Fructele si legumele---izvor de sanatate

Cãtinã albã


Cãtina albã, cunoscutã īn unele pãrți și sub numele de cãtinã de râu sau simplu cãtinã (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale pânã în regiunile muntoase, alcãtuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.

Cãtina albã se utilizeazã deopotrivã în industria alimentarã, în silviculturã, în farmacie dar și ca plantã ornamentalã. Fructul de cãtinã conține de douã ori mai multã vitamina C decât mãceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depãșește 400–800 mg la 100 g suc proaspãt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regãsim celulozã, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpã de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc.



Descrierea speciei

Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioarã și albicios-argintie pe cea inferioarã. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5–10 mm și late de 4–8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate.

Planta crește pânã la 2–5 m, are scoarța brun-închis care se transformã în ritidon brãzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, pãroși, cu gust amãrui. Frunzele sunt lanceolate, de pânã la 6 cm lungime, cu nervurã medianã evidentã. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6–8 mm, ovoide, cãrnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rãmâne peste iarnã pe ramuri. Arbustul fructificã 20-25 ani și lãstãrește în fiecare an foarte puternic.

Fructul conține:

substanțã uscatã (15-20%)
zaharuri (0,05-0,5%)
acizi organici (1,5-4%)
pectine (0,14-0,5)
polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)
celulozã (0,9%)
proteine (1,2%)
ulei deosebit de complex (8-12%)
β-caroten (3,5-10%)
microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84 mg%)
vitamine liposolubile ( vitamina A

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Clementinã


Clementinul este unul din citrice,care poate avea gust dulce,amar și acru,depinde de cât este de copt! Despre clementine se spune cã au fost descoperite de cãtre pãrintele Clementin Rodie accidental în 1902. Dar se pare cã în China au fost cultivate mult mai devreme,aproximativ cu 6 secole mai devreme. Deci prin 1302. În S.U.A (U.S.A) au fost aduse în 1914. Se cultivã mai ales în Spania. Beneficiul clementinelor este ca sunt un aliat excelent împotriva virusurilor de sezon,pot fi utilizate în curele de slãbire,contin antioxidanți naturali,îmbunãtãțesc vederea și reduc stresul.

Informații nutriționale:

- În 100 de grame de clementine se gãsesc 47 kcal.

- Nu conțin grãsimi.

- Totalul carbohidraților este de 12 g.

- Cantitatea de proteine care se gãsește în 100 de grame de clementine este de 1g.

În categoria vitaminelor prezente în clementine se încadreazã 48.800 mg de vitamina C, 0.600 mg de niacinã și 0.200 g de tocoferol.Mineralele pe care 100 de grame de clementine le conțin: potasiu (177 mg), calciu (30 mg) și fosfor (21 mg). Clementinele mai sunt utilizate în tratarea urticariilor și previn formarea cheagurilor de sânge.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cireș




Cireșul (Prunus avium), este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus familia Rosaceae. Termenul avium provine din cuvântul latin avis - pasãre, denumire care datoreazã faptului cã cireșele sunt o hranã preferatã de pãsãri.



Morfologie

Cireșul este un arbore ce atinge înãlțimea de 15 – 20 m, mai rar ajunge sã aibã 30 de m. Pomul are o coroanã circularã, sfericã, crengile sunt în general scurte și groase. Coaja cireșului este friabilã de culoare cenușiu roșcatã, tulpinile tinere au la început scoarța netedã urmând ca apoi scoarța sã devinã zgrunțuroasã. Frunzele sunt de formã oval alungitã, zimțate pe margini și ascuțite la capãt. Lungimea frunzelor este între 6 – 15 cm, iar lãțimea de 3,5 – 7 cm. Florile, de culoare albã, sunt grupate frecvent câte douã sau câte patru, o floare având un diametru între 2,5 - 3,5 cm. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuanțe de la roșu spre galben pânã la negru, ele fiind de formã sfericã sau elipsoidalã, cu un diametru de 6 – 25 mm; în mijlocul fructului cãrnos se aflã un sâmbure rotund, cu mãrimea de 7 – 9 mm.
Areal de rãspândire

Cireșul în forma sãlbaticã ca areal natural este rãspândit în regiunile submeridionale și temperate din Europa, Turcia, Caucaz, Transcaucazia pânã în nordul Iranului. Limita de nord în Europa fiind paralela de nord de 54°, spre est linia care unește localitãție Minsk, Kursk, Voronej și Rostov, spre sud Asia Centralã de sud. Prin cultivare de cãtre om apare acum în Africa de Nord, regiunea de est din America de Nord și Asia de Sud.


Aleea cireșilor japonezi din parcul Herãstrãu din București


În iarbã, pe linia cireșilor, se aflã o placã de marmurã albã, cu urmãtorul text:

Aleea Cireșilor Japonezi. Plantați azi 20 mai 2009 de Altețele Imperiale ale Japoniei, Prințul și prințesa AKISHINO împreunã cu E.S. domnul THEODOR PALEOLOGU, ministrul român al culturii, cultelor și patrimoniului național.

Este vorba de cireșul japonez „Sakura” (Prunus serrulata, Prunus x yedoensis, Prunus sargentii, Prunus speciosa).
Proprietãți medicinale

Ceaiul din codițe de cireșe are efect antiinflamator și antiseptic, recomandându-se frecvent în tratamentul infecțiilor urinare (cistitã, uretritã, pielonefritã și nefrite).[1]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Coacãz negru



Coacãzul negru (Ribes nigrum) este un arbust care face parte din genul Ribes, familia Grossulariaceae.



Morfologie

Coacãzul negru crește sub formã de tufe de 1 – 2 m înãlțime. Fructele acestei plante, de tip bacã, sunt grupate în ciorchini și sunt boabe zemoase sferice cu gust acrișor, de culoare închisã, care au un diametru de 6 – 11 mm, fiecare fruct conținând mai multe semințe.
Areal

Coacãzul negru crește în regiunile temperate boreale din Euroasia, din vest din Anglia, Franța, pânã spre est în Manciuria. Limita de nord fiind Laponia, iar cea de sud, Armenia și Himalaya.
Compoziție chimicã

Coacãzul negru conține taninuri, rutozid, vitamina C, urme de ulei volatil de culoare verde (pânã la 0,2%) format din carburi terpenice. Fructele conțin cca 150 mg% vitamina C, vitamine din complexul B, acizi organici (citric, malic), pectine, zaharuri, antociani, ulei gras, terpene, flavonoide (miricetol, cvercetol, carnferol), pectine, calciu, fier, potasiu, fosfor, vitamina PP[1].
Utilizare

Coacãzul negru este cunoscut ca plantã de culturã în Europa din secolul al XVI-lea. Fructele lui, bogate în glucide, acizi grași, proteine și substanțe minerale, sunt folosite la prepararea de sucuri, siropuri, jeleuri sau marmeladã. Fructele au acțiune tonicã generalã, vitaminizantã, remineralizantã, fiind recomandate și în cazurile de surmenaj, în stãrile anemice, în cazurile de deficit de fier. Un extract din flori este utilizat în parfumerie. Frunzele sunt utilizate în medicina naturistã ca diuretic, în afecțiuni cardiace, reumatism, gutã.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Coacãz roșu



Coacãzul roșu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul Ribes. Coacãzul alb este o variantã a coacãzului roșu.



Morfologie

Arbustul are frunze verzi numai în anotimpul cald; toamna frunzele se îngãlbenesc și cad. Coacãzul roșu apare sub formã de tufe cu înãlțimea de 1 – 2 m. Tulpinile tinere au scoarța acoperitã cu peri, iar tulpinile mai bãtrâne au o scoarțã de culoare brun roșiaticã cu nuanțe mai închise pânã la negru cenușiu. Frunzele dințate pe margini, sunt relativ rotunde, în formã de inimã, cu o lungime de 4 – 10 cm și o lãțime de 3 – 7 cm. Florile de culoare galben verzuie cu o lungime de 2 - 2,5 mm, sunt grupate în ciorchini formate din 4 - 8 flori. Fructele acestei plante, de tip bacã, sunt boabe zemoase sferice cu gust acrișor, de culoare roșie sau roz, care au un diametru de 6 – 11 mm, fiecare fruct conținând mai multe semințe.

Fructul acestei plante se numește coacãzã (rar coacãțã) și nu trebuie confundat cu planta omonimã Bruckenthalia spiculifolia, plantã lemnoasã din familia Ericaceae.
Areal de rãspândire

Coacãzul roșu este rãspândit aproape în toatã Europa, în stare sãlbaticã pe marginea apelor cu soluri argiloase și umede, poate fi întâlnit numai în Belgia, Olanda, Franța, Italia și Germania în restul Europei apare numai sub formã de culturi, mai rar sub formã sãlbãticitã.
Variante

Ribes rubrum L. var. rubrum - forma sãlbaticã
Ribes rubrum var. domesticum - forma întâlnitã în grãdini

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cocotier



Cocotierul (Cocos nucifera) este o plantã care face parte din familia arecaceae (familia palmierilor). Este singura specie din genul cocos, și este un palmier mare, cu înãlțimi de pânã la 30 metri, cu frunze penate, cu lungime de 4–6 m; frunzele bãtrâne se desprind, lãsând trunchiul neted. Termenul nucã de cocos se referã la fructul cocotierului.

Cocotierul este cultivat în regiunile tropicale, ca plantã decorativã, dar și pentru diferite utilizãri culinare sau neculinare; aproape toate pãrțile unui cocotier pot fi folosite.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Corcoduș



Corcodușul (Prunus cerasifera, sinonim P. divaricata), denumit și Myrobalan sau Bomb, este o specie de plante care aparține genului Prunus, nativã din centrul și estul Europei, sud-vestul și centrul Asiei.

Este unul dintre primii arbori europeni care înfloresc primãvara, adesea pe la mijlocul lunii februarie. Crește sub formã de tufã mare sau micã, atingând 6–15 m înãlțime. Frunzele au între 4 și 6 cm lungime, florile sunt albe cu diametrul de 1.5–2 cm, având cinci petale. Fructul este o drupã cu diametrul de 2–3 cm, având culoarea galben sau roșu; sunt comestibile și ating maturitatea începând de la mijlocul lunii august pânã la mijlocul lunii septembrie.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fragaria----Cãpșun


Cãpºuna, fructul fragariei

Fragaria este un gen de plante cu flori din familia Rosaceae, numite comun cãpșuni din cauza fructelor lor comestibile. Existã peste 20 de specii și numeroși hibrizi. Cele mai cunoscute cãpșuni sunt cãpșunul de grãdinã (Fragaria ×ananassa).

Ele cresc în solurile fertile și de obicei se recolteazã mai multe la un loc.

Cãpșunile de culoare roz sunt foarte rare, dar câteva exemplare au fost raportate în județul Cluj.

Cãpșunul, planta din care cresc cãpșunele, are tulpina aerianã, frunza ovalã, cu margine zimțatã, penat compusã. Are fructul fals, format din îngroșarea receptaculului floral. Are culoarea roșie și este cãrnos, parfumat și foarte gustos,dulce.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Finic---Curmalul


Curmalul sau finicul (Phoenix dactylifera) este un palmier din genul Phoenix, cultivat pentru dulcele fruct comestibil (curmala), curmalul veridic. Este cultivat de la oaze din Africa pânã în vestul Asiei și din cauza cultivãrii îndelungate locul lui de origine este necunoscut, dar se presupune cã este provenit din terenurile din jurul Golfului Persic.[1] Este o plantã de mãrime medie, înaltã pânã la 15–25 m, ce crește singurã ori formeazã un mãnunchi cu mai mulți stemi dintr-un singur sistem de rãdãcini. Frunzele au 3–5 m lungime, crestate (spinate) pe pețiol, și penate, cu aproximativ 150 foliole; foliolele sunt 30 cm lungime și 2 cm lãțime. Deschiderea totalã a coroanei variazã de la 6 la 10 m.


Etimologie

Cuvântul pentru palmierul curmalelor Phoenix dactylifera în românã este derivat din gr. phoenix (φοίνιξ) sau fienics, respectiv sl. finikŭ și este "finic". Speciile numite dactylifera "dactil-feros" vine din greaca veche dáktulos "datã" (de asemeni "deget")[2] și stemul din latinul verb ferō "aduc".[3]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dracilã


Dracila (Berberis vulgaris) este un arbust spinos din familia Berberidaceae, înalt pânã la 3 m, cu flori galbene și cu fructe în formã de boabe roșii, cultivat adesea ca gard viu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dud



Dudul (Morus) sau agud, este un gen de 10–16 specii de foioase care cresc în regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia.

Dudul poate ajunge la o înãlțime de 15 m, cu tulpina dreaptã, gri, ramificatã de la înãlțime micã, cu coroana rarã. Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca formã (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundã și cu marginea neregulat seratã; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe fațã și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos.

Dudul este o plantã dioicã, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se planteazã un mascul. Existã și posibilitatea de a se altoi o creangã masculinã pe o coroanã femininã. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cãrnos.

Din multele specii de dud, cele mai rãspândite sunt dudul alb, originar din Japonia și China și dudul negru, originar din Persia.

În Europa, dudul a fost introdus în secolul al XII-lea. În România, el crește în stare sãlbaticã în zonele de câmpie și pe dealuri joase.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/Culinary_fruits_front_view.jpg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fistic


Fisticul (Pistacia vera) este un arbust aparținând genului Pistacia originar din regiunile muntoase ale Greciei, Siriei, Turciei, Iranului, Kîrgîzstanului, Turkmenistanului, Pakistan și Afganistan. Fisticul este cultivat pentru fructele sale care poartã același nume ca și copãcelul.
Valori nutritive ale fisticului

Compoziția fructelor de fistic pentru 100 g

Proteinã 20,6%
Calciu 135 mg
Potasiu 1.093 mg
Fosfor 503 mg
Magneziu 158 mg
Carbohidrați 28%
Zaharuri 28%
Grãsimi 48%
Vitamina A 233 U.L
Alte vitamine: tiaminã, riboflavinã, niacinã.
Nu conține colesterol.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Frag


Fragul (denumire științificã Fragaria vesca), numit popular agrange, buruianã de fragi, cãpșuni de pãdure, fragi de pãdure, frãguțã sãlbaticã, frunzã, vãrãguțe și fragi-de-câmp, este o plantã perenã din genul Fragaria, familia Rosaceae, care are fructe comestibile.[1][2]



Rãspândirea

Specie cu un areal mare de rãspândire, cuprinzând Europa, Nordul Africii, America de Nord și de Sud.

Ecologia


Plantã mezotermofitã, helio-sciadofitã eutrofã care crește îndeosebi în zona pãdurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pãdurii, în ochiuri de pãdure, poieni și fânețe recente. Ele se pot gãsi atât în pãdure cât și în parcuri.
Utilizarea

Fructele sunt consumate proaspete sau sub formã de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemãnãtoare cu cãpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, sãruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrinã, citrol, sãruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acriºor care te ajutã sã învingi insomnia Maracuja, numit ºi fructul pasiunii, este puþin cunoscut în rândul românilor. Maracuja, numit ºi fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat în numeroase þãri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra sãnãtãþii. Numele de fructul pasiunii vine de la cuvântul indian „marau-ya” care înseamnã „fructe consumate într-o singurã înghiþiturã”. Maracuja are numeroase beneficii, însã unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajutã în cazul insomniei ºi al tulburãrilor nervoase, reuºind sã contribuie la destinderea corpului în momentele de anxietate, cel mai indicat fiind sã fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afecþiune pe care maracuja o trateazã este astmul, un numãr considerabil de studii demonstrând cã prin conþinutul de flavonoizi reuºeºte sã amelioreze starea celor care suferã de afecþiunea amintitã. Fructul pasiunii are efecte benefice ºi în ceea ce priveºte protecþia sistemului digestiv: protejeazã stomacul ºi previne bolile cum ar gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o sursã importantã de vitamina C, Vitamina A ºi fier. Prima vitaminã menþionatã ajutã la repararea þesuturilor, prevenirea bolilor de inimã, precum ºi a cancerului, potrivit unor studii, în timp ce vitamina A este bunã mai ales pentru sãnãtatea pielii, eliminând radicalii liberi ce provoacã leziuni. De asemenea, seminþele acestui fruct au un conþinut bogat de fibre. Pe lângã vitaminele ºi mineralele menþionate, fructul pasiunii conþine ºi acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu ºi fosfor. Maracuja poate fi consumat în mai moduri. Astfel, fructul poate fi tãiat ºi consumat direct sau pus conþinutul sãu într-un blender ºi amestecat într-o compoziþie cu fructe mai dulci, dat fiind gustul sãu acriºor.

Citeste mai mult: adev.ro/n0nupz

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-12-30 10:16:11Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acriºor care te ajutã sã învingi insomnia Maracuja, numit ºi fructul pasiunii, este puþin cunoscut în rândul românilor. Maracuja, numit ºi fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat în numeroase þãri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra sãnãtãþii. Numele de fructul pasiunii vine de la cuvântul indian „marau-ya” care înseamnã „fructe consumate într-o singurã înghiþiturã”. Maracuja are numeroase beneficii, însã unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajutã în cazul insomniei ºi al tulburãrilor nervoase, reuºind sã contribuie la destinderea corpului în momentele de anxietate, cel mai indicat fiind sã fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afecþiune pe care maracuja o trateazã este astmul, un numãr considerabil de studii demonstrând cã prin conþinutul de flavonoizi reuºeºte sã amelioreze starea celor care suferã de afecþiunea amintitã. Fructul pasiunii are efecte benefice ºi în ceea ce priveºte protecþia sistemului digestiv: protejeazã stomacul ºi previne bolile cum ar gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o sursã importantã de vitamina C, Vitamina A ºi fier. Prima vitaminã menþionatã ajutã la repararea þesuturilor, prevenirea bolilor de inimã, precum ºi a cancerului, potrivit unor studii, în timp ce vitamina A este bunã mai ales pentru sãnãtatea pielii, eliminând radicalii liberi ce provoacã leziuni. De asemenea, seminþele acestui fruct au un conþinut bogat de fibre. Pe lângã vitaminele ºi mineralele menþionate, fructul pasiunii conþine ºi acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu ºi fosfor. Maracuja poate fi consumat în mai moduri. Astfel, fructul poate fi tãiat ºi consumat direct sau pus conþinutul sãu într-un blender ºi amestecat într-o compoziþie cu fructe mai dulci, dat fiind gustul sãu acriºor.

Citeste mai mult: adev.ro/n0nupz

Fructul pasiunii
De la Wikipedia, enciclopedia liberã

Fructul pasiunii, alimentul cu gust dulce-acrișor care te ajutã sã învingi insomnia. Maracuja, numit și fructul pasiunii, este puțin cunoscut în rândul românilor. Maracuja, numit și fructul pasiunii, este un aliment care provine din America de Sud, cultivat în numeroase țãri tropicale, fiind recunoscut pentru beneficiile sale asupra sãnãtãții. Numele de fructul pasiunii vine de la cuvântul indian „marau-ya” care înseamnã „fructe consumate dintr-o singurã înghițiturã”. Maracuja are numeroase beneficii, însã unul din cele mai importante este cel de bun calmant. Astfel, fructul pasiunii ajutã în cazul insomniei și al tulburãrilor nervoase, reușind sã contribuie la destinderea corpului în momentele de anxietate, cel mai indicat fiind sã fie folosite infuzii cu floarea pasiunii. O afecțiune pe care maracuja o trateazã este astmul, un numãr considerabil de studii demonstrând cã prin conținutul de flavonoizi reușește sã amelioreze starea celor care suferã de afecțiunea amintitã. Fructul pasiunii are efecte benefice și în ceea ce privește protecția sistemului digestiv: protejeazã stomacul și previne bolile, cum ar fi gastrita sau ulcerul. Maracuja poate fi considerat o sursã importantã de vitamina C, Vitamina A și fier. Prima vitaminã menționatã ajutã la repararea țesuturilor, prevenirea bolilor de inimã, precum și a cancerului, potrivit unor studii, în timp ce vitamina A este bunã mai ales pentru sãnãtatea pielii, eliminând radicalii liberi ce provoacã leziuni. De asemenea, semințele acestui fruct au un conținut bogat de fibre. Pe lângã vitaminele și mineralele menționate, fructul pasiunii conține și acid ascorbic, riboflavina, piridoxina, potasiu și fosfor. Maracuja poate fi consumat în mai multe moduri. Astfel, fructul poate fi tãiat și consumat direct sau pus conținutul sãu într-un blender și amestecat într-o compoziție cu fructe mai dulci, dat fiind gustul sãu acrișor. Maracuja sau fructul pasiunii este un fruct tropical și subtropical, rãspândit în America de Sud și de Nord.

Acesta este produs de o plantã agãțãtoare și a fost descoperit de misionarii spanioli datoritã aspectului florii-pasiunii (o floare viu coloratã cu nuanțe de la alb la mov intens). Se cunosc peste 200 de specii ale acestei plante.

Fructul are dimensiunea unei lãmâi, de culoare violet închis și are un aspect ușor zbârcit când se coace complet. Comestibil este miezul galben gelatinos, care se consumã ca atare sau amestecat cu apã și zahãr pentru prepararea bãuturilor, a șerbeturilor, gemurilor și a jeleurilor. Fructul pasiunii este folosit inclusiv în dressingurile salatelor.

Indigenii foloseau frunzele plantei pentru proprietãțile sedative și analgezice, iar miezul fructului era considerat un tonic bun și antitusiv.

Fructul pasiunii era considerat în mod tradițional un afrodisiac, iar studiile recente i-au confirmat proprietãțile. În 2003, s-a descoperit cã extractul din frunze de maracuja îmbunãtãțește funcțiile sexuale, sporește cantitatea de spermã și combate infertilitatea.

Acest fruct are coaja groasã, iar culoarea sa diferã în funcție de specie (sunt cunoscute peste 300 de specii ale acestui fruct), de la alb – verzui pânã la purpuriu.

Gustul fructului pasiunii este asemãnãtor cu cel al piersicii, dar mai acrișor și mai exotic. Ce nuntrienți conține fructul pasiunii?

Fructul pasiunii conține: fibre, vitamina C, vitamina B, vitamina A, antioxidanți, fier, magneziu și calciu, iar 100 g din acest fruct conțin 64 calorii.

Sucul din fructul pasiunii ajutã la stimularea sistemului digestiv, la fel și semințele acestuia.

De asemenea, prin aportul de antioxidanți și vitamine, fructul pasiunii previne îmbãtrânirea pielii, întãrește oasele și sistemul imunitar (fiind foarte util în tratarea bronșitei), reduce tensiunea arterialã, are efect calmant (în special floarea acestuia) și eliminã excesul de grãsimi din corp.

Cum alegem și cum pãstrãm fructul pasiunii?

Fructul pasiunii este copt atunci când coaja sa este ușor stafiditã. Dacã ați cumpãrat fructul cu coaja întinsã, îl puteți pãstra câteva zile la temperatura camerei pânã acesta se mai coace.

Poate fi pãstrat în frigider chiar și câteva sãptãmâni, iar la tempratura camerei se poate pãstra câteva zile.

Coaja fructului nu se mãnâncã, așa cã, atunci când e consumat, fructul pasiunii se taie în douã și, cu ajutorul unei linguri, se scot semințele și miezul din coaja sa.

Poate fi mâncat ca atare, în combinații cu iaurt, brânzã de vaci sau în prãjituri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Grapefruit
Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Subclasã: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. paradisi
Nume binomial
Citrus paradis
Grapefruit Valoarea nutriționalã la 100 g
Energie 138 kJ (33 kcal)
Carbohidrați 8.41 g
- Zahãr 7.31 g
- Fibre alimentare 1.1 g
Grãsimi 0.10 g
Proteinã 0.69 g
Apã 90.48 g
Tiaminã (vit. B1) 0.037 mg (3%)
Riboflavinã (vit. B2) 0.020 mg (2%)
Niacinã (vit. B3) 0.269 mg (2%)
Acid pantothenic (B5) 0.283 mg (6%)
Vitamina B6 0.043 mg (3%)
Acid folic (vit. B9) 10 μg (3%)
Choline 7.7 mg (2%)
Vitamina C 33.3 mg (40%)
Vitamina E 0.13 mg (1%)
Calciu 12 mg (1%)
Fier 0.06 mg (0%)
Magneziu 9 mg (3%)
Mangan 0.013 mg (1%)
Fosfor 8 mg (1%)
Potasiu 148 mg (3%)
Zinc 0.07 mg (1%)


Grepfrut (în englezã: grapefruit ; francezã: pamplemousse) este un fruct citric mare, rotund, de culoare galbenã sau rozalie (Citrus paradisi), cu miezul zemos și amar, apreciat pentru conținutul bogat în enzime care stimuleazã digestia; se obține de la hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal, putând avea pulpa galbenã, roz sau roșie.[1]
Istoric

Grepfrutul a primit un nume științific: Citrus paradisi abia pe la jumãtate secolului al XIX-lea. Pânã atunci s-a crezut cã este doar o altã varietate de pomelo - fructul din a cãrui încrucișare accidentalã cu portocala a și rezultat. Încrucișarea dintre pomelo și portocalã a fost realizatã în Barbados.[2] El a început sã fie cultivat pe scarã largã la începutul secolului al XX-lea. Boom-ul l-a cunoscut însã în anii ’70, probabil și datoritã popularitãții curei de slãbire cu grepfrut. În anul 1983, într-un raport al Departamentului Agriculturii Statelor Unite, se arãta ca, în New York, consumul de grepfrut este depãșit doar de cartof, salatã, mãr și portocalã. Astãzi se cultivã în țãri ca: SUA, Mexic, Argentina, Brazilia, Cipru, Maroc, Israel.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Gutui

Cydonia oblonga
Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae
Gen: Cydonia
Specie: C. oblonga
Nume binomial
Cydonia oblonga


Gutuiul (Cydonia oblonga), unicul membru din genul Cydonia, este un arbore de mãrime medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mãrul și pãrul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina popularã, alãturi de semințe și frunze.


Descriere

În stare naturalã, gutuiul atinge înãlțimi medii de 3-4,5 m (cu extreme între 1,5–6 m) și are un aspect robust și rustic de tufã cu mai multe tulpini, ce pornesc de la baza coletului. Coaja tulpinilor este sensibilã și poate fi afectatã chiar și de lovituri superficiale. Rãdãcinile nu se dezvoltã mult în adâncime, fiind dispuse în stratul superficial al solului.

Coroana este deasã și are formã neregulatã. Frunzele sunt simple, cu marginea netedã, lat-ovalate, cu o lungime de 6–11 cm și suprafațã tomentoasã (acoperitã de peri moi, catifelați, de culoare albã). Mugurii sunt de asemenea tomentoși.

Înflorirea se produce târziu, dupã apariția frunzelor, în perioada aprilie-mai, florile nefiind astfel expuse înghețurilor timpurii de primãvarã. Sunt flori mari, solitare, albe sau roz, cu cinci petale.

Fructul sãu, numit gutuie, este o bacã falsã, acoperitã de un puf cafeniu. Gutuile coapte au culoare galbenã. Ating dimensiuni de 7–12 cm lungime și 6–9 cm lãțime. Sunt tari și aromatice, cu pulpa astringentã. Își mențin consistența fermã, aroma și aciditatea, chiar și dupã fierbere. Au un conținut ridicat de pectine, care le conferã un grad mare de gelificare. Se pãstreazã bine timp îndelungat.
Utilizare culinarã și medicinalã

Gutuia poate fi mâncatã ca atare atunci când este coaptã, sau poate fi mâncatã cu zahãr. Este folositã la marmelade și compot sau poate fi coaptã în cuptor. Puternica ei aromã o face sã fie un bun complement pentru unele prãjituri. Conținutul ei nutritiv este mic, având totuși vitamine și minerale: potasiu și vitamina C. Conține importante cantitãți de fibrã, are proprietãți dezinfectante și favorizeazã eliminarea acidului uric. Ceaiul din frunze uscate este adjuvant în caz de insuficiențã cardiacã și în bolile de ficat.[1]

Conținutul la 100 g:

Calorii 25,2
Hidrați de carbon 6,3 g
Fibre 6,4 g
Calciu 14 mg
Magneziu 6 mg
Potasiu 200 mg
Vitamina C 13 mg

Istoric


Cultivarea gutuiului poate fi anterioarã mãrului, și este posibil ca mãrul citat în Cântarea Cântarilor sã fi fost în realitate un gutui.[necesitã citare] Vechii greci ofereau gutui la nunți, ritual care a venit din Orient împreunã zeița Afrodita. Plutarh relateazã ca miresele în Grecia mușcau dintr-o gutuie pentru a parfuma sãrutul înainte de a intra în camera nupțialã " ca primul sãrut sã nu fie dezagradabil" ("Întrebãri romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-esticã a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " mãr de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei științific.

Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de bucãtãrie romanã a lui Apicio ne dã rețete pentru a gãti gutuia cu miere și o combinã spre surpriza noastrã chiar și cu Praz (Allium ampeloprasum var. porrum). Plinius menționeazã un tip numit gutuie de Mulvian, care se putea mânca crudã. Columella menționeazã trei tipuri, una dintre ele "mãrul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat în Grãdina Hesperidelor- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro).


Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea sã fie bunã. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grãdinã sau livadã. Carol cel Mare a dat ordin sã se planteze gutui în livezi mari.

Gutuiul este menționat pentru prima datã într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonã foarte propice, datoritã temperaturilor mici ale verii care împiedicã gutuia sã se coacã în totalitate. De asemenea au fost duse în Lumea Nouã, dar sunt rare în America de Nord, datoritã unei boli cauzatã de bacteria Erwinia amylovora. Se cultivã mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și în bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina.
Specii înrudite

Existã patru specii înrudite cu Cydonia, clasificate în alte genuri. Aceste specii sunt gutuiul chinezesc (Pseudocydonia sinensis), originar din China, și trei gutui ornamentali, originari din Asia, care au fost incluși în genul Chaenomeles.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Kiwi (fruct)


Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Ordin: Ericales
Familie: Actinidiaceae
Gen: Actinidia
Specie: A. deliciosa
Nume binomial
Actinidia deliciosa

Kiwi, proaspãt, crud
Valoare nutriționalã per 100 g
Energie 60 kcal 260 kJ
Carbohidrați 14.66 g
- Zaharuri 8.99 g
- Fibre 3.0 g
Grãsimi 0.52 g
Proteine 1.14 g
Tiaminã (Vit. B1) 0.027 mg 2%
Riboflavinã (Vit. B2) 0.025 mg 2%
Niacinã (Vit. B3) 0.341 mg 2%
Vitamina B6 0.63 mg 48%
Acid folic (Vit. B9) 25 μg 6%
Vitamina C 92.7 mg 155%
Calciu 34 mg 3%
Fier 0.31 mg 2%
Magneziu 17 mg 5%
Fosfor 34 mg 5%
Potasiu 312 mg 7%
Zinc 0.14 mg 1%
Mangan 0.098 mg
Procentajele sunt relative la
doza recomandatã zilnicã pentru adulți în SUA.

Kiwi este fructul comestibil al plantelor Actinidia chinensis și Actinidia deliciosa din Asia. Denumirea chinezeascã este Yang Tao (mura sau strugurele gâștei). Cunoscut original sub denumirea de „agrișe chinezești”.

Istoria "europeanã" a fructului a început în Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei, de unde în anul 1847 un membru al Societãții Regale de Horticulturã din Marea Britanie a trimis primele semințe în afara granițelor țãrii de origine. În 1906 a fost plantatã și în Noua Zeelandã unde a rodit prima datã în 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu numele de astãzi, dupã numele pãsãrii naționale, probabil datoritã asemãnãrii ca formã și culoare. Astãzi kiwi se cultivã în Noua Zeelandã, SUA, Italia, Japonia, Franța, Grecia, Spania, Australia și Chile.

În pãdurile din care este originarã, planta care face kiwi (Actinidia chinesis) poate fi descrisã ca un arbust cu vițe lungi, viguroase și lemnoase, asemãnãtoare lianelor, cu aspect de arbust cãțãrãtor. Adesea un astfel de arbust acoperã o zonã de 3-4,5 m lãțime, 5–7 m lungime și 2,7-3,6 m înãlțime. De aceea, atunci când este cultivatã, planta are nevoie absolutã de un spalier. În câmp, planta se cultivã pe araci înalți de 1,7–2 m, legați între ei cu sârmã.

Fructul are o formã ovaloidã, de mãrimea unui mãr mijlociu (7–10 cm lungime și o greutate de circa 80-100 g), cu miezul verde, cãrnos, acrișor. Coaja verde-maronie pufoasã (acoperitã cu perișori aspri), este comestibilã. Pulpa fructului este cãrnoasã, de culoare verde, cu vreo sutã de semințe mici, negre, comestibile și viabile, dispuse circular cãtre interiorul fructului. Kiwi este sursã importantã de vitamina C, dar și de vitamina A și vitamina E, de calciu, fier și de acid folic.

Planta de kiwi este foarte sensibilã la ger și la vânt, preferând solurile umede, umbroase și puțin calcaroase.

Dupã recoltare, depozitarea acestor fructe se face în încãperi curate, uscate și fãrã infestie, în lãzi stivuite și așezate pe grãtare, la o temperaturã de 12 °C și o umiditate relativã a aerului de 85-90%. În aceste condiții ele pot fi pãstrate o perioadã de circa 2-5 sãptãmâni.

Printr-un Grant de Cercetare, finanțat de Academia Românã, Facultatea de Horticulturã din Universitatea de Știinte Agronomice și Medicinã Veterinarã București, având ca director de grant pe Stãnicã Florin, a întreprins o cercetare cu titlul Selecția unor elite hibride de kiwi (Actinidia arguta) și înmulțirea rapidã a acestora în vederea omologãrii și introducerii în culturã în România.
Conținut

Kiwi este fructul cu cele mai multe substanțe nutritive din categoria fructelor importante. Kiwi conține mai multã vitaminã C decât o portocalã.
Kiwi conține o gamã largã de substanțe nutritive:

Luteinã, o substanțã care este apreciatã din ce în ce mai mult pentru eficacitatea ei în reducerea riscului de apariție a cancerului, a bolilor de inimã și în prevenirea cataractei. Kiwi e considerat a fi, dupã porumb, fructul cu cea mai bogatã sursã de luteinã.
toate tipurile de fibrã care protejeazã împotriva bolilor de inimã, a diabetului, cancerului etc.
cupru - mineral cu rol vital în procesul de creștere a copiilor pentru cã ajutã la întãrirea oaselor, la dezvoltarea creierului și la construirea sistemului imunitar.
potasiu - mai mult decât bananele. Potasiul ajutã la funcționarea eficientã a inimii și are rol semnificativ în controlul presiunii arteriale.
magneziu, fier, calciu, acid folic, crom.
vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina E

Semințele de Kiwi sunt cele ce încorporeazã toți nutrienții: proteine, vitamine, minerale.
Alergii

Persoanele alergice la latex, papaya sau ananas este posibil sã prezinte deasemenea alergie la kiwi, datoritã prezenței unei enzime numitã actinidinã.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lãmâi

Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Subclasã: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. limon
Nume binomial
Citrus limon


Lãmâiul (Citrus limon) este un arbust din familia Rutaceae, nativ din Asia, de la 5 la 10 m înãlțime, considerat veșnic verde.
i

Fructul copt are forma sfericã alungitã și coaja în culori care variazã de la verde deschis la galben strãlucitor. Fructul ajunge la maturitate toamna târziu în emisfera de nord. Pulpa este suculentã, bogatã în acizi și în vitamina C, ceea ce a fãcut frunctul - datoritã conservãrii ușoare - sã fie distribuit în întreaga lume de marinarii care-l utilizau pentru a preveni scorbutul.

Fructul este utilizat în scopuri culinare și non-culinare în întreaga lume - în primul rând pentru suc, deși pulpa si coaja (coaja) sunt deasemeni folosite la gãtit. Sucul de lãmâie conține aproximativ 5%-6% (aproximativ 0,3 M) de acid citric, care îi dã un gust acru și un pH de 2-3. Gustul acru distinctiv al sucului de lãmâie îl face un ingredient cheie în multe feluri de mâncare din întreaga lume.





Bonnie Brae

De formã alungitã, neted, cu pielea subțire și fãrã sâmburi[1]; crescut în special în zona San Diego, SUA.[2]

Bush lemon tree (Lãmâiul arbust)

Acest lãmâi naturalizat crește în sãlbãticie în Australia subtropicalã. Are un fruct foarte rezistent cu o coajã groasã, o aromã de lãmâie puternicã, fiind bun pentru gãtit. Crește pânã la aproximativ 4 metri, având nevoie de o zonã însoritã.

Eureka[3]

Varietate californianã (secolul al XIX-lea) ce rezistã tot timpul anului și crește din abundențã; este gãsit cel mai des în supermarket-uri

Femminello St. Teresa, sau Sorrento [4]

Nativ din Italia, coaja fructului acestuia are un conținut bogat în uleiuri și este folosit la producerea limonadei

Fino

Pobabil de origine spaniolã, aceastã varietate produce fructe de dimensiuni mai mici; este deasemeni cunoscut sub denumirile Mesero, Blanco et Primofiori (ou Primofiore).

Jhambiri C. jhambiri [5]

Fruct cu aspect rugos, are o culoare galbenã și pulpa foarte acrã. Este folosit ca portaltoi în Asia de sud

Lisbon[6]

Produce fructe amare de bunã calitate cu niveluri ridicate de acid și de suc; fructele Lisbon sunt foarte asemãnãtoare cu cele Eureka. Copacii viguroși și productivi sunt foarte spinoși, în special atunci când sunt tineri.

Meyer[7]

Aceasta este o încrucișare între un lãmâi și un portocal sau mandarin, și a fost numit dupã Frank N. Meyer, primul care l-a descoperit în 1908. Cu o coajã subțire și ușor mai puțin acid decât Lisbon și Eureka, fructele Meyer au nevoie de mai multã grijã la transport și nu sunt cultivate comercial pe scarã largã. Lãmâiele Meyer au o coajã mult mai subțire, și de multe ori se maturizeazã la o culoare galben-portocalie. Lãmâiele Meyer sunt ceva mai rezistente la îngheț decât alte lãmâi.

Ponderosa[8]

Copacul este mai sensibil la frig decat lãmâiul obișnuit, dar are fructele cu coajã groasã și foarte mari.


Un soi de Eureka sau Lisabona, cu modele multicolore pe frunze și cojile fructelor verzi imature. La maturare la galben, modelul pestriț dispare din coaja fructelor. Pulpa și sucul sunt de culoare roz sau roz-portocaliu, în loc de galben.




Originar din China, și ulterior introdus în Japonia și Coreea, yuzu are o aromã asemãnãtoare unui amestec de lãmâie meyer și grapefruit alb. Yuzu este probabil un hibrid între ichang papeda și un mandarin. Yuzu este probabil cel mai rezistent la frig dintre citrice.

Istoric


Un studiu genetic a lãmâiei considerã cã este un hibrid între un portocal acru și un lãmâi sãlbatic(„citron”) [14].

Se presupune cã primul lãmâi a crescut în sudul Indiei, nordul Burmei, și China [15][16]. În Asia de Sud și de Sud-Est, acesta a fost cunoscut pentru proprietãțile sale antiseptice și a fost folosit ca un antidot pentru diferite otrãvuri. În India, fructul, lãmâia, este utilizatã în viața de zi de zi pentru diverse scopuri. Este utilizatã în toatã medicinã tradiționalã indianã, în principal, în medicina Siddha și Ayurveda. Acesta este unul dintre ingredientele principale în multe din bucãtãria indianã. Lãmâia marinatã sau mango marinat fac parte din masa zilnicã de prânz în sudul Indiei în special în Pooja hindusã.

Lãmâiul a intrat în Europa (aproape de sudul Italiei), nu mai târziu de primul secol d.Hr., în timpul Romei Antice. Cu toate acestea, nu a fost cultivat pe scarã largã [17]. A fost introdus mai târziu în Persia și apoi în Irak și Egipt în jurul anului 700 d.Hr.. Lãmâiul a fost înregistrat în literatura de specialitate într-un tratat în limba arabã despre agriculturã din secolul XX și a fost, de asemenea, folosit ca plantã ornamentalã în grãdinile islamice [17]. A fost distribuit pe scarã largã în întreaga lume arabã și regiunea mediteraneanã între 1000 și 1150.

Prima cultivare substantialã de lãmâi în Europa a început în Genova, în mijlocul secolului XV [17]. Mai târziu a fost introdus în America în 1493, atunci când Cristofor Columb a adus semințe de lãmâie în Hispaniola de-a lungul cãlãtoriilor sale. Cucerirea spaniolã a ajutat la rãspândirea în întreaga Lume Nouã a semințelor de lãmâie. Acesta a fost folosit în principal ca ornament și medicinã [17]. În secolele XVIII și XIX, odatã cu utilizarea lãmâilor pe scarã largã în gãtit și ca potențiator de aromã, acestea au fost din ce în ce mai mult plantate în Florida și California [18].

În 1747, James Lind experimenteazã pe pe marinarii care suferã de scorbut adãugând vitamina C din suc de lãmâie în dieta lor [19].

Etimologic, cuvântul lãmâie, sugereazã o origine din Orientul Mijlociu. Una dintre cele mai vechi menționãri apare într-un document vamal în limba englezã din 1420-1421, cu originea din limba francezã veche Limon. Mergând pe aceastã cale, se ajunge la latinã limone, provenit din arabicã laymūn sau līmūn ليمون, și din persanã līmūn لیمو (un termen generic pentru citrice) care este cognitiv cu sanskrita निम्ब (nimbū, lime) [20].
Utilizare
Componențã chimicã

Ca medie, lãmâia conține aproximativ 3 linguri (50 ml) de suc. Permiterea lãmâii sã ajungã la temperatura camerei înainte de stoarcere (sau încãlzirea scurta într-un microunde) face mai ușoarã extragerea sucului. Lãmâile lãsate nerefrigerate pentru perioade lungi de timp sunt susceptibile la mucegai.

lãmâie, crudã, fãrã coajã
(valori nutritive pentru 100 g)
apã : 88,98 g greutate uscatã : 0,30 g fibre alimentare : 2,8 g valoare energeticã : 29 kcal
proteine : 1,10 g lipide : 0,30 g glucide : 9,32 g zaharuri simple : 2,50 g
elemente chimice
calciu : 26 mg fier : 0,60 mg magneziu : 8 mg fosfor : 16 mg
potasiu : 138 mg cupru : 0,037 mg sodiu : 2 mg zinc : 0,06 mg
vitamine
vitamina C : 53,0 mg vitamina B1 : 0,040 mg vitamina B2 : 0,020 mg vitamina B3 : 0,100 mg
vitamina B5 : 0,190 mg vitamina B6 : 0,080 mg vitamina B9 : 0 µg vitamina B12 : 0,00 µg
vitamina A : 22 UI retinol : 0 µg vitamina E : 0,15 µg vitamina K : 0,0 µg
acizi grași
acizi grași saturați : 0,039 g acizi grași mono-nesaturați : 0,011 g acizi grași poli-nesaturați : 0,089 g colesterol : 0 mg
Culinar
Lãmâi murate, o delicatesã marocanã

Fructul are utilizãri multiple în bucãtãrie:

Sucul proaspat este utilizat în condimentarea peștelui sau folosit atât în marinarea acestuia, acizii din suc neutralizând aminele din pește transformându-le în sãruri de amoniu nevolatile, cât și a cãrnii roșii unde acizii hidrolizeazã fibrele dure de colagen, dar pH-ul scãzut distruge proteinele fãcând carnea sã se usuce la gãtire.
Acesta înlocuiește, în funcție de gust, oțetul în salate.
Adãugând apã și zahãr, se obține limonada, o bãuturã rãcoritoare; este folosit astfel în mai multe bãuturi slab alcolizate și cocktailuri
Sucul de lãmâie este folosit uneori ca un conservant de scurtã duratã la anumite alimente (fructe sau legume) care au tendința de a se oxida (prind o culoare maro) dupã tãiere acidul sãu distrugând enzimele care produc aceastã oxidare.
Acesta este adesea utilizat în coacere, în special în rețeta pentru plãcintã de lãmâie

Medicinal

Sucul, care are proprietãți antiseptice datoritã pH-ului scãzut, este utilizat de la produse de prim ajutor pânã la tratamente împotriva durerii de gât.

Având o cantitate mare de vitamina C, sucul este deseori folosit pentru beneficiile acesteia în medicina naturalã. Deasemeni, cu un conținut puternic de antioxidanți naturali (flavonoide), se presupune cã putea juca un rol împotriva bolilor degenerative ale creierului, ca Alzheimer [21].

Este tot mai folosit în cosmeticã pentru a da elasticitate pielii.

Într-o cercetare din cadrul „The Ohio State University”, SUA, s-a observat cã aroma uleiului de lãmâie folositã în aromo-terapie, nu influențeazã sistemul autoimun uman, dar poate modifica starea de spirit [22].
Produse chimicale

Uleiul obținut din coajã este folosit în curãțirea suprafețelor din lemn, prin capacitatea solventului d-limonen de a dizolva ceara veche, amprentele și mizeria.

Este folosit în produsele de întinerire a vaselor de gãtit din cupru.

În produsele de curãțire pentru bucãtãrie și toaletã, sucul de lãmâie este utilizat atât ca deodorizant cât și pentru a înlãtura grãsimea, petele și a dezinfecta. Amestecat cu bicarbonat de sodiu, poate scoate petele de pe cutiile din plastic folosite la stocarea mâncãrii [23].

În scoli fructul, asemenea altor citrice, este folosit ori pentru a arãta producerea curentului electric, prin atașarea unor electrozi la mai multe lãmâi, obținându-se un curent de joasã intensitate, dar suficient pentru a alimenta un ceas electric [23].

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Limetã

Clasificare științificã
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. ×aurantiifolia
Nume binomial
Citrus ×aurantiifolia

Limetã

Limeta (Citrus ×aurantiifolia) este un fruct citric hibrid (C. micrantha x C. medica).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Topul fructelor cu conþinut scãzut de zahãr
adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/topul-fructelor-continut-scaz...


Rãcoritoare ºi bogate în vitamina C, portocalele au totodatã ºi un indice glicemic redus. ªtiai cã fructele cu un conþinut scãzut de zahãr au de fapt cea mai mare valoarea nutriþionalã, inclusiv o mulþime de antioxidanþi ºi fitonutrienþi? Deºi toate fructele sunt sãnãtoase, unele dintre ele au aport caloric mai ridicat din cauza conþinutului mai ridicat de zahãr, numitã ºi fructozã, în timp ce altele au în compoziþia lor mai multã apã, putând fi consumate fãrã probleme de cei care doresc sã scape de kilogramele în plus. Fiind sãrace în carbohidraþi, aceste fructe sunt recomandate în orice dietã echilibratã sau în dietele cu reguli stricte. Iatã câteva exemple de fructe cu conþinut scãzut de zahãr! Fructe cu conþinut scãzut de zahãr - merele Pe lângã faptul cã abundã în vitamina C ºi fibre (dacã sunt consumate cu coajã), merele au un conþinut slab de calorii ºi carbohidraþi, mai exact 52 de calorii la 100 de grame ºi 14 grame de carbohidraþi. Coaja furnizeazã fibre necesare unei bune digestii, dar ºi antioxidanþi care lupta împotriva radicalilor liberi ºi previn îmbãtrânirea prematurã.

Citeste mai mult: adev.ro/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Știai cã fructele cu un conținut scãzut de zahãr au de fapt cea mai mare valoarea nutriționalã, inclusiv o mulțime de antioxidanți și fitonutrienți?
www.clicksanatate.ro/Fructe-cu-continut-scazut-de-zahar_0_14343.html

Deși toate fructele sunt sãnãtoase, unele dintre ele au aport caloric mai ridicat din cauza conținutului mai ridicat de zahãr, numitã și fructozã, în timp ce altele au în compoziția lor mai multã apã, putând fi consumate fãrã probleme de cei care doresc sã scape de kilogramele în plus.

Fiind sãrace în carbohidrați, aceste fructe sunt recomandate în orice dietã echilibratã sau în dietele cu reguli stricte.

Iatã câteva exemple de fructe cu conținut scãzut de zahãr!

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - merele

Pe lângã faptul cã abundã în vitamina C și fibre (dacã sunt consumate cu coajã), merele au un conținut slab de calorii și carbohidrați, mai exact 52 de calorii la 100 de grame și 14 grame de carbohidrați.

Coaja furnizeazã fibre necesare unei bune digestii, dar ºi antioxidanþi care lupta împotriva radicalilor liberi ºi previn îmbãtrânirea prematurã.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - perele

Atunci când simți nevoia sã ronțãi ceva între mese, 2-3 felii de parã sunt alegerea idealã. În plus, perele au indice glicemic scãzut, iar din acest motiv zahãrul din ele este absorbit mai lent de organism, așadar nu vei mai pofti la fel de des la alte dulciuri sau la gustãri nesãnãtoase cum sunt biscuiții sau covrigeii. O parã de mãrime medie are aproximativ 100 de calorii.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - cãpșunile

Profitã din plin de sezonul de coacere a cãpșunilor, astfel cã 50 de grame de cãpșuni conțin doar 4 grame de carbohidrați. Pe lângã bogãția de vitamine și minerale, cãpșunile conþin ºi acid elagic, despre care s-a descoperit cã inhibã creºterea ºi dezvoltarea tumorilor.

Antocianinele din aceste fructe au efect analgezic ºi blocheazã acþiunea unor compuºi chimici care cresc nivelul inflamațiilor din organism.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - kiwi

Aceste fructe se gãsesc pe rafturile magazinelor pe tot parcursul anului, fiind alternative ideale pentru o dietã bogatã în carbohidrați. Un kiwi mediu conține aproximativ 42 de calorii și 13 grame de carbohidrați, precum și cantitãți mari de potasiu, vitamina C și fibre.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - cireșele

Cireșele au un indice glicemic scãzut și un conținut sãrac de carbohidrați, fiind recomandate inclusiv persoanelor diagnosticate cu diabet. Astfel, aproximativ 100 de grame de cireșe furnizeazã 59 de calorii și 14 grame de carbohidrați. De asemenea, cireșele au și un efect antioxidant și protejeazã împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului și altor boli cronice.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - portocalele și lãmâile

Rãcoritoare ºi bogate în vitamina C, portocalele au totodatã ºi un indice glicemic redus. O portocalã medie conþine aproximativ 62 de kcal ºi 15 grame de carbohidraþi, completând însã generos aportul de acid folic ºi potasiu, mineral care regleazã presiunea arterialã. Grapefruitul prezintã aceleaºi calitãþi nutriþionale.

Lãmâia are doar 26 de calorii la 100 de grame, fiind cel mai important aliat împotriva grãsimii. Conținutul de flavonoide fac din lãmâie un important aliat în lupta contra cancerului. Lãmâia este foarte bunã pentru îngrijirea pielii, a dinților și au puterea de a opri infecțiile. De asemenea, consumul de lãmâi ajutã în tratarea hemoragiilor interne, arsurilor, probleme de pãr sau hipertensiune arterialã.

Fructe cu conținut scãzut de zahãr - papaya

Cu doar 33 de calorii la suta de grame, papaya este un fruct deseori recomandat în curele de slãbire. Sunt excelente pentru întreținerea pãrului, unghiilor și menținerii tenului curat și tânãr. Sunt fructe care dau un bust de energie, te scapã de indigestii și constipație, previn bolile de piele datoritã conținutului bogat în beta-caroten, scad glicemia și sunt indicate pentru diabetici.

Printre fructele cu un conținut minim de carbohidrați se mai numãrã afinele (57 calorii/10 grame), piersicile (42 calorii/100 grame), pepenele roșu (30 calorii/100 grame), ananasul (50 calorii/100 grame) sau bananele (90 calorii/100 grame).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mango


Mango este un fruct aparținând genului Mangifera, care constã din numeroase specii de fructe tropicale aparținând familiei Anacardiaceae. Arborele se pare cã provine din Asia de Est, Myanmar, Assuma.[1] , este un arbore mare stufos, veșnic verde. Mango este fruct național în India, Pakistan și Filipine și este considerat un fruct sacru. Fructul de mango este foarte dulce și aromat, când este copt coaja are o culoare portocalie - roșiaticã. Principiile active ale fructului mango: bogat în fibre, antioxidanți, vitaminele A, C, E, B6, K, în Cu, potasiu, are 17 aminoacizi, Omega 3 și 6, Zinc, pectine, amidon.

Etimologie

Se presupune cã numele de „mango” provine de la Malayalam manga, terminologie împrumutatã în portughezã în secolul al XVI-lea; din portughezã a trecut în limba englezã.
Producție și consum
Mango
Un mango tãiat în secțiune
Valoarea nutritivã la 100 g
Energie 250 kJ (60 kcal)
Carbohidrați 15 g
- Zahãr 13.7
- Fibre alimentare 1.6 g
Grãsimi 0.38 g
Proteinã 0.82 g
Vitamina A echiv. 54 μg (7%)
- betacarotenã 640 μg (6%)
- lutein și zeaxanthin 23 μg
Tiaminã (vit. B1) 0.028 mg (2%)
Riboflavinã (vit. B2) 0.038 mg (3%)
Niacinã (vit. B3) 0.669 mg (4%)
Acid pantothenic (B5) 0.197 mg (4%)
Vitamina B6 0.119 mg (9%)
Acid folic (vit. B9) 43 μg (11%)
Choline 7.6 mg (2%)
Vitamina C 36.4 mg (44%)
Vitamina E 0.9 mg (6%)
Vitamina K 4.2 μg (4%)
Calciu 11 mg (1%)
Fier 0.16 mg (1%)
Magneziu 10 mg (3%)
Mangan 0.063 mg (3%)
Fosfor 14 mg (2%)
Potasiu 168 mg (4%)
Sodiu 1 mg (0%)
Zinc 0.09 mg (1%)


Mango se folosește crud în salate, conservat este adãugat în desert-uri, sosuri, mâncãruri cu carne; nectar, uscat - în bucãtãria asiaticã se folosește ca și condiment. Din pulpa fructului de mango se preparã: jeleuri, înghețate, gemuri.

Fructele ne-coapte se pãstreazã în pungi de hârtie la temperatura camerei, iar cele coapte la frigider, miezul de mango se pãstreazã bine în pungi la congelator, feliile uscate se mãnâncã ca și chip-suri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mandarin

Citrus reticulata
Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Subclasã: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus


Mandarinul (Citrus reticulata Blanco] sin. Citrus nobilis Andr.) este o specie de plante originarã din regiunile tropicale și subtropicale ale Asiei.


Caracteristici

Coajã portocalie, ușor confundabilã cu clementinele, uneori și cu portocalele, singura diferențã între ele fiind mãrimea.
Înmulțire

Se înmulțește prin semințe,butași,drajonare sau marcotare . Cea mai bunã metodã este prin butași,apoi urmând cea prin semințe.
Utilizare

Are multe utilizãri, coaja (scoarța), frunzele. Dar cele mai utilizate sunt fructele lui, în regim alimentar.
Volum de producție și valoare nutriționalã
Mandarin, brutã Valoarea nutritivã la 100 g
Energie 223 kJ (53 kcal)
Carbohidrați 13.34 g
- Zahãr 10.58 g
- Fibre alimentare 1.8 g
Grãsimi 0.31 g
Proteinã 0.81 g
Vitamina A echiv. 34 μg (4%)
- betacarotenã 155 μg (1%)
Tiaminã (vit. B1) 0.058 mg (5%)
Riboflavinã (vit. B2) 0.036 mg (3%)
Niacinã (vit. B3) 0.376 mg (3%)
Acid pantothenic (B5) 0.216 mg (4%)
Vitamina B6 0.078 mg (6%)
Acid folic (vit. B9) 16 μg (4%)
Choline 10.2 mg (2%)
Vitamina C 26.7 mg (32%)
Vitamina E 0.2 mg (1%)
Calciu 37 mg (4%)
Fier 0.15 mg (1%)
Magneziu 12 mg (3%)
Mangan 0.039 mg (2%)
Fosfor 20 mg (3%)
Potasiu 166 mg (4%)
Sodiu 2 mg (0%)
Zinc 0.07 mg (1%)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mãceș

Clasificare științificã
(Anca Sârbu, 1999)
Regn: Plantae
Subregn: Cormobionta
Încrengãturã: Magnoliophyta Angiospermatophyta
Clasã: Magnoliatae
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Rosoideae
Gen: Rosa
Specie: R. canina
Nume binomial
Rosa canina


Mãceșul (Rosa canina) este o specie de plantã nativã în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei.

Este un arbust cu frunze cãzãtoare, cu o înãlțime care variazã între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperitã de țepi mici, ascuțiți, sub formã de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pal, dar existã și plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4–6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit mãceașã, are o formã elipsoidã și este roșu sau portocaliu închis.



Cultivare și utilizare

Înmulțirea mãceșului se poate face prin semințe, prin ramuri înrãdãcinate obținute prin despãrțirea tufelor existente în flora spontanã sau în culturã și prin marcotaj. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere, se vor recolta fructele de mãceș numai în stadiul de galben-portocaliu, deci la început de maturizare.Fructul este foarte bogat în vitamina C, conținând peste 2000 mg din aceastã substanțã la 100 de grame de fruct. De aceea, este utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri.

Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpinã.
Tratamente naturale pe bazã de mãceș

Mãcesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturistã, în special datoritã complexului de vitamine pe care îl conține: vitamina A, B1, B2, C, K, P, E.

Mãceșul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. Ceaiul de mãceșe trateazã intoxicațiile, diarea, afecțiunile hepatice, febra, viermii intestinali (în acest caz, și pulberea de mãceșe este foarte eficientã), palpitațiile. Afecțiunile rinichilor și ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semințe de mãceș.

Elixirul de mãceș este recomandat în tratarea bronșitei cronice și a tusei de bãtrânețe.[necesitã citare]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mãr

Malus domestica - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-108.jpg
Malus domestica
Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae sau Spiraeoideae
Gen: Malus
Specie: M. domestica
Nume binomial
Malus domestica
Borkh.
Modificã text Consultați documentația formatului
Soiul de mere „Idared“.
Mar Starkrimson, Bot de iepure, cultivat in Panciu, VN
Soiul de mere "Ionatan"
Soiul "Golden delicios"

Mãrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceastã specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintã ca pomi sau arbuști. Varietãțile de mãr cresc în zona temperatã nordicã din Europa, Asia și America de Nord, printre acestea existând un numãr mare de hibrizi.

Cea mai rãspânditã formã a mãrului este mãrul de culturã.



Utilizãri medicinale

Chiar dacã este un aliment, calitãțile sale terapeutice sunt cunoscute încã din timpuri strãvechi. Plinius cel Bãtrân îl recomandã în bolile de stomac, iar ceva mai târziu, cãlugãrița Hildegard von Bingen recomandã mãrul contra migrenelor, a durerilor de ficat și de splinã.[necesitã citare]

Mãrul are acțiune tonicã, diureticã, uricoliticã, depurativã, antisepticã, intestinalã, laxativã. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescențã, graviditate, anemie, reumatism, gutã, litiazã uricã, hepatitã, colibacilozã, stãri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele.[necesitã citare]

Partea comestibilã a mãrului este receptaculul (o prelungire a codiței), iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari „cotor”, parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilã.

Cercetãrile sugereazã cã merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostatã și cancerul pulmonar.[1] Cojile de mere conțin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe șobolani, crește masa mușchilor scheletici și a țesutul adipos brun, de asemenea scade grãsimea de culoare albã, reduce obezitate, intoleranța la glucozã și steatoza hepaticã.[2]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mãslin
Olivesfromjordan.jpg
Olea europaea, Marea Moartã, Iordan
Clasificare științificã
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasã: Magnoliopsida
Ordin: Lamiales
Familie: Oleaceae
Gen: Olea
Specie: O. europaea
Nume binomial
Olea europaea


Mãslinul este un arbore originar din Siria și zonele de litoral din Turcia, foarte rãspândit și în Grecia continentalã și în arhipelagul elen. Este considerat "arborele veșnic roditor", fiind un arbore cu o longevitate extraordinã, având o uimitoare putere de regenerare, dând mereu rãdãcini și lãstari noi.

Genul olea conține în jur de 20 de specii larg rãspândite în jurul globului. Sunt pomi mici întâlniți în zonele limitrofe Mãrii Mediterane, în sudul Africii, în sud-estul Asiei, în estul Australiei. Frunzele mãslinilor se mențin verzi pe întreaga duratã a anului.

Mãslinul preferã climate cu ierni blânde și veri toride, se dezvoltã foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza mãrii.
Mãslin Olea europaea L. în parcul Valle dei templi (valea templelor) din Agrigento, Sicilia
Conform panoului instalat in fața sa, pentru informarea turiștilor, are urmãtoarele dimensiuni:
Înãlțimea = 6,50 m
Circumferința trunchiului la bazã=7,50m
Circumferința trunchiului la înãlțimea de 1, 30 m= 5,20 m
Dimensiunea coroanei E-V= 5,80 m
Dimensiunea coroanei N-S= 6,70 m
Vârsta estimatã 500-600 ani

Olea europaea, mãslinul european, este cea mai cunoscutã specie din genul Olea, fiind apreciat încã din antichitate. Mãslinele erau folosite fie pentru obținerea uleiului de mãsline, fie erau consumate ca fructe. Pentru cã au un gust amar, mãslinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramurã.

Mãslinul sãlbatic este un pom mic cu aspect de tufiș, cu creștere lentã și crengi presãrate cu ghimpi. Varietãțile cultivate prezintã multe deosebiri, dar în general sunt lipsiți de spini, mai compacți și mai productivi. Mãslinii au o creștere lentã, dar sunt și foarte longevivi. Lãsați sã se dezvolte natural, mãslinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile, fiind înregistrate recorduri de peste 10 metri în diametru și peste șapte secole de viațã. În Italia se crede cã unii din cei mai bãtrâni mãslini dateazã din primii ani ai Imperiului Roman, pãrere infirmatã de mulți specialiști.

Existã în jur de 20 de specii de mãslini, printre acestea se numãrã: Olea brachiata, Olea capensis, Olea caudatilimba, Olea europaea, Olea exasperata, Olea guangxiensis, Olea hainanensis, Olea laxiflora, Olea neriifolia, Olea paniculata, Olea parvilimba, Olea rosea, Olea salicifolia, Olea tetragonoclada, Olea tsoongii, Olea undulata.

Existã, însã, un foarte mare numãr de varietãți de mãslini cunoscuți crescãtorilor din ziua de azi. Doar în Italia au fost identificate peste 300 de varietãți, însã dintre acestea doar câteva sunt cultivate pe suprafețe întinse. Principalele varietãți întâlnite în Italia sunt: Frantoio, Leccino și Carolea. Compãrând aceste varietãți cu varietãțile descrise de savanții Romei antice nu s-a reușit o identificare sigurã. Se crede, totuși, cã unele varietãți existente în zilele noastre sunt înrudite cu varietatea Licinian, descrisã de Plinius alãturi de alte 15 varietãți cultivate în vremea sa. Datoritã uleiului obținut, Licinian era cea mai apreciatã varietate în Roma Anticã.

Spre deosebire de cele din Italia, varietãțile întâlnite în Spania au frunze mai late și fructe mai mari, însã cu un gust mai amar, iar uleiul extras este inferior din punct de vedere calitativ. Din acest motiv mãslinele produse în Spania sunt mai rar destinate obținerii de ulei, în schimb sunt tratate și consumate. Adesea sunt extrași sâmburii, iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri și îmbuteliate în saramurã sau oțet. Din cele aproximativ 260 de varietãți existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru obținerea uleiului. Principalele varietãți cultivate în Spania sunt: Arbequina, Cornicabra, Blanqueta, Empeltre, Gordal, Farga, Lechin, Hojiblanca, Manzanilla și Picual.

Datoritã iernilor blânde, verilor toride, solului calcaros și întinselor suprafețe de litoral, Grecia oferã condiții excelente dezvoltãrii mãslinului. Varietãțile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon, Halkidikis și Savory.

Varietatea Kalamon oferã excelente mãsline de masã și este intens plantatã în Messinia, Lakonia și Agrinio. Fructele ajunse la maturitate sunt culese în lunile noiembrie și decembrie.
Varietatea Halkidikis este cultivatã cu preponderențã în zona Halkidiki și este cunoscutã și ca mãslina mamut, datoritã dimensiunilor considerabile atinse de fructe.
Varietatea Savory, întȃlnitȃ în Attica, Creta și Thassos, eliminã parțial gustul amar al fructului în timpul coacerii.

Mãslinele de masã pot fi clasificate în funcție de dimensiuni și de numãrul de mãsline dintr-un kilogram.


Cultivarea mãslinelor

În anul 2012, Spania, Italia și Grecia erau cei mai mari cultivatori de mãsline din lume, cu o cotã de 70% din producția globalã.

În ultimii 20 de ani, producția de mãsline a crescut cu aproape 60% la nivel mondial, avansul fiind generat de țãri precum China, Statele Unite, Australia și Canada.
Uleiul de mãsline

Spania este cel mai mare producãtor de ulei de mãsline la nivel mondial, înaintea Italiei, iar Andaluzia asigurã 45% din producția țãrii.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Merișor (plantã)


În siguranțã (NatureServe)
Clasificare științificã
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Ericales
Familie: Ericaceae
Gen: Vaccinium
Specie: V. vitis-idaea
Nume binomial
Vaccinium vitis-idaea


Merișorul (Vaccinium vitis idaea - L.) este o plantã medicinalã din familia Ericaceae. Denumire popularã: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacãz, coacãz de munte, poranici, smirdar,saschiu, brebenoc,cununițã, pervincã.



Descriere

Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10–40 cm. Tulpina este cilindricã și ramificiatã. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile rãsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu douã-șase flori.
Rãspândire

Crește la altitudine mare, în pajiști alpine sau luminișuri, mai rar în locurile umbrite (molidișuri). Merișorul crește pe soluri schelete, acide puternic, având cerințe mici fațã de sol. Rezistã și la uscãciune. În România, merișorul crește în zonele înalte ale Munților Carpați, mai ales cele din Transilvania.
Utilizare

Se folosesc frunzele (Folium Vitis idaea). Se taie ramurile care se pun la uscat, apoi se scuturã frunzele prin batere. Substanțe active: arbutinã, hidrochinonã, tanin, flavonoizi. Preparatul din frunze este diuretic energetic, litontriptic (dizolvã calculii urinari, numiți popular pietre la rinichi), antidiareic, puternic antiseptic al cãilor urinare. Este recomandat pentru afecțiuni renale (mai ales litiaze), infecții urinare, cistite, la reumatism, gutã, diaree. Se administreazã sub formã de decocție simplã (5-10 minute cu 1 1/2 lingurițe la canã), 2 cãni pe zi, la care se adaugã un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Intrã în formula unor ceaiuri diuretice.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Prunus dulcis
Migdal

Prunus dulcis

Prunus dulcis în Majorca, Spania
Clasificare științificã
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosids
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Prunus
Subgen: Amygdalus
Specie: P. dulcis
Nume binomial
Prunus dulcis
(Mill.) D. A. Webb
Sinonime[1]
Synonymy
[ascunde]
Amygdalus amara Duhamel
Amygdalus communis L.
Amygdalus dulcis Mill.
Amygdalus fragilis Borkh.
Amygdalus sativa Mill.
Druparia amygdalus Clairv.
Prunus amygdalus Batsch
Prunus communis (L.) Arcang.
Prunus communis Fritsch


Prunus dulcis sau Migdalul, este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele lui sunt de formã alungitã ovoidã acoperite de o coajã groasã cu aspect pielos, în interior fructul conține un sâmbure tare.



Migdalul a fost cultivat deja în urmã cu 4000 de ani. În prezent apare ca plantã de culturã în California, din SUA, Bazinul mediteranean, Pakistan și Iran. Migdalele se pot coace de asemenea în Germania pomul fiind plantat în podgoorii de vițã de vie, unde este mai ferit de frig. Trebuie sã se facã o diferențiere între migdalele amare și cele dulci. Migdalele dulci sunt acoperitã de cuticulã de culoare brunã asprã la pipãit, cuticulã care se poate îndepãrta dupã opãrirea fructelor. Migdalele se folosesc la prepararea și aromatizarea unor bãuturi alcoolice, la lichioruri, marzipan. Migdalele amare nu se pot consuma ca atare, ele conțin amigdalin, un glicozid din care rezultã acid cianhidric. Culturile de migdale din Franța sunt compuse din așa-numitele Ferragnès ca 60 % și Ferraduel ca. 30 % din cultura totalã. Din varianta Ferraduel care se coace la mijlocul lunii septembrie se obțin drajeuri. Varianta californianã este numitã migdal-Nonpareil, iar migdalele ce provin din Spania sunt numite Marcona, fiind comercializate sub numele de Valencia, pe când cele din Italia varianta mai importantã de migdale este Avola, care au o aromã deosebitã.
Compoziție

Migdalele conțin:

Glucide 2,3 %
Apã 5,7 %
Balast 15,2 %
Proteine 18,7 %
Grãsimi 58,1 %

S-a observat cã un consum regulat de migdale reduce bolile cardio-vasculare, doza necesarã fiind ca. de 20 de g pe zi.
Tratamente naturale cu migdale

Pentru vindecarea unor afecțiuni, de la migdal se folosesc atât semințele, coaja de migdale și sâmburii. Semințele de migdal sunt remineralizante și usor laxative, iar datoritã proprietãților terapeutice ajutã la vindecarea ulcerului gastric, gastritei, afecțiunilor digestive, tusei, afecțiunilor aparatului urinar și genital.
Migdalele mai sunt recomandate a fi folosite și în cosmeticã, în special pentru hidratarea pielii. În acest scop se utilizeazã laptele de migdale.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***