Pâinea a acumulat creșteri de preț tot anul trecut. În total, 30%. Așa se face că pentru un kilogram de pâine feliată dăm acum 10 lei, în medie. Producătorii din industria de panificație avertizează că este abia începutul scumpirilor. Motivul? Afaceriștii sunt presați de facturile uriașe la gaze și electricitate, cât și de costul mai mare al carburanților.
Singura salvare constă în luarea unor măsuri de compensare a energiei și gazului la producător în așa fel încât să avem prețurile din octombrie. Acest scenariu, însă, nu are șanse mari de a fi adus în realitate, deoarece ar însemna ca industria de panificație să fie favorizată, fie întreaga economie suferă de pe urma majorărilor la utilități.
Tabloul este completat de acuzații. Oficialii dau vina pe comercianți. „Faptul că pleacă de la poarta fabricii un produs cu un preț și ajunge la magazine cu un preț majorat să știți că nu producătorul de alimente are vreo influență, ci de foarte multe ori cei care comercializează aceste produse”, a spus Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.
Indiferent de mecanismul din spate, tot consumatorul este nevoit să suporte „consecințele”. Mulți dintre oameni ajung la veșnica soluție pe timp de criză: consumă mai puțin.
Guvernanții se gândesc să plafoneze prețurile alimentelor de bază, lucru benefic pentru România, mai ales în ceea ce privește pâinea, fiindcă suntem printre cei mai mari consumatori de pâine din Uniunea Europeană. Mâncăm 90 de kilograme pe cap de locuitor, în medie, pe an.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Pâinea cea de toate zilele, un lux pentru mulți români după scumpirea gazelor. Cât a ajuns să coste .