Info

Fructele si legumele---izvor de sanatate

Toate forumurile General

Top 3 materiale trainice folosite Ă®n producČ›ia fotoliilor extensibile

Radio ZU este cel mai ascultat post de radio din RomĂ˘nia

Blestemul lui Tutankhamon: Cum au sfĂ˘rČ™it cei care au gÄsit mormĂ˘ntul...

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 1 2 3 4 5 6 >> Sari la pagina:

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 2 Februarie 2016, ora 10:34 Mur Clasificare științifică Regn: Plantae Subregn: Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliatae Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Rosoideae Gen: Rubus Specie: Rubus fruticosus Murul (Rubus fruticosus L.), sau rug-de-munte, este un arbust peren din familia Rosaceae. Descriere Lăstarii sunt înalți de 1–3 m, cu tulpina arcuită, deseori târâtoare, acoperită de ghimpi drepți sau recurbați. Frunzele sunt palmat-compuse, cu marginile neregulate, cu nervuri păroase și proeminente pe fața interioară. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, și se deschid în lunile iunie-august. Fructele sunt cărnoase, compuse, roșii și acrișoare la început, negre și dulci când sunt coapte. Se întâlnește la marginea pădurilor, în poieni, în tufișuri, în lunci și de-alungul apelor curgătoare, în zone deluroase din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea în Orient, mărturiile asupra folosirii ei în medicină datând din vremea lui Hippocrate, secolul al IV-lea î. Hr. În prezent cuprinde peste 100 de specii și peste 1000 de varietăți hibride. Utilizare În alimentație Fructele, mure, sunt foarte gustoase și se consumă ca atare când sunt coapte (negre și puțin moi). Din ele se mai pot prepara diverse gemuri, jeleuri, compoturi, siropuri și băuturi alcoolice. Fructele consumate proaspete au un efect ușor laxativ. Din frunzele de mur, asociate cu cele de frag (Fragaria vesca) și cu cele de afin negru (Vaccinium myrtillus) se poate prepara un ceai. Principii active Frunzele uscate conțin o cantitate apreciabilă de materii tanate, derivați flavonici, vitamina C, acizi organici (acid malic, acid oxalic, acid tartric, acid lactic), inozitol. Fructele sunt bogate în vitaminele A și C. Acestea mai conțin acid citri, salicilic, pectină, mucilagii, flavonide și inozitol. Recoltare Se recoltează frunzele bine dezvoltate în tot cursul verii. Acestea se usucă în șoproane, în poduri sau artificial la 40-50 °C. Randamentul la uscare este 4-5:1. Fructele se coc în perioada sfârșit de iulie - octombrie. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:48 De ce sunt ciupercile super-alimente: sunt considerate inamicele cancerului şi înlocuiesc carnea în diete. Cum trebuie să consumăm delicioasele legume adevarul.ro/locale/slatina/de-ciupercile-superalimente-considera... Ciupercile sunt foarte indicate pentru consumul uman, dar pot fi şi periculoase dacă nu ştim ce cumpărăm Ciupercile se numără printre cele câteva super-alimente aflate la îndemâna oricui. Importante surse de fibre, minerale şi vitamine, despre ciuperci se mai spune că sunt înlocuitorul perfect pentru carne. Ca şi principale beneficii ale ciupercilor, specialiştii indică reducerea riscului de boli de inimă şi cancer. Ciupercile fac parte din categoria fungilor, adică pot creşte şi fără lumină solară. Ele conţin toate vitaminele şi mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru o bună funcţionare. Mai exact, se ştie despre aceste legume că sunt bogate în proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, C, D, zinc şi mai multe vitamine B: vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6). Un aspect important cunoscut de specialişti despre ciuperci este că, dintre toate legumele existente, ciupercile sunt considerate a fi cel mai bun înlocuitor pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uşor de digerat, procesul de digestie necesitând un consum mult mai mic de energie din partea organismului. Dr. Felicia Rusu, medic de familie din Slatina, afirmă că ciupercile sunt legume extrem de puternice în faţa cancerului deoarece inhibă enzima direct răspunzătoare de apariţia acestei boli de proliferare a tumorilor, enzimă numită aromataza. Centrul Naţional de Cercetări asupra Cancerului pledează pentru efectul antitumoral al ciupercilor. “Ciupercile sunt o specie de legume aparte, extrem de importantă şi foarte cercetată de cercetători după ce s-a stabilit că acestea conţine foarte multe minerale şi vitamine cum nu găsim în altă parte. Ciupercile conţin 80-90% apă şi 2-4% proteine, dar există specii ce conţin şi până la 30% proteine. Despre ciuperci se mai ştie că nu conţin niciun fel de grăsime, zahăr ori sare. Conţinutul acestora include şi minerale vitale pentru organismul uman, precum fosfor, cupru, fier, potasiu sau seleniul, despre care se ştie că nu se găseşte în prea multe fructe sau legume”, afirmă dr. Felicia Rusu. Studiile făcute pe unele specii de ciuperci ar arăta şi capacitatea lor de a susţine organismul în procesul de sinteză a interferonului. Ciupercile ar avea şi un rol antimicrobian. Acestea mai sunt numite şi deoarece conţin proteine de cea mai bună calitate. Persoanele care se chinuie să urmeze tot felul de diete pentru a slăbi trebuie să ştie că ciupercile consumate zilnic le pot face să se simtă sătule fără să îşi crească conţinutul caloric şi aceasta datorită faptului că aceste legume conţin până la 90% apă. Medicii recomandă însă ca ciupercile să nu fie consumate prăjite în tigaie sau la cuptor, ci, mai degrabă, în stare naturală - crudă, înăbuşite, fierte sau chiar pe grătar. În plus, ciupercile mai pot fi folosite şi în diverse salate, sosuri şi mâncăruri. Citeste mai mult: adev.ro/nnzl8r Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 14:54 Ceapa, zece beneficii. Ce boli combate şi ce nu ştim despre leguma care ne face să plângem adevarul.ro/locale/slatina/ceapa-zece-beneficii-boli-combate-nu-... Ceapa are beneficii multiple pentru sănătatea organismului uman Ceapa este una dintre cele mai apreciate şi mai folosite legume în orice bucătărie. În plus, dacă oamenii ar cunoaşte nu doar gustul său delicios în mâncăruri, ci şi efectele sale benefice pentru organism, atunci ar fi mai mai sănătoşi, spun specialiştii. Ceapa poate fi consumată crudă, fiartă, uscată sau coaptă. Dr. Diana Stuparu, specialist în diabet, boli de metabolism şi de nutriţie la Spitalul Judeţean din Slatina, afirmă că ceapa are o compoziţie bogată în tiosulfinate, sulfuri şi sulfoide. Tiosulfinatele au proprietăţi antimicrobiene, dar în ceapă se găsesc doar un sfert din compuşii sulfului, spre deosebire de usturoi, care are o acţiune antimicrobiană mult mai puternică. Ceapa este folosită încă din antichitate ca tratament pentru mai multe boli pentru grăbirea vindecării rănilor şi diminuarea durerii. Ceapa este considerată de către mulţi ca fiind un antibiotic natural ce ajută organismul să lupte împotriva stafilococilor, are efect asupra tusei, acţionează ca un emolient, sedativ, digestiv, calmant. Este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat în trecut de părinţii şi bunicii noştri pentru gripă şi răceală, ea ajutând – vara – şi la îndepărtarea ţânţarilor. Are proprietăţi antibiotice, antiinflamatoare - de efect pentru gută şi artrită, antiseptice - luptă împotriva bacteriilor, inclusiv E. Coli şi Salmonella, infecţii la nivelul tractului urinar, antimicrobiene şi carminative - de efect pentru constipaţie şi balonări. “Ceapa este o sursă bogată de fier prevenind anemia, fibre, potasiu - cu rol în echilibrul electrolitic al organismului -, vitamina A - protejează pielea şi mucoasele -, vitamina B - ajută la creşterea metabolismului şi are un rol clar în îmbunătăţirea sistemului imunitar şi a celui nervos, precum şi în menţinerea sănătăţii pielii şi muşchilor -, şi vitamina C, crescând rezistenţa sistemului imunitar”, spune dr. Diana Stuparu. Ceapa, bună contra diabetului Iar beneficiile cepei asupra organismului nu se opresc aici. Consumarea a 100 grame de ceapă aduc doar 44 de calorii în corp şi asigură o doză însemnată de fibre necesare bunei desfăşurări a tranzitului intestinal, dar ajută şi la scăderea nivelului de colesterol şi, astfel, la reducerea riscului de afecţiuni ale inimii. “Ceapa ajută la scăderea tensiunii arteriale. Consumareaa unei jumătăţi de ceapă crudă pe zi contribuie semnificativ la scăderea colesterolului, dar ajută şi în constipaţie sau flatulenţă. Datorită conţinutului său de crom, ceapa ajută în diabet sau în prevenirea lui în sensul că duce la scăderea nivelului de insulină din organism şi creşte toleranţa la glucoză. Totodată, este un excelent diuretic, împiedicând retenţia de apă în organism, ca să nu mai amintesc despre faptul că ceapa ajută şi la regenerarea părului prin aplicarea sucului de ceapă pe scalp de două ori pe săptămână”, a mai precizat dr. Diana Stuparu de la Spitalul Judeţean din Slatina. De asemenea, ceapa conţine sulf, care are un rol protector asupra ficatului mai ales atunci când combinăm, de exemplu, o salată de legume cu ceapă la o friptură de vită. Acest mix se pare că este perfect pentru stimularea transportului aminoacizilor către creier şi sistemul nervos în general, asigurându-se, astfel, o stare psihică echilibrată. Indicaţii “băbeşti” Ceapa este indicată şi într-una din următoarel situaţii. Tuse uscată – se ia o ceapă, se toacă mărunt şi se amestecă cu două linguri de grăsime de gâscă; se face masaj pe gât, iar dimineaţa se mănâncă o linguriţă din această compoziţie. Tot pentru tuse: se ia 1 cartof, 1 ceapă, 1 măr crud; se spală bine, se curăţă şi se pun într-un litru de apă, apoi se fierbe tot până ce apa scade la jumătate; se administrează câte 1 linguriţă de fiertură înainte de masă. Dureri de gât – intern: tinctură (o linguriţă înaintea fiecărei mese), iar extern - cataplasme cu ceapă coaptă aplicate calde. Răceală uşoară – suc cu miere (maxim 10 linguri suc de ceapă/zi), tinctură cu vin (la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml. suc de ceapă; se lasă timp de opt zile, apoi se va strecura; se completează din nou la 1 litru vinul, după care se poate consuma ca tratament câte o lingură de 3 ori/zi). Este bine să se ia înainte de mese cu 30 minute; extern se pun cataplasme cu ceapă pe torace. Tuse persistentă, convulsivă – se bea decoct de ceapă cât de fierbinte posibil, îndulcit cu miere. Două-trei căni pe zi din acest remediu prea puţin plăcut la gust, ba chiar respingător pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secreţiilor de pe arborele bronşic, de refacere a epiteliilor distruse de infecţia respiratorie. Gripa – se lasă la macerat patru cepe timp de 24 de ore într-un 1 litru apă călduţă; se bea o ceaşcă între mese şi încă una înainte de culcare. Acest preparat luat dimineaţa pe stomacul gol mai are proprietatea de a ameliorara diabetul. Tot contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe tăiate în felii subţiri care se pun într-un litru de apă plată sau de izvor; se va lua un pahar de acest amestec macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, vreme de cca. 15 zile. Stări febrile, migrene, diaree, viermi intestinali – se ia o ceapă tocată, peste care se toarnă 0,5 litri de apă fierbinte, se înveleşte şi se infuzează 12 ore; se consumă un sfert de pahar de 3-4 ori/zi, cu 20 minute înainte de masă. Atenţie la neatenţie! Studii de specialitate mai arată arată că sucul proaspăt de ceapă aplicat de arsurile minore sau ciupiturile de insecte grăbeşte vindecarea şi regenerarea ţesuturilor, chiar dacă, la început, senzaţia este una de usturime – rezultatul contează. În anotimpurile reci, când mâinile au foarte mult de suferit din cauza frigului, cei care se ştiu cu probleme în acest sens trebuie să ştie că pot încerca un remediu naturist pe bază de suc de ceapă şi miere, în părţi egale, care ajută la tratarea crăpăturilor pielii şi echilibrarea pH-ului. Există însă o avertizare în consumul de ceapă, valabilă pentru persoanele suferinde de gastrită, sindrom de colon iritabil sau colită. Pentru aceştia este recomandat consumul treptat al cepei şi în cantităţi mici astfel încât organismul să se obişnuiască deoarece ingestia unei cantităţi nepotrivite poate diminua peristaltismul gastric, îngreunând digestia. Citeste mai mult: adev.ro/njpp8d Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 10 Februarie 2016, ora 13:29 www.primatv.ro/stiri-focus/cum-te-ajuta-perele-sa-slabesti.html Cum te ajuta perele sa slabesti Sunt bogate în fibre şi au un conţinut redus de calorii, ceea ce face din pere fructele ideale în curele de slăbit. Le poţi mănca atât crude, cât şi sub formă de compot şi de suc. Potrivit unui studiu recent publicat în revista Nutrition și Food Science, la care au luat parte a fost realizat pe 24.800 de participanți, bărbați și femei, cu vârsta de peste 19 ani, perele sunt foarte eficiente în curele de slăbire. De asemeena, previn apariţia obezităţii. Cercetarea, care a cuprins date strânse în perioada 2001-2010, a concluzionat că oamenii care au consumat cel puțin o pară pe zi au un risc de obezitate cu 35%, faţă de cei care nu au acest obicei, potrivit clicksanatate.ro. Perele sunt compuse din fibre, în principal, un sigur fruct asigurând 24% din doza zilnică recomandată de către specialişti. Fibrele ajută la o bună funcţionare a digestiei, dar induc şi senzaţia de saţietate. În plus, perele sunt, de asemenea, bogate în potasiu, un nutriment care facilitează drenajul apei în exces în organism. De aceea, perele sunt fructe excelente, care luptă cu neplăcuta celulită, contra retenției de apă și facilitează eliminarea excesului de grăsime. În afară de aeste beneficii, perele conţin vitamina C şi magneziu, esenţiale pentru buna funcţionare a sistemului imunitar şi a sistemului nervos. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:15 Nuc De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pentru alte sensuri, vedeți Nuci (dezambiguizare). Nuc Juglans regia 2009 G2.jpg Juglans regia Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliatae/Dicotyledonatae Ordin: Juglandales Familie: Juglandaceae Gen: Juglans Specie: J. regia Nume binomial Juglans regia L. Modifică text Consultați documentația formatului Nucă Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000–2.000 m (Hemery 1998) — mai ales la Arslanbob, în provincia Jalal-Abad. Nucul a fost introdus în vestul și nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar în cele două Americi în secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și Romania (în Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) și Chile în America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a răspândit pe scară largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud-estul Australiei[1]. Cuprins 1 Descriere 2 Utilizarea nucului 3 Compoziție chimică 4 Utilizări 5 Utilizare farmaceutică 6 Precauții 7 Note 8 Legături externe 9 Vezi și Descriere Lăstar înfrunzit Flori de nuc Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălțime. Are trunchiul gros și scoarța netedă, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte largă și bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită nucă. Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de amestec, mai ales la deal, în România, în special în Banat și Oltenia. Cultivat, crește în toate regiunile țării. Specii mai întâlnite sunt J. Regia si J. Nigra. Utilizarea nucului Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de români. Ea apare în alimentație, în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produse de același tip, în alimente rituale cum sunt coliva sau măcinicii, în anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care îl conține. Acest untdelemn era folosit în vechime de români, alături de untdelemnul de fag sau jir, atunci când nu se putea folosi untdelemnul de măsline. Cojile de nucă, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării pentru copii - în special bărcuțe, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. În trecut erau folosite și pentru anumite pedepse (statul pe coji de nucă). Învelișul gros, verde, se folosește atât pentru unele tratamente, cât și pentru obținerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru păr, textile naturale și altele asemenea. Din acesta se mai poate obține dulceață. Florile sunt folosite în popor, sub formă de infuzie, ca tratament pentru întărirea și însănătoșirea părului și a pielii capului. Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, prețios. Se folosește pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentații și decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux, în confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii ș.a.m.d. Compoziție chimică Acidul elagic se formează prin hidroliza taninurilor elagice (elagotaninuri) Forma redusă juglonei se găseşte în procent de 2% în pericarp şi 0,6%în frunze Constituentul principal a pericarpului Semințele conțin foarte puțină apă, protide 15%, grăsimi 63%, hidrați de carbon 14%, săruri de Na 4 mg% K 545 mg% Ca 70 mg% P 430 mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0,35 mg% riboflavină 0,10 mg%, niacin 1 mg%, vitamina C 15 mg%. Frunzele conțin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglonă, cantități mici de ulei volatil. Pericarpul conține juglonă (5 hidroxil 1-4 naftochinonă), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formează o combinație cu proteinele din piele și dă o colorație brună. Utilizări Coaja de nucă este folosită în industria metalelor prețioase, fiind un bun produs pentru șlefuit, lemnul de nuc este cunoscut ca unul dintre cele mai scumpe materiale prime în industria de mobilă și ambarcațiuni de lux, frunzele și coaja fiind și ele folosite în industria vopselurilor.[2] Utilizare farmaceutică Este plantă medicinalăProdusul poartă denumirea de juglandis folium et pericarpium, și reprezintă foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L. Frunzele si pericarpul fructelor au utilizări terapeutice în medicina umană și veterinară. Principiile active pe care le conțin sunt răspunzătoare de acțiunile bactericidă, bacteriostatică, astringentă, ușor hipotensivă, hipoglicemiantă, calmantă, cicatrizantă, emolientă, antitoxică, antimitotică, antisudorală, antieczematoasă și antireumatismală. Farmacodinamic principiile active împiedică înmulțirea bacteriilor, produc o sîngerare a țesuturilor, capilarelor sanguine, imprimă o acțiune homeostatică locală, au o acțiune ușor hipotensivă, scad concentrația de glucoză din sânge, relaxează țesuturile și determină scăderea stărilor inflamatorii, înlătură toxinele din organism, stimulează digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, acționează împotriva transpirației, suprimă diareea și înlătură inflamațiile acute ale intestinului. Acțiunea cea mai importantă este cea astringentă și amarotonică cu aplicații în tratamentul dispepsiilor și inflamațiilor catarale gastrointestinale. Datorită acestor efecte se întrebuințează în tratamentul simptomatic al manifestărilor subiective de insuficiență venoasă (dureri de gambă, hemoroizi), diarei ușoare, descuamările pruriginoase ale capului (mătrață), afecțiuni dermatologice contra arsurilor superficiale și puțin întinse (antipruriginos și antibacterian), afecțiuni ale cavității bucale și faringiene (antialgic), cosmetică la colorarea părului (reacționează cu grupele tiol –SH ale cheratinei având efect tinctorial). Se utilizează sub formă de infuzie, decoct, tinctură sau chelați cu care se prepară șampoane și loțiuni capilare cu care se fac aplicații locale. Pentru vindecarea răcelii ascunse, vara se recomandă plimbări prin livezi de nuci sau șezutul la umbra unui nuc înfrunzit, deoarece frunzele acestuia emană iod.[3] Precauții Frunzele de nuc conțin și degajă o mare cantitate de iod și juglonă⁠(en). Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:16 Nectarin (Prunus persica) Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:16 Papaya De la Wikipedia, enciclopedia liberă Papaya Carica papaya - papaya - var-tropical dwarf papaya - desc-fruit.jpg Trunchi de papaya cu fructe nematurizate Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Brassicales Familie: Caricaceae Gen: Carica Specie: C. papaya Nume binomial Carica papaya Linne Modifică text Consultați documentația formatului Papaya, cunoscută și ca mamao, pepene de copac, lechoza (Venezuela), sau pawpaw, este fructul arborelui Carica papaya, din genul Carica. Originară din Mexicul de sud, America Centrală și nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivată în majoritatea țărilor tropicale. Este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci și zece metri înălțime, cu frunze aranjate în spirală limitate la vârful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50–70 cm în diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15–45 cm și late de 10–30 cm în diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi (precum un avocado copt, chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii. Papaya este bogată într-o enzimă numită papaină (o protează care este folositoare la frăgezirea cărnurilor și a altor produse. Este folosită la ruperea fibrelor dure de carne și este utilizată de mii de ani în America de Sud. Este inclusă drept componentă în prafurile comercializate pentru frăgezirea cărnii. Enzima din papaya este de asemenea comercializată sub formă de tablete ca un remediu pentru probleme digestive. Semințele negre sunt comestibile și au un gust iute. Uneori, sunt măcinate și înlocuiesc piperul negru. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:17 Pepene verde De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pepene Taiwan 2009 Tainan City Organic Farm Watermelon FRD 7962.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Angiospermae (neclasificat): Eudicotidae (neclasificat): Rosidae Ordin: Cucurbitales Familie: Cucurbitaceae Gen: Citrullus Specie: lanatus Subspecie: C. lanatus sp. vulgaris C. lanatus sp. lanatus C. lanatus sp. mucosospermus Nume binomial Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. & Nakai 2005watermelon.PNG Cei mai mari producători de pepeni în 2005 Modifică text Consultați documentația formatului Felii de pepene Suc de pepene Pepenele, numit în unele regiuni și harbuz (Moldova și Republica Moldova), lubeniță (Banat si Oltenia) sau curcubete (Ardeal), este o plantă din familia Cucurbitaceae originară de pe continentul african. El este cultivat pe scară largă în întreaga lume datorită fructului gustos și de mari dimensiuni. Cuprins 1 Descriere 2 Subspecii și varietăți 3 Analiza genomului 4 Valori nutritive 5 Referințe și note 6 Bibliografie 7 Legături externe Descriere Pepenele este o plantă erbacee anuală, agățătoare și târâtoare cu textura aspră, rugi piloși prevăzuți cu cârlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Florile sunt mari, galbene și unisexuate. Fructul este o bacă uriașă dezvoltată din ovarul inferior, având în medie 4 kg, cărnos și zemos (cca. 90% apă), de formă sferică și de culoare verde într-o nuanță sau mai multe. În interior este de culoare roz sau roșu datorită licopenului (întâlnit și la roșii), cu gust dulce și răcoritor bogat în apă și săruri. Datorită conținutului scăzut de calorii este bun în dietele de slăbire. Semințele sunt de culoare neagră, maro sau albă de 0,5–1 cm și sunt bogate în vitamina E. Subspecii și varietăți Trei subspecii de Citrullus au fost identificate: C. lanatus sp. lanatus care crește în mod natural în sudul Africii; C. lanatus sp. mucosospermus care produce semințe comestibile ce conțin mari cantități de lipide și proteine, miezul nefiind comestibil; C. lanatus sp. vulgaris, bogat în glucide și care cuprinde varietățile cultivate pentru consum.[1] Analiza genomului Pepenele, al cărui genom a fost secvențializat în 2011 de un grup de cercetători din China, este a treia specie de Cucurbitaceae, alături de castravete și pepenele galben, al cărei genom a fost decriptat prin noile tehnicile de secvențializare cu debit mare.[2] Cercetătorii chinezi care au secvențializat genomul varietății 97103 a C. lanatus subsp. vulgaris, varietate cultivată în China, au obținut secvențe ce acoperă doar parțial genomul complet (obținând ceea ce este numit în engleză draft genom - schiță, eboșă a genomului). Secvențele obținute, ce acoperă 353,5 Mb (83,2%) din cele aproximativ 425 Mb la cât este estimat genomul acestei specii, conțin 23.440 gene ce codifică proteine, 85% dintre acestea având fie gene omologe identificate la alte specii de plante, fie putând fi clasificate din punct de vedere funcțional.[1] Analiza comparativă globală a genomului a identificat două efecte majore ale domesticirii: accentuarea calităților favorabile, precum concentrațiile ridicate de citrulină (un aminoacid neesențial) și glucide; pierderea unor gene ancestrale care determinau rezistența la boli.[2] Valori nutritive proteine 0,6 g glucide 7,6 g grăsimi 0,2 g apă 91,1 g vitamina C 8 mg fibre 0,4 g Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:17 Pepene galben De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pepene galben Muskmelon.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Cucurbitales Familie: Cucurbitaceae Gen: Cucumis Specie: C. melo Nume binomial Cucumis melo L. Modifică text Consultați documentația formatului Pepenele galben (Cucumis melo) sau zămos (Moldova) este o plantă erbacee unisexuat monoică (cu flori de sex diferit pe aceeași plantă), cu tulpina târâtoare. Se cultivă pentru fructul sau, care se coace vara, conține multă apă și este de gust dulce. Planta are tulpini moi și cu pilozități care cresc la nivel cu pământul. Frunzele sunt de formă palmiformă, adică forma lor este asemănătoare unei mâini. Florile sunt galbene și fiecare are un singur sex. Cuprins 1 Fruct 2 Cultivare 3 Varietăți 4 Galerie 5 Legături externe Fruct Forma fructului variază între sferică și elipsoidală. În așa-zișii pepeni banană există ondulații care îi fac să pară un dovleac. Mărimea lor depinde în funcție de varietate și condițiile de cultivare. Din această cauză există pepeni galbeni de 400 g și alții mari, care pot cântări 20 kg sau chiar mai mult. Varietățile cele mai folosite, au greutăți între o 0,5 kg și 5 kg. Culoarea epidermei și pulpei este variabilă în funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi albă, aspră sau reticulată (prezintă un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromată, suavă și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare. În centru există o cavitate care conține multe semințe acoperite de o substanță lipicioasă. Cultivare Între Cucurbitaceae, pepenele galben este mai exigent decât dovleacul și mai puțin decât pepenele verde (Citrullus vulgaris). Are nevoie de cel puțin 15°C ca să germineze; semănarea se face în afara perioadelor de îngheț și în aer liber, primăvara. Pentru a se dezvolta și a fructifica în condiții bune are nevoie ca temperatura medie să se mențină peste 24°C timp de trei luni după germinare. Irigarea trebuie să se facă cu atenție, deoarece apa nu trebuie să ude frunzele, acestea putrezind cu ușurință. Se poate cultiva în terenuri mai uscate, unde fructul poate fi mai gustos, dar având un randament economic mai mic. Este necesar să se "rărească frunzele" pentru a evita să crească prea viguroase și să producă prea multe flori masculine și puține feminine, acestea din urmă fiind cele care vor produce fructele. În solare se cultvă pepeni galbeni care vor produce mai repede, aceste plante cresc vertical și sunt susținute cu ajutorul unor corzi. Fructul nu trebuie să fie recoltat decât atunci când coacerea este asigurată și conținutul de zahăr este ridicat. La atingere se simte când coaja din jurul cozii cedează ușor la presiunea degetelor; greutatea este, de asemenea, un indicator caracteristic, crescând pe măsură ce maturizarea mărește densitatea pulpei fructului. Pepenele galben poate suferi atacuri din partea mai multor ciuperci parazite din sol, răul alb (Sphaerotheca pannosa). Aceasta poate fi eradicată cu fungicide care nu conțin sulf, planta fiind sensibilă la acest element. Varietăți Există mai multe grupuri sau varietăți, care diferă în aspect, proprietăți sau mod de cultivare. Între acestea cele mai cunoscute sunt: Cucumis melo cantalupensis, Cucumis melo reticulatus și pepenele chinezesc. Există culturi dezvoltate cu pepeni hibrizi, cu alte specii de Cucurbitaceae, mărind rezistența la anumite ciuperci parazite. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:18 Piersic De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pentru alte sensuri, vedeți Piersic (dezambiguizare). Prunus persica Illustration Prunus persica0.jpg Cais (Prunus persica) Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Prunoideae Gen: Prunus Specie: P. persica Nume binomial Prunus persica L. Modifică text Consultați documentația formatului Piersicul (Prunus persica) (grec. μῆλον Περσικόν mêlon Persikón „măr persian“;) un pom fructifer, din familia Rosaceae, genul Prunus. Cuprins 1 Morfologie 2 Cultivare 3 Istoric 4 Referințe 5 Vezi și 6 Legături externe Morfologie Floare de piersic Piersicul, este un arbore care atinge 8 m înălțime, crengile sunt relativ drepte cu ramificații puține. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de formă lanceolată, având lungimea între 8 – 15 cm și lâțimea de 2 – 4 cm. Florile cu un diametru de 2,5 - 3,5 cm, au o formă cupolă, fiind de culoare roză sau galbenă. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferică cu un diametru de 4 – 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. Cultivare În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. Astfel, înghețurile neașteptate din timpul primăverii sunt destul de problematice, întrucât piersicul înflorește destul de devreme (la începutul primăverii). De asemenea, pentru ca fructele să se coacă, este nevoie ca temperatura din timpul verii, în luna cea mai fierbinte, să fie între 20 și 30 de grade. Țări importante care cultivă piersicul sunt China, Iran, Franța dar și țări mediteraneene precum Italia, Spania, Grecia. Mai de curând, țări precum Statele Unite, Canada și Australia au devenit de asemenea țări importante producătoare de piersici. Istoric În anul 2015 au fost descoperite în China fosilele a opt piersici, având o vechime de 2.5 milioane ani.[1] Chiar dacă numele său științific (Prunus persica) sugerează că piersica este originară din Persia, piersicul este de fapt nativ Asiei, mai precis Chinei. Piersicii sunt menționați în scrierile chineze încă din secolul X î.Hr, unde se spune că au fost fructele preferate ale regilor și împăraților chinezi. Recent, istoria cultivării piersicilor în China a fost rescrisă de la început, în urma studierii unor manuscrise din anii 1100 î.Hr.[2] Piersica a fost adusă în India și în Asia vestică încă din vremuri antice.[3] Alexandru Macedon a adus fructul în Europa după cucerirea perșilor în 331 î.Hr. .[3] Mai târziu, a fost adus în America de către exploratorii spanioli și a ajuns în cele din urmă și în Anglia și Franța, în secolul XVII, unde era considerată o delicatesă. În prezent, piersicul s-a răspândit pe tot mapamondul, fiind un pom fructifer destul de comun. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:18 Pomelo De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pomelo Citrus maxima1.jpg Citrus maxima Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Sapindales Familie: Rutaceae Gen: Citrus Specie: C. maxima Nume binomial Citrus maxima Merr. Modifică text Consultați documentația formatului Pomelo este fructul citric cel mai mare (Citrus maxima (Merr., Burm. f.), sau Citrus grandis (L.)), de forma unei pere uriașe de până la 20 cm lungime, de culoare galbenă-verzuie, cu coaja groasă de 1,5 cm, cu pulpa gălbuie, acidulată și ușor amară. Este adesea considerat o varietate de grapefruit, de fapt diversele varietăți de grepfrut fiind hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal.[1] Cuprins 1 Istoric 2 Caracteristici 3 Cultivare și utilizare 4 Note 5 Legături externe Istoric Pomelo este originar din țările Asiei de Sud-Est. Pentru întâia dată a fost cultivat pe teritoriul actual al Malaeziei. În China, fructul a fost cultivat pentru prima dată în jurul anului 100 î.Hr., fiind un adevărat simbol în cultura chineză. Chinezii cred că acest fruct îi apără de rele[2]. În prezent este cultivat pe zone întinse în China (provinciile Jiangsu, Jiangxi și Fujian) și în centrul Tailandei pe malurile râului Tha Chin; de asemenea este cultivat în Taiwan, sudul Japoniei, Myanmar, India, Bangladesh, Vietnam, Indonezia, Noua Guinee, Filipine și Tahiti. Mai există plantații și în California, Florida și Israel. Pomelo mai poartă în engleză și denumirea de "shaddock", după numele căpitanului englez de marină Shaddock. Acesta este cel care a adus pentru prima dată semințele de pomelo în Indiile de Vest, în secolul al XVII-lea. Caracteristici Planta arată ca un mic copăcel, cu frunze lucioase, care poate atinge înălțimea de 7 metri (în condițiile în care are spațiu suficient și condiții climaterice adecvate). Frunzele sunt de un verde închis, cu un puf scurt pe ele. Florile sunt albe, puternic parfumate, cu diametrul de 2,5 cm. Fructul arată ca un grepfrut de culoare verde gălbui; are diametrul cuprins între 12 și 27 de centimetri și coaja groasă de 0,5-2,5 cm. Planta începe să producă fructe cam la 4 ani de la plantare. Cultivare și utilizare Pentru a planta un pomelo în ghiveci, se pot pune la încolțit semințele în vată umedă, sau se poate altoi o tulpină pe orice altă plantă. Se înmultește foarte repede și crește în aproape orice mediu. Nu are nevoie de condiții speciale de umiditate sau lumină, deși preferă solul bogat în materii organice și puțin acid. Trebuie udat, ca orice altă plantă de acest gen. Are calități nutriționale deosebite (44 calorii), conținând proteine, carbohidrați, calciu, fier, betacaroten, vitaminele B1, B2, și vitamina C. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:19 Portocal De la Wikipedia, enciclopedia liberă Portocal Histoire et culture des orangers A. Risso et A. Poiteau. -- Paris Henri Plon, Editeur, 1872.jpg Portocal Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Sapindales Familie: Rutaceae Gen: Citrus Specie: C. × sinensis Nume binomial Citrus × sinensis Osbeck Modifică text Consultați documentația formatului Portocalul dulce (Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus, care face parte din familia Rutaceae. Este vorba despre un arbore de mărime mijlocie, dar în condiții optime poate ajunge la 13 m înălțime, are coroana mare, rotundă sau piramidală, cu frunze ovale de 7–10 cm cu margine dreaptă și ramuri care uneori au spini mari de 10 cm. Florile sunt albe parfumate, care apar izolat sau în buchet. Fructul este Portocala dulce. Sustantele active: hesperidina, pectina • Acidul: ascorbic, citric • Alcaloizi: Betadina • Zaharuri: fructoză, galactoză • Vitamine (B2, B1, B6, și C) • Minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc (în fruct) Cuprins 1 Caracteristici 2 Etimologia și origine 3 Întrebuințare și calități 4 Valoare nutritivă 5 Producție 6 Varietăți comestibile 7 Grupul Navel 7.1 Varietăți 8 Grupul Albe 8.1 Varietăți 9 Grupul Sânge 9.1 Varietăți 10 Grupul Sucrenias 10.1 Varietăți 11 Note 12 Bibliografie Caracteristici Portocalul a fost considerat în mod tradițional ca specia C. sinensis din genul Citrus. Lămâiul, Lima și Portocalul amar (Citrus aurantium) aparțin aceluiași gen. Investigații recente au demonstrat că majoritatea acestor pomi fructiferi sunt în realitate hibrizi produși din Pomelo (Citrus maxima), mandarina (Citrus reticulata) și Chitra (Citrus medica), iar numele științific corect este (Citrus sinensis). Vechiul nume, fără specificația de hibrid, se folosește încă mult. Etimologia și origine Portocalul are origine în India, Pakistan, Vietnam, sud estul Chinei și a fost adus de arabi în occident. În sanscrită se numea nâranga (probabil de origine darvidică, nu ariană; în tamilă naru înseamnă parfum. Din India a trecut în Arabia unde se numea naranj și apoi în sudul Franței, numit naurange (pronunțat noránsh) Portocale şi Flori Apoi în engleză și franceză s-a transformat în orange. Nu în toate limbile se folosește acest nume, în olandeză se numește „sinaasappel” „măr chinezesc”, iar în română, portocală. În limba română denumirea pomului fructifer portocal provine de la denumirea fructului său, portocală, împrumutată din limba greacă modernă, portokálli, în alfabetul grec, πορτοκάλι, „portocală”[1]. Toate cuvintele provenite din această denumire (de exemplu „portakal” în limba turcă sau „portacola” în limbile italice de sud precum siciliana și dialectul din Abruzzo) au ca origine cuvântul arab البرتقال (portogal), care el însuși apare în sec. VIII în Spania musulmană, referindu-se inițial la gurile râului Duero, de la care se trage și numele țării Portugalia. Această denumire provine din limba latină târzie portus calles : „liman unde navele pot fi trase pe uscat” și este atestată în secolul VI.[2] Întrebuințare și calități Cultivarea acestui arbore face parte din agricultura multor țări, în Statele Unite (Florida și California), cea mai mare parte din țările mediteraneene, alte țări: Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia și Africa de Sud. Creste în general în regiuni umede. Înghețul prelungit sub 0 °C, afectează fructul și calitatea acestuia. Se cultivă ca arbol agricol și ornamental. Valoare nutritivă Portocalele conțin vitaminele A și C, fier, calciu și potasiu, având un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar al organismului, iar prin antioxidanții componenți reduc efectele îmbătrânirii. Mineralele conținute contribuie la scăderea tensiunii arteriale, reduc riscul de infarct și de accident vascular, ajută la menținerea ritmului cardiac regulat și oferă energie organismului. Producție Ambersweet oranges.jpg Potrivit FAOSTAT principalele producătoare de portocale (tone) în 2005 au fost: 1. Brazilia 17.804.600 2. Statele Unite 8.266.270 3. Mexic 3.969.810 4. India 3.100.000 5. Italia 2.533.535 6. China 2.412.000 7. Spania 2.149.900 8. Iran 1.900.000 9. Egipt 1.789.000 10. Indonezia 1.311.703 Varietăți comestibile Există o mare varietate de portocali cu mari diferențe, fundamentale pentru calitatea și gustul fructului, care variază de la dulce la acru. Specia Citrus aurantium produce portocale amare utilizate pentru fabricarea băuturilor, marmelade și prajituri. Grupul Navel Caracterizat prin fructul lui mare și fără semințe cu coacere precoce, cu orificiul (buricul) așezat în zona opusă pedunculului. Nu este recomandat pentru sucuri. Varietăți Portocal în Galicia (Spania) Bahianinha Baianina piracicaba. Arbore mic, apărut probabil printr-o mutație spontană de Navel Bahia. Este o varietate braziliană și se adaptează bine în regiunile călduroase. Fishe Gillemberg. Nu se cunoaște originea acestei varietăți, a fost descoperită de Gillemberg în 1985. Are un gust foarte bun. Lane Late. Detectată în 1950 printr-o mutație spontană în proprietatea lui L. Lane, în Australia. Practic 50% din producția Navel este de Lane Late. Leng Navelate Navelina Newhall Palmer Skaggs Bonanza Thomson Bahia sau Washington Grupul Albe Varietăți Varietate Navel Fructe crude Ambersweet Belladonna Verna Cadenera Castellana Delta Seedless Hamlin Marrs Midknight Natal Ovale Parson Brown Pera Pineapple Salustiana Shamouti Trovita Valencia Westin Barberina Valencia cutter Grupul Sânge Varietăți Doble fina Maltaise sanguine Moro Sanguinelli Sanguinello Torocco Tomango Washington sanguina Grupul Sucrenias Varietăți Succari Sucreña Lima Mosambi Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:19 Păr (pom fructifer) De la Wikipedia, enciclopedia liberă Păr Pear blossoms.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Maloideae Gen: Pyrus Specie: Pyrus comunis Modifică text Consultați documentația formatului Pyrus comunis sau părul, numit în unele regiuni și prăsad (Moldova), este un arbore cu frunze căzătoare din familia Rosaceae, care crește până la 10–20 m înălțime și al cărui fruct este para. Trăiește în medie 65 ani, în cazuri excepționale poate ajunge la 400. Are rădăcină lemnoasă și profundă, trunchiul drept, culoare gri cu coaja crăpată, frunze ovale până la 10 cm lungime, cu contur verde închis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil. Crește în regiuni cu climat temperat și umed, rezistă bine la frig dar verile calde și secetoase împiedică fructele să crească. Clima cea mai bună se caracterizează prin ierni cu frig dar cu puține înghețuri primăvara și veri cu temperaturi moderate. Înflorește la 7 °C și rezistă până la -18 °C, dar în plin repausul din iarnă și până la -40 °C. Pere de varǎ Există o gamă de varietăți adaptate la diferite clime în interiorul zonei temperate și la clime reci din munții tropicali cu media de 13 °C și precipitații medii anuale de 800 – 1000 mm. Pyrus communis provine din Europa orientală și Asia Mică. În excavațiile arheologice s-au găsit resturile unui arbore domesticit datând din anul 3000 î.Hr. Romanii au îmbunătățit și răspândit cultivarea. În ziua de azi principalii producători sunt: China, Italia, Statele Unite, Spania, Argentina, Germania, Coreea, Japonia, Turcia și Africa de Sud. Cea mai mare productivitate o are Austria cu 44 tone pe hectar. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:20 Prun De la Wikipedia, enciclopedia liberă Prun Schlehen.jpg Prunus domestica Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Prunoideae Gen: Prunus Specie: P. domestica Nume binomial Prunus domestica L. Modifică text Consultați documentația formatului Prunul (denumire științifică: Prunus domestica) este un arbore fructifer din familia rozaceelor. Fructele sale cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui, își găsesc multiple întrebuințări în industria alimentară, pentru conserve sau gemuri, fiind consumate și în stare proaspătă. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea rachiului, uneori fiind și depozitat în butoaie fabricate din lemnul acestuia. Fructele sale imature sunt uneori întrebuințate în combinație cu murături. Crește în zone de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri regionale). Trunchiul său are un duramen (miez) foarte dur, rezistent la apă, de culoare roșu-maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului, cărbunele său fiind folosit în fierării. Cuprins 1 Prunul în România 2 Soiuri de prun 2.1 Prune Bistrița 3 Vezi și 4 Note 5 Legături externe Prunul în România Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului.[1] Soiuri de prun Prune Bistrița Prunele Bistrița sunt prune ce se coc toamna, și care sunt folosite pentru a face marmeladă și compot. Spre deosebire de prunele de vară, prunele Bistrița sunt mai seci, și sunt găsite des în zona de vest a țării.[necesită citare] Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:20 Rodie De la Wikipedia, enciclopedia liberă Rodie Pomegranate DSW.JPG Fructul rodiei Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Myrtales Familie: Lythraceae Gen: Punica Specie: P. granatum Nume binomial Punica granatum L. Modifică text Consultați documentația formatului Flori de rodie Rodia (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de înălțime până la 5–8 m. În fapt, termenul de rodie reprezintă fructul, iar planta se numește rodiu sau rodier. Acesta crește pe o arie care se întinde din Iran până la Munții Himalaya în India de nord și este cultivat și naturalizat în întreaga regiune mediteraneană inclusiv în Caucaz din vremuri antice. Este cultivat pe scară largă în Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Malaya, Indiile Orientale, și Africa tropicală. Introdus în California de coloniștii spanioli în 1769, rodierul este acum cultivat mai ales în zonele uscate din California și Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri cu o popularitate în creștere din 2001 [2][3]. Cuprins 1 Frunze și fruct 2 Specii 3 Cultivare și utilizări 3.1 Utilizări culinare 3.2 Implicații în sănătate 4 Rodiile și simbolismul 5 Altele 6 Vezi și 7 Note 8 Legături externe Frunze și fruct Ilustraţie de Otto Wilhelm Thomé, 1885. Frunzele sunt dispuse opus sau altern, sunt lucioase, înguste-alungite, întregi, au 3–7 cm în lungime și 2 cm în lățime. Florile sunt roșii-deschis, 3 cm în diametru, cu patru sau cinci petale (adesea mai multe la plantele cultivate). Fructul are dimensiune mai mare decât portocala și mai mic decât grapefruit-ul, 7–12 cm în diametru cu o formă hexagonală rotunjită, are o coajă roșie groasă și în jur de 600 semințe.[1], prezentând placentație parietală. Semințele și pulpa ce le înconjoară, numită fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet. Specii Genul Punica este reprezentat de doar două specii. Punica granatum: este specia cea mai cunoscută, înaltă de până la 2–4 m, cu frunze caduce lanceolate si nu foarte mari, de o culoare verde lucitor, cu flori mari solitare sau reunite în grupuri la extremitatea ramurilor, de un roșu viu, cu varietăți de flori simple sau duble, ce pot fi de culoare roșie, roz sau albă ; înflorește în iunie-august și dă fructe comestibile de un gust acru. Punica protopunica: este o specie aproape necunoscută, în pericol de extincție, din care supraviețuiesc câteva exemplare în insula Socotra din Oceanul Indian ( Yemen), unde este endemică. Se prezintă ca un arbust de circa 3–5 m, cu flori de un roșu strălucitor și fructe care își schimbă culoarea din verde în roșu închis, ajunse la maturitate. Fructele sunt mai mici și mai puțin dulci. Cultivare și utilizări Frunze de rodier Rodieri Rodierul este o plantă rezistentă la secetă, și poate fi cultivată în regiuni uscate cu climă mediteraneană (cu ierni ploioase) sau în regiuni cu veri ploioase. În regiunile mai umede, rodierii riscă putrezirea rădăcinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la îngheț moderat, până la −10 °C. Rodierul este originar din Persia (Iran) și se cultivă în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaijan și regiunea Mediteranei de câteva milenii.[2] În Georgia și Armenia, la est de Marea Neagră, există crânguri de rodieri sălbatici în preajma unor așezări antice abandonate. Cultivarea rodiei are o lungă istorie în Armenia; resturi de rodie datând din anii 1000 î.e.n. au fost găsite în această țară[3]. A fost identificat pericarp de rodie carbonizat în nivelele din Epoca Bronzului de la Ierihon, ca și în nivelele din Epoca Bronzului de la Hala Sultan Tekke în Cipru și Tiryns[necesită citare]. O rodie mare, uscată a fost găsită în mormântul lui Djehuty, servitorul Reginei Hatshepsut. Documente cu scriere cuneiformă mesopotamiene menționează rodiile de la jumătatea mileniului al treilea î.e.n.[4] Planta este de asemenea crescută extensiv în China de Sud și Asia de Sud-Est, unde a ajuns fie pe Drumul Mătăsii, fie adusă de corăbiile comerciale. Orașul antic Granada din Spania a primit numele de la acest fruct în perioada maură. Coloniștii spanioli au introdus mai târziu fructul în regiunea Caraibelor și America Latină, dar în coloniile engleze nu a avut prea mult succes: "Plantați-o lângă marginea casei, aproape de zid. Astfel va crește sănătos, va înflori frumos, și va face fructe în anii călduroși. Am douăzecișipatru pe un singur copac..." spunea Doctorul Fothergill[5] Rodia fusese introdusă ca fruct exotic în Anglia cu un secol în urmă, de John Tradescant cel Batrân, dar nu a făcut fructe acolo, așa că a fost introdusă repetat în coloniile americane, chiar și în New England. A avut succes în sud: Bartram a primit un butoi de rodii și portocale de la un corespondent din Charleston, South Carolina în 1764. Thomas Jefferson a plantat rodieri la Monticello în 1771: îi avea de la George Wythe din Williamsburg.[6] Utilizări culinare Fruct de rodie, desfăcut Seminţe de rodie După desfacerea rodiei prin tăierea cu cuțitul, fructele false se separă de coajă și de structurile interne de susținere. Separarea fructelor false roșii poate fi simplificată prin efectuarea acestei acțiuni într-un vas cu apă, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susținere plutesc. Întreaga sămânță se consumă crudă, deși se dorește doar partea cărnoasă din exteriorul ei. Gustul diferă în funcție de soiul de rodie și de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar în majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia bună de mâncat, mai puțin taninată, este cea care are coaja ușor ștearsă, ca și cum ar fi fost frecată de perete, cu urme albe, nu de un roșu puternic. Cele foarte roșii sunt foarte acre, putând fi folosite în salate. Sucul de rodie este o băutură populară în Orientul Mijlociu, și este folosit și în bucătăriile tradiționale iraniană și indiană; în Statele Unite ale Americii a început să fie comercializat pe scară largă în 2002 [4]. Concentratul de rodie este folosit și în bucătăria siriană. Siropul de rodii este îngroșat și îndulcit cu suc de rodie; este folosit și în cocktailuri. Înainte de răspândirea roșiilor în Orientul Mijlociu, rodia este folosită în multe mâncăruri persane; poate fi găsită încă în unele rețete tradiționale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci și suc de rodie, de regulă servit cu carne de rață sau altă pasăre și orez) și ash-e anar (supă de rodie).[5] Semințele de rodie sălbatică sunt uneori folosite drept condiment, și cunoscute sub numele de anardana (care în traducere din persană înseamnă semințe - dana - de rodie - anar), mai ales în bucătăriile indiană și pakistaneză dar și ca înlocuitor de sirop de rodie în bucătăria persană sau cea din Orientul Mijlociu. Semințele sunt separate de pulpă, uscate timp de 10–15 zile și folosite la producția de curry sau alte condimente. Semințele pot fi și pisate pentru a evita ca semințele să rămână între dinți la consumarea felurilor de mâncare bazate pe acestea. Semințele de rodie sălbatică daru din Munții Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente. În Turcia, Armenia și Azerbaidjan, rodia este folosită în mai multe moduri, mai ales sub formă de suc. În Turcia, sosul de rodie (turcă nar ekșisi) este folosit la salate, la marinarea cărnii, sau este băut. Semințele de rodie sunt și ele folosite în salate, în muhammara (pastă turcească de usturoi cu nucă) și în güllaç, un desert turcesc. În Azerbaidjan și Armenia, rodia este folosită și pentru producerea unui vin. În Grecia, rodia (greacă ροδι, rodi) este folosită în multe rețete, cum ar fi kollivozoumi, o supă-cremă din grâu fiert, rodii și stafide. Rodia este folosită și pentru lichior, topping de înghețată, sau amestecată cu iaurt, sau sub formă de gem. Implicații în sănătate Furnizând 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conținut în 100 ml, sucul de rodie este și o excelentă sursă de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu și de polifenoli antioxidanți . Cu toate acestea, rodia nu e o sursă importantă de nutrimente,[6]. Cei mai abundenți polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiți punicalagini prezentați în cercetările publicate în perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura radicalii liberi puternici în studiile de laborator. [7]. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni. Mulți producători de alimente și de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizării extractelor de rodie, care nu conțin zahăr, calorii sau aditivi, în locul sucului, ca ingrediente favorabile sănătății în produsele lor. În majoritate, extractele de rodie conțin în mod special acid elagic, care poate fi absorbit în corpul uman numai după consumul de punicalagini [7]. În studii preliminare de cercetare în laborator și în cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient în reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace , incluzând oxidarea LDL , statusul oxidativ al macrofagelor și formarea celulelor spumoase [8][9][10], toate acestea fiind etape în ateroscleroză și în boala cardiovasculară . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificați ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc acești factori de risc [11]. S-a arătat că rodia intervine în reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE)[8]. Cercetarea sugerează că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată [9][10] și în osteoartrită[11]. În 2007,au fost aprobate șase testări clinice efectuate în Statele Unite ale Americii, Israel și Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostată sau hiperplazia de prostată, în diabet sau în limfom[12]. Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale[13] și antibacteriene împotriva placii dentare [14]. Rodiile și simbolismul Este foarte probabil ca Fructul oprit să fi fost mai degrabă o rodie decât un măr, dată fiind etimologia sa și presupusul habitat precizat de Geneză.[necesită citare] Exodul capitolul 28:33–34 îndemna ca rodiile să fie reprezentate pe robele preoților evrei. 1 Regii capitolul 7:13–22 descrie rodiile zugrăvite în Templul Regelui Solomon din Ierusalim. Tradiția evreiască spune că rodiile sunt un simbol al virtuții, pentru că se spune că are 613 semințe care corespund cu cele 613 mitzvot sau porunci ale Torei. Din această cauză și altele, mulți evrei mănâncă rodii cu ocazia sărbătorii Roș Hașana. Tot din aceste considerente, rodia este un motiv întâlnit și în decorațiile religioase creștine. De obicei, sunt cusute pe materialul de pe veșminte sau pe hainele folosite de preoți la liturghie sau incrustate în metal. Rodierul sălbatic nu creștea în mod natural în zona egeeană în vremurile neolitice. El își are originea în Iranul de Est și a intrat în lumea egeeană de-a lungul acelorași rețele culturale care au adus și zeița pe care o adorau anatolienii sub numele de cybele, iar mesopotamienii sub numele de ishtar. Mitul Persefonei, zeița Infernului, face referire, de asemenea, la rodie. Într-una din versiunile mitologiei grecești, Persefona este răpită de zeul Infernului, Hades care o obligă sa traiască în Infern, ca soție a lui. Mama acesteia, Demeter (zeița recoltelor), a intrat în doliu după fiica-i pierdută și de aceea tot ce era verde a încetat să mai crească. Zeus, cel mai puternic dintre zeii eleni, nu putea să lase Pământul să moară, așa că i-a ordonat lui Hades s-o elibereze pe Persefona. Regula ursitoarelor (Fates) cerea ca oricine ar fi consumat mâncare sau băutură din Infern să fie menit să petreacă o veșnicie acolo. Persefona n-a mâncat, dar Hades a păcălit-o să guste patru semințe de rodie în timpul cât i-a fost prizonieră și, datorită acestui fapt, ea a fost condamnată să petreacă în fiecare an câte patru luni în Infern. În timpul acestor luni cât Persefona stătea pe tronul Infernului alături de soțul său, mama sa, Demeter, purta doliu și nu mai lăsa Pământul să rodească, fapt ce reprezintă modul în care vechii greci explicau anotimpurile. De remarcat este faptul că numărul semințelor mâncate de Persefona variază, depinzând de versiunea în care povestea este relatată. Numărul semințelor despre care se zice ca Persefona le-ar fi mâncat se înscrie între trei și șapte însemnând un singur anotimp sterp (3 sau 4 semințe) sau două sezoane infertile (jumătate de an), în cazul în care Persefona ar fi mâncat 6 sau 7 semințe. Rodia evocă de asemenea zeița-trinitate egeeană, cea care a evoluat devenind Hera și care este adesea reprezentată ca oferind rodii ca în cultul imaginii din Heraionul din Argos, sculptat de Polykleitos. După Carl A. P. Ruck și Danny Staples, rodia este un surogat al capsulei narcotice de mac, asemănându-i-se acestuia ca formă și interior compartimentat .[12] Pe un sigiliu micenian ilustrat în lucrarea lui Joseph Campbell Occidental Mythology 1964, figura 19, zeița cu secure bifidă (labrys) oferă trei capsule de mac cu mâna dreaptă și își susține sânul cu cea stângă. Ea întrupează în același timp aspectele sale de zeiță duală: dătătoare de viață și aducătoare de moarte. Titanul Orion este reprezentat „căsătorindu-se” cu Side, nume care în Beoția înseamnă "rodie". Alte dialecte grecești numesc rodia ca „rhoa”, fiind într-o posibilă legătură cu zeița Pamantului, Rhea, fapt inexplicabil în grecește, dar pe care mitologul Karl Kerenyi îl găsește ca fiind sugestiv și care consideră ca această consonanță ar putea deriva dintr-un strat mai profund al unei limbi pre-indoeuropeene.[necesită citare] Rodie desfăcută În secolul al VI-lea î.d.H., Polykleitos a luat fildeș și aur pentru a sculpta-o pe Hera în templul său din Argos. Aceasta ținea un sceptru într-o mână și dăruia rodia ca pe o sferă regală cu cealaltă mână. „Despre rodie nu trebuie sa spun nimic”, șoptea călătorul Pausanias în secolul al II-lea e.n., „pentru că povestea sa e ceva ce ține de mister”.[necesită citare] Într-adevăr, în legenda lui Orion se spune că Hera a transformat-o pe rodia-Side (o cetate antică din Antalia) în întunecata Erebus „pentru vina de a fi îndrăznit să rivalizeze cu frumusețea Herei”,[necesită citare] ceea ce ar putea fi punctul de conexiune cu mai vechea poveste a lui Osiris și Isis. De vreme ce egiptenii antici identificau constelația Orion ca fiind Sah, „sufletul lui Osiris”, asemănarea acestor mituri pare să le suprapună până la identificare. Hera poartă nu o cunună sau o tiară sau o diademă, ci evident o corolă de rodie, pe post de coroană zimțată.[13] În anumite reprezentări artistice, găsim rodia în mâna Mariei, mama lui Iisus. În timpurile moderne, rodia încă poartă puternice simboluri pentru poporul grec. Astfel, în zile importante din calendarul ortodox grec, ca Înfățișarea Maicii Domnului și ziua Crăciunului, a devenit tradițional ca la masă să fie puse polysporia, cunoscute și sub vechiul nume de panspermia în anumite regiuni ale Grecei. În trecut, acestea erau date ca ofrandă zeiței Demeter[necesită citare] și altor zei pentru fertilitatea pământurilor, pentru sufletul morților sau în slava lui Dionis. În vremurile moderne, încărcătura simbolică este preluată de Iisus și de fecioara Maria. Pentru greci, rodiile ocupă un loc important în timpul ceremoniilor de căsătorie sau la funeralii. Pentru comemorarea morților, grecii pregatesc „kollyva” (coliva) ca ofrandă, aceasta fiind pregătită din grâu fiert, amestecat cu zahăr și ornată cu rodii. O altă tradiție din Grecia cere ca rodia să fie spartă la pământ cu ocazia căsătoriei, de Anul Nou sau când se cumpără o casă nouă, musafirul aducând o rodie în dar, rodie ce este plasată sub sau lângă iconostasul casei („ikonostasi”), ca simbol al abundenței, al fertilității și al norocului. Decorațiile cu rodie sunt obișnuite în Grecia și ele sunt vândute în multe magazine cu bunuri gospodărești. [15] Altele Pomegranate waterdrops2.jpg Rodia este unul dintre simbolurile Armeniei, reprezentând fertilitatea, abundența și căsătoria. Rodia este considerat fruct tradițional în Israel, și este folosit în cadrul ceremoniilor de Iom Kipur și Sukkot (sărbătoarea recoltei) ce au loc în lunile septembrie - octombrie. Tradiția spune ca la sfârșitul zilei de post negru în onoarea zilei de Iom Kipur, să se mănânce semințe de rodie pentru a celebra viața dulce și plină (ca sucul de rodie) și viața veșnică. Este simbolul oficial al mai multor orașe din Turcia. Nemuritorii, unitatea de infanterie de elită din Persia antică, aveau sulițe cu contragreutăți în formă de rodie la mâner, făcute din aur ( pentru ofțeri) sau din argint (pentru infanteriștii obișnuiți). În Iranul de astăzi, încă se crede că fructul e aducător de sănătate și viață lungă. Coranul menționează rodia de 3 ori (6:99, 6:141, 55:068)— din care, de două ori ca exemplu de lucruri bune create de Allah și o dată ca fiind fructul găsit din grădina Edenului. Sucul de rodie lasă pete permanente pe țesături, dacă nu este spălat imediat cu apă și numai înălbitorii mai pot îndepărta aceste pete ulterior. Sucul de rodie este utilizat pentru vopsirea naturală a țesăturilor nesintetice. Sucul de rodie devine albastru când e supus unor condiții de mediu bazic (alcalin), pe același principiu ca și hârtia de turnesol. Deși nu face parte din flora spontană a Chinei, Coreei sau Japoniei, rodierul este larg cultivat aici, în livezi extinse. E utilizat pe scară largă ca bonsai, pentru florile sale și pentru coaja răsucită pe care o pot avea exemplarele vârstnice. Rodia (cunoscută în multe limbi ca „grenade”; în românește i se spune și „granată) a dat numele său grenadei de mână, datorita formei, mărimii și asemănării dintre semințele de rodie și fragmentele de grenadă. De asemenea, numele granatului mineral e dat de asemănarea cromatică dintre acesta și rodie. În multe limbi (bielorusa, spaniola, franceza, poloneza și ebraica), cuvintele care desemnează aceste trei elemente sunt identice. Balaustinele sunt florile de rodie de un roșu trandafiriu care au un gust amar. În medicină, acestea sunt folosite în forma uscată pentru efectul lor astringent.[14] Termenul de balaustine (din latină: balaustinus) este folosit pentru a desemna și culoarea roșie a rodiei (roșu-grena)[15]). Rodia era emblema personală a împăratului roman Maximilian I și a Caterinei de Aragon. În emisfera nordică, fructul este în sezon din septembrie până în ianuarie, iar în emisfera sudică din martie până în mai. Rodia este simbol divin în serialul lui Pinto Ricardo, The Stone Dance of the Chameleon. Rodia este unul din simbolurile Herei. Este denumită și “hrana morților”. În slujbele de pomenire ale creștinilor ortodocși, semințele de rodie sunt folosite la colivă, care este sfințită și mâncată apoi de către cei îndoliați. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:21 Smochin De la Wikipedia, enciclopedia liberă Question book-4.svg Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. Smochin Ficus bud.JPG Mugur de Ficus carica Clasificare științifică Regn: Plantae Subregn: Tracheobionta Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Moraceae Gen: Ficus Specie: F. carica Nume binomial Ficus carica L. Modifică text Consultați documentația formatului Smochinul (Ficus carica) este un arbore mic sau un arbust din familia Moraceae, una din numeroasele specii ale genului Ficus. Originar din Asia sud-occidentală, crește sub formă sălbatică și în zona Mării Mediterane. Cuprins 1 Caracteristici 1.1 Tipuri 2 Istorie și specii cultivate 3 Aspecte culturale ale smochinului 3.1 În antichitate 3.2 Smochinii în Biblie 3.3 Smochinul în Coran 3.4 În alte culturi 4 Galerie 5 Legături externe Caracteristici De mărime mică (4 m înălțime) și puțin pretențios la calitățile terenului, creșterea lui este lentă. Frunzele sunt căzătoare, de 12–25 cm lungime și 10–18 cm lățime, foarte lobulate, formate din 3–5 lobi, scoarța este netedă și de culoare gri. Produce fructe de formă conică. Smochinii cresc sălbatic pe terenuri stâncoase și ziduri ,unde alte plante dificil pot să crească. Creșterea rădăcinilor produce mișcarea solului unde sunt situate. Smochinul produce un latex iritant (suc lăptos). Unii smochini sunt reflorescenți, produc două recolte anual, una în primăvară și alta la sfârșitul verii. Tipuri Smochinii sunt de 3 feluri: smochini polenizați de viespea Blastophaga, cei de San Pietro (prima recoltă se face fără polenizare, iar a doua necesită polenizare de către viespea Blastophaga) și smochinii dioici — smochini care fac fructe fără polenizare. Smochinii fac uneori chiar 3 recolte pe an. Pot trăi până la vârsta de 80 de ani. Istorie și specii cultivate Fructele smochinului sunt clasificate după varietăți și anotimpuri: smochine albe, smochine regină, smochine negre și de primăvară. Smochinul a fost printre primele plante cultivate de om. Un articol în revista Science descrie descoperirea a nouă smochini fosilizați, datați în jurul anilor 9400-9200 î.Hr., în așezarea neolitică Gilgal 7 I, în Valea Iordanului. Datorită faptului că smochinii sunt de tipul partenocarpio, fac parte din speciile domestice. Descoperirea așază domesticirea smochinului înaintea grâului, orzului și legumelor, ceea ce poate fi primul caz cunoscut din agricultură. Pe măsură ce migrația umană s-a extins, omul a transportat arborele în afara ariei sale naturale, reprezentând o importantă sursă alimentară. Fructe de smochin În funcție de specie,fructele pot avea culoarea:neagră,roșie,galbenă,mov,verde și maro. În România, cele mai recomandate soiuri sunt cele care fac fructe roșii,galbene și verzi,deoarece acestea au timp să se coacă în România. Specia cu fructe verzi poate face 3 recolte pe an, cea cu fructe galbene 2 recolte pe an și cea cu fructe roșii 2 recolte pe an.[necesită citare] Aspecte culturale ale smochinului În antichitate În mitologia greacă, zeul Apollo, însetat fiind, a trimis un corb să-i aducă, într-o cupă, apă de la râu. Văzând un smochin și ispitit de fructele acestuia, corbul se așeză în copac și a așteptă ca fructele să se coacă. Știind că întârziase mult și că va fi pedepsit pentru aceasta, corbul se gândi să recurgă la o stratagemă: luă apă în cupă și, în același timp, prinse un șarpe care se găsea pe malul râului. Întors la Apollo, îi dădu apa și folosi șarpele ca o scuză a întârzierii sale. Dând pe față minciuna corbului, furios Apollo aruncă corbul, șarpele și cupa în cer, unde acestea se transformară în constelațiile Corbul, Hidra și Cupa. În Roma antică, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru că, în mitul fundației, Romulus și Remus au fost alăptați de lupoaică sub un smochin. Smochinii în Biblie Articol principal: Smochini în Biblie. În cartea genezei (3:7), după căderea în păcat Adam și Eva își acoperă goliciunea cu frunze de smochin. Smochinul este amintit în Biblie și în Noul Testament, în evanghelii, cât și în Vechiul Testament, mai ales în Cântarea Cântărilor („Se pârguiesc florile în rodieri și roadele în smochini”). Smochinul în Coran Unul din capitolele Coranului este numit după smochin iar fructele sunt, de asemenea, menționate de nenumărate ori, profetul Mohamed considerându-le coborâte din Paradis deoarece „(...) fructele paradisiace nu au sâmburi (...)”. În alte culturi Buddha a atins iluminarea sub copacul Bodhi, un bătrân smochin sfânt (Ficus religiosa). Smochinul indian, Ficus bengalensis, este arborele național al Indiei. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:21 Vișin De la Wikipedia, enciclopedia liberă Vișin Prunus cerasus - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-113.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Angiospermae (neclasificat): Eudicotidae (neclasificat): Rosids Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Gen: Prunus Subgen: Cerasus Specie: P. cerasus Nume binomial Prunus cerasus L. 1753 Sinonime[1] Listă [ascunde] Cerasus acida (Ehrh.) Borkh. Cerasus austera (L.) Borkh. Cerasus austera (L.) M.Roem. Cerasus collina Lej. & Courtois Cerasus fruticosa Pall. Cerasus vulgaris Mill. Druparia cerasus (L.) Clairv. Prunus acida Ehrh. Prunus aestiva Salisb. Prunus austera (L.) Ehrh. Modifică text Consultați documentația formatului Vişin înflorit Acelaşi vişin pe rod Vișin (Prunus cerasus) este un arbore fructifer din familia rozaceelor (Rosaceae), de talie mai mică decât cireșul, care poate ajunge până la o înălțime 6 m. Are frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, și este cultivat pentru fructele sale, denumite vișine, care sunt globuloase, de culoare roșie-purpurie, cu nuanțe spre negru, acre-dulci. Vișinele conțin zaharuri, substanțe tanoide, proteine, pectine, acizi organici, săruri minerale și vitamine. Au efecte terapeutice, contribuind la întârzierea procesului de îmbătrânire prin îmbunătățirea compoziției chimice a sângelui. Mai participă și la ameliorarea sau chiar vindecarea bolilor renale, hepatice, diabetice, cardiovasculare și la atenuarea stresului psihic și anemiei.[2] Cea mai veche mențiune scrisă despre vișin datează din anul 340 î.e.n., într-o lucrare a lui Aristotel, în care se descrie tehnica de înmulțire a acestuia.[3] Cuprins 1 Ceai din vișin 2 Vezi și 3 Galerie imagini 4 Note Ceai din vișin Codițele fructelor de vișin conțin săruri de potasiu, derivați flavonici și tanin de natură catehică. Aceste substanțe sunt folosite în ceaiuri diuretice, sub formă de infuzie. Datorită taninului, ceaiul de codițe de vișine are și proprietăți astringente, folosindu-se și în caz de diaree.[4] Și frunzele de vișin se folosesc, sub formă de decoct, prin fierbere timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic, dar, datorită iodului și potasiului, ceaiul se folosește și în tratarea afecțiunilor cardiace și a diareei. [5] Ceaiul din coajă de crenguțe de vișin este folositor în tratamentul cistitei.[6] Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:22 Viță de vie De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pentru formația muzicală, vedeți Vița de Vie (formație). Viță de vie Vitis vinifera - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-145.jpg Vitis vinifera (ilustrație) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Vitales Familie: Vitaceae Gen: Vitis Specie: V. vinifera Nume binomial Vitis vinifera Linnaeus Modifică text Consultați documentația formatului Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei în nord și în est până în nordul Iranului.[1] Viță de vie este o liană care poate atinge o lungime de 35 m. Frunzele alternează, sunt lobate palmat și au o lungime și lărgime de 5–20 cm. Fructule este o bacă, boabele respective dezvoltându-se într-un ciorchine cunoscut sub numele de strugure. Boabele, la specia sălbatică au un diametru de circa 6 mm, iar când se coc dobândesc o culoare purpurie închis spre negru; la speciile cultivate, de regulă, boabele sunt mult mai mari, de până la 30 mm lungime și pot avea diverse culoari: albe, alb-gălbui, alb-verzui, roșii sau purpurii. Specia sălbatică crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare. Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca V. vinifera, subsp. silvestris (în unele clasificări considerat Vitis silvestris), cu V. vinifera, subsp. vinifera restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. silvestris este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Cuprins 1 Istorie 2 Utilizare 3 Categorii de viță de vie 4 Soiuri de viță de vie 5 Vitis vinifera - Soiuri de struguri 5.1 Struguri roșii 5.2 Struguri albi 6 Referințe 7 Bibliografie 8 Vezi și 9 Legături externe Istorie Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules atât pentru proprietățile sale medicinale, cât și pentru cele nutriționale, istoria lui fiind strâns legată de cea a vinului. Schimbări în conformația sâmburilor (mai mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de Vitis, gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenționat pentru a combate Phylloxera, o pestă cauzată de o insectă, care a afectat vița-de-vie europeană cu mult mai mult decât pe cea nord-americană, reușind să devasteze producția europeană de vin în câțiva ani. Mai târziu rădăcinile nord-americane au fost folosite în întreaga lume pentru a altoi V. vinifera, astfel încât aceasta să reziste în fața Phylloxerei. În America de Nord creșterea Vitis viniferei a fost limitată la regiunea cu climă temperată de pe Coasta de vest a Statelor Unite, în New Mexico și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivată acum și în regiunile cu un climat mai aspru ca New York și sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus Vitis vinifera și în Valea Okanagan din British Columbia. În martie 2007, cercetători australieni de la CSIRO, lucrând în Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultură[2] au descoperit că "mutații independente și extrem de rare din două gene [VvMYBA1 și VvMYBA2] [din struguri roșii] produc o singură viță-de-vie albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi."[3] Utilizare Strugure Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996.[4] Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau măiestria necesară fabricării vinului.[5] Filozofii greci preamăreau puterea vindecătoare a strugurilor, atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea Vitis viniferei, ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr.[6], odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca Vitis thunbergii, a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr.[7] Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări includ folosirea frunzelor pentru oprirea sângerării, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gât au fost folosiți strugurii necopți, iar stafidele au fost folosite pentru tratarea tuberculozei, constipației și setei. În tratamentul cancerului, holerei, variolei, amețelilor, infecțiilor de piele și ochi, bolilor de rinichi și ficat au fost folosiți struguri necopți. [2] Au fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. Categorii de viță de vie În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii[8]: vițe portaltoi (folosite pentru producerea de coarde), constituite din specii de proveniență americană (Vitis riparia, Vitis berlandieri, Vitis rupestris etc) sau hibrizi între acestea ori cu soiuri din Vitis vinifera; vițe roditoare (folosite prioritar pentru producția de struguri), constituite fie din soiuri nobile (europene) provenite doar din Vitis vinifera, fie din soiuri de proveniență americană (îndeosebi vechii hibrizi direct producători), fie din aceste soiuri încrucișate cu unele provenind din Vitis vinifera. Vițele roditoare se împart în 3 grupe[9]: soiuri nobile (europene) provenite exclusiv din Vitis vinifera. Se pot cultiva sub formă de vițe nealtoite fie pe soluri nisipoase, fie în golurile din plantațiile care urmează a fi defrișate în maximum 10 ani. De asemenea, se pot cultiva pe orice tip de sol sub formă de vițe altoite pe portaltoi rezistenți la atacul filoxerei. hibrizi direct producători (HDP), proveniți din specii americane încrucișate între ele, apoi dintre acestea încrucișate cu soiuri din Vitis vinifera. soiuri rezistente, rezultate din încrucișări multiple ale unor HDP cu soiuri provenite din Vitis vinifera rezultând soiuri care se apropie până la identificare de soiurile nobile, dar având genele de rezistență provenite de la soiurile de provenineță americană. Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație[10]: hibrizi vechi americani (prima generație) este reprezentată de soiurile aduse de pe continentul american, cele mai multe fiind create dinainte de invazia filoxerei în Europa. Cele mai răspândite soiuri din această generație sunt Noah, Othello, Isabelle, Lidia, Jacquez, Delaware, Clinton. hibrizi euro x americani (a doua generație) este rezultatul încrucișării între HPD din prima generație sau și a altor specii, cu vițe nobile. Cei mai cunoscuți în România sunt: Baco noir, Marechal Foch, Leon Millot, Ferdinad, Lesseps, Seibel 1000, Seibel 1, Flot d'or, Rayon d'or, Plantet, Terras 20. Soiuri de viță de vie În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt: Soiuri albe: Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Mustoasă de Măderat, Iordană, Creață, Grasă de Cotnari, Zghihară. Soiuri roșii: Roșioară, Băbească neagră, Fetească neagră, Cadarcă. Vitis vinifera - Soiuri de struguri Struguri roșii Acolon Abouriou Agiorgitiko Aglianico Aleatico Alexandrouli Alfrocheiro Preto Alicante Bouschet Alvarelhão Ancellotta Aragónez Aramon Aspiran Aubun Băbească Neagră Baga Barbarossa Barbera Bastardo/ Trousseau Black Muscat Blatina Blauburger Blauer Portugieser / Kékoportó / Portugais Blaufränkisch / Lemberger / Kékfrankos / Gamé Bobal Bogazkere Bonarda Bondola Bovale Sardo Borgonja Crna Brachetto sau Braquet Bual / Boal Cabernet Franc Cabernet Sauvignon Cabernet Severny Cadarcă Caladoc Calitor Canaiolo Carignan / Carignane / Cariñena / Carignano /Mazuelo Carménère Carnelian Castelão / Periquita Castiglione Cesanese Cesar Charbono Cienna Ciliegiolo Cinsaut / Cinsault/ Ottavianello Colorino Complexa Corvina / Corvinone Counoise Croatina Darkenuša Dobričić Dolcetto Domina Dornfelder Dunkelfelder Duras Durif / Petite Syrah Espadeiro Fer Fetească Neagră Frappato Freisa Frühroter Veltliner Gaglioppo Gamay / Gamay Noir Garnatxa / Grenache / Garnacha / Cannonau Garrut Graciano/ Moristel Greco Nero Grignolino Gropello Grolleau / Groslot Helfensteiner Heroldrebe Hondarrabi Beltza Jurancon noir Kalecik Karasi Kotsifali Kratosija Lagrein Lambrusco Limnio Magaratch Ruby Magliocco Malbec / Auxerrois Malvasia di Schierano Malvasia Nera Mammolo Mandelaria Mandolari Maratheftiko Marsigliana Marzemino Mavro Mavrodafni/ Mavrodaphne Mavrud Mayorquin Mencia/ Jaen Merlot Millot Mission Molinara Mondeuse Monica Montepulciano Moreto Mourisco Tinto Mourvèdre / Monastrell / Mataro Mujuretuli Muscardin Nebbiolo Negoska Négrette Negroamaro Negru de Drăgășani Nero d'Avola Nerello Cappuccio Nerello Mascalese Nielluccio Nocera Nielluccio Okuzgozu Ojaleshi Oseleta Pais Pamid Perricone Petit Rouge Petit Verdot Piedirosso Pignerol Pignolo Pineau d'Aunis Pinot Meunier / Schwarzriesling / Müllerebe Pinot Noir / Spätburgunder / Blauburgunder / Pinot Nero Pinotage Plavac Mali Portan Poulsard/ Plousard Prieto Picudo Prokupac Raboso Ramisco Refosco / Refošk Roesler Rondinella Rossese Rossola Nera Rotberger Rouchet/ Ruché Rubired Ruby Cabernet Rufete / Tinta Pinheira / Tinta Carvalha / Rufeta Sagrantino Sangiovese / Brunello Saperavi Schiava / Trollinger Schioppettino Schönburger Sciacarello Segalin Shiraz / Syrah Shiroka Melnishka Losa / Melnik Sousão St. Laurent Taminga Tannat Tarrango Tempranillo / Tinta Roriz / Ull de Llebre / Cencibel / Tinta del Pais Teroldego Terret Noir Tibouren Tinta Amarela Tinta Barroca Tinta Caiada Tinta Francisca Tinta Miuda Tinta Negra Mole / Preto Martinho Tinto Cão Touriga Franca / Touriga Francesa Touriga Nacional / Azal Espanhol / Preto de Mortágua Troia / Uva di Troia Trousseau Uva Rara Uva di Troia Vaccarese Valdiguié Vespolina Vranac Wildbacher/Blauer Wildbacher Xynomavro Zinfandel / Crljenak Kaštelanski / Primitivo Zweigelt / Zweigeltrebe / Rotburger Struguri albi Aidani Airén / Valdepeñas Alarije Albalonga Albana Albariño / Alvarinho = Cainho Branco Albarola Albillo Aligoté Altesse Amigne Ansonica Antao Vaz Arbois Arinto Arneis Arnsburger Arrufiac Arvine Assario branco Assyrtiko Athiri Auxerrois Blanc Avesso Azal Barcelos Bacchus Baiyu Baroque Biancone Bical Blanc de Morgex Bogdanuša Bombino Bianco Borrado das Moscas Bourboulenc Bouvier Bual Bukettraube Burger = Monbadon Carignan blanc Catarratto Cayetana Cereza Chardonnay Chasan Chasselas = Fendant = Gutedel—cel mai vechi soi de strugure cunoscut Chenin Blanc = Pineau de la Loire Clairette Colombard Completer Cortese Courbu = Xuri Zerratua = Bordelesa Zuri Criolla Grande Crouchen = Clare Riesling = Cape Riesling Cygne blanc Cserszegi Fűszeres Debina Dimiat Dinka Dona blanca Doradillo Drupeggio Ehrenfelser Elbling Emerald Riesling Emir Karasi Encruzado Erbaluce Ezerjó Faber / Faberrebe Favorita Falanghina Fernao Pires Ferral Fetească Albă / Fetiaska = Leànyka Fetească Regală Fiano Fie Flora Folle Blanche = Gros Plant = Piquepoult Francusa Freisamer Friulano (ex Tocai Friulano) Fromenteau Frontignan Furmint = Mosler = Sipon Garganega Bianca Garnacha blanca Gellewza Gewürztraminer = Tramini Gloria Godello Goldburger Goldriesling Gouais blanc Grasă de Cotnari Grecanico Grechetto Greco Greco Bianco Green Hungarian Grenache Blanc Grenache Gris Grignolino Grillo Grasa Grk Grolleau gris Gros Manseng Grüner Veltliner Guardavalle Guarnaccia Bianca Gutenborner Hárslevelű Hondarribi Zuri Humagne Huxelrebe = Weisser Gutedel = Courtillier Musqué Incrocio Manzoni Inzolia Irsai Oliver Izsáki Sarfehér Jacquère Jaen blanca Juhfark Keknyelu Kerner Knipperle = Klein Rauschling Krstač Ladikino Len de l'El Loureira Macabeo / Macabeu = Alcañón = Viura Madeleine Angevine Malagousia Malvar Malvasia, include câteva sub-specii Malvoisie Mantonico Bianco Petit Manseng = Izkiriota Ttipi Gros Manseng = Izkiriota Handi Maria Gomes = Fernão Pires Marsanne Mauzac Melon de Bourgogne = Muscadet de Bourgogne Merseguera = Escanyavella Misket Molette Morio-Muskat Moschofilero Mtsvane Müller-Thurgau = Rivaner Muscadelle Muscadet de Bourgogne / Melon de Bourgogne Muscat / Moscato Muscat de Alexandria = Moscatell / Moscatel de Málaga, de Setúbal Muscat Blanc = Muscat Frontignan = Muskateller = Moscatel Branco Muscadelle (Tokay în Australia) Muscat Ottonel Neuburger Nosiola Nuragus Ondenc Optima Oremus Ortega Ortrugo Oz Parč Palomino / Palomino Fino Pardillo Parellada Pecorello Pecorino Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:23 Zarzăr Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:23 Zmeur De la Wikipedia, enciclopedia liberă Zmeur Raspberries (Rubus Idaeus).jpg Zmeur Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Rosoidae Gen: Rubus Subgen: Idaeobatus Specie: R. idaeus Nume binomial Rubus idaeus L. Modifică text Consultați documentația formatului Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu lăstari târâtori, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu ghimpi drepți, de forma unor ace, adeseori plasați numai pe partea inferioară. Zmeurul aparține familiei Rosaceae. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dințate pe margini, verzi pe fața superioară, albicioase pe cea inferioară. Sunt folosite proaspete sau uscate la preparea de ceaiuri medicinale, care sunt recomandate pentru tratarea durerilor menstruale. Florile zmeurului sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale și numeroase stamine, și reprezintă o sursă importantă de nectar pentru albinele producătoare de miere. Fructul, care se numește zmeură, este de culoare roșie, cu miros plăcut și gust acrișor-aromat. Zmeura se cultivă din două motive: pentru consumul fructelor în stare proaspătă și pentru procesare industrială. Din zmeură se extrage xilitolul, care este un îndulcitor artificial folosit mai ales în tratarea și prevenirea cariilor dentare. Zmeurul înflorește începând din luna mai până în iulie. Crește spontan în locuri stâncoase, luminișuri de păduri, regiuni deluroase și muntoase. Poate fi intâlnit pe întreg teritoriul României, fiind o plantă specifică zonelor cu climă temperată. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 13 Februarie 2016, ora 18:08 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 14:00 Retete tamaduitoare cu usturoi www.primatv.ro/stiri-focus/retete-tamaduitoare-cu-usturoi.html Ingredient fără de care multe mâncăruri ar părea fade, usturoiul este şi un excelent aliat în menţinerea sănătăţii, folosit cu rezultate bune încă din cele mai vechi timpuri. Usturoiul este un puternic antibiotic natural, iar consumat zilnic ajută la întărirea sistemului imunitar. Medicina populară îl recomandă şi în hipertensiune, scăderea colesterolului, pentru probleme cu bila și cu ficatul. Alege usturoiul românesc, cel cu mustăţi, pe care îl mâncam în copilărie. Leacuri în răceli Usturoiul este eficient în combaterea simptomelor răcelii și bronşitei, cum este tusea. • Fiertură de usturoi. Se fierbe lapte (500 ml) cu feliuţe de usturoi (un căţel) timp de câteva minute. Remediul se bea cald. • Sirop de usturoi. Se curăţă 50 g de usturoi şi se fierb 2 minute într-o cantitate de apă echivalentă unui pahar. La această fiertură se adaugă 50 g de miere şi se amestecă bine. Se ia câte o linguriţă de 2-3 ori pe zi pentru a calma tusea. • Ceai de cimbru cu usturoi. Se face o infuzie de cimbru cu un căţel de usturoi tăiat bucăţele. Se îndulceşte cu miere (când ceaiul s-a răcit). Dezinfectant natural Pentru a dezinfecta plăgile, se prepară un oţet de usturoi. Se curăţă 30 g de usturoi şi se lasă la macerat 10 zile în jumătate de litru de oţet. Se filtrează şi se păstrează bine închis. Poţi să-l foloseşti pe comprese pentru a dezinfecta rănile mici, tăieturile şi zgârieturile. Contra hipertensiunii Se pune seara, la macerat, un căţel de usturoi zdrobit într-un pahar cu apă. Dimineaţa, pe nemâncate, se bea apa (după ce a fost îndepărtat usturoiul din pahar). Pentru curățarea vaselor de sânge, este indicată tinctura de usturoi. Se amestecă 40 g de usturoi cu 250 ml de alcool dublu rafinat. Se pune amestecul într-o sticlă de culoare închisă şi se ţine 10 zile la macerat, într-un loc întunecos. Apoi, se filtrează şi se păstrează într-o sticlă. Se beau câte 5-10 picături de tinctură, diluate cu o lingură de apă rece, de 2-3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, potivit clicksanatate.ro. Alină durerile reumatismale Se pisează o căpăţână de usturoi şi apoi se pune la macerat în 200 ml de ulei de măsline şi se lasă 2-3 zile. Cu acest preparat se masează articulaţiile dureroase. Se poate folosi şi în caz de entorse. Opreşte căderea părului Se pun la macerat 3 căţei de usturoi în 8 linguri de ulei de măsline cald. După 2 zile, se masează scalpul cu acest preparat, se lasă 10 minute şi apoi se spală părul, ca de obicei. Beneficii pentru ficat Usturoiul, în amestec cu ghimbir și cu lămâie, ajută la eliminarea grăsimilor înainte ca acestea să ajungă în sânge, precum și la detoxificarea pe cale hepatică. Ai nevoie de: • 2 căței de usturoi • 2 lămâi cu coajă • ½ de rădăcină de ghimbir sau 1 lingură de ghimbir pudră • 1 l de apă Speli lămâile și le tai felii. Le pui în blender, împreună cu usturoiul și ghimbirul. Le amesteci până obții o pastă omogenă. Apoi, răstorni pasta într-o oală, torni apa și o pui la fiert. După ce începe să fiarbă, o iei de pe foc și o lași să se răcească. Lichidul obținut se pune într-o recipient de sticlă. Se bea câte un pahar cu cel puțin 2 ore înainte de mese sau pe stomacul gol. Înainte de consum, trebuie să se agite sticla. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 16 Februarie 2016, ora 14:03 Fructul care reduce riscul de accident vascular cerebral www.primatv.ro/stiri-focus/fructul-care-reduce-riscul-de-acciden... Conform unor studii, citricele reduc riscul de accident vascular cerebral și pot ajuta la prevenirea apariției cancerului. Aceste fructe conțin un compus care poate scădea cu circa 19 procente riscul de accident vascular, mai ales în rândul femeilor, conform realitatea.net. Antioxidanții din grapefruit sau portocale, de exemplu, pot să protejeze organismul și de apariția tumorilor. Experțiii recomandă să mâncăm fructele, şi nu să le consumăm sub formă de suc. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:24 Leurda: planta-vedetă a primăverii! Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, urşii o consumă ca medicament, imediat ce ies din hibernare. De altfel, se pare că apariţia frunzelor de leurdă este şi semnul că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de razele soarelui de primăvară. Este o plantă de talie medie-mică, cu frunze cărnoase, de un verde puternic, care face nişte flori mici şi albe. Popular, mai este numită şi usturoită, pentru că frunzele şi tulpinile sale au un gust şi un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este şi rudă, din punct de vedere botanic. Leurda creşte numai în pădurile din Europa Centrală, iar până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune. De asemenea, nu a putut fi cultivată, fiind o specie eminamente sălbatică, prezentă în pădurile de stejar, fag sau frasin. În urma unor studii efectuate în laboratoarele din Germania, a fost declarată „Planta mileniului trei”, efectele sale asupra inimii şi a vaselor de sânge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar şi a celui endocrin uimind pur şi simplu oamenii de ştiinţă. În prezent, leurda este considerată din punct de vedere terapeutic mai puternică decât usturoiul, care la rândul său este unul dintre cele mai folosite şi apreciate medicamente naturale din lume. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, în comparaţie cu celebrul ei văr, leurda a crescut liberă, neinfluenţată de mâna omului, păstrându-şi neatinde însuşirile cu care a fost înzestrată. Aşa se explică faptul că are efecte terapeutice atât de puternice. Pentru alimentaţie şi preparare în stare proaspătă, se recoltează frunzele fragede, tinere, în lunile martie-aprilie. Se taie cu un cuţitaş, pentru a nu scoate afară planta cu tot cu rădăcină, care trebuie să rămână în pământ pentru a permite regenerarea plantei. Pentru o porţie delicioasă de salată cu leurdă, se prepară o mână de frunze proaspete, care se spală bine cu apă călduţă, se taie mărunt şi se pun într-un castron. Se amestecă cu o linguriţă de oţet de mere, un vârf de cuţit de sare şi o jumătate de linguriţă de ulei, după care se consumă în maxim 30 de minute de la preparare. Într-o cură cu leurdă, se consumă o astfel de salată o dată pe zi, dimineaţa, la prima masă, înainte de a începe să consumi altfel de alimente. O cură cu leurdă durează minim 10 zile. Este extrem de bine tolerată de ficat. Şi, deşi are un puternic miros de usturoi, nu dă respiraţiei izul neplăcut pe care îl dă usturoiul. Iată care sunt afecţiunile cele mai vindecate de leurdă: Tromboflebita şi trombozele în general – dintre plantele medicinale din flora europeană, leuda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare. Se consumă sub formă de suc: 1-2 pahare pe zi, pe stomacul gol, în cure de minim 20 de zile. Când sezonul de culegere se sfârşeşte, se administrează tinctură de leurdă: o linguriţă diluată în jumătate de pahar de apă, de patru ori pe zi, în cure de câte o lună, cu o săptămână de pauză. Sechele după accidentul vascular, prevenindu-le în acelaşi timp – se face o cură cu salată de leurdă timp de două săptămâni, timp în care se consumă câte o porţie de salată în fiecare dimineaţă. După cura de salată se continuă cu tratamentul cu tinctură. Se administrează de patru ori pe zi, pe stomacul gol. (Tratamentul cu tinctură durează minim două luni). Ateroscleroza şi bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului – leurda este foarte bogată în adenozină, substanţă care, conform unor studii recente, are un rol esenţial în reducerea colesterolului, în împiedicarea formării trombilor, în scăderea tensiunii arteriale. Astfel, leurda este pe termen lung adjuvantul ideal în tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrată în cure de câte 2-3 luni, cu două săptămâni de pauză, sub formă de tinctură. Se ia 1 linguriţă de tinctură diluată în apă, de 4 ori pe zi, înaintea meselor principale. În timpul primăverii, este foarte utilă o cură cu salată de leurdă, cu o durată e minim două săptămâni. Hipertensiunea arterială – substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine. Se administrează tinctura de 4 ori pe zi. Tratamentul se face timp de două luni, cu două săptămâni de pauză. Oprirea procesului de îmbătrânire – se consumă zilnic salată de leurdă, înaintea meselor principale, pe o perioadă cât mai îndelungată, în timpul sezonului de recoltare a frunzelor. Ultimele studii arată că anumite substanţe active din leurdă neutralizează radicalii liberi din sânge, au efecte de relansare a activităţii endocrine, previn sclerozarea vaselor de sânge şi favorizează circulaţia cerebrală. Reumatismul – se face o cură cu suc de leurdă timp de trei săptămâni, timp în care se consumă câte două pahare de suc pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol. În paralel, se ţine o cură vegetariană cu multe crudităţi. Sucul de leurdă are puternice efecte depurative, fiind eficient şi în tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei şi în general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxicării organismului. Înlăturarea efectelor nocive ale nicotinei şi fumatului – atât clorofila din frunzele proaspete de leurdă, cât şi anumite substanţe similare cu cele conţinute de usturoi, au efecte antitoxice puternice. Ele contracarează efectele dăunătoare ale nicotinei şi al gudronului din ţigări, fiind un mijloc de protecţie excelent, atât pentru fumătorii activi, cât şi pentru cei pasivi. De asemenea, se pare că în timpul curei cu leurdă, renunţarea la fumat este mai uşoară. Se consumă zilnic suc de leurdă, câte 2 pahare pe zi, dimineaţa şi seara, pe o perioadă de minim două săptămâni. www.csid.ro/health/medicina-alternativa/leurda-planta-vedeta-a-p... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:25 Leurda, "usturoiul salbatic": 10 beneficii Efectele miraculoase ale tincturii de leurdă. Nimeni nu se aştepta să aibă acest efect Leurda, supranumita si "usturoiul salbatic", datorita mirosului pe care il emana, este unul dintre primii vestitori ai primaverii si este o planta extraordinar de sanatoasa, avand efecte miraculoase asupra organismului nostru. Trateaza afectiunile gastrointestinale Avand proprietati curative foarte puternice, leurda este eficienta in tratarea indigestiei, insuficientei biliare, a colicilor abdominali, balonarii si dizenteriei. De asemenea ajuta la distrugerea viermilor intestinali. Purifica organismul Frunzele de leurda sunt intr-adevar miraculoase, avand proprietati depurative si capacitatea de a purifica sangele, ficatul, stomacul si intestinele. Trateaza afectiunile sistemului nervos Ajuta la tratarea insomniei, stimuleaza capacitatea de memorare, combate momentele de lapsus, starile depresive si starile de anxietate. Amelioreaza problemele renale Pe langa celelalte beneficii ale leurdei, aceasta are si capacitatea de a curata rinichii si vezica urinara. Totodata elimina excesul de acid uric care este foarte daunator bolnavilor de guta. Trateaza bolile respiratorii In cazul afectiunilor precum bronsita, tuberculoza pulmonara sau infectii la nivelul cailor respiratorii superioare, cum ar fi gripa sau raceala, leurda are efecte miraculoase si este un remediu natural extrem de folositor. De asemenea amelioreaza insuficienta respiratorie provocata de tuse. Previne aparitia afectiunilor la nivelul creierului Leurda consumata regulat poate duce la prevenirea bolii Alzheimer dar si a dementei. Mai mul decat atat, din pricina unor substante pe care le contine ajuta la sporirea activitatii creierului, stimuland memoria si concentrarea. Trateaza reumatismul Folosita extern are efecte miraculoase in combaterea reumatismului, iar cataplasmele cu frunze sunt cele indicate. Vindeca ranile Tot prin uz extern, leurda trateaza efectiv eczemele, herpesul, ranile greu vindecabile, scrofuloza si alte boli cronice de piele. Pentru furunculi se pot folosi cataplasmele cu frunze de leurda. Trateaza afectiunile cardiovasculare Ajuta la curatarea sangelui de substantele toxice, reduce hipertensiunea arteriala, scade nivelul colesterolului si previne accidentele vasculare. Inlatura efectele fumatului Leurda este benefica si in cazul fumatului deoarece poate inlatura efectele nocive ale nicotinei din organism, potrivit kudika.ro. Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: www.realitatea.net/leurda-usturoiul-salbatic-10-beneficii_168337... Follow us: @realitatea on Twitter Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:26 Urzica şi leurda, miracolele primăverii. Reîncarcă bateriile organismului după o perioadă de hibernare Detoxificarea de primăvară începe, de obicei, în paralel cu postul Paştelui. Aceasta presupune adoptarea unui regim alimentar strict, bogat în crudităţi, dintre care nu trebuie să lipsească urzica şi leurda. Detoxificarea de primăvară înseamnă adaptarea regimului alimentar, astfel încât să fie bogat în hrană vie, proaspătă, de care organismul a fost privat în perioada iernii. Numită şi dietă de primăvară, detoxificarea presupune alimentarea organismului cu substanţe proteice, vitamine şi săruri minerale care se regăsesc în verdeţurile de la piaţă. Cele mai folosite plante pentru detoxificare sunt urzicile care pot fi preparate sub diferite forme. Dieta de primăvară bazată pe urzică se recomandă timp de o lună. În acest timp, urzicile proaspete se folosesc în salate, supe, ciorbe, mâncăruri cu carne, piure, pilaf sau chiftele. Salatele de urzici se prepară prin frecarea plantelor cu sare, astfel încât să nu mai înţepe, şi prin asortarea lor cu frunze de păpădie, puţin ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Astfel pregătită, salata de urzici are efecte de curăţare a sângelui, de revigorare şi de vitaminizare a organismului anemic. Starea de revigorare simţită după consumarea urzicilor este datorată stimulării proceselor de producere a globulelor roşii, a leucocitelor şi a trombocitelor. Urzicile sunt bogate în fier, vitamine şi clorofile, substanţe care luptă eficient cu anemia, astenia, depresia şi oboseala resimţită primăvară, când corpul este lipsit de fier şi de vitamine. Supa de urzici se prepară din frunze proaspete care se fierb în apă cu sare. Apoi, ele se toacă mărunt, se dau puţin în unt, se adaugă apă, făină, mărar şi câteva felii de cartof, după care se dau în clocot. Ciorba de urzici se pregăteşte prin fierberea urzicilor cu o ceapă tăiată mărunt, morcov, ţelină, orez şi borş fiert separat. Se poate servi dreasă cu smântână. Pentru a pregăti piure de urzici, frunzele se fierb în apă cu sare. Apoi se adaugă făină albă şi puţină zeamă în care au fiert. La urmă, peste urzici se adaugă hrean ras şi ceapă prăjită în ulei. Plăcinta de urzici se prepară din frunze proaspete fierte şi tocate mărunt, amestecate cu unt, brânză de telemea, sare, piper şi ouă. Compoziţia se întinde pe foi de aluat, se rulează şi se pune în tavă, la cuptor. O altă plantă medicinală folosită în detoxificarea de primăvară este leurda sau usturoiul sălbatic. Leurda creşte în pădure sau crânguri bogate în sol fertil şi umiditate. Planta seamănă cu usturoiul la gust şi, cel mai frecvent, se foloseşte în bucătorie sub formă de condiment. Pentru cura de detoxificare cu leurdă se folosesc doar frunzele proaspete, întrucât cele uscate îşi pierd din proprietăţi. Leurda este bogată în vitamina A, vitamina C, carotenoizi, ulei eteric, uleiuri volatile, alicină, carotenoizi şi săruri minerale. Frunzele el pot fi folosite în salate asortate sau în pilaf cu urzici şi leurdă. Efectele consumului timp de măcar 14 zile a unei salate cu leurdă sunt de detoxifiere, de curăţare a sângelui şi a plămânilor. Planta mai poate fi folosită în cura de primăvară sub formă de infuzie sau decoct, fiind indicată persoanelor care au hipertensiune, ateroscleroză sau afecţiuni ale căilor respiratorii. Citeste mai mult: adev.ro/o4bkk2 Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:28 Plantele miraculoase care curăţă sângele Cum se comportă urzica, brusturele şi socul ca nişte instalatori pricepuţi În unele cazuri, obiceiul zilnic de a bea o cană cu ceai poate fi dăunător Ceaiurile de urzică, brusture şi soc reglează proprietăţile sângelui şi le apropie de valorile normale. Băute în exces, însă, licorile terapeutice pot provoca şi efecte secundare. Pentru un corp sănătos, sângele care alimentează toate organele interne trebuie să fie bogat în substanţe nutritive. Periodic, acesta poate fi curăţat prin cure de tratament cărora li se pot adăuga ceaiuri din plante medicinale. Medicii arată însă că băuturile din diferite plante medicinale nu pot înlocui tratamentele medicamentoase, ci pot fi folosite doar ca adjuvant. Printre ceaiurile cu rol de purificator al organismului un rol deosebit îl ocupă cel de urzică. Planta, care conţine aproape 20 de vitamine şi minerale, printre care vitamina A, B1, B5, C, K, potasiu, fier, zinc şi calciu, este bogată în acizi graşi esenţiali. Datorită acestor compuşi, urzica are proprietăţi diuretice, antiinflamatorii, antialergice şi decongestive. Ceaiul de urzică reglează tensiunea arterială şi nivelul de zahăr din sânge, prevenind astfel afecţiuni ale inimii sau diabetul. Acesta stimulează apetitul şi contribuie la întărirea sistemului imunitar. Ceaiul din rădăcină de brusture este considerat cel mai puternic leac pentru curăţarea sângelui. Planta ajută la detoxificarea organismului şi este recomandată mai ales persoanelor care au probleme cu colesterolul şi cu greutatea. Ceaiul din rădăcină de brusture nu lasă toxinele să se instaleze în organism şi este considerat un aliat în lupta cu kilogramele. Ceaiul de soc reglează funcţiile ficatului, îmbunătăţeşti circulaţia sângelui şi previne apariţia bolilor cardiovasculare. Medicii recomandă ceaiurile în cantităţi moderate, astfel încât să nu provoace efecte secundare nedorite, precum intoxicaţiile. „Ceaiurile medicinale sunt bune şi necesare, dar nu folosite în exces. Acestea se comportă ca orice alt medicament care luat în exces provoacă efecte secundare. Dacă sunt luate o perioadă lungă de timp fără supraveghere , pot fi şi dăunătoare, chiar dacă rolul lor este benefic. Ceiurile pe care le bem o perioadă îndelungată pot provoca şi intoxicaţii. Excesele de ceai de coada-şoricelului, de exemplu, pot provoca probleme de natură hepatică sau probleme musculatorii”, a spus medicul infecţionist, Mihnea Hurmuzache, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Citeste mai mult: adev.ro/o0zaix Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:30 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:31 De la: Fl_Orion999, la data 2016-02-13 18:08:51https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_legumelor[/quote] Floare Anghinare Broccoli Conopidă Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:32 Anghinare De la Wikipedia, enciclopedia liberă Anghinare Artichokes.jpg Anghinare gata pentru preparare Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: 'Cynara' Specie: C. scolymus Nume binomial Cynara scolymus L., 1753 Modifică text Consultați documentația formatului Anghinarea (Cynara scolymus) este o specie de plante erbacee perenă, din familia compozitelor, genul Cynara, care înflorește vara—toamna, originară din regiunea mediteraneeană, cultivându-se pentru solzii cărnoși ai inflorescenței și pentru receptaculii florali care sunt comestibili. Cuprins 1 Caractere morfologice 2 Cultivare 3 Substanțe active importante 4 Utilizare 5 Recomandări 6 Note 7 Bibliografie 8 Legături externe Caractere morfologice Tulpina este dreaptă și ramificată. Frunzele sunt mari spinoase, de culoare verde-albicioasă pe dos. Florile sunt roșii-violacee dispuse în capitule mari (circa 14 cm lățime), receptacul mărit și cărnos, comestibil, sepale late, îngroșate, la bază fără spini.[1] Cultivare Înmulțirea se face prin însămânțare, în răsadnițe semicalde, în februarie, iar în aprilie se plantează afară sau prin divizare, după înflorire. Cer un sol bogat, luto-humos, poziție însorită. Iarna se protejează de ger.[1] Artischockenbluete.jpg Braunschweig Botanischer Garten Artischocke.JPG Artischockenblueten.JPG Pleubian 22 Artichauts 2010.jpg Substanțe active importante Anghinare conține cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri.[2] Anghinarea este de asemenea și o importantă sursă de fibre, de inulină - substanță care stimulează sistemul imunitar, facilitează tranzitul intestinal, crește asimilarea magneziului și a calciului în organism.[necesită citare] Utilizare Anghinarea se folosește în gastronomie, în terapii, dar poate fi întâlnită și ca plantă ornamentală.[2] Bulbul florii se folosește cu un succes aparte în Spania și Italia în gastronomie. În Sicilia există chiar o sărbătoare închinată anghinării când se mănâncă doar preparate cu anghinare de ordinul zecilor. În Spania, mai ales în regiunea Navarra, perioada recoltării bulbului de anghinare și a altor verdețuri ale aceluiași anotimp se consideră sărbătoare a regiunii de Navarra, iar toate mâncărurile preparate în restaurante și în casele din Navarra se fac cu respectivele verdețuri, printre care anghinarea este un ingredient principal. Anghinarea are un conținut ridicat de ulei, care poate fi folosit drept combustibil-alternativ, pentru centralele termice.[3] În medicina naturistă, la prepararea produselor naturale pe bază de anghinare, se utilizează rădăcinile de anghinare și frunzele de anghinare. Toate aceste produse sunt considerate remedii naturale excelente în tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni ca de exemplu: afecțiuni hepatice, afecțiuni ale circulației sangvine și afecțiuni renale. De asemenea, anghinarea mai poate fi consumată și în stare proaspătă, fiind astfel apreciată pentru efectele ei vindecătoare în tratarea diareei cronice în special, precum și în tratarea diabetului, hemoroizilor, vomismentelor și migrenelor. Preparatele naturale din aghinare ajută la vindecarea constipației (sucul de anghinare), afecțiunilor ficatului (ceai de anghinare), reumatismului (ceai de anghinare). Recomandări Anghinarea nu este recomandata mamelor care alăptează, pentru că planta conține o enzimă care stopează secreția de lapte, persoanelor care suferă de afecțiuni acute hepato-biliare și renale.[necesită citare] Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Pagini: << 1 2 3 4 5 6 >> Sari la pagina:

| Varianta pentru tiparire a topicului Fructele si legumele---izvor de sanatate

Username:
Parola:

Fructele si legumele---izvor de sanatate

Top 3 materiale trainice folosite Ă®n producČ›ia fotoliilor extensibile

Radio ZU este cel mai ascultat post de radio din RomĂ˘nia

Blestemul lui Tutankhamon: Cum au sfĂ˘rČ™it cei care au gÄsit mormĂ˘ntul...

Blestemul lui Tutankhamon: Cum au sfĂ˘rČ™it cei care au gÄsit mormĂ˘ntul...