Romanul s-a nascut poet

bai acesta a lu' nadir...daca talica ai fi postat din capu' locului ceea ce voi posta io acum....sau macar atunci cand te-am rugat si te-am intrebat in modul cel mai cuviincios daca esti sigur ca nenea lazarovici este autorul...poate nu mai ajungeam sa ne contram si sa dovedim ca unu-i mai cu mot decat celalalt...da' pacat...unde nu-i cap....nici picioarele nu trag...ASTA E....


Peste ani, iat� c� Ion Pribeagu �nc� se �ine de farse� pe internet. �Od� pro�tilor� circul� de ceva vreme, dar nimeni nu a indicat �i autorul. �n unele surse am g�sit c� ar fi Eminescu. Constantin T�nase (nu actorul), redactor �ef la �Timpul� din Chi�in�u, a primit poezia �i a crezut c� expeditorul, un oarecare Radu Bogdan, este chiar autorul. Motiv s� se entuziasmeze de descoperirea unui mare talent.

Ei, iat� c� a venit vremea s� punem punct glumei �i s� �i red�m lui Ion Pribeagu locul s�u. Meritul i-l recunosc unui �nefericit� prieten al meu: dr. ing. lector (�nc�) univ. C�t�lin Galan. De aia zic eu c� e nefericit: cu at�tea titluri muncite �i nu cump�rate, cum ar putea fi altfel, �n lumea noastr�?! Ca s� nu mai spun c�, a�a cum vede�i, nenorocitul mai are �i cultur� general�, ceea ce denot� c� mai �i cite�te altceva dec�t lucr�rile studen�ilor s�i, multe din ele fiind mai nocive dec�t o colec�ie de tabloide�
https://stefanteris.wordpress.com/2013/02/22/actualizare-oda-pro...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-06-03 22:35:19bai acesta a lu' nadir...daca talica ai fi postat din capu' locului ceea ce voi posta io acum....sau macar atunci cand te-am rugat si te-am intrebat in modul cel mai cuviincios daca esti sigur ca nenea lazarovici este autorul...poate nu mai ajungeam sa ne contram si sa dovedim ca unu-i mai cu mot decat celalalt...da' pacat...unde nu-i cap....nici picioarele nu trag...ASTA E....


Peste ani, iat� c� Ion Pribeagu �nc� se �ine de farse� pe internet. �Od� pro�tilor� circul� de ceva vreme, dar nimeni nu a indicat �i autorul. �n unele surse am g�sit c� ar fi Eminescu. Constantin T�nase (nu actorul), redactor �ef la �Timpul� din Chi�in�u, a primit poezia �i a crezut c� expeditorul, un oarecare Radu Bogdan, este chiar autorul. Motiv s� se entuziasmeze de descoperirea unui mare talent.

Ei, iat� c� a venit vremea s� punem punct glumei �i s� �i red�m lui Ion Pribeagu locul s�u. Meritul i-l recunosc unui �nefericit� prieten al meu: dr. ing. lector (�nc�) univ. C�t�lin Galan. De aia zic eu c� e nefericit: cu at�tea titluri muncite �i nu cump�rate, cum ar putea fi altfel, �n lumea noastr�?! Ca s� nu mai spun c�, a�a cum vede�i, nenorocitul mai are �i cultur� general�, ceea ce denot� c� mai �i cite�te altceva dec�t lucr�rile studen�ilor s�i, multe din ele fiind mai nocive dec�t o colec�ie de tabloide�
https://stefanteris.wordpress.com/2013/02/22/actualizare-oda-pro...]

Da, ''bai acesta '' de sus, cum te inchipui. In urma razboiului multi viteji se arata.
Ingamfat si plin de sine, e greu sa-ti recunosti limitele. Iti raspunsesem ca autorul a fost prcizat de catre cei care au postat poezia pe internet. O tot bolmojesti cu Eminescu si Radu Bogdan. Nu m-ai rugat in mod cuviincios, ci ai fost ironic, ai impuns cu satisfactia individului
plin de el. Iti copiez citatul;
''esti talica sigur ca-i vorba de ION PRIBEAGU...???''
Daca te opreai aici era ok si iti raspundeam cuviincios, dar ai continuat cu izul omului atotstiutor;
''Varianta asta circul� de o vreme pe internet. Cu neglijen�a specific�, din p�cate, multor �postaci� din spa�iul virtual, poemul nu si-l asuma nimeni. �ntr-un singur loc am g�sit precizarea c� ar fi o prelucrare dup� un poem al lui Mihai Eminescu, originalul fiind prea licen�ios pentru a putea fi postat. Asta chiar m-a f�cut s� m� t�v�lesc de r�s: ce pudic a devenit internetul �sta, altfel plin de �njur�turi agramate �i de obsesii sexuale!''
Am ras si eu atunci si m-am intrebat daca nu te-ai murdarit de praf.
Faptul ca in continuare impungi, cu aroganta unui cornut, nu ma mira si nu ma sperie,
in fond unii oameni tind catre reflexele lor primitive, dobandite, poate si a educatiei formate.

Teoria chibritului �i tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

In tara mea.

In tara mea sunt vai si munti si flori,
si diamante.
Si sunt sticleti atat de multi in capete savante!...
Poetii ritmului sarac slavesc albastrul zarii,
si creste-atat de mult spanac pe lanurile tarii.

In tara mea sunt tei si plopi
si zarea-i diafana,
si-n tara mea jandarmi si popi iau lefuri de pomana.
Si-n tara mea sunt flori de myrt,
principiu sau idee,
sunt vorbe de pastrat in spirit, expuse prin muzee.

Din larg de cranguri vin zefiri si tuturor dau veste
ca-n tara mea sunt trandafiri si fete
ca-n poveste
ideile nasc si se desfac subt luminis de luna.
In tara mea onoarea-i fleac si dragostea
minciuna.

Si-n tara mea sunt multi parinti ce plang morminte
multe...
si pribegesc scrasniri din dinti...
dar cine sa le-asculte,
cand e minciuna pe anvon si nedreptatea-i lege,
cand guvernantii-s de carton
si nepasarea rege?

Din volumul - varfuri de spada 1915 Ion Pribeagu

Viziunea poetului e atat de actuala.

Si de n-o fi cu banat,
Domnita din balcon ar vrea sa vada
Talentul vostru cadentat
Astfel va permit sa va contrati
DAR POETIC sa va exprimati!

Si in caz ca nu va convine,
Ia fugiti de aici, de la rime!
Cred ca o poezie rom�neasca
In aer curat poate sa se nasca!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:37:05Teoria chibritului �i tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

De la: zenitt, la data 2015-06-04 10:44:25

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:37:05Teoria chibritului �i tinea prizonieri
In trecut, in certitudinea decisului Ieri...
Cavalerii se straduiau din rasputeri
Sa compuna poezii de Alaltaieri.

Insa chibritul , dupa cum se vede,
Incapatanat intre cei doi shede
Si incepe a socoti anticipat
Cate parti ar mai fi de explicat.

Iaca asa, Zenit ridica incet manusha
Aruncata de FlOrion cu tactica stanga
Si incep ambitios a se contra succint
In acest haotic dar POETIC labirint.

Tu, Zenit, Zenit, Zenit,
De la cer ai venit!
Fii o tz�ra mai intelept
Decat FlOrion Cel Drept!

Iar de va veti intelege BINE
MA alatur si io la oarece rime!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

In trei ani am invatat
Ca aici mereu esti intepat
Daca nu poti face un bine
De intepaturi departe te tine!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Cuvintele vin si pleaca,
Insa ranile raman zidite;
Nu te trece nicio barca
Daca detii inimi ranite!

(si ma refer la a detine inimi ranite in biblioteca! )

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Cateva impertinente nu indrazniti a ....

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:52:57Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

Cand va vorbi femeia ...


Vor tremura in haos vibrari de oale sparte
Si-n lumile de cratiti si de tigai desarte,
Vor fumega in spasme de fumuri violete
Anemice sarmale,
Si fitizice cotlete,
Si arse maioneze vor plange-n ziua ceea,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera femeia.

Va lesina pamantul si largurile firei,
Se vor mandri matroane din Teiu
Si Dealu-Spirei.
Si vor ofta barbatii,
Si vor tipa copiii.
S-o umple de alaiuri meleagul Romaniei,
Si jale fi-va-n case si plans afara fi-va,
Cand va tranti cu pumnul in masa
Paraschiva.

Va naste zvon de glasuri, interpelari
Si tropot,
Atacuri, intreruperi cu aiurari de clopot,
Vor naste toalete si va domni Nimicul.

Intr-un proiect de lege se va trezi
Ibricul,
Si pudra,
Si juponul,
Chiulotii si caleasca,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera Popeasca.


isac lazarovici

Si asa stand domnita
Colo sus cocotata in balcon,
Ptiu, ce-i vazura ochii?

Ce frumoasa ERA viata!
La orizont aparu Haakon,
Oare avea de vanzare rochii?

De marca, de nobila vitza
Verde. Oare se purtau cu jupon?
Sa nu fie iara' sosia lui ROCKY!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Hopa 'shea, Haakon:
Amandoi o daduram pe...JUPON?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Si uite-asa, trei cavaleri
S-au reunit de-alaltaieri
Si lucreaza la unison
Inspirati de diapazon.

Neah, nu mi-s io diapazonu',
Este insusi Pribeagu, domnu'
Ce ne scrise multe cuvinte
Mandre, clare dar si sfinte!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

O zi frumoasa va doresc
Si va rog sa tineti minte:
Poeziile le indragesc!
Vreau sa le scrieti cu minte!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-06-04 11:01:20Hopa 'shea, Haakon:
Amandoi o daduram pe...JUPON?

te vaz agitata si-n zor nevoie
hai sa-ti mai ofer una, poate o sa te calmezi !


Rasela

I-a murit lui Smil sotia,
Draga lui cu ochii mari;
Trista-i toata ceainaria,
Trista-i strada Mamulari.

Era blanda si frumoasa,
Alba ca un trandafir...
Jale-a fost la Smil,acasa;
Jale-a fost la cimitir.

Toti plangeau: - Asa o dama,
Smil o sa-si gaseasca greu.
(Un portret de pus in rama!)
Si-a luat-o Dumnezeu!

Zece ani de casnicie
Nu-s o luna,nu-s un an!
Ca femeie si sotie
...Ea era in primul plan.

Cui amarul sa si-l spuna?
Cui durerea care-l roade?
Cand era atat de buna
Si atat de cumsecade?

Se-ntampla,cateodata,
Sa se certe-ntr-adevar!
Si Rasela-nfuriata
Chiar sa-l scuture de par!

Ba,in clipe de vapaie,
Ea avea atat lipici,
Incat Smil primea bataie
De la mainile ei,mici.

Dar era atat de mica
Si atat o respecta
Ca de dragu-i, Smil, adica
Bun la suflet,o ierta!

...........................

De la cimitir spre casa
Rudele s-au risipit
Si pe strada neguroasa
Numai Smil venea mahnit.

Nu stia unde se duce,
Mintea-i ratacea hai-hui;
Nu-ntalnea nici o rascruce
Pentru chinurile lui.

Cine,maine dimineata,
Va veni sa-i ceara lei?
Trista o sa-i fie viata
Fara zambetele ei!

...........................

Si, trecand lang-o cladire
Ce se intalta ca,protap,
Deodata, din nestire-i
Cade-o caramida-n cap!

Smil ramane mut in strada,
De emotie rapus,
Nici nu stie ce sa creada
Si ridica ochii-n sus.

Vede zarea, vede schela
Si, mirat de-acest mister
Smil intreaba: - Ce, Rasela,
Ai ajuns deja in cer !?

isac lazarovici

De la: __HAAK0N__, la data 2015-06-04 10:58:13

De la: Musetel, la data 2015-06-04 10:52:57Daca prinzi ceva din zbor,
Din freamatul tuturor,
Taci atat timp cat tu
Bine nu poti sa faci la altu'!

Cand va vorbi femeia ...


Vor tremura in haos vibrari de oale sparte
Si-n lumile de cratiti si de tigai desarte,
Vor fumega in spasme de fumuri violete
Anemice sarmale,
Si fitizice cotlete,
Si arse maioneze vor plange-n ziua ceea,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera femeia.

Va lesina pamantul si largurile firei,
Se vor mandri matroane din Teiu
Si Dealu-Spirei.
Si vor ofta barbatii,
Si vor tipa copiii.
S-o umple de alaiuri meleagul Romaniei,
Si jale fi-va-n case si plans afara fi-va,
Cand va tranti cu pumnul in masa
Paraschiva.

Va naste zvon de glasuri, interpelari
Si tropot,
Atacuri, intreruperi cu aiurari de clopot,
Vor naste toalete si va domni Nimicul.

Intr-un proiect de lege se va trezi
Ibricul,
Si pudra,
Si juponul,
Chiulotii si caleasca,
Cand, searbada, vorbi-va la Camera Popeasca.


isac lazarovici

Actuala si pentru Vasileasca

�t� la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: zenitt, la data 2015-06-02 22:30:31
Ce a mai scris Ion Pribeagu;


Romanta bugetului

O, buget, sl�vit de veci,
Ce hr�ne�ti at��ia seci
Cu-ale tale gra�ii�
Tu dai bunuri r�ilor,
Ranguri n�t�r�ilor,
�i at�rni dul�ilor
Cruci �i decora�ii�

Pr�bu�e�ti crean�ele,
Turburi con�tiin�ele
Numai c�o z�mbire.
Str�mbi puterea legilor,

Saturi pofta regilor,
D�rui glorii blegilor,
Ho�ilor, m�rire.

Schimbi guvernele pe r�nd,
Cumperi toate ce se v�nd,
�ntr�o noapte neagr�.
Taine vinzi du�manilor,
Curmi av�ntul anilor
�i trimi�i ��ranilor
Biruri �i pelagr�.

*********
Prabusesti creantele
Turburi con�tiin�ele
Numai c�o z�mbire.
Str�mbi puterea legilor,
Saturi pofta regilor,
D�rui glorii blegilor,
Ho�ilor, m�rire.

Schimbi guvernele pe r�nd,
Cumperi toate ce se v�nd,
�ntr�o noapte neagr�.
Taine vinzi du�manilor,
Curmi av�ntul anilor
�i trimi�i ��ranilor
Biruri �i pelagr�.

Tu tragi toate sforile,
Pl�m�de�ti ororile
�i �nal�i rata�ii;
Faci apostoli din zevzeci,
� O, buget, sl�vit de veci
Ce hr�ne�ti at��ia seci
Cu-ale tale gra�ii�

de Ion Pribeagu

Textier la T�nase, peti�ionar la Gheorghiu Dej

Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici. Acesta s-a n�scut la 27 octombrie 1887, �n satul Suli�a, jude�ul Boto�ani. Era mic de statur�, avea nu cu mult peste 1,50 m. El �nsu�i f�cea haz de statura sa, iar prima poezie publicat� a semnat-o cu pseudonimul �mic �i-al dracului�, devenit, ulterior, titlu al unui volum de poezii umoristice. Apoi, p�n� s� se hot�rasc� la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a �nceput prin a-�i anagrama prenumele �i a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu. Au urmat alte pseudonime: Ion Palavr�, Ivan Turbinc�, Ion Vrai�te, Vasile Isprav�, Vasile G�in�.

Cu mult umor, �i-a redactat �n versuri propriul CV:
�Numele: Ion Pribeagu
Ocupa�ia: scriitor,
Peste un metru �n�l�ime
De la cap p�n-la picior.
Data na�terii: octombrie
Locul na�terii: �n pat
Semnele particulare:
M�run�el �i inspirat.
Ochi de�tep�i ascun�i sub lupe,
Nas copoi �i barba r�de,
Dup� stil �i comportare
Par a fi om cumsecade.�


A scris foarte mult � piese, reviste, cronici, proz�, dar mai ales versuri � �i s-a remarcat prin stilul mai libertin. A scris mult �pentru sertar� �i doar rareori citea ceva �conspirativ� vreunui prieten bun. �n perioada 1939 � 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin T�nase. Tot el este autorul versurilor cunoscutei melodii �Zaraza�.

Dup� r�zboi, s�tul de s�r�cie �i de cenzura care �i cam respingea cupletele, uneori mai deocheate, Pribeagu s-a decis s� emigreze �n Israel. De altfel �i copiii s�i erau deja acolo. Cum de c�teva ori i se respinsese cererea de emigrare, s-a decis s�-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej. Evident �n versuri �i iat� cum:
�Am depus actele toate
�i bilet de s�n�tate
�i fotografii recente,
Cazierul cu amprente,
Plus biletul de vaccin
C� n-am fost supus str�in,
Note bune la purtare,
Ordinul de concentrare,
Act de na�tere-al lui tata,
De la fisc pe cinci ani plata.
Anexez aici chitan�a
C�-s la zi cu Manutan�a,
Am dovada de la �Sacra�
C-am tr�it bine cu soacra,
C� n-am bloc, c� n-am mo�ie,
C� n-am stat la pu�c�rie,
C� n-am fost nici beat, nici mort.
Am �i act de cununie
�i-mi mai trebuie-o h�rtie,
Doar at�ta: Pa�aport.�


Gheorghiu-Dej s-a amuzat c�nd a citit-o, �n �edin�a Biroului Politic al Partidului. R�deau �i Maurer, �i Dr�ghici, �i Apostol. Numai Iosif Chi�inevschi avea o mutr� amar�. �M�, tu de ce nu r�zi?�, l-a �ntrebat Dej. �E un du�man al ��rii, acest Pribeagu�, a r�spuns Chi�inevschi. �M�, ce fel de ovrei e�ti, c�nd n-ai pic de umor?�, s-a amuzat Dej. �i i-a aprobat lui Pribeagu plecarea.

Ion Pribeagu era evreu. Nu s-a m�ndrit cu asta, dar nici n-a avut complexe, a�a cum n-a avut nici cu statura fizic�. Dimpotriv�, opera sa umoristic� este plin� de evrei, cu tarele �i calit��ile lor, �n situa�ii comice. Chiar pseudonimul s�u este o trimitere subtil� la tema �Jidovului r�t�citor�. Ca exemplu, la Editura Te�u, condus� de Te�u Solomovici, a ap�rut un volum cu 175 de glume s�rate, piperate �i deocheate, semnate de Ion Pribeagu. Titlul c�r�ii era �Foaie verde caltabo�i, m�i, suntem ni�te sc�rbo�i�.

C�nd a murit, la Tel Aviv, mii de oameni l-au �nso�it la cimitir. Nu mult dup� decesul s�u a fost prezentat un spectacol de revist� intitulat �A fost mic �i-al dracului�. Marele comic Mircea Crișan a venit special din Germania, unde tr�ia, ca s� joace �n spectacol rolul lui Constantin T�nase, dar �i s� interpreteze cupletele lui Pribeagu.

Multumesc mult draga Zenitt. M-am amuzat copios si mi-am completat informatiile despre interesanta viata a lui Ion Pribeagu. Sa traiesti in permanenta bucurie.

Neatza buna , lume draga!

Het...bine ai revenit ! Spune-mi ca mi-ai citit mesajul , te rog! Ce ai d�cis cu Regele din Franta sau din Spania?

A propos de Ion Pribeagu', ma bucur sa vad ca reuseste sa va reuneasca la poezii si va multumesc!

ROM�NUL S-A NASCUT POET!

Citind autoportretul ce l-ati postat mai sus, ma duce gandul la caietele copilariei, le tineti minte acelea ce le intitulam Oracole? Unde era in susul paginii o intrebare sau o provocare si fiecare raspundea la numarul pe care si-l alesese de la prima fila a caietului? Si acolo gaseam raspunsuri si descrieri hazlii, originale! Pfffff oare lemai am pe lamama prin casa pe undeva?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Ieri am asternut in alb cateva versuri. Nu le-am scris de capu' meu, am cerut de la bunul Dumnezeu inspiratia Sa. Iar, atunci cand ai inspiratia, timpul e de partea ta neconditionat! Inspiratia divina, timpul si evident caietul si pixu', musai un pix, cum altfel?

Eram cu gandul la un prieten de aici dintre noi, un om curajos, un om cu sufletul frumos, o entitate care stie sa ne ridice atunci cand caderea planeaza in decorul vietii,care ne rasfata cu creatiile sale originale care ne ajung direct la suflet, Gabriel. Eu zic ca poezia ni se potriveste tuturor, nu doar lui Gabriel. Astfel imi permit sa o postez pentru noi toti:

Inchizand o usa brusc,
Defapt deschizi un geam fin
Catre gradina cu mosc
Unde sufletul divin
Transpare mult mai liber
In al azurului Cer.

Arunci incet manusa
Ce palma iti sufoca,
Smulgi hotarat capusa
Ce din tine se hranea;
Continua sa faci pasi
In lumea plina de lasi!

Destinul nu ti s-a scris
Din penita de cristal,
Tu l-ai accesat in vis,
E al tau margaritar;
Temerar sa il zidesti,
Cu Pace sa il hranesti.

De pui in el Iubire,
Credinta drept sam�nta,
Un val de multumire
Iti lumineaza-n viata.
Lumina te ghideaza,
Iubirea te salveaza.

Si.... cum nu imi incep io poeziile prin titlul lor, sa stiti ca inca nu i-am afisat vreun titlu. Asta e! Probabil va fi ceva in stilul : destin in curs de scriere, scrierea destinului, nush....

O zi frumoasa va doresc, oriunde va aflati!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Heterodox, la data 2015-06-06 09:37:06

De la: zenitt, la data 2015-06-02 22:30:31
Ce a mai scris Ion Pribeagu;

Multumesc mult draga Zenitt. M-am amuzat copios si mi-am completat informatiile despre interesanta viata a lui Ion Pribeagu. Sa traiesti in permanenta bucurie.

Aceleasi urari de bine, cu respect!

De la: Musetel, la data 2015-06-04 16:49:24�t� la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

" femeia e un inger " ?

lol , mai bine le-ai fi dat in bot tot cu versuri de-ale lui Lazarovici



Jurideceste

�i venir� din Craiova
�i din Ia�i, din Ro�iori
To�i Juri�tii, to�i mae�trii
�i-ai drept��ii slujitori.

Unii slabi, cu favorite
Al�ii slu�i ca Tutankamon
To�i cu tumori �i scripte
S� asiste la examen.

Sala-i plin� de discipoli
�i celebrit��i savante
Numai capete ilustre
�i figuri interesante

�i deodat� Domn Profesor
Chel �i cu priviri absente
Se-adreseaz� cu prestan��
Unei nostime studente.

- Cum e termenul juridic �
Zise el z�mbind agale �
Dac� eu a� pune m�na
Sub rochi�a dumitale?

Fata ro�ie ca macul
Dup� o scurt� meditare
�i r�spunde:
- Este, maestre
Atentat la pudoare!

- Foarte bine! A spus maestrul, -
�ns� fi bun� �i spune
Dac� diminea��, mi-ai face
Mie, aceast� chestiune

Cum ar fi juridice�te
Denumirea-n trei cuvinte
�i r�spunse domni�oara
- Profanare de morminte!

De la: zenitt, la data 2015-06-04 10:41:39
In tara mea.

In tara mea sunt vai si munti si flori,
si diamante.
Si sunt sticleti atat de multi in capete savante!...
Poetii ritmului sarac slavesc albastrul zarii,
si creste-atat de mult spanac pe lanurile tarii.

In tara mea sunt tei si plopi
si zarea-i diafana,
si-n tara mea jandarmi si popi iau lefuri de pomana.
Si-n tara mea sunt flori de myrt,
principiu sau idee,
sunt vorbe de pastrat in spirit, expuse prin muzee.

Din larg de cranguri vin zefiri si tuturor dau veste
ca-n tara mea sunt trandafiri si fete
ca-n poveste
ideile nasc si se desfac subt luminis de luna.
In tara mea onoarea-i fleac si dragostea
minciuna.

Si-n tara mea sunt multi parinti ce plang morminte
multe...
si pribegesc scrasniri din dinti...
dar cine sa le-asculte,
cand e minciuna pe anvon si nedreptatea-i lege,
cand guvernantii-s de carton
si nepasarea rege?

Din volumul - varfuri de spada 1915 Ion Pribeagu

Viziunea poetului e atat de actuala.

De la: 9am_4421, la data 2015-06-06 12:03:27

De la: Musetel, la data 2015-06-04 16:49:24�t� la ei, s-o credeti voi!

www.youtube.com/watch?v=o45xVy3dvYk

Cine e cu mine? Femei din toata lumea, uniti-va!

" femeia e un inger " ?

lol , mai bine le-ai fi dat in bot tot cu versuri de-ale lui Lazarovici



Jurideceste

�i venir� din Craiova
�i din Ia�i, din Ro�iori
To�i Juri�tii, to�i mae�trii
�i-ai drept��ii slujitori.

Unii slabi, cu favorite
Al�ii slu�i ca Tutankamon
To�i cu tumori �i scripte
S� asiste la examen.

Sala-i plin� de discipoli
�i celebrit��i savante
Numai capete ilustre
�i figuri interesante

�i deodat� Domn Profesor
Chel �i cu priviri absente
Se-adreseaz� cu prestan��
Unei nostime studente.

- Cum e termenul juridic �
Zise el z�mbind agale �
Dac� eu a� pune m�na
Sub rochi�a dumitale?

Fata ro�ie ca macul
Dup� o scurt� meditare
�i r�spunde:
- Este, maestre
Atentat la pudoare!

- Foarte bine! A spus maestrul, -
�ns� fi bun� �i spune
Dac� diminea��, mi-ai face
Mie, aceast� chestiune

Cum ar fi juridice�te
Denumirea-n trei cuvinte
�i r�spunse domni�oara
- Profanare de morminte!

Ei,da. Sunt si femei pe post de ingeri dar si femei pe post de drac. Melodia e o manea, probabil, prelucrata dupa Guta si Carmen Serban.
Cum nu-mi plac manelele prefer o impertinenta(poezie) de-a lui Pribeagu.


Pandele

Bunicu�a lui Pandele
Dup� strada Ghica Tei
A b�gat discret de seam�
Cum c� nepo�elul ei,
C�nd nu-i observat de nimeni
Nici de Tone �i nici de Rodica
Se cam joac� cu pu�ica.
�i i-a spus: Pandele drag�,
Vai de mine, nu-i frumos
Vezi pe domnul cel de colo,
Al� gras �i burtos?
Tot a�a o burt� mare
I-a spus tainic bunicu�a –
O s�-�i creasc�, de vreodat�
Ai s� te mai joci cu pu�a!
S-a speriat grozav Pandele
�i oft� cu-nfrigurare
C�nd g�ndea c� o s�-i creasc�
Tot a�a o burt� mare.
Dar primind cadou o tob�,
�i un cerc �i-o muzicu��
De atuncea niciodat�,
N-a mai pus m�na pe pu��.
�ntr-o zi, fiind la plimbare
Pe o vreme �nnourat�
A v�zut �ez�nd pe-o banc�
O femeie �ns�rcinat�
Drept la ea s-a dus �i-i spuse
C-a ro�it �i bunicu�a:
- Vezi ce ai p��it cucoan�,
Dac� te-ai jucat cu pu�a!

Nu e de la noi

�ntr-un sat pe-o c�r�ruie
L�ng� c�rciuma lui State
Trei femei st�teau de vorb�
Trei leli�e, trei surate
�i uit�ndu-se-n ��r�n�
Cu p�trundere destul�
M�surau un bo� de carne
Care sem�na cu o... bul�.

- F� M�rie – zice Safta
S� tot fie a lui T�nas�?
- Nu e lele, c� o cunosc eu
C� are cerc �i-i noduroas�
- Poate a lui Dr�gan?
- Da de unde
Zice Tinca cu-nfocare
C�ci a lui Dr�ganm e groas�
�i are o dung� pe spinare.
- Poate este a lui H�ncu?
- Nu se poate sare Lina –
A lui H�ncu-i n�zdr�van�
�i v�njoas� ca pr�jina
�i apoi H�ncu de vreo lun�
E la Vidra, la mo�ie...
- Dar, a cui s� fie oare?

Doamne, doamne a cui s� fie?
Cum st�teau nedumerite
Cercet�nd cu anevoie
A trecut chiar pe-acolo
Prim�reasa, doamna Zoe

- Ce face�i pe-aicia?
- Uite st�m cu mintea r�v�it�
�i nu �tim a cui s� fie
Bula asta oropsit�?

- Nu e nici a lui Vasile!
- Nici a lui Marin Cucui!
- Nici a lui Grigore Zgaib�?
- Nici a lui Mihalcea nu-i!

Prim�reasa o prive�te
�i r�spunde r�spicat
- Bula asta, f� leli�e,
Nu e de la noi din sat!

''.........................
De pui in el Iubire,
Credinta drept sam�nta,
Un val de multumire
Iti lumineaza-n viata.
Lumina te ghideaza,
Iubirea te salveaza.''

postat de Musetel

Prefacerea etern�
de Omar Khayyam

D�-mi cupa �i ulciorul! S� bem, fermec�toare
F�ptur� pl�m�dit� din rou� �i eter!
C�te minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a �n cupe �i ulcioare?

Aceste ornamente pe cupa delicat�
Un b�utor le-nscrise cu m�na-nfrigurat�.
De dragul c�ror gene le-a vrut a�a de fine?
�i-o s� le sfarme, poate, �ndurerat � de cine?

Olarul st� �n fa�a ro�ii. C�nt�.
El modeleaz� �olduri �i ulcioare.
El cranii m�ndre de sultani fr�m�nt�
�i ofilite m�ini de cer�etoare.

S-aspiri aici la tihn� � ce trist� nebunie!
Nebun �i cel ce crede �n pacea viitoare.
Cur�nd te vei �ntoarce sub chip de iasomie
Pe care un netrebnic o va c�lca-n picioare.

Ascult�! Macii ro�ii �i trag rubinul pur
Din s�ngele fierbinte al unui �mp�rat.
lar vioreaua-�i scoate culoarea de azur
Din ochi ad�nci de fat� care-a iubit curat.

Olarule, ai grij�! Tu chinui sf�ntul lut
Din care-n ziua-nt�ia fu modelat Adam.
Pe roata ta v�d m�na cea fin�-a lui Bahram
�i inima lui Kosru. la seama, ce-ai f�cut?

De mii �i mii de veacuri se-nv�rt �n spa�ii a�trii,
De mii �i mii de veacuri zori �i-asfin�ituri sunt.
S� calci u�or, c�ci, poate, f�r�ma de p�m�nt
Pe care-o sfarmi � alt�dat� era doi ochi alba�tri.

Priveam uimit olarul cum harnic modela.
Deodat� auzit-am bucata de argil�:
Rug�ndu-l pe �optite: �Fr�m�nt� bl�nd, ai mil�!
Un om la fel ca tine am fost �i eu c�ndva�.

Cel ce creat-a stele �i-ntreaga vast� lume,
C�nd a creat durerea s-a dep�it pe sine.
Voi, buze ca rubinul �i voi, pleoape fine,
C�te sunte�i acolo sub ��rna f�r� nume?

Treci vesel prin via��! Sub cer, r�t�citoare,
Vor trece pururi inimi. �i sufletu-o s� cheme
La desp�r�ire trupul. lar craniul care geme
De patimi, o s�-l calce olarii �n picioare.

Hain, am spart paharul de-o lespede asear�.
Dar mi-am �ntors privirea cu groaz� �i ru�ine.
�i-am auzit din ��nd�ri mustrarea lui amar�:
�Am fost asemeni �ie, vei fi �i tu ca mine�.

C�nd am s� trec prin moarte, mi-oi desfrunzi atomii
Precum de v�nt �i ploaie se scutur� toamna pomii.
�i am s� ies din lume voios printr-o sp�rtur�
Pe care-o s-o astupe zidarul cu-a mea zgur�.

O mie de ulcioare, acas� la olar,
Vorbeau �n �oapt�. Unul strigatu-mi-a: �Omar,
Evoc� pe olarii �i pe cump�r�torii
Ce-am fost de mult sub a�trii, de aur, rotitorii�.

Artistic� e cupa. Noi to�i am admirat-o
�i-am pus pe dulcea-i frunte s�ruturi mii �i mii
Dar timpu�, � acest z�natec olar, ce-a modelat-o,
Tot el o s� se-amuze, sp�rg�nd-o �ntr-o zi.

Acest vas fu odat� un biet �ndr�gostit
Gem�nd de nep�sarea unei femei frumoase.
lar toarta era bra�ul ce m�ng�ia m�hnit
Suavul g�t cu-atingeri u�oare, de m�tase.

Tu cau�i fericirea? Dar drumul e �nchis,
�mprejmuit cu moarte. A lui Djem�id ��r�n�
E pulberea ce joac� �n fa�a ta-n lumin�.
C�ci un miraj e lumea. Via�a e un vis.

Fii vesel, c�ci triste�ea o s� dureze pururi!
Mereu acelea�i stele s-or �nv�rti-n azururi.
Din c�r�mizi f�cute din trupul t�u, n-ai team�
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seam�.

Tu ��i evoci str�mo�ii? Sunt ��rn� �n ��r�n�.
G�nde�ti la al lor merit? Prive�te cum sur�d.
S� bem! �i, f�r� team�, s� ascult�m din vid
T�cerea f�r� nume pe univers st�p�n�.

De mult timp tinere�ea s-a scuturat ca merii.
O, clar april al vie�ii, de-a pururea pierdut!
Te-ai stins pe nesim�ite. Te-ai destr�mat t�cut
Cum se destram� zilnic bl�nde�ea prim�verii.

�Eu sunt minunea lumii�, spunea ieri trandafirul.
�Cine-ar avea curajul s�-mi fac� vreo durere?�
C�nta privighetoarea �i repeta zefirul:
�O zi de fericire, un an de lacrimi cere.�

M� �ntristeaz� pururi a Ro�ii �nv�rtire
�i r�zvr�tit sunt zilnic pe tic�loasa-mi fire.
Nu am �ns� puterea s� m� despart de lume
�i nici s�-mi duc via�a f�r� s�-mi pese-anume.

Din veac se-nv�rte Roata, f�r� ca ea s� �ie
De calculul t�u seama. La ce tot numeri stele?
G�nde�te mai degrab� c� vei dormi sub ele.
Somn f�r� vise. C�inii cadavru-o s�-�i sf�ie.

Khayyam, Cereasca Roat�-ascunde-al t�u destin
�i-a-nchis orice discu�ii. �i totu�i, tu �tii bine:
Paharnicul ei toarn� sub chip de stropi de vin
�n cupa ve�niciei mii al�i Khayyami ca tine.

O, Roat� a t�riei! Dezleag�-m� de tine!
C�ci tu te-amuzi s� d�rui nectaru-acestei vie�i
La pro�ti. Dar a mea minte nu-ncape �i nu �ine
Mai multe ca a celor pe care �i r�sfe�i.

Pe r�i �i ferice�te nedreapta lumii Roat�.
Oglinda ei cea str�mb� m� doare. Ochiu-mi pl�nge
Pe-obrajii sup�i asemeni cu-o cup� r�sturnat�.
lar inima mi-e plin� � ca un ulcior, � de s�nge.

S-alerge dup� moartea-mi, Eternei Ro�i �i place
�i �mpotriva noastr�, iubito, uneltesc.
A�eaz�-te pe iarb�. D�-mi chipul �ngeresc,
�C�ci m�ini �ngerul mor�ii �n iarb� ne-o preface.�

De la: zenitt, la data 2015-06-06 21:50:53Prefacerea etern�
de Omar Khayyam

D�-mi cupa �i ulciorul! S� bem, fermec�toare
F�ptur� pl�m�dit� din rou� �i eter!
C�te minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a �n cupe �i ulcioare?

Aceste ornamente pe cupa delicat�
Un b�utor le-nscrise cu m�na-nfrigurat�.
De dragul c�ror gene le-a vrut a�a de fine?
�i-o s� le sfarme, poate, �ndurerat � de cine?

Olarul st� �n fa�a ro�ii. C�nt�.
El modeleaz� �olduri �i ulcioare.
El cranii m�ndre de sultani fr�m�nt�
�i ofilite m�ini de cer�etoare.

S-aspiri aici la tihn� � ce trist� nebunie!
Nebun �i cel ce crede �n pacea viitoare.
Cur�nd te vei �ntoarce sub chip de iasomie
Pe care un netrebnic o va c�lca-n picioare.

Ascult�! Macii ro�ii �i trag rubinul pur
Din s�ngele fierbinte al unui �mp�rat.
lar vioreaua-�i scoate culoarea de azur
Din ochi ad�nci de fat� care-a iubit curat.

Olarule, ai grij�! Tu chinui sf�ntul lut
Din care-n ziua-nt�ia fu modelat Adam.
Pe roata ta v�d m�na cea fin�-a lui Bahram
�i inima lui Kosru. la seama, ce-ai f�cut?

De mii �i mii de veacuri se-nv�rt �n spa�ii a�trii,
De mii �i mii de veacuri zori �i-asfin�ituri sunt.
S� calci u�or, c�ci, poate, f�r�ma de p�m�nt
Pe care-o sfarmi � alt�dat� era doi ochi alba�tri.

Priveam uimit olarul cum harnic modela.
Deodat� auzit-am bucata de argil�:
Rug�ndu-l pe �optite: �Fr�m�nt� bl�nd, ai mil�!
Un om la fel ca tine am fost �i eu c�ndva�.

Cel ce creat-a stele �i-ntreaga vast� lume,
C�nd a creat durerea s-a dep�it pe sine.
Voi, buze ca rubinul �i voi, pleoape fine,
C�te sunte�i acolo sub ��rna f�r� nume?

Treci vesel prin via��! Sub cer, r�t�citoare,
Vor trece pururi inimi. �i sufletu-o s� cheme
La desp�r�ire trupul. lar craniul care geme
De patimi, o s�-l calce olarii �n picioare.

Hain, am spart paharul de-o lespede asear�.
Dar mi-am �ntors privirea cu groaz� �i ru�ine.
�i-am auzit din ��nd�ri mustrarea lui amar�:
�Am fost asemeni �ie, vei fi �i tu ca mine�.

C�nd am s� trec prin moarte, mi-oi desfrunzi atomii
Precum de v�nt �i ploaie se scutur� toamna pomii.
�i am s� ies din lume voios printr-o sp�rtur�
Pe care-o s-o astupe zidarul cu-a mea zgur�.

O mie de ulcioare, acas� la olar,
Vorbeau �n �oapt�. Unul strigatu-mi-a: �Omar,
Evoc� pe olarii �i pe cump�r�torii
Ce-am fost de mult sub a�trii, de aur, rotitorii�.

Artistic� e cupa. Noi to�i am admirat-o
�i-am pus pe dulcea-i frunte s�ruturi mii �i mii
Dar timpu�, � acest z�natec olar, ce-a modelat-o,
Tot el o s� se-amuze, sp�rg�nd-o �ntr-o zi.

Acest vas fu odat� un biet �ndr�gostit
Gem�nd de nep�sarea unei femei frumoase.
lar toarta era bra�ul ce m�ng�ia m�hnit
Suavul g�t cu-atingeri u�oare, de m�tase.

Tu cau�i fericirea? Dar drumul e �nchis,
�mprejmuit cu moarte. A lui Djem�id ��r�n�
E pulberea ce joac� �n fa�a ta-n lumin�.
C�ci un miraj e lumea. Via�a e un vis.

Fii vesel, c�ci triste�ea o s� dureze pururi!
Mereu acelea�i stele s-or �nv�rti-n azururi.
Din c�r�mizi f�cute din trupul t�u, n-ai team�
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seam�.

Tu ��i evoci str�mo�ii? Sunt ��rn� �n ��r�n�.
G�nde�ti la al lor merit? Prive�te cum sur�d.
S� bem! �i, f�r� team�, s� ascult�m din vid
T�cerea f�r� nume pe univers st�p�n�.

De mult timp tinere�ea s-a scuturat ca merii.
O, clar april al vie�ii, de-a pururea pierdut!
Te-ai stins pe nesim�ite. Te-ai destr�mat t�cut
Cum se destram� zilnic bl�nde�ea prim�verii.

�Eu sunt minunea lumii�, spunea ieri trandafirul.
�Cine-ar avea curajul s�-mi fac� vreo durere?�
C�nta privighetoarea �i repeta zefirul:
�O zi de fericire, un an de lacrimi cere.�

M� �ntristeaz� pururi a Ro�ii �nv�rtire
�i r�zvr�tit sunt zilnic pe tic�loasa-mi fire.
Nu am �ns� puterea s� m� despart de lume
�i nici s�-mi duc via�a f�r� s�-mi pese-anume.

Din veac se-nv�rte Roata, f�r� ca ea s� �ie
De calculul t�u seama. La ce tot numeri stele?
G�nde�te mai degrab� c� vei dormi sub ele.
Somn f�r� vise. C�inii cadavru-o s�-�i sf�ie.

Khayyam, Cereasca Roat�-ascunde-al t�u destin
�i-a-nchis orice discu�ii. �i totu�i, tu �tii bine:
Paharnicul ei toarn� sub chip de stropi de vin
�n cupa ve�niciei mii al�i Khayyami ca tine.

O, Roat� a t�riei! Dezleag�-m� de tine!
C�ci tu te-amuzi s� d�rui nectaru-acestei vie�i
La pro�ti. Dar a mea minte nu-ncape �i nu �ine
Mai multe ca a celor pe care �i r�sfe�i.

Pe r�i �i ferice�te nedreapta lumii Roat�.
Oglinda ei cea str�mb� m� doare. Ochiu-mi pl�nge
Pe-obrajii sup�i asemeni cu-o cup� r�sturnat�.
lar inima mi-e plin� � ca un ulcior, � de s�nge.

S-alerge dup� moartea-mi, Eternei Ro�i �i place
�i �mpotriva noastr�, iubito, uneltesc.
A�eaz�-te pe iarb�. D�-mi chipul �ngeresc,
�C�ci m�ini �ngerul mor�ii �n iarb� ne-o preface.�

eiii, buna dimineata, Zenitule !
am venit cu ibricul de cafea dupa mine si, bindu-mi portia, am citit de 2 ori poezia si m-am minunat cum, Acelasi Lucru , privit de alti ochi, poate trezi alte ginduri si spun asta pentru ca mie, Roata Vietii si vesnica reintrupare despre care vorbeste poetul aici, imi aduce bucurie si nicidecum durere !
ideea ca ea ii rasfata pe cei rai sau prosti , fiind , astfel , nedreapta , nu-mi pare a fi adevarata, caci e dupa cum ne asternem sau, dupa fapta si rasplata , dar si ce semanam aia culegem, zice romanul in proverbele lui populare, carevasazica Stie si el despre Eterna Roata si legea cauzalitatii .....
dar , totul are rost si chiar si cei rai si prosti Azi,intra-n Prefacerea eterna, miine !
sa ai o zi senina !