor forme inofensive de distrac�ie care pot contribui la relaxarea nervilor �i la �nviorarea min�ii epuizate de munc� intelectual�. Asemenea lucruri, dac� sunt folosite cu �n�elepciune, pot fi o binecuv�ntare. Devo�iunea exclusiv� fa�� de distrac�ie, ca fiind o activitate major� pentru care �i prin care tr�ie�te omul, este cu totul altceva.

Abuzul unui lucru inofensiv �n sine este esen�a p�catului. Cre�terea perioadei pe care o ocup� distrac�ia �n via�a omeneasc� este un semn r�u, o amenin�are pentru sufletul omului modern. S-a f�cut din distrac�ie un spectacol de sute de milioane de dolari, �i ea posed� o putere mai mare asupra ra�iunii �i caracterului omului dec�t orice alt� influen�� educativ� de pe p�m�nt. Iar ceea ce nu preveste�te nimic bun �n toat� aceast� chestiune este c� puterea ei este aproape exclusiv negativ�, degener�nd via�a interioar� �i sco��nd afar� g�ndurile legate de gloria etern� care ar umple sufletele oamenilor dac� ei ar medita �n mod corespunz�tor asupra lor. S-a ajuns la o adev�rat� religie care-�i �ine adep�ii captivi �ntr-o fascina�ie ciudat�; �i, printre altele, ea a devenit o religie �mpotriva c�reia este periculos ast�zi s� vorbe�ti.


Timp de secole, Biserica s-a opus cu t�rie oric�rei forme de distrac�ie lumeasc�, pentru c� �i-a dat seama ce era ea � o inven�ie pentru risipirea timpului, un refugiu �n care s� se ad�posteasc� cineva �n fa�a vocii deranjante a con�tiin�ei, o stratagem� de abatere a aten�iei de la responsabilitatea moral�.
De aceea a fost Biserica ponegrit� f�r� menajamente de c�tre fiii acestei lumi. Dar de c�tva timp s-a s�turat de ponegrire �i s-a dat b�tut�. Ea pare s� fi ajuns la concluzia c�, dac� nu-l poate �nvinge pe marele zeu Amuzament, poate la fel de bine s� fie aliat� cu el �i s� trag� cel mai mare folos posibil din puterea lui. Astfel, ast�zi avem priveli�tea uimitoare c� milioane de dolari sunt turna�i �n ocupa�ia sau �ntreprinderea nelegiuit� de a furniza distrac�ie p�m�nteasc� pentru a�a-numi�ii fii ai cerului. �n multe locuri, distrac�ia religioas� scoate rapid afar� lucrurile serioase ale lui Dumnezeu. Multe biserici de ast�zi au ajuns s� fie ceva mai pu�in ca ni�te biete teatre, �n care ni�te �produc�tori� de m�na a treia �i v�nd m�rfurile de calitate proast� cu deplina aprobare a unor lideri evanghelici care pot chiar s� citeze un text biblic �n ap�rarea infrac�iunii lor.
�i nu prea �ndr�zne�te nimeni s�-�i ridice vocea �mpotriva ei.

Marele zeu Amuzament �i distreaz� adep�ii mai ales prin aceea c� le spune pove�ti. Dragostea pentru pove�ti � o caracteristic� tipic� a copil�riei � a pus st�p�nire �n a�a m�sur� pe min�ile sfin�ilor �napoia�i mintal din zilele noastre, �nc�t nu pu�ini oameni reu�esc s� duc� o via�� comod� prin aceea c� spun povestiri �i le ofer� �n diferite forme celor din biseric�. Ceea ce este firesc �i frumos la un copil poate fi �ocant atunci c�nd persist� la un adult, �i cu at�t mai mult c�nd apare �n sanctuar �i �ncearc� s� treac� drept religie adev�rat�.

Nu este oare un lucru ciudat �i de mirare c�, �ntr-o epoc� �n care umbra distrugerii atomice planeaz� asupra lumii, iar venirea lui Cristos s-a apropiat, a�a-zi�ii discipoli sau adep�i ai Domnului se dedau la amuzamente religioase? C� la o or� �n care este at�t de mare nevoie de sfin�i maturi, cete uria�e de credincio�i se �ntorc la copil�ria spiritual� �i la strig�tele dup� juc�rii religioase? �Ia aminte, Doamne, la ceea ce a venit peste noi: uit�-Te �i vezi ru�inea noastr� � Coroana ne-a c�zut de pe cap: vai de noi c� am p�c�tuit! De aceea ne este inima f�r� putere; din cauza acestor lucruri ne sunt ochii �nce�o�a�i� (Pl�ngerile 5:1,16,17). Amin. Amin

Domnul este Pastorul meu.