Romanul s-a nascut poet

oauuu, e cald spre fierbinte pamfletul lui Vadim !

strofe de dragoste

Ieri nu-ncetam sa te iubesc,
Azi, peste tot ma oblojesc.
La fel si tu azi faci doar ceai
O, cat de multe ieri faceai...

S-a cantat frumosul,
S-a cantat iubirea ,
Si inca s-or canta
S-or canta mereu,
Cat va trai omul,
Cat va fi iubire,
La fel tu si eu...

Din visul meu sa nu te-ndoi,
Ca imi lipsesti vreodata,
La fel in visu-ti eu voi fi.
Mereu, mereu s-o povesti
Despre-o dragoste curata...

Drumul n-are hopuri,nici suisuri n-are
De cand il parcurgem intr-o sarutare.
Un secret ramane, scumpo, sa aflam:
Cum sa facem drumul sa nu-l terminam.

Cand vii tu rasar in cale
Flori cum n-au mai rasarit.
Mii de ochi venirii tale
Spun clipind: bine-ai venit!
Mult as vrea sa vii odata
Si sa nu mai pleci ca azi.
Sa ramai la mine toata,
Nu ca luna printre brazi...

Din necaz te ia iubirea,
Dar te baga-n alt necaz.
M-am lasat prins totdeauna
Si lasa-ma-voi si azi.
Dulce e necazul cand
Cu iubita-n el m-afund...

Iubito, un urcior
Ai facut din mine!
L-ai umplut usor
Cu nectar din tine...
Dulce e licoarea
Din urcior, din tine!
Dulce esti tu, marea,
Marea mea iubire...

Te indeamna dorul,
Dar tu il infrani.
Pacat de fiorul
Coptilor tai sani!
Pacat de gurita,
Ochisori din cer...
Atatea flori rare
Neiubite pier...

Langa tine timpul
Rasfatat se stie.
Fara ingradire
Zboara in nestire...
Nu da socoteala
Nici mie, nici tie.
Cand imi lipsesti insa
Si ma-mboldeste
Dorul fara mila,
Timpu-i o camila
Incapatanata
Ce nu se grabeste...

La poarta mea stau doua flori,
Au fost udate de amor.
E o lumina-n jurul lor
Si-un grup de ingeri vestitori...

Nu pun nici un semn
Cositelor tale,
Vreau sa le sarut
Iar, de la-nceput,
Din crestet la vale...

Doar in iubire-i Dumnezeu,
La fel dulceata vietii.
O preaslavesc poetii,
De cand ma stiu, si eu...

E plina de daruri femeia mama,
De daruri divine, de daruri terestre,
Daruri din dragoste si asa mai departe.
E plina de daruri femeia, iubita...

Dusi ca turma in nestire,
De un cap infierbantat,
Multi din noi au rezistat
Pur si simplu prin iubire...
Iubirea-i darul cel mai sfant,
Prin ea scapam de geruri,
Prin ea suim la ceruri
Si-aducem raiul pe pamant.

De sfanta luna mangaiati
Si de miresme imbatati,
Pe caldele din parc alei
Crezutu-ne-am o seara, zei.
"O, scumpa mea, ti-am spus,imi e
Atat de foame, da-mi orice!"
" Mananca tot ce vrei, mi-ai spus,
Nici eu, sa stii, satula nu-s..."

Pe vatra cea straveche foc
Aprindem, sa topeasca
Ghetarii si sa faca loc
La ghiocei si busuioc.
Amnar eu sunt, tu iasca.
I.Burcin



Autor: ION BURCIN

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cel Mai Frumos Lucru

Cel mai frumos lucru pe aceasta lume,
Sunt ochii scosi din orbite a iubitei,
Care tipa de durere
Sub bisturiul ascutit si rece.

Taierea e ca mierea,
La fel si rana supuranda
Ce se-ntinde de la burta
Pana-n gat in partea stanga.

In stanga tin pistolul,
Tintesc fara ezitare
Teasta mare si cam goala
A Sefului de Tara.

Nimic nu ma opreste
In noaptea rece,racoroasa,
Sa ucid unguri pe strada,
Cu o secera si-o coasa.

Cel mai frumos lucru pe lume
Dupa parerea mea mai este
Un colt de strada-n clar de luna
Pline de gloante si de harburi.
Autor: Edy The Killer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vocal

Nanaul vested,suncii sau ciureu-n drum,
Durerea taioasa,o sluta-n cer a mumei despuiate,
Si unde crampatita-n cer vor spune fa'!!!

Ar trebui un mort incapator,precum
Groapa matasoasa a bailor cu sare,ori
Lauda gropii cu ingeri,cand rasare
Din teasta zdravana a lui Kenedy un glonte sangerand.
Autor: Edy The Killer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

"Ar trebui s� v� cuprind� teama"

de Viorel Boldi�

Ar trebui s� v� cuprind� teama
Burto�i cu cefe groase, parveni�i,
P�n� la urma poporu-�i va da seama
De unde pizda mamii voastre proveni�i.

A�i terfelit o-ntreag� na�iune,
Orgoliul unui �ntreg popor
S-a pr�p�dit, de nu ne mai r�m�ne
Dec�t s� punem iar�i m�na pe topor.

A�i cump�rat �i a�i v�ndut de toate,
P�n� �i sufletul ni l-a�i v�ndut pe bani,
E timpul s� strig�m: nu se mai poate,
Noi nu suntem o �ar� de �igani!

V-a�i b�tut joc de lege �i de datini,
De �coli s-a ales praful, vai de noi!
Popor rom�n, periculos te clatini,
Declar� parveni�ilor r�zboi!

Nu mai avem nici fabrici, nici uzine,
De c�t ne-a�i mai privatizat min�ind,
A voastre buzunare gem de pline,
Rom�nii gem de foame, suferind.

P�m�nturile toate-s de ocar�,
Acum vre�i s� le vinde�i la str�ini,
S-ajungem na�iune f�r� �ar�?
Blestem pe capul vostru de haini!

Asculta�i bine, v� spun pe rom�ne�te:
Ar trebui s� v� cuprind� teama!
Nu mai e mult, poporul se treze�te,
Voi l-a�i belit, el v� va face seama.

www.gazetaromaneasca.com/observator/38-prim-plan/7893-qar-trebui...

sau cum zicea acum vreo 150 ani un mare poet :
...." Sa nu dea Dumnezeu cel sfint
Sa vrem noi singe ,nu pamint
Cristosi de-ti fi
nu veti scapa nici in mormint " !....

''CONJUGAL�...
La un club select de fițe,
Tineretul se distreaz�:
Dans, antren și luminițe,
Colorate te capteaz�.
�n acest vacarm, firește,
La o mas� mai retras�,
St� un cuplu și privește.
(D�nsa e un pic mai gras�).
Sunt vreo opt animatoare,
�n bichini și s�nii goi,
Suple și atr�g�toare...
Un complex... pe �ia doi.
-Ai v�zut nevast� scena?
C�t de slabe sunt... ca-n poz�!
Numai tu precum balena,
Sau mai bine zis... batoz�.
Doamna tace și �nghite,
Din lichiorul siropos,
Are simțuri adormite,
Ori m� rog...o doare-n dos.
El, de whisky-nferb�ntat,
Și de fetele frumoase,
�nspre cas� a plecat,
�Obosit� de la spirtoase.
Era t�n�r și viril
Și voia și el ca omu�
Deși pare pueril.
Doar nu i-o t�iase Ciomu.
Și uit�nd, c� de... scleroza,
Se ținea de d�nsa scai.
-Drag� nu pornesc batoza
Pentr-un firicel de pai.''

mda,fiecare pasare pe graiul ei piere si batoza a lasat paiul sa se usuce pe cimp....deh, asta e !

N-am mai postat demult pentru ca am slefui urmatoarea "traducere":Le roi bo�teux

01Un roi d'Espagne, ou bien de France,
02Avait un cor, un cor au pied;
03C'�tait au pied gauche, je pense ;
04Il boitait à faire piti�.

05Les courtisans, espèce adroite,
06S'appliquèrent à l'imiter,
07Et qui de gauche, qui de droite,
08Ils apprirent tous à boiter.

09On vit bient�t le b�n�fice
10Que cette mode rapportait;
11Et de l'antichambre à l'office,
12Tout le monde boitait, boitait.

13Un jour, un seigneur de province,
14Oubliant son nouveau m�tier,
15Vint à passer devant le prince,
16Ferme et droit comme un peuplier.

17Tout le monde se mit à rire,
18Except� le roi qui, tout bas,
19Murmura :"Monsieur, qu'est-ce à dire ?
20Je crois que vous ne boitez pas."

21"Sire, quelle erreur est la v�tre !
22Je suis cribl� de cors ; voyez :
23Si je marche plus droit qu'un autre,
24C'est que je boite des deux pieds."
Gustave Nadaud 1820 � 1893)

Regele șchiop
Un rege-n Franța sau �n Spania
O b�t�tur� avea-n c�lc�i;
Piciorul st�ng fu cu p��ania
C�t mut de mila-I s� r�m�i.

Curtenii, tagm� iscusit�,
S�-l imiteze se-apucar�
Și ba cu st�ngul, ba cu dreptul,
S� șchiop�teze �nv�țar�.

V�zur�-ndat� ce beneficiu
Aceast� mod� aducea
Și de la tind� la oficiu
�ntreaga lume șchiop�ta.

�ntr-o zi, un boier de țar�
Uit�nd de noua-I meserie
P�și ca plopul drept de-afar�
�n faț� la a Sa M�rie.

Toți �ncepeau s� se hlizeasc�
Afar� de crai care �ndat�
-Domnia ta nu șchiop�teaz�?
Pe �ndrǎzneț l-a �ntrebat.

-M�ria Ta-n greșeal� este;
Eu pe picioare-s drept venit
Din pricin� c� � v� dau veste-
La am�ndou�-s ciuruit!

Redare �n romȃne�te de
Iraclie O. Gubavu
[Din respect pentru forumisti nu-mi permit sa postez orice imi trazneste prin minte in forma bruta. Se pirde din spontaneitate, dar sigur se castiga in calitate. Totusi daca cineva gaseste vreo imbunatatire, voi fi bucuros sa o accept.]

De la: Heterodox, la data 2015-05-13 18:02:25N-am mai postat demult pentru ca am slefui urmatoarea "traducere":Le roi bo�teux

01Un roi d'Espagne, ou bien de France,
02Avait un cor, un cor au pied;
03C'�tait au pied gauche, je pense ;
04Il boitait à faire piti�.

05Les courtisans, espèce adroite,
06S'appliquèrent à l'imiter,
07Et qui de gauche, qui de droite,
08Ils apprirent tous à boiter.

09On vit bient�t le b�n�fice
10Que cette mode rapportait;
11Et de l'antichambre à l'office,
12Tout le monde boitait, boitait.

13Un jour, un seigneur de province,
14Oubliant son nouveau m�tier,
15Vint à passer devant le prince,
16Ferme et droit comme un peuplier.

17Tout le monde se mit à rire,
18Except� le roi qui, tout bas,
19Murmura :"Monsieur, qu'est-ce à dire ?
20Je crois que vous ne boitez pas."

21"Sire, quelle erreur est la v�tre !
22Je suis cribl� de cors ; voyez :
23Si je marche plus droit qu'un autre,
24C'est que je boite des deux pieds."
Gustave Nadaud 1820 � 1893)

Regele șchiop
Un rege-n Franța sau �n Spania
O b�t�tur� avea-n c�lc�i;
Piciorul st�ng fu cu p��ania
C�t mut de mila-I s� r�m�i.

Curtenii, tagm� iscusit�,
S�-l imiteze se-apucar�
Și ba cu st�ngul, ba cu dreptul,
S� șchiop�teze �nv�țar�.

V�zur�-ndat� ce beneficiu
Aceast� mod� aducea
Și de la tind� la oficiu
�ntreaga lume șchiop�ta.

�ntr-o zi, un boier de țar�
Uit�nd de noua-I meserie
P�și ca plopul drept de-afar�
�n faț� la a Sa M�rie.

Toți �ncepeau s� se hlizeasc�
Afar� de crai care �ndat�
-Domnia ta nu șchiop�teaz�?
Pe �ndrǎzneț l-a �ntrebat.

-M�ria Ta-n greșeal� este;
Eu pe picioare-s drept venit
Din pricin� c� � v� dau veste-
La am�ndou�-s ciuruit!

Redare �n romȃne�te de
Iraclie O. Gubavu
[Din respect pentru forumisti nu-mi permit sa postez orice imi trazneste prin minte in forma bruta. Se pirde din spontaneitate, dar sigur se castiga in calitate. Totusi daca cineva gaseste vreo imbunatatire, voi fi bucuros sa o accept.]

Te salut cu respect, Heterodox!

Am citit fugitiv poezia si traducerea. Evident ca nu sunt de acord cu unele traduceri efectuate, insa stradania ta , efortul si insusi actul de a -ti lua curajul in spinare si de a te apuca de o traducere a acestei poezii, ma indeamna sa iti strang mana cavalereste si sa promit ca voi petrece din timpul meu studiind aceasta poezie, in scopul de a retusa ceea ce vadit scartaie in traducere. Da', io promit sa iti aduc eventualele alternative traducerii tale, insa TU o repui in versuri, pastrand evident atmosfera arhaica si draga pe care ai reusit sa o imprimi!

FELICITARI!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Aici Musetel/Daphn� vorbeste...

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Lasa asa varianta lui Heterodox, ca-i foarte faina si, vino si tu cu varianta ta, ca doar si tu esti o leaca de poetesa .....in fond, fiecare poet- chiar si-ntr-o traducere - pune acolo ceva din esenta sa lirica si deci, poezia va suna altfel, ceea ce s-ar putea sa fie interesant de vazut/ citit !
parerea mea, zic !

Evident ca voi lasa neatinsa varianta indrazneata si originala propusa de
Heterodox!

Dupa ce am recitit poezia , trebuie sa va prezint ceea ce autorul Gustave Nadaud a incercat sa ne transmita. Autorul nu reda actiunea cu exactitatea locului intamplarii, lasand cititorului sa stabileasca detaliile, semn ca ori actiunea este fictiva, ori ca amintirile autorului sunt estompate de amprenta trecerii timpului. El, autorul, CREDE: ''je pense'', nu este cert, ca batatura regelui european era la piciorul stang, nu este aparent nicaieri cuvantul calcai. Piciorul este alcatuit din glezna, tarsiene, metatarsiene, phalange, calcai samd. Batatura regelui inspira mila in randul curtenilor care, extrem / debordand de inteligenta/desteptaciune, incep prin a-l imita pe rege. Imita, nu imiteaza. Incep a schiopata toti, care cu piciorul stang, care cu dreptul.

Apoi actiunea se proiecteaza in cotidian, in prezentul autorului. Modelul regelui schiop fiind transpus din amintirile autorului in prezentul sau efectiv, mai exact in momentul cand este scrisa poezia, in secolul trecut. Astfel traim curand beneficiul pe care imitatia actului de a schiopata al regelui, ajunge a fi aplicata in lume/in regat de la cei marunti pana la cei mari, la conducatorii din spatele birourilor, de la salile de asteptare, pana la conducere. Pana cand un lord din provincie se prezinta in fata PRINTULUI , in aclamatiile hilare si batjocoritoare ale multimii. Toti il ridiculizeaza pe lord excluzand printul, care exista probabilitatea sa fie sau nu descendentul regelui din trecut. Lordul ramane ferm si drept in fata suveranului actualcand cel din urma, suveranul/printul, nu regele!!!, il intreaba in soapta, murmurand de ce acesta, lordul, nu schioapata? Experienta lordului face ca el sa mearga drept , aparent corect drept, deoarec defapt el are bataturi multiple la ambele picioare, ceea ce il determina sa paseasca drept.

Bun, acum, dupa ce am intelel varianta originala a poeziei, cine se inscrie la o traducere, la o transpunere in ceea ce transmite autorul?

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

O am scrisa , tradusa d�jà, in fata, imi expun prima varianta tradusa corect in romaneste.

Regele schiop....

de Gustave Nadaud

Un rege al Spaniei , sau chiar/poate al Frantei,
Avea o batatura, o batatura la picior;
Era la piciorul stang, cred;
Schiopata inspirand mila/compasiune.

Curtenii, deosebit de destepti/isteti/ageri la minte,
Sa-apucara a-l imita,
Si, care cu stangul, care cu dreptul,
Ei invatara toti a schiopata.

Traim curand profitul/beneficiul/roadele ( On vit este forma de prezent a verbului a trai, VIVRE!)
Pe care aceasta obisnuinta/apucatura o relata;
si de la anticamera/sala de asteptare pana la birou
Toata lumea schiopata.

Intr-o zi, un lord din provincie (nu musai de la tara, ci din afara capitalei regatului probabil!)
Ignorand/uitand/omitand noua sa ocupatie,
Venea sa treaca dinaintea printului,
Ferm si drept precum un plop.

Toata lumea se puse se rada,
Exceptand regele care, cu o voce joasa, soptita, murmurand
Soptea/murmura : ''Domnule, ce e de zis?
Eu cred ca dumneavoastra nu schiopatati!''

''Sire, ce eroare comiteti!
Sunt plin de bataturi (precum un ciur , precum o sita de coarne ciuruita...), vedeti:
Daca merg mai dreptdecat un oarecare altul,
Este pentru ca schiopat de ambele picioare.''

Mea culpa, in scena apare atat printul cat si regele, deci venind sa se prezinte printului, lordul este intrebat de catre rege ce ar avea de spus si se explica regelui. Acum procentul de 50-50 ramane: print si rege?

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

avind scopul declarat de a retusa " ceea ce vadit scirtiie" , m-am temut ca-i vei umbla la poezie si, NU se face !
acum, daca mi se permite , o sa fac un mic comentariu la ceea ce-am citit :
traducerea lui Heterodox , asa cum a simtit-o el , e ca o anecdota " iute" si subtila....
in traducerea ta, suna ca si cum mi-ai explica anecdota !

Realitarea ramane una certa: TOTI, fara exceptie, SCHIOPATAM, de la mic la mare !

...ba cu unu', ba cu doua picoare!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Poanta " anecdotei " e clara si nu-i de contrazis , caci asa este !
chestia e ca tu ai transformat-o-n proza !

Acu' intreb si io din culise: Unde e problema?

Una e sa scrii ceva, alta e sa traduci! Am mai spus ca la orice traducere se efectueaza erori! Asta e... Intentia mea fu doar de a traduce corect poezia... Mea culpa daca nu am reusit a va face sa vedeti cum vad io!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

De la: AxiAdS, la data 2015-05-14 16:22:23Realitarea ramane una certa: TOTI, fara exceptie, SCHIOPATAM, de la mic la mare !

...ba cu unu', ba cu doua picoare!

dar mai exista o realitate : unii se-nalta pe virfuri ca sa para mai mari decit sunt si asta ai facut tu cu acea remarca neinspirata !

Anecdote ca anecdote, dar nu ne permitem sa ne batem joc de poeziile nimanui!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

....

Schiopata cu stangu'-n dreptu'
Indiferent cat de intelept era poetu';
Realitatea este-asa:
Schioapata si poezia mea!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Vis de fecioar�

Nostalgic�-amintire din c�mpul cu bujori,
covor de ro�u-aprins te-a fermecat
�i te-ai l�sat purtat� �n cerul f�r� nori.
A fost o nostalgie �n care te-a-�mb�tat
petalele, nectarul, sim�ind dulcii fiori.

Ai adormit ad�nc pe acel pat de flori,
v�z�ndu-te �n vis �i tu o floare
ca s�-�i oferi nectarul diminea�a-n zori
unui anume flutur, sub aripi de culoare,
dar a fost doar un vis. Va fi �i alte ori?

Dar visul de fecioar� dispare uneori
�i fluturii �n toamn� dispar de pe ponoare.
Copil� ieri, femeie azi, cu nuri fermec�tori,
ne-ast�mp�rul iubirii ned�ndu-�i ascultare
las�-n voia sor�ii r�vnitele comori.

Anonim

De la: zenitt, la data 2015-05-16 09:00:53Vis de fecioar�

Nostalgic�-amintire din c�mpul cu bujori,
covor de ro�u-aprins te-a fermecat
�i te-ai l�sat purtat� �n cerul f�r� nori.
A fost o nostalgie �n care te-a-�mb�tat
petalele, nectarul, sim�ind dulcii fiori.

Ai adormit ad�nc pe acel pat de flori,
v�z�ndu-te �n vis �i tu o floare
ca s�-�i oferi nectarul diminea�a-n zori
unui anume flutur, sub aripi de culoare,
dar a fost doar un vis. Va fi �i alte ori?

Dar visul de fecioar� dispare uneori
�i fluturii �n toamn� dispar de pe ponoare.
Copil� ieri, femeie azi, cu nuri fermec�tori,
ne-ast�mp�rul iubirii ned�ndu-�i ascultare
las�-n voia sor�ii r�vnitele comori.

Anonim

upss : " Vis de fecioara " ? pffff, fost-ai lele cit ai fost, dar poezia nu e rea si fac cinste c'un dulce-n Cafenea !

De la: gabigabi2, la data 2015-05-16 14:05:29

De la: zenitt, la data 2015-05-16 09:00:53Vis de fecioar�

Nostalgic�-amintire din c�mpul cu bujori,
covor de ro�u-aprins te-a fermecat
�i te-ai l�sat purtat� �n cerul f�r� nori.
A fost o nostalgie �n care te-a-�mb�tat
petalele, nectarul, sim�ind dulcii fiori.

Ai adormit ad�nc pe acel pat de flori,
v�z�ndu-te �n vis �i tu o floare
ca s�-�i oferi nectarul diminea�a-n zori
unui anume flutur, sub aripi de culoare,
dar a fost doar un vis. Va fi �i alte ori?

Dar visul de fecioar� dispare uneori
�i fluturii �n toamn� dispar de pe ponoare.
Copil� ieri, femeie azi, cu nuri fermec�tori,
ne-ast�mp�rul iubirii ned�ndu-�i ascultare
las�-n voia sor�ii r�vnitele comori.

Anonim

upss : " Vis de fecioara " ? pffff, fost-ai lele cit ai fost, dar poezia nu e rea si fac cinste c'un dulce-n Cafenea !

Fosta-i lele cat ai fost, dulceeee!!! ca o zi de post, dar acum nu mai ai rost, ca te-ai pus la adapost.

Daca pui dulce-n cafea ma intorc la cafenea... na, c-o dadui si eu pe versuri ca poezia nu e rea.

just cu pusul la adapost de patimi si nevoi, devenind senini ! ca si batrinii ajung la un moment dat , ca si ingerii, asexuati !

In dulcele stil cafenian !

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

ARIPI DE INGER

de Anca Ciucudean

M� uit catre cer- totul vibreaz�.
M� uit c�tre nori- totul danseaz�.
E vis sau aievea? �nnorat sau senin?
E ploaie de aur sau miracol Divin?

Timpul se-opre�te. Totul palpit�
�i-ntr-o pic�tur� sunt pe loc absorbit�.
Acum sunt o sfer�, o m�rgea lucitoare,
O boab� de rou� pe-un bulg�re de soare.

Privesc �mprejur: nu-i cer �i nu-s nori;
Doar aripi de �nger �i petale de flori.
Totul e c�ntec, vers �i psaltire;
Iar eu sunt ploaia topit�-n Iubire.

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

In gradina Ghetsimani

de Vasile Voiculescu

Isus lupta cu soarta si nu primea paharul ...
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa,
Se cobora-mbiindu-l si i-o ducea la gura ...
Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa ...
Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata ...
Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere
Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii,
Pareau ca vor sa fuga din loc, sa-l mai vada ...
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada.

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

Multumesc pentru atentia acordata incercarii mele. In ce priveste observatiile: cu unele sunt de acord, cu altele nu.
De acord:- "imitez" nu este corect; l-as inlocui cu "Ca sa-l imite..." .
- intr-un comentariu critic gasit pe net se mentioneaza ca Nadaud a lasat intentionat unele versuri sa schioapete ceea ce mie nu n-a reusit. Voi incerca sa-l posttez.
Nu sunt de acord: -"lordul" nu are ce cauta la curtea regelui Frantei sau Spaniei, decat daca este ambasador (ceea ce nu se confirma in cazul dat);
-este adevarat ca autorul nu precizeaza in care parte a piciorului era batatura, dar, de regula, bataturile apar la talpa si - mai ales - la calcai, drept care am ales "calcaiul" pentru rima.
Nu am incercat sa fac o traducere fidela, ci o adaptare in limba romana a intamplarii hazlii scrise de umoristul francez.

De la: Heterodox, la data 2015-05-19 10:11:45Multumesc pentru atentia acordata incercarii mele. In ce priveste observatiile: cu unele sunt de acord, cu altele nu.
De acord:- "imitez" nu este corect; l-as inlocui cu "Ca sa-l imite..." .
- intr-un comentariu critic gasit pe net se mentioneaza ca Nadaud a lasat intentionat unele versuri sa schioapete ceea ce mie nu n-a reusit. Voi incerca sa-l posttez.
Nu sunt de acord: -"lordul" nu are ce cauta la curtea regelui Frantei sau Spaniei, decat daca este ambasador (ceea ce nu se confirma in cazul dat);
-este adevarat ca autorul nu precizeaza in care parte a piciorului era batatura, dar, de regula, bataturile apar la talpa si - mai ales - la calcai, drept care am ales "calcaiul" pentru rima.
Nu am incercat sa fac o traducere fidela, ci o adaptare in limba romana a intamplarii hazlii scrise de umoristul francez.

Placerea fu de partea mea, Heterodox, sa aportez o critica obiectiva si constructiva.

Acum permite-mi sa te intreb : In virtutea carui princiupiu afirmi domnia ta ca citez : "" -"lordul" nu are ce cauta la curtea regelui Frantei sau Spaniei, decat daca este ambasador ...'' 'incheiat citatul!)

Pana sa imi raspunzi, domnule Heterodox, te iau de mana si plonjam amandoi in oceanul cunoasterii. Mai exact in miezul sensului cuvantului SEIGNEUR, cuvant care ne da atata bataie de cap!

Seigneur, daca apare scris cu majuscula, este folosit pentru a-L numi pe Dumnezeu.

Seigneur des Anneaux este traducerea Stapanului Inelelor, respectiv a Lord of the Rings! Ce parere ai despre a mea completare? Te asigur, domnule Heterodox, ca seigneur , in secolul trecut, pe perioada vietii lui Gustave Nadaud, putea reprezenta :
1. Preotul
2. O persoana care stapanea ceva, orice: un castel, un domeniu, un teritoriu, inclusiv o afacere
3. Un negustor, un om de afaceri
4.O persoana care detinea un rang, un nobil. Iar printre Nobili amintesc lordul-traducerea englezescului nobil care include : baronul, ducele, conte samd...
5. O persoana oficiala, de exemplu un primar, un ambasador samd

Acestea fiind descoperite acum, cred ca nu ma multumeste cuvantul LORD dar nici BARON.... Deci.... Ce ar fi sa ii spunem pur si simplu UN DOMN DIN PROVINCIE! Ar fi traducerea cea mai apropriata, domnule Heterodox!

Astept sa citesc concluziile tale si evident, sa ma tii la curent cu varianta ce va aparea public!

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri