Fructele si legumele---izvor de sanatate

Broccoli
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Broccoli
Broccoli bunches.jpg
Brassica oleracea italica
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Brassica
L. 1753
Specie: B. oleracea
Nume binomial
Brassica oleracea
Nume trinomial
Brassica oleracea italica
Plenck 1794
Modific� text Consultați documentația formatului
Broccoli, brutto (p�rțile comestimile) Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 141 kJ (34 kcal)
Carbohidrați 6.64 g
- Zah�r 1.7 g
- Fibre alimentare 2.6 g
Gr�simi 0.37 g
Protein� 2.82 g
Ap� 89.3 g
Vitamina A echiv. 31 μg (4%)
- betacaroten� 361 μg (3%)
- lutein și zeaxanthin 1403 μg
Tiamin� (vit. B1) 0.071 mg (6%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.117 mg (10%)
Niacin� (vit. B3) 0.639 mg (4%)
Acid pantothenic (B5) 0.573 mg (11%)
Vitamina B6 0.175 mg (13%)
Acid folic (vit. B9) 63 μg (16%)
Vitamina C 89.2 mg (107%)
Vitamina E 0.78 mg (5%)
Vitamina K 101.6 μg (97%)
Calciu 47 mg (5%)
Fier 0.73 mg (6%)
Magneziu 21 mg (6%)
Mangan 0.21 mg (10%)
Fosfor 66 mg (9%)
Potasiu 316 mg (7%)
Sodiu 33 mg (2%)
Zinc 0.41 mg (4%)
Full Link to USDA Database entry
Procentele din paranteze sunt �n funcție
de recomand�rile americane pentru adulți.
Sursa: USDA Nutrient Database

Broccoli (Brassica oleracea) este o legum� din familia brasicaceelor (cruciferelor), ce se utilizeaz� �n alimentație, inflorescența mai puțin compact� dec�t a conopidei fiind folosit� la prepararea diferitelor m�nc�ruri. Are o valoare nutritiv� și alimentar� ridicat�, și de asemenea un conținut bogat �n glucide, vitamine și s�ruri minerale. Are originea comun� cu conopida și este r�sp�ndit� �n aceleași zone.

Producția mondial� de broccoli este de aproximativ 1.000.000 tone. Broccoli este o plant� foarte asem�n�toare cu conopida, excepție f�c�nd inflorescența, care este mai r�sfirat�, puțin compact� și ușor desf�cut�, de culoare verde. Poate avea, la anumite variet�ți, culoarea galben� sau chiar violet. Tehnologia de cultur� este foarte asem�n�toare cu cea a conopidei. Producția este de 10�12 t/ha, put�nd ajunge p�n� la 25 t/ha.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Conopid�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Conopid�
Bloemkool.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Brassica
Specie: B. oleracea
Nume binomial
Brassica oleracea
Nume trinomial
Brassica oleracea var. botrytis
Modific� text Consultați documentația formatului
Conopid� Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 104 kJ (25 kcal)
Carbohidrați 5 g
- Zah�r 1.9 g
- Fibre alimentare 2 g
Gr�simi 0.3 g
Protein� 1.9 g
Ap� 92 g
Tiamin� (vit. B1) 0.05 mg (4%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.06 mg (5%)
Niacin� (vit. B3) 0.507 mg (3%)
Acid pantothenic (B5) 0.667 mg (13%)
Vitamina B6 0.184 mg (14%)
Acid folic (vit. B9) 57 μg (14%)
Vitamina C 48.2 mg (58%)
Vitamina E 0.08 mg (1%)
Vitamina K 15.5 μg (15%)
Calciu 22 mg (2%)
Fier 0.42 mg (3%)
Magneziu 15 mg (4%)
Mangan 0.155 mg (7%)
Fosfor 44 mg (6%)
Potasiu 299 mg (6%)
Sodiu 30 mg (2%)
Zinc 0.27 mg (3%)
Link to USDA Database entry
Procentele din paranteze sunt �n funcție
de recomand�rile americane pentru adulți.
Sursa: USDA Nutrient Database

Conopida este una din cele c�teva plante din specia Brassica oleracea, familia Brassicaceae. Este o plant� anual�.
Conopid�
Lectur� suplimentar�

Sharma, S.R, Singh, P.K., Chable, V. Tripathi, S.K. (2004). �A review of hybrid cauliflower development�. Journal of New Seeds 6 (2�3): 151. doi:10.1300/J153v06n02_08.

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cauliflower

PROTAbase on Brassica oleracea (cauliflower and broccoli)
Orange Cauliflower Development
Cauliflower nutritional information

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Frunz�

Andiv� sau Cicoare de gr�din�
Cimbru
Creson
L�ptuc�
Leuștean
Lobod�
M�criș
M�rar
P�trunjel
Tarhon
Salat�
Spanac
Ștevie
Țelin�
Varz�
Varz� de Bruxelles

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Andiv�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Andiv�
Endive p1160063.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Asterales
Familie: Asteraceae
Gen: Cichorium
Specie: C. endivia
Nume binomial
Cichorium endivia
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului

Andiva, Cichorium endivia este o legum� din familia Asteraceae. Andivele pot fi g�tite sau folosite crude �n salate.

Tehnica de cultivare a andivelor a fost descoperit� accidental �n anii 1830 �n Schaerbeek, Belgia. Andivele sunt cultivate pentru uz culinar, prin t�ierea frunzelor plantei și p�strarea r�d�cinii și tulpinii �ntr-un loc �ntunecat. Frunze noi �nmuguresc, dar, �n lipsa luminii, acestea sunt albe și nu mai sunt amare, ca frunzele crescute �n aer liber. Franța este cel mai important cultivator de andive.
Vezi și

Cicoare

Leg�turi externe

Pentru cunosc�tori: delicii am�rui din andive, 9 aprilie 2008, DIANA RADU, Jurnalul Național
Andivele, aurul alb din bucatarie, retete.acasa.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cimbru
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Cimbru
Satureja hortensis
Satureja hortensis Sturm51.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Lamiales
Familie: Lamiaceae
Gen: Satureja
Specie: S. hortensis
Nume binomial
Satureja hortensis
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului

Cimbrul (Satureja hortensis) este o plant� peren� din genul Satureja, familia labiatelor (Lamiaceae). Este o plant� scund�, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri �n �n�lțime. Cimbrul prefer� verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supraviețuiește la temperaturi sc�zute. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare alb� sau roz-palid. Frunzele au forma lanceolat-oval�, sunt netede și au un miros specific. Cimbrul se aseam�n� �ntruc�tva la �nf�țișare cu rozmarinul.

Cuprins

1 Originea
2 Gastronomie
3 Cultivare
4 Cimbru sau cimbrișor?
5 Vezi și
6 Leg�turi externe

Originea

Cimbrul �și are originile pe ț�rmurile europene ale M�rii Mediterane.

�n trecut, cimbrul se denumea și l�m�iț�, respectiv l�m�ioar� și era deosebit de apreciat �n Evul Mediu, mai ales �n buc�t�riile de pe l�ng� așez�mintele monahale.
Gastronomie

Este �ntrebuințat �n diferite preparate culinare, mai ales �n m�ncarea de fasole, cea de linte, dar și la prepararea c�rnii de porc și de v�nat. Frunze și tulpini �ntregi de cimbru se introduc uneori �n borcanele �n care se mureaz� varza și castraveții. Se folosește, de asemenea, la prepararea sarmalelor.
Cultivare

Cimbrul, at�ta timp c�t este cultivat �ntr-un loc bine �nsorit, se mulțumește cu puțin. Crește pe aproape orice tip de sol, rezist� la secet�, dar și la ploi abundente. Este �n schimb o plant� sensibil� la buruieni, de aceea plivitul trebuie f�cut c�t mai des. Cele mai aromate frunze se recolteaz� atunci c�nd plantele au �nceput s� �nfloreasc�.
Cimbru sau cimbrișor?

Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși �nrudit cu cimbrul care crește spontan �n Rom�nia, aparține genului Thymus.

Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tam�ița, e tipic pajiștilor �nsorite alpine din Carpați și e folosit �n medicina naturist�, la prepararea ceaiurilor contra r�gușelilor și laringitelor. Mai este folosit, ca și maghiranul, și �n gastronomie pentru a da arom� unor m�nc�ruri din carne de vit�, legume sau pește.

�n medicina naturist�, infuzia de cimbru uscat este deosebit de eficace �n tratarea tusei rebele.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Creson
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Creson
Img 0717 garden cress.jpg
Plante tinere
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Lepidium
Specie: L. sativum
Nume binomial
Lepidium sativum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Cresonul (Lepidium sativum) sau hrenița este o plant� erbacee legumicol� anual� din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivat� pentru frunzele ei �ntrebuințate ca salat� sau condiment.

Originea plantei este �n Orientul Mijlociu, de unde s-a extins �n Europa și Asia, ajung�nd inclusiv pe teritoriul ț�rii noastre. Aici, cresonul este atestat ca f�c�nd parte din flora spontan� a Bucureștiului �n anul 1912, de profesorul Zacharia Panțu. �n prezent, cresonul poate fi �nt�lnit �n stare s�lbatic� �n p�durile din județul Ilfov.
Bibliografie

Cresonul. Cultivarea cresonului.
Zach. Panțu, Contribuțiuni la Flora Bucureștilor și a �mprejurimilor, vol II, București, Libr�riile SOCEC & comp, C. Sfetea și Libr�ria Național�, 1912.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

L�ptuc�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�

L�ptuc� poate fi:

Salat�
P�p�die

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Leuștean
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Leuștean
Levisticum officinale - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-217.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Levisticum
Specie: L. officinale
Nume binomial
Levisticum officinale
L. Koch.
Modific� text Consultați documentația formatului

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plant� peren� comestibil�, folosit� drept condiment �n supe și �n alte feluri de m�ncare. Planta poate crește p�n� la �n�lțimi de 2 metri și are flori galbene.

Este o plant� mediteranean�, descoperit� și folosit� pentru prima dat� ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le conține au o puternic� acțiune terapeutic� asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar. Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci c�nd este consumat sistematic ca aliment, put�nd deveni, la nevoie și atunci c�nd este dozat corespunz�tor, și un remediu eficient �ntr-o multitudine de boli cum ar fi indigestia, dispepsia, litiaza renal�, anorexia, colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimuleaz� diureza.

Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Putem spune, pe bun� dreptate, c� leușteanul este mai degrab� o plant� medicinal� dec�t o simpl� leg�tur� de zarzavat.

R�d�cina leușteanului este pivotant� și de foarte mari dimensiuni, put�nd atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groas�, tubular�, �nalt� de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate, cu marginea foliolelor dințat�. �n plin� var�, leușteanul �nflorește, d�nd naștere unor flori compuse �n forma unor umbrele, de culoare galben�, din care se vor forma semințele.

Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune �n Rom�nia. Nu este deloc o plant� pretențioas�, rezist� at�t la c�ldur� excesiv�, c�t și la �ngheț. Este o plant� peren�, iar atunci c�nd este cultivat� �n gr�din�, tr�iește �n medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le prefer� pe cele nisipoase și calde. Frunzele de leuștean se pot recolta dup� nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formeaz� m�nunchiuri care se usuc� și se pot p�stra astfel tot timpul iernii, �n saci de p�nz� sau �n borcane. O metod� alternativ� de p�strare o reprezint� presarea puternic� a frunzelor verzi �n borcane, peste care se adaug� mult� sare de buc�t�rie.
Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Leuștean
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Leuștean

Leușteanul (Levisticum officinale K.)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lobod�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Atriplex hortensis
Atriplex hortensis cleaned Sturm.png
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Core eudicots
Ordin: Caryophyllales
Familie: Amaranthaceae
Subfamilie: Chenopodioideae
Gen: Atriplex
Specie: A. hortensis
Nume binomial
Atriplex hortensis[1],
L.
Sinonime

Atriplex acuminata
Modific� text Consultați documentația formatului
Atriplex hortensis

Loboda (sau Spanacul francezului, latin�: Atriplex hortensis) este numele dat mai multor specii de plante anuale erbacee din familia Amaranthaceae.
Lobod�
Note

^ �Taxon: Atriplex hortensis L.�. Germplasm Resources Information Network (GRIN). United States Department of Agriculture, Agricultural Research Service, Beltsville Area. Accesat la 23 martie 2008.

Leg�turi externe

�lobod� la DEX online

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�criș
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru o ap� curg�toare, vedeți R�ul M�criș.
M�criș
Rumex acetosa cultivar 01.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicote
Ordin: Caryophyllales
Familie: Polygonaceae
Gen: Rumex
Specie: R. acetosa
Nume binomial
Rumex acetosa
L.
Sinonime

Rumex stenophyllus Ledeb.
Modific� text Consultați documentația formatului

M�crișul (Rumex acetosa) este o specie de plante perene din familia Polygonaceae, cultivate pentru frunzele sale. Are un gust acru și este folosit� �n salate sau �n ciorbe.
M�cri�
Rumex acetosa - Hapu oblikas.jpg
Subspecii

Rumex acetosa ssp. acetosa
Rumex acetosa ssp. ambiguus
Rumex acetosa ssp. arifolius
Rumex acetosa ssp. hibernicus
Rumex acetosa ssp. hirtulus
Rumex acetosa ssp. vinealis

Vezi și

Ștevie
Agriș

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�rar
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
M�rar
Illustration Anethum graveolens0.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Anethum
L.
Specie: A. graveolens
Nume binomial
Anethum graveolens
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Umbrel� de m�rar uscat�

M�rarul (Anethum graveolens) este o plant� anual�, cu viaț� scurt�, nativ� sud-vestului și centrului Asiei. Este singura specie a genului Anethum, deși clasificat� de unii botaniști �n relație cu genul Peucedanum ca Peucedanum graveolens (L.) C.B.Clarke.

Cuprins

1 Origine
2 Date generale
3 Utilizare
4 Referințe
5 Leg�turi externe

Origine

M�rarul este originar din zona mediteranean� și sudul Rusiei.[1][2]
Date generale

M�rarul este o plant� care rezist� la temperaturi sc�zute. Ea se seam�n� toamna sau prim�vara foarte devreme, direct �n sol, la o ad�ncime de 2�3 cm. Necesit� umiditate mai ales �n timpul germin�rii semințelor.

Recoltarea frunzelor verzi poate �ncepe c�nd plantele au 10�12 cm �n�lțime.
Utilizare

Frunzele și semințele m�rarului au mult ulei volatil, bogat �n anetol, carvon�, cu arom� puternic�, specific�, cu efect pozitiv asupra respirației. Frunzele conțin cantit�ți mici de estrogen, hormonul feminin care ajut� la creșterea natural� a s�nilor și mențin m�inile frumoase. Semințele de m�rar conțin ulei volatil antibacterian și sunt recomandate la afecțiuni ca aerofagie, astm (bronșic), tulbur�ri nervoase, impotenț�,[3] amenoree, anorexie, boli ale c�ilor urinare, boli de inim�, dureri menstruale, insomnie, balon�ri. �n timpul al�pt�rii, lactația este stimulat� de consumul de m�rar sau chimen.[4] Dac� este consumat constant, m�rarul reduce colesterolul r�u.

Uleiul volatil de m�rar conține calciu, potasiu, sulf, fier, magneziu și sodiu, vitaminele A, B și C (toate �n cantit�ți considerabile).[5]
Referințe

^ Grieve, M. (2011). �Dill�. A Modern Herbal. Botanical.com. Accesat la 21 decembrie 2011.
^ �Dill Weed�. Our spices. Olde Thompson Inc. 2010. Accesat la 21 decembrie 2011.
^ Marar, TerapiiNaturiste.ro
^ M�rarul de la A la Z, Remedic.ro
^ Cristina R�scol - M�rarul, plant� cu multiple binefaceri, Gorjeanul.ro, 26 sept. 2010

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de M�rar

en Plants for a Future: Anethum graveolens
en 'A Modern Herbal' (Grieves, 1931)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

P�trunjel
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
P�trunjel
Illustration Petroselinum crispum0.jpg
P�trunjel
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Petroselinum
Specii

Petroselinum crispum
Petroselinum neapolitanum

Modific� text Consultați documentația formatului

P�trunjelul (Petroselinum crispum) este o plant� erbacee legumicol�, cu tulpina �nalt�, cultivat� pentru r�d�cina pivotant�, alb� și pentru frunzele ei aromate, �ntrebuințate �n alimentație și �n medicina popular�. Poart� și denumirile de g�g�uț, p�tl�gele (pl.), p�trunjic� sau petersil. O leguminoas�.

Anticii greci considerau c� aceast� plant� unește lumea viilor cu cea a morților.[1]
Note

^ O p�rticic� de nemurire, formula-as

Leg�turi externe

P�trunjelul, un prețios complex de vitamine
P�trunjelul

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Tarhon
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Tarhon
Estragon 1511.jpg
Artemisia dracunculus
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Asterales
Familie: Asteraceae
Gen: Artemisia
Specie: A. dracunculus
Nume binomial
Artemisia dracunculus
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Tarhonul (Artemisia dracunculus L.) este o plant� peren� din familia Asteraceae. Are tulpina dreapt� și ramificat�, cu flori alburii, cu frunze lanceolate aromate �ntrebuințate drept condiment. Frunzele sale se folosesc verzi sau uscate și maruntite. Se folosește ca condiment �n fripturi, salate, etc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Salat�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru un fel de m�ncare, vedeți Salat� (m�ncare).
Salat�
Iceberg lettuce in SB.jpg
Iceberg lettuce field
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Asterales
Familie: Asteraceae
Gen: Lactuca
Specie: L. sativa
Nume binomial
Lactuca sativa
L.
Sinonime

Lactuca scariola var. sativa (Moris)
L. scariola var. integrata (Gren. and Godr.)
L. scariola var. integrifolia (G.Beck)

Modific� text Consultați documentația formatului
Salat�

Salata (Lactuca sativa) este o plant� legumicol� anual� sau bienal�, din familia Asteraceelor. Este cultivat� �ndeosebire ca legum� pentru salate, folosit� �n stare crud�. Este foarte apreciat� și consumat� tot timpul anului, fiind crescut� �n sere, �n special �n cele hidroponice (pe ap�).
Producție
Top zece produc�tori de salat� și l�ptuci din lume � 2010[1] Țar� Producție (tone) Surs�
Republica Popular� Chinez� 12,574,500 estimare FAO
Statele Unite 3,954,800 date oficiale
India 998,600 estimare FAO
Italia 843,344 date oficiale
Spania 809,200 date oficiale
Japonia 537,800 date oficiale
Iran 402,800 estimare FAO
Franța 398,215 date oficiale
Turcia 358,096 date oficiale
Mexic 340,976 date oficiale
Lume 23,622,366 agregat


Referințe

^ �FAO Statistics Database�. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Accesat la 24 martie 2012.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Spanac
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Spinacia oleracea
Spinacia oleracea Spinazie bloeiend.jpg
Spanac la �nflorire
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Caryophyllales
Familie: Chenopodiacee
Gen: Spinacia
Specie: S. oleracea
Nume binomial
Spinacia oleracea
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Spanacul (Spinacia oleracea) este o plant� peren� comestibil� (legum�), prezent� mai ales �n gr�dini, uneori și pe terenuri necultivate. Erbacee legumicol�, spanacul provine din Orient și face parte din familia chenopodiaceelor[1].

Cuprins

1 Descriere
2 Componente
3 Utiliz�ri
4 Precauții
5 Referințe
6 Vezi și
7 Leg�turi externe

Descriere

Este o plant� anual�, uneori și bianual� cu r�d�cina fusiform�, tulpina dreapt� care nu trece de 30 cm �n�lțime[1], frunzele verzi lanceolate, largi la baz� și mai �nguste c�tre v�rf, de lungime de la 2 p�n� la 30 cm și cu l�țimea cuprins� �ntre 1 și 15 cm.

Florile sunt galben-verzui, cu diametrul 3�4 mm.
Componente

(considerate la 100 de grame spanac proasp�t)

Calorii (conținut energetic): 20 kcal/85kJ
Ap�: 92,7%
Albumin�: 2,5 g
Hidrați de carbon: 1,6 g
Gr�simi: 0,4 g
Acid oxalic: 0,8 g
Carotinoid�: 0,8 mg
Vitamina B1: 0,1 mg
Vitamina B2: 0,2 mg
Acid nicotinic (Vitamina B3): 0,6 mg
Vitamina B6: 0,2 mg
Vitamina C: 40�150 mg
Vitamina E: 2,5 mg
Fier: 3�4 mg
Potasiu: 0,45 g
Calciu: 130 mg
Cupru: 0,1 mg
Magneziu: 23 mg
Sodiu: 65 mg
Fosfor: 45 mg
Zinc: 0,22 g

Utiliz�ri

Preparatele din frunze de spanac acționeaz� ca un produs medicinal, contribuind la profilaxia sau ameliorarea unor afecțiuni, precum:hipertensiunea arterial�, tusea, avitaminoza, scorbutul, rahitismul, acneea, anemia. I se atribuie spanacului și rolul de activator al secrețiilor pancreatice și de agent anticancerigen [1]. Sucul de spanac este o form� mai gustoas� și mai nutritiv� de a consuma frunzele de spanac, congelat sau g�tit, spanacul �și pierde o parte din propriet�ți, �i scad propriet�țile vitaminizante și anti-oxidante. Datorit� propriet�țiilor sale nutritive, spanacul este recomandat �n alimentația copiilor care se afla �n perioada de creștere, dar și �n alimentația bolnavilor.
Precauții

Persoanele care sunt predispuse s� fac� pietre la rinichi sau au deja pietre este indicat s� nu m�n�nce foarte mult spanac. Spanacul g�tit este bogat �n acid oxalic care duce la producerea pietrelor sau la m�rirea celor existente.
Referințe

^ a b c Dicționarul plantelor de leac, Editura C�lin ISBN 978-973-7661-08-1

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ștevie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Ștevie
Rumex X patientia Sturm55.jpg
Patience Dock
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicotae
(neclasificat): Core eudicots
Ordin: Caryophyllales
Familie: Polygonaceae
Gen: Rumex
Specie: R. patientia
Nume binomial
Rumex patientia
L.

Sources: ING,[1] UniProt,[2] ITIS,[3] IPNI[4]
Modific� text Consultați documentația formatului

Ștevie (Rumex patientia) este o plant� angiosperm� din genul Rumex, familia Polygonaceae. Alte denumiri populare ale șteviei sunt dragomir și m�crișul-cucului. Este o plant� peren�, foarte r�sp�ndit� �n Rom�nia, crește spontan prim�vara, pe p�șunile din zonele de deal și de munte, �n jurul st�nelor, �n gr�dinile necultivate etc.

Cuprins

1 Morfologia
2 Principii active
3 Utilizare
4 Beneficii
5 Contraindicații
6 Vezi și
7 Note
8 Leg�turi externe

Morfologia

R�d�cina șteviei este groas�, t�r�toare, cu multe terminații, �n tradiția popular� era folosit� la vopsit �n diferite culori - verde, galben, albastru -.

Tulpina este dreapt�, puternic�, �nalt� p�n� la doi metri, �n partea superioar�, tulpina de ștevie este ramificat�, purt�nd pe ea frunze mari, cu pețiolul consistent.

Florile sunt verzui, fiind grupate purt�nd pe ele un cerc roșu-palid sau roșu-vișiniu.
Principii active

Ștevia conține �n cantitate mare vitamina C, A, E și K, dar și s�ruri minerale - potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc -, proteine, fibre ,oxalați, acid tartric, �n scopuri medicinale se recolteaz� semințele și toamna r�d�cinile.
Utilizare
Din frunzele proaspete se poate prepara ciorb� de ștevie
Rumex patientia

R�d�cina plantei era folosit� �n tradiția popular� la vopsitul �n diferite culori (galben, verde, albastru). Tot r�d�cina era folosit� pentru ungerea pielii. Rizomii conțin tanin, crizofanein�, gluco-emodin�, reocrizin� și gluco-rein�. Ștevia se poate folosi la mai multe afecțiuni: constipație, atonie digestiv�, hepatit�, r�ni.

Frunzele de ștevie sunt cunoscute și foarte apreciate �n buc�t�ria tradițional� - se consum� crude �n salate, dar și g�tite �n ciorbe, m�nc�ruri sc�zute cu carne, sarmalele se �mp�turesc �n frunze de ștevie, care dau preparatului un gust deosebit, �ns� calit�țile ei medicinale sunt mai puțin cunoscute.

Consumul de ștevie stimuleaz� energia mental� și fizic�, fiind totodat� o barier� �mpotriva bacteriilor care provoac� cariile dentare, aceste calit�ți sunt susținute de cercet�ri și studii științifice, dar ștevia r�m�ne cunoscuta și apreciat� pentru faptul ca este o minunat� plant� de consum dup� perioada de iarna, cu efecte importante �n cura de detoxifiere de prim�vara și revigorarea organismului.
Beneficii

Previne și combate astenia de prim�vara, este detoxifiant�, regleaz� nivelul zaharului din s�nge, reduce tensiunea arterial�, combate obezitatea, este diuretic�, stimuleaz� și fortific� sistemului imunitar, grație conținutului bogat de minerale și vitamine, combate constipația, ajut� la combaterea tusei, pneumoniei, tuberculozei, datorit� propriet�ților antibacteriene, previne și trateaz� - acneea, ridurile, eczemele, dermatita.
Contraindicații

Datorit� conținutului de antrachinonici, substanțe care ajung �n s�nge și �n lapte, și care pot cauza diaree bebelușului, ștevia nu este recomandat� mamelor care al�pteaz�.

Ștevia și r�d�cina de ștevie sunt contraindicate celor suferinzi de afecțiuni pulmonare și ale c�ilor respiratorii, celor cu stomac sensibil, reumaticilor și bolnavilor cu suferințe articulare, celor cu pietre la ficat sau la rinichi.
Vezi și

M�criș
Dragavei, numit� și ștevie creaț�

Note

^ �Rumex�. Index Nominum Genericorum. International Association for Plant Taxonomy. 20 februarie 2006. Accesat la 1 iulie 2008.
^ Format:UniProt Taxonomy
^ Rumex patientia (TSN 20970). Integrated Taxonomic Information System.
^ en Lista plantelor atribuite lui Ștevie la IPNI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Țelin�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Țelin�
Illustration Apium graveolens0.jpg
Apium graveolens
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Apium
Specie: A. graveolens
Nume binomial
Apium graveolens
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Țelina, sau apium graveolens, este o plant� din familia apiaceae. Poate atinge o �n�lțime de p�n� la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei av�nd culoarea alb�. Fructul s�u este achen�. Poate rezista p�n� la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de �nflorire este la �nceputul toamnei. Este o plant� hidrofil�.

Cuprins

1 Utiliz�ri
2 Medicin�
2.1 Atenție
3 Reacții alergice
4 Referințe
5 Leg�turi externe

Utiliz�ri

Țelina este folosit� �n �ntregime ca legum�, fiind consumat� at�t r�d�cina c�t și tulpina.

�n ț�rile cu clim� temperat�, țelina este crescut� și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit �n industria parfumului și farmaceutic�. Semințele se pot folosi și pentru arom� sau combinate cu sare, devenind sare de țelin�. Este folosit� drept condiment �n cocktail-uri (notabil� este contribuția la cocktail-ul Bloody Mary).

R�d�cina de țelin� este indicat[de cine?] a fi inclus� �n alimentația copiilor, adolescenților, este ideal� pentru toți cei care sufer� de tulbur�ri de creștere și de maturizare.[necesit� citare]
Medicin�
Semințe de țelin�

Folosirea semințelor de țelin� ca medicament este descris� Aulus Cornelius Celsus.[1] Extractul din semințe se folosește mai ales �n tratamentul afecțiunilor inflamatorii. �ntreaga plant� este folosit� pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritiv�; poate fi lichefiat�, zeama fiind folosit� �n inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoas�.

Semințele, recoltate dup� ce planta �nflorește, sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. Se crede c� pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp, deci sunt bune �n special pentru gut� și artite. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. R�d�cina și fructele sunt folosite etnomedical pentru a trata anxietatea ușoar� și agitația, pentru lipsa de apetit, oboseal�, tuse, și ca un vermifug (substanț� care distruge viermii intestinali).
Atenție

Bergapten-ul din semințe poate crește fotosensibilitatea, deci dup� ce se aplic� uleiul, trebuie evitat contactul cu soarele
Trebuie evitat uleiul și consumul de țelin� �n cantit�ți mari �n timpul sarcinii
Semințele cultivate special pentru cultivare nu sunt comestibile fiind de cele mai multe ori tratate cu fungicide (Substanț� care se utilizeaz� pentru combaterea ciupercilor v�t�m�toare plantelor)

Reacții alergice

Deși mulți oameni consum� cu pl�cere m�ncarea preparat� cu țelin�, o mic� parte pot avea reacții alergice severe. Pentru aceste persoane, contactul cu țelina poate fi fatal, �ntr�nd �n șoc anafilactic.[2] O reacție alergic� poate fi pornit� consum�nd produse preparate cu mașini care mai devreme au procesat țelin�. �n contrast cu alergia provocat� de arahide, cea mai r�sp�ndit� �n S.U.A., alergia provocat� de țelin� este cel mai predominant� �n Europa Central�.[3]

Nu este indicat consumul de țelin� �n cantitate prea mare femeilor �ns�rcinate, sau persoanelor care au suferințe renale, persoanele care au tensiunea arteriala sc�zut�, este indicat sa nu consume țelin� �n mod constant, excesul unei cure cu țelin� duce la deranjamente digestive.[necesit� citare]
Referințe

^ Celsus, de Medicina
^ Celestin J, Heiner DC. West J, Alergiile și sistemul imunitar: Anafilactia produs� de m�ncare. West. J. Med. 1993 Jun; 158(6): 610-611.
^ Bublin M, Radauer C, Wilson IBH, Kraft D, Scheiner O, Breiteneder H and Hoffmann-Sommergruber K Cross-reactive N-glycans of Api g 5, a high molecular weight glycoprotein allergen from celery, are required for immunoglobulin E binding and activation of effector cells from allergic patients The FASEB Journal. 2003;17:1697-1699.

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Țelin�
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Țelin�
Wik�ionar
Caut� �țelin� �n Wikționar, dicționarul liber.

Țelin� (www.bonduelle.ro)
Țelina, aliment și medicament

Telina - o radacina cu multe beneficii culinare si medicinale

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Varz�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Brassica oleracea
Cabbage.jpg
Varz�
Clasificare științific�
(sistemul Cronquist (1981))
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Dilleniidae
Ordin: Capparales
Familie: Brassicaceae
Gen: Brassica
Specie: B. oleracea
Nume binomial
Brassica oleracea
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Varz� �nflorit� �n ianuarie 2008, dup� ce a stat pe balcon din toamn�

Varza (Brassica oleracea), cunoscut� și sub numele de curechi, este o legum� comestibil� verde sau roșie, una din cele mai vechi legume cunoscute de om. Era cunoscut� �n r�ndul alchimiștilor drept materia prim� a alimentelor. Sucul verzei roșii poate fi �ntrebuințat ca indicator pH.

Varza este plant� bianual�: �n primul an vegeteaz�, iar �n al doilea an �nflorește. Face parte din familia Crucifere, numit� așa deoarece are floarea de tipul patru, cu elementele florale așezate �n cruce. Florile sunt grupate �n inflorescențe de culoare galben�.

Cuprins

1 Variet�ți
2 Tratamente naturiste cu varz�
3 Producție
4 Note
5 Leg�turi externe

Variet�ți

Varza de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) are o tulpin� �nalt� și c�p�ț�n� mic�. De la aceast� varz� se consum� mugurii ce se formeaz� la subsuoara frunzelor.

Varza creaț� (Brassica oleracea sabanda) are frunzele �ncrețite și c�p�ț�na af�nat�. Varza se cultiv� �n toate regiunile ț�rii,[care?] dar mai ales pe terenuri irigate.
Tratamente naturiste cu varz�

Varza alb� (Brassica oleraca) este recomandat� a fi �ntrebuințat� �n tratamentul anemiei, diabetului zaharat, litiazei biliare, tusei (suc de varz� și miere), afecțiunilor renale, hemoroizilor, durerilor de ficat (varz� crud� sub form� de cataplasme) și ulcerului gastric.

Varza alb� acționeaz� ca laxativ, vitaminizant (pentru pacienții care se refac dup� o perioad� �n care au z�cut) și ajut� la prelungirea vieții (vitamina A conținut� �n varz� �nt�rzie �mb�tr�nirea, hr�nind țesuturile).

Varza alb� poate fi consumat� ca varz� murat�, și �n acest caz constituie un remediu excelent �n tratarea alcoolismului, �nt�rirea gingiilor și tratarea infecțiilor intestinale; ceai de varz�: acesta ajut� la vindecarea bronșitelor cronice, dar și la tratarea diareei și a constipației; cataplasme cu foi de varz� alb� (se aplic� local), care ajut� la vindecarea r�nilor, pl�gilor și tumorilor.
Producție
Mai multe variet��i de Brassica oleracea, incluz�nd varz� furajer�, varz� de Bruxelles, �Savoy� �i �Chinese kale�

Organizația pentru Alimentație și Agricultur� a Națiunilor Unite (FAO) a raportat c� producția mondial� de varz� și alte brasicaceae (aceste plante sunt combinate de c�tre FAO �n scopuri de raportare) a fost, pentru anul calendaristic 2010, de 57.966.986 de tone metrice. Aceasta a fost cultivat� �n principal �n China (43%) și India (11%).[1]
Primii zece produc�tori de varz� și alte brassicaceae � 2011[1] Țar� Producție (tone) Surs�
uChina China 31.750.000 estimare FAO
India India 7.949.000 cifrele oficiale
Rusia Rusia 3.527.620 cifrele oficiale
Coreea de Sud Coreea de Sud 3.049.333 cifrele oficiale
Ucraina Ucraina 2.004.000 cifrele oficiale
Japonia Japonia 1.375,.000 cifrele oficiale
Indonezia Indonezia 1.363.741 cifrele oficiale
Polonia Polonia 1.288.735 cifrele oficiale
Rom�nia 1.027.844 cifrele oficiale
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii 959.750 cifrele oficiale
Nivel mondial 68.584.199 Per total
Note

^ a b �FAO Statistics Database�. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Accesat la 11 august 2012.

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Varz�

Tratamente naturiste folosind varza alb�. sanatatecuplante.ro
8 beneficii ale consumului de varz�. lacafele.ro
Liliana Ivan (22 noiembrie 2008). �Varza, leac �n 100 de afecțiuni�. Adev�rul
Varza - un ancestral aliment-medicament, 21 februarie 2009, Amos News
Medicamentul numit 'varz� murat�', 18 decembrie 2010, Amos News

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Varz� de Bruxelles
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Varz� de Bruxelles
Brussels sprout closeup.jpg
Varz� de Bruxelles
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Brassica
Specie: Brassica oleracea
Modific� text Consultați documentația formatului
Varz� de Bruxelles, brut
(p�rțile comestibile) Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 179 kJ (43 kcal)
Carbohidrați 8.95 g
- Zah�r 2.2 g
- Fibre alimentare 3.8 g
Gr�simi 0.3 g
Protein� 3.38 g
Ap� 86 g
Vitamina A echiv. 38 μg (5%)
- betacaroten� 450 μg (4%)
- lutein și zeaxanthin 1590 μg
Tiamin� (vit. B1) 0.139 mg (12%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.09 mg (8%)
Niacin� (vit. B3) 0.745 mg (5%)
Acid pantothenic (B5) 0.309 mg (6%)
Vitamina B6 0.219 mg (17%)
Acid folic (vit. B9) 61 μg (15%)
Choline 19.1 mg (4%)
Vitamina C 85 mg (102%)
Vitamina E 0.88 mg (6%)
Vitamina K 177 μg (169%)
Calciu 42 mg (4%)
Fier 1.4 mg (11%)
Magneziu 23 mg (6%)
Mangan 0.337 mg (16%)
Fosfor 69 mg (10%)
Potasiu 389 mg (8%)
Sodiu 25 mg (2%)
Zinc 0.42 mg (4%)
approx. 5-10 sprouts per 100 g
Link to USDA Database entry
Procentele din paranteze sunt �n funcție
de recomand�rile americane pentru adulți.
Sursa: USDA Nutrient Database

Varza de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) este o varietate de varz� cultivat� pentru mugurii s�i comestibili.
Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Varz� de Bruxelles

Brassica oleracea gemmifera � Plants For a Future database entry

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fruct

Arahid� sau Alune americane
Ardei
Bam�
Castravete
Dovleac
Dovlecel
Pepene galben
Pepene verde
Roșie
V�n�t�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Alun de p�m�nt
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
(Redirecționat de la Alune americane)
Alun de p�m�nt
Arachis hypogaea - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-163.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Subfamilie: Faboideae
Trib: Aeschynomeneae
Gen: Arachis
Specie: A. hypogaea
Nume binomial
Arachis hypogaea
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Alunul de p�m�nt (Arachis hypogaea - L.) este o plant� din familia leguminoaselor. Semințele sunt comestibile și se numesc alune americane, arahide sau alune de p�m�nt.[1]

Arahidele conțin ap�, materii azotate, materii grase, materii amilacee, celuloz�, cenuși. Printre materiile azotate, �nt�lnim arahin� și conarahin�. Totodat�, conține aminoacizi (arginin�, cistin�, histidin�, lizin�, betain�, colin�) și diverse substanțe minerale, cum sunt diastazele (amilaz�).

Printre propriet�țile arahidelor num�r�m: foarte nutritiv�, energetic�, astringent intestinal.

Uleiul de arahide obținut prin prima presare la rece are propriet�ți anticolesterolice.
Arahide
Arahide pr�jite �i s�rate
Note

^ 10 lucruri importante despre alunele de p�m�nt, 2010-12-02, acasa.ro, accesat la 26 martie 2012

Leg�turi externe

(Arahidele sau alunele de p�m�nt), lumeabucatelor.ro
Arachis hypogaea (alune de pamant), eplante.ro
Unt de arahide (rețet� culinar�), culinar.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ardei
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Capsicum annuum
Capsicum annuum - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-027.jpg
Capsicum annuum
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Capsicum
Specie: C. annuum
Nume binomial
Capsicum annuum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie popular� a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae. Propriet�țile medicinale ale ardeiului sunt limitate, �n general, la propriet�țile vitaminizante (�ndeosebi privind vitaminele A și C). �n acest sens, varietatea de ardei iute este o excepție datorit� substanței iritante capsaicin�, cu multiple indicații terapeutice.
R�sp�ndire

Originar din America Central� și de Sud, ardeiul iute a fost r�sp�ndit �n lume de marinarii spanioli și portughezi.

Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți, grași, lungi (de ex. kapia) și gogoșari. Ardeiul, la fel ca roșiile și vinetele, este o plant� pretențioas� la lumin�, c�ldur�, ap� și hran�. Pentru a avea o producție mare și de calitate, ardeiul trebuie cultivat �ntr-un p�m�nt bogat, af�nat, lucrat ad�nc și �ngr�șat cu gunoi de grajd.
Vezi și
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ardei
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Ardei

List� cu soiurile de ardei și chili

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bam�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Bame
Bucket of raw okra pods.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Malvales
Familie: Malvaceae
Gen: Abelmoschus
Specie: A. esculentus
Nume binomial
Abelmoschus esculentus
(L.) Moench
Modific� text Consultați documentația formatului

Bama este o plant� cu fructe comestibile din familia Malvaceelor (din care fac parte și bumbacul, arborele de cacao și hibiscul). Numele științific este Abelmoschus esculentus; la noi este uzitat mai des sinonimul s�u Hibiscus esculentus.

Este o plant� anual� care crește p�n� la 2 m �n�lțime. Frunzele au 10�20 cm lungime și sunt late, palmate, av�nd 5�7 lobi. Florile au un diametru de 4�8 cm, cu 5 petale g�lbui, adesea cu o pat� roșie la baza fiec�rei petale. Fructul este o capsul� verde și p�roas� cu lungimea de 8�20 cm și conține numeroase semințe.
Etimologie și origine

Numele de bam� provine din arabul bāmyah care st� la originea numelor plantei �n Orientul Mijlociu, Balcani, Iran, Grecia, nordul Africii și Rusia. �n vest este cunoscut� sub numele de okra, cuv�nt de origine african�.
Florile de bam�

Deși felul s�u de r�sp�ndire este nedocumentat, planta este aparent originar� din Etiopia. Egiptenii și maurii din secolele XII-XIII foloseau denumirea arab� a plantei, ceea ce sugereaz� o origine oriental�. Din Arabia, planta s-a r�sp�ndit pe malurile Mediteranei și spre est. Ulterior planta a fost introdus� �n America de Sud (semnalat� �n Brazilia �n 1658) și apoi America de Nord (1748 �n zona Philadephiei).
Uz

Bama este cultivat� �n zonele tropicale și temperate mai calde pentru fructele sale fibroase care au forma unor p�st�i verzi cu semințe rotunde albe. Fructele sunt culese necoapte (lungime sub 10 cm) și m�ncate ca legume. Frunzele pot fi folosite la �ngroșarea supelor.

�n Siria, Egipt, Grecia, Iran, Iraq, Iordania, Liban, Turcia și Yemen bamele sunt folosite mai ales pentru prepararea unor supe groase cu alte legume și cu carne. De asemenea este folosit� �n buc�t�riile indian�, brazilian� și caraibean�.
O sec�iune transversal� a fructului
Cultivare

Pentru cultivare, semințele sunt �nmuiate peste noapte și apoi �ngropate 1�2 cm. Germinarea are loc �ntre 6 zile (semințele �nmuiate) și 3 s�pt�m�ni. P�st�ile devin repede fibroase și trebuie culese �n cel mult o s�pt�m�n� de la polinare.

Bama este una dintre legumele cele mai rezistente la c�ldur� și secet� și tolereaz� solurile argiloase.

OkraLeafFruitFlower-GomboFeuilleFruitFleur.jpg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Castravete
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Castravete
ARS cucumber.jpg
Castraveți
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Cucumis
Specie: C. sativus
Nume binomial
Cucumis sativus
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Castravetele (Cucumis sativus) sau cum i se mai spune �n Moldova "pepenele" este o plant� legumicol� din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scar� larg�. Provine din India și este cultivat �n regiuni tropicale și temperate. Se cultiv� �n numeroase variet�ți, datorit� diversit�ții fructelor.

Planta de castravete este o viț� t�r�toare de 1,5 � 2 m lungime, care crește ag�ț�ndu-se pe spaliere sau alte structuri de susținere cu ajutorul c�rceilor. Planta are frunze mari care acoper� fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, și poate crește p�n� la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei crește de cam de 10 cm lungime. Castraveții pot fi m�ncați �n stare crud� sau murați (mur�turi).

Planta se dezvolt� dintr-o s�m�nț� �nchis�. Din punct de vedere științific, rezultatul poleniz�rii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legum�, ca și �n cazul roșiilor și a dovlecelului, de exemplu, este arbitrar� și se bazeaz� �n principal pe folosirea acestuia �n buc�t�rie.

Cuprins

1 �nflorire și polenizare
2 Aliment
3 Tratamente naturale pe baz� de castravete
4 Istoric
5 Industrie
6 Leg�turi externe

�nflorire și polenizare

C�teva variet�ți de castravete sunt partenocarpice, rezult�nd fructe f�r� semințe, pentru aceste variet�ți polenizarea reduc�ndu-le potențialul calitativ. De obicei aceste variet�ți sunt crescute �n sere, unde polenizarea prin insecte este eliminat�. �n Europa sunt preferate soiurile de castravete care pot produce semințe și care necesit� polenizare. Polenizarea acestor variet�ți este f�cut� de albine, bondari și diverse alte soiuri de insecte, apicultorii prefer�nd s�-și aduc� stupii �n preajma terenurilor �ns�m�nțate cu legume.

�n cazul �n care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate �ng�lbeni, c�dea, sau poate crește str�mb. Fructele parțial polenizate pot fi verzi la cap�tul de l�ng� pețiol dar galbene și prost formate l�ng� locul unde a fost floarea.
Aliment
Plume pen w.svg
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la �mbun�t�țirea lui sau sugera modific�rile necesare �n pagina de discuție.
Castravete.jpg

Consumat ca aliment, castravetele cu coaj�, �n stare crud�, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidrați aproximativ 3,63g, gr�simi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 și B9, vitamina C 2,8 mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc.

Castravetele este cules c�nd are culoarea verde, și poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, variet�țile f�r� semințe sunt folosite �n industria decorațiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc �ndeosebi castraveții a c�ror form� nu este așa de pl�cut� ochiului, cei cu form� neregulat�, prea groși sau str�mbi, sau cu coaja grunzuroas�. Pentru murare se folosește de obicei saramura sau oțetul, �n combinație cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce conținutul de vitamine din legume, dar le p�streaz� �n niște valori crescute faț� de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). �n plus, le conserv� pentru mai mult timp. Gustul deosebit și multiplele �ntrebuinț�ri pe care le are �n gastronomie, al�turi de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o pies� de rezistenț� a alimentației umane, �n special al�turi de produse din carne, �n sezonul rece.
Tratamente naturale pe baz� de castravete

Castravetele datorit� calit�ților terapeutice poate fi utilizat ca remediu natural �n tratamentul: iritațiilor intestinelor, reumatismului, gutei, arsurilor solare, constipației. De asemenea, acesta este un bun laxativ și contribuie la eliminarea toxinelor din organism.
Ridurile pot fi comb�tute prin aplicarea unor creme sau m�ști pe baz� de castravete. Propriet�ți terapeutice extraordinare au și semințele de castravete care trateaz� afecțiuni variate: tuse, probleme ale tenului, probleme cu expectorația.
Istoric

Castravetele este cultivat de cel puțin 3000 de ani, �n Asia de vest; �n Europa a ajuns �n timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franța, care amintesc de cultivarea castravetelui.

Se crede c� este o plant� nativ� a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este menționat �n legenda lui Gilgamesh, �ntre produsele vechiului oraș Ur, fiind consumat de c�tre locuitorii acestuia. Unele surse spun c� a fost produs pe scar� larg� �n Tracia; apartenența sa la buc�t�ria bulg�reasc� și turceasc� vin s� �nt�reasc� aceast� teorie. Din India, castravetele a ajuns �n Grecia (unde este numit "vilwos") și �n peninsula italic�, unde populația este foarte amatoare de aceast� legum�. Fructul castravetelui este menționat și �n Vechiul Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plant� foarte r�sp�ndit� �n Egipt, chiar și sclavilor israeliți: Ne amintim de Pește, pe care l-am avut pe mesele noastre �n timpul robiei egiptene / de castraveți, pepeni, praz, ceap�, usturoi. Israeliții vor r�m�ne, astfel, foarte atașați de aceste legume, care vor fi folosite adeseori �n mesele lor tradiționale de s�rb�tori.

Despre �mp�ratul roman Tiberius se spune c� servea castraveți la fiecare mas�, indiferent de anotimp. Astfel, pe teritoriul Imperiului Roman a fost dezvoltat pentru prima dat� un sistem artificial de creștere a fructelor și legumelor �n condiții speciale, similar cu o ser� agricol�, pentru a asigura prezența pe masa �mp�ratului a legumei sale favorite. Sistemul de creștere era combinat, pe timpul zilei vasele cu plante de castravete fiind ținute la soare, apoi puse la ad�post �n zone acoperite, la c�ldur�, sau erau acoperite cu p�nz� �mbibat� cu ulei, pentru a nu permite circulația curenților de aer. Aceste p�nze erau numite specularia.

�n �nsemn�rile sale, Plinius cel B�tr�n consemneaz� existența unui castravete foarte mic, probabil soiul cornișon, care crește nu mai mare de 8 cm și are coaja neregulat�, cu broboane și grunji. Plinius descrie și preg�tirea unor remedii naturale din castravete, cu toate c� unele cercet�ri spun c� ar fi fost vorba de o plant� diferit�, un soi de castravete s�lbatic, necultivat. Totodat�, este menționat� folosirea fructului castravetelui pentru tratarea mușc�turii de scorpion, pentru cei cu vederea slab� și pentru a �ndep�rta șoarecii din hambare. Nevestele care doreau s� r�m�n� �ns�rcinate �i purtau la cing�toare, la fel și moașele chemate la c�te o naștere mai grea, și �i aruncau dup� ce copilul se n�ștea.

�n Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franța secolului al XI-lea) se creșteau castraveți. Ei au fost introduși �n Anglia la �nceputul secolului al XIV-lea, pierduți, apoi reintroduși dup� 250 de ani. �n Lumea Nou�, castraveții au ajuns �n 1494, �n Haiti, o dat� cu expedițiile lui Cristofor Columb.

�n 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a c�l�torit �n zona a ceea ce ast�zi se numește Canada, spunea c� a g�sit castraveți imenși �n zona orașului Montreal. �n secolele XV-XVII, v�n�torii europeni de bl�nuri, comercianții, exploratorii, vor face schimburi și trocuri cu popoarele indigene amerindinene, inclusiv cu produse agricole. Triburile din Marile C�mpii și din zona Munților St�ncoși au �nv�țat de la conchistadori cum s� cultive legumele și fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din zona Dakota de Nord și de Sud. Ei au �nv�țat s� cultive soiuri de castraveți și de pepeni și le-au ad�ugat rapid �n alimentație, pe l�ng� soiuri de porumb, fasole, și altele din aceeași familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel și t�rt�cuț�. Triburile Iroqueze cunoșteau deja planta, la momentul la care au fost vizitați de primii europeni.

�n 1630, reverendul Francis Higginson a publicat o carte pe nume �Plante din Noua Anglie�, �n care se descrie o gr�din� din insula Conant, �n portul din Boston, �gr�dina Guvernatorului�. Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care și �țelin�, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari și mai dulci dec�t sunt �ndeobște cunoscute �n Anglia. Sunt aici și soiuri de dovleac și de castravete de care nu aveam cunoștinț� �nainte�.

�n 1633, William Wood public� o carte care conține observațiile sale referitoare la plantele pe care le �nt�lnise �n America �P�m�ntul este foarte bun pentru creșterea verdețurilor de buc�t�rie, toate soiurile cunoscute �n Anglia și altele noi, și care sunt mai mari și mai gustoase�. C�țiva ani mai t�rziu apar, tot �n Anglia, un num�r de articole publicate �n reviste de specialitate cu profil medical, �n care se specific� faptul c� verdețurile sunt responsabile de un num�r tot mai mare de �mboln�viri pe timpul verii și c� legumele crude nu trebuie consumate de c�tre copii. Castravetele a fost unul din legumele marcate de aceast� proast� reputație, fiind retras din alimentația uman� și p�strat doar pentru animale, �n special vaci, schimb�ndu-i-se și numele �n englez� din cucumber �n cowcumber. Nefiind preferat �n alimentație, soiurile de castravete au degenerat, spre sf�rșitul secolului al XVIII-lea, transform�ndu-se �ntr-o plant� de dimensiuni reduse, cu inflorescenț� redus� și cu fructe foarte mici.

�n jurnalul s�u, Samuel Pepys nota, �n data de 22 septembrie 1663: �Azi, Sir W. Batten m-a informat de trista soart� a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricin� c� a consumat castraveți. Și cred c� am mai auzit de un caz asem�n�tor acum c�teva zile.�
Industrie

�n industria alimentar�, castravetele este foarte preferat �n varianta murat�, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv �n industria fast-food.

�n industria cosmeticelor, este foarte �ntrebuințat �n diverse creme și loțiuni pentru ten, av�nd un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind ușor astringent. Totodat�, aroma de castravete proasp�t este considerat� a fi afrodisiac�.
Leg�turi externe

10 efecte benefice pe care castraveții le au asupra organismului, 13 februarie 2014, G�ndul
Tratamente naturale pe baz� de castravete

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dovleac
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Dovleac
Pumpkin with stalk.jpg
Dovleac
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Cucurbita
Specie: Cucurbita maxima
Modific� text Consultați documentația formatului

Dovleacul sau bostanul sau cucurb�ta (Cucurbita maxima) este o plant� erbacee anual� cultivat� pentru fructul, florile și semințele sale.

Cucurbita maxima este o plant� anual� cu tulpin� flexibil� și ag�ț�toare. Are frunze cordiforme (�n form� de inim�), pentalobulate, de m�rime mare și cu nervuri bine marcate; prezint� o abundent� pilozitate pe frunze și tulpin�. Florile sunt galbene și c�rnoase. Fructul prezint� o mare variație (polimorfism): poate fi ovoidal sau sferic, de culoare verde sau portocaliu intens. Pulpa fructului este galben�-portocalie, dens� și cu gust dulce.

Dovleacul conține �n interior numeroase semințe ovale, convexe și netede, de 2�3 cm lungime, care la r�ndul lor conține un miez alb și comestibil. M�rimea dovleacului variaz� �ntre 25�40 cm diametru, deși exist� și cazuri excepționale. Exist� variet�ți de var� av�nd fructul de culoare deschis� și semințe mai moi (varietate care se conserv� puțin timp) și variet�ți de iarn� care sunt mai seci și mai dulci, folosite �n produsele de cofet�rie (durata de conservare este mai lung�).
Floare de dovleac

Cuprins

1 Origine
2 Cultivare
3 �ntrebuințare și calit�ți
4 Referințe și note
5 Leg�turi externe

Origine

Este originar� din America de sud, unde crește de form� s�lbatic� �n Conul Sud. A fost introdus� �ntr-o epoc� timpurie �n Europa (sf�rșitul sec. XVI), ușurința hibridiz�rii sale l-a facut s� fie confundat cu dovlecii peregrinilor (Lagenaria siceraria). Azi se cultiv� pe mari suprafețe �n regiuni temperate din toat� lumea.
Cultivare

C. maxima �ncolțește din semințe cu ușurinț�. Trebuie ca semințele s� fie selecționate, pentru ca hibrideaz� ușor cu alte specii de Curcubita, și cu alte specii �nrudite. Prefer� soluri ușoare, cu umiditate, nu rezist� la secet� nici la �ngheț.
�ntrebuințare și calit�ți
Dovleac copt cu scorțișoar� și zah�r pudr�

�n unele ț�ri floarea se consuma ca legum�; fructul se conserv�, �n condiții adecvate de lumin�, temperatur� și umiditate, p�n� la 6 luni �n condiții bune. Este bogat �n β-carotin� și glucoz�. Semințele sunt cunoscute sub numele de semințe de dovleac și li se atribuie propriet�ți medicinale �n medicina naturist�.[1] Semințele sunt bogate �n minerale, �n special zinc, motiv pentru care Organizația Mondial� a S�n�t�ții recomand� consumul lor zilnic.[2] Acestea reprezint� o surs� bun� de vitamina K.

Dovleacul se folosește �n ritualele din Ziua morților din mai multe ț�ri americane (Statele Unite ale Americii, Mexic, Guatemala etc.)
Referințe și note

^ Ce beneficii aduc semintele de dovleac sanatatii tale?
^ Proprietatile medicinale ale semintelor de dovleac - Exploremedicinetv.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dovlecel
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Cucurbita pepo
0.2014 Cucurbita pepo subsp. pepo convar. giromontiina - Sanok.JPG
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Dilleniidae
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Subfamilie: Cucurbitoideae
Trib: Cucurbiteae
Gen: Cucurbita
Nume binomial
Cucurbita pepo
L., 1753[1]
Modific� text Consultați documentația formatului
Diferite variet��i de dovlecei

Dovlecelul, științific denumit cucurbita pepo, este o plant� erbacee anual� din familia cucurbitaceelor. �n Moldova leguma este denumit� dovleac iar Cucurbita maxima (dovleacul) este denumit bostan. Planta este originar� din America dar �n actualitate este s�dit� pe tot globul pentru fructul folosit �n alimentație.

Cucurbita pepo este o plant� ag�ț�toare a c�rei rug poate ajunge la o lungime de 10 metri cu tulpina striat� și noduroas� cu frunze mari lobate, pufoase și cordate. Florile sunt unisexuale de culoare galben� iar caliciul este unit cu corola.

Fructele sunt lunguiețe și variaz� mult �n funcție de varietate. Coaja dovleceilor poate prezenta mai multe culori dar de obicei are tonuri de la alb-verzui la verde �nchis. Curcubita pepo hibridizeaz� ușor cu alte cucurbitacee.

Dovlecelul este bogat �n ap�, cca 93%, potasiu, vitamina C și β-caroten.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pepene galben
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pepene galben
Muskmelon.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Cucumis
Specie: C. melo
Nume binomial
Cucumis melo
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Pepenele galben (Cucumis melo) sau z�mos (Moldova) este o plant� erbacee unisexuat monoic� (cu flori de sex diferit pe aceeași plant�), cu tulpina t�r�toare. Se cultiv� pentru fructul sau, care se coace vara, conține mult� ap� și este de gust dulce.

Planta are tulpini moi și cu pilozit�ți care cresc la nivel cu p�m�ntul. Frunzele sunt de form� palmiform�, adic� forma lor este asem�n�toare unei m�ini. Florile sunt galbene și fiecare are un singur sex.

Cuprins

1 Fruct
2 Cultivare
3 Variet�ți
4 Galerie
5 Leg�turi externe

Fruct

Forma fructului variaz� �ntre sferic� și elipsoidal�. �n așa-zișii pepeni banan� exist� ondulații care �i fac s� par� un dovleac. M�rimea lor depinde �n funcție de varietate și condițiile de cultivare. Din aceast� cauz� exist� pepeni galbeni de 400 g și alții mari, care pot c�nt�ri 20 kg sau chiar mai mult. Variet�țile cele mai folosite, au greut�ți �ntre o 0,5 kg și 5 kg.

Culoarea epidermei și pulpei este variabil� �n funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi alb�, aspr� sau reticulat� (prezint� un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromat�, suav� și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare. �n centru exist� o cavitate care conține multe semințe acoperite de o substanț� lipicioas�.
Cultivare

�ntre Cucurbitaceae, pepenele galben este mai exigent dec�t dovleacul și mai puțin dec�t pepenele verde (Citrullus vulgaris). Are nevoie de cel puțin 15�C ca s� germineze; sem�narea se face �n afara perioadelor de �ngheț și �n aer liber, prim�vara. Pentru a se dezvolta și a fructifica �n condiții bune are nevoie ca temperatura medie s� se mențin� peste 24�C timp de trei luni dup� germinare.

Irigarea trebuie s� se fac� cu atenție, deoarece apa nu trebuie s� ude frunzele, acestea putrezind cu ușurinț�. Se poate cultiva �n terenuri mai uscate, unde fructul poate fi mai gustos, dar av�nd un randament economic mai mic. Este necesar s� se "r�reasc� frunzele" pentru a evita s� creasc� prea viguroase și s� produc� prea multe flori masculine și puține feminine, acestea din urm� fiind cele care vor produce fructele. �n solare se cultv� pepeni galbeni care vor produce mai repede, aceste plante cresc vertical și sunt susținute cu ajutorul unor corzi.

Fructul nu trebuie s� fie recoltat dec�t atunci c�nd coacerea este asigurat� și conținutul de zah�r este ridicat. La atingere se simte c�nd coaja din jurul cozii cedeaz� ușor la presiunea degetelor; greutatea este, de asemenea, un indicator caracteristic, cresc�nd pe m�sur� ce maturizarea m�rește densitatea pulpei fructului.

Pepenele galben poate suferi atacuri din partea mai multor ciuperci parazite din sol, r�ul alb (Sphaerotheca pannosa). Aceasta poate fi eradicat� cu fungicide care nu conțin sulf, planta fiind sensibil� la acest element.
Variet�ți

Exist� mai multe grupuri sau variet�ți, care difer� �n aspect, propriet�ți sau mod de cultivare. �ntre acestea cele mai cunoscute sunt: Cucumis melo cantalupensis, Cucumis melo reticulatus și pepenele chinezesc.

Exist� culturi dezvoltate cu pepeni hibrizi, cu alte specii de Cucurbitaceae, m�rind rezistența la anumite ciuperci parazite.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pepene verde
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pepene
Taiwan 2009 Tainan City Organic Farm Watermelon FRD 7962.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Citrullus
Specie: lanatus
Subspecie: C. lanatus sp. vulgaris
C. lanatus sp. lanatus
C. lanatus sp. mucosospermus
Nume binomial
Citrullus lanatus
(Thunb.) Matsum. & Nakai
2005watermelon.PNG
Cei mai mari produc�tori de pepeni �n 2005
Modific� text Consultați documentația formatului
Felii de pepene
Suc de pepene

Pepenele, numit �n unele regiuni și harbuz (Moldova și Republica Moldova), lubeniț� (Banat si Oltenia) sau curcubete (Ardeal), este o plant� din familia Cucurbitaceae originar� de pe continentul african. El este cultivat pe scar� larg� �n �ntreaga lume datorit� fructului gustos și de mari dimensiuni.

Cuprins

1 Descriere
2 Subspecii și variet�ți
3 Analiza genomului
4 Valori nutritive
5 Referințe și note
6 Bibliografie
7 Leg�turi externe

Descriere

Pepenele este o plant� erbacee anual�, ag�ț�toare și t�r�toare cu textura aspr�, rugi piloși prev�zuți cu c�rlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile sunt mari, galbene și unisexuate.

Fructul este o bac� uriaș� dezvoltat� din ovarul inferior, av�nd �n medie 4 kg, c�rnos și zemos (cca. 90% ap�), de form� sferic� și de culoare verde �ntr-o nuanț� sau mai multe. �n interior este de culoare roz sau roșu datorit� licopenului (�nt�lnit și la roșii), cu gust dulce și r�coritor bogat �n ap� și s�ruri. Datorit� conținutului sc�zut de calorii este bun �n dietele de sl�bire. Semințele sunt de culoare neagr�, maro sau alb� de 0,5�1 cm și sunt bogate �n vitamina E.
Subspecii și variet�ți

Trei subspecii de Citrullus au fost identificate:

C. lanatus sp. lanatus care crește �n mod natural �n sudul Africii;
C. lanatus sp. mucosospermus care produce semințe comestibile ce conțin mari cantit�ți de lipide și proteine, miezul nefiind comestibil;
C. lanatus sp. vulgaris, bogat �n glucide și care cuprinde variet�țile cultivate pentru consum.[1]

Analiza genomului

Pepenele, al c�rui genom a fost secvențializat �n 2011 de un grup de cercet�tori din China, este a treia specie de Cucurbitaceae, al�turi de castravete și pepenele galben, al c�rei genom a fost decriptat prin noile tehnicile de secvențializare cu debit mare.[2]

Cercet�torii chinezi care au secvențializat genomul variet�ții 97103 a C. lanatus subsp. vulgaris, varietate cultivat� �n China, au obținut secvențe ce acoper� doar parțial genomul complet (obțin�nd ceea ce este numit �n englez� draft genom - schiț�, eboș� a genomului). Secvențele obținute, ce acoper� 353,5 Mb (83,2%) din cele aproximativ 425 Mb la c�t este estimat genomul acestei specii, conțin 23.440 gene ce codific� proteine, 85% dintre acestea av�nd fie gene omologe identificate la alte specii de plante, fie put�nd fi clasificate din punct de vedere funcțional.[1]

Analiza comparativ� global� a genomului a identificat dou� efecte majore ale domesticirii:

accentuarea calit�ților favorabile, precum concentrațiile ridicate de citrulin� (un aminoacid neesențial) și glucide;
pierderea unor gene ancestrale care determinau rezistența la boli.[2]

Valori nutritive

proteine 0,6 g
glucide 7,6 g
gr�simi 0,2 g
ap� 91,1 g
vitamina C 8 mg
fibre 0,4 g

Referințe și note

^ a b Guo S, Zhang J, Sun H, Salse J, Lucas WJ, Zhang H, Zheng Y, Mao L, Ren Y, Wang Z, Min J, Guo X, Murat F, Ham BK, Zhang Z, Gao S, Huang M, Xu Y, Zhong S, Bombarely A, Mueller LA, Zhao H, He H, Zhang Y, Zhang Z, Huang S, Tan T, Pang E, Lin K, Hu Q, Kuang H, Ni P, Wang B, Liu J, Kou Q, Hou W, Zou X, Jiang J, Gong G, Klee K, Schoof H, Huang Y, Hu X, Dong S, Liang D, Wang J, Wu K, Xia Y, Zhao X, Zheng Z, Xing M, Liang X, Huang B, Lv T, Wang J, Yin Y, Yi H, Li R, Wu M, Levi A, Zhang X, Giovannoni JJ, Wang J, Li Y, Fei Z, Xu Y. The draft genome of watermelon (Citrullus lanatus) and resequencing of 20 diverse accessions. Nat Genet. 2012 Dec 16;45(1):51-8. doi: 10.1038/ng.2470. PubMed
^ a b Wincker P., Genomics and fruit crop selection. Nat Genet. 2012 Dec 16;45(1):9-10. doi: 10.1038/ng.2498. PubMed

Bibliografie

R. W. Robinson, D. S. Decker-Walters: Cucurbits. CAB International, Wallingford 1997, S. 84-88. ISBN 0-85199-133-5

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Roșie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Roșia (dezambiguizare).
Roșie
Bright red tomato and cross section02.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Solanum
Specie: S. lycopersicum
Nume binomial
Solanum lycopersicum
L.
Sinonime

Lycopersicon lycopersicum
Lycopersicon esculentum
Modific� text Consultați documentația formatului

Roșia (p�tl�gica roșie sau mult mai rar tomata), numit� științific Solanum lycopersicum, este o plant� din familia Solanaceae, apropiat� pe linie genetic� de urm�toarele plante, de asemenea originare din "Lumea Nou�", tutun, ardei, cartof, v�n�t� și physalis alkekengi. Roșia este o plant� nativ� a sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud, av�nd un areal natural de extindere din centrul Mexicului p�n� �n Peru.

Este o plant� peren�, crescut� adesea �n climate temperate ca o plant� anual�, ating�nd frecevent �ntre 1 și 3 m �n�lțime, cu un trunchi mai mult ierbos, care crește de cele mai multe ori, ca orice alt� plant� c�ț�r�toare, pe tulpinile altor plante, pe bețe sau garduri.

Este cultivat� la aproape toate latitudinile, ocup�nd o suprafaț� de aproximativ 3 milioane de hectare, adic� o treime din terenul consacrat legumelor.[necesit� citare]Frunzele plantei sunt lungi de 10�25 cm, de form� penat-compus�, av�nd 5�9 frunzulițe, fiecare dintre acestea av�nd p�n� la 8 cm lungime, cu margini serate. At�t trunchiul c�t și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asem�n�toare p�rului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1�2 cm, galbene, av�nd corola format� din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate �n inflorescențe de 3 p�n� la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5,5.

Cuv�ntul tomat�, respectiv toate variantele sale din spaniol�, englez� și alte limbi, este un cuv�nt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua, tomatl. Numele științific al plantei, care provine din latin�, lycopersicum, semnific� "piersic�-lup", conform lyco - lup și persicum - piersic(�).

Din punct de vedere botanic roșia este un fruct.[1]
Imagini

Floare

Fructe

Cultur� hidroponic�

Note

^ Is a tomato a fruit or a vegetable? Oxford Dictionaries. Accesat pe 29 iunie 2012.

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ro�ie
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Roșie

Solanum lycopersicum L. (TSN 521671). Integrated Taxonomic Information System.
Tehnologia de cultur� ecologic� a tomatelor, fibl.org
Universul tomatei, 30 decembrie 2009, ---, Amos News
Tomatele, 2 aprilie 2011, horticultorul.ro
Sucul de tomate, aliment și medicament, 1 martie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei
Cum s� m�rești producția de roșii de la 50 de tone la 400 de tone la hectar, 8 aprilie 2013, agrointel.ro
Altoirea tomatelor, o alternativ� viabil� pentru combaterea bolilor și d�un�torilor din sol, 15 mai 2013, agrinet.ro
Soiuri și hibrizi la tomate, 20 februarie 2013, iseoverde.ro
Roșiile gustoase, pe cale de dispariție, 23 mai 2013, Viorela Pitulice, Evenimentul zilei
Ce șanse mai are roșia rom�neasc�? Piața dicteaz�, spun legumicultorii, 10 iunie, 2013, Romulus Cristea, agrointel.ro
De ce nu mai au tomatele gustul de altadat�, 13 august 2013, sanatateabuzoiana.ro
10 lucruri mai puțin cunoscute despre roșii, 26 iulie 2014, Mediafax

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

V�n�t�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
V�n�t�
Solanum melongena ja02.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Solanum
Specie: S. melongena
Nume binomial
Solanum melongena
Linn�
Modific� text Consultați documentația formatului

V�n�ta (sau p�tl�gea v�n�t�) (Solanum melongena) este o specie a genului Solanum, originar� din India de sud și Sri Lanka. Este o plant� anual�, care are o �n�lțime de 0,4-1,5 m, de obicei spinoas�, cu frunze mari, lobate, lungi de 10�20 cm și late de 5�10 cm. Floarea este alb� spre purpurie, cu o corol� cu cinci lobi și stamine galbene. Fructul este unul c�rnos, cu un diametru de 3 cm la plantele s�lbatice (și mult mai mari la cele cultivate), care conține numeroase semințe mici și moi.

Cuprins

1 Cultivare și utilizare
2 Etimologie
3 Vezi și
4 Leg�turi externe

Cultivare și utilizare

Este o plant� de cultur� important�, crescut� pentru fructul ei alb sau violet. A fost cultivat� �n ț�rile din Asia de sud și de est �nc� din preistorie, dar se pare c� a fost cunoscut� de c�tre lumea occidental� acum nu mai mult de aproximativ 1500 de ani. Numeroasele denumiri arabe și nord-americane penru ea, și lipsa de nume grecești și romane antice, arat� c� a fost transportat� prin Marea Mediteran� de c�tre arabi la �nceputul Evului Mediu. Numele științific de melongena deriv� de la o denumire arab� din secolul XVI pentru un fel de v�n�t�.
O v�n�t� mov care a fost t�iat� �n jum�tate, eviden�iindu-se interiorul. Pulpa care �nconjoar� semin�ele �ncepe deja s� se oxideze și s� devin� maronie la doar c�teva minute dup� t�iere.

Plantele care sunt cultivate �n Europa și America de Nord ast�zi sunt elongate, ovoidale, lungi de 12�25 cm și late de 6�9 cm, av�nd coaja violet �nchis spre indigo. O mai mare varietate �n ceea ce privește forma, m�rimea și culoarea apare �n India și �n alte p�rți din Asia. Acolo, plantele cultivate seam�n� foarte mult cu ou�le de g�in� din punct de vedere al m�rimii și al culorii; culoarea poate varia de la alb, la galben, roșu, violet sau indigo. Unele dintre ele sunt colorate �n degrade, de la alb la tulpin� p�n� la violet aprins sau indigo, chiar negre; de asemenea, exist� plante total albe. V�n�ta chinezeasc� are o form� de castravete mai �ngust și puțin curbat. Numele de 'plant� ou' dateaz� din anii 1700, c�nd majoritatea europenilor cultivau plantele care erau albe-g�lbui și sem�nau la form� ș m�rime cu un ou de g�sc�.

Fructul crud nu are un gust prea pl�cut, dar atunci c�nd este g�tit, devine fraged, obține o arom� complex� și o textur� interesant�. S�rarea, iar apoi stoarcerea sa ajut� la eliminarea aproape total� a gustului amar. Este folositoare pentru buc�t�rie datorit� capacit�ții sale de a absorbi o mare parte din gr�simile de g�tit, f�c�nd posibil� realizarea unor preparate savuroase. Pulpa fructului este fin�; numeroasele semințe sunt moi și (ca și �n cazul tomatei) sunt comestibile.
Etimologie

Aubergine este numele britanic atribuit acestui fruct. Denumirea provine din francezul aubergine, derivat din catalanul alberg�nia, de la arabul باذنجان al-bAdhinjAn, din persanul بادنجان B�dinj�n, v�n�ta.

Multe alte nume sunt folosite pentru aceast� plant�, majoritatea derivate din sanscritul vatinganah, ceea ce a dus la apariția unor denumiri ale acesteia �n diferite limbi: brinjal, badingan, melongena, melanzana, berenjena, alberg�nia, aubergine, brown-jolly și m�r-nebun (interpretare greșit� a italianului melanzana ca mela insana).
Vezi și

Baba ganoush
Caviar d'aubergine (Buc�t�rie francez� provincial�)
Escalivada (Buc�t�rie catalan�)
Musaca (Buc�t�rie greceasc�)
Mutabal (Buc�t�rie libanez�)
Salat� de vinete (Buc�t�rie rom�neasc�)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***