Romanul s-a nascut poet

bai acesta a lu' nadir...daca talica ai fi postat din capu' locului ceea ce voi posta io acum....sau macar atunci cand te-am rugat si te-am intrebat in modul cel mai cuviincios daca esti sigur ca nenea lazarovici este autorul...poate nu mai ajungeam sa ne contram si sa dovedim ca unu-i mai cu mot decat celalalt...da' pacat...unde nu-i cap....nici picioarele nu trag...ASTA E....


Peste ani, iatã cã Ion Pribeagu încã se þine de farse… pe internet. „Odã proºtilor” circulã de ceva vreme, dar nimeni nu a indicat ºi autorul. În unele surse am gãsit cã ar fi Eminescu. Constantin Tãnase (nu actorul), redactor ºef la „Timpul” din Chiºinãu, a primit poezia ºi a crezut cã expeditorul, un oarecare Radu Bogdan, este chiar autorul. Motiv sã se entuziasmeze de descoperirea unui mare talent.

Ei, iatã cã a venit vremea sã punem punct glumei ºi sã îi redãm lui Ion Pribeagu locul sãu. Meritul i-l recunosc unui „nefericit” prieten al meu: dr. ing. lector (încã) univ. Cãtãlin Galan. De aia zic eu cã e nefericit: cu atâtea titluri muncite ºi nu cumpãrate, cum ar putea fi altfel, în lumea noastrã?! Ca sã nu mai spun cã, aºa cum vedeþi, nenorocitul mai are ºi culturã generalã, ceea ce denotã cã mai ºi citeºte altceva decât lucrãrile studenþilor sãi, multe din ele fiind mai nocive decât o colecþie de tabloide…
https://stefanteris.wordpress.com/2013/02/22/actualizare-oda-pro...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-06-03 22:35:19bai acesta a lu' nadir...daca talica ai fi postat din capu' locului ceea ce voi posta io acum....sau macar atunci cand te-am rugat si te-am intrebat in modul cel mai cuviincios daca esti sigur ca nenea lazarovici este autorul...poate nu mai ajungeam sa ne contram si sa dovedim ca unu-i mai cu mot decat celalalt...da' pacat...unde nu-i cap....nici picioarele nu trag...ASTA E....


Peste ani, iatã cã Ion Pribeagu încã se þine de farse… pe internet. „Odã proºtilor” circulã de ceva vreme, dar nimeni nu a indicat ºi autorul. În unele surse am gãsit cã ar fi Eminescu. Constantin Tãnase (nu actorul), redactor ºef la „Timpul” din Chiºinãu, a primit poezia ºi a crezut cã expeditorul, un oarecare Radu Bogdan, este chiar autorul. Motiv sã se entuziasmeze de descoperirea unui mare talent.

Ei, iatã cã a venit vremea sã punem punct glumei ºi sã îi redãm lui Ion Pribeagu locul sãu. Meritul i-l recunosc unui „nefericit” prieten al meu: dr. ing. lector (încã) univ. Cãtãlin Galan. De aia zic eu cã e nefericit: cu atâtea titluri muncite ºi nu cumpãrate, cum ar putea fi altfel, în lumea noastrã?! Ca sã nu mai spun cã, aºa cum vedeþi, nenorocitul mai are ºi culturã generalã, ceea ce denotã cã mai ºi citeºte altceva decât lucrãrile studenþilor sãi, multe din ele fiind mai nocive decât o colecþie de tabloide…
https://stefanteris.wordpress.com/2013/02/22/actualizare-oda-pro...]

Da, ''bai acesta '' de sus, cum te inchipui. In urma razboiului multi viteji se arata.
Ingamfat si plin de sine, e greu sa-ti recunosti limitele. Iti raspunsesem ca autorul a fost prcizat de catre cei care au postat poezia pe internet. O tot bolmojesti cu Eminescu si Radu Bogdan. Nu m-ai rugat in mod cuviincios, ci ai fost ironic, ai impuns cu satisfactia individului
plin de el. Iti copiez citatul;
''esti talica sigur ca-i vorba de ION PRIBEAGU...???''
Daca te opreai aici era ok si iti raspundeam cuviincios, dar ai continuat cu izul omului atotstiutor;
''Varianta asta circulã de o vreme pe internet. Cu neglijenþa specificã, din pãcate, multor “postaci” din spaþiul virtual, poemul nu si-l asuma nimeni. Într-un singur loc am gãsit precizarea cã ar fi o prelucrare dupã un poem al lui Mihai Eminescu, originalul fiind prea licenþios pentru a putea fi postat. Asta chiar m-a fãcut sã mã tãvãlesc de râs: ce pudic a devenit internetul ãsta, altfel plin de înjurãturi agramate ºi de obsesii sexuale!''
Am ras si eu atunci si m-am intrebat daca nu te-ai murdarit de praf.
Faptul ca in continuare impungi, cu aroganta unui cornut, nu ma mira si nu ma sperie,
in fond unii oameni tind catre reflexele lor primitive, dobandite, poate si a educatiei formate.

Teoria chibritului îi tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

In tara mea.

In tara mea sunt vai si munti si flori,
si diamante.
Si sunt sticleti atat de multi in capete savante!...
Poetii ritmului sarac slavesc albastrul zarii,
si creste-atat de mult spanac pe lanurile tarii.

In tara mea sunt tei si plopi
si zarea-i diafana,
si-n tara mea jandarmi si popi iau lefuri de pomana.
Si-n tara mea sunt flori de myrt,
principiu sau idee,
sunt vorbe de pastrat in spirit, expuse prin muzee.

Din larg de cranguri vin zefiri si tuturor dau veste
ca-n tara mea sunt trandafiri si fete
ca-n poveste
ideile nasc si se desfac subt luminis de luna.
In tara mea onoarea-i fleac si dragostea
minciuna.

Si-n tara mea sunt multi parinti ce plang morminte
multe...
si pribegesc scrasniri din dinti...
dar cine sa le-asculte,
cand e minciuna pe anvon si nedreptatea-i lege,
cand guvernantii-s de carton
si nepasarea rege?

Din volumul - varfuri de spada 1915 Ion Pribeagu

Viziunea poetului e atat de actuala.

Si de n-o fi cu banat,
Domnita din balcon ar vrea sa vada
Talentul vostru cadentat
Astfel va permit sa va contrati
DAR POETIC sa va exprimati!

Si in caz ca nu va convine,
Ia fugiti de aici, de la rime!
Cred ca o poezie româneasca
In aer curat poate sa se nasca!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:37:05Teoria chibritului îi tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

De la: zenitt, la data 2015-06-04 10:44:25

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:37:05Teoria chibritului îi tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

Tu, Zenit, Zenit, Zenit,
De la cer ai venit!
Fii o tzâra mai intelept
Decat FlOrion Cel Drept!

Iar de va veti intelege BINE
MA alatur si io la oarece rime!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

In trei ani am invatat
Ca aici mereu esti intepat
Daca nu poti face un bine
De intepaturi departe te tine!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Cuvintele vin si pleaca,
Insa ranile raman zidite;
Nu te trece nicio barca
Daca detii inimi ranite!

(si ma refer la a detine inimi ranite in biblioteca! )

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Cateva impertinente nu indrazniti a ....

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:52:57Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

Cand va vorbi femeia ...


Vor tremura in haos vibrari de oale sparte
Si-n lumile de cratiti si de tigai desarte,
Vor fumega in spasme de fumuri violete
Anemice sarmale,
Si fitizice cotlete,
Si arse maioneze vor plange-n ziua ceea,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera femeia.

Va lesina pamantul si largurile firei,
Se vor mandri matroane din Teiu
Si Dealu-Spirei.
Si vor ofta barbatii,
Si vor tipa copiii.
S-o umple de alaiuri meleagul Romaniei,
Si jale fi-va-n case si plans afara fi-va,
Cand va tranti cu pumnul in masa
Paraschiva.

Va naste zvon de glasuri, interpelari
Si tropot,
Atacuri, intreruperi cu aiurari de clopot,
Vor naste toalete si va domni Nimicul.

Intr-un proiect de lege se va trezi
Ibricul,
Si pudra,
Si juponul,
Chiulotii si caleasca,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera Popeasca.


isac lazarovici

Si asa stand domnita
Colo sus cocotata in balcon,
Ptiu, ce-i vazura ochii?

Ce frumoasa ERA viata!
La orizont aparu Haakon,
Oare avea de vanzare rochii?

De marca, de nobila vitza
Verde. Oare se purtau cu jupon?
Sa nu fie iara' sosia lui ROCKY!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Hopa 'shea, Haakon:
Amandoi o daduram pe...JUPON?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Si uite-asa, trei cavaleri
S-au reunit de-alaltaieri
Si lucreaza la unison
Inspirati de diapazon.

Neah, nu mi-s io diapazonu',
Este insusi Pribeagu, domnu'
Ce ne scrise multe cuvinte
Mandre, clare dar si sfinte!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

O zi frumoasa va doresc
Si va rog sa tineti minte:
Poeziile le indragesc!
Vreau sa le scrieti cu minte!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2015-06-04 11:01:20Hopa 'shea, Haakon:
Amandoi o daduram pe...JUPON?

te vaz agitata si-n zor nevoie
hai sa-ti mai ofer una, poate o sa te calmezi !


Rasela

I-a murit lui Smil sotia,
Draga lui cu ochii mari;
Trista-i toata ceainaria,
Trista-i strada Mamulari.

Era blanda si frumoasa,
Alba ca un trandafir...
Jale-a fost la Smil,acasa;
Jale-a fost la cimitir.

Toti plangeau: - Asa o dama,
Smil o sa-si gaseasca greu.
(Un portret de pus in rama!)
Si-a luat-o Dumnezeu!

Zece ani de casnicie
Nu-s o luna,nu-s un an!
Ca femeie si sotie
...Ea era in primul plan.

Cui amarul sa si-l spuna?
Cui durerea care-l roade?
Cand era atat de buna
Si atat de cumsecade?

Se-ntampla,cateodata,
Sa se certe-ntr-adevar!
Si Rasela-nfuriata
Chiar sa-l scuture de par!

Ba,in clipe de vapaie,
Ea avea atat lipici,
Incat Smil primea bataie
De la mainile ei,mici.

Dar era atat de mica
Si atat o respecta
Ca de dragu-i, Smil, adica
Bun la suflet,o ierta!

...........................

De la cimitir spre casa
Rudele s-au risipit
Si pe strada neguroasa
Numai Smil venea mahnit.

Nu stia unde se duce,
Mintea-i ratacea hai-hui;
Nu-ntalnea nici o rascruce
Pentru chinurile lui.

Cine,maine dimineata,
Va veni sa-i ceara lei?
Trista o sa-i fie viata
Fara zambetele ei!

...........................

Si, trecand lang-o cladire
Ce se intalta ca,protap,
Deodata, din nestire-i
Cade-o caramida-n cap!

Smil ramane mut in strada,
De emotie rapus,
Nici nu stie ce sa creada
Si ridica ochii-n sus.

Vede zarea, vede schela
Si, mirat de-acest mister
Smil intreaba: - Ce, Rasela,
Ai ajuns deja in cer !?

isac lazarovici

De la: __HAAK0N__, la data 2015-06-04 10:58:13

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:52:57Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

Cand va vorbi femeia ...


Vor tremura in haos vibrari de oale sparte
Si-n lumile de cratiti si de tigai desarte,
Vor fumega in spasme de fumuri violete
Anemice sarmale,
Si fitizice cotlete,
Si arse maioneze vor plange-n ziua ceea,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera femeia.

Va lesina pamantul si largurile firei,
Se vor mandri matroane din Teiu
Si Dealu-Spirei.
Si vor ofta barbatii,
Si vor tipa copiii.
S-o umple de alaiuri meleagul Romaniei,
Si jale fi-va-n case si plans afara fi-va,
Cand va tranti cu pumnul in masa
Paraschiva.

Va naste zvon de glasuri, interpelari
Si tropot,
Atacuri, intreruperi cu aiurari de clopot,
Vor naste toalete si va domni Nimicul.

Intr-un proiect de lege se va trezi
Ibricul,
Si pudra,
Si juponul,
Chiulotii si caleasca,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera Popeasca.


isac lazarovici

Actuala si pentru Vasileasca

Été la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: zenitt, la data 2015-06-02 22:30:31
Ce a mai scris Ion Pribeagu;


Romanta bugetului

O, buget, slãvit de veci,
Ce hrãneºti atâþia seci
Cu-ale tale graþii…
Tu dai bunuri rãilor,
Ranguri nãtãrãilor,
ªi atârni dulãilor
Cruci ºi decoraþii…

Prãbuºeºti creanþele,
Turburi conºtiinþele
Numai c’o zâmbire.
Strâmbi puterea legilor,

Saturi pofta regilor,
Dãrui glorii blegilor,
Hoþilor, mãrire.

Schimbi guvernele pe rând,
Cumperi toate ce se vând,
Într’o noapte neagrã.
Taine vinzi duºmanilor,
Curmi avântul anilor
ªi trimiþi þãranilor
Biruri ºi pelagrã.

*********
Prabusesti creantele
Turburi conºtiinþele
Numai c’o zâmbire.
Strâmbi puterea legilor,
Saturi pofta regilor,
Dãrui glorii blegilor,
Hoþilor, mãrire.

Schimbi guvernele pe rând,
Cumperi toate ce se vând,
Într’o noapte neagrã.
Taine vinzi duºmanilor,
Curmi avântul anilor
ªi trimiþi þãranilor
Biruri ºi pelagrã.

Tu tragi toate sforile,
Plãmãdeºti ororile
ªi înalþi rataþii;
Faci apostoli din zevzeci,
… O, buget, slãvit de veci
Ce hrãneºti atâþia seci
Cu-ale tale graþii…

de Ion Pribeagu

Textier la Tãnase, petiþionar la Gheorghiu Dej

Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici. Acesta s-a nãscut la 27 octombrie 1887, în satul Suliþa, judeþul Botoºani. Era mic de staturã, avea nu cu mult peste 1,50 m. El însuºi fãcea haz de statura sa, iar prima poezie publicatã a semnat-o cu pseudonimul „mic ºi-al dracului”, devenit, ulterior, titlu al unui volum de poezii umoristice. Apoi, pânã sã se hotãrascã la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a început prin a-ºi anagrama prenumele ºi a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu. Au urmat alte pseudonime: Ion Palavrã, Ivan Turbincã, Ion Vraiºte, Vasile Ispravã, Vasile Gãinã.

Cu mult umor, ºi-a redactat în versuri propriul CV:
„Numele: Ion Pribeagu
Ocupaþia: scriitor,
Peste un metru înãlþime
De la cap pân-la picior.
Data naºterii: octombrie
Locul naºterii: în pat
Semnele particulare:
Mãrunþel ºi inspirat.
Ochi deºtepþi ascunºi sub lupe,
Nas copoi ºi barba râde,
Dupã stil ºi comportare
Par a fi om cumsecade.”


A scris foarte mult – piese, reviste, cronici, prozã, dar mai ales versuri – ºi s-a remarcat prin stilul mai libertin. A scris mult „pentru sertar” ºi doar rareori citea ceva „conspirativ” vreunui prieten bun. În perioada 1939 – 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tãnase. Tot el este autorul versurilor cunoscutei melodii „Zaraza”.

Dupã rãzboi, sãtul de sãrãcie ºi de cenzura care îi cam respingea cupletele, uneori mai deocheate, Pribeagu s-a decis sã emigreze în Israel. De altfel ºi copiii sãi erau deja acolo. Cum de câteva ori i se respinsese cererea de emigrare, s-a decis sã-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej. Evident în versuri ºi iatã cum:
„Am depus actele toate
ªi bilet de sãnãtate
ªi fotografii recente,
Cazierul cu amprente,
Plus biletul de vaccin
Cã n-am fost supus strãin,
Note bune la purtare,
Ordinul de concentrare,
Act de naºtere-al lui tata,
De la fisc pe cinci ani plata.
Anexez aici chitanþa
Cã-s la zi cu Manutanþa,
Am dovada de la „Sacra”
C-am trãit bine cu soacra,
Cã n-am bloc, cã n-am moºie,
Cã n-am stat la puºcãrie,
Cã n-am fost nici beat, nici mort.
Am ºi act de cununie
ªi-mi mai trebuie-o hârtie,
Doar atâta: Paºaport.”


Gheorghiu-Dej s-a amuzat când a citit-o, în ºedinþa Biroului Politic al Partidului. Râdeau ºi Maurer, ºi Drãghici, ºi Apostol. Numai Iosif Chiºinevschi avea o mutrã amarã. „Mã, tu de ce nu râzi?”, l-a întrebat Dej. „E un duºman al þãrii, acest Pribeagu”, a rãspuns Chiºinevschi. „Mã, ce fel de ovrei eºti, când n-ai pic de umor?”, s-a amuzat Dej. ªi i-a aprobat lui Pribeagu plecarea.

Ion Pribeagu era evreu. Nu s-a mândrit cu asta, dar nici n-a avut complexe, aºa cum n-a avut nici cu statura fizicã. Dimpotrivã, opera sa umoristicã este plinã de evrei, cu tarele ºi calitãþile lor, în situaþii comice. Chiar pseudonimul sãu este o trimitere subtilã la tema „Jidovului rãtãcitor”. Ca exemplu, la Editura Teºu, condusã de Teºu Solomovici, a apãrut un volum cu 175 de glume sãrate, piperate ºi deocheate, semnate de Ion Pribeagu. Titlul cãrþii era „Foaie verde caltaboºi, mãi, suntem niºte scârboºi”.

Când a murit, la Tel Aviv, mii de oameni l-au însoþit la cimitir. Nu mult dupã decesul sãu a fost prezentat un spectacol de revistã intitulat „A fost mic ºi-al dracului”. Marele comic Mircea Crișan a venit special din Germania, unde trãia, ca sã joace în spectacol rolul lui Constantin Tãnase, dar ºi sã interpreteze cupletele lui Pribeagu.

Multumesc mult draga Zenitt. M-am amuzat copios si mi-am completat informatiile despre interesanta viata a lui Ion Pribeagu. Sa traiesti in permanenta bucurie.

Neatza buna , lume draga!

Het...bine ai revenit ! Spune-mi ca mi-ai citit mesajul , te rog! Ce ai décis cu Regele din Franta sau din Spania?

A propos de Ion Pribeagu', ma bucur sa vad ca reuseste sa va reuneasca la poezii si va multumesc!

ROMÂNUL S-A NASCUT POET!

Citind autoportretul ce l-ati postat mai sus, ma duce gandul la caietele copilariei, le tineti minte acelea ce le intitulam Oracole? Unde era in susul paginii o intrebare sau o provocare si fiecare raspundea la numarul pe care si-l alesese de la prima fila a caietului? Si acolo gaseam raspunsuri si descrieri hazlii, originale! Pfffff oare lemai am pe lamama prin casa pe undeva?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Ieri am asternut in alb cateva versuri. Nu le-am scris de capu' meu, am cerut de la bunul Dumnezeu inspiratia Sa. Iar, atunci cand ai inspiratia, timpul e de partea ta neconditionat! Inspiratia divina, timpul si evident caietul si pixu', musai un pix, cum altfel?

Eram cu gandul la un prieten de aici dintre noi, un om curajos, un om cu sufletul frumos, o entitate care stie sa ne ridice atunci cand caderea planeaza in decorul vietii,care ne rasfata cu creatiile sale originale care ne ajung direct la suflet, Gabriel. Eu zic ca poezia ni se potriveste tuturor, nu doar lui Gabriel. Astfel imi permit sa o postez pentru noi toti:

Inchizand o usa brusc,
Defapt deschizi un geam fin
Catre gradina cu mosc
Unde sufletul divin
Transpare mult mai liber
In al azurului Cer.

Arunci incet manusa
Ce palma iti sufoca,
Smulgi hotarat capusa
Ce din tine se hranea;
Continua sa faci pasi
In lumea plina de lasi!

Destinul nu ti s-a scris
Din penita de cristal,
Tu l-ai accesat in vis,
E al tau margaritar;
Temerar sa il zidesti,
Cu Pace sa il hranesti.

De pui in el Iubire,
Credinta drept samânta,
Un val de multumire
Iti lumineaza-n viata.
Lumina te ghideaza,
Iubirea te salveaza.

Si.... cum nu imi incep io poeziile prin titlul lor, sa stiti ca inca nu i-am afisat vreun titlu. Asta e! Probabil va fi ceva in stilul : destin in curs de scriere, scrierea destinului, nush....

O zi frumoasa va doresc, oriunde va aflati!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Heterodox, la data 2015-06-06 09:37:06

De la: zenitt, la data 2015-06-02 22:30:31
Ce a mai scris Ion Pribeagu;

Multumesc mult draga Zenitt. M-am amuzat copios si mi-am completat informatiile despre interesanta viata a lui Ion Pribeagu. Sa traiesti in permanenta bucurie.

Aceleasi urari de bine, cu respect!

De la: Musetel, la data 2015-06-04 16:49:24Été la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

" femeia e un inger " ?

lol , mai bine le-ai fi dat in bot tot cu versuri de-ale lui Lazarovici



Jurideceste

ªi venirã din Craiova
ªi din Iaºi, din Roºiori
Toþi Juriºtii, toþi maeºtrii
ªi-ai dreptãþii slujitori.

Unii slabi, cu favorite
Alþii sluþi ca Tutankamon
Toþi cu tumori ºi scripte
Sã asiste la examen.

Sala-i plinã de discipoli
ªi celebritãþi savante
Numai capete ilustre
ªi figuri interesante

ªi deodatã Domn Profesor
Chel ºi cu priviri absente
Se-adreseazã cu prestanþã
Unei nostime studente.

- Cum e termenul juridic –
Zise el zâmbind agale –
Dacã eu aº pune mâna
Sub rochiþa dumitale?

Fata roºie ca macul
Dupã o scurtã meditare
Îi rãspunde:
- Este, maestre
Atentat la pudoare!

- Foarte bine! A spus maestrul, -
Însã fi bunã ºi spune
Dacã dimineaþã, mi-ai face
Mie, aceastã chestiune

Cum ar fi juridiceºte
Denumirea-n trei cuvinte
ªi rãspunse domniºoara
- Profanare de morminte!

De la: zenitt, la data 2015-06-04 10:41:39
In tara mea.

In tara mea sunt vai si munti si flori,
si diamante.
Si sunt sticleti atat de multi in capete savante!...
Poetii ritmului sarac slavesc albastrul zarii,
si creste-atat de mult spanac pe lanurile tarii.

In tara mea sunt tei si plopi
si zarea-i diafana,
si-n tara mea jandarmi si popi iau lefuri de pomana.
Si-n tara mea sunt flori de myrt,
principiu sau idee,
sunt vorbe de pastrat in spirit, expuse prin muzee.

Din larg de cranguri vin zefiri si tuturor dau veste
ca-n tara mea sunt trandafiri si fete
ca-n poveste
ideile nasc si se desfac subt luminis de luna.
In tara mea onoarea-i fleac si dragostea
minciuna.

Si-n tara mea sunt multi parinti ce plang morminte
multe...
si pribegesc scrasniri din dinti...
dar cine sa le-asculte,
cand e minciuna pe anvon si nedreptatea-i lege,
cand guvernantii-s de carton
si nepasarea rege?

Din volumul - varfuri de spada 1915 Ion Pribeagu

Viziunea poetului e atat de actuala.

De la: 9am_4421, la data 2015-06-06 12:03:27

De la: Musetel, la data 2015-06-04 16:49:24Été la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

" femeia e un inger " ?

lol , mai bine le-ai fi dat in bot tot cu versuri de-ale lui Lazarovici



Jurideceste

ªi venirã din Craiova
ªi din Iaºi, din Roºiori
Toþi Juriºtii, toþi maeºtrii
ªi-ai dreptãþii slujitori.

Unii slabi, cu favorite
Alþii sluþi ca Tutankamon
Toþi cu tumori ºi scripte
Sã asiste la examen.

Sala-i plinã de discipoli
ªi celebritãþi savante
Numai capete ilustre
ªi figuri interesante

ªi deodatã Domn Profesor
Chel ºi cu priviri absente
Se-adreseazã cu prestanþã
Unei nostime studente.

- Cum e termenul juridic –
Zise el zâmbind agale –
Dacã eu aº pune mâna
Sub rochiþa dumitale?

Fata roºie ca macul
Dupã o scurtã meditare
Îi rãspunde:
- Este, maestre
Atentat la pudoare!

- Foarte bine! A spus maestrul, -
Însã fi bunã ºi spune
Dacã dimineaþã, mi-ai face
Mie, aceastã chestiune

Cum ar fi juridiceºte
Denumirea-n trei cuvinte
ªi rãspunse domniºoara
- Profanare de morminte!

Ei,da. Sunt si femei pe post de ingeri dar si femei pe post de drac. Melodia e o manea, probabil, prelucrata dupa Guta si Carmen Serban.
Cum nu-mi plac manelele prefer o impertinenta(poezie) de-a lui Pribeagu.


Pandele

Bunicuþa lui Pandele
Dupã strada Ghica Tei
A bãgat discret de seamã
Cum cã nepoþelul ei,
Când nu-i observat de nimeni
Nici de Tone ºi nici de Rodica
Se cam joacã cu puþica.
ªi i-a spus: Pandele dragã,
Vai de mine, nu-i frumos
Vezi pe domnul cel de colo,
Alã gras ºi burtos?
Tot aºa o burtã mare
I-a spus tainic bunicuþa –
O sã-þi creascã, de vreodatã
Ai sã te mai joci cu puþa!
S-a speriat grozav Pandele
ªi oftã cu-nfrigurare
Când gândea cã o sã-i creascã
Tot aºa o burtã mare.
Dar primind cadou o tobã,
ªi un cerc ºi-o muzicuþã
De atuncea niciodatã,
N-a mai pus mâna pe puþã.
Într-o zi, fiind la plimbare
Pe o vreme înnouratã
A vãzut ºezând pe-o bancã
O femeie însãrcinatã
Drept la ea s-a dus ºi-i spuse
C-a roºit ºi bunicuþa:
- Vezi ce ai pãþit cucoanã,
Dacã te-ai jucat cu puþa!

Nu e de la noi

Într-un sat pe-o cãrãruie
Lângã cârciuma lui State
Trei femei stãteau de vorbã
Trei leliþe, trei surate
ªi uitându-se-n þãrânã
Cu pãtrundere destulã
Mãsurau un boþ de carne
Care semãna cu o... bulã.

- Fã Mãrie – zice Safta
Sã tot fie a lui Tãnasã?
- Nu e lele, cã o cunosc eu
Cã are cerc ºi-i noduroasã
- Poate a lui Drãgan?
- Da de unde
Zice Tinca cu-nfocare
Cãci a lui Drãganm e groasã
ªi are o dungã pe spinare.
- Poate este a lui Hâncu?
- Nu se poate sare Lina –
A lui Hâncu-i nãzdrãvanã
ªi vânjoasã ca prãjina
ªi apoi Hâncu de vreo lunã
E la Vidra, la moºie...
- Dar, a cui sã fie oare?

Doamne, doamne a cui sã fie?
Cum stãteau nedumerite
Cercetând cu anevoie
A trecut chiar pe-acolo
Primãreasa, doamna Zoe

- Ce faceþi pe-aicia?
- Uite stãm cu mintea rãvãºitã
ªi nu ºtim a cui sã fie
Bula asta oropsitã?

- Nu e nici a lui Vasile!
- Nici a lui Marin Cucui!
- Nici a lui Grigore Zgaibã?
- Nici a lui Mihalcea nu-i!

Primãreasa o priveºte
ªi rãspunde rãspicat
- Bula asta, fã leliþe,
Nu e de la noi din sat!

''.........................
De pui in el Iubire,
Credinta drept samânta,
Un val de multumire
Iti lumineaza-n viata.
Lumina te ghideaza,
Iubirea te salveaza.''

postat de Musetel

Prefacerea eternã
de Omar Khayyam

Dã-mi cupa ºi ulciorul! Sã bem, fermecãtoare
Fãpturã plãmãditã din rouã ºi eter!
Câte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a în cupe ºi ulcioare?

Aceste ornamente pe cupa delicatã
Un bãutor le-nscrise cu mâna-nfriguratã.
De dragul cãror gene le-a vrut aºa de fine?
ªi-o sã le sfarme, poate, îndurerat – de cine?

Olarul stã în faþa roþii. Cântã.
El modeleazã ºolduri ºi ulcioare.
El cranii mândre de sultani frãmântã
ªi ofilite mâini de cerºetoare.

S-aspiri aici la tihnã – ce tristã nebunie!
Nebun ºi cel ce crede în pacea viitoare.
Curând te vei întoarce sub chip de iasomie
Pe care un netrebnic o va cãlca-n picioare.

Ascultã! Macii roºii îºi trag rubinul pur
Din sângele fierbinte al unui împãrat.
lar vioreaua-ºi scoate culoarea de azur
Din ochi adânci de fatã care-a iubit curat.

Olarule, ai grijã! Tu chinui sfântul lut
Din care-n ziua-ntâia fu modelat Adam.
Pe roata ta vãd mâna cea finã-a lui Bahram
ªi inima lui Kosru. la seama, ce-ai fãcut?

De mii ºi mii de veacuri se-nvârt în spaþii aºtrii,
De mii ºi mii de veacuri zori ºi-asfinþituri sunt.
Sã calci uºor, cãci, poate, fãrâma de pãmânt
Pe care-o sfarmi – alt’datã era doi ochi albaºtri.

Priveam uimit olarul cum harnic modela.
Deodatã auzit-am bucata de argilã:
Rugându-l pe ºoptite: „Frãmântã blând, ai milã!
Un om la fel ca tine am fost ºi eu cândva”.

Cel ce creat-a stele ºi-ntreaga vastã lume,
Când a creat durerea s-a depãºit pe sine.
Voi, buze ca rubinul ºi voi, pleoape fine,
Câte sunteþi acolo sub þãrna fãrã nume?

Treci vesel prin viaþã! Sub cer, rãtãcitoare,
Vor trece pururi inimi. ªi sufletu-o sã cheme
La despãrþire trupul. lar craniul care geme
De patimi, o sã-l calce olarii în picioare.

Hain, am spart paharul de-o lespede asearã.
Dar mi-am întors privirea cu groazã ºi ruºine.
ªi-am auzit din þãndãri mustrarea lui amarã:
“Am fost asemeni þie, vei fi ºi tu ca mine”.

Când am sã trec prin moarte, mi-oi desfrunzi atomii
Precum de vânt ºi ploaie se scuturã toamna pomii.
ªi am sã ies din lume voios printr-o spãrturã
Pe care-o s-o astupe zidarul cu-a mea zgurã.

O mie de ulcioare, acasã la olar,
Vorbeau în ºoaptã. Unul strigatu-mi-a: „Omar,
Evocã pe olarii ºi pe cumpãrãtorii
Ce-am fost de mult sub aºtrii, de aur, rotitorii”.

Artisticã e cupa. Noi toþi am admirat-o
ªi-am pus pe dulcea-i frunte sãruturi mii ºi mii
Dar timpu’, – acest zãnatec olar, ce-a modelat-o,
Tot el o sã se-amuze, spãrgând-o într-o zi.

Acest vas fu odatã un biet îndrãgostit
Gemând de nepãsarea unei femei frumoase.
lar toarta era braþul ce mângâia mâhnit
Suavul gât cu-atingeri uºoare, de mãtase.

Tu cauþi fericirea? Dar drumul e închis,
Împrejmuit cu moarte. A lui Djemºid þãrânã
E pulberea ce joacã în faþa ta-n luminã.
Cãci un miraj e lumea. Viaþa e un vis.

Fii vesel, cãci tristeþea o sã dureze pururi!
Mereu aceleaºi stele s-or învârti-n azururi.
Din cãrãmizi fãcute din trupul tãu, n-ai teamã
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamã.

Tu îþi evoci strãmoºii? Sunt þãrnã în þãrânã.
Gândeºti la al lor merit? Priveºte cum surâd.
Sã bem! ªi, fãrã teamã, sã ascultãm din vid
Tãcerea fãrã nume pe univers stãpânã.

De mult timp tinereþea s-a scuturat ca merii.
O, clar april al vieþii, de-a pururea pierdut!
Te-ai stins pe nesimþite. Te-ai destrãmat tãcut
Cum se destramã zilnic blândeþea primãverii.

“Eu sunt minunea lumii”, spunea ieri trandafirul.
”Cine-ar avea curajul sã-mi facã vreo durere?”
Cânta privighetoarea ºi repeta zefirul:
“O zi de fericire, un an de lacrimi cere.”

Mã întristeazã pururi a Roþii învârtire
ªi rãzvrãtit sunt zilnic pe ticãloasa-mi fire.
Nu am însã puterea sã mã despart de lume
ªi nici sã-mi duc viaþa fãrã sâ-mi pese-anume.

Din veac se-nvârte Roata, fãrã ca ea sã þie
De calculul tãu seama. La ce tot numeri stele?
Gândeºte mai degrabã cã vei dormi sub ele.
Somn fãrã vise. Câinii cadavru-o sã-þi sfâºie.

Khayyam, Cereasca Roatã-ascunde-al tãu destin
ªi-a-nchis orice discuþii. ªi totuºi, tu ºtii bine:
Paharnicul ei toarnã sub chip de stropi de vin
În cupa veºniciei mii alþi Khayyami ca tine.

O, Roatã a tãriei! Dezleagã-mã de tine!
Cãci tu te-amuzi sã dãrui nectaru-acestei vieþi
La proºti. Dar a mea minte nu-ncape ºi nu þine
Mai multe ca a celor pe care îi rãsfeþi.

Pe rãi îi fericeºte nedreapta lumii Roatã.
Oglinda ei cea strâmbã mã doare. Ochiu-mi plânge
Pe-obrajii supþi asemeni cu-o cupã rãsturnatã.
lar inima mi-e plinã – ca un ulcior, – de sânge.

S-alerge dupã moartea-mi, Eternei Roþi îi place
ªi împotriva noastrã, iubito, uneltesc.
Aºeazã-te pe iarbã. Dã-mi chipul îngeresc,
„Cãci mâini îngerul morþii în iarbã ne-o preface.”

De la: zenitt, la data 2015-06-06 21:50:53Prefacerea eternã
de Omar Khayyam

Dã-mi cupa ºi ulciorul! Sã bem, fermecãtoare
Fãpturã plãmãditã din rouã ºi eter!
Câte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a în cupe ºi ulcioare?

Aceste ornamente pe cupa delicatã
Un bãutor le-nscrise cu mâna-nfriguratã.
De dragul cãror gene le-a vrut aºa de fine?
ªi-o sã le sfarme, poate, îndurerat – de cine?

Olarul stã în faþa roþii. Cântã.
El modeleazã ºolduri ºi ulcioare.
El cranii mândre de sultani frãmântã
ªi ofilite mâini de cerºetoare.

S-aspiri aici la tihnã – ce tristã nebunie!
Nebun ºi cel ce crede în pacea viitoare.
Curând te vei întoarce sub chip de iasomie
Pe care un netrebnic o va cãlca-n picioare.

Ascultã! Macii roºii îºi trag rubinul pur
Din sângele fierbinte al unui împãrat.
lar vioreaua-ºi scoate culoarea de azur
Din ochi adânci de fatã care-a iubit curat.

Olarule, ai grijã! Tu chinui sfântul lut
Din care-n ziua-ntâia fu modelat Adam.
Pe roata ta vãd mâna cea finã-a lui Bahram
ªi inima lui Kosru. la seama, ce-ai fãcut?

De mii ºi mii de veacuri se-nvârt în spaþii aºtrii,
De mii ºi mii de veacuri zori ºi-asfinþituri sunt.
Sã calci uºor, cãci, poate, fãrâma de pãmânt
Pe care-o sfarmi – alt’datã era doi ochi albaºtri.

Priveam uimit olarul cum harnic modela.
Deodatã auzit-am bucata de argilã:
Rugându-l pe ºoptite: „Frãmântã blând, ai milã!
Un om la fel ca tine am fost ºi eu cândva”.

Cel ce creat-a stele ºi-ntreaga vastã lume,
Când a creat durerea s-a depãºit pe sine.
Voi, buze ca rubinul ºi voi, pleoape fine,
Câte sunteþi acolo sub þãrna fãrã nume?

Treci vesel prin viaþã! Sub cer, rãtãcitoare,
Vor trece pururi inimi. ªi sufletu-o sã cheme
La despãrþire trupul. lar craniul care geme
De patimi, o sã-l calce olarii în picioare.

Hain, am spart paharul de-o lespede asearã.
Dar mi-am întors privirea cu groazã ºi ruºine.
ªi-am auzit din þãndãri mustrarea lui amarã:
“Am fost asemeni þie, vei fi ºi tu ca mine”.

Când am sã trec prin moarte, mi-oi desfrunzi atomii
Precum de vânt ºi ploaie se scuturã toamna pomii.
ªi am sã ies din lume voios printr-o spãrturã
Pe care-o s-o astupe zidarul cu-a mea zgurã.

O mie de ulcioare, acasã la olar,
Vorbeau în ºoaptã. Unul strigatu-mi-a: „Omar,
Evocã pe olarii ºi pe cumpãrãtorii
Ce-am fost de mult sub aºtrii, de aur, rotitorii”.

Artisticã e cupa. Noi toþi am admirat-o
ªi-am pus pe dulcea-i frunte sãruturi mii ºi mii
Dar timpu’, – acest zãnatec olar, ce-a modelat-o,
Tot el o sã se-amuze, spãrgând-o într-o zi.

Acest vas fu odatã un biet îndrãgostit
Gemând de nepãsarea unei femei frumoase.
lar toarta era braþul ce mângâia mâhnit
Suavul gât cu-atingeri uºoare, de mãtase.

Tu cauþi fericirea? Dar drumul e închis,
Împrejmuit cu moarte. A lui Djemºid þãrânã
E pulberea ce joacã în faþa ta-n luminã.
Cãci un miraj e lumea. Viaþa e un vis.

Fii vesel, cãci tristeþea o sã dureze pururi!
Mereu aceleaºi stele s-or învârti-n azururi.
Din cãrãmizi fãcute din trupul tãu, n-ai teamã
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamã.

Tu îþi evoci strãmoºii? Sunt þãrnã în þãrânã.
Gândeºti la al lor merit? Priveºte cum surâd.
Sã bem! ªi, fãrã teamã, sã ascultãm din vid
Tãcerea fãrã nume pe univers stãpânã.

De mult timp tinereþea s-a scuturat ca merii.
O, clar april al vieþii, de-a pururea pierdut!
Te-ai stins pe nesimþite. Te-ai destrãmat tãcut
Cum se destramã zilnic blândeþea primãverii.

“Eu sunt minunea lumii”, spunea ieri trandafirul.
”Cine-ar avea curajul sã-mi facã vreo durere?”
Cânta privighetoarea ºi repeta zefirul:
“O zi de fericire, un an de lacrimi cere.”

Mã întristeazã pururi a Roþii învârtire
ªi rãzvrãtit sunt zilnic pe ticãloasa-mi fire.
Nu am însã puterea sã mã despart de lume
ªi nici sã-mi duc viaþa fãrã sâ-mi pese-anume.

Din veac se-nvârte Roata, fãrã ca ea sã þie
De calculul tãu seama. La ce tot numeri stele?
Gândeºte mai degrabã cã vei dormi sub ele.
Somn fãrã vise. Câinii cadavru-o sã-þi sfâºie.

Khayyam, Cereasca Roatã-ascunde-al tãu destin
ªi-a-nchis orice discuþii. ªi totuºi, tu ºtii bine:
Paharnicul ei toarnã sub chip de stropi de vin
În cupa veºniciei mii alþi Khayyami ca tine.

O, Roatã a tãriei! Dezleagã-mã de tine!
Cãci tu te-amuzi sã dãrui nectaru-acestei vieþi
La proºti. Dar a mea minte nu-ncape ºi nu þine
Mai multe ca a celor pe care îi rãsfeþi.

Pe rãi îi fericeºte nedreapta lumii Roatã.
Oglinda ei cea strâmbã mã doare. Ochiu-mi plânge
Pe-obrajii supþi asemeni cu-o cupã rãsturnatã.
lar inima mi-e plinã – ca un ulcior, – de sânge.

S-alerge dupã moartea-mi, Eternei Roþi îi place
ªi împotriva noastrã, iubito, uneltesc.
Aºeazã-te pe iarbã. Dã-mi chipul îngeresc,
„Cãci mâini îngerul morþii în iarbã ne-o preface.”

eiii, buna dimineata, Zenitule !
am venit cu ibricul de cafea dupa mine si, bindu-mi portia, am citit de 2 ori poezia si m-am minunat cum, Acelasi Lucru , privit de alti ochi, poate trezi alte ginduri si spun asta pentru ca mie, Roata Vietii si vesnica reintrupare despre care vorbeste poetul aici, imi aduce bucurie si nicidecum durere !
ideea ca ea ii rasfata pe cei rai sau prosti , fiind , astfel , nedreapta , nu-mi pare a fi adevarata, caci e dupa cum ne asternem sau, dupa fapta si rasplata , dar si ce semanam aia culegem, zice romanul in proverbele lui populare, carevasazica Stie si el despre Eterna Roata si legea cauzalitatii .....
dar , totul are rost si chiar si cei rai si prosti Azi,intra-n Prefacerea eterna, miine !
sa ai o zi senina !