Fructele si legumele---izvor de sanatate

Mur


Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Cormobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliatae
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Rosoideae
Gen: Rubus
Specie: Rubus fruticosus


Murul (Rubus fruticosus L.), sau rug-de-munte, este un arbust peren din familia Rosaceae.



Descriere

L�starii sunt �nalți de 1�3 m, cu tulpina arcuit�, deseori t�r�toare, acoperit� de ghimpi drepți sau recurbați. Frunzele sunt palmat-compuse, cu marginile neregulate, cu nervuri p�roase și proeminente pe fața interioar�. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, și se deschid �n lunile iunie-august. Fructele sunt c�rnoase, compuse, roșii și acrișoare la �nceput, negre și dulci c�nd sunt coapte.

Se �nt�lnește la marginea p�durilor, �n poieni, �n tufișuri, �n lunci și de-alungul apelor curg�toare, �n zone deluroase din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord.

Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea �n Orient, m�rturiile asupra folosirii ei �n medicin� dat�nd din vremea lui Hippocrate, secolul al IV-lea �. Hr. �n prezent cuprinde peste 100 de specii și peste 1000 de variet�ți hibride.
Utilizare

�n alimentație

Fructele, mure, sunt foarte gustoase și se consum� ca atare c�nd sunt coapte (negre și puțin moi). Din ele se mai pot prepara diverse gemuri, jeleuri, compoturi, siropuri și b�uturi alcoolice. Fructele consumate proaspete au un efect ușor laxativ.

Din frunzele de mur, asociate cu cele de frag (Fragaria vesca) și cu cele de afin negru (Vaccinium myrtillus) se poate prepara un ceai.
Principii active

Frunzele uscate conțin o cantitate apreciabil� de materii tanate, derivați flavonici, vitamina C, acizi organici (acid malic, acid oxalic, acid tartric, acid lactic), inozitol.

Fructele sunt bogate �n vitaminele A și C. Acestea mai conțin acid citri, salicilic, pectin�, mucilagii, flavonide și inozitol.
Recoltare

Se recolteaz� frunzele bine dezvoltate �n tot cursul verii. Acestea se usuc� �n șoproane, �n poduri sau artificial la 40-50 �C. Randamentul la uscare este 4-5:1.

Fructele se coc �n perioada sf�rșit de iulie - octombrie.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce sunt ciupercile super-alimente: sunt considerate inamicele cancerului �i �nlocuiesc carnea �n diete. Cum trebuie s� consum�m delicioasele legume

adevarul.ro/locale/slatina/de-ciupercile-superalimente-considera...


Ciupercile sunt foarte indicate pentru consumul uman, dar pot fi �i periculoase dac� nu �tim ce cump�r�m Ciupercile se num�r� printre cele c�teva super-alimente aflate la �ndem�na oricui. Importante surse de fibre, minerale �i vitamine, despre ciuperci se mai spune c� sunt �nlocuitorul perfect pentru carne. Ca �i principale beneficii ale ciupercilor, speciali�tii indic� reducerea riscului de boli de inim� �i cancer. Ciupercile fac parte din categoria fungilor, adic� pot cre�te �i f�r� lumin� solar�. Ele con�in toate vitaminele �i mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru o bun� func�ionare. Mai exact, se �tie despre aceste legume c� sunt bogate �n proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, C, D, zinc �i mai multe vitamine B: vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6). Un aspect important cunoscut de speciali�ti despre ciuperci este c�, dintre toate legumele existente, ciupercile sunt considerate a fi cel mai bun �nlocuitor pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai u�or de digerat, procesul de digestie necesit�nd un consum mult mai mic de energie din partea organismului. Dr. Felicia Rusu, medic de familie din Slatina, afirm� c� ciupercile sunt legume extrem de puternice �n fa�a cancerului deoarece inhib� enzima direct r�spunz�toare de apari�ia acestei boli de proliferare a tumorilor, enzim� numit� aromataza. Centrul Na�ional de Cercet�ri asupra Cancerului pledeaz� pentru efectul antitumoral al ciupercilor. �Ciupercile sunt o specie de legume aparte, extrem de important� �i foarte cercetat� de cercet�tori dup� ce s-a stabilit c� acestea con�ine foarte multe minerale �i vitamine cum nu g�sim �n alt� parte. Ciupercile con�in 80-90% ap� �i 2-4% proteine, dar exist� specii ce con�in �i p�n� la 30% proteine. Despre ciuperci se mai �tie c� nu con�in niciun fel de gr�sime, zah�r ori sare. Con�inutul acestora include �i minerale vitale pentru organismul uman, precum fosfor, cupru, fier, potasiu sau seleniul, despre care se �tie c� nu se g�se�te �n prea multe fructe sau legume�, afirm� dr. Felicia Rusu. Studiile f�cute pe unele specii de ciuperci ar ar�ta �i capacitatea lor de a sus�ine organismul �n procesul de sintez� a interferonului. Ciupercile ar avea �i un rol antimicrobian. Acestea mai sunt numite �i deoarece con�in proteine de cea mai bun� calitate. Persoanele care se chinuie s� urmeze tot felul de diete pentru a sl�bi trebuie s� �tie c� ciupercile consumate zilnic le pot face s� se simt� s�tule f�r� s� �i creasc� con�inutul caloric �i aceasta datorit� faptului c� aceste legume con�in p�n� la 90% ap�. Medicii recomand� �ns� ca ciupercile s� nu fie consumate pr�jite �n tigaie sau la cuptor, ci, mai degrab�, �n stare natural� - crud�, �n�bu�ite, fierte sau chiar pe gr�tar. �n plus, ciupercile mai pot fi folosite �i �n diverse salate, sosuri �i m�nc�ruri.

Citeste mai mult: adev.ro/nnzl8r

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ceapa, zece beneficii. Ce boli combate �i ce nu �tim despre leguma care ne face s� pl�ngem


adevarul.ro/locale/slatina/ceapa-zece-beneficii-boli-combate-nu-...


Ceapa are beneficii multiple pentru s�n�tatea organismului uman Ceapa este una dintre cele mai apreciate �i mai folosite legume �n orice buc�t�rie. �n plus, dac� oamenii ar cunoa�te nu doar gustul s�u delicios �n m�nc�ruri, ci �i efectele sale benefice pentru organism, atunci ar fi mai mai s�n�to�i, spun speciali�tii. Ceapa poate fi consumat� crud�, fiart�, uscat� sau coapt�. Dr. Diana Stuparu, specialist �n diabet, boli de metabolism �i de nutri�ie la Spitalul Jude�ean din Slatina, afirm� c� ceapa are o compozi�ie bogat� �n tiosulfinate, sulfuri �i sulfoide. Tiosulfinatele au propriet��i antimicrobiene, dar �n ceap� se g�sesc doar un sfert din compu�ii sulfului, spre deosebire de usturoi, care are o ac�iune antimicrobian� mult mai puternic�. Ceapa este folosit� �nc� din antichitate ca tratament pentru mai multe boli pentru gr�birea vindec�rii r�nilor �i diminuarea durerii. Ceapa este considerat� de c�tre mul�i ca fiind un antibiotic natural ce ajut� organismul s� lupte �mpotriva stafilococilor, are efect asupra tusei, ac�ioneaz� ca un emolient, sedativ, digestiv, calmant. Este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat �n trecut de p�rin�ii �i bunicii no�tri pentru grip� �i r�ceal�, ea ajut�nd � vara � �i la �ndep�rtarea ��n�arilor. Are propriet��i antibiotice, antiinflamatoare - de efect pentru gut� �i artrit�, antiseptice - lupt� �mpotriva bacteriilor, inclusiv E. Coli �i Salmonella, infec�ii la nivelul tractului urinar, antimicrobiene �i carminative - de efect pentru constipa�ie �i balon�ri. �Ceapa este o surs� bogat� de fier prevenind anemia, fibre, potasiu - cu rol �n echilibrul electrolitic al organismului -, vitamina A - protejeaz� pielea �i mucoasele -, vitamina B - ajut� la cre�terea metabolismului �i are un rol clar �n �mbun�t��irea sistemului imunitar �i a celui nervos, precum �i �n men�inerea s�n�t��ii pielii �i mu�chilor -, �i vitamina C, cresc�nd rezisten�a sistemului imunitar�, spune dr. Diana Stuparu. Ceapa, bun� contra diabetului Iar beneficiile cepei asupra organismului nu se opresc aici. Consumarea a 100 grame de ceap� aduc doar 44 de calorii �n corp �i asigur� o doz� �nsemnat� de fibre necesare bunei desf�ur�ri a tranzitului intestinal, dar ajut� �i la sc�derea nivelului de colesterol �i, astfel, la reducerea riscului de afec�iuni ale inimii. �Ceapa ajut� la sc�derea tensiunii arteriale. Consumareaa unei jum�t��i de ceap� crud� pe zi contribuie semnificativ la sc�derea colesterolului, dar ajut� �i �n constipa�ie sau flatulen��. Datorit� con�inutului s�u de crom, ceapa ajut� �n diabet sau �n prevenirea lui �n sensul c� duce la sc�derea nivelului de insulin� din organism �i cre�te toleran�a la glucoz�. Totodat�, este un excelent diuretic, �mpiedic�nd reten�ia de ap� �n organism, ca s� nu mai amintesc despre faptul c� ceapa ajut� �i la regenerarea p�rului prin aplicarea sucului de ceap� pe scalp de dou� ori pe s�pt�m�n�, a mai precizat dr. Diana Stuparu de la Spitalul Jude�ean din Slatina. De asemenea, ceapa con�ine sulf, care are un rol protector asupra ficatului mai ales atunci c�nd combin�m, de exemplu, o salat� de legume cu ceap� la o friptur� de vit�. Acest mix se pare c� este perfect pentru stimularea transportului aminoacizilor c�tre creier �i sistemul nervos �n general, asigur�ndu-se, astfel, o stare psihic� echilibrat�. Indica�ii �b�be�ti� Ceapa este indicat� �i �ntr-una din urm�toarel situa�ii. Tuse uscat� � se ia o ceap�, se toac� m�runt �i se amestec� cu dou� linguri de gr�sime de g�sc�; se face masaj pe g�t, iar diminea�a se m�n�nc� o linguri�� din aceast� compozi�ie. Tot pentru tuse: se ia 1 cartof, 1 ceap�, 1 m�r crud; se spal� bine, se cur��� �i se pun �ntr-un litru de ap�, apoi se fierbe tot p�n� ce apa scade la jum�tate; se administreaz� c�te 1 linguri�� de fiertur� �nainte de mas�. Dureri de g�t � intern: tinctur� (o linguri�� �naintea fiec�rei mese), iar extern - cataplasme cu ceap� coapt� aplicate calde. R�ceal� u�oar� � suc cu miere (maxim 10 linguri suc de ceap�/zi), tinctur� cu vin (la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml. suc de ceap�; se las� timp de opt zile, apoi se va strecura; se completeaz� din nou la 1 litru vinul, dup� care se poate consuma ca tratament c�te o lingur� de 3 ori/zi). Este bine s� se ia �nainte de mese cu 30 minute; extern se pun cataplasme cu ceap� pe torace. Tuse persistent�, convulsiv� � se bea decoct de ceap� c�t de fierbinte posibil, �ndulcit cu miere. Dou�-trei c�ni pe zi din acest remediu prea pu�in pl�cut la gust, ba chiar resping�tor pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secre�iilor de pe arborele bron�ic, de refacere a epiteliilor distruse de infec�ia respiratorie. Gripa � se las� la macerat patru cepe timp de 24 de ore �ntr-un 1 litru ap� c�ldu��; se bea o cea�c� �ntre mese �i �nc� una �nainte de culcare. Acest preparat luat diminea�a pe stomacul gol mai are proprietatea de a ameliorara diabetul. Tot contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe t�iate �n felii sub�iri care se pun �ntr-un litru de ap� plat� sau de izvor; se va lua un pahar de acest amestec macerat �ntre mese �i un alt pahar seara la culcare, vreme de cca. 15 zile. St�ri febrile, migrene, diaree, viermi intestinali � se ia o ceap� tocat�, peste care se toarn� 0,5 litri de ap� fierbinte, se �nvele�te �i se infuzeaz� 12 ore; se consum� un sfert de pahar de 3-4 ori/zi, cu 20 minute �nainte de mas�. Aten�ie la neaten�ie! Studii de specialitate mai arat� arat� c� sucul proasp�t de ceap� aplicat de arsurile minore sau ciupiturile de insecte gr�be�te vindecarea �i regenerarea �esuturilor, chiar dac�, la �nceput, senza�ia este una de usturime � rezultatul conteaz�. �n anotimpurile reci, c�nd m�inile au foarte mult de suferit din cauza frigului, cei care se �tiu cu probleme �n acest sens trebuie s� �tie c� pot �ncerca un remediu naturist pe baz� de suc de ceap� �i miere, �n p�r�i egale, care ajut� la tratarea cr�p�turilor pielii �i echilibrarea pH-ului. Exist� �ns� o avertizare �n consumul de ceap�, valabil� pentru persoanele suferinde de gastrit�, sindrom de colon iritabil sau colit�. Pentru ace�tia este recomandat consumul treptat al cepei �i �n cantit��i mici astfel �nc�t organismul s� se obi�nuiasc� deoarece ingestia unei cantit��i nepotrivite poate diminua peristaltismul gastric, �ngreun�nd digestia.

Citeste mai mult: adev.ro/njpp8d

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.primatv.ro/stiri-focus/cum-te-ajuta-perele-sa-slabesti.html
Cum te ajuta perele sa slabesti

Sunt bogate �n fibre �i au un con�inut redus de calorii, ceea ce face din pere fructele ideale �n curele de sl�bit. Le po�i m�nca at�t crude, c�t �i sub form� de compot �i de suc.

Potrivit unui studiu recent publicat �n revista Nutrition și Food Science, la care au luat parte a fost realizat pe 24.800 de participanți, b�rbați și femei, cu v�rsta de peste 19 ani, perele sunt foarte eficiente �n curele de sl�bire.

De asemeena, previn apari�ia obezit��ii. Cercetarea, care a cuprins date str�nse �n perioada 2001-2010, a concluzionat c� oamenii care au consumat cel puțin o par� pe zi au un risc de obezitate cu 35%, fa�� de cei care nu au acest obicei, potrivit clicksanatate.ro.

Perele sunt compuse din fibre, �n principal, un sigur fruct asigur�nd 24% din doza zilnic� recomandat� de c�tre speciali�ti. Fibrele ajut� la o bun� func�ionare a digestiei, dar induc �i senza�ia de sa�ietate.

�n plus, perele sunt, de asemenea, bogate �n potasiu, un nutriment care faciliteaz� drenajul apei �n exces �n organism. De aceea, perele sunt fructe excelente, care lupt� cu nepl�cuta celulit�, contra retenției de ap� și faciliteaz� eliminarea excesului de gr�sime.

�n afar� de aeste beneficii, perele con�in vitamina C �i magneziu, esen�iale pentru buna func�ionare a sistemului imunitar �i a sistemului nervos.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nuc
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Nuci (dezambiguizare).
Nuc
Juglans regia 2009 G2.jpg
Juglans regia
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliatae/Dicotyledonatae
Ordin: Juglandales
Familie: Juglandaceae
Gen: Juglans
Specie: J. regia
Nume binomial
Juglans regia
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Nuc�

Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, r�sp�ndit �n zona temperat� și mediteranean�, at�t ca flor� spontan�, c�t și �n culturi. �și are originea �n zona geografic� �ntins� din Balcani spre est, p�n� �n Himalaya și sud-vestul Chinei. Cele mai mari p�duri se afl� �n K�rg�zstan, unde copacii se dezvolt� extensiv, �n p�duri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000�2.000 m (Hemery 1998) � mai ales la Arslanbob, �n provincia Jalal-Abad.

Nucul a fost introdus �n vestul și nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar �n cele dou� Americi �n secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și Romania (�n Europa), China (�n Asia), California (�n America de Nord) și Chile �n America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a r�sp�ndit pe scar� larg� și �n alte regiuni: Noua Zeeland� și sud-estul Australiei[1].

Cuprins

1 Descriere
2 Utilizarea nucului
3 Compoziție chimic�
4 Utiliz�ri
5 Utilizare farmaceutic�
6 Precauții
7 Note
8 Leg�turi externe
9 Vezi și

Descriere
L�star �nfrunzit
Flori de nuc

Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri �n�lțime. Are trunchiul gros și scoarța neted�, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte larg� și bogat�. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini �ntregi, glabre.

Florile b�rb�tești sunt grupate �n gamenți masculi solitari sau c�te doi, cilindrici, multiflori. Florile femel� sunt grupate c�te 2 p�n� la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. �nflorește �n luna mai.

Fructul este drup� sferic�, av�nd o singur� s�m�nț�, cu dou� cotiledoane mari, zb�rcite, bogate �n untdelemn și numit� nuc�.

Se �nmulțește aproape numai prin s�m�nț�, dar cu destul� greutate. Spontan crește sporadic �n p�duri de amestec, mai ales la deal, �n Rom�nia, �n special �n Banat și Oltenia. Cultivat, crește �n toate regiunile ț�rii.

Specii mai �nt�lnite sunt J. Regia si J. Nigra.
Utilizarea nucului

Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de rom�ni. Ea apare �n alimentație, �n nenum�rate forme ale produselor rom�nești: cozonaci, colaci, pl�cinte și alte produse de același tip, �n alimente rituale cum sunt coliva sau m�cinicii, �n anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nuc� e folosit �n unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care �l conține. Acest untdelemn era folosit �n vechime de rom�ni, al�turi de untdelemnul de fag sau jir, atunci c�nd nu se putea folosi untdelemnul de m�sline.

Cojile de nuc�, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici juc�rii pentru copii - �n special b�rcuțe, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. �n trecut erau folosite și pentru anumite pedepse (statul pe coji de nuc�).

�nvelișul gros, verde, se folosește at�t pentru unele tratamente, c�t și pentru obținerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru p�r, textile naturale și altele asemenea. Din acesta se mai poate obține dulceaț�.

Florile sunt folosite �n popor, sub form� de infuzie, ca tratament pentru �nt�rirea și �ns�n�toșirea p�rului și a pielii capului.

Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, �nchis la culoare, foarte rezistent, prețios. Se folosește pentru mobil� de lux, pentru piese de lux �n ornamentații și decor�ri, pentru elemente speciale sau ornamente �n realizarea iahturilor de lux, �n confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii ș.a.m.d.
Compoziție chimic�

Acidul elagic se formeaz� prin hidroliza taninurilor elagice (elagotaninuri)

Forma redus� juglonei se g�se�te �n procent de 2% �n pericarp �i 0,6%�n frunze

Constituentul principal a pericarpului

Semințele conțin foarte puțin� ap�, protide 15%, gr�simi 63%, hidrați de carbon 14%, s�ruri de Na 4 mg% K 545 mg% Ca 70 mg% P 430 mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0,35 mg% riboflavin� 0,10 mg%, niacin 1 mg%, vitamina C 15 mg%. Frunzele conțin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglon�, cantit�ți mici de ulei volatil. Pericarpul conține juglon� (5 hidroxil 1-4 naftochinon�), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaz� o combinație cu proteinele din piele și d� o colorație brun�.
Utiliz�ri

Coaja de nuc� este folosit� �n industria metalelor prețioase, fiind un bun produs pentru șlefuit, lemnul de nuc este cunoscut ca unul dintre cele mai scumpe materiale prime �n industria de mobil� și ambarcațiuni de lux, frunzele și coaja fiind și ele folosite �n industria vopselurilor.[2]
Utilizare farmaceutic�

Este plant� medicinal�Produsul poart� denumirea de juglandis folium et pericarpium, și reprezint� foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L.

Frunzele si pericarpul fructelor au utiliz�ri terapeutice �n medicina uman� și veterinar�. Principiile active pe care le conțin sunt r�spunz�toare de acțiunile bactericid�, bacteriostatic�, astringent�, ușor hipotensiv�, hipoglicemiant�, calmant�, cicatrizant�, emolient�, antitoxic�, antimitotic�, antisudoral�, antieczematoas� și antireumatismal�. Farmacodinamic principiile active �mpiedic� �nmulțirea bacteriilor, produc o s�ngerare a țesuturilor, capilarelor sanguine, imprim� o acțiune homeostatic� local�, au o acțiune ușor hipotensiv�, scad concentrația de glucoz� din s�nge, relaxeaz� țesuturile și determin� sc�derea st�rilor inflamatorii, �nl�tur� toxinele din organism, stimuleaz� digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, acționeaz� �mpotriva transpirației, suprim� diareea și �nl�tur� inflamațiile acute ale intestinului. Acțiunea cea mai important� este cea astringent� și amarotonic� cu aplicații �n tratamentul dispepsiilor și inflamațiilor catarale gastrointestinale.

Datorit� acestor efecte se �ntrebuințeaz� �n tratamentul simptomatic al manifest�rilor subiective de insuficienț� venoas� (dureri de gamb�, hemoroizi), diarei ușoare, descuam�rile pruriginoase ale capului (m�traț�), afecțiuni dermatologice contra arsurilor superficiale și puțin �ntinse (antipruriginos și antibacterian), afecțiuni ale cavit�ții bucale și faringiene (antialgic), cosmetic� la colorarea p�rului (reacționeaz� cu grupele tiol �SH ale cheratinei av�nd efect tinctorial).

Se utilizeaz� sub form� de infuzie, decoct, tinctur� sau chelați cu care se prepar� șampoane și loțiuni capilare cu care se fac aplicații locale.

Pentru vindecarea r�celii ascunse, vara se recomand� plimb�ri prin livezi de nuci sau șezutul la umbra unui nuc �nfrunzit, deoarece frunzele acestuia eman� iod.[3]
Precauții

Frunzele de nuc conțin și degaj� o mare cantitate de iod și juglon�⁠(en).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nectarin (Prunus persica)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Papaya
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Papaya
Carica papaya - papaya - var-tropical dwarf papaya - desc-fruit.jpg
Trunchi de papaya cu fructe nematurizate
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Caricaceae
Gen: Carica
Specie: C. papaya
Nume binomial
Carica papaya
Linne
Modific� text Consultați documentația formatului

Papaya, cunoscut� și ca mamao, pepene de copac, lechoza (Venezuela), sau pawpaw, este fructul arborelui Carica papaya, din genul Carica. Originar� din Mexicul de sud, America Central� și nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivat� �n majoritatea ț�rilor tropicale.

Este un arbore mic, f�r� ramuri, singura tulpin� av�nd �ntre cinci și zece metri �n�lțime, cu frunze aranjate �n spiral� limitate la v�rful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50�70 cm �n diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, matur�ndu-se �n fructe lungi de 15�45 cm și late de 10�30 cm �n diametru. Fructele sunt coapte c�nd sunt moi (precum un avocado copt, chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii.

Papaya este bogat� �ntr-o enzim� numit� papain� (o proteaz� care este folositoare la fr�gezirea c�rnurilor și a altor produse. Este folosit� la ruperea fibrelor dure de carne și este utilizat� de mii de ani �n America de Sud. Este inclus� drept component� �n prafurile comercializate pentru fr�gezirea c�rnii. Enzima din papaya este de asemenea comercializat� sub form� de tablete ca un remediu pentru probleme digestive.

Semințele negre sunt comestibile și au un gust iute. Uneori, sunt m�cinate și �nlocuiesc piperul negru.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pepene verde
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pepene
Taiwan 2009 Tainan City Organic Farm Watermelon FRD 7962.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Citrullus
Specie: lanatus
Subspecie: C. lanatus sp. vulgaris
C. lanatus sp. lanatus
C. lanatus sp. mucosospermus
Nume binomial
Citrullus lanatus
(Thunb.) Matsum. & Nakai
2005watermelon.PNG
Cei mai mari produc�tori de pepeni �n 2005
Modific� text Consultați documentația formatului
Felii de pepene
Suc de pepene

Pepenele, numit �n unele regiuni și harbuz (Moldova și Republica Moldova), lubeniț� (Banat si Oltenia) sau curcubete (Ardeal), este o plant� din familia Cucurbitaceae originar� de pe continentul african. El este cultivat pe scar� larg� �n �ntreaga lume datorit� fructului gustos și de mari dimensiuni.

Cuprins

1 Descriere
2 Subspecii și variet�ți
3 Analiza genomului
4 Valori nutritive
5 Referințe și note
6 Bibliografie
7 Leg�turi externe

Descriere

Pepenele este o plant� erbacee anual�, ag�ț�toare și t�r�toare cu textura aspr�, rugi piloși prev�zuți cu c�rlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile sunt mari, galbene și unisexuate.

Fructul este o bac� uriaș� dezvoltat� din ovarul inferior, av�nd �n medie 4 kg, c�rnos și zemos (cca. 90% ap�), de form� sferic� și de culoare verde �ntr-o nuanț� sau mai multe. �n interior este de culoare roz sau roșu datorit� licopenului (�nt�lnit și la roșii), cu gust dulce și r�coritor bogat �n ap� și s�ruri. Datorit� conținutului sc�zut de calorii este bun �n dietele de sl�bire. Semințele sunt de culoare neagr�, maro sau alb� de 0,5�1 cm și sunt bogate �n vitamina E.
Subspecii și variet�ți

Trei subspecii de Citrullus au fost identificate:

C. lanatus sp. lanatus care crește �n mod natural �n sudul Africii;
C. lanatus sp. mucosospermus care produce semințe comestibile ce conțin mari cantit�ți de lipide și proteine, miezul nefiind comestibil;
C. lanatus sp. vulgaris, bogat �n glucide și care cuprinde variet�țile cultivate pentru consum.[1]

Analiza genomului

Pepenele, al c�rui genom a fost secvențializat �n 2011 de un grup de cercet�tori din China, este a treia specie de Cucurbitaceae, al�turi de castravete și pepenele galben, al c�rei genom a fost decriptat prin noile tehnicile de secvențializare cu debit mare.[2]

Cercet�torii chinezi care au secvențializat genomul variet�ții 97103 a C. lanatus subsp. vulgaris, varietate cultivat� �n China, au obținut secvențe ce acoper� doar parțial genomul complet (obțin�nd ceea ce este numit �n englez� draft genom - schiț�, eboș� a genomului). Secvențele obținute, ce acoper� 353,5 Mb (83,2%) din cele aproximativ 425 Mb la c�t este estimat genomul acestei specii, conțin 23.440 gene ce codific� proteine, 85% dintre acestea av�nd fie gene omologe identificate la alte specii de plante, fie put�nd fi clasificate din punct de vedere funcțional.[1]

Analiza comparativ� global� a genomului a identificat dou� efecte majore ale domesticirii:

accentuarea calit�ților favorabile, precum concentrațiile ridicate de citrulin� (un aminoacid neesențial) și glucide;
pierderea unor gene ancestrale care determinau rezistența la boli.[2]

Valori nutritive

proteine 0,6 g
glucide 7,6 g
gr�simi 0,2 g
ap� 91,1 g
vitamina C 8 mg
fibre 0,4 g

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pepene galben
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pepene galben
Muskmelon.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Cucumis
Specie: C. melo
Nume binomial
Cucumis melo
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Pepenele galben (Cucumis melo) sau z�mos (Moldova) este o plant� erbacee unisexuat monoic� (cu flori de sex diferit pe aceeași plant�), cu tulpina t�r�toare. Se cultiv� pentru fructul sau, care se coace vara, conține mult� ap� și este de gust dulce.

Planta are tulpini moi și cu pilozit�ți care cresc la nivel cu p�m�ntul. Frunzele sunt de form� palmiform�, adic� forma lor este asem�n�toare unei m�ini. Florile sunt galbene și fiecare are un singur sex.

Cuprins

1 Fruct
2 Cultivare
3 Variet�ți
4 Galerie
5 Leg�turi externe

Fruct

Forma fructului variaz� �ntre sferic� și elipsoidal�. �n așa-zișii pepeni banan� exist� ondulații care �i fac s� par� un dovleac. M�rimea lor depinde �n funcție de varietate și condițiile de cultivare. Din aceast� cauz� exist� pepeni galbeni de 400 g și alții mari, care pot c�nt�ri 20 kg sau chiar mai mult. Variet�țile cele mai folosite, au greut�ți �ntre o 0,5 kg și 5 kg.

Culoarea epidermei și pulpei este variabil� �n funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi alb�, aspr� sau reticulat� (prezint� un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromat�, suav� și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare. �n centru exist� o cavitate care conține multe semințe acoperite de o substanț� lipicioas�.
Cultivare

�ntre Cucurbitaceae, pepenele galben este mai exigent dec�t dovleacul și mai puțin dec�t pepenele verde (Citrullus vulgaris). Are nevoie de cel puțin 15�C ca s� germineze; sem�narea se face �n afara perioadelor de �ngheț și �n aer liber, prim�vara. Pentru a se dezvolta și a fructifica �n condiții bune are nevoie ca temperatura medie s� se mențin� peste 24�C timp de trei luni dup� germinare.

Irigarea trebuie s� se fac� cu atenție, deoarece apa nu trebuie s� ude frunzele, acestea putrezind cu ușurinț�. Se poate cultiva �n terenuri mai uscate, unde fructul poate fi mai gustos, dar av�nd un randament economic mai mic. Este necesar s� se "r�reasc� frunzele" pentru a evita s� creasc� prea viguroase și s� produc� prea multe flori masculine și puține feminine, acestea din urm� fiind cele care vor produce fructele. �n solare se cultv� pepeni galbeni care vor produce mai repede, aceste plante cresc vertical și sunt susținute cu ajutorul unor corzi.

Fructul nu trebuie s� fie recoltat dec�t atunci c�nd coacerea este asigurat� și conținutul de zah�r este ridicat. La atingere se simte c�nd coaja din jurul cozii cedeaz� ușor la presiunea degetelor; greutatea este, de asemenea, un indicator caracteristic, cresc�nd pe m�sur� ce maturizarea m�rește densitatea pulpei fructului.

Pepenele galben poate suferi atacuri din partea mai multor ciuperci parazite din sol, r�ul alb (Sphaerotheca pannosa). Aceasta poate fi eradicat� cu fungicide care nu conțin sulf, planta fiind sensibil� la acest element.
Variet�ți

Exist� mai multe grupuri sau variet�ți, care difer� �n aspect, propriet�ți sau mod de cultivare. �ntre acestea cele mai cunoscute sunt: Cucumis melo cantalupensis, Cucumis melo reticulatus și pepenele chinezesc.

Exist� culturi dezvoltate cu pepeni hibrizi, cu alte specii de Cucurbitaceae, m�rind rezistența la anumite ciuperci parazite.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Piersic
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Piersic (dezambiguizare).
Prunus persica
Illustration Prunus persica0.jpg
Cais (Prunus persica)
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Prunoideae
Gen: Prunus
Specie: P. persica
Nume binomial
Prunus persica
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Piersicul (Prunus persica) (grec. μῆλον Περσικόν mêlon Persik�n �m�r persian�;) un pom fructifer, din familia Rosaceae, genul Prunus.

Cuprins

1 Morfologie
2 Cultivare
3 Istoric
4 Referințe
5 Vezi și
6 Leg�turi externe

Morfologie
Floare de piersic

Piersicul, este un arbore care atinge 8 m �n�lțime, crengile sunt relativ drepte cu ramificații puține. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de form� lanceolat�, av�nd lungimea �ntre 8 � 15 cm și l�țimea de 2 � 4 cm. Florile cu un diametru de 2,5 - 3,5 cm, au o form� cupol�, fiind de culoare roz� sau galben�. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferic� cu un diametru de 4 � 10 cm, av�nd nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. S�mburele așezat central este de consistenț� dur�.
Cultivare

�n Europa Central�, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat �n podgorii de viț� de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practic� frecvent altoirea prunului cu ml�dițe de piersic.

Piersicul rezist� la temperaturi de p�n� la -30 de grade Celsius �n timpul iernii, �ns� dac� dup� �nflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutur� iar pomul nu mai poate produce fructe �n anul respectiv. Astfel, �nghețurile neașteptate din timpul prim�verii sunt destul de problematice, �ntruc�t piersicul �nflorește destul de devreme (la �nceputul prim�verii). De asemenea, pentru ca fructele s� se coac�, este nevoie ca temperatura din timpul verii, �n luna cea mai fierbinte, s� fie �ntre 20 și 30 de grade.

Ț�ri importante care cultiv� piersicul sunt China, Iran, Franța dar și ț�ri mediteraneene precum Italia, Spania, Grecia. Mai de cur�nd, ț�ri precum Statele Unite, Canada și Australia au devenit de asemenea ț�ri importante produc�toare de piersici.
Istoric

�n anul 2015 au fost descoperite �n China fosilele a opt piersici, av�nd o vechime de 2.5 milioane ani.[1]

Chiar dac� numele s�u științific (Prunus persica) sugereaz� c� piersica este originar� din Persia, piersicul este de fapt nativ Asiei, mai precis Chinei. Piersicii sunt menționați �n scrierile chineze �nc� din secolul X �.Hr, unde se spune c� au fost fructele preferate ale regilor și �mp�raților chinezi. Recent, istoria cultiv�rii piersicilor �n China a fost rescris� de la �nceput, �n urma studierii unor manuscrise din anii 1100 �.Hr.[2]

Piersica a fost adus� �n India și �n Asia vestic� �nc� din vremuri antice.[3] Alexandru Macedon a adus fructul �n Europa dup� cucerirea perșilor �n 331 �.Hr. .[3] Mai t�rziu, a fost adus �n America de c�tre exploratorii spanioli și a ajuns �n cele din urm� și �n Anglia și Franța, �n secolul XVII, unde era considerat� o delicates�.

�n prezent, piersicul s-a r�sp�ndit pe tot mapamondul, fiind un pom fructifer destul de comun.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pomelo
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pomelo
Citrus maxima1.jpg
Citrus maxima
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. maxima
Nume binomial
Citrus maxima
Merr.
Modific� text Consultați documentația formatului

Pomelo este fructul citric cel mai mare (Citrus maxima (Merr., Burm. f.), sau Citrus grandis (L.)), de forma unei pere uriașe de p�n� la 20 cm lungime, de culoare galben�-verzuie, cu coaja groas� de 1,5 cm, cu pulpa g�lbuie, acidulat� și ușor amar�. Este adesea considerat o varietate de grapefruit, de fapt diversele variet�ți de grepfrut fiind hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal.[1]

Cuprins

1 Istoric
2 Caracteristici
3 Cultivare și utilizare
4 Note
5 Leg�turi externe

Istoric

Pomelo este originar din ț�rile Asiei de Sud-Est. Pentru �nt�ia dat� a fost cultivat pe teritoriul actual al Malaeziei. �n China, fructul a fost cultivat pentru prima dat� �n jurul anului 100 �.Hr., fiind un adev�rat simbol �n cultura chinez�. Chinezii cred c� acest fruct �i ap�r� de rele[2]. �n prezent este cultivat pe zone �ntinse �n China (provinciile Jiangsu, Jiangxi și Fujian) și �n centrul Tailandei pe malurile r�ului Tha Chin; de asemenea este cultivat �n Taiwan, sudul Japoniei, Myanmar, India, Bangladesh, Vietnam, Indonezia, Noua Guinee, Filipine și Tahiti. Mai exist� plantații și �n California, Florida și Israel.

Pomelo mai poart� �n englez� și denumirea de "shaddock", dup� numele c�pitanului englez de marin� Shaddock. Acesta este cel care a adus pentru prima dat� semințele de pomelo �n Indiile de Vest, �n secolul al XVII-lea.
Caracteristici

Planta arat� ca un mic cop�cel, cu frunze lucioase, care poate atinge �n�lțimea de 7 metri (�n condițiile �n care are spațiu suficient și condiții climaterice adecvate).

Frunzele sunt de un verde �nchis, cu un puf scurt pe ele.
Florile sunt albe, puternic parfumate, cu diametrul de 2,5 cm.
Fructul arat� ca un grepfrut de culoare verde g�lbui; are diametrul cuprins �ntre 12 și 27 de centimetri și coaja groas� de 0,5-2,5 cm.

Planta �ncepe s� produc� fructe cam la 4 ani de la plantare.
Cultivare și utilizare

Pentru a planta un pomelo �n ghiveci, se pot pune la �ncolțit semințele �n vat� umed�, sau se poate altoi o tulpin� pe orice alt� plant�. Se �nmultește foarte repede și crește �n aproape orice mediu. Nu are nevoie de condiții speciale de umiditate sau lumin�, deși prefer� solul bogat �n materii organice și puțin acid. Trebuie udat, ca orice alt� plant� de acest gen.

Are calit�ți nutriționale deosebite (44 calorii), conțin�nd proteine, carbohidrați, calciu, fier, betacaroten, vitaminele B1, B2, și vitamina C.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Portocal
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Portocal
Histoire et culture des orangers A. Risso et A. Poiteau. -- Paris Henri Plon, Editeur, 1872.jpg
Portocal
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Sapindales
Familie: Rutaceae
Gen: Citrus
Specie: C. � sinensis
Nume binomial
Citrus � sinensis
Osbeck
Modific� text Consultați documentația formatului

Portocalul dulce (Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus, care face parte din familia Rutaceae. Este vorba despre un arbore de m�rime mijlocie, dar �n condiții optime poate ajunge la 13 m �n�lțime, are coroana mare, rotund� sau piramidal�, cu frunze ovale de 7�10 cm cu margine dreapt� și ramuri care uneori au spini mari de 10 cm. Florile sunt albe parfumate, care apar izolat sau �n buchet. Fructul este Portocala dulce. Sustantele active: hesperidina, pectina � Acidul: ascorbic, citric � Alcaloizi: Betadina � Zaharuri: fructoz�, galactoz� � Vitamine (B2, B1, B6, și C) � Minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc (�n fruct)

Cuprins

1 Caracteristici
2 Etimologia și origine
3 �ntrebuințare și calit�ți
4 Valoare nutritiv�
5 Producție
6 Variet�ți comestibile
7 Grupul Navel
7.1 Variet�ți
8 Grupul Albe
8.1 Variet�ți
9 Grupul S�nge
9.1 Variet�ți
10 Grupul Sucrenias
10.1 Variet�ți
11 Note
12 Bibliografie

Caracteristici

Portocalul a fost considerat �n mod tradițional ca specia C. sinensis din genul Citrus. L�m�iul, Lima și Portocalul amar (Citrus aurantium) aparțin aceluiași gen. Investigații recente au demonstrat c� majoritatea acestor pomi fructiferi sunt �n realitate hibrizi produși din Pomelo (Citrus maxima), mandarina (Citrus reticulata) și Chitra (Citrus medica), iar numele științific corect este (Citrus sinensis). Vechiul nume, f�r� specificația de hibrid, se folosește �nc� mult.
Etimologia și origine

Portocalul are origine �n India, Pakistan, Vietnam, sud estul Chinei și a fost adus de arabi �n occident. �n sanscrit� se numea n�ranga (probabil de origine darvidic�, nu arian�; �n tamil� naru �nseamn� parfum. Din India a trecut �n Arabia unde se numea naranj și apoi �n sudul Franței, numit naurange (pronunțat nor�nsh)
Portocale �i Flori

Apoi �n englez� și francez� s-a transformat �n orange. Nu �n toate limbile se folosește acest nume, �n olandez� se numește �sinaasappel� �m�r chinezesc�, iar �n rom�n�, portocal�.

�n limba rom�n� denumirea pomului fructifer portocal provine de la denumirea fructului s�u, portocal�, �mprumutat� din limba greac� modern�, portok�lli, �n alfabetul grec, πορτοκάλι, �portocal�[1]. Toate cuvintele provenite din aceast� denumire (de exemplu �portakal� �n limba turc� sau �portacola� �n limbile italice de sud precum siciliana și dialectul din Abruzzo) au ca origine cuv�ntul arab البرتقال (portogal), care el �nsuși apare �n sec. VIII �n Spania musulman�, referindu-se inițial la gurile r�ului Duero, de la care se trage și numele ț�rii Portugalia. Aceast� denumire provine din limba latin� t�rzie portus calles : �liman unde navele pot fi trase pe uscat� și este atestat� �n secolul VI.[2]
�ntrebuințare și calit�ți

Cultivarea acestui arbore face parte din agricultura multor ț�ri, �n Statele Unite (Florida și California), cea mai mare parte din ț�rile mediteraneene, alte ț�ri: Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia și Africa de Sud. Creste �n general �n regiuni umede. �nghețul prelungit sub 0 �C, afecteaz� fructul și calitatea acestuia. Se cultiv� ca arbol agricol și ornamental.
Valoare nutritiv�

Portocalele conțin vitaminele A și C, fier, calciu și potasiu, av�nd un rol important �n dezvoltarea sistemului imunitar al organismului, iar prin antioxidanții componenți reduc efectele �mb�tr�nirii. Mineralele conținute contribuie la sc�derea tensiunii arteriale, reduc riscul de infarct și de accident vascular, ajut� la menținerea ritmului cardiac regulat și ofer� energie organismului.
Producție
Ambersweet oranges.jpg

Potrivit FAOSTAT principalele produc�toare de portocale (tone) �n 2005 au fost:
1. Brazilia 17.804.600
2. Statele Unite 8.266.270
3. Mexic 3.969.810
4. India 3.100.000
5. Italia 2.533.535
6. China 2.412.000
7. Spania 2.149.900
8. Iran 1.900.000
9. Egipt 1.789.000
10. Indonezia 1.311.703
Variet�ți comestibile

Exist� o mare varietate de portocali cu mari diferențe, fundamentale pentru calitatea și gustul fructului, care variaz� de la dulce la acru. Specia Citrus aurantium produce portocale amare utilizate pentru fabricarea b�uturilor, marmelade și prajituri.
Grupul Navel

Caracterizat prin fructul lui mare și f�r� semințe cu coacere precoce, cu orificiul (buricul) așezat �n zona opus� pedunculului. Nu este recomandat pentru sucuri.
Variet�ți
Portocal �n Galicia (Spania)

Bahianinha Baianina piracicaba. Arbore mic, ap�rut probabil printr-o mutație spontan� de Navel Bahia. Este o varietate brazilian� și se adapteaz� bine �n regiunile c�lduroase.
Fishe
Gillemberg. Nu se cunoaște originea acestei variet�ți, a fost descoperit� de Gillemberg �n 1985. Are un gust foarte bun.
Lane Late. Detectat� �n 1950 printr-o mutație spontan� �n proprietatea lui L. Lane, �n Australia. Practic 50% din producția Navel este de Lane Late.
Leng
Navelate
Navelina
Newhall
Palmer
Skaggs Bonanza
Thomson
Bahia sau Washington

Grupul Albe
Variet�ți
Varietate Navel
Fructe crude

Ambersweet
Belladonna
Verna
Cadenera
Castellana
Delta Seedless
Hamlin
Marrs
Midknight
Natal
Ovale
Parson Brown
Pera
Pineapple
Salustiana
Shamouti
Trovita
Valencia
Westin
Barberina
Valencia cutter

Grupul S�nge
Variet�ți

Doble fina
Maltaise sanguine
Moro
Sanguinelli
Sanguinello
Torocco
Tomango
Washington sanguina

Grupul Sucrenias
Variet�ți

Succari
Sucreña
Lima
Mosambi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

P�r (pom fructifer)
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
P�r
Pear blossoms.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae
Gen: Pyrus
Specie: Pyrus comunis
Modific� text Consultați documentația formatului

Pyrus comunis sau p�rul, numit �n unele regiuni și pr�sad (Moldova), este un arbore cu frunze c�z�toare din familia Rosaceae, care crește p�n� la 10�20 m �n�lțime și al c�rui fruct este para. Tr�iește �n medie 65 ani, �n cazuri excepționale poate ajunge la 400. Are r�d�cin� lemnoas� și profund�, trunchiul drept, culoare gri cu coaja cr�pat�, frunze ovale p�n� la 10 cm lungime, cu contur verde �nchis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil.

Crește �n regiuni cu climat temperat și umed, rezist� bine la frig dar verile calde și secetoase �mpiedic� fructele s� creasc�. Clima cea mai bun� se caracterizeaz� prin ierni cu frig dar cu puține �nghețuri prim�vara și veri cu temperaturi moderate. �nflorește la 7 �C și rezist� p�n� la -18 �C, dar �n plin repausul din iarn� și p�n� la -40 �C.
Pere de varǎ

Exist� o gam� de variet�ți adaptate la diferite clime �n interiorul zonei temperate și la clime reci din munții tropicali cu media de 13 �C și precipitații medii anuale de 800 � 1000 mm.

Pyrus communis provine din Europa oriental� și Asia Mic�. �n excavațiile arheologice s-au g�sit resturile unui arbore domesticit dat�nd din anul 3000 �.Hr. Romanii au �mbun�t�țit și r�sp�ndit cultivarea.

�n ziua de azi principalii produc�tori sunt: China, Italia, Statele Unite, Spania, Argentina, Germania, Coreea, Japonia, Turcia și Africa de Sud. Cea mai mare productivitate o are Austria cu 44 tone pe hectar.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Prun
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Prun
Schlehen.jpg
Prunus domestica
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Prunoideae
Gen: Prunus
Specie: P. domestica
Nume binomial
Prunus domestica
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Prunul (denumire științific�: Prunus domestica) este un arbore fructifer din familia rozaceelor. Fructele sale c�rnoase, de culoare albastru �nchis sau g�lbui, �și g�sesc multiple �ntrebuinț�ri �n industria alimentar�, pentru conserve sau gemuri, fiind consumate și �n stare proasp�t�. Dar cea mai cunoscut� utilizare este pentru fabricarea rachiului, uneori fiind și depozitat �n butoaie fabricate din lemnul acestuia. Fructele sale imature sunt uneori �ntrebuințate �n combinație cu mur�turi. Crește �n zone de �nalt� fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri regionale).

Trunchiul s�u are un duramen (miez) foarte dur, rezistent la ap�, de culoare roșu-maroniu, �nvelit de un alburn de culoare deschis� prin care circul� seva. Arderea sa degaj� o putere caloric� superioar� celei a fagului, c�rbunele s�u fiind folosit �n fier�rii.

Cuprins

1 Prunul �n Rom�nia
2 Soiuri de prun
2.1 Prune Bistrița
3 Vezi și
4 Note
5 Leg�turi externe

Prunul �n Rom�nia

Printre zonele bogate �n pruni se num�r� zona județului Caraș-Severin, mai exact �n zona de nord a județului, �n satul Duleu, unde exist� o cultur� bogat� �n pruni veche de zeci de ani.

�n anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continu� s� aib� o pondere exagerat� (cca. 50%) �n livezile rom�nești. Rom�nia ocup� primul loc din Uniunea European� la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafaț� pomicol� de 77.883 ha, prunul ocup� 34.899 ha.

�n orașul V�lenii de Munte exist� Muzeul prunului.[1]
Soiuri de prun
Prune Bistrița

Prunele Bistrița sunt prune ce se coc toamna, și care sunt folosite pentru a face marmelad� și compot. Spre deosebire de prunele de var�, prunele Bistrița sunt mai seci, și sunt g�site des �n zona de vest a ț�rii.[necesit� citare]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rodie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Rodie
Pomegranate DSW.JPG
Fructul rodiei
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Myrtales
Familie: Lythraceae
Gen: Punica
Specie: P. granatum
Nume binomial
Punica granatum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Flori de rodie

Rodia (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de �n�lțime p�n� la 5�8 m. �n fapt, termenul de rodie reprezint� fructul, iar planta se numește rodiu sau rodier. Acesta crește pe o arie care se �ntinde din Iran p�n� la Munții Himalaya �n India de nord și este cultivat și naturalizat �n �ntreaga regiune mediteranean� inclusiv �n Caucaz din vremuri antice. Este cultivat pe scar� larg� �n Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Malaya, Indiile Orientale, și Africa tropical�. Introdus �n California de coloniștii spanioli �n 1769, rodierul este acum cultivat mai ales �n zonele uscate din California și Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri cu o popularitate �n creștere din 2001 [2][3].

Cuprins

1 Frunze și fruct
2 Specii
3 Cultivare și utiliz�ri
3.1 Utiliz�ri culinare
3.2 Implicații �n s�n�tate
4 Rodiile și simbolismul
5 Altele
6 Vezi și
7 Note
8 Leg�turi externe

Frunze și fruct
Ilustra�ie de Otto Wilhelm Thom�, 1885.

Frunzele sunt dispuse opus sau altern, sunt lucioase, �nguste-alungite, �ntregi, au 3�7 cm �n lungime și 2 cm �n l�țime. Florile sunt roșii-deschis, 3 cm �n diametru, cu patru sau cinci petale (adesea mai multe la plantele cultivate). Fructul are dimensiune mai mare dec�t portocala și mai mic dec�t grapefruit-ul, 7�12 cm �n diametru cu o form� hexagonal� rotunjit�, are o coaj� roșie groas� și �n jur de 600 semințe.[1], prezent�nd placentație parietal�. Semințele și pulpa ce le �nconjoar�, numit� fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet.
Specii

Genul Punica este reprezentat de doar dou� specii.

Punica granatum: este specia cea mai cunoscut�, �nalt� de p�n� la 2�4 m, cu frunze caduce lanceolate si nu foarte mari, de o culoare verde lucitor, cu flori mari solitare sau reunite �n grupuri la extremitatea ramurilor, de un roșu viu, cu variet�ți de flori simple sau duble, ce pot fi de culoare roșie, roz sau alb� ; �nflorește �n iunie-august și d� fructe comestibile de un gust acru.
Punica protopunica: este o specie aproape necunoscut�, �n pericol de extincție, din care supraviețuiesc c�teva exemplare �n insula Socotra din Oceanul Indian ( Yemen), unde este endemic�. Se prezint� ca un arbust de circa 3�5 m, cu flori de un roșu str�lucitor și fructe care �și schimb� culoarea din verde �n roșu �nchis, ajunse la maturitate. Fructele sunt mai mici și mai puțin dulci.

Cultivare și utiliz�ri
Frunze de rodier
Rodieri

Rodierul este o plant� rezistent� la secet�, și poate fi cultivat� �n regiuni uscate cu clim� mediteranean� (cu ierni ploioase) sau �n regiuni cu veri ploioase. �n regiunile mai umede, rodierii risc� putrezirea r�d�cinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la �ngheț moderat, p�n� la −10 �C.

Rodierul este originar din Persia (Iran) și se cultiv� �n Asia Central�, Georgia, Armenia, Azerbaijan și regiunea Mediteranei de c�teva milenii.[2]

�n Georgia și Armenia, la est de Marea Neagr�, exist� cr�nguri de rodieri s�lbatici �n preajma unor așez�ri antice abandonate. Cultivarea rodiei are o lung� istorie �n Armenia; resturi de rodie dat�nd din anii 1000 �.e.n. au fost g�site �n aceast� țar�[3].

A fost identificat pericarp de rodie carbonizat �n nivelele din Epoca Bronzului de la Ierihon, ca și �n nivelele din Epoca Bronzului de la Hala Sultan Tekke �n Cipru și Tiryns[necesit� citare]. O rodie mare, uscat� a fost g�sit� �n morm�ntul lui Djehuty, servitorul Reginei Hatshepsut. Documente cu scriere cuneiform� mesopotamiene menționeaz� rodiile de la jum�tatea mileniului al treilea �.e.n.[4] Planta este de asemenea crescut� extensiv �n China de Sud și Asia de Sud-Est, unde a ajuns fie pe Drumul M�t�sii, fie adus� de cor�biile comerciale.

Orașul antic Granada din Spania a primit numele de la acest fruct �n perioada maur�. Coloniștii spanioli au introdus mai t�rziu fructul �n regiunea Caraibelor și America Latin�, dar �n coloniile engleze nu a avut prea mult succes: "Plantați-o l�ng� marginea casei, aproape de zid. Astfel va crește s�n�tos, va �nflori frumos, și va face fructe �n anii c�lduroși. Am dou�zecișipatru pe un singur copac..." spunea Doctorul Fothergill[5] Rodia fusese introdus� ca fruct exotic �n Anglia cu un secol �n urm�, de John Tradescant cel Batr�n, dar nu a f�cut fructe acolo, așa c� a fost introdus� repetat �n coloniile americane, chiar și �n New England. A avut succes �n sud: Bartram a primit un butoi de rodii și portocale de la un corespondent din Charleston, South Carolina �n 1764. Thomas Jefferson a plantat rodieri la Monticello �n 1771: �i avea de la George Wythe din Williamsburg.[6]
Utiliz�ri culinare
Fruct de rodie, desf�cut
Semin�e de rodie

Dup� desfacerea rodiei prin t�ierea cu cuțitul, fructele false se separ� de coaj� și de structurile interne de susținere. Separarea fructelor false roșii poate fi simplificat� prin efectuarea acestei acțiuni �ntr-un vas cu ap�, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susținere plutesc. �ntreaga s�m�nț� se consum� crud�, deși se dorește doar partea c�rnoas� din exteriorul ei. Gustul difer� �n funcție de soiul de rodie și de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar �n majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia bun� de m�ncat, mai puțin taninat�, este cea care are coaja ușor ștears�, ca și cum ar fi fost frecat� de perete, cu urme albe, nu de un roșu puternic. Cele foarte roșii sunt foarte acre, put�nd fi folosite �n salate.

Sucul de rodie este o b�utur� popular� �n Orientul Mijlociu, și este folosit și �n buc�t�riile tradiționale iranian� și indian�; �n Statele Unite ale Americii a �nceput s� fie comercializat pe scar� larg� �n 2002 [4]. Concentratul de rodie este folosit și �n buc�t�ria sirian�. Siropul de rodii este �ngroșat și �ndulcit cu suc de rodie; este folosit și �n cocktailuri. �nainte de r�sp�ndirea roșiilor �n Orientul Mijlociu, rodia este folosit� �n multe m�nc�ruri persane; poate fi g�sit� �nc� �n unele rețete tradiționale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci și suc de rodie, de regul� servit cu carne de raț� sau alt� pas�re și orez) și ash-e anar (sup� de rodie).[5]

Semințele de rodie s�lbatic� sunt uneori folosite drept condiment, și cunoscute sub numele de anardana (care �n traducere din persan� �nseamn� semințe - dana - de rodie - anar), mai ales �n buc�t�riile indian� și pakistanez� dar și ca �nlocuitor de sirop de rodie �n buc�t�ria persan� sau cea din Orientul Mijlociu. Semințele sunt separate de pulp�, uscate timp de 10�15 zile și folosite la producția de curry sau alte condimente. Semințele pot fi și pisate pentru a evita ca semințele s� r�m�n� �ntre dinți la consumarea felurilor de m�ncare bazate pe acestea. Semințele de rodie s�lbatic� daru din Munții Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.

�n Turcia, Armenia și Azerbaidjan, rodia este folosit� �n mai multe moduri, mai ales sub form� de suc. �n Turcia, sosul de rodie (turc� nar ekșisi) este folosit la salate, la marinarea c�rnii, sau este b�ut. Semințele de rodie sunt și ele folosite �n salate, �n muhammara (past� turceasc� de usturoi cu nuc�) și �n g�lla�, un desert turcesc. �n Azerbaidjan și Armenia, rodia este folosit� și pentru producerea unui vin.

�n Grecia, rodia (greac� ροδι, rodi) este folosit� �n multe rețete, cum ar fi kollivozoumi, o sup�-crem� din gr�u fiert, rodii și stafide. Rodia este folosit� și pentru lichior, topping de �nghețat�, sau amestecat� cu iaurt, sau sub form� de gem.
Implicații �n s�n�tate

Furniz�nd 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conținut �n 100 ml, sucul de rodie este și o excelent� surs� de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu și de polifenoli antioxidanți . Cu toate acestea, rodia nu e o surs� important� de nutrimente,[6].

Cei mai abundenți polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiți punicalagini prezentați �n cercet�rile publicate �n perioada 1990-2007 ca av�nd capacitatea de a epura radicalii liberi puternici �n studiile de laborator. [7]. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.

Mulți produc�tori de alimente și de suplimente alimentare au constatat avantajele utiliz�rii extractelor de rodie, care nu conțin zah�r, calorii sau aditivi, �n locul sucului, ca ingrediente favorabile s�n�t�ții �n produsele lor. �n majoritate, extractele de rodie conțin �n mod special acid elagic, care poate fi absorbit �n corpul uman numai dup� consumul de punicalagini [7].

�n studii preliminare de cercetare �n laborator și �n cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient �n reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace , incluz�nd oxidarea LDL , statusul oxidativ al macrofagelor și formarea celulelor spumoase [8][9][10], toate acestea fiind etape �n ateroscleroz� și �n boala cardiovascular� . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificați ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc acești factori de risc [11]. S-a ar�tat c� rodia intervine �n reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE)[8].

Cercetarea sugereaz� c� sucul de rodie ar putea fi eficient �mpotriva cancerului de prostat� [9][10] și �n osteoartrit�[11]. �n 2007,au fost aprobate șase test�ri clinice efectuate �n Statele Unite ale Americii, Israel și Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostat� sau hiperplazia de prostat�, �n diabet sau �n limfom[12].

Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale[13] și antibacteriene �mpotriva placii dentare [14].
Rodiile și simbolismul

Este foarte probabil ca Fructul oprit s� fi fost mai degrab� o rodie dec�t un m�r, dat� fiind etimologia sa și presupusul habitat precizat de Genez�.[necesit� citare]

Exodul capitolul 28:33�34 �ndemna ca rodiile s� fie reprezentate pe robele preoților evrei. 1 Regii capitolul 7:13�22 descrie rodiile zugr�vite �n Templul Regelui Solomon din Ierusalim. Tradiția evreiasc� spune c� rodiile sunt un simbol al virtuții, pentru c� se spune c� are 613 semințe care corespund cu cele 613 mitzvot sau porunci ale Torei. Din aceast� cauz� și altele, mulți evrei m�n�nc� rodii cu ocazia s�rb�torii Roș Hașana.

Tot din aceste considerente, rodia este un motiv �nt�lnit și �n decorațiile religioase creștine. De obicei, sunt cusute pe materialul de pe veșminte sau pe hainele folosite de preoți la liturghie sau incrustate �n metal.

Rodierul s�lbatic nu creștea �n mod natural �n zona egeean� �n vremurile neolitice. El �și are originea �n Iranul de Est și a intrat �n lumea egeean� de-a lungul acelorași rețele culturale care au adus și zeița pe care o adorau anatolienii sub numele de cybele, iar mesopotamienii sub numele de ishtar.

Mitul Persefonei, zeița Infernului, face referire, de asemenea, la rodie. �ntr-una din versiunile mitologiei grecești, Persefona este r�pit� de zeul Infernului, Hades care o oblig� sa traiasc� �n Infern, ca soție a lui. Mama acesteia, Demeter (zeița recoltelor), a intrat �n doliu dup� fiica-i pierdut� și de aceea tot ce era verde a �ncetat s� mai creasc�. Zeus, cel mai puternic dintre zeii eleni, nu putea s� lase P�m�ntul s� moar�, așa c� i-a ordonat lui Hades s-o elibereze pe Persefona. Regula ursitoarelor (Fates) cerea ca oricine ar fi consumat m�ncare sau b�utur� din Infern s� fie menit s� petreac� o veșnicie acolo. Persefona n-a m�ncat, dar Hades a p�c�lit-o s� guste patru semințe de rodie �n timpul c�t i-a fost prizonier� și, datorit� acestui fapt, ea a fost condamnat� s� petreac� �n fiecare an c�te patru luni �n Infern. �n timpul acestor luni c�t Persefona st�tea pe tronul Infernului al�turi de soțul s�u, mama sa, Demeter, purta doliu și nu mai l�sa P�m�ntul s� rodeasc�, fapt ce reprezint� modul �n care vechii greci explicau anotimpurile.

De remarcat este faptul c� num�rul semințelor m�ncate de Persefona variaz�, depinz�nd de versiunea �n care povestea este relatat�. Num�rul semințelor despre care se zice ca Persefona le-ar fi m�ncat se �nscrie �ntre trei și șapte �nsemn�nd un singur anotimp sterp (3 sau 4 semințe) sau dou� sezoane infertile (jum�tate de an), �n cazul �n care Persefona ar fi m�ncat 6 sau 7 semințe.

Rodia evoc� de asemenea zeița-trinitate egeean�, cea care a evoluat devenind Hera și care este adesea reprezentat� ca oferind rodii ca �n cultul imaginii din Heraionul din Argos, sculptat de Polykleitos. Dup� Carl A. P. Ruck și Danny Staples, rodia este un surogat al capsulei narcotice de mac, asem�n�ndu-i-se acestuia ca form� și interior compartimentat .[12] Pe un sigiliu micenian ilustrat �n lucrarea lui Joseph Campbell Occidental Mythology 1964, figura 19, zeița cu secure bifid� (labrys) ofer� trei capsule de mac cu m�na dreapt� și �și susține s�nul cu cea st�ng�. Ea �ntrupeaz� �n același timp aspectele sale de zeiț� dual�: d�t�toare de viaț� și aduc�toare de moarte. Titanul Orion este reprezentat �c�s�torindu-se� cu Side, nume care �n Beoția �nseamn� "rodie". Alte dialecte grecești numesc rodia ca �rhoa�, fiind �ntr-o posibil� leg�tur� cu zeița Pamantului, Rhea, fapt inexplicabil �n grecește, dar pe care mitologul Karl Kerenyi �l g�sește ca fiind sugestiv și care consider� ca aceast� consonanț� ar putea deriva dintr-un strat mai profund al unei limbi pre-indoeuropeene.[necesit� citare]

Rodie desf�cut�
�n secolul al VI-lea �.d.H., Polykleitos a luat fildeș și aur pentru a sculpta-o pe Hera �n templul s�u din Argos. Aceasta ținea un sceptru �ntr-o m�n� și d�ruia rodia ca pe o sfer� regal� cu cealalt� m�n�. �Despre rodie nu trebuie sa spun nimic�, șoptea c�l�torul Pausanias �n secolul al II-lea e.n., �pentru c� povestea sa e ceva ce ține de mister�.[necesit� citare] �ntr-adev�r, �n legenda lui Orion se spune c� Hera a transformat-o pe rodia-Side (o cetate antic� din Antalia) �n �ntunecata Erebus �pentru vina de a fi �ndr�znit s� rivalizeze cu frumusețea Herei�,[necesit� citare] ceea ce ar putea fi punctul de conexiune cu mai vechea poveste a lui Osiris și Isis. De vreme ce egiptenii antici identificau constelația Orion ca fiind Sah, �sufletul lui Osiris�, asem�narea acestor mituri pare s� le suprapun� p�n� la identificare. Hera poart� nu o cunun� sau o tiar� sau o diadem�, ci evident o corol� de rodie, pe post de coroan� zimțat�.[13] �n anumite reprezent�ri artistice, g�sim rodia �n m�na Mariei, mama lui Iisus.
�n timpurile moderne, rodia �nc� poart� puternice simboluri pentru poporul grec. Astfel, �n zile importante din calendarul ortodox grec, ca �nf�țișarea Maicii Domnului și ziua Cr�ciunului, a devenit tradițional ca la mas� s� fie puse polysporia, cunoscute și sub vechiul nume de panspermia �n anumite regiuni ale Grecei. �n trecut, acestea erau date ca ofrand� zeiței Demeter[necesit� citare] și altor zei pentru fertilitatea p�m�nturilor, pentru sufletul morților sau �n slava lui Dionis. �n vremurile moderne, �nc�rc�tura simbolic� este preluat� de Iisus și de fecioara Maria. Pentru greci, rodiile ocup� un loc important �n timpul ceremoniilor de c�s�torie sau la funeralii. Pentru comemorarea morților, grecii pregatesc �kollyva� (coliva) ca ofrand�, aceasta fiind preg�tit� din gr�u fiert, amestecat cu zah�r și ornat� cu rodii. O alt� tradiție din Grecia cere ca rodia s� fie spart� la p�m�nt cu ocazia c�s�toriei, de Anul Nou sau c�nd se cump�r� o cas� nou�, musafirul aduc�nd o rodie �n dar, rodie ce este plasat� sub sau l�ng� iconostasul casei (�ikonostasi�), ca simbol al abundenței, al fertilit�ții și al norocului. Decorațiile cu rodie sunt obișnuite �n Grecia și ele sunt v�ndute �n multe magazine cu bunuri gospod�rești. [15]

Altele
Pomegranate waterdrops2.jpg

Rodia este unul dintre simbolurile Armeniei, reprezent�nd fertilitatea, abundența și c�s�toria.
Rodia este considerat fruct tradițional �n Israel, și este folosit �n cadrul ceremoniilor de Iom Kipur și Sukkot (s�rb�toarea recoltei) ce au loc �n lunile septembrie - octombrie. Tradiția spune ca la sf�rșitul zilei de post negru �n onoarea zilei de Iom Kipur, s� se m�n�nce semințe de rodie pentru a celebra viața dulce și plin� (ca sucul de rodie) și viața veșnic�.
Este simbolul oficial al mai multor orașe din Turcia.
Nemuritorii, unitatea de infanterie de elit� din Persia antic�, aveau sulițe cu contragreut�ți �n form� de rodie la m�ner, f�cute din aur ( pentru ofțeri) sau din argint (pentru infanteriștii obișnuiți). �n Iranul de ast�zi, �nc� se crede c� fructul e aduc�tor de s�n�tate și viaț� lung�.
Coranul menționeaz� rodia de 3 ori (6:99, 6:141, 55:068)� din care, de dou� ori ca exemplu de lucruri bune create de Allah și o dat� ca fiind fructul g�sit din gr�dina Edenului.
Sucul de rodie las� pete permanente pe țes�turi, dac� nu este sp�lat imediat cu ap� și numai �n�lbitorii mai pot �ndep�rta aceste pete ulterior.
Sucul de rodie este utilizat pentru vopsirea natural� a țes�turilor nesintetice.
Sucul de rodie devine albastru c�nd e supus unor condiții de mediu bazic (alcalin), pe același principiu ca și h�rtia de turnesol.
Deși nu face parte din flora spontan� a Chinei, Coreei sau Japoniei, rodierul este larg cultivat aici, �n livezi extinse. E utilizat pe scar� larg� ca bonsai, pentru florile sale și pentru coaja r�sucit� pe care o pot avea exemplarele v�rstnice.
Rodia (cunoscut� �n multe limbi ca �grenade�; �n rom�nește i se spune și �granat�) a dat numele s�u grenadei de m�n�, datorita formei, m�rimii și asem�n�rii dintre semințele de rodie și fragmentele de grenad�. De asemenea, numele granatului mineral e dat de asem�narea cromatic� dintre acesta și rodie. �n multe limbi (bielorusa, spaniola, franceza, poloneza și ebraica), cuvintele care desemneaz� aceste trei elemente sunt identice.
Balaustinele sunt florile de rodie de un roșu trandafiriu care au un gust amar. �n medicin�, acestea sunt folosite �n forma uscat� pentru efectul lor astringent.[14] Termenul de balaustine (din latin�: balaustinus) este folosit pentru a desemna și culoarea roșie a rodiei (roșu-grena)[15]).
Rodia era emblema personal� a �mp�ratului roman Maximilian I și a Caterinei de Aragon.
�n emisfera nordic�, fructul este �n sezon din septembrie p�n� �n ianuarie, iar �n emisfera sudic� din martie p�n� �n mai.
Rodia este simbol divin �n serialul lui Pinto Ricardo, The Stone Dance of the Chameleon.
Rodia este unul din simbolurile Herei.
Este denumit� și �hrana morților�.
�n slujbele de pomenire ale creștinilor ortodocși, semințele de rodie sunt folosite la coliv�, care este sfințit� și m�ncat� apoi de c�tre cei �ndoliați.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Smochin
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� secțiune are bibliografia incomplet� sau inexistent�.
Puteți contribui prin ad�ugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute.
Smochin
Ficus bud.JPG
Mugur de Ficus carica
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Moraceae
Gen: Ficus
Specie: F. carica
Nume binomial
Ficus carica
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Smochinul (Ficus carica) este un arbore mic sau un arbust din familia Moraceae, una din numeroasele specii ale genului Ficus. Originar din Asia sud-occidental�, crește sub form� s�lbatic� și �n zona M�rii Mediterane.

Cuprins

1 Caracteristici
1.1 Tipuri
2 Istorie și specii cultivate
3 Aspecte culturale ale smochinului
3.1 �n antichitate
3.2 Smochinii �n Biblie
3.3 Smochinul �n Coran
3.4 �n alte culturi
4 Galerie
5 Leg�turi externe

Caracteristici

De m�rime mic� (4 m �n�lțime) și puțin pretențios la calit�țile terenului, creșterea lui este lent�. Frunzele sunt c�z�toare, de 12�25 cm lungime și 10�18 cm l�țime, foarte lobulate, formate din 3�5 lobi, scoarța este neted� și de culoare gri.

Produce fructe de form� conic�. Smochinii cresc s�lbatic pe terenuri st�ncoase și ziduri ,unde alte plante dificil pot s� creasc�. Creșterea r�d�cinilor produce mișcarea solului unde sunt situate. Smochinul produce un latex iritant (suc l�ptos).

Unii smochini sunt reflorescenți, produc dou� recolte anual, una �n prim�var� și alta la sf�rșitul verii.
Tipuri

Smochinii sunt de 3 feluri: smochini polenizați de viespea Blastophaga, cei de San Pietro (prima recolt� se face f�r� polenizare, iar a doua necesit� polenizare de c�tre viespea Blastophaga) și smochinii dioici � smochini care fac fructe f�r� polenizare.

Smochinii fac uneori chiar 3 recolte pe an. Pot tr�i p�n� la v�rsta de 80 de ani.
Istorie și specii cultivate

Fructele smochinului sunt clasificate dup� variet�ți și anotimpuri: smochine albe, smochine regin�, smochine negre și de prim�var�. Smochinul a fost printre primele plante cultivate de om. Un articol �n revista Science descrie descoperirea a nou� smochini fosilizați, datați �n jurul anilor 9400-9200 �.Hr., �n așezarea neolitic� Gilgal 7 I, �n Valea Iordanului. Datorit� faptului c� smochinii sunt de tipul partenocarpio, fac parte din speciile domestice.

Descoperirea așaz� domesticirea smochinului �naintea gr�ului, orzului și legumelor, ceea ce poate fi primul caz cunoscut din agricultur�.

Pe m�sur� ce migrația uman� s-a extins, omul a transportat arborele �n afara ariei sale naturale, reprezent�nd o important� surs� alimentar�.
Fructe de smochin

�n funcție de specie,fructele pot avea culoarea:neagr�,roșie,galben�,mov,verde și maro.

�n Rom�nia, cele mai recomandate soiuri sunt cele care fac fructe roșii,galbene și verzi,deoarece acestea au timp s� se coac� �n Rom�nia. Specia cu fructe verzi poate face 3 recolte pe an, cea cu fructe galbene 2 recolte pe an și cea cu fructe roșii 2 recolte pe an.[necesit� citare]
Aspecte culturale ale smochinului
�n antichitate

�n mitologia greac�, zeul Apollo, �nsetat fiind, a trimis un corb s�-i aduc�, �ntr-o cup�, ap� de la r�u. V�z�nd un smochin și ispitit de fructele acestuia, corbul se așez� �n copac și a aștept� ca fructele s� se coac�. Știind c� �nt�rziase mult și c� va fi pedepsit pentru aceasta, corbul se g�ndi s� recurg� la o stratagem�: lu� ap� �n cup� și, �n același timp, prinse un șarpe care se g�sea pe malul r�ului. �ntors la Apollo, �i d�du apa și folosi șarpele ca o scuz� a �nt�rzierii sale. D�nd pe faț� minciuna corbului, furios Apollo arunc� corbul, șarpele și cupa �n cer, unde acestea se transformar� �n constelațiile Corbul, Hidra și Cupa.

�n Roma antic�, smochinul era considerat un arbore sf�nt pentru c�, �n mitul fundației, Romulus și Remus au fost al�ptați de lupoaic� sub un smochin.
Smochinii �n Biblie
Articol principal: Smochini �n Biblie.

�n cartea genezei (3:7), dup� c�derea �n p�cat Adam și Eva �și acoper� goliciunea cu frunze de smochin. Smochinul este amintit �n Biblie și �n Noul Testament, �n evanghelii, c�t și �n Vechiul Testament, mai ales �n C�ntarea C�nt�rilor (�Se p�rguiesc florile �n rodieri și roadele �n smochini�).
Smochinul �n Coran

Unul din capitolele Coranului este numit dup� smochin iar fructele sunt, de asemenea, menționate de nenum�rate ori, profetul Mohamed consider�ndu-le cobor�te din Paradis deoarece �(...) fructele paradisiace nu au s�mburi (...)�.
�n alte culturi

Buddha a atins iluminarea sub copacul Bodhi, un b�tr�n smochin sf�nt (Ficus religiosa).

Smochinul indian, Ficus bengalensis, este arborele național al Indiei.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vișin
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Vișin
Prunus cerasus - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-113.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosids
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Prunus
Subgen: Cerasus
Specie: P. cerasus
Nume binomial
Prunus cerasus
L. 1753
Sinonime[1]
List�
[ascunde]

Cerasus acida (Ehrh.) Borkh.
Cerasus austera (L.) Borkh.
Cerasus austera (L.) M.Roem.
Cerasus collina Lej. & Courtois
Cerasus fruticosa Pall.
Cerasus vulgaris Mill.
Druparia cerasus (L.) Clairv.
Prunus acida Ehrh.
Prunus aestiva Salisb.
Prunus austera (L.) Ehrh.

Modific� text Consultați documentația formatului
Vi�in �nflorit
Acela�i vi�in pe rod

Vișin (Prunus cerasus) este un arbore fructifer din familia rozaceelor (Rosaceae), de talie mai mic� dec�t cireșul, care poate ajunge p�n� la o �n�lțime 6 m.

Are frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, și este cultivat pentru fructele sale, denumite vișine, care sunt globuloase, de culoare roșie-purpurie, cu nuanțe spre negru, acre-dulci.

Vișinele conțin zaharuri, substanțe tanoide, proteine, pectine, acizi organici, s�ruri minerale și vitamine. Au efecte terapeutice, contribuind la �nt�rzierea procesului de �mb�tr�nire prin �mbun�t�țirea compoziției chimice a s�ngelui. Mai particip� și la ameliorarea sau chiar vindecarea bolilor renale, hepatice, diabetice, cardiovasculare și la atenuarea stresului psihic și anemiei.[2]

Cea mai veche mențiune scris� despre vișin dateaz� din anul 340 �.e.n., �ntr-o lucrare a lui Aristotel, �n care se descrie tehnica de �nmulțire a acestuia.[3]

Cuprins

1 Ceai din vișin
2 Vezi și
3 Galerie imagini
4 Note

Ceai din vișin

Codițele fructelor de vișin conțin s�ruri de potasiu, derivați flavonici și tanin de natur� catehic�. Aceste substanțe sunt folosite �n ceaiuri diuretice, sub form� de infuzie. Datorit� taninului, ceaiul de codițe de vișine are și propriet�ți astringente, folosindu-se și �n caz de diaree.[4]

Și frunzele de vișin se folosesc, sub form� de decoct, prin fierbere timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic, dar, datorit� iodului și potasiului, ceaiul se folosește și �n tratarea afecțiunilor cardiace și a diareei. [5]

Ceaiul din coaj� de crenguțe de vișin este folositor �n tratamentul cistitei.[6]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Viț� de vie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru formația muzical�, vedeți Vița de Vie (formație).
Viț� de vie
Vitis vinifera - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-145.jpg
Vitis vinifera (ilustrație)
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Vitales
Familie: Vitaceae
Gen: Vitis
Specie: V. vinifera
Nume binomial
Vitis vinifera
Linnaeus
Modific� text Consultați documentația formatului

Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originar� din regiunea mediteranean�, Europa Central� și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania p�n� �n sudul Germaniei �n nord și �n est p�n� �n nordul Iranului.[1]

Viț� de vie este o lian� care poate atinge o lungime de 35 m. Frunzele alterneaz�, sunt lobate palmat și au o lungime și l�rgime de 5�20 cm. Fructule este o bac�, boabele respective dezvolt�ndu-se �ntr-un ciorchine cunoscut sub numele de strugure. Boabele, la specia s�lbatic� au un diametru de circa 6 mm, iar c�nd se coc dob�ndesc o culoare purpurie �nchis spre negru; la speciile cultivate, de regul�, boabele sunt mult mai mari, de p�n� la 30 mm lungime și pot avea diverse culoari: albe, alb-g�lbui, alb-verzui, roșii sau purpurii. Specia s�lbatic� crește de obicei �n p�duri umede și pe malurile apelor curg�toare.

Strugurele s�lbatic este deseori clasificat ca V. vinifera, subsp. silvestris (�n unele clasific�ri considerat Vitis silvestris), cu V. vinifera, subsp. vinifera restricționat� la formele cultivate. Vița-de-vie cultivat� are flori hermafrodite, dar subsp. silvestris este dioecic� (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul s� se dezvolte este necesar� polenizarea.

Cuprins

1 Istorie
2 Utilizare
3 Categorii de viț� de vie
4 Soiuri de viț� de vie
5 Vitis vinifera - Soiuri de struguri
5.1 Struguri roșii
5.2 Struguri albi
6 Referințe
7 Bibliografie
8 Vezi și
9 Leg�turi externe

Istorie

Strugurii s�lbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules at�t pentru propriet�țile sale medicinale, c�t și pentru cele nutriționale, istoria lui fiind str�ns legat� de cea a vinului.

Schimb�ri �n conformația s�mburilor (mai mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor s�lbatice cultivatorilor, au avut loc �ntre cca 3500-3000 �. Hr., �n sud-vestul Asiei sau �n sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a r�sp�ndit și �n alte p�rți ale lumii, �n perioada preistoric� sau �n antichitate.

Strugurii au fost transportați �n coloniile europene din �ntreaga lume, ajung�nd �n America de Nord �n jurul anului 1600 și apoi �n Africa, America de Sud și Australia. �n America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de Vitis, gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenționat pentru a combate Phylloxera, o pest� cauzat� de o insect�, care a afectat vița-de-vie european� cu mult mai mult dec�t pe cea nord-american�, reușind s� devasteze producția european� de vin �n c�țiva ani. Mai t�rziu r�d�cinile nord-americane au fost folosite �n �ntreaga lume pentru a altoi V. vinifera, astfel �nc�t aceasta s� reziste �n fața Phylloxerei.

�n America de Nord creșterea Vitis viniferei a fost limitat� la regiunea cu clim� temperat� de pe Coasta de vest a Statelor Unite, �n New Mexico și California. �ns�, datorit� unor cercet�ri interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivat� acum și �n regiunile cu un climat mai aspru ca New York și sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus Vitis vinifera și �n Valea Okanagan din British Columbia.

�n martie 2007, cercet�tori australieni de la CSIRO, lucr�nd �n Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultur�[2] au descoperit c� "mutații independente și extrem de rare din dou� gene [VvMYBA1 și VvMYBA2] [din struguri roșii] produc o singur� viț�-de-vie alb�, care este p�rintele aproape tuturor variet�ților de struguri albi din lume. Dac� numai o singur� gen� ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi r�mas roșii și ast�zi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi."[3]
Utilizare
Strugure

Folosirea strugurilor dateaz� din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, �n 1996.[4] Alte dovezi au ar�tat c� mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau m�iestria necesar� fabric�rii vinului.[5] Filozofii greci pream�reau puterea vindec�toare a strugurilor, at�t ca �ntreg c�t și sub form� de vin. Cultivarea Vitis viniferei, ca și producția vinului, au �nceput �n China �n timpul dinastiei Han, �n secolul al II-lea �.Hr.[6], odat� cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, dup� alți autori, vița de vie s�lbatic�, crescut� la munte ca Vitis thunbergii, a fost folosit� pentru producerea vinului �nainte de secolul al II-lea �.Hr.[7]

Seva viței de vie a fost folosit� de vindec�torii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utiliz�ri includ folosirea frunzelor pentru oprirea s�nger�rii, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de g�t au fost folosiți strugurii necopți, iar stafidele au fost folosite pentru tratarea tuberculozei, constipației și setei. �n tratamentul cancerului, holerei, variolei, amețelilor, infecțiilor de piele și ochi, bolilor de rinichi și ficat au fost folosiți struguri necopți. [2] Au fost dezvoltate și variet�ți de struguri f�r� s�mburi, pentru a atrage consumatorii, �ns� cercet�ri recente au ar�tat c� multe dintre propiet�țile vindec�toare ale strugurilor provin chiar de la s�mburi.

Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocat�, orez și ceap� la prepararea m�nc�rii tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor rom�nești.
Categorii de viț� de vie

�n prezent, soiurile de viț� de vie se �mpart �n dou� mari categorii[8]:

vițe portaltoi (folosite pentru producerea de coarde), constituite din specii de provenienț� american� (Vitis riparia, Vitis berlandieri, Vitis rupestris etc) sau hibrizi �ntre acestea ori cu soiuri din Vitis vinifera;
vițe roditoare (folosite prioritar pentru producția de struguri), constituite fie din soiuri nobile (europene) provenite doar din Vitis vinifera, fie din soiuri de provenienț� american� (�ndeosebi vechii hibrizi direct produc�tori), fie din aceste soiuri �ncrucișate cu unele provenind din Vitis vinifera.

Vițele roditoare se �mpart �n 3 grupe[9]:

soiuri nobile (europene) provenite exclusiv din Vitis vinifera. Se pot cultiva sub form� de vițe nealtoite fie pe soluri nisipoase, fie �n golurile din plantațiile care urmeaz� a fi defrișate �n maximum 10 ani. De asemenea, se pot cultiva pe orice tip de sol sub form� de vițe altoite pe portaltoi rezistenți la atacul filoxerei.
hibrizi direct produc�tori (HDP), proveniți din specii americane �ncrucișate �ntre ele, apoi dintre acestea �ncrucișate cu soiuri din Vitis vinifera.
soiuri rezistente, rezultate din �ncruciș�ri multiple ale unor HDP cu soiuri provenite din Vitis vinifera rezult�nd soiuri care se apropie p�n� la identificare de soiurile nobile, dar av�nd genele de rezistenț� provenite de la soiurile de provenineț� american�.

Hibrizii direct produc�tori se �mpart �n funcție de generație[10]:

hibrizi vechi americani (prima generație) este reprezentat� de soiurile aduse de pe continentul american, cele mai multe fiind create dinainte de invazia filoxerei �n Europa. Cele mai r�sp�ndite soiuri din aceast� generație sunt Noah, Othello, Isabelle, Lidia, Jacquez, Delaware, Clinton.
hibrizi euro x americani (a doua generație) este rezultatul �ncruciș�rii �ntre HPD din prima generație sau și a altor specii, cu vițe nobile. Cei mai cunoscuți �n Rom�nia sunt: Baco noir, Marechal Foch, Leon Millot, Ferdinad, Lesseps, Seibel 1000, Seibel 1, Flot d'or, Rayon d'or, Plantet, Terras 20.

Soiuri de viț� de vie

�n spațiul rom�nesc s-au dezvoltat soiuri locale de viț� de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:

Soiuri albe: Feteasc� alb�, Feteasc� regal�, T�m�ioas� rom�neasc�, Galben� de Odobești, Mustoas� de M�derat, Iordan�, Creaț�, Gras� de Cotnari, Zghihar�.
Soiuri roșii: Roșioar�, B�beasc� neagr�, Feteasc� neagr�, Cadarc�.

Vitis vinifera - Soiuri de struguri
Struguri roșii

Acolon
Abouriou
Agiorgitiko
Aglianico
Aleatico
Alexandrouli
Alfrocheiro Preto
Alicante Bouschet
Alvarelhão
Ancellotta
Arag�nez
Aramon
Aspiran
Aubun
B�beasc� Neagr�
Baga
Barbarossa
Barbera
Bastardo/ Trousseau
Black Muscat
Blatina
Blauburger
Blauer Portugieser / K�koport� / Portugais
Blaufr�nkisch / Lemberger / K�kfrankos / Gam�
Bobal
Bogazkere
Bonarda
Bondola
Bovale Sardo
Borgonja Crna
Brachetto sau Braquet
Bual / Boal
Cabernet Franc
Cabernet Sauvignon
Cabernet Severny
Cadarc�
Caladoc
Calitor
Canaiolo
Carignan / Carignane / Cariñena / Carignano /Mazuelo
Carm�nère
Carnelian
Castelão / Periquita
Castiglione
Cesanese
Cesar
Charbono
Cienna
Ciliegiolo
Cinsaut / Cinsault/ Ottavianello
Colorino
Complexa
Corvina / Corvinone
Counoise
Croatina
Darkenu�a
Dobri�i�
Dolcetto
Domina
Dornfelder
Dunkelfelder
Duras
Durif / Petite Syrah
Espadeiro
Fer
Feteasc� Neagr�
Frappato
Freisa
Fr�hroter Veltliner



Gaglioppo
Gamay / Gamay Noir
Garnatxa / Grenache / Garnacha / Cannonau
Garrut
Graciano/ Moristel
Greco Nero
Grignolino
Gropello
Grolleau / Groslot
Helfensteiner
Heroldrebe
Hondarrabi Beltza
Jurancon noir
Kalecik Karasi
Kotsifali
Kratosija
Lagrein
Lambrusco
Limnio
Magaratch Ruby
Magliocco
Malbec / Auxerrois
Malvasia di Schierano
Malvasia Nera
Mammolo
Mandelaria
Mandolari
Maratheftiko
Marsigliana
Marzemino
Mavro
Mavrodafni/ Mavrodaphne
Mavrud
Mayorquin
Mencia/ Jaen
Merlot
Millot
Mission
Molinara
Mondeuse
Monica
Montepulciano
Moreto
Mourisco Tinto
Mourvèdre / Monastrell / Mataro
Mujuretuli
Muscardin
Nebbiolo
Negoska
N�grette
Negroamaro
Negru de Dr�g�șani
Nero d'Avola
Nerello Cappuccio
Nerello Mascalese
Nielluccio
Nocera
Nielluccio
Okuzgozu
Ojaleshi
Oseleta
Pais
Pamid



Perricone
Petit Rouge
Petit Verdot
Piedirosso
Pignerol
Pignolo
Pineau d'Aunis
Pinot Meunier / Schwarzriesling / M�llerebe
Pinot Noir / Sp�tburgunder / Blauburgunder / Pinot Nero
Pinotage
Plavac Mali
Portan
Poulsard/ Plousard
Prieto Picudo
Prokupac
Raboso
Ramisco
Refosco / Refo�k
Roesler
Rondinella
Rossese
Rossola Nera
Rotberger
Rouchet/ Ruch�
Rubired
Ruby Cabernet
Rufete / Tinta Pinheira / Tinta Carvalha / Rufeta
Sagrantino
Sangiovese / Brunello
Saperavi
Schiava / Trollinger
Schioppettino
Sch�nburger
Sciacarello
Segalin
Shiraz / Syrah
Shiroka Melnishka Losa / Melnik
Sousão
St. Laurent
Taminga
Tannat
Tarrango
Tempranillo / Tinta Roriz / Ull de Llebre / Cencibel / Tinta del Pais
Teroldego
Terret Noir
Tibouren
Tinta Amarela
Tinta Barroca
Tinta Caiada
Tinta Francisca
Tinta Miuda
Tinta Negra Mole / Preto Martinho
Tinto Cão
Touriga Franca / Touriga Francesa
Touriga Nacional / Azal Espanhol / Preto de Mort�gua
Troia / Uva di Troia
Trousseau
Uva Rara
Uva di Troia
Vaccarese
Valdigui�
Vespolina
Vranac
Wildbacher/Blauer Wildbacher
Xynomavro
Zinfandel / Crljenak Ka�telanski / Primitivo
Zweigelt / Zweigeltrebe / Rotburger

Struguri albi

Aidani
Air�n / Valdepeñas
Alarije
Albalonga
Albana
Albariño / Alvarinho = Cainho Branco
Albarola
Albillo
Aligot�
Altesse
Amigne
Ansonica
Antao Vaz
Arbois
Arinto
Arneis
Arnsburger
Arrufiac
Arvine
Assario branco
Assyrtiko
Athiri
Auxerrois Blanc
Avesso
Azal
Barcelos
Bacchus
Baiyu
Baroque
Biancone
Bical
Blanc de Morgex
Bogdanu�a
Bombino Bianco
Borrado das Moscas
Bourboulenc
Bouvier
Bual
Bukettraube
Burger = Monbadon
Carignan blanc
Catarratto
Cayetana
Cereza
Chardonnay
Chasan
Chasselas = Fendant = Gutedel�cel mai vechi soi de strugure cunoscut
Chenin Blanc = Pineau de la Loire
Clairette
Colombard
Completer
Cortese
Courbu = Xuri Zerratua = Bordelesa Zuri
Criolla Grande
Crouchen = Clare Riesling = Cape Riesling
Cygne blanc
Cserszegi F�szeres
Debina
Dimiat
Dinka
Dona blanca
Doradillo
Drupeggio
Ehrenfelser
Elbling
Emerald Riesling
Emir Karasi
Encruzado
Erbaluce
Ezerj�
Faber / Faberrebe
Favorita
Falanghina
Fernao Pires
Ferral
Feteasc� Alb� / Fetiaska = Leànyka
Feteasc� Regal�
Fiano
Fie
Flora
Folle Blanche = Gros Plant = Piquepoult
Francusa
Freisamer
Friulano (ex Tocai Friulano)
Fromenteau
Frontignan
Furmint = Mosler = Sipon
Garganega Bianca
Garnacha blanca
Gellewza



Gew�rztraminer = Tramini
Gloria
Godello
Goldburger
Goldriesling
Gouais blanc
Gras� de Cotnari
Grecanico
Grechetto
Greco
Greco Bianco
Green Hungarian
Grenache Blanc
Grenache Gris
Grignolino
Grillo
Grasa
Grk
Grolleau gris
Gros Manseng
Gr�ner Veltliner
Guardavalle
Guarnaccia Bianca
Gutenborner
H�rslevel�
Hondarribi Zuri
Humagne
Huxelrebe = Weisser Gutedel = Courtillier Musqu�
Incrocio Manzoni
Inzolia
Irsai Oliver
Izs�ki Sarfeh�r
Jacquère
Jaen blanca
Juhfark
Keknyelu
Kerner
Knipperle = Klein Rauschling
Krsta�
Ladikino
Len de l'El
Loureira
Macabeo / Macabeu = Alcañ�n = Viura
Madeleine Angevine
Malagousia
Malvar
Malvasia, include c�teva sub-specii
Malvoisie
Mantonico Bianco
Petit Manseng = Izkiriota Ttipi
Gros Manseng = Izkiriota Handi
Maria Gomes = Fernão Pires
Marsanne
Mauzac
Melon de Bourgogne = Muscadet de Bourgogne
Merseguera = Escanyavella
Misket
Molette
Morio-Muskat
Moschofilero
Mtsvane
M�ller-Thurgau = Rivaner
Muscadelle
Muscadet de Bourgogne / Melon de Bourgogne
Muscat / Moscato
Muscat de Alexandria = Moscatell / Moscatel de M�laga, de Set�bal
Muscat Blanc = Muscat Frontignan = Muskateller = Moscatel Branco
Muscadelle (Tokay �n Australia)
Muscat Ottonel
Neuburger
Nosiola
Nuragus
Ondenc
Optima
Oremus
Ortega
Ortrugo
Oz
Par�
Palomino / Palomino Fino
Pardillo
Parellada
Pecorello
Pecorino

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Zarz�r

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Zmeur
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Zmeur
Raspberries (Rubus Idaeus).jpg
Zmeur
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Rosoidae
Gen: Rubus
Subgen: Idaeobatus
Specie: R. idaeus
Nume binomial
Rubus idaeus
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu l�stari t�r�tori, cu tulpini drepte, arcuite spre v�rf, cu ghimpi drepți, de forma unor ace, adeseori plasați numai pe partea inferioar�. Zmeurul aparține familiei Rosaceae.

Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dințate pe margini, verzi pe fața superioar�, albicioase pe cea inferioar�. Sunt folosite proaspete sau uscate la preparea de ceaiuri medicinale, care sunt recomandate pentru tratarea durerilor menstruale.

Florile zmeurului sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale și numeroase stamine, și reprezint� o surs� important� de nectar pentru albinele produc�toare de miere.

Fructul, care se numește zmeur�, este de culoare roșie, cu miros pl�cut și gust acrișor-aromat. Zmeura se cultiv� din dou� motive: pentru consumul fructelor �n stare proasp�t� și pentru procesare industrial�. Din zmeur� se extrage xilitolul, care este un �ndulcitor artificial folosit mai ales �n tratarea și prevenirea cariilor dentare.

Zmeurul �nflorește �ncep�nd din luna mai p�n� �n iulie. Crește spontan �n locuri st�ncoase, luminișuri de p�duri, regiuni deluroase și muntoase. Poate fi int�lnit pe �ntreg teritoriul Rom�niei, fiind o plant� specific� zonelor cu clim� temperat�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Retete tamaduitoare cu usturoi

www.primatv.ro/stiri-focus/retete-tamaduitoare-cu-usturoi.html
Ingredient f�r� de care multe m�nc�ruri ar p�rea fade, usturoiul este �i un excelent aliat �n men�inerea s�n�t��ii, folosit cu rezultate bune �nc� din cele mai vechi timpuri.

Usturoiul este un puternic antibiotic natural, iar consumat zilnic ajut� la �nt�rirea sistemului imunitar. Medicina popular� �l recomand� �i �n hipertensiune, sc�derea colesterolului, pentru probleme cu bila și cu ficatul. Alege usturoiul rom�nesc, cel cu must��i, pe care �l m�ncam �n copil�rie.

Leacuri �n r�celi

Usturoiul este eficient �n combaterea simptomelor r�celii și bron�itei, cum este tusea.

� Fiertur� de usturoi. Se fierbe lapte (500 ml) cu feliu�e de usturoi (un c��el) timp de c�teva minute. Remediul se bea cald.

� Sirop de usturoi. Se cur��� 50 g de usturoi �i se fierb 2 minute �ntr-o cantitate de ap� echivalent� unui pahar. La aceast� fiertur� se adaug� 50 g de miere �i se amestec� bine. Se ia c�te o linguri�� de 2-3 ori pe zi pentru a calma tusea.

� Ceai de cimbru cu usturoi. Se face o infuzie de cimbru cu un c��el de usturoi t�iat buc��ele. Se �ndulce�te cu miere (c�nd ceaiul s-a r�cit).

Dezinfectant natural

Pentru a dezinfecta pl�gile, se prepar� un o�et de usturoi. Se cur��� 30 g de usturoi �i se las� la macerat 10 zile �n jum�tate de litru de o�et. Se filtreaz� �i se p�streaz� bine �nchis. Po�i s�-l folose�ti pe comprese pentru a dezinfecta r�nile mici, t�ieturile �i zg�rieturile.

Contra hipertensiunii

Se pune seara, la macerat, un c��el de usturoi zdrobit �ntr-un pahar cu ap�. Diminea�a, pe nem�ncate, se bea apa (dup� ce a fost �ndep�rtat usturoiul din pahar).

Pentru cur�țarea vaselor de s�nge, este indicat� tinctura de usturoi. Se amestec� 40 g de usturoi cu 250 ml de alcool dublu rafinat. Se pune amestecul �ntr-o sticl� de culoare �nchis� �i se �ine 10 zile la macerat, �ntr-un loc �ntunecos.

Apoi, se filtreaz� �i se p�streaz� �ntr-o sticl�. Se beau c�te 5-10 pic�turi de tinctur�, diluate cu o lingur� de ap� rece, de 2-3 ori pe zi, cu 30 de minute �nainte de mas�, potivit clicksanatate.ro.

Alin� durerile reumatismale

Se piseaz� o c�p���n� de usturoi �i apoi se pune la macerat �n 200 ml de ulei de m�sline �i se las� 2-3 zile. Cu acest preparat se maseaz� articula�iile dureroase. Se poate folosi �i �n caz de entorse.

Opre�te c�derea p�rului

Se pun la macerat 3 c��ei de usturoi �n 8 linguri de ulei de m�sline cald. Dup� 2 zile, se maseaz� scalpul cu acest preparat, se las� 10 minute �i apoi se spal� p�rul, ca de obicei.

Beneficii pentru ficat

Usturoiul, �n amestec cu ghimbir și cu l�m�ie, ajut� la eliminarea gr�similor �nainte ca acestea s� ajung� �n s�nge, precum și la detoxificarea pe cale hepatic�.

Ai nevoie de:

� 2 c�ței de usturoi

� 2 l�m�i cu coaj�

� ½ de r�d�cin� de ghimbir sau 1 lingur� de ghimbir pudr�

� 1 l de ap�

Speli l�m�ile și le tai felii. Le pui �n blender, �mpreun� cu usturoiul și ghimbirul. Le amesteci p�n� obții o past� omogen�. Apoi, r�storni pasta �ntr-o oal�, torni apa și o pui la fiert. Dup� ce �ncepe s� fiarb�, o iei de pe foc și o lași s� se r�ceasc�.

Lichidul obținut se pune �ntr-o recipient de sticl�. Se bea c�te un pahar cu cel puțin 2 ore �nainte de mese sau pe stomacul gol. �nainte de consum, trebuie s� se agite sticla.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructul care reduce riscul de accident vascular cerebral

www.primatv.ro/stiri-focus/fructul-care-reduce-riscul-de-acciden...

Conform unor studii, citricele reduc riscul de accident vascular cerebral și pot ajuta la prevenirea apariției cancerului.

Aceste fructe conțin un compus care poate sc�dea cu circa 19 procente riscul de accident vascular, mai ales �n r�ndul femeilor, conform realitatea.net.

Antioxidanții din grapefruit sau portocale, de exemplu, pot s� protejeze organismul și de apariția tumorilor. Experțiii recomand� s� m�nc�m fructele, �i nu s� le consum�m sub form� de suc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Leurda: planta-vedet� a prim�verii!


Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) �i, �ntr-adev�r, ur�ii o consum� ca medicament, imediat ce ies din hibernare.

De altfel, se pare c� apari�ia frunzelor de leurd� este �i semnul c�, �n cur�nd, animalele vor ie�i din b�rloguri pentru a se bucura de razele soarelui de prim�var�.



Este o plant� de talie medie-mic�, cu frunze c�rnoase, de un verde puternic, care face ni�te flori mici �i albe. Popular, mai este numit� �i usturoit�, pentru c� frunzele �i tulpinile sale au un gust �i un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este �i rud�, din punct de vedere botanic.

Leurda cre�te numai �n p�durile din Europa Central�, iar p�n� �n prezent nu a putut fi aclimatizat� �n nici o alt� regiune. De asemenea, nu a putut fi cultivat�, fiind o specie eminamente s�lbatic�, prezent� �n p�durile de stejar, fag sau frasin.

�n urma unor studii efectuate �n laboratoarele din Germania, a fost declarat� �Planta mileniului trei�, efectele sale asupra inimii �i a vaselor de s�nge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar �i a celui endocrin uimind pur �i simplu oamenii de �tiin��.

�n prezent, leurda este considerat� din punct de vedere terapeutic mai puternic� dec�t usturoiul, care la r�ndul s�u este unul dintre cele mai folosite �i apreciate medicamente naturale din lume. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, �n compara�ie cu celebrul ei v�r, leurda a crescut liber�, neinfluen�at� de m�na omului, p�str�ndu-�i neatinde �nsu�irile cu care a fost �nzestrat�. A�a se explic� faptul c� are efecte terapeutice at�t de puternice.

Pentru alimenta�ie �i preparare �n stare proasp�t�, se recolteaz� frunzele fragede, tinere, �n lunile martie-aprilie. Se taie cu un cu�ita�, pentru a nu scoate afar� planta cu tot cu r�d�cin�, care trebuie s� r�m�n� �n p�m�nt pentru a permite regenerarea plantei.

Pentru o por�ie delicioas� de salat� cu leurd�, se prepar� o m�n� de frunze proaspete, care se spal� bine cu ap� c�ldu��, se taie m�runt �i se pun �ntr-un castron. Se amestec� cu o linguri�� de o�et de mere, un v�rf de cu�it de sare �i o jum�tate de linguri�� de ulei, dup� care se consum� �n maxim 30 de minute de la preparare.

�ntr-o cur� cu leurd�, se consum� o astfel de salat� o dat� pe zi, diminea�a, la prima mas�, �nainte de a �ncepe s� consumi altfel de alimente. O cur� cu leurd� dureaz� minim 10 zile. Este extrem de bine tolerat� de ficat. �i, de�i are un puternic miros de usturoi, nu d� respira�iei izul nepl�cut pe care �l d� usturoiul.
Iat� care sunt afec�iunile cele mai vindecate de leurd�:

Tromboflebita �i trombozele �n general � dintre plantele medicinale din flora european�, leuda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine �i antiagregante plachetare. Se consum� sub form� de suc: 1-2 pahare pe zi, pe stomacul gol, �n cure de minim 20 de zile. C�nd sezonul de culegere se sf�r�e�te, se administreaz� tinctur� de leurd�: o linguri�� diluat� �n jum�tate de pahar de ap�, de patru ori pe zi, �n cure de c�te o lun�, cu o s�pt�m�n� de pauz�.
Sechele dup� accidentul vascular, prevenindu-le �n acela�i timp � se face o cur� cu salat� de leurd� timp de dou� s�pt�m�ni, timp �n care se consum� c�te o por�ie de salat� �n fiecare diminea��. Dup� cura de salat� se continu� cu tratamentul cu tinctur�. Se administreaz� de patru ori pe zi, pe stomacul gol. (Tratamentul cu tinctur� dureaz� minim dou� luni).
Ateroscleroza �i bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului � leurda este foarte bogat� �n adenozin�, substan�� care, conform unor studii recente, are un rol esen�ial �n reducerea colesterolului, �n �mpiedicarea form�rii trombilor, �n sc�derea tensiunii arteriale. Astfel, leurda este pe termen lung adjuvantul ideal �n tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrat� �n cure de c�te 2-3 luni, cu dou� s�pt�m�ni de pauz�, sub form� de tinctur�. Se ia 1 linguri�� de tinctur� diluat� �n ap�, de 4 ori pe zi, �naintea meselor principale. �n timpul prim�verii, este foarte util� o cur� cu salat� de leurd�, cu o durat� e minim dou� s�pt�m�ni.
Hipertensiunea arterial� � substan�ele active con�inute de leurd� au efecte vasodilatatoare �i ajut� la men�inerea �n limite normale a presiunii sanguine. Se administreaz� tinctura de 4 ori pe zi. Tratamentul se face timp de dou� luni, cu dou� s�pt�m�ni de pauz�.
Oprirea procesului de �mb�tr�nire � se consum� zilnic salat� de leurd�, �naintea meselor principale, pe o perioad� c�t mai �ndelungat�, �n timpul sezonului de recoltare a frunzelor. Ultimele studii arat� c� anumite substan�e active din leurd� neutralizeaz� radicalii liberi din s�nge, au efecte de relansare a activit��ii endocrine, previn sclerozarea vaselor de s�nge �i favorizeaz� circula�ia cerebral�.
Reumatismul � se face o cur� cu suc de leurd� timp de trei s�pt�m�ni, timp �n care se consum� c�te dou� pahare de suc pe zi, diminea�a, pe stomacul gol. �n paralel, se �ine o cur� vegetarian� cu multe crudit��i. Sucul de leurd� are puternice efecte depurative, fiind eficient �i �n tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei �i �n general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxic�rii organismului.
�nl�turarea efectelor nocive ale nicotinei �i fumatului � at�t clorofila din frunzele proaspete de leurd�, c�t �i anumite substan�e similare cu cele con�inute de usturoi, au efecte antitoxice puternice. Ele contracareaz� efectele d�un�toare ale nicotinei �i al gudronului din �ig�ri, fiind un mijloc de protec�ie excelent, at�t pentru fum�torii activi, c�t �i pentru cei pasivi. De asemenea, se pare c� �n timpul curei cu leurd�, renun�area la fumat este mai u�oar�. Se consum� zilnic suc de leurd�, c�te 2 pahare pe zi, diminea�a �i seara, pe o perioad� de minim dou� s�pt�m�ni.

www.csid.ro/health/medicina-alternativa/leurda-planta-vedeta-a-p...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Leurda, "usturoiul salbatic": 10 beneficii

Efectele miraculoase ale tincturii de leurd�. Nimeni nu se a�tepta s� aib� acest efect

Leurda, supranumita si "usturoiul salbatic", datorita mirosului pe care il emana, este unul dintre primii vestitori ai primaverii si este o planta extraordinar de sanatoasa, avand efecte miraculoase asupra organismului nostru.

Trateaza afectiunile gastrointestinale

Avand proprietati curative foarte puternice, leurda este eficienta in tratarea indigestiei, insuficientei biliare, a colicilor abdominali, balonarii si dizenteriei. De asemenea ajuta la distrugerea viermilor intestinali.

Purifica organismul

Frunzele de leurda sunt intr-adevar miraculoase, avand proprietati depurative si capacitatea de a purifica sangele, ficatul, stomacul si intestinele.

Trateaza afectiunile sistemului nervos

Ajuta la tratarea insomniei, stimuleaza capacitatea de memorare, combate momentele de lapsus, starile depresive si starile de anxietate.

Amelioreaza problemele renale

Pe langa celelalte beneficii ale leurdei, aceasta are si capacitatea de a curata rinichii si vezica urinara. Totodata elimina excesul de acid uric care este foarte daunator bolnavilor de guta.

Trateaza bolile respiratorii

In cazul afectiunilor precum bronsita, tuberculoza pulmonara sau infectii la nivelul cailor respiratorii superioare, cum ar fi gripa sau raceala, leurda are efecte miraculoase si este un remediu natural extrem de folositor. De asemenea amelioreaza insuficienta respiratorie provocata de tuse.

Previne aparitia afectiunilor la nivelul creierului

Leurda consumata regulat poate duce la prevenirea bolii Alzheimer dar si a dementei. Mai mul decat atat, din pricina unor substante pe care le contine ajuta la sporirea activitatii creierului, stimuland memoria si concentrarea.

Trateaza reumatismul

Folosita extern are efecte miraculoase in combaterea reumatismului, iar cataplasmele cu frunze sunt cele indicate.
Vindeca ranile

Tot prin uz extern, leurda trateaza efectiv eczemele, herpesul, ranile greu vindecabile, scrofuloza si alte boli cronice de piele. Pentru furunculi se pot folosi cataplasmele cu frunze de leurda.

Trateaza afectiunile cardiovasculare

Ajuta la curatarea sangelui de substantele toxice, reduce hipertensiunea arteriala, scade nivelul colesterolului si previne accidentele vasculare.

Inlatura efectele fumatului

Leurda este benefica si in cazul fumatului deoarece poate inlatura efectele nocive ale nicotinei din organism, potrivit kudika.ro.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: www.realitatea.net/leurda-usturoiul-salbatic-10-beneficii_168337...
Follow us: @realitatea on Twitter

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Urzica �i leurda, miracolele prim�verii.

Re�ncarc� bateriile organismului dup� o perioad� de hibernare
Detoxificarea de prim�var� �ncepe, de obicei, �n paralel cu postul Pa�telui. Aceasta presupune adoptarea unui regim alimentar strict, bogat �n crudit��i, dintre care nu trebuie s� lipseasc� urzica �i leurda. Detoxificarea de prim�var� �nseamn� adaptarea regimului alimentar, astfel �nc�t s� fie bogat �n hran� vie, proasp�t�, de care organismul a fost privat �n perioada iernii. Numit� �i diet� de prim�var�, detoxificarea presupune alimentarea organismului cu substan�e proteice, vitamine �i s�ruri minerale care se reg�sesc �n verde�urile de la pia��. Cele mai folosite plante pentru detoxificare sunt urzicile care pot fi preparate sub diferite forme. Dieta de prim�var� bazat� pe urzic� se recomand� timp de o lun�. �n acest timp, urzicile proaspete se folosesc �n salate, supe, ciorbe, m�nc�ruri cu carne, piure, pilaf sau chiftele. Salatele de urzici se prepar� prin frecarea plantelor cu sare, astfel �nc�t s� nu mai �n�epe, �i prin asortarea lor cu frunze de p�p�die, pu�in ulei de m�sline �i zeam� de l�m�ie. Astfel preg�tit�, salata de urzici are efecte de cur��are a s�ngelui, de revigorare �i de vitaminizare a organismului anemic. Starea de revigorare sim�it� dup� consumarea urzicilor este datorat� stimul�rii proceselor de producere a globulelor ro�ii, a leucocitelor �i a trombocitelor. Urzicile sunt bogate �n fier, vitamine �i clorofile, substan�e care lupt� eficient cu anemia, astenia, depresia �i oboseala resim�it� prim�var�, c�nd corpul este lipsit de fier �i de vitamine. Supa de urzici se prepar� din frunze proaspete care se fierb �n ap� cu sare. Apoi, ele se toac� m�runt, se dau pu�in �n unt, se adaug� ap�, f�in�, m�rar �i c�teva felii de cartof, dup� care se dau �n clocot. Ciorba de urzici se preg�te�te prin fierberea urzicilor cu o ceap� t�iat� m�runt, morcov, �elin�, orez �i bor� fiert separat. Se poate servi dreas� cu sm�nt�n�. Pentru a preg�ti piure de urzici, frunzele se fierb �n ap� cu sare. Apoi se adaug� f�in� alb� �i pu�in� zeam� �n care au fiert. La urm�, peste urzici se adaug� hrean ras �i ceap� pr�jit� �n ulei. Pl�cinta de urzici se prepar� din frunze proaspete fierte �i tocate m�runt, amestecate cu unt, br�nz� de telemea, sare, piper �i ou�. Compozi�ia se �ntinde pe foi de aluat, se ruleaz� �i se pune �n tav�, la cuptor. O alt� plant� medicinal� folosit� �n detoxificarea de prim�var� este leurda sau usturoiul s�lbatic. Leurda cre�te �n p�dure sau cr�nguri bogate �n sol fertil �i umiditate. Planta seam�n� cu usturoiul la gust �i, cel mai frecvent, se folose�te �n buc�torie sub form� de condiment. Pentru cura de detoxificare cu leurd� se folosesc doar frunzele proaspete, �ntruc�t cele uscate �i pierd din propriet��i. Leurda este bogat� �n vitamina A, vitamina C, carotenoizi, ulei eteric, uleiuri volatile, alicin�, carotenoizi �i s�ruri minerale. Frunzele el pot fi folosite �n salate asortate sau �n pilaf cu urzici �i leurd�. Efectele consumului timp de m�car 14 zile a unei salate cu leurd� sunt de detoxifiere, de cur��are a s�ngelui �i a pl�m�nilor. Planta mai poate fi folosit� �n cura de prim�var� sub form� de infuzie sau decoct, fiind indicat� persoanelor care au hipertensiune, ateroscleroz� sau afec�iuni ale c�ilor respiratorii.

Citeste mai mult: adev.ro/o4bkk2

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Plantele miraculoase care cur��� s�ngele


Cum se comport� urzica, brusturele �i socul ca ni�te instalatori pricepu�i �n unele cazuri, obiceiul zilnic de a bea o can� cu ceai poate fi d�un�tor Ceaiurile de urzic�, brusture �i soc regleaz� propriet��ile s�ngelui �i le apropie de valorile normale. B�ute �n exces, �ns�, licorile terapeutice pot provoca �i efecte secundare. Pentru un corp s�n�tos, s�ngele care alimenteaz� toate organele interne trebuie s� fie bogat �n substan�e nutritive. Periodic, acesta poate fi cur��at prin cure de tratament c�rora li se pot ad�uga ceaiuri din plante medicinale. Medicii arat� �ns� c� b�uturile din diferite plante medicinale nu pot �nlocui tratamentele medicamentoase, ci pot fi folosite doar ca adjuvant. Printre ceaiurile cu rol de purificator al organismului un rol deosebit �l ocup� cel de urzic�. Planta, care con�ine aproape 20 de vitamine �i minerale, printre care vitamina A, B1, B5, C, K, potasiu, fier, zinc �i calciu, este bogat� �n acizi gra�i esen�iali. Datorit� acestor compu�i, urzica are propriet��i diuretice, antiinflamatorii, antialergice �i decongestive. Ceaiul de urzic� regleaz� tensiunea arterial� �i nivelul de zah�r din s�nge, prevenind astfel afec�iuni ale inimii sau diabetul. Acesta stimuleaz� apetitul �i contribuie la �nt�rirea sistemului imunitar. Ceaiul din r�d�cin� de brusture este considerat cel mai puternic leac pentru cur��area s�ngelui. Planta ajut� la detoxificarea organismului �i este recomandat� mai ales persoanelor care au probleme cu colesterolul �i cu greutatea. Ceaiul din r�d�cin� de brusture nu las� toxinele s� se instaleze �n organism �i este considerat un aliat �n lupta cu kilogramele. Ceaiul de soc regleaz� func�iile ficatului, �mbun�t��e�ti circula�ia s�ngelui �i previne apari�ia bolilor cardiovasculare. Medicii recomand� ceaiurile �n cantit��i moderate, astfel �nc�t s� nu provoace efecte secundare nedorite, precum intoxica�iile. �Ceaiurile medicinale sunt bune �i necesare, dar nu folosite �n exces. Acestea se comport� ca orice alt medicament care luat �n exces provoac� efecte secundare. Dac� sunt luate o perioad� lung� de timp f�r� supraveghere , pot fi �i d�un�toare, chiar dac� rolul lor este benefic. Ceiurile pe care le bem o perioad� �ndelungat� pot provoca �i intoxica�ii. Excesele de ceai de coada-�oricelului, de exemplu, pot provoca probleme de natur� hepatic� sau probleme musculatorii�, a spus medicul infec�ionist, Mihnea Hurmuzache, de la Spitalul de Boli Infec�ioase din Ia�i.

Citeste mai mult: adev.ro/o0zaix

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2016-02-13 18:08:51https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor[/quote]


Floare

Anghinare
Broccoli
Conopid�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Anghinare
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Anghinare
Artichokes.jpg
Anghinare gata pentru preparare
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Asterales
Familie: Asteraceae
Gen: 'Cynara'
Specie: C. scolymus
Nume binomial
Cynara scolymus
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului

Anghinarea (Cynara scolymus) este o specie de plante erbacee peren�, din familia compozitelor, genul Cynara, care �nflorește vara�toamna, originar� din regiunea mediteraneean�, cultiv�ndu-se pentru solzii c�rnoși ai inflorescenței și pentru receptaculii florali care sunt comestibili.

Cuprins

1 Caractere morfologice
2 Cultivare
3 Substanțe active importante
4 Utilizare
5 Recomand�ri
6 Note
7 Bibliografie
8 Leg�turi externe

Caractere morfologice

Tulpina este dreapt� și ramificat�.
Frunzele sunt mari spinoase, de culoare verde-albicioas� pe dos.
Florile sunt roșii-violacee dispuse �n capitule mari (circa 14 cm l�țime), receptacul m�rit și c�rnos, comestibil, sepale late, �ngroșate, la baz� f�r� spini.[1]

Cultivare

�nmulțirea se face prin �ns�m�nțare, �n r�sadnițe semicalde, �n februarie, iar �n aprilie se planteaz� afar� sau prin divizare, dup� �nflorire. Cer un sol bogat, luto-humos, poziție �nsorit�. Iarna se protejeaz� de ger.[1]

Artischockenbluete.jpg
Braunschweig Botanischer Garten Artischocke.JPG
Artischockenblueten.JPG
Pleubian 22 Artichauts 2010.jpg

Substanțe active importante

Anghinare conține cinarin�, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri.[2] Anghinarea este de asemenea și o important� surs� de fibre, de inulin� - substanț� care stimuleaz� sistemul imunitar, faciliteaz� tranzitul intestinal, crește asimilarea magneziului și a calciului �n organism.[necesit� citare]
Utilizare

Anghinarea se folosește �n gastronomie, �n terapii, dar poate fi �nt�lnit� și ca plant� ornamental�.[2] Bulbul florii se folosește cu un succes aparte �n Spania și Italia �n gastronomie. �n Sicilia exist� chiar o s�rb�toare �nchinat� anghin�rii c�nd se m�n�nc� doar preparate cu anghinare de ordinul zecilor. �n Spania, mai ales �n regiunea Navarra, perioada recolt�rii bulbului de anghinare și a altor verdețuri ale aceluiași anotimp se consider� s�rb�toare a regiunii de Navarra, iar toate m�nc�rurile preparate �n restaurante și �n casele din Navarra se fac cu respectivele verdețuri, printre care anghinarea este un ingredient principal.

Anghinarea are un conținut ridicat de ulei, care poate fi folosit drept combustibil-alternativ, pentru centralele termice.[3]

�n medicina naturist�, la prepararea produselor naturale pe baz� de anghinare, se utilizeaz� r�d�cinile de anghinare și frunzele de anghinare. Toate aceste produse sunt considerate remedii naturale excelente �n tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni ca de exemplu: afecțiuni hepatice, afecțiuni ale circulației sangvine și afecțiuni renale.
De asemenea, anghinarea mai poate fi consumat� și �n stare proasp�t�, fiind astfel apreciat� pentru efectele ei vindec�toare �n tratarea diareei cronice �n special, precum și �n tratarea diabetului, hemoroizilor, vomismentelor și migrenelor.
Preparatele naturale din aghinare ajut� la vindecarea constipației (sucul de anghinare), afecțiunilor ficatului (ceai de anghinare), reumatismului (ceai de anghinare).
Recomand�ri

Anghinarea nu este recomandata mamelor care al�pteaz�, pentru c� planta conține o enzim� care stopeaz� secreția de lapte, persoanelor care sufer� de afecțiuni acute hepato-biliare și renale.[necesit� citare]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***