Fructele si legumele---izvor de sanatate

Plante cu fructe comestibile

Ananas (Ananas comosus)
Afin (Vaccinium myrtillus)
Agriș (Ribes uva-crispa)
Avocado (Persea americana)
Alun american (Arachis hypogaea)
Alun (Corylus avellana)
Bananier (Musa L.)
Cais (Prunus armeniaca)
Castan comestibil (Castanea sativa)
C�tin� alb� (Hippophae rhamnoides)
Clementin (Citrus �clementina)
Cireș (Prunus avium)
Coac�z negru (Ribes nigrum)
Coac�z roșu (Ribes rubrum)
Cocotier (Cocos nucifera)
Corcoduș ('Prunus cerasifera)
Curmal (Phoenix dactylifera)
Dracil� (Berberis vulgaris)
Dud (Morus nigra și Morus alba)
C�pșun (Fragaria L.)
Fistic (Pistacia vera L.)
Frag (Fragaria L.)
Fructul pasiunii
Grepfrut (Citrus paradisi)
Gutui (Cydonia oblonga)
Kiwi (Chinese gooseberry)
L�m�i (Citrus x limon)
Limet� (Citrus x aurantiifolia, Citrus x latifolia)
Mango
Mandarin (Citrus reticulata BLANCO)
M�ceș (Rosa canina)
M�r (Malus domestica)
M�slin (Olea europaea)
Merișor ("Vaccinium vitis idaea")
Migdal (Prunus dulcis)
Mur arctic (Rubus arcticus)
Mur (Rubus fruticosus)
Nuc (Juglans regia)
Nectarin (Prunus persica)
Papaya (Carica papaya)
Pepene verde (Citrullus lanatus var. lanatus)
Pepene galben
Piersic (Prunus persica)
Pomelo (Citrus maxima)
Portocal (Citrus x aurantium)
P�r (Pyrus communis)
Prun (Prunus domestica)
Rodie (Punica granatum)
Smochin (Ficus carica)
Vișin (Prunus cerasus)
Viț� de vie (Vitis vinifera)
Zarz�r (Armeniaca vulgaris)
Zmeur (Rubus idaeus)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bananele, fructele care aduc fericirea: cum alung� depresia, de ce trebuie consumate bine coapte �i cine nu ar trebui s� le m�n�nce
adevarul.ro/locale/calarasi/bananele-fructele-aduc-fericirea-alu...

Bananele, un fruct cu virtu�i uimitoare Adev�rul Pentru a fi siguri c� beneficiem de toate substan�ele nutritive pe care le con�ine cel mai consumat fruct din lume, trebuie s� fim aten�i atunci c�nd le cump�r�m. Medicii spun c� fructele proaspete �i coapte bine au o cantitate mai mare de antioxidan�i. Cu toate acestea, exist� �i persoane care ar trebuie s� le evite. Bogate �n magneziu �i potasiu, minerale care ajut� inima, mu�chii, s�ngele �i sistemul nervos, aromatele banana con�in de dou� ori mai mult� vitamina C dec�t merele, perele �i strugurii �i au zaharuri naturale care ofer� un plus de energie. �Bananele sunt bogate �n fibre, potasiu �i magneziu �i con�in trei zaharuri naturale - glucoz�, fructoz� �i zaharoz� � ele constituie o alternativ� perfect s�n�toas� la dulciurile din comer�, care sunt pline de aditivi chimici �i zah�r. Fructele proaspete �i coapte pot regla nivelul de magneziu din corp, favoriz�nd o recuperare rapid� dup� eforturi fizice sau mentale. Sunt consumate cu prec�dere de c�tre sportivii de performan��, �n caz de efort fizic sus�inut�, explic� Denisa Zaharia, medic de familie. 4 motive s� consume banane Combat depresia. Deoarece bananele sunt bogate �n triptofan, un aminoacid important pe care creierul �l folose�te �mpreun� cu magneziul �i vitamina B6 pentru a produce serotonina, neurotransmi��torul din creier asociat st�rii de fericire, bananele previn instalarea depresiei. Previn pierderea calciului din corp. O singur� banan� consumat� zilnic aduce organismului aproximativ 400 mg de potasiu, adic� 11% din necesarul recomandat zilnic. Potasiul este un mineral important �i necesar pentru func�ia muscular�, pentru buna func�ionare a inimii �i optimizarea digestiei. Datorit� con�inutului ridicat de potasiu, bananele pot ajuta la prevenirea apari�iei pietrelor la rinichi �i la reducerea pierderii calciului din organism. �nt�resc sistemul imunitar. Bananele sunt de asemenea o surs� natural� optim� de vitamina B6, responsabil� cu producerea globulelor ro�ii din s�nge �i cu fortifierea sistemului imunitar. Ajut� sistemul digestiv. Bananele con�in uleiuri naturale �i enzime care ajut� �ntregul sistem digestiv. Acestea sunt de asemenea o surs� extraordinar� de fructooligozaharide, un component probiotic care ajut� la prevenirea cancerului de colon. Aceste bacterii benefice produc vitamine �i enzime digestive care �mbun�t��esc capacitatea de asimilare a nutrien�ilor av�nd �n acela�i timp �i proprietatea de a �nt�ri sistemul imunitar. Chiar dac� este un fruct s�n�tos, banana nu este indicat� oricui. Persoanele cu diverse afec�iuni sunt sf�tuite s� le consume cu modera�ie sau chiar s� le evite. "Dac� sunt recomandate cardiacilor datorit� con�inutului bogat �n potasiu, nu sunt indicate celor cu probleme renale. Mai mult, av�nd din bel�ug carbohidra�i, bananele nu sunt bune nici pentru diabetici. Nu sunt cu totul interzise, dar ar fi bine ca persoanele cu glicemie mare s� le consume c�t mai rar", spune specialistul.

Citeste mai mult: adev.ro/nzkzmx

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cele mai s�n�toase fructe uscate: stafidele, un veritabil antioxidant, ne scap� de oboseal�, trateaz� anemia �i �nt�resc oasele
adevarul.ro/locale/calarasi/cele-mai-sanatoase-fructe-uscate-sta...

Cele mai bune fructe uscate Stafidele, cele mai s�n�toase dintre fructele uscate, sunt un adev�rat leac pentru anemii, fiind bogate �n cupru �i fier, sunt eficiente �n fortificarea sistemului imunitar �i dau senza�ia de sa�ietate datorit� cantit��ii mari de fibre pe care le con�in. Medicii spun c� pot fi consummate zilnic �ntre 70 �i 100 de grame de fructe uscate. Pentru c� sunt o surs� bun� de zaharuri s�n�toare, sunt indicate �n perioadele de convalescen��, dup� eforturi fizice sau intelectuale. �Stafidele reprezint� �i o surs� bun� de antioxidan�i, care intervin �n procesul de dizolvare �i eliminare a colesterolului. �n plus, sunt foarte bogate �n potasiu. Ele se includ �n alimenta�ia persoanelor care au probleme de ritm cardiac sau tensiune arterial�. Mai contribuie �n mare m�sur� la reglarea �i normalizarea activit��ii cardiacee�, explic� dr Denisa Zaharia, medic medicin� intern�. Stafidele sunt eficiente �n ridicarea sistemului imunitar, �ndeosebi atunci c�nd e vorba de infec�ii care afecteaz� pielea �i s�ngele. Fitonutrien�ii fenolici prezen�i �n stafide posed� propriet��i antibacteriene. �n componen�a stafidelor se g�sesc cantit��i importante de cupru �i fier care le fac utile �n combaterea �i tratarea anemiilor. Ofer� rapid senza�ia de sa�ietate Stafidele con�in numeroase vitamine �i minerale, precum acid ascorbic, niacina piridoxin�, fier, potasiu �i fosfor. Totodat�, aceste fructe uscate con�in �i foarte mul�i antioxidan�i (flavonoide �i fenoli) care reduc impactul radicalilor liberi asupra organismului. Au �i probiotice, acestea ajut�nd la men�inerea unui mediu s�n�tos �n colon. Acestea ofer� rapid �i pentru mai mult� vreme �i senza�ia de sa�ietate. De asemenea, se recomanda �i personelor care vor s� c�tige �n greutate. Stafidele reduc aciditatea stomacal� �i regleaz� digestia. Ele favorizeaz� �i formarea celulelor ro�ii �i sunt benefice pentru s�n�tatea ochilor. "Totodat�, stafidele reduc riscul apari�iei bolilor cardiovasculare, sunt excelente pentru a combate oboseala �i a preveni depresia �i ajut� la tratarea st�rilor de anxietate. Mai mult, ele previn apari�ia neoplasmelor �i a tumorilor maligne", explic� medicul. 100 de grame de stafide con�in 299 kcal., carbohidrati: 79.200 grame, proteine: 3.100 grame. Stafidele pot fi ad�ugate �n pr�jituri, salate, sau consumate pur �i simplu, ca gustare �ntre mese. Stafidele se ob�in din struguri f�r� s�mburi, prin uscarea natural� a boabelor de struguri la soare sau �n cuptoare speciale. Cinci motive s� consumi fructe uscate Previn hipertensiunea arterial�. Datorit� cantit��ii mari de potasiu, stafidele previn reten�ia �n organism a lichidelor, fluidizeaz� s�ngele �i automat reduc tensiunea arterial�. Lupt� cu colesterolul �i trateaz� constipa�ia.Fibrele pe care le con�in contribuie la reducerea colesterolului r�u, �mbun�t��esc func�ia intestinelor �i trateaz� constipa�ia. Este recomandabil s� se pun� o m�n� de stafide �nmuiate �ntr-un pahar cu ap� �i s� fie l�sate peste noapte la macerat. Consumate diminea�a pe stomacul gol, pot gr�bi digestia �i elimin� resturile alimentare din intestin. De asemenea, magneziul con�inut �n stafide reduce aciditatea din stomac. Antioxidantul perfect. �n compara�ie cu alte fructe uscate, stafidele �i p�streaz� cel mai bine calit��ile antioxidante, av�nd un rol important �n prevenirea apari�iei tumorilor maligne ajut�nd celulele s�-�i p�streze func�ia normal�. De asemenea, trateaz� st�rile febrile. Indicate �n anemii. Aceste fructe uscate reprezint� o important� surs� de fier, fiind recomandate �n cazul anemiilor u�oare. Femeile �ns�rcinate, al c�ror organism nu au destul fier, risc� s� nasc� un copil care poate fi predispus la anemie. Pentru a preveni lipsa de fier din organism, viitoarele mame ar trebui s� consume sistematic acest fruct benefic. Amelioreaz� osteoporoza. Stafidele con�in �i boron, un mineral foarte necesar pentru s�n�tatea oaselor, ajut�nd la ameliorarea osteoporozei la femei. De asemenea, are un efect bun �n reglarea hormonilor �i �n metabolismul vitaminei D.

Citeste mai mult: adev.ro/nun3yx

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Beneficiile �i riscurile smochinelor, fructul regilor, care previne cancerul - recomand�rile medicilor



adevarul.ro/locale/calarasi/beneficiile-riscurile-smochinelor-fr...


Smochinele uscate, cel mai importan furnizor de energie pentru organism Preferatele Cleopatrei, fructele mici, delicioase �i foarte dulci au ocupau un loc important �n multe culturi din �ntreaga lume. Romanii, mari consumatori de smochine, considerau c� acestea reprezinta un dar de la zeul fertilit��ii. Toate smochinele, uscate sau proaspete sunt foarte hr�nitoare. Beneficiile pentru s�n�tate pot fi atribuite con�inutului de minerale �i de vitamine. Smochinele con�in vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, calciu, fier, fosfor, mangan, sodiu, potasiu �i clor. Nu numai c� sunt gustoase, dar au �i o serie de avantaje pentru men�inerea s�n�t��ii. Acestea con�in beta-caroten, flavonoide �i o enzim� numit� ficin�, care ajut� la digestie. �Smochinele constituie o surs� esen�ial� de fibre alimentare �i ajut� la �mbun�t��irea digestiei �i previn constipa�ia. Continutul ridicat de potasiu, fier, calciu si fibre vegetale, le fac ideale �n scopuri medicale, ca diuretic �i laxative�, spune medicul Victor Verinceanu. C�t� energie ne dau fructele uscate Speciali�tii spun c� smochinele proaspete furnizeaz� o energie de 43 kcal/100g, iar cele uscate 213 kcal/100g. �ase smochine con�in 891 mg de potasiu, adic� aproape 20% din nevoia zilnica �i de dou� ori con�inutul de potasiu dintr-o banan� mare. Smochinele sunt utile �i �n diverse afec�iuni respiratorii, inclusiv �n astm �i in tusea productiv�. Deoarece acestea sunt, deasemenea, bune pentru digestie, ele ajut� �n tratarea constipa�iei, indigestiei. Sunt un remediu excelent pentru febr�, otite, abcese, boli venerice �i pentru ficat. �Acest fruct este un aliment foarte alcalin, prin urmare, ajut� la reglarea pH-ului corpului. Smochinele sunt bogate �n polifenoli �i flavonoide. Ace�ti compu�i sunt antioxidan�i, care previn daunele cauzate de radicalii liberi. Smochinele sunt cunoscute pentru propriet��ile calmante �i laxative �i pentru con�inutul redus �n gr�simi �i zah�r. Frunzele de smochin au propriet��i antidiabetice. Triptofanul, prezent �n smochine, induce un somn bun �i ajut� la �nl�turarea insomniei. Smochinele sunt dulci �i moi �i pasta lor este folosit� ca un �nlocuitor pentru zah�r. Totu�i, consumul exagerat poate provoca diaree. Smochinele uscate sunt bogate �n zah�r �i ar putea cauza apari�ia cariilor dentare, atrage aten�ia dr. Roxana Popescu. Cele mai importante beneficii pentru s�n�tate: Regleaz� tensiunea arterial�. Smochinele nu con�in sodiu, �n schimb sunt o surs� important� de potasiu, de aceea scad tensiunea arterial�.. Controleaz� greutatea corporal�. Pentru cei care doresc s� sl�beasc� sau s�-�i men�in� greutatea sub control, smochinele sunt un bun ajutor datorit� con�inutului de fibre. �mbun�t�esc digestia. Sunt o bun� surs� de fibre alimentare �i ajut� la �mbun�t��irea digestiei �i previn constipa�ia. Prevenirea cancerului. Un studiu care a implicat mai mult de 50.000 de femei la menopauz� a scos la iveal� c� cele care au m�ncat o cantitate crescut� de alimente bogate �n fibre, precum smochinele �i-au redus cu 34% riscul de cancer. �n plus, aceste fructe con�in un nivel cescut de antioxidan�i care ajut� la prevenirea cancerului. �nt�resc oasele. Smochinele sunt o surs� important� de calciu. �n plus, potasiul pe care �l con�in nu ajut� doar la reglarea tensiunii arteriale ci �mpiedic� �i eliminarea calciului.

Citeste mai mult: adev.ro/nqdply

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Alimentul-minune care prelunge�te via�a �i nu cade greu la stomac. Cinci motive s� consumi ciuperci, �nlocuitorul c�rnii


adevarul.ro/locale/calarasi/alimentul-minune-prelungeste-viata-n...



Ciupercile, o important� surs� de proteine Adev�rul Datorit� proteinelor valoroase din compozi�ia sa, ciuperca este �nlocuitorul ideal al c�rnii, �nt�re�te imunitatea, combate oboseala �i previne cancerul �i bolile cardiovasculare. Consumat� de secole, ciuperca a fost pre�uit� pentru calit��ile sale medicinale, �n vechiul Egipt fiind considerat� un aliment miraculos care ajut� la men�inerea unei vie�i �ndelungate. Avantajele ciupercilor sunt numeroase, pe l�ng� faptul c� sunt bogate �n fibre, se diger� u�or �i au pu�ine calorii - doar 20 de calorii la 100 de grame, nu con�in colesterol deloc. Datorit� unor aminoacizi din compozi�ie, �n special glutamatului, ciupercile seam�n� la gust cu carnea. �Dieta cu ciuperci contribuie la �nt�rirea imunit��ii, combate oboseala, astenia �i previne bolile cardiovasculare �i cancerul. Toate aceste propriet��i se datoreaz� substan�elor active care se g�sesc �n ciuperci: complexul vitaminic B, vitaminele C, D �i E �i minerale (potasiu, calciu, fosfor, sodiu �i zinc)�, explic� Daniela Stan, medic de familie. Ciupercile sunt singurele alimente ne-animaliere care con�in vitamina D. Aceast� vitamin este esen�ial� pentru sistemul osos, este prima vitamin� care se d� unui nou-n�scut, vitamina care fixeaza calciul �n oase �i vitamina care se produce �n corpul uman prin actiunea razelor solare. O cura de 3- 4 s�pt�m�ni, spun medicii, �n care s� nu lipseasc� ciupercile de pe mas�, face sistemul imunitar rezistent �n fa�a frigului, iar vitamina D, care iarna nu prea avem de unde o lua, �i va reface indicele valoric necesar s�n�t��ii. Surs� excelent� de antioxidan�i �Capabile s� �nt�reasc� func�ia imunitar� �i mai ales s� lupte contra cancerului, ciupercile sunt o surs� excelent� de antioxidan�i. Acestea con�in de asemenea �i polifenoli �i seleniu, care sunt comune �n lumea vegetal�, precum �i antioxidan�i. Unul dintre ace�ti antioxidan�i este ergotioneina, pe care cercet�torii au �nceput s�-l recunoasc� precum un "antioxidant maestro�, spune medicul C�t�lin Luca. De ce e bine s� m�n�nci ciuperci Controlul greut��ii: Un studiu a demonstrat c� �nlocuirea c�rnii ro�ii cu ciuperci champinion poate ajuta la pierderii surplusului de greutate corporal�. Fie ca sunt ciuperci albe, champignon, ghebe, hribi sau pleurotus ori g�lbiori, ciupercile sunt alimente care nu cad greu la stomac, se diger� foarte repede, �nl�tur� senza�ia de foame. �mbun�t��esc nutri�ia: O analiz� alimentar� a eviden�iat faptul c� consumul de ciuperci a fost asociat� cu o mai bun� calitate a alimenta�iei �i o nutri�ie vizibil �mbun�t��it�. �nt�resc imunitatea: Seleniul care se afla in ciuperci este un lupt�tor natural cu tumorile cancerigene, dar �i un mineral care previne �mboln�virea inimii. Oferind sa�ietate �i aceast� bogatie de minerale, ciupercile sunt un bun aliment recomandat �n dietele de sl�bire, dar �i pentru men�inerea imunit��ii la nivelul de anti-�mboln�vire. �ndep�rteaz� stresul: Zincul existent �n ciuperci ajut� la eliminarea st�rilor depresive, iar potasiul regleaz� tensiunea arterial�. Vindec� formele incipiente de cancer: Ciupercile regleaz� nivelul glicemiei din s�nge, dar �n func�ie de specie con�in diver�i antioxidan�i care ei �n�i�i pot duce c�tre vindecarea tuberculozei sau a formelor incipiente de cancer. �n salate, crude sau coapte, fierte sau semic�lite, ciupercile sunt alimentul-minune care ajut� la men�inerea s�n�t��ii. Conform speciali�tilor, comparativ la 100 gr ciuperci, caloriile sunt 35, proteinele 5, lipidele 0,5, iar glucidele 2,5, �n timp ce carnea de porc gras� la acela�i gramaj con�ine 340 calorii, 15 proteine, lipide 30, iar glucide deloc, iar carnea de pui 142 calorii, 21 proteine, 6 lipide �i glucide, din nou, deloc. Organismul uman valorific� 90% din calit��ile ciupercilor, pe c�nd din carne nu poate lua dec�t aproximativ 40%.

Citeste mai mult: adev.ro/nosr12

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sfecla ro�ie, cel mai puternic purificator al s�ngelui. E alimentul care are cea mai mare for�� �n lupta cu tumorile

adevarul.ro/locale/calarasi/sfecla-rosie-mai-puternic-purificato...
Sucul de sfecl� face minuni �n organism Tot ceea ce are nevoie organismul g�sim �n sfecla ro�ie. Consumat� �n o�et, proasp�t� sau coapt�, este un superaliment nutritiv cu multe beneficii pentru s�n�tate. Vitaminele A, C, complexul B, sulful, sodiul, calciul, fierul, iodul, potasiul �i antioxidan�ii din sfecla ro�ie ajut� la tratarea mai multor afec�iuni. �Sfecla ro�ie este un complex de vitamine �i minerale cum rar mai g�sim �i, �n plus, vindec� tumori, afec�iuni ale ficatului, afec�iuni cardiovasculare, digestive, �nt�re�te imunitatea �i este un puternic antiinflamator, detoxifiant �i energizant. Sfecla ro�ie con�ine tot complexul de vitamina B, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina A, magneziu, fosfor, iod, calciu, sulf, antioxidan�i �i fier, cu alte cuvinte tot ceea ce organismul are nevoie�, explic� medicul C�t�lin Luca. Sfecla ro�ie este unul dintre alimentele cele mai complexe, demonstr�ndu-se �tiin�ific c� lupt� �mpotriva cancerului �i a altor afec�iuni. Sfecla ro�ie se poate consuma sub diverse forme, fie o putem stoarce �i bea sucul, fie o consum�m crud� sub form� de salat� sau fiart�, fie �n sup� sau �n piureuri, fie la cuptor. O mul�ime de preparate culinare pot c�p�ta culoare, savoare �i un plus de vitamine prin simpla ad�ugare a sfeclei ro�ii. Sucul de sfecl� ro�ie, pe l�ng� beneficiile aduse organismului, este �i un aliat redutabil �n boli grave, precum cancerul, precum �i �n ameliorarea efectelor chimioterapiei �i radioterapiei, spun speciali�tii. �Pentru �nceput, se recomand� a se consuma sucul de la 250 de grame de sfecl� pe zi, cresc�nd apoi treptat cantitatea. Cre�terea cantit��ii se face treptat, iar dac� apar senza�ii de v�rs�turi, grea��, sau ame�eli, se va reduce cantitatea, astfel �nc�t s� poat� fi acceptat� de c�tre organism. Sucul de sfecl� ro�ie este un aliat de n�dejde �n tratarea cancerului de pl�m�ni, colon �i stomac, u�ur�nd digestia�, precizeaz� medicul. Iat� c�teva dintre beneficiile sfeclei: Diabetul: Este unul dintre alimentele care stabilizeaz� glicemia pacien�ilor cu diabet de tip I �i II. Are efecte diuretice �i previne complica�iile cardiovasculare ale diabetului. Hepatita cronic�: Sucul de sfecl� ro�ie protejeaz� celulele hepatice, ajut� la regenerarea acestora �i le stimuleaz� s� func�ioneze normal. Sfecla ro�ie previne evolu�ia hepatitelor cronice spre ciroz� sau spre cancerul hepatic. Cancerul: Sfecla ro�ie con�ine enzime �i substan�e cu propriet��i antitumorale, ceea ce �nseamn� c� sucul �i salata sunt cele mai bune pentru tratarea �i prevenirea tumorilor canceroase. Consumat� �n mod regulat, previne �i trateaz� leucemia, cancerul pulmonar, de colon, cel rectal �i cel gastric datorit� faptului c� aceasta este bogat� �n substan�e antioxidante. Gastrita hiperacid� poate fi prevenit�, iar durerile pot fi calmate prin ingerarea unui suc preparat din 100 ml suc de sfecl� ro�ie combinat cu 100 ml de suc cartof crud �i 500 ml suc de morcov, potrivit site-ului dr-catalin-luca.ro. Hipertensiunea arterial� poate fi �i ea tratat� cu ajutorul sfeclei: o jum�tate de pahar de sfecl� ro�ie pe zi scade tensiunea arterial� cu p�n� la 20 la sut� din valoarea sa ini�ial�. Leucemia: Pentru tratarea acestei boli grave, se recomand� o cur� de sfecl� ro�ie, adic� 450 ml de suc de sfecl�, �elin� �i morcov, zilnic, pe o perioad� de 60 de zile, urmat� de 15 zile de pauz�, dup� care poate fi reluat�. Aceast� terapie poate fi urmat� �i �n paralel cu un tratament medicamentos sau naturist. Anemia: Sfecla ro�ie con�ine fier, magneziu �i vitamina B6, put�nd combate anemia, stimul�nd procesul de formare a globulelor ro�ii. Se recomand� o cur� timp de o lun� de zile, c�te 150 grame de sfecl� ro�ie crud�, o dat� la dou�-trei zile. Nu v� speria�i de anumite semne ce preced� consumul de sfecl� ro�ie. La 15 % dintre persoane urina cap�t� o culoare ro�ie, �ns� nu arat� vreo afec�iune. Consumul excesiv de suc de sfecl� ro�ie (peste 400 ml) poate determina o paralizie temporar� a corzilor vocale sau st�ri de grea��.

Citeste mai mult: adev.ro/nmduwb

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce planta preferat� a lui Popeye-Marinarul este numit� �m�tura intestinului�. Spanacul, iarb� de leac pentru zeci de afec�iuni


adevarul.ro/locale/calarasi/de-planta-preferata-popeye-marinarul...


Spanacul, o plant� miraculoas�Calit��ile curative ale spanacului sunt cunoscute �i apreciate din cele mai vechi timpuri. Str�mo�ii no�tri �l foloseau pentru a se trata de anumite afec�iuni, ca �i iarb� de leac, dar de asemenea ca �i hran�. Spanacul a mai fost numit �i �m�tura intestinului� pentru c� este poate cel mai bun mijloc de a ne cur��a intestinele �i de a regenera sistemul digestiv. �Spanacul se consum� ca �i aliment de baz� pentru diferite m�nc�ruri, precum supe, supe-creme, m�nc�ric� de spanac, salat� de spanac, tarte cu spanac, �i lista poate continua. Ave�i grij� �ns�! Dac� �n timpul prepar�rii spanacul �i schimb� culoarea, dac� �n loc de verde devine un verde-g�lbui, atunci spanacul nu mai trebuie consumat, deoarece este d�un�tor. Cel mai bine este ca spanacul s� fie consumat �n stare crud�, sau foarte pu�in op�rit�, explic� dr. C�t�lin Luca. Se consum� a�adar frunze proaspete de spanac �n salate, �n diverse combina�ii �i se poate bea chiar un pahar de suc proasp�t de spanac, diminea�a, pentru combaterea depresiei, acesta ajut�nd �i la refacerea organelor bolnave, la tratarea ulcerului, a anemiei, trateaz� de asemenea migrenele, abcesele dentare, s�ngerarea gingiilor, bolile de rinichi sau vezic�, convulsiile, �i lista poate continua. Se pot face �i cataplasme cu frunze de spanac op�rite cu care se trateaz� anumite r�ni. Ce con�ine �Spanacul con�ine s�ruri minerale, precum sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier, vitaminele A, B1, B2, B12, PP, C, acid folic, clorofil�, aminoacizi (arginin�, lizin�), lipide, protide, glucide, mucilagii. S� nu uit�m de faptul c� spanacul crud �i cel op�rit este o surs� important� de beta-caroten, lutein� �i xanten, ajut�ndu-ne s� �inem deoparte afec�iunile oculare. De asemenea, spanacul are un con�inut ridicat �n minerale, �i anume potasiu �i sodiu, astfel c� tensiunea arterial� este reglat� mult mai u�or iar fluxul sangvin intr� �n parametrii normali, ceea ce determin� s�n�tatea inimii�, spun speciali�tii. Antioxidan�ii din compozi�ia spanacului determin�, �i ei, la r�ndul lor, consolidarea mu�chilor inimii �i tratarea unor afec�iuni cardiovasculare destul de grave. Vitamina K con�inut� de spanac joac� un rol important �n re�inerea calciului �n oase �i prevenirea osteoporozei. Razele v�t�m�toare ale soarelui nu ne vor mai leza at�t de u�or pielea, datorit� con�inutului crescut de pigmen�i �i fitonutrien�i din spanac. Contraindica�ii la consumarea spanacului ��n principiu, consumul de spanac nu este contraindicat total. Spanacul poate fi introdus �n alimenta�ia bebelu�ilor �nc� dinainte ca ace�tia s� �mplineasc� un an. Dar hiperuremicii, persoanele cu litiaz� uric�, trebuie s� consume spanac cu modera�i�, spune dr. Luca. Iat� c�teva motive pentru care spanacul trebuie consumat c�t mai des posibil: Cancer: Flavonoidele sunt prezente din abunden�� �n spanac. S-a dovedit c� acestea �ncetinesc diviziunea celular� �n cazul cancerului de stomac �i de piele. Mai mult, spanacul ofer� o protec�ie important� �mpotriva apari�iei cancerului agresiv de prostat�. Antiinflamator: Neoxantina �i violaxantina sunt prezente �n cantit��i mari �n compozi�ia spanacului �i au rol antiinfalmator, conform www.sfatulmedicului.ro. Antioxidan�i: Vitamina C, vitamina E, betacarotenul, manganul, zincul �i seleniul sunt prezente �n spanac. Toate acestea lupt� �mpotriva apari�iei osteoporozei, aterosclerozei �i hipertensiunii arteriale. Tensiune arterial�: Peptidele din spanac inhib� enzima de conversie a angiotensinei, regl�nd tensiunea arterial�. Vedere: Luteina �i zeaxantina sunt antioxdidan�i prezen�i �n spanac, care au rolul de a proteja ochii de apari�ia cataractei, dar �i de degenerescen�a macular� legat� de v�rst�. Imunitate: O can� de spanac con�ine peste 337 unit��i din doza zilnic� de vitamina A, care nu doar protejeaz�, ci �i �nt�re�te anumite puncte de intrare �n corpul uman, cum ar fi membranele mucoase, tractul respirator, sistemul urinar �i intesinal. Piele: Spanacul con�ine cantit��i mari de vitamina A, care ajut� la p�strarea s�n�t��ii pielii, la men�inerea umidit��ii acesteia, lupt�nd �mpotriva psoriazisului, keratiniz�rii, acneei �i chiar a ridurilor. Oase: O can� de spanac fiert ofer� organismului peste 100% din doza zilnic� recomandat� de vitamina K, ce poate preveni activarea excesiv� a osteoclastelor, dar care sus�ine sinteza osteocalcinei, proteina esential� pentru men�inerea �i cre�terea densit��ii oaselor umane. Calcifiere: Vitamina K este o component� esen�ial� a procesului numit carboxilare, ce previne formarea de calciu �n �esuturi. O can� cu spanac lupt� �mpotriva declan��rii aterosclerozei, bolilor cardiovasculare �i accidentelor vasculare cerebrale. Func�ia creierului �i a sistemului nervos: Abunden�a de vitamina K din spanac contribuie foarte mult la formarea unui sistem nervos s�n�tos �i a func�iei cerebrale, prin furnizarea unei cantit��i esen�iale a unui tip de gr�sime esen�ial� pentru procesul produc�iei tecii de mielin�, care se afl� �n jurul nervilor.

Citeste mai mult: adev.ro/nm0ves

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce se spune c� urzica �schimb� s�ngele �i te scap� de anemie. 10 motive pentru care s� profi�i de beneficiile primei plante din luna martie

adevarul.ro/locale/calarasi/de-spune-urzica-schimba-sangele-scap...

Urzica, o plant�-minune Se spune c� �urzica schimb� s�ngele� �i c� dup� o iarn� grea �n care organismul nu a primit chiar toate substan�ele nutritive de care avea nevoie, o cur� �inut� prim�vara poate face minuni. Tot �n popor circul� vorba c� cine m�n�nc� urzici �n luna martie va fi ferit de rele tot anul. Bogat� �n vitamine �i minerale urzica con�ine vitamina A, vitamina C, vitamina K, vitamina B2 dar �i fier, magneziu, calciu, siliciu, clorofil�, etc. urzica poate fi a�adar folosit� �n scop terapeutic sau �n prepararea unor feluri de m�ncare. Nu este deloc �amabil� cu pielea noastr�, �ns� efectele benefice deosebite pe care le are asupra organismului anuleaz� orice nepl�cere exterioar�. O cur� cu urzici �n anotimpul verde te revitalizeaz� �i ��i aduce o por�ie de s�n�tate curat�. � Anemia este una din principalele afec�iuni pe care urzica o previne �i o trateaz�. Datorit� con�inutului bogat �n fier (dac� face�i un ceai mai concentrat ve�i putea observa deasupra un lichid foarte lucios care reprezint� acumularea de fier din plant�), aceasta trateaz� cu succes anemia. Se recomand� o cur� cu ceai de urzic� vreme de o lun� de zile. Urzica are propriet��i antianemice, remineralizante, hemostatice �i echilibreaz� sistemul de ap�rare al organismului, sistemul imunitar �i lupt� �mpotriva anemiei�, spune dr. C�t�lin Luca. Iat� ce minuni mai face prima plant� din luna martie: 1. Vitaminizeaz�, remineralizeaz� �i echilibreaz� sistemul de ap�rare al organismului. 2. Ac�ioneaz� bactericid, limit�nd sau �nl�tur�nd multiplicarea bacteriilor. Are efect benefic �n bron�ite �i astm. Fluidific� secre�iile bronhice �i favorizeaz� eliminarea lor prin expectora�ie. De asemenea, combate tusea. 3. Ajut� de detoxifierea organismului de substan�e chimice �i metale grele. 4. Stimuleaz� metabolismul �i secre�ia bilei, cea pancreatic�, gastric� �i intestinal�. Urzicile sunt benefice �n combaterea problemelor digestive, precum diareea, dizenteria �i st�rile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv. Ac�ioneaz� �mpotriva viermilor intestinali. 5. Con�ine antihistaminice naturale care sunt eficace pentru diferite alergii. Urzica decongestioneaz� c�ile respiratorii, u�ureaz� respira�ia, reduce m�nc�rimile �i secre�iile �i reduce inflamarea mucoaselor. �n tratarea acestor alergii se poate folosi pulberea de urzica. Se administreaz� de patru ori pe zi, c�te o linguri��, timp de 2-3 s�pt�m�ni. 6. Activeaz� procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor �i trombocitelor; fluidific� s�ngele. 7. Scade glucoza �n s�nge. 8. Urzica uscat� (administrat� sub form� de ceai sau pulbere) ajut� la sub�ierea s�ngelui, sc�z�nd astfel tensiunea �i m�rind fluxul sangvin. De asemenea, urzica poate fi folosita contra tromboflebitei �i a trombozelor. 9. Activeaz� regenerarea �esuturilor �i cicatrizeaz� r�nile. 10. Cu o influen�� pozitiv� asupra pancreasului, ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei. El vindec� bolile �i inflama�iile c�ilor urinare, precum �i reten�ia urinar� patologica.

Citeste mai mult: adev.ro/nlm6u4

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nuca, �nlocuitorul c�rnii, cel mai bun doctor de inim�. 5 motive ca s� m�n�nci zilnic �i s� evi�i bolile cardiace

adevarul.ro/locale/calarasi/nuca-inlocuitorul-carnii-mai-bun-doc...

Consumul de nuci, benefic pentru organism Banala nuc� are propriet��i miraculoase �i face numai minuni �n organismul nostru. Con�ine un complex de vitamine, gr�simi �i proteine, astfel �nc�t consumul lor previne �ngro�area arterelor, bolile de inim� �i producerea unui atac vascular cerebral. Mai mult, este un �nlocuitor perfect al c�rnii! Nucile au fost, �nc� din timpuri str�vechi asociate cu intelectualii, deoarece forma lor seam�n� cu cea a creierului. Calit��ile sale ajut� la p�strarea unei s�n�t��i optime. � Miezul de nuc� con�ine �ntr-o propor�ie mare gr�simi (63%), �n special omega 3 �i sunt totodat� boga�i �n proteine. Nucile au de asemenea un con�inut bogat �n s�ruri de potasiu, fosfor, calciu, s�ruri de sodiu, fier, magneziu, cupru. Nucile sunt bogate in vitamina E, dar con�in �ntr-o propor�ie mai mic� �i vitaminele A, B1, B2, B3, C �i F. Nucile con�in, de asemenea, antioxidan�i pre�io�i pentru organism�, spune medicul C�t�lin Luca. Regleaz� nivelul colesterolului Antioxidan�ii continu�i �n miezul fructului regleaz� pe cale natural� nivelul colesterolului �n s�nge �i, implicit, tensiunea arterial�. Consumul periodic de nuci proaspete �nt�re�te vasele de s�nge �i previne deteriorarea acestora, mai ales la v�rstnici. Datorita boga�iei �n vitamina E, consumatorii de nuci prezint� risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi �in arterele flexibile, inima s�n�toas� �i previn apari�ia atacului vascular cerebral, arat� un studiu american recent. Speciali�tii ne sf�tuiesc s� consum�m nuci mai ales dup� o mas� bogat� �n gr�simi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului. �Uleiul de nuc� are foarte bune propriet��i anticolesterolitice, fiind de aceea recomandat pentru reducerea colesterolului r�u. �n compara�ie cu uleiul de soia �i uleiul de floarea soarelui, uleiul de nuci con�ine �ntr-o propor�ie mai mare acizi gra�i polinesatura�i (73 - 84 %). Uleiul de nuci mai con�ine acid linoleic, acid linolenic, acid oleic (mononesaturat) �i acizi satura�i�, spune dr. Luca. Iat� 5 motive ca s� consumi nuci Accident vascular: Consumat regulat, miezul de nuc� �nt�re�te vasele de s�nge �i previne ruperea lor. Boli de piele: Se recomand� consumul zilnic a 20-30 de nuci contra psoriazisului, a eczemelor alergice rebele �i a infec�iilor cu ciuperci la nivelul pielii. Cre�terea imunit��ii: Se amestec� un pahar de miez de nuc� pisat, stafide �i caise uscate cu 300 g miere de albine. Se consum� c�te o lingur� de 3 ori pe zi, �nainte de mese. Diabet, colit�, boli ale traiectului digestiv, tiroidoz�, hipertensiune: �ntr-un borcan de 500 ml se pun, pe o treime a lui, membrane uscate tocate m�runt, apoi se umple borcanul cu �uic� �i se las� la macerat 21 de zile. Se stoarce, apoi se consum� c�te o lingur� pus� �n 100 ml ap�, cu 30 de minute �nainte de mas�. Ulcer stomacal: Se prepar� un ceai din membranele (pere�i care despart miezul nucii) a 4-5 nuci �i 250 ml ap� clocotit�. Se infuzeaz� o or�, se strecoar� �i se bea c�te o linguri�� diminea�� sau �nainte de culcare.

Citeste mai mult: adev.ro/nlct5y

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Planta-minune din buc�t�ria oric�rei gospodine � antialergic �i antioxidant natural. C�nd devine periculos pentru organism consumul de p�trunjel


adevarul.ro/locale/calarasi/planta-minune-bucataria-oricarei-gos...

P�trunjelul, un remediu-minune �nt�ritor natural al sistemului imunitar, bun stimulent al sistemului nervos, antiinfec�ios, vasodilatator, bun renegerator capilar. Acestea sunt doar c�teva dintre beneficiile pe care le d� consumul de p�trunjel. Sucul �ns� devine foarte periculos pentru organism, dac� este consumat �n cantit��i mari. P�trunjelul con�ine proteine (20%), flavonoide (�ntre�in membranele celulelor s�ngelui, au rol de antioxidant), uleiuri esen�iale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten �i, �n special, vitamina C. �El �nt�re�te imunitatea organismului, are un rol important �n distrugerea radicalilor liberi, av�nd propriet��i antialergice �i antitumorale. Este bogat �n vitamina A, vitamina C, vitamina B �i E, mangan, fier, fosfor, potasiu, iod, clorofil� �i magneziu. Con�inutul de vitamina C este mai mare de patru ori dec�t cel din portocal�, iar con�inutul de fier este mai mare dec�t cel al spanacului. Acesta mai con�ine �i un aminoacid care fr�neaz� dezvoltarea tumorilor canceroase �i anume histidina�, explic� dr. C�t�lin Luca, medic generalist. Combate icterul P�trunjelul mai con�ine: calciu (100 de grame de p�trunjel con�in 245 de miligrame de calciu), fosfor, potasiu (114 grame de p�trunjel contin 1.000 miligrame de potasiu), mangan (100 de grame de p�trunjel con�in 2.7 miligrame de mangan), inozitol �i sulf. �n farmacie, rǎdǎcina de pǎtrunjel este folositǎ ca diuretic, consumatǎ sub formǎ de infuzie, iar frunzele sunt folosite ca stimulent digestiv, diuretic �i circulator. Din pǎtrunjel se extrage esen�a numitǎ apiol. Pǎtrunjelul poate combate icterul, este eficace �n blocajul func�iei hepatice, al plǎm�nilor �i al rinichilor. Frunzele sale vindecǎ tǎieturile ad�nci, v�nǎtǎile, pot duce la resorbirea unor tumori. Frunzele proaspete de pǎtrunjel sunt foarte eficiente �n tulburǎrile menstruale, �n special �n dismenoree, prin efectul sau analgezic, calm�nd spasmele dureroase ale uterului. Stimuleaz� energia organelor Pe l�ng� faptul c� ofer� substan�e nutritive esen�iale, p�trunjelul echilibreaz� �i stimuleaz� energia organelor, �mbun�t��indu-le capacitatea de asimilare �i utilizare a nutrien�ilor. �Sucul de p�trunjel este �ns� foarte periculos, dac� este consumat �n cantit��i mari. Sucul, fiind foarte puternic, se consum� �n cantit��i mici sau �n amestec cu alte sucuri de legume (suc de morcov, �elin� sau spanac), deoarece cantit��ile mari pot produce tulbur�ri ale sistemului nervos�, spun speciali�tii. Iat� 10 motive pentru care e bine s� consumi p�trunjel zilnic: �mbun�t��e�te digestia, prevenind astfel balon�rile �i indigestia. Ajuta ficatul, hr�nind astfel s�ngele �i fluidele corpului. Ajut� la dizolvarea calculilor renali. �mbun�t��e�te nivelul de estrogen �i reface circula�ia sangvin� a uterului. Stimuleaz� sistemul imunitar datorit� con�inutului extrem de bogat �n vitamina C, betacaroten, vitamina B12 �i clorofil�. Previne reten�ia de ap� �n �esuturi. Stimuleaz� func�ionarea tiroidei. Previne anemia feripriv� ca urmare a continu�ului bogat de fier, dar �i a vitaminei C (care ajut� la absorb�ia fierului); �n�ep�turi de insecte - umfl�turile �i m�nc�rimea se vor calma prin frecarea zonei afectate cu p�trunjel. Amelioreaz� durerile reumatice.

Citeste mai mult: adev.ro/nksj82

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�apte din zece rom�ni cred c� stilul de via�� s�n�tos �nseamn� consumul de fructe �i legume


adevarul.ro/news/societate/Sapte-zece-romani-cred-stilul-viata-s...


�apte din zece rom�ni identific� stilul de via�� s�n�tos cu consumul de fructe �i de legume �i aproape jum�tate din rom�ni, cu alimentele naturale, c�t mai pu�in procesate, potrivit unui studiu realizat de GfK. Studiul arat� c� femeile apreciaz� �ntr-o mai mare m�sur� alimenta�ia s�n�toas� comparativ cu b�rba�ii, scrie Mediafax. Aproape trei sferturi dintre femei spun c� este important consumul de fructe �i legume fa�� de doar dou� treimi dintre b�rba�ii care cred acela�i lucru. De asemenea, 52% dintre rom�nce v�d beneficiile consumului de alimente proaspete, c�t mai pu�in procesate sau g�tite, �n compara�ie cu 46% dintre reprezentan�ii sexului masculin, men�ioneaz� GfK. Situa�ia pe regiuni ale ��rii arat� c� locuitorii din Banat - Cri�ana - Maramure� acord� mai mult� aten�ie alimenta�iei, aproape 80% definesc stilul de via�� s�n�tos prin consum de fructe �i de legume �i 57% prefer� produsele proaspete, naturale. La polul opus se afl� dobrogenii (67%) �i bucure�tenii (37%), care nu pun prea mult s�n�tatea pe seama alimentelor proaspete, c�t mai pu�in procesate sau g�tite. �n schimb, 7 din 10 locuitori ai Capitalei consider� c� exerci�iile fizice au un aport important asupra s�n�t��ii, iar 6 din 10 fac mi�care �n mod regulat. GfK a realizat un studiu asem�n�tor �n 23 de ��ri la nivel global. Astfel, rezultatele arat� c� rom�nii se aliniaz� tendin�elor globale �n materie de stil de via�� s�n�tos la capitolele sport (57% global, fa�� de 58% local) �i alimenta�ie s�n�toas� (59% global, ca �i la nivel local). Diferen�e apar �n ceea ce prive�te odihna care este mai mult pre�uit� la nivel global, de 66% dintre responden�i fa�� de 37% dintre rom�ni. Studiul a fost realizat de GfK Rom�nia pe un e�antion de 1.000 de responden�i din toat� �ara, cu v�rsta de peste 15 ani, metoda folosit� fiind cea a interviurilor fa�� �n fa��.

Citeste mai mult: adev.ro/ni5tzz

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructele �i legumele, alternative pentru cosmetice

adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/fructele-legumele-alternative...


Cacaua din ciocolat� ajut� la hidratarea pielii �i o face mai ferm� O alimenta�ie s�n�toas� este solu�ia cea mai sigur� �i ieftin� pentru p�strarea frumuse�ii pielii. �tiai c� ro�iile, ceaiul verde �i uleiul de m�sline sunt alternative pentru cosmetice c�nd vine vorba de o piele ferm� �i str�lucitoare? Afl� de mai jos ce alimente te ajut� s� men�ii pielea t�n�r� timp �ndelungat! Ciocolat� pentru o piele mai supl� Batonul t�u favorit de ciocolat� nu este doar o �nc�ntare pentru papilele gustative, ci �i pentru piele. Explica�ia? Cacaua prezent� �n ciocolat� ajut� la hidratarea pielii, dar este �i un bun aliat c�nd vine vorba de suple�ea �i fermitatea ei. Alege ciocolata neagr� deoarece are un nivel mai ridicat de flavonoide (antioxidan�i). Pentru o piele mai str�lucitoare po�i apele la m�tile cu ciocolat� topit�. M�tile cu c�p�uni revitalizeaz� tenul Delicioasele fructe sunt bogate �n vitamina C, element esen�ial pentru fermitatea pielii, dar �i pentru producerea de colagen. �n plus, fructele sunt bogate �i �n antioxidan�i, care ajut� la stimularea memoriei. �n combina�ie cu iaurt, banane, miere de albine, br�nz� sau ciocolat�, c�p�unile pot fi folosite sub form� de m�ti pentru revitalizarea tenului.

Citeste mai mult: adev.ro/ngruq7

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SECRETUL UIMITOR PE CARE NU IL STIAI DESPRE BANALII ARDEI COPTI!

Ii mancam cruzi, fierti, copti dar nu cunostem cu adevarat beneficiile banalilor ardei copti.

Ardeiul gras si fratii lui, ardeiul capia, ardeiul iute si gogosarul, reprezinta unele dintre cele mai sanatoase legume de care dispunem in luna septembrie. Buletinul de analize al ardeilor scoate la iveala o compozitie naturala de exceptie, de la vitamine, la antioxidanti si minerale, nutrienti extrem de benefici in buna functionare organismului.

Buletinul de analize al ardeilor scoate la iveala o compozitie naturala de exceptie, de la vitamine, la antioxidanti si minerale, nutrienti extrem de benefici in buna functionare organismului. Cea mai buna forma sub care ii putem consuma este cea cruda, in salate sau sub forma de suc proaspat. Dar virtutile lor curative continua si dupa ce ii muram sau ii coacem pe plita. Iata de ce nu trebuie sa ratam cura cu ardei in luna septembrie, perioada in care aceasta leguma e mai viguroasa si mai gustoasa ca oricand.

Sursa numarul unu de vitamina C

Principala substanta activa din ardei se numeste capsaicina si da culoarea legumei, cea mai multa fiind in cei rosii. Aceasta este un anticoagulant eficient, care ajuta la prevenirea infarctului miocardic si a atacului cerebral. Toate soiurile de ardei contin vitamina C in cantitati uriase, insa ardeiul gras verde are de doua ori mai multa vitamina C decat citricele, iar ardeiul rosu iute contine cu 330% mai multa vitamina C decit o portocala scrie caplimpede.

In 100 de grame de ardei sint 125 de mg de vitamina C, adica 100% din doza zilnica recomandata. In compozitia ardeiului se mai adauga 0,8 mg de vitamina B6 si 0,45 mg de vitamina K. Vitamina A este si ea prezenta, beta-carotenul fiind un antioxidant foarte puternic, care contracareaza efectele radicalilor liberi si reduce daunele pe care acestia le produc arterelor, nervilor si tesuturilor.

Ardeiul rosu este mai sanatos decit cel verde, cu o cantitate de vitamine A si C de doua ori mai mare. Conform unui studiu, chinezii, care consuma mari cantitati de ardei, si mai ales ardei iuti, au cu 27% mai putine sanse de a face cancer pulmonar, si asta in conditiile in care sint printre cei mai mari fumatori din lume.

Gogosarul este si el o leguma din familia ardeiului, cu proprietati medicinale aparte. Aplicata sub forma de frectii sau ca unguent pe partile dureroase, tinctura de gogosar este neintrecuta in calmarea si vindecarea suferintelor cauzate de artrita, guta sau lombalgii. Uleiul de masline in care s-au macerat gogosari timp de 10 zile este bun ca unguent impotriva durerilor de git sau a raguselii.

Acelasi ulei calmeaza durerile produse de entorse. Rolul terapeutic al gogosarilor intervine si in cazuri de diaree, tuse magareasca, reumatism. Murati, gogosarii sint un deliciu al sezonului rece. Ajuta la arderea grasimilor si la tranzit, trateaza excelent mahmureala. Daca la murat adaugam scortisoara, gogosarii vor fi eficienti in litiaza si insuficienta renala.

Sucul de gogosari combate balonarea, iar aplicat pe par, diminueaza seboreea. Ardeii capia atit de deliciosi cruzi sau copti, sint la fel de buni si conservati in otet. Acest sortiment de ardei este cel mai bogat in betacaroten. Gogosarii si ardeii capia sint deliciosi preparati sub forma de pasta, ca sa nu mai spunem ca sint ingredientele de baza in zacusca.

Copti, murati sau congelati

Pentru a beneficia de toate aceste proprietati medicinale, ardeii trebuie sa fie proaspeti, adica sa aiba o culoare intensa si pielea intinsa, fara pete. Legumele proaspete sunt grele pentru dimensiunea lor si tari. Pot fi pastratae la frigider o saptamina, pot fi congelate, si asta fara a-si pierde proprietatile.

Ardeii cop�i

�n frigider, se p�streaz� �n pungi de plastic, nesp�la�i, p�n� la �apte zile, f�r� a-�i pierde prospe�imea. Ardeii dulci pot fi congela�i f�r� s� fie op�ri�i. Ardeii cop�i s�nt un fel apreciat �n buc�t�ria rom�neasc�, �ndeosebi de c�tre persoanele cu stomac sensibil. Cop�i �i cur��a�i de coaj�, s�nt mai u�or de digerat. Legumele se coc, apoi se pun �ntr-o pung� etan� �i se las� 15 minute s� se abureasc�.

Se scot din pung� �i se d� jos coaja. Se scot cotorul �i semin�ele, se scurg �i se a�eaz� por�ionat �n pungi. Dup� r�cire, se a�eaz� �n congelator. Ardeiul gras are pu�ine contraindica�ii: �n perioada sarcinii, deoarece poate stimula uterul, �i �n cazul alergiei la ardei. �n unele cazuri, ardeiul nu este bine tolerat de persoanele cu fierea mai sensibil�.

Surse selective: www.secretele.com/2016/02/secretul-uimitor-pe-care-nu-il-stiai.html , www.fanatik.ro/secretul-uimitor-pe-care-nu-il-stiai-despre-banal... , www.obiectiv.info/secretul-nestiut-despre-ardeii-copt_52029.html#n

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***