Fructele si legumele---izvor de sanatate

C�tin� alb�


C�tina alb�, cunoscut� īn unele p�rți și sub numele de c�tin� de r�u sau simplu c�tin� (nume științific Hippopha� rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește �n Rom�nia �ncep�nd din nisipurile și pietrișurile litorale p�n� �n regiunile muntoase, alc�tuind uneori cr�nguri și tufișuri destul de �ntinse.

C�tina alb� se utilizeaz� deopotriv� �n industria alimentar�, �n silvicultur�, �n farmacie dar și ca plant� ornamental�. Fructul de c�tin� conține de dou� ori mai mult� vitamina C dec�t m�ceșul și de 10 ori mai mult dec�t citricele. �n fructele coapte conținutul dep�șește 400�800 mg la 100 g suc proasp�t. Alte vitamine prezente �n fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai reg�sim celuloz�, betacaroten (�ntr-un procent net superior celui din pulp� de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc.



Descrierea speciei

Frunzele sunt �ntregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioar� și albicios-argintie pe cea inferioar�. Florile, dioice, sunt mici și apar �naintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5�10 mm și late de 4�8 mm, de culoare verde la �nceput și galben-portocalie la completa lor maturitate.

Planta crește p�n� la 2�5 m, are scoarța brun-�nchis care se transform� �n ritidon br�zdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, p�roși, cu gust am�rui. Frunzele sunt lanceolate, de p�n� la 6 cm lungime, cu nervur� median� evident�. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate �n fluorescențe globulare, iar cele feminine �n raceme. Face fructe "false", drupe de 6�8 mm, ovoide, c�rnoase, portocalii cu un s�mbure foarte tare. Fructele pot r�m�ne peste iarn� pe ramuri. Arbustul fructific� 20-25 ani și l�st�rește �n fiecare an foarte puternic.

Fructul conține:

substanț� uscat� (15-20%)
zaharuri (0,05-0,5%)
acizi organici (1,5-4%)
pectine (0,14-0,5)
polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)
celuloz� (0,9%)
proteine (1,2%)
ulei deosebit de complex (8-12%)
β-caroten (3,5-10%)
microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84 mg%)
vitamine liposolubile ( vitamina A

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Clementin�


Clementinul este unul din citrice,care poate avea gust dulce,amar și acru,depinde de c�t este de copt! Despre clementine se spune c� au fost descoperite de c�tre p�rintele Clementin Rodie accidental �n 1902. Dar se pare c� �n China au fost cultivate mult mai devreme,aproximativ cu 6 secole mai devreme. Deci prin 1302. �n S.U.A (U.S.A) au fost aduse �n 1914. Se cultiv� mai ales �n Spania. Beneficiul clementinelor este ca sunt un aliat excelent �mpotriva virusurilor de sezon,pot fi utilizate �n curele de sl�bire,contin antioxidanți naturali,�mbun�t�țesc vederea și reduc stresul.

Informații nutriționale:

- �n 100 de grame de clementine se g�sesc 47 kcal.

- Nu conțin gr�simi.

- Totalul carbohidraților este de 12 g.

- Cantitatea de proteine care se g�sește �n 100 de grame de clementine este de 1g.

�n categoria vitaminelor prezente �n clementine se �ncadreaz� 48.800 mg de vitamina C, 0.600 mg de niacin� și 0.200 g de tocoferol.Mineralele pe care 100 de grame de clementine le conțin: potasiu (177 mg), calciu (30 mg) și fosfor (21 mg). Clementinele mai sunt utilizate �n tratarea urticariilor și previn formarea cheagurilor de s�nge.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cireș




Cireșul (Prunus avium), este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus familia Rosaceae. Termenul avium provine din cuv�ntul latin avis - pas�re, denumire care datoreaz� faptului c� cireșele sunt o hran� preferat� de p�s�ri.



Morfologie

Cireșul este un arbore ce atinge �n�lțimea de 15 � 20 m, mai rar ajunge s� aib� 30 de m. Pomul are o coroan� circular�, sferic�, crengile sunt �n general scurte și groase. Coaja cireșului este friabil� de culoare cenușiu roșcat�, tulpinile tinere au la �nceput scoarța neted� urm�nd ca apoi scoarța s� devin� zgrunțuroas�. Frunzele sunt de form� oval alungit�, zimțate pe margini și ascuțite la cap�t. Lungimea frunzelor este �ntre 6 � 15 cm, iar l�țimea de 3,5 � 7 cm. Florile, de culoare alb�, sunt grupate frecvent c�te dou� sau c�te patru, o floare av�nd un diametru �ntre 2,5 - 3,5 cm. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuanțe de la roșu spre galben p�n� la negru, ele fiind de form� sferic� sau elipsoidal�, cu un diametru de 6 � 25 mm; �n mijlocul fructului c�rnos se afl� un s�mbure rotund, cu m�rimea de 7 � 9 mm.
Areal de r�sp�ndire

Cireșul �n forma s�lbatic� ca areal natural este r�sp�ndit �n regiunile submeridionale și temperate din Europa, Turcia, Caucaz, Transcaucazia p�n� �n nordul Iranului. Limita de nord �n Europa fiind paralela de nord de 54�, spre est linia care unește localit�ție Minsk, Kursk, Voronej și Rostov, spre sud Asia Central� de sud. Prin cultivare de c�tre om apare acum �n Africa de Nord, regiunea de est din America de Nord și Asia de Sud.


Aleea cireșilor japonezi din parcul Her�str�u din București


�n iarb�, pe linia cireșilor, se afl� o plac� de marmur� alb�, cu urm�torul text:

Aleea Cireșilor Japonezi. Plantați azi 20 mai 2009 de Altețele Imperiale ale Japoniei, Prințul și prințesa AKISHINO �mpreun� cu E.S. domnul THEODOR PALEOLOGU, ministrul rom�n al culturii, cultelor și patrimoniului național.

Este vorba de cireșul japonez �Sakura� (Prunus serrulata, Prunus x yedoensis, Prunus sargentii, Prunus speciosa).
Propriet�ți medicinale

Ceaiul din codițe de cireșe are efect antiinflamator și antiseptic, recomand�ndu-se frecvent �n tratamentul infecțiilor urinare (cistit�, uretrit�, pielonefrit� și nefrite).[1]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Coac�z negru



Coac�zul negru (Ribes nigrum) este un arbust care face parte din genul Ribes, familia Grossulariaceae.



Morfologie

Coac�zul negru crește sub form� de tufe de 1 � 2 m �n�lțime. Fructele acestei plante, de tip bac�, sunt grupate �n ciorchini și sunt boabe zemoase sferice cu gust acrișor, de culoare �nchis�, care au un diametru de 6 � 11 mm, fiecare fruct conțin�nd mai multe semințe.
Areal

Coac�zul negru crește �n regiunile temperate boreale din Euroasia, din vest din Anglia, Franța, p�n� spre est �n Manciuria. Limita de nord fiind Laponia, iar cea de sud, Armenia și Himalaya.
Compoziție chimic�

Coac�zul negru conține taninuri, rutozid, vitamina C, urme de ulei volatil de culoare verde (p�n� la 0,2%) format din carburi terpenice. Fructele conțin cca 150 mg% vitamina C, vitamine din complexul B, acizi organici (citric, malic), pectine, zaharuri, antociani, ulei gras, terpene, flavonoide (miricetol, cvercetol, carnferol), pectine, calciu, fier, potasiu, fosfor, vitamina PP[1].
Utilizare

Coac�zul negru este cunoscut ca plant� de cultur� �n Europa din secolul al XVI-lea. Fructele lui, bogate �n glucide, acizi grași, proteine și substanțe minerale, sunt folosite la prepararea de sucuri, siropuri, jeleuri sau marmelad�. Fructele au acțiune tonic� general�, vitaminizant�, remineralizant�, fiind recomandate și �n cazurile de surmenaj, �n st�rile anemice, �n cazurile de deficit de fier. Un extract din flori este utilizat �n parfumerie. Frunzele sunt utilizate �n medicina naturist� ca diuretic, �n afecțiuni cardiace, reumatism, gut�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Coac�z roșu



Coac�zul roșu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul Ribes. Coac�zul alb este o variant� a coac�zului roșu.



Morfologie

Arbustul are frunze verzi numai �n anotimpul cald; toamna frunzele se �ng�lbenesc și cad. Coac�zul roșu apare sub form� de tufe cu �n�lțimea de 1 � 2 m. Tulpinile tinere au scoarța acoperit� cu peri, iar tulpinile mai b�tr�ne au o scoarț� de culoare brun roșiatic� cu nuanțe mai �nchise p�n� la negru cenușiu. Frunzele dințate pe margini, sunt relativ rotunde, �n form� de inim�, cu o lungime de 4 � 10 cm și o l�țime de 3 � 7 cm. Florile de culoare galben verzuie cu o lungime de 2 - 2,5 mm, sunt grupate �n ciorchini formate din 4 - 8 flori. Fructele acestei plante, de tip bac�, sunt boabe zemoase sferice cu gust acrișor, de culoare roșie sau roz, care au un diametru de 6 � 11 mm, fiecare fruct conțin�nd mai multe semințe.

Fructul acestei plante se numește coac�z� (rar coac�ț�) și nu trebuie confundat cu planta omonim� Bruckenthalia spiculifolia, plant� lemnoas� din familia Ericaceae.
Areal de r�sp�ndire

Coac�zul roșu este r�sp�ndit aproape �n toat� Europa, �n stare s�lbatic� pe marginea apelor cu soluri argiloase și umede, poate fi �nt�lnit numai �n Belgia, Olanda, Franța, Italia și Germania �n restul Europei apare numai sub form� de culturi, mai rar sub form� s�lb�ticit�.
Variante

Ribes rubrum L. var. rubrum - forma s�lbatic�
Ribes rubrum var. domesticum - forma �nt�lnit� �n gr�dini

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cocotier



Cocotierul (Cocos nucifera) este o plant� care face parte din familia arecaceae (familia palmierilor). Este singura specie din genul cocos, și este un palmier mare, cu �n�lțimi de p�n� la 30 metri, cu frunze penate, cu lungime de 4�6 m; frunzele b�tr�ne se desprind, l�s�nd trunchiul neted. Termenul nuc� de cocos se refer� la fructul cocotierului.

Cocotierul este cultivat �n regiunile tropicale, ca plant� decorativ�, dar și pentru diferite utiliz�ri culinare sau neculinare; aproape toate p�rțile unui cocotier pot fi folosite.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Corcoduș



Corcodușul (Prunus cerasifera, sinonim P. divaricata), denumit și Myrobalan sau Bomb, este o specie de plante care aparține genului Prunus, nativ� din centrul și estul Europei, sud-vestul și centrul Asiei.

Este unul dintre primii arbori europeni care �nfloresc prim�vara, adesea pe la mijlocul lunii februarie. Crește sub form� de tuf� mare sau mic�, ating�nd 6�15 m �n�lțime. Frunzele au �ntre 4 și 6 cm lungime, florile sunt albe cu diametrul de 1.5�2 cm, av�nd cinci petale. Fructul este o drup� cu diametrul de 2�3 cm, av�nd culoarea galben sau roșu; sunt comestibile și ating maturitatea �ncep�nd de la mijlocul lunii august p�n� la mijlocul lunii septembrie.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fragaria----C�pșun


C�p�una, fructul fragariei

Fragaria este un gen de plante cu flori din familia Rosaceae, numite comun c�pșuni din cauza fructelor lor comestibile. Exist� peste 20 de specii și numeroși hibrizi. Cele mai cunoscute c�pșuni sunt c�pșunul de gr�din� (Fragaria �ananassa).

Ele cresc �n solurile fertile și de obicei se recolteaz� mai multe la un loc.

C�pșunile de culoare roz sunt foarte rare, dar c�teva exemplare au fost raportate �n județul Cluj.

C�pșunul, planta din care cresc c�pșunele, are tulpina aerian�, frunza oval�, cu margine zimțat�, penat compus�. Are fructul fals, format din �ngroșarea receptaculului floral. Are culoarea roșie și este c�rnos, parfumat și foarte gustos,dulce.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Finic---Curmalul


Curmalul sau finicul (Phoenix dactylifera) este un palmier din genul Phoenix, cultivat pentru dulcele fruct comestibil (curmala), curmalul veridic. Este cultivat de la oaze din Africa p�n� �n vestul Asiei și din cauza cultiv�rii �ndelungate locul lui de origine este necunoscut, dar se presupune c� este provenit din terenurile din jurul Golfului Persic.[1] Este o plant� de m�rime medie, �nalt� p�n� la 15�25 m, ce crește singur� ori formeaz� un m�nunchi cu mai mulți stemi dintr-un singur sistem de r�d�cini. Frunzele au 3�5 m lungime, crestate (spinate) pe pețiol, și penate, cu aproximativ 150 foliole; foliolele sunt 30 cm lungime și 2 cm l�țime. Deschiderea total� a coroanei variaz� de la 6 la 10 m.


Etimologie

Cuv�ntul pentru palmierul curmalelor Phoenix dactylifera �n rom�n� este derivat din gr. phoenix (φοίνιξ) sau fienics, respectiv sl. finikŭ și este "finic". Speciile numite dactylifera "dactil-feros" vine din greaca veche d�ktulos "dat�" (de asemeni "deget")[2] și stemul din latinul verb ferō "aduc".[3]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dracil�


Dracila (Berberis vulgaris) este un arbust spinos din familia Berberidaceae, �nalt p�n� la 3 m, cu flori galbene și cu fructe �n form� de boabe roșii, cultivat adesea ca gard viu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dud



Dudul (Morus) sau agud, este un gen de 10�16 specii de foioase care cresc �n regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia.

Dudul poate ajunge la o �n�lțime de 15 m, cu tulpina dreapt�, gri, ramificat� de la �n�lțime mic�, cu coroana rar�. Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca form� (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotund� și cu marginea neregulat serat�; sunt divizate �n 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe faț� și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos.

Dudul este o plant� dioic�, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se planteaz� un mascul. Exist� și posibilitatea de a se altoi o creang� masculin� pe o coroan� feminin�. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. �nflorește �n luna mai. Planta rodește numai de la v�rsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine c�rnos.

Din multele specii de dud, cele mai r�sp�ndite sunt dudul alb, originar din Japonia și China și dudul negru, originar din Persia.

�n Europa, dudul a fost introdus �n secolul al XII-lea. �n Rom�nia, el crește �n stare s�lbatic� �n zonele de c�mpie și pe dealuri joase.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/Culinary_fruits_front_view.jpg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fistic


Fisticul (Pistacia vera) este un arbust aparțin�nd genului Pistacia originar din regiunile muntoase ale Greciei, Siriei, Turciei, Iranului, K�rg�zstanului, Turkmenistanului, Pakistan și Afganistan. Fisticul este cultivat pentru fructele sale care poart� același nume ca și cop�celul.
Valori nutritive ale fisticului

Compoziția fructelor de fistic pentru 100 g

Protein� 20,6%
Calciu 135 mg
Potasiu 1.093 mg
Fosfor 503 mg
Magneziu 158 mg
Carbohidrați 28%
Zaharuri 28%
Gr�simi 48%
Vitamina A 233 U.L
Alte vitamine: tiamin�, riboflavin�, niacin�.
Nu conține colesterol.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Frag


Fragul (denumire științific� Fragaria vesca), numit popular agrange, buruian� de fragi, c�pșuni de p�dure, fragi de p�dure, fr�guț� s�lbatic�, frunz�, v�r�guțe și fragi-de-c�mp, este o plant� peren� din genul Fragaria, familia Rosaceae, care are fructe comestibile.[1][2]



R�sp�ndirea

Specie cu un areal mare de r�sp�ndire, cuprinz�nd Europa, Nordul Africii, America de Nord și de Sud.

Ecologia


Plant� mezotermofit�, helio-sciadofit� eutrof� care crește �ndeosebi �n zona p�durilor de stejar - etajul molidului, la marginea p�durii, �n ochiuri de p�dure, poieni și f�nețe recente. Ele se pot g�si at�t �n p�dure c�t și �n parcuri.
Utilizarea

Fructele sunt consumate proaspete sau sub form� de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asem�n�toare cu c�pșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, s�ruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrin�, citrol, s�ruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acri�or care te ajut� s� �nvingi insomnia Maracuja, numit �i fructul pasiunii, este pu�in cunoscut �n r�ndul rom�nilor. Maracuja, numit �i fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat �n numeroase ��ri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra s�n�t��ii. Numele de fructul pasiunii vine de la cuv�ntul indian �marau-ya� care �nseamn� �fructe consumate �ntr-o singur� �nghi�itur�. Maracuja are numeroase beneficii, �ns� unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajut� �n cazul insomniei �i al tulbur�rilor nervoase, reu�ind s� contribuie la destinderea corpului �n momentele de anxietate, cel mai indicat fiind s� fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afec�iune pe care maracuja o trateaz� este astmul, un num�r considerabil de studii demonstr�nd c� prin con�inutul de flavonoizi reu�e�te s� amelioreze starea celor care sufer� de afec�iunea amintit�. Fructul pasiunii are efecte benefice �i �n ceea ce prive�te protec�ia sistemului digestiv: protejeaz� stomacul �i previne bolile cum ar gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o surs� important� de vitamina C, Vitamina A �i fier. Prima vitamin� men�ionat� ajut� la repararea �esuturilor, prevenirea bolilor de inim�, precum �i a cancerului, potrivit unor studii, �n timp ce vitamina A este bun� mai ales pentru s�n�tatea pielii, elimin�nd radicalii liberi ce provoac� leziuni. De asemenea, semin�ele acestui fruct au un con�inut bogat de fibre. Pe l�ng� vitaminele �i mineralele men�ionate, fructul pasiunii con�ine �i acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu �i fosfor. Maracuja poate fi consumat �n mai moduri. Astfel, fructul poate fi t�iat �i consumat direct sau pus con�inutul s�u �ntr-un blender �i amestecat �ntr-o compozi�ie cu fructe mai dulci, dat fiind gustul s�u acri�or.

Citeste mai mult: adev.ro/n0nupz

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-12-30 10:16:11Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acri�or care te ajut� s� �nvingi insomnia Maracuja, numit �i fructul pasiunii, este pu�in cunoscut �n r�ndul rom�nilor. Maracuja, numit �i fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat �n numeroase ��ri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra s�n�t��ii. Numele de fructul pasiunii vine de la cuv�ntul indian �marau-ya� care �nseamn� �fructe consumate �ntr-o singur� �nghi�itur�. Maracuja are numeroase beneficii, �ns� unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajut� �n cazul insomniei �i al tulbur�rilor nervoase, reu�ind s� contribuie la destinderea corpului �n momentele de anxietate, cel mai indicat fiind s� fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afec�iune pe care maracuja o trateaz� este astmul, un num�r considerabil de studii demonstr�nd c� prin con�inutul de flavonoizi reu�e�te s� amelioreze starea celor care sufer� de afec�iunea amintit�. Fructul pasiunii are efecte benefice �i �n ceea ce prive�te protec�ia sistemului digestiv: protejeaz� stomacul �i previne bolile cum ar gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o surs� important� de vitamina C, Vitamina A �i fier. Prima vitamin� men�ionat� ajut� la repararea �esuturilor, prevenirea bolilor de inim�, precum �i a cancerului, potrivit unor studii, �n timp ce vitamina A este bun� mai ales pentru s�n�tatea pielii, elimin�nd radicalii liberi ce provoac� leziuni. De asemenea, semin�ele acestui fruct au un con�inut bogat de fibre. Pe l�ng� vitaminele �i mineralele men�ionate, fructul pasiunii con�ine �i acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu �i fosfor. Maracuja poate fi consumat �n mai moduri. Astfel, fructul poate fi t�iat �i consumat direct sau pus con�inutul s�u �ntr-un blender �i amestecat �ntr-o compozi�ie cu fructe mai dulci, dat fiind gustul s�u acri�or.

Citeste mai mult: adev.ro/n0nupz

Fructul pasiunii
De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acrișor care te ajut� s� �nvingi insomnia. Maracuja, numit și fructul pasiunii, este puțin cunoscut �n r�ndul rom�nilor. Maracuja, numit și fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat �n numeroase ț�ri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra s�n�t�ții. Numele de fructul pasiunii vine de la cuv�ntul indian �marau-ya� care �nseamn� �fructe consumate dintr-o singur� �nghițitur�. Maracuja are numeroase beneficii, �ns� unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajut� �n cazul insomniei și al tulbur�rilor nervoase, reușind s� contribuie la destinderea corpului �n momentele de anxietate, cel mai indicat fiind s� fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afecțiune pe care maracuja o trateaz� este astmul, un num�r considerabil de studii demonstr�nd c� prin conținutul de flavonoizi reușește s� amelioreze starea celor care sufer� de afecțiunea amintit�. Fructul pasiunii are efecte benefice și �n ceea ce privește protecția sistemului digestiv: protejeaz� stomacul și previne bolile, cum ar fi gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o surs� important� de vitamina C, Vitamina A și fier. Prima vitamin� menționat� ajut� la repararea țesuturilor, prevenirea bolilor de inim�, precum și a cancerului, potrivit unor studii, �n timp ce vitamina A este bun� mai ales pentru s�n�tatea pielii, elimin�nd radicalii liberi ce provoac� leziuni. De asemenea, semințele acestui fruct au un conținut bogat de fibre. Pe l�ng� vitaminele și mineralele menționate, fructul pasiunii conține și acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu și fosfor. Maracuja poate fi consumat �n mai multe moduri. Astfel, fructul poate fi t�iat și consumat direct sau pus conținutul s�u �ntr-un blender și amestecat �ntr-o compoziție cu fructe mai dulci, dat fiind gustul s�u acrișor. Maracuja sau fructul pasiunii este un fruct tropical și subtropical, r�sp�ndit �n America de Sud și de Nord.

Acesta este produs de o plant� ag�ț�toare și a fost descoperit de misionarii spanioli datorit� aspectului florii-pasiunii (o floare viu colorat� cu nuanțe de la alb la mov intens). Se cunosc peste 200 de specii ale acestei plante.

Fructul are dimensiunea unei l�m�i, de culoare violet �nchis și are un aspect ușor zb�rcit c�nd se coace complet. Comestibil este miezul galben gelatinos, care se consum� ca atare sau amestecat cu ap� și zah�r pentru prepararea b�uturilor, a șerbeturilor, gemurilor și a jeleurilor. Fructul pasiunii este folosit inclusiv �n dressingurile salatelor.

Indigenii foloseau frunzele plantei pentru propriet�țile sedative și analgezice, iar miezul fructului era considerat un tonic bun și antitusiv.

Fructul pasiunii era considerat �n mod tradițional un afrodisiac, iar studiile recente i-au confirmat propriet�țile. �n 2003, s-a descoperit c� extractul din frunze de maracuja �mbun�t�țește funcțiile sexuale, sporește cantitatea de sperm� și combate infertilitatea.

Acest fruct are coaja groas�, iar culoarea sa difer� �n funcție de specie (sunt cunoscute peste 300 de specii ale acestui fruct), de la alb � verzui p�n� la purpuriu.

Gustul fructului pasiunii este asem�n�tor cu cel al piersicii, dar mai acrișor și mai exotic. Ce nuntrienți conține fructul pasiunii?

Fructul pasiunii conține: fibre, vitamina C, vitamina B, vitamina A, antioxidanți, fier, magneziu și calciu, iar 100 g din acest fruct conțin 64 calorii.

Sucul din fructul pasiunii ajut� la stimularea sistemului digestiv, la fel și semințele acestuia.

De asemenea, prin aportul de antioxidanți și vitamine, fructul pasiunii previne �mb�tr�nirea pielii, �nt�rește oasele și sistemul imunitar (fiind foarte util �n tratarea bronșitei), reduce tensiunea arterial�, are efect calmant (�n special floarea acestuia) și elimin� excesul de gr�simi din corp.

Cum alegem și cum p�str�m fructul pasiunii?

Fructul pasiunii este copt atunci c�nd coaja sa este ușor stafidit�. Dac� ați cump�rat fructul cu coaja �ntins�, �l puteți p�stra c�teva zile la temperatura camerei p�n� acesta se mai coace.

Poate fi p�strat �n frigider chiar și c�teva s�pt�m�ni, iar la tempratura camerei se poate p�stra c�teva zile.

Coaja fructului nu se m�n�nc�, așa c�, atunci c�nd e consumat, fructul pasiunii se taie �n dou� și, cu ajutorul unei linguri, se scot semințele și miezul din coaja sa.

Poate fi m�ncat ca atare, �n combinații cu iaurt, br�nz� de vaci sau �n pr�jituri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Grapefruit
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. paradisi
Nume binomial
Citrus paradis
Grapefruit Valoarea nutrițional� la 100 g
Energie 138 kJ (33 kcal)
Carbohidrați 8.41 g
- Zah�r 7.31 g
- Fibre alimentare 1.1 g
Gr�simi 0.10 g
Protein� 0.69 g
Ap� 90.48 g
Tiamin� (vit. B1) 0.037 mg (3%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.020 mg (2%)
Niacin� (vit. B3) 0.269 mg (2%)
Acid pantothenic (B5) 0.283 mg (6%)
Vitamina B6 0.043 mg (3%)
Acid folic (vit. B9) 10 μg (3%)
Choline 7.7 mg (2%)
Vitamina C 33.3 mg (40%)
Vitamina E 0.13 mg (1%)
Calciu 12 mg (1%)
Fier 0.06 mg (0%)
Magneziu 9 mg (3%)
Mangan 0.013 mg (1%)
Fosfor 8 mg (1%)
Potasiu 148 mg (3%)
Zinc 0.07 mg (1%)


Grepfrut (�n englez�: grapefruit ; francez�: pamplemousse) este un fruct citric mare, rotund, de culoare galben� sau rozalie (Citrus paradisi), cu miezul zemos și amar, apreciat pentru conținutul bogat �n enzime care stimuleaz� digestia; se obține de la hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal, put�nd avea pulpa galben�, roz sau roșie.[1]
Istoric

Grepfrutul a primit un nume științific: Citrus paradisi abia pe la jum�tate secolului al XIX-lea. P�n� atunci s-a crezut c� este doar o alt� varietate de pomelo - fructul din a c�rui �ncrucișare accidental� cu portocala a și rezultat. �ncrucișarea dintre pomelo și portocal� a fost realizat� �n Barbados.[2] El a �nceput s� fie cultivat pe scar� larg� la �nceputul secolului al XX-lea. Boom-ul l-a cunoscut �ns� �n anii �70, probabil și datorit� popularit�ții curei de sl�bire cu grepfrut. �n anul 1983, �ntr-un raport al Departamentului Agriculturii Statelor Unite, se ar�ta ca, �n New York, consumul de grepfrut este dep�șit doar de cartof, salat�, m�r și portocal�. Ast�zi se cultiv� �n ț�ri ca: SUA, Mexic, Argentina, Brazilia, Cipru, Maroc, Israel.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Gutui

Cydonia oblonga
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae
Gen: Cydonia
Specie: C. oblonga
Nume binomial
Cydonia oblonga


Gutuiul (Cydonia oblonga), unicul membru din genul Cydonia, este un arbore de m�rime medie, originar din regiunea Caucazului, �n sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer �nrudit cu m�rul și p�rul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite �n gastronomie sau �n medicina popular�, al�turi de semințe și frunze.


Descriere

�n stare natural�, gutuiul atinge �n�lțimi medii de 3-4,5 m (cu extreme �ntre 1,5�6 m) și are un aspect robust și rustic de tuf� cu mai multe tulpini, ce pornesc de la baza coletului. Coaja tulpinilor este sensibil� și poate fi afectat� chiar și de lovituri superficiale. R�d�cinile nu se dezvolt� mult �n ad�ncime, fiind dispuse �n stratul superficial al solului.

Coroana este deas� și are form� neregulat�. Frunzele sunt simple, cu marginea neted�, lat-ovalate, cu o lungime de 6�11 cm și suprafaț� tomentoas� (acoperit� de peri moi, catifelați, de culoare alb�). Mugurii sunt de asemenea tomentoși.

�nflorirea se produce t�rziu, dup� apariția frunzelor, �n perioada aprilie-mai, florile nefiind astfel expuse �nghețurilor timpurii de prim�var�. Sunt flori mari, solitare, albe sau roz, cu cinci petale.

Fructul s�u, numit gutuie, este o bac� fals�, acoperit� de un puf cafeniu. Gutuile coapte au culoare galben�. Ating dimensiuni de 7�12 cm lungime și 6�9 cm l�țime. Sunt tari și aromatice, cu pulpa astringent�. �și mențin consistența ferm�, aroma și aciditatea, chiar și dup� fierbere. Au un conținut ridicat de pectine, care le confer� un grad mare de gelificare. Se p�streaz� bine timp �ndelungat.
Utilizare culinar� și medicinal�

Gutuia poate fi m�ncat� ca atare atunci c�nd este coapt�, sau poate fi m�ncat� cu zah�r. Este folosit� la marmelade și compot sau poate fi coapt� �n cuptor. Puternica ei arom� o face s� fie un bun complement pentru unele pr�jituri. Conținutul ei nutritiv este mic, av�nd totuși vitamine și minerale: potasiu și vitamina C. Conține importante cantit�ți de fibr�, are propriet�ți dezinfectante și favorizeaz� eliminarea acidului uric. Ceaiul din frunze uscate este adjuvant �n caz de insuficienț� cardiac� și �n bolile de ficat.[1]

Conținutul la 100 g:

Calorii 25,2
Hidrați de carbon 6,3 g
Fibre 6,4 g
Calciu 14 mg
Magneziu 6 mg
Potasiu 200 mg
Vitamina C 13 mg

Istoric


Cultivarea gutuiului poate fi anterioar� m�rului, și este posibil ca m�rul citat �n C�ntarea C�ntarilor s� fi fost �n realitate un gutui.[necesit� citare] Vechii greci ofereau gutui la nunți, ritual care a venit din Orient �mpreun� zeița Afrodita. Plutarh relateaz� ca miresele �n Grecia mușcau dintr-o gutuie pentru a parfuma s�rutul �nainte de a intra �n camera nupțial� " ca primul s�rut s� nu fie dezagradabil" ("�ntreb�ri romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-estic� a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " m�r de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei științific.

Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de buc�t�rie roman� a lui Apicio ne d� rețete pentru a g�ti gutuia cu miere și o combin� spre surpriza noastr� chiar și cu Praz (Allium ampeloprasum var. porrum). Plinius menționeaz� un tip numit gutuie de Mulvian, care se putea m�nca crud�. Columella menționeaz� trei tipuri, una dintre ele "m�rul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat �n Gr�dina Hesperidelor- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro).


Gutuiul este cultivat �n zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea s� fie bun�. Nu sunt culturi de mare cantitate; �n general unu sau doi arbori �ntr-o gr�din� sau livad�. Carol cel Mare a dat ordin s� se planteze gutui �n livezi mari.

Gutuiul este menționat pentru prima dat� �ntr-un text englez la sf�rșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zon� foarte propice, datorit� temperaturilor mici ale verii care �mpiedic� gutuia s� se coac� �n totalitate. De asemenea au fost duse �n Lumea Nou�, dar sunt rare �n America de Nord, datorit� unei boli cauzat� de bacteria Erwinia amylovora. Se cultiv� mult �n Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și �n bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina.
Specii �nrudite

Exist� patru specii �nrudite cu Cydonia, clasificate �n alte genuri. Aceste specii sunt gutuiul chinezesc (Pseudocydonia sinensis), originar din China, și trei gutui ornamentali, originari din Asia, care au fost incluși �n genul Chaenomeles.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Kiwi (fruct)


Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Ericales
Familie: Actinidiaceae
Gen: Actinidia
Specie: A. deliciosa
Nume binomial
Actinidia deliciosa

Kiwi, proasp�t, crud
Valoare nutrițional� per 100 g
Energie 60 kcal 260 kJ
Carbohidrați 14.66 g
- Zaharuri 8.99 g
- Fibre 3.0 g
Gr�simi 0.52 g
Proteine 1.14 g
Tiamin� (Vit. B1) 0.027 mg 2%
Riboflavin� (Vit. B2) 0.025 mg 2%
Niacin� (Vit. B3) 0.341 mg 2%
Vitamina B6 0.63 mg 48%
Acid folic (Vit. B9) 25 μg 6%
Vitamina C 92.7 mg 155%
Calciu 34 mg 3%
Fier 0.31 mg 2%
Magneziu 17 mg 5%
Fosfor 34 mg 5%
Potasiu 312 mg 7%
Zinc 0.14 mg 1%
Mangan 0.098 mg
Procentajele sunt relative la
doza recomandat� zilnic� pentru adulți �n SUA.

Kiwi este fructul comestibil al plantelor Actinidia chinensis și Actinidia deliciosa din Asia. Denumirea chinezeasc� este Yang Tao (mura sau strugurele g�ștei). Cunoscut original sub denumirea de �agrișe chinezești�.

Istoria "european�" a fructului a �nceput �n Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei, de unde �n anul 1847 un membru al Societ�ții Regale de Horticultur� din Marea Britanie a trimis primele semințe �n afara granițelor ț�rii de origine. �n 1906 a fost plantat� și �n Noua Zeeland� unde a rodit prima dat� �n 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu numele de ast�zi, dup� numele p�s�rii naționale, probabil datorit� asem�n�rii ca form� și culoare. Ast�zi kiwi se cultiv� �n Noua Zeeland�, SUA, Italia, Japonia, Franța, Grecia, Spania, Australia și Chile.

�n p�durile din care este originar�, planta care face kiwi (Actinidia chinesis) poate fi descris� ca un arbust cu vițe lungi, viguroase și lemnoase, asem�n�toare lianelor, cu aspect de arbust c�ț�r�tor. Adesea un astfel de arbust acoper� o zon� de 3-4,5 m l�țime, 5�7 m lungime și 2,7-3,6 m �n�lțime. De aceea, atunci c�nd este cultivat�, planta are nevoie absolut� de un spalier. �n c�mp, planta se cultiv� pe araci �nalți de 1,7�2 m, legați �ntre ei cu s�rm�.

Fructul are o form� ovaloid�, de m�rimea unui m�r mijlociu (7�10 cm lungime și o greutate de circa 80-100 g), cu miezul verde, c�rnos, acrișor. Coaja verde-maronie pufoas� (acoperit� cu perișori aspri), este comestibil�. Pulpa fructului este c�rnoas�, de culoare verde, cu vreo sut� de semințe mici, negre, comestibile și viabile, dispuse circular c�tre interiorul fructului. Kiwi este surs� important� de vitamina C, dar și de vitamina A și vitamina E, de calciu, fier și de acid folic.

Planta de kiwi este foarte sensibil� la ger și la v�nt, prefer�nd solurile umede, umbroase și puțin calcaroase.

Dup� recoltare, depozitarea acestor fructe se face �n �nc�peri curate, uscate și f�r� infestie, �n l�zi stivuite și așezate pe gr�tare, la o temperatur� de 12 �C și o umiditate relativ� a aerului de 85-90%. �n aceste condiții ele pot fi p�strate o perioad� de circa 2-5 s�pt�m�ni.

Printr-un Grant de Cercetare, finanțat de Academia Rom�n�, Facultatea de Horticultur� din Universitatea de Știinte Agronomice și Medicin� Veterinar� București, av�nd ca director de grant pe St�nic� Florin, a �ntreprins o cercetare cu titlul Selecția unor elite hibride de kiwi (Actinidia arguta) și �nmulțirea rapid� a acestora �n vederea omolog�rii și introducerii �n cultur� �n Rom�nia.
Conținut

Kiwi este fructul cu cele mai multe substanțe nutritive din categoria fructelor importante. Kiwi conține mai mult� vitamin� C dec�t o portocal�.
Kiwi conține o gam� larg� de substanțe nutritive:

Lutein�, o substanț� care este apreciat� din ce �n ce mai mult pentru eficacitatea ei �n reducerea riscului de apariție a cancerului, a bolilor de inim� și �n prevenirea cataractei. Kiwi e considerat a fi, dup� porumb, fructul cu cea mai bogat� surs� de lutein�.
toate tipurile de fibr� care protejeaz� �mpotriva bolilor de inim�, a diabetului, cancerului etc.
cupru - mineral cu rol vital �n procesul de creștere a copiilor pentru c� ajut� la �nt�rirea oaselor, la dezvoltarea creierului și la construirea sistemului imunitar.
potasiu - mai mult dec�t bananele. Potasiul ajut� la funcționarea eficient� a inimii și are rol semnificativ �n controlul presiunii arteriale.
magneziu, fier, calciu, acid folic, crom.
vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina E

Semințele de Kiwi sunt cele ce �ncorporeaz� toți nutrienții: proteine, vitamine, minerale.
Alergii

Persoanele alergice la latex, papaya sau ananas este posibil s� prezinte deasemenea alergie la kiwi, datorit� prezenței unei enzime numit� actinidin�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

L�m�i

Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. limon
Nume binomial
Citrus limon


L�m�iul (Citrus limon) este un arbust din familia Rutaceae, nativ din Asia, de la 5 la 10 m �n�lțime, considerat veșnic verde.
i

Fructul copt are forma sferic� alungit� și coaja �n culori care variaz� de la verde deschis la galben str�lucitor. Fructul ajunge la maturitate toamna t�rziu �n emisfera de nord. Pulpa este suculent�, bogat� �n acizi și �n vitamina C, ceea ce a f�cut frunctul - datorit� conserv�rii ușoare - s� fie distribuit �n �ntreaga lume de marinarii care-l utilizau pentru a preveni scorbutul.

Fructul este utilizat �n scopuri culinare și non-culinare �n �ntreaga lume - �n primul r�nd pentru suc, deși pulpa si coaja (coaja) sunt deasemeni folosite la g�tit. Sucul de l�m�ie conține aproximativ 5%-6% (aproximativ 0,3 M) de acid citric, care �i d� un gust acru și un pH de 2-3. Gustul acru distinctiv al sucului de l�m�ie �l face un ingredient cheie �n multe feluri de m�ncare din �ntreaga lume.





Bonnie Brae

De form� alungit�, neted, cu pielea subțire și f�r� s�mburi[1]; crescut �n special �n zona San Diego, SUA.[2]

Bush lemon tree (L�m�iul arbust)

Acest l�m�i naturalizat crește �n s�lb�ticie �n Australia subtropical�. Are un fruct foarte rezistent cu o coaj� groas�, o arom� de l�m�ie puternic�, fiind bun pentru g�tit. Crește p�n� la aproximativ 4 metri, av�nd nevoie de o zon� �nsorit�.

Eureka[3]

Varietate californian� (secolul al XIX-lea) ce rezist� tot timpul anului și crește din abundenț�; este g�sit cel mai des �n supermarket-uri

Femminello St. Teresa, sau Sorrento [4]

Nativ din Italia, coaja fructului acestuia are un conținut bogat �n uleiuri și este folosit la producerea limonadei

Fino

Pobabil de origine spaniol�, aceast� varietate produce fructe de dimensiuni mai mici; este deasemeni cunoscut sub denumirile Mesero, Blanco et Primofiori (ou Primofiore).

Jhambiri C. jhambiri [5]

Fruct cu aspect rugos, are o culoare galben� și pulpa foarte acr�. Este folosit ca portaltoi �n Asia de sud

Lisbon[6]

Produce fructe amare de bun� calitate cu niveluri ridicate de acid și de suc; fructele Lisbon sunt foarte asem�n�toare cu cele Eureka. Copacii viguroși și productivi sunt foarte spinoși, �n special atunci c�nd sunt tineri.

Meyer[7]

Aceasta este o �ncrucișare �ntre un l�m�i și un portocal sau mandarin, și a fost numit dup� Frank N. Meyer, primul care l-a descoperit �n 1908. Cu o coaj� subțire și ușor mai puțin acid dec�t Lisbon și Eureka, fructele Meyer au nevoie de mai mult� grij� la transport și nu sunt cultivate comercial pe scar� larg�. L�m�iele Meyer au o coaj� mult mai subțire, și de multe ori se maturizeaz� la o culoare galben-portocalie. L�m�iele Meyer sunt ceva mai rezistente la �ngheț dec�t alte l�m�i.

Ponderosa[8]

Copacul este mai sensibil la frig decat l�m�iul obișnuit, dar are fructele cu coaj� groas� și foarte mari.


Un soi de Eureka sau Lisabona, cu modele multicolore pe frunze și cojile fructelor verzi imature. La maturare la galben, modelul pestriț dispare din coaja fructelor. Pulpa și sucul sunt de culoare roz sau roz-portocaliu, �n loc de galben.




Originar din China, și ulterior introdus �n Japonia și Coreea, yuzu are o arom� asem�n�toare unui amestec de l�m�ie meyer și grapefruit alb. Yuzu este probabil un hibrid �ntre ichang papeda și un mandarin. Yuzu este probabil cel mai rezistent la frig dintre citrice.

Istoric


Un studiu genetic a l�m�iei consider� c� este un hibrid �ntre un portocal acru și un l�m�i s�lbatic(�citron�) [14].

Se presupune c� primul l�m�i a crescut �n sudul Indiei, nordul Burmei, și China [15][16]. �n Asia de Sud și de Sud-Est, acesta a fost cunoscut pentru propriet�țile sale antiseptice și a fost folosit ca un antidot pentru diferite otr�vuri. �n India, fructul, l�m�ia, este utilizat� �n viața de zi de zi pentru diverse scopuri. Este utilizat� �n toat� medicin� tradițional� indian�, �n principal, �n medicina Siddha și Ayurveda. Acesta este unul dintre ingredientele principale �n multe din buc�t�ria indian�. L�m�ia marinat� sau mango marinat fac parte din masa zilnic� de pr�nz �n sudul Indiei �n special �n Pooja hindus�.

L�m�iul a intrat �n Europa (aproape de sudul Italiei), nu mai t�rziu de primul secol d.Hr., �n timpul Romei Antice. Cu toate acestea, nu a fost cultivat pe scar� larg� [17]. A fost introdus mai t�rziu �n Persia și apoi �n Irak și Egipt �n jurul anului 700 d.Hr.. L�m�iul a fost �nregistrat �n literatura de specialitate �ntr-un tratat �n limba arab� despre agricultur� din secolul XX și a fost, de asemenea, folosit ca plant� ornamental� �n gr�dinile islamice [17]. A fost distribuit pe scar� larg� �n �ntreaga lume arab� și regiunea mediteranean� �ntre 1000 și 1150.

Prima cultivare substantial� de l�m�i �n Europa a �nceput �n Genova, �n mijlocul secolului XV [17]. Mai t�rziu a fost introdus �n America �n 1493, atunci c�nd Cristofor Columb a adus semințe de l�m�ie �n Hispaniola de-a lungul c�l�toriilor sale. Cucerirea spaniol� a ajutat la r�sp�ndirea �n �ntreaga Lume Nou� a semințelor de l�m�ie. Acesta a fost folosit �n principal ca ornament și medicin� [17]. �n secolele XVIII și XIX, odat� cu utilizarea l�m�ilor pe scar� larg� �n g�tit și ca potențiator de arom�, acestea au fost din ce �n ce mai mult plantate �n Florida și California [18].

�n 1747, James Lind experimenteaz� pe pe marinarii care sufer� de scorbut ad�ug�nd vitamina C din suc de l�m�ie �n dieta lor [19].

Etimologic, cuv�ntul l�m�ie, sugereaz� o origine din Orientul Mijlociu. Una dintre cele mai vechi mențion�ri apare �ntr-un document vamal �n limba englez� din 1420-1421, cu originea din limba francez� veche Limon. Merg�nd pe aceast� cale, se ajunge la latin� limone, provenit din arabic� laymūn sau līmūn ليمون, și din persan� līmūn لیمو (un termen generic pentru citrice) care este cognitiv cu sanskrita निम्ब (nimbū, lime) [20].
Utilizare
Componenț� chimic�

Ca medie, l�m�ia conține aproximativ 3 linguri (50 ml) de suc. Permiterea l�m�ii s� ajung� la temperatura camerei �nainte de stoarcere (sau �nc�lzirea scurta �ntr-un microunde) face mai ușoar� extragerea sucului. L�m�ile l�sate nerefrigerate pentru perioade lungi de timp sunt susceptibile la mucegai.

l�m�ie, crud�, f�r� coaj�
(valori nutritive pentru 100 g)
ap� : 88,98 g greutate uscat� : 0,30 g fibre alimentare : 2,8 g valoare energetic� : 29 kcal
proteine : 1,10 g lipide : 0,30 g glucide : 9,32 g zaharuri simple : 2,50 g
elemente chimice
calciu : 26 mg fier : 0,60 mg magneziu : 8 mg fosfor : 16 mg
potasiu : 138 mg cupru : 0,037 mg sodiu : 2 mg zinc : 0,06 mg
vitamine
vitamina C : 53,0 mg vitamina B1 : 0,040 mg vitamina B2 : 0,020 mg vitamina B3 : 0,100 mg
vitamina B5 : 0,190 mg vitamina B6 : 0,080 mg vitamina B9 : 0 �g vitamina B12 : 0,00 �g
vitamina A : 22 UI retinol : 0 �g vitamina E : 0,15 �g vitamina K : 0,0 �g
acizi grași
acizi grași saturați : 0,039 g acizi grași mono-nesaturați : 0,011 g acizi grași poli-nesaturați : 0,089 g colesterol : 0 mg
Culinar
L�m�i murate, o delicates� marocan�

Fructul are utiliz�ri multiple �n buc�t�rie:

Sucul proaspat este utilizat �n condimentarea peștelui sau folosit at�t �n marinarea acestuia, acizii din suc neutraliz�nd aminele din pește transform�ndu-le �n s�ruri de amoniu nevolatile, c�t și a c�rnii roșii unde acizii hidrolizeaz� fibrele dure de colagen, dar pH-ul sc�zut distruge proteinele f�c�nd carnea s� se usuce la g�tire.
Acesta �nlocuiește, �n funcție de gust, oțetul �n salate.
Ad�ug�nd ap� și zah�r, se obține limonada, o b�utur� r�coritoare; este folosit astfel �n mai multe b�uturi slab alcolizate și cocktailuri
Sucul de l�m�ie este folosit uneori ca un conservant de scurt� durat� la anumite alimente (fructe sau legume) care au tendința de a se oxida (prind o culoare maro) dup� t�iere acidul s�u distrug�nd enzimele care produc aceast� oxidare.
Acesta este adesea utilizat �n coacere, �n special �n rețeta pentru pl�cint� de l�m�ie

Medicinal

Sucul, care are propriet�ți antiseptice datorit� pH-ului sc�zut, este utilizat de la produse de prim ajutor p�n� la tratamente �mpotriva durerii de g�t.

Av�nd o cantitate mare de vitamina C, sucul este deseori folosit pentru beneficiile acesteia �n medicina natural�. Deasemeni, cu un conținut puternic de antioxidanți naturali (flavonoide), se presupune c� putea juca un rol �mpotriva bolilor degenerative ale creierului, ca Alzheimer [21].

Este tot mai folosit �n cosmetic� pentru a da elasticitate pielii.

�ntr-o cercetare din cadrul �The Ohio State University�, SUA, s-a observat c� aroma uleiului de l�m�ie folosit� �n aromo-terapie, nu influențeaz� sistemul autoimun uman, dar poate modifica starea de spirit [22].
Produse chimicale

Uleiul obținut din coaj� este folosit �n cur�țirea suprafețelor din lemn, prin capacitatea solventului d-limonen de a dizolva ceara veche, amprentele și mizeria.

Este folosit �n produsele de �ntinerire a vaselor de g�tit din cupru.

�n produsele de cur�țire pentru buc�t�rie și toalet�, sucul de l�m�ie este utilizat at�t ca deodorizant c�t și pentru a �nl�tura gr�simea, petele și a dezinfecta. Amestecat cu bicarbonat de sodiu, poate scoate petele de pe cutiile din plastic folosite la stocarea m�nc�rii [23].

�n scoli fructul, asemenea altor citrice, este folosit ori pentru a ar�ta producerea curentului electric, prin atașarea unor electrozi la mai multe l�m�i, obțin�ndu-se un curent de joas� intensitate, dar suficient pentru a alimenta un ceas electric [23].

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Limet�

Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. �aurantiifolia
Nume binomial
Citrus �aurantiifolia

Limet�

Limeta (Citrus �aurantiifolia) este un fruct citric hibrid (C. micrantha x C. medica).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Topul fructelor cu con�inut sc�zut de zah�r
adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/topul-fructelor-continut-scaz...


R�coritoare �i bogate �n vitamina C, portocalele au totodat� �i un indice glicemic redus. �tiai c� fructele cu un con�inut sc�zut de zah�r au de fapt cea mai mare valoarea nutri�ional�, inclusiv o mul�ime de antioxidan�i �i fitonutrien�i? De�i toate fructele sunt s�n�toase, unele dintre ele au aport caloric mai ridicat din cauza con�inutului mai ridicat de zah�r, numit� �i fructoz�, �n timp ce altele au �n compozi�ia lor mai mult� ap�, put�nd fi consumate f�r� probleme de cei care doresc s� scape de kilogramele �n plus. Fiind s�race �n carbohidra�i, aceste fructe sunt recomandate �n orice diet� echilibrat� sau �n dietele cu reguli stricte. Iat� c�teva exemple de fructe cu con�inut sc�zut de zah�r! Fructe cu con�inut sc�zut de zah�r - merele Pe l�ng� faptul c� abund� �n vitamina C �i fibre (dac� sunt consumate cu coaj�), merele au un con�inut slab de calorii �i carbohidra�i, mai exact 52 de calorii la 100 de grame �i 14 grame de carbohidra�i. Coaja furnizeaz� fibre necesare unei bune digestii, dar �i antioxidan�i care lupta �mpotriva radicalilor liberi �i previn �mb�tr�nirea prematur�.

Citeste mai mult: adev.ro/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Știai c� fructele cu un conținut sc�zut de zah�r au de fapt cea mai mare valoarea nutrițional�, inclusiv o mulțime de antioxidanți și fitonutrienți?
www.clicksanatate.ro/Fructe-cu-continut-scazut-de-zahar_0_14343.html

Deși toate fructele sunt s�n�toase, unele dintre ele au aport caloric mai ridicat din cauza conținutului mai ridicat de zah�r, numit� și fructoz�, �n timp ce altele au �n compoziția lor mai mult� ap�, put�nd fi consumate f�r� probleme de cei care doresc s� scape de kilogramele �n plus.

Fiind s�race �n carbohidrați, aceste fructe sunt recomandate �n orice diet� echilibrat� sau �n dietele cu reguli stricte.

Iat� c�teva exemple de fructe cu conținut sc�zut de zah�r!

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - merele

Pe l�ng� faptul c� abund� �n vitamina C și fibre (dac� sunt consumate cu coaj�), merele au un conținut slab de calorii și carbohidrați, mai exact 52 de calorii la 100 de grame și 14 grame de carbohidrați.

Coaja furnizeaz� fibre necesare unei bune digestii, dar �i antioxidan�i care lupta �mpotriva radicalilor liberi �i previn �mb�tr�nirea prematur�.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - perele

Atunci c�nd simți nevoia s� ronț�i ceva �ntre mese, 2-3 felii de par� sunt alegerea ideal�. �n plus, perele au indice glicemic sc�zut, iar din acest motiv zah�rul din ele este absorbit mai lent de organism, așadar nu vei mai pofti la fel de des la alte dulciuri sau la gust�ri nes�n�toase cum sunt biscuiții sau covrigeii. O par� de m�rime medie are aproximativ 100 de calorii.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - c�pșunile

Profit� din plin de sezonul de coacere a c�pșunilor, astfel c� 50 de grame de c�pșuni conțin doar 4 grame de carbohidrați. Pe l�ng� bog�ția de vitamine și minerale, c�pșunile con�in �i acid elagic, despre care s-a descoperit c� inhib� cre�terea �i dezvoltarea tumorilor.

Antocianinele din aceste fructe au efect analgezic �i blocheaz� ac�iunea unor compu�i chimici care cresc nivelul inflamațiilor din organism.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - kiwi

Aceste fructe se g�sesc pe rafturile magazinelor pe tot parcursul anului, fiind alternative ideale pentru o diet� bogat� �n carbohidrați. Un kiwi mediu conține aproximativ 42 de calorii și 13 grame de carbohidrați, precum și cantit�ți mari de potasiu, vitamina C și fibre.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - cireșele

Cireșele au un indice glicemic sc�zut și un conținut s�rac de carbohidrați, fiind recomandate inclusiv persoanelor diagnosticate cu diabet. Astfel, aproximativ 100 de grame de cireșe furnizeaz� 59 de calorii și 14 grame de carbohidrați. De asemenea, cireșele au și un efect antioxidant și protejeaz� �mpotriva bolilor cardiovasculare, cancerului și altor boli cronice.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - portocalele și l�m�ile

R�coritoare �i bogate �n vitamina C, portocalele au totodat� �i un indice glicemic redus. O portocal� medie con�ine aproximativ 62 de kcal �i 15 grame de carbohidra�i, complet�nd �ns� generos aportul de acid folic �i potasiu, mineral care regleaz� presiunea arterial�. Grapefruitul prezint� acelea�i calit��i nutri�ionale.

L�m�ia are doar 26 de calorii la 100 de grame, fiind cel mai important aliat �mpotriva gr�simii. Conținutul de flavonoide fac din l�m�ie un important aliat �n lupta contra cancerului. L�m�ia este foarte bun� pentru �ngrijirea pielii, a dinților și au puterea de a opri infecțiile. De asemenea, consumul de l�m�i ajut� �n tratarea hemoragiilor interne, arsurilor, probleme de p�r sau hipertensiune arterial�.

Fructe cu conținut sc�zut de zah�r - papaya

Cu doar 33 de calorii la suta de grame, papaya este un fruct deseori recomandat �n curele de sl�bire. Sunt excelente pentru �ntreținerea p�rului, unghiilor și menținerii tenului curat și t�n�r. Sunt fructe care dau un bust de energie, te scap� de indigestii și constipație, previn bolile de piele datorit� conținutului bogat �n beta-caroten, scad glicemia și sunt indicate pentru diabetici.

Printre fructele cu un conținut minim de carbohidrați se mai num�r� afinele (57 calorii/10 grame), piersicile (42 calorii/100 grame), pepenele roșu (30 calorii/100 grame), ananasul (50 calorii/100 grame) sau bananele (90 calorii/100 grame).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mango


Mango este un fruct aparțin�nd genului Mangifera, care const� din numeroase specii de fructe tropicale aparțin�nd familiei Anacardiaceae. Arborele se pare c� provine din Asia de Est, Myanmar, Assuma.[1] , este un arbore mare stufos, veșnic verde. Mango este fruct național �n India, Pakistan și Filipine și este considerat un fruct sacru. Fructul de mango este foarte dulce și aromat, c�nd este copt coaja are o culoare portocalie - roșiatic�. Principiile active ale fructului mango: bogat �n fibre, antioxidanți, vitaminele A, C, E, B6, K, �n Cu, potasiu, are 17 aminoacizi, Omega 3 și 6, Zinc, pectine, amidon.

Etimologie

Se presupune c� numele de �mango� provine de la Malayalam manga, terminologie �mprumutat� �n portughez� �n secolul al XVI-lea; din portughez� a trecut �n limba englez�.
Producție și consum
Mango
Un mango t�iat �n secțiune
Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 250 kJ (60 kcal)
Carbohidrați 15 g
- Zah�r 13.7
- Fibre alimentare 1.6 g
Gr�simi 0.38 g
Protein� 0.82 g
Vitamina A echiv. 54 μg (7%)
- betacaroten� 640 μg (6%)
- lutein și zeaxanthin 23 μg
Tiamin� (vit. B1) 0.028 mg (2%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.038 mg (3%)
Niacin� (vit. B3) 0.669 mg (4%)
Acid pantothenic (B5) 0.197 mg (4%)
Vitamina B6 0.119 mg (9%)
Acid folic (vit. B9) 43 μg (11%)
Choline 7.6 mg (2%)
Vitamina C 36.4 mg (44%)
Vitamina E 0.9 mg (6%)
Vitamina K 4.2 μg (4%)
Calciu 11 mg (1%)
Fier 0.16 mg (1%)
Magneziu 10 mg (3%)
Mangan 0.063 mg (3%)
Fosfor 14 mg (2%)
Potasiu 168 mg (4%)
Sodiu 1 mg (0%)
Zinc 0.09 mg (1%)


Mango se folosește crud �n salate, conservat este ad�ugat �n desert-uri, sosuri, m�nc�ruri cu carne; nectar, uscat - �n buc�t�ria asiatic� se folosește ca și condiment. Din pulpa fructului de mango se prepar�: jeleuri, �nghețate, gemuri.

Fructele ne-coapte se p�streaz� �n pungi de h�rtie la temperatura camerei, iar cele coapte la frigider, miezul de mango se p�streaz� bine �n pungi la congelator, feliile uscate se m�n�nc� ca și chip-suri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mandarin

Citrus reticulata
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus


Mandarinul (Citrus reticulata Blanco] sin. Citrus nobilis Andr.) este o specie de plante originar� din regiunile tropicale și subtropicale ale Asiei.


Caracteristici

Coaj� portocalie, ușor confundabil� cu clementinele, uneori și cu portocalele, singura diferenț� �ntre ele fiind m�rimea.
�nmulțire

Se �nmulțește prin semințe,butași,drajonare sau marcotare . Cea mai bun� metod� este prin butași,apoi urm�nd cea prin semințe.
Utilizare

Are multe utiliz�ri, coaja (scoarța), frunzele. Dar cele mai utilizate sunt fructele lui, �n regim alimentar.
Volum de producție și valoare nutrițional�
Mandarin, brut� Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 223 kJ (53 kcal)
Carbohidrați 13.34 g
- Zah�r 10.58 g
- Fibre alimentare 1.8 g
Gr�simi 0.31 g
Protein� 0.81 g
Vitamina A echiv. 34 μg (4%)
- betacaroten� 155 μg (1%)
Tiamin� (vit. B1) 0.058 mg (5%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.036 mg (3%)
Niacin� (vit. B3) 0.376 mg (3%)
Acid pantothenic (B5) 0.216 mg (4%)
Vitamina B6 0.078 mg (6%)
Acid folic (vit. B9) 16 μg (4%)
Choline 10.2 mg (2%)
Vitamina C 26.7 mg (32%)
Vitamina E 0.2 mg (1%)
Calciu 37 mg (4%)
Fier 0.15 mg (1%)
Magneziu 12 mg (3%)
Mangan 0.039 mg (2%)
Fosfor 20 mg (3%)
Potasiu 166 mg (4%)
Sodiu 2 mg (0%)
Zinc 0.07 mg (1%)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�ceș

Clasificare științific�
(Anca S�rbu, 1999)
Regn: Plantae
Subregn: Cormobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta Angiospermatophyta
Clas�: Magnoliatae
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Rosoideae
Gen: Rosa
Specie: R. canina
Nume binomial
Rosa canina


M�ceșul (Rosa canina) este o specie de plant� nativ� �n Europa, nord-vestul Africii și �n vestul Asiei.

Este un arbust cu frunze c�z�toare, cu o �n�lțime care variaz� �ntre 1 și 5 metri. Tulpina este acoperit� de țepi mici, ascuțiți, sub form� de c�rlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pal, dar exist� și plante cu flori albe sau roz �nchis. Au un diametru de 4�6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit m�ceaș�, are o form� elipsoid� și este roșu sau portocaliu �nchis.



Cultivare și utilizare

�nmulțirea m�ceșului se poate face prin semințe, prin ramuri �nr�d�cinate obținute prin desp�rțirea tufelor existente �n flora spontan� sau �n cultur� și prin marcotaj. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere, se vor recolta fructele de m�ceș numai �n stadiul de galben-portocaliu, deci la �nceput de maturizare.Fructul este foarte bogat �n vitamina C, conțin�nd peste 2000 mg din aceast� substanț� la 100 de grame de fruct. De aceea, este utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri.

Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpin�.
Tratamente naturale pe baz� de m�ceș

M�cesul (Rosa canina) este foarte apreciat �n medicina naturist�, �n special datorit� complexului de vitamine pe care �l conține: vitamina A, B1, B2, C, K, P, E.

M�ceșul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. Ceaiul de m�ceșe trateaz� intoxicațiile, diarea, afecțiunile hepatice, febra, viermii intestinali (�n acest caz, și pulberea de m�ceșe este foarte eficient�), palpitațiile. Afecțiunile rinichilor și ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semințe de m�ceș.

Elixirul de m�ceș este recomandat �n tratarea bronșitei cronice și a tusei de b�tr�nețe.[necesit� citare]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�r

Malus domestica - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-108.jpg
Malus domestica
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae sau Spiraeoideae
Gen: Malus
Specie: M. domestica
Nume binomial
Malus domestica
Borkh.
Modific� text Consultați documentația formatului
Soiul de mere �Idared�.
Mar Starkrimson, Bot de iepure, cultivat in Panciu, VN
Soiul de mere "Ionatan"
Soiul "Golden delicios"

M�rul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast� specie cuprinde �ntre 44 și 55 de soiuri, care se prezint� ca pomi sau arbuști. Variet�țile de m�r cresc �n zona temperat� nordic� din Europa, Asia și America de Nord, printre acestea exist�nd un num�r mare de hibrizi.

Cea mai r�sp�ndit� form� a m�rului este m�rul de cultur�.



Utiliz�ri medicinale

Chiar dac� este un aliment, calit�țile sale terapeutice sunt cunoscute �nc� din timpuri str�vechi. Plinius cel B�tr�n �l recomand� �n bolile de stomac, iar ceva mai t�rziu, c�lug�rița Hildegard von Bingen recomand� m�rul contra migrenelor, a durerilor de ficat și de splin�.[necesit� citare]

M�rul are acțiune tonic�, diuretic�, uricolitic�, depurativ�, antiseptic�, intestinal�, laxativ�. Este indicat �n astenie, surmenaj, convalescenț�, graviditate, anemie, reumatism, gut�, litiaz� uric�, hepatit�, colibaciloz�, st�ri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele.[necesit� citare]

Partea comestibil� a m�rului este receptaculul (o prelungire a codiței), iar fructul �n sine este ceea ce se numește �n termeni populari �cotor�, parte care �n cele mai multe cazuri nu este comestibil�.

Cercet�rile sugereaz� c� merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostat� și cancerul pulmonar.[1] Cojile de mere conțin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe șobolani, crește masa mușchilor scheletici și a țesutul adipos brun, de asemenea scade gr�simea de culoare alb�, reduce obezitate, intoleranța la glucoz� și steatoza hepatic�.[2]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

M�slin
Olivesfromjordan.jpg
Olea europaea, Marea Moart�, Iordan
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Lamiales
Familie: Oleaceae
Gen: Olea
Specie: O. europaea
Nume binomial
Olea europaea


M�slinul este un arbore originar din Siria și zonele de litoral din Turcia, foarte r�sp�ndit și �n Grecia continental� și �n arhipelagul elen. Este considerat "arborele veșnic roditor", fiind un arbore cu o longevitate extraordin�, av�nd o uimitoare putere de regenerare, d�nd mereu r�d�cini și l�stari noi.

Genul olea conține �n jur de 20 de specii larg r�sp�ndite �n jurul globului. Sunt pomi mici �nt�lniți �n zonele limitrofe M�rii Mediterane, �n sudul Africii, �n sud-estul Asiei, �n estul Australiei. Frunzele m�slinilor se mențin verzi pe �ntreaga durat� a anului.

M�slinul prefer� climate cu ierni bl�nde și veri toride, se dezvolt� foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza m�rii.
M�slin Olea europaea L. �n parcul Valle dei templi (valea templelor) din Agrigento, Sicilia
Conform panoului instalat in fața sa, pentru informarea turiștilor, are urm�toarele dimensiuni:
�n�lțimea = 6,50 m
Circumferința trunchiului la baz�=7,50m
Circumferința trunchiului la �n�lțimea de 1, 30 m= 5,20 m
Dimensiunea coroanei E-V= 5,80 m
Dimensiunea coroanei N-S= 6,70 m
V�rsta estimat� 500-600 ani

Olea europaea, m�slinul european, este cea mai cunoscut� specie din genul Olea, fiind apreciat �nc� din antichitate. M�slinele erau folosite fie pentru obținerea uleiului de m�sline, fie erau consumate ca fructe. Pentru c� au un gust amar, m�slinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate �n saramur�.

M�slinul s�lbatic este un pom mic cu aspect de tufiș, cu creștere lent� și crengi pres�rate cu ghimpi. Variet�țile cultivate prezint� multe deosebiri, dar �n general sunt lipsiți de spini, mai compacți și mai productivi. M�slinii au o creștere lent�, dar sunt și foarte longevivi. L�sați s� se dezvolte natural, m�slinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile, fiind �nregistrate recorduri de peste 10 metri �n diametru și peste șapte secole de viaț�. �n Italia se crede c� unii din cei mai b�tr�ni m�slini dateaz� din primii ani ai Imperiului Roman, p�rere infirmat� de mulți specialiști.

Exist� �n jur de 20 de specii de m�slini, printre acestea se num�r�: Olea brachiata, Olea capensis, Olea caudatilimba, Olea europaea, Olea exasperata, Olea guangxiensis, Olea hainanensis, Olea laxiflora, Olea neriifolia, Olea paniculata, Olea parvilimba, Olea rosea, Olea salicifolia, Olea tetragonoclada, Olea tsoongii, Olea undulata.

Exist�, �ns�, un foarte mare num�r de variet�ți de m�slini cunoscuți cresc�torilor din ziua de azi. Doar �n Italia au fost identificate peste 300 de variet�ți, �ns� dintre acestea doar c�teva sunt cultivate pe suprafețe �ntinse. Principalele variet�ți �nt�lnite �n Italia sunt: Frantoio, Leccino și Carolea. Comp�r�nd aceste variet�ți cu variet�țile descrise de savanții Romei antice nu s-a reușit o identificare sigur�. Se crede, totuși, c� unele variet�ți existente �n zilele noastre sunt �nrudite cu varietatea Licinian, descris� de Plinius al�turi de alte 15 variet�ți cultivate �n vremea sa. Datorit� uleiului obținut, Licinian era cea mai apreciat� varietate �n Roma Antic�.

Spre deosebire de cele din Italia, variet�țile �nt�lnite �n Spania au frunze mai late și fructe mai mari, �ns� cu un gust mai amar, iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Din acest motiv m�slinele produse �n Spania sunt mai rar destinate obținerii de ulei, �n schimb sunt tratate și consumate. Adesea sunt extrași s�mburii, iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri și �mbuteliate �n saramur� sau oțet. Din cele aproximativ 260 de variet�ți existente �n Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru obținerea uleiului. Principalele variet�ți cultivate �n Spania sunt: Arbequina, Cornicabra, Blanqueta, Empeltre, Gordal, Farga, Lechin, Hojiblanca, Manzanilla și Picual.

Datorit� iernilor bl�nde, verilor toride, solului calcaros și �ntinselor suprafețe de litoral, Grecia ofer� condiții excelente dezvolt�rii m�slinului. Variet�țile des �nt�lnite �n Grecia sunt: Kalamon, Halkidikis și Savory.

Varietatea Kalamon ofer� excelente m�sline de mas� și este intens plantat� �n Messinia, Lakonia și Agrinio. Fructele ajunse la maturitate sunt culese �n lunile noiembrie și decembrie.
Varietatea Halkidikis este cultivat� cu preponderenț� �n zona Halkidiki și este cunoscut� și ca m�slina mamut, datorit� dimensiunilor considerabile atinse de fructe.
Varietatea Savory, �ntȃlnitȃ �n Attica, Creta și Thassos, elimin� parțial gustul amar al fructului �n timpul coacerii.

M�slinele de mas� pot fi clasificate �n funcție de dimensiuni și de num�rul de m�sline dintr-un kilogram.


Cultivarea m�slinelor

�n anul 2012, Spania, Italia și Grecia erau cei mai mari cultivatori de m�sline din lume, cu o cot� de 70% din producția global�.

�n ultimii 20 de ani, producția de m�sline a crescut cu aproape 60% la nivel mondial, avansul fiind generat de ț�ri precum China, Statele Unite, Australia și Canada.
Uleiul de m�sline

Spania este cel mai mare produc�tor de ulei de m�sline la nivel mondial, �naintea Italiei, iar Andaluzia asigur� 45% din producția ț�rii.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Merișor (plant�)


�n siguranț� (NatureServe)
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Ericales
Familie: Ericaceae
Gen: Vaccinium
Specie: V. vitis-idaea
Nume binomial
Vaccinium vitis-idaea


Merișorul (Vaccinium vitis idaea - L.) este o plant� medicinal� din familia Ericaceae. Denumire popular�: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coac�z, coac�z de munte, poranici, smirdar,saschiu, brebenoc,cununiț�, pervinc�.



Descriere

Merișorul este un arbust tufos, �nalt de 10�40 cm. Tulpina este cilindric� și ramificiat�. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile r�sfr�nte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, �n raceme terminale cu dou�-șase flori.
R�sp�ndire

Crește la altitudine mare, �n pajiști alpine sau luminișuri, mai rar �n locurile umbrite (molidișuri). Merișorul crește pe soluri schelete, acide puternic, av�nd cerințe mici faț� de sol. Rezist� și la usc�ciune. �n Rom�nia, merișorul crește �n zonele �nalte ale Munților Carpați, mai ales cele din Transilvania.
Utilizare

Se folosesc frunzele (Folium Vitis idaea). Se taie ramurile care se pun la uscat, apoi se scutur� frunzele prin batere. Substanțe active: arbutin�, hidrochinon�, tanin, flavonoizi. Preparatul din frunze este diuretic energetic, litontriptic (dizolv� calculii urinari, numiți popular pietre la rinichi), antidiareic, puternic antiseptic al c�ilor urinare. Este recomandat pentru afecțiuni renale (mai ales litiaze), infecții urinare, cistite, la reumatism, gut�, diaree. Se administreaz� sub form� de decocție simpl� (5-10 minute cu 1 1/2 lingurițe la can�), 2 c�ni pe zi, la care se adaug� un v�rf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Intr� �n formula unor ceaiuri diuretice.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Prunus dulcis
Migdal

Prunus dulcis

Prunus dulcis �n Majorca, Spania
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosids
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Prunus
Subgen: Amygdalus
Specie: P. dulcis
Nume binomial
Prunus dulcis
(Mill.) D. A. Webb
Sinonime[1]
Synonymy
[ascunde]
Amygdalus amara Duhamel
Amygdalus communis L.
Amygdalus dulcis Mill.
Amygdalus fragilis Borkh.
Amygdalus sativa Mill.
Druparia amygdalus Clairv.
Prunus amygdalus Batsch
Prunus communis (L.) Arcang.
Prunus communis Fritsch


Prunus dulcis sau Migdalul, este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele lui sunt de form� alungit� ovoid� acoperite de o coaj� groas� cu aspect pielos, �n interior fructul conține un s�mbure tare.



Migdalul a fost cultivat deja �n urm� cu 4000 de ani. �n prezent apare ca plant� de cultur� �n California, din SUA, Bazinul mediteranean, Pakistan și Iran. Migdalele se pot coace de asemenea �n Germania pomul fiind plantat �n podgoorii de viț� de vie, unde este mai ferit de frig. Trebuie s� se fac� o diferențiere �ntre migdalele amare și cele dulci. Migdalele dulci sunt acoperit� de cuticul� de culoare brun� aspr� la pip�it, cuticul� care se poate �ndep�rta dup� op�rirea fructelor. Migdalele se folosesc la prepararea și aromatizarea unor b�uturi alcoolice, la lichioruri, marzipan. Migdalele amare nu se pot consuma ca atare, ele conțin amigdalin, un glicozid din care rezult� acid cianhidric. Culturile de migdale din Franța sunt compuse din așa-numitele Ferragnès ca 60 % și Ferraduel ca. 30 % din cultura total�. Din varianta Ferraduel care se coace la mijlocul lunii septembrie se obțin drajeuri. Varianta californian� este numit� migdal-Nonpareil, iar migdalele ce provin din Spania sunt numite Marcona, fiind comercializate sub numele de Valencia, pe c�nd cele din Italia varianta mai important� de migdale este Avola, care au o arom� deosebit�.
Compoziție

Migdalele conțin:

Glucide 2,3 %
Ap� 5,7 %
Balast 15,2 %
Proteine 18,7 %
Gr�simi 58,1 %

S-a observat c� un consum regulat de migdale reduce bolile cardio-vasculare, doza necesar� fiind ca. de 20 de g pe zi.
Tratamente naturale cu migdale

Pentru vindecarea unor afecțiuni, de la migdal se folosesc at�t semințele, coaja de migdale și s�mburii. Semințele de migdal sunt remineralizante și usor laxative, iar datorit� propriet�ților terapeutice ajut� la vindecarea ulcerului gastric, gastritei, afecțiunilor digestive, tusei, afecțiunilor aparatului urinar și genital.
Migdalele mai sunt recomandate a fi folosite și �n cosmetic�, �n special pentru hidratarea pielii. �n acest scop se utilizeaz� laptele de migdale.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***