Fructele si legumele---izvor de sanatate

Atat fructele cat si legumele constituie o sursa impotanta de elemente nutritive, cele mai importante fiind vitaminele si mineralele. Consumul zilnic de fructe si legume proaspete este recomandat atat persoanelor sanatoase dar mai ales celor care sufera de diverse avitaminoze.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Legumele contin aproximativ 80% apa si sunt sarace in glucide, lipide si proteine. Cel mai mare continut este in vitamina C dar si in caroten. Avand in vedere faptul ca organismul uman nu este in masura sa sintetizeze vitamina C, aportul de vitamina C este foarte important. Vitamina C se gaseste mai ales in frunzele verzi cum sunt cele de patrunjel, leustean, marar, telina, spanac, stevie, dar si in ardei, ceapa verde, cartofi.

Consumul de legume proaspete este mult mai indicat, deoarece prin prelucrare termica acestea pierd o mare parte din constituentii nutritivi. Pe langa cantitatea ridicata de vitamina C legumele mai contin si alte vitamine si minerale esentiale bunei functionari a organismului:
Carotenul (provitamina A) se gaseste in morcovi, carote, ridichi, sparanghel

Vitamina E se gaseste in: fasole si mazare verde, varza, spanac, sfecla rosie

Vitamina K se gaseste in: spanac, loboda, urzici, conopida

Potasiul se gaseste in: morcovi, salata, rosii, castraveti

Calciul se gaseste in: sfecla, spanac

Fierul se gaseste in: patrunjel, urzici, spanac, papadie

Fosforul se gaseste in seminte

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructele se caracterizeaza prin bogatia lor in apa, saruri minerale, vitamine, celuloza. Prin faptul ca au un continut scazut in proteine si glucide, fructele au o valoare energetica scazuta si sunt recomandate atunci cand vrem sa scapam de cateva kilograme. Ca si legumele, fructele contin vitamine: vitamina C, B1, B2 si saruri minerale precum potasiu, calciu, fier, iod, fosfor. Printre actiunile terapeutice ale fructelor se numara actiunea laxativa (datorita continutului de celuloza), actiunea mineralizanta, vitaminizanta, actiune diuretica (datorita continutului ridicat in apa).

Continutul in vitamine al fructelor:
vitamina C se gaseste in: portocale, lamai, mere, pere, afine

Vitamina E se gaseste in : migdale, nuci

Vitamina A se gaseste in: lamai, portocale, ananas, grapefruit, caise

Vitamina B se gaseste in: banane, struguri, portocale, pere, migdale

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Astept comentariile voastre!!!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lista legumelor


Legumele din aceast� list� sunt clasificate dup� p�rțile lor comestibile.


Floare

Anghinare
Broccoli
Conopid�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Frunz�

Andiv� sau Cicoare de gr�din�
Cimbru
Creson
L�ptuc�
Leuștean
Lobod�
M�criș
M�rar
P�trunjel
Tarhon
Salat�
Spanac
Ștevie
Țelin�
Varz�
Varz� de Bruxelles

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fruct

Arahid� sau Alune americane
Ardei
Bam�
Castravete
Dovleac
Dovlecel
Pepene galben
Pepene verde
Roșie
V�n�t�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

P�staie

Bob
Fasole
Linte
Maz�re
N�ut
Soia

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Tulpin�, bulb, tubercul sau rizom

Cardon (Pachycereus pringlei)
Cartof
Cartof dulce sau Batat
Ceap�
Ghimbir
Gulie
Hașm�
Praz
Revent sau Rubarb�
Sparanghel
Țelin�
Usturoi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

R�d�cin�

Hrean
Morcov
P�st�rnac
Ridiche
Ridiche neagr�
Scorțoner�
Sfecl�
Țelin�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lista fructelor s-ar putea categoriza ca fructe obținute de la plante cultivate de om, și fructe de la plante necultivate, ca de exemplu fructele de p�dure. Un alt criteriu de clasificare ar fi dup� felul fructului din punct de vedere botanic.
Plante cu fructe comestibile

Ananas (Ananas comosus)
Afin (Vaccinium myrtillus)
Agriș (Ribes uva-crispa)
Avocado
Alun american (Arachis hypogaea)
Alun (Corylus avellana)
Bananier (Musa L.)
Cais (Prunus armeniaca)
Castan comestibil (Castanea sativa)
Corn
Fructul pasiunii
C�pșun (Fragaria L.)
Cireș (Prunus avium)
Coac�z negru (Ribes nigrum)
Coac�z roșu (Ribes rubrum)
Cocotier (Cocos nucifera)
Corcoduș
Curmal
Dracil� (Berberis vulgaris)
Dud (Morus nigra și Morus alba)
Fistic (Pistacia vera L.)
Frag (Fragaria L.)
Grepfrut (Citrus paradisi)
Gutui (Cydonia oblonga)
Kiwi
L�m�i (Citrus x limon)
Limet� (Citrus x aurantiifolia, Citrus x latifolia)
Mango
Mandarin (Citrus reticulata BLANCO)
M�ceș (Rosa canina)
M�r (Malus domestica)
M�slin
Migdal (Prunus dulcis)
Mur arctic (Rubus arcticus)
Mur (Rubus fruticosus)
Nuc (Juglans regia)
Nectarin
Papaya
Pepene verde
Pepene galben
Physalis
Piersic (Prunus persica)
Piper
P�r japonez (Pyrus pyrifolia)
Portocal (Citrus x aurantium)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

bewoman.ro/sanatate/ceapa-cu-zahar-amestecul-care-trateaza-durer...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

bewoman.ro/sanatate/pune-ceapa-rosie-in-jurul-gatului-si-dormi-c...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sfecla rosie, o leguma miraculoasa
www.efemeride.ro/sfecla-rosie-o-leguma-miraculoasa

Sfecla �ncorporeaz� pasiunile superioare �n materia fizic� �i reprezint� dragostea de frumos. R�d�cinile ro�ii erau consacrate Afroditei, zei�a iubirii la grecii antici. Sfecla stimuleaz� chakra inimii, iar sucul de sfecl� este folosit �n magia iubirii pentru a se scrie numele celui iubit.

Frunzele de sfecl� au un con�inut bogat �n vitamina C �i pot fi folosite �n salate. O cur� cu suc de sfecla ro�ie �mbun�t��e�te func�ia de detoxifiere a ficatului. Cura este recomandat� �n special iarn�, atunci c�nd dieta noastr� este mai bogat� �n gr�simi de origine animal�.

Datorit� vitaminelor A, B, C �i mineralelor con�inute, sucul de sfecl� ro�ie contribuie la eliminarea rapid� a substan�elor toxice din ficat. Pentru c� detoxifierea organismului s� se realizeze c�t mai bine, �n timpul curei trebuie evitate alimentele grele. �Cura cu suc de sfecl� dureaz� trei s�pt�m�ni. �n aceast� perioad� se beau unu-dou� pahare cu suc pe zi, �ntre mese. Nu este bine s� dep�im aceasta doza pentru c� sucul poate cauza unele nepl�ceri , ame�eli, gre�uri, st�ri de vom�.



Pentru a avea un gust mai pl�cut, sucul de sfecl� se dilueaz� cu pu�in� ap� sau cu alte sucuri de fructe ori legume , l�m�ie, m�r, morcov, castravete�, ne sf�tuie�te dr. Cristina Pavel, medic specialist medicin� de familie cu competen�e �n apifitoterapie �i homeopatie. Pentru stimularea func�iei hepatice, bolnavii cu afec�iuni ale ficatului pot m�nca diminea�a, pe stomacul gol, c�te 100-150 g sfecla proasp�t�.

Amestecul de suc de castravete, morcov �i sfecla are puternice propriet��i diuretice. De asemenea, complexul de vitamine �i minerale din sfecla ro�ie permite folosirea ei pentru sc�derea colesterolului �n s�nge, fiind prevenit� astfel ateroscleroza.

Sub form� de suc sau salat�, sfecla ro�ie este un tonic general al organismului �n cazul suprasolicit�rilor nervoase, stresului. Pu�in suc de sfecl� b�ut �nainte de culcare ne asigura un somn lini�tit. Datorit� con�inutului de calciu, fier, potasiu, sucul de sfecl� ro�ie este indicat �n convalescente, �n r�ceal� �i grip�, �n anemii. Chiar �i copiilor care nu au poft� de m�ncare li se poate da c�te o linguri�� cu suc de sfecl�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Efecte UIMITOARE! Ce se �nt�mpl� �n organismul t�u dac� m�n�nci zilnic DOU� BANANE
euforia.tv/sanatate/efecte-uimitoare-ce-se-intampla-in-organismu...
Atunci c�nd o compari cu un m�r, o banan� are de patru ori mai multe proteine, de trei ori mai mult fosfor, de cinci ori mai mult� vitamina A �i de dou� ori mai multe vitamine �i minerale.

O singur� banan� energizeaz� instant, dar și pe termen lung. Studiile au demonstrat c� dou� banane ofer� suficient� energie pentru un antrenament intens de 90 de minute. De aceea, nu e de mirare c� acest fruct este favoritul atleților de top din �ntreaga lume.

Iat� c�teva dintre beneficiile consumului de banane:

Te ajut� s� sl�be�ti � O banan� con�ine �n jur de 100 de calorii, ceea ce �nseamn� c� pot reprezenta o gustare s�n�toas� �ntre mese. �n plus, deoarece au un con�inut ridicat de fibre, confer� rapid senza�ia de sa�ietate.

Trateaz� arsurile de stomac și gastritele - Bananele au un efect antiacid natural �n organism, așa c�, dac� suferiți de arsuri la stomac, incercați s� m�ncați o banan� pentru a avea un ajutor liniștitor.

Combate depresia - Bananele con�in triptonfan, o protein� pe care organismul o transform� �n serotonin�, cunoscut� pentru faptul c� �mbun�t��e�te starea de spirit și, �n general, te face s� te simți mai fericit.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fruct

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructele - beneficii uimitoare pentru s�n�tatea ta
www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/fructele-beneficii-uimi...

Fructele... aceste mine de aur bogate �n vitamine, minerale �i fibre at�t de necesare pentru ca noi s� fim energici, �n form� �i s�n�to�i, indiferent de v�rst�!

5 fructe pe zi sunt suficiente pentru a ne echipa corpul cu nutrien�ii de care corpul are nevoie pentru a se feri de radicalii liberi care ne dau t�rcoale.

Efectele pozitive ale consumului zilnic de fructe sunt demonstrate de numeroase studii �tiin�ifice relevante. Printre acestea putem enumera: reducerea riscului de boli de inim�, infarct �i atac cerebral, protec�ia �mpotriva anumitor tipuri de cancer, prevenirea obezit��ii �i a diabetului, normalizarea tensiunii arteriale �i sc�derea riscului de boli renale �i afec�iuni osoase etc.

Pentru ca voi s� �ti�i care sunt fructele cu cel mai mare con�inut de vitamine am preg�tit un top 5 al celor mai indicate fructe, �n func�ie de beneficiile pe care le ofer� organismului:

Top 5 fructe bogate �n:

vitamina A, esen�ial� pentru men�inerea sistemului respirator, �mbun�t��irea vederii, men�inerea s�n�t��ii pielii �i a mucoaselor: pepene galben, caise uscate, papaya, mango, piersici.

vitamina B6, important� pentru men�inerea echilibrului psihic, ajut� la �nl�turarea oboselii, durerilor de cap �i stresului �i regleaz� colesterolul �i tensiunea arterial�: fistic, alune de p�dure, banane, avocado, nuci.

vitamina C, cu o contribu�ie important� �n prevenirea �i tratarea infec�iilor: m�ce�ele, guavele, kiwi, papaya, portocalele.

vitamina E ajut� la func�ionarea normal� a glandelor sexuale �i endocrine, ofer� protec�ie vaselor sanguine �i are efect anticancerigen: migdale, arahide �n coaj�, caise uscate, alune de p�dure, fistic.

Fructele sunt, de asemenea, resurse importante de minerale �i antioxidan�i, care ajut� la hr�nirea �i protec�ia celulelor �i, implicit, a �ntregului orgasnim.
Acestea se reg�sesc din bel�ug �n fistic (cea mai mare cantitate de zinc), ro�ii uscate (cea mai mare cantitate de licopen), smochine uscate (cea mai mare cantitate de calciu), caise uscate (cea mai mare cantitate de fier �i potasiu), migdale (cea mai mare cantitate de magneziu).

Consumul de fructe este indicat �n mod deosebit celor care �in diet� pentru c� unele au foarte pu�in zah�r (zmeura, c�p�unile �i piersicile sunt cele mai indicate), multe fibre (m�ce�ele, nucile verzi �i fructul pasiunii fiind cele mai bune resurse), ajut� la sc�derea colesterolului (avocado fiind fructul num�rul 1 �n lupta cu acest inamic al s�n�t��ii �i siluetei), au foarte pu�ine calorii (pepenele ro�u de�ine locul frunta� �n acest top) �i multe proteine (caisele uscate, prunele �i strugurii sunt primele pe aceast� list�).

Dac� a�i mers deja la cabinetul unui specialist �n nutri�ie, probabil a�i aflat deja c� fructele nu sunt recomandate spre consum seara, dup� cin�, deoarece pot favoriza depunerea kilogramelor, iar cele mai eficiente fructe care lupt� cu kilogramele sunt citricele,care ajut� la arderea rapid� a gr�similor �i detoxifiaz� organismul.

Consumul de fructe este cel mai indicat ca o gustare �ntre micul dejun �i pr�nz, sau dup� amiaza (�ntre pr�nz �i cin�), iar pentru a v� men�ine dantura curat� �i s�n�toas� este recomandat consumul unui m�r, de preferat �n coaj�, pentru a beneficia la maximum de vitaminele �i nutrien�ii dina ceste minuni ale naturii.

Pe de cealalt� parte, persoanele care doresc s� mai pun� c�teva kilograme, dar �ntr-un mod s�n�tos, f�r� s� apeleze la junk-food, sunt sf�tuite s� consume mul�i struguri, fructe care ajut� la �ngr�at prin stimularea apetitului �i con�inutul caloric destul de ridicat, dar care au �n acela�i timp propriet��i antioxidante cu efect anti�mb�tr�nire, protej�ndu-v� celulele �i �esuturile de ac�iunea periculoas� a radicalilor liberi.

Nici ananasul nu este l�sat deoaparte, mai ales c� se afl� �n topul fructelor cu cel mai puternic efect afrodisiac. Aviz celor care se �tiu cu probleme de natur� sexual�!

�i pentru c� sezonul estival bate la u�� zgomotos, trebuie s� �ti�i c� hidratatea corpului poate fi ob�inut� nu numai printr-un consum adecvat de ap�, ci �i printr-un consum frecvent de fructe cu procent ridicat de ap�, precum rubarba, merele �i pepenele ro�u.

Iar o zi perfect� la plaj� �nseamn� protec�ie pentru piele �i un bronz de invidiat, deci nu uita, pe l�ng� crema de protec�ie solar�, s� ��i hr�ne�ti pielea din interior pentru a fi puternic� �n fa�a razelor ultraviolete nocive. Consum� multe fructe bogate �n betacaroten (caise, piersici, cire�e, pere etc.) pentru a fi ferit� de arsurile �i riscul de a face cancer de piele.

Re�ine un alt aspect important: consum� orice fruct ��i place, �ns� f�-o pe stomacul gol pentru a beneficia la maximum de vitaminele, fibrele �i carbohidra�ii s�n�to�i pe care le con�ine.

Problemele digestive, kilogramele �n plus, lipsa de energie �i aspectul tern al pielii sunt printre problemele care �i g�sesc rezolvarea dac� m�n�nci por�ia zilnic� de 5 fructe.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Plante cu fructe comestibile

Ananas (Ananas comosus)
Afin (Vaccinium myrtillus)
Agriș (Ribes uva-crispa)
Avocado (Persea americana)
Alun american (Arachis hypogaea)
Alun (Corylus avellana)
Bananier (Musa L.)
Cais (Prunus armeniaca)
Castan comestibil (Castanea sativa)
C�tin� alb� (Hippophae rhamnoides)
Clementin (Citrus �clementina)
Cireș (Prunus avium)
Coac�z negru (Ribes nigrum)
Coac�z roșu (Ribes rubrum)
Cocotier (Cocos nucifera)
Corcoduș ('Prunus cerasifera)
Curmal (Phoenix dactylifera)
Dracil� (Berberis vulgaris)
Dud (Morus nigra și Morus alba)
C�pșun (Fragaria L.)
Fistic (Pistacia vera L.)
Frag (Fragaria L.)
Fructul pasiunii
Grepfrut (Citrus paradisi)
Gutui (Cydonia oblonga)
Kiwi (Chinese gooseberry)
L�m�i (Citrus x limon)
Limet� (Citrus x aurantiifolia, Citrus x latifolia)
Mango
Mandarin (Citrus reticulata BLANCO)
M�ceș (Rosa canina)
M�r (Malus domestica)
M�slin (Olea europaea)
Merișor ("Vaccinium vitis idaea")
Migdal (Prunus dulcis)
Mur arctic (Rubus arcticus)
Mur (Rubus fruticosus)
Nuc (Juglans regia)
Nectarin (Prunus persica)
Papaya (Carica papaya)
Pepene verde (Citrullus lanatus var. lanatus)
Pepene galben
Piersic (Prunus persica)
Pomelo (Citrus maxima)
Portocal (Citrus x aurantium)
P�r (Pyrus communis)
Prun (Prunus domestica)
Rodie (Punica granatum)
Smochin (Ficus carica)
Vișin (Prunus cerasus)
Viț� de vie (Vitis vinifera)
Zarz�r (Armeniaca vulgaris)
Zmeur (Rubus idaeus)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lista legumelor


Legumele din aceast� list� sunt clasificate dup� p�rțile lor comestibile.



Floare

Anghinare
Broccoli
Conopid�

Frunz�

Andiv� sau Cicoare de gr�din�
Cimbru
Creson
L�ptuc�
Leuștean
Lobod�
M�criș
M�rar
P�trunjel
Tarhon
Salat�
Spanac
Ștevie
Țelin�
Varz�
Varz� de Bruxelles

Fruct

Arahid� sau Alune americane
Ardei
Bam�
Castravete
Dovleac
Dovlecel
Pepene galben
Pepene verde
Roșie
V�n�t�

P�staie

Bob
Fasole
Linte
Maz�re
N�ut
Soia

Tulpin�, bulb, tubercul sau rizom

Cardon (Pachycereus pringlei)
Cartof
Cartof dulce sau Batat
Ceap�
Ghimbir
Gulie
Hașm�
Praz
Revent sau Rubarb�
Sparanghel
Țelin�
Usturoi

R�d�cin�

Hrean
Morcov
P�st�rnac
Ridiche
Ridiche neagr�
Scorțoner�
Sfecl�
Țelin�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ananas

Clasificare științific�


Ananas sativus


Ananasul (Ananas comosus) este un fruct comestibil c�rnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. Are numele comun at�t al plantei tropicale c�t și al fructului. Conține vitaminele A, B, B1 și C. Conține de asemenea betacaroten, potasiu, magneziu și s�ruri minerale. Stimul�nd organismul, este recomandat mai ales pentru buna sa digestibilitate.



Origini

A fost descoperit �n sudul Braziliei și al Paraguayului. B�știnașii �l numeau �nana�, adic� �fructul delicios, parfumat�. A fost adus �n Europa de Cristofor Columb și cultivat �n sere �ncep�nd cu anul 1720.
Componența

Ananasul conține acid citric, acid malic, vitaminele A, B, B1 și C c�t jum�tate din fructul unei portocale. Totodat�, conține o drojdie și un ferment digestiv (bromelin�) care diger� �n c�teva minute de 1000 de ori greutatea ei de proteine și care este comparat� cu pepsina și papaina. Totodat�, ananasul conține deopotriv� betacaroten, iod, magneziu, mangan, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf și s�ruri minerale.
Propriet�ți

Printre propriet�țile ananasului, enumer�m: nutritiv (foarte digestibil), stomahic, diuretic, dezintoxicant.
Indicații

Anemie, creștere, convalescenț�, demineralizare, dispepsii, intoxicații, arterioscleroz�, artrit�, gut�, litiaz�, obezitate.
Mod de folosire

Uz intern: fructul ca atare (foarte copt) sau suc. Este totodat� utilizat și �n tratamentul obezit�ții. Uz extern: sucul de ananas �n aplicație extern� este recomandat ca tonifiant al pielii normale.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Afin



Afinul (nume științific Vaccinium myrtillus L., denumire popular�: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coac�z, merișor de munte, pomușoar�) este un arbust din familia Ericaceae. Poate fi �nt�lnit �n Europa, nordul Asiei, Groenlanda, vestul Canadei și vestul Statelor Unite.[1]





Descrierea speciei

Este un subarbust (arbust mic), stufos, r�muros, cu tulpina de culoare verde, lung� de circa 30�60 cm, cu ramuri anguloase.

Frunzele sunt scurt-pețiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fețe.

Florile sunt verzui roșietice, albe sau roz� cu petalele unite sub form� de clopoțel, dispuse c�te 1-2 la axila (subțioara) frunzelor. �nflorește �n lunile mai-iunie.

Fructul este numit afin� și reprezint� o bac� de culoare albastru-�nchis� sau albastru-brum�rie, de form� rotund�, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoas�, cu suc violaceu, cu gust pl�cut dulce acrișor.
�nmulțire

Se poate �nmulți prin �ns�m�nțare sau prin butași, obținuți din ramurile laterale care se �nr�d�cineaz� �n turb� cu amestec de nisip. Pentru aceasta trebuie asigurat� o umiditate moderat� și o temperatur� de 18 � 25 �C.
Arealul de r�sp�ndire

Afinul planta medicinala, crește �n regiunile alpine p�n� la altitudinea de 2000�2500 m, mai ales pe versanții umbriți și umezi, prin p�duri de conifere, pajiști montane, pe st�nc�rii și pe soluri silicoase.
Fructele afinului

Cu un conținut important de antioxidanți, afinele sunt fructe ce nu ar trebui sa lipseasc� din alimentația zilnic�, indiferent c� sunt consumate proaspete, congelate, sau sub form� de ceai.
Organe folosite �n scopuri medicale

Frunzele și fructele - (Folia et fructus vaccinii myrtillus - expresii latine folosite mai ales �n farmacologie).

Folium Myrtilli - frunza
Fructus Myrtilli - fructul

Recoltare
Momentul recolt�rii

Frunzele, �mpreun� cu ramurile, se culeg �n timpul verii p�n� �n toamn�, �n perioada mai-septembrie, dup� care se usuc� la umbr� �mpreun� cu ramurile, �n locuri bine aerisite.
Fructele se culeg �n perioada de maturitate (c�nd sunt bine coapte) �n lunile iulie - septembrie, consum�ndu-se fie uscate fie proaspete.

Moduri de recoltare

Pentru recoltarea afinelor se folosește un �pieptene� alc�tuit din s�rme de oțel paralele, situate la distanța "D" �ntre ele, fixate �ntr-un m�ner, �nclinate astfel �nc�t afinele recoltate s� se str�ng� la baza instrumentului (adic� spre m�ner). Distanța "D" este foarte important�. Dac� s�rmele sunt prea rare, afinele vor c�dea printre s�rme, dac� s�rmele sunt prea dese, vor jumuli și frunze și ramuri, distrug�nd tufa de afin. Bine�nțeles s�rmele sunt rotunjite la cap�tul liber.


Fructele se desprind de frunze prin scufundarea �ntr-un vas cu ap�, se zv�nt� la soare și se așaz� pe policioare de plas�. Se depoziteaz� �n �nc�peri aerisite, f�r� praf, �nc�lzite, smochin�ndu-se. Se mut� ulterior �n pungi sau s�culeți de h�rtie.

Principii active

Frunzele conțin: tanin, arbutin�, hidrochinon�, mirtilin�, neomirtilin�.
Fructele conțin: tanin, pectine, mirtilin�, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic).

Indicații terapeutice

Frunzele și fructele de afin au propriet�ți astringente datorit� taninului. Au activitate antibacterian�, modific�nd favorabil flora patogen� intestinal�, și antidiareic�.

Se recomand� �n diabet (scade zah�rul din s�nge), gut�, enterocolit� (colit� de fermentație sau de putrefacție), parazitoze intestinale, infecții urinare, uremie, ca antiseptic minor (este bacteriostatic) și diuretic precum și �n reumatism, afecțiunile dermatologice, tulbur�rile circulatorii periferice, uretrite, somatite, eczeme, ulcerații cronice s�nger�nde. Frunzele intr� �n compoziția ceaiului dietetic.

Afinele sunt folosite la obținerea afinatei, o b�utur� alcoolic� destul de apreciat�, sau la pr�jituri și alte dulciuri.
Mod de utilizare

Se pot folosi urm�toarele preparate:

Infuzie din frunze, care se obține din frunze, pun�nd 2 lingurițe la 500 ml ap� clocotit�. Se beau 2-3 c�ni de infuzie c�lduț�, fracționat �n 3 reprize, �n decursul unei zile (1 litru pe zi).
Decoct din frunze - 500 ml/zi �n trei reprize.
Suc de fructe.
Decoct de fructe.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Agriș


Agriș

Agrișul (Ribes uva-crispa, sin. Ribes grossularia) este o specie de plante din familia Grossulariaceae. Este un arbust �nalt de 60 � 150 cm, cu ramurile arcuite, prev�zute cu ghimpi. Fructul (agrișa) este o bac� fals�, mic�, ovoidal� sau sferic�, de culoare verde, g�lbuie sau roșiatic�, cu multe semințe, cu gust dulce-acrișor. Se cultiv� �n regiuni deluroase. Se consum� �n stare proasp�t� sau �n industria alimentar�.

�n scopuri medicinale se folosește fructul recoltat c�nd este copt.[1]



Componenți principali

Acizi: malic, citric, tartric; viaminele A, B1, B2, C și P; s�ruri minerale: sodiu, calciu, fosfor, potasiu și fier.[1]
Propriet�ți

- antigutos
- diuretic
- laxativ[1]



Note

^ a b c Terapia naturist� (pag. 80), Ecaterina D, R�ducanu D. Ed. Științific� București 1992

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Avocado


Avocado este un arbore originar din Mexic și Guatemala (America Central�), clasificat cu floarea din familia Lauracee �mpreun� cu camforul, scorțișoara și dafinul. At�t fructul c�t și arborele sunt comestible iar Avocado se refer� și la fructul acestui copac. Din fruct se face renumita past� GUACAMOLE.


Utiliz�ri

Din avocado se fac diverse lucruri, printre care: m�ști de ten, diverse specialit�ți culinare, ornamente, dulciuri (mai rar), se folosesc uneori �n torturi dar nu prea des, medicin�, etc.
�n cosmetic�

Avocado se folosește pentru m�știle de ten care revigoreaz� tenul și �l fac s� par� mai t�n�r. Pe l�ng� asta, din el se mai fac șampoane și alte lucruri care valoreaz� mulți bani, f�c�ndu-l popular �ntr-un anumit fel, pentru cosmetic�. El este o veritabil� și important� plant� pentru industria cosmetic� c�t și farmaceutic�, al�turi de Aloe Vera.
Delicii culinare

Din avocado se fac rareori milkshake-uri, dar renumit� este pasta de avocado, GUACAMOLE. Avocado se mai folosesc �n salate și rareori ori niciodat� �n dulciuri deoarece nu conține zaharuri. Nu foarte renumit� este rețeta de �nghețat� de AVOCADO, f�r� prea multe zaharuri, care se consum� �n unele ț�ri.
Planta

Este probabil original� din Peru iar planta crește �nalt� de 10-25 de metri, fructele lui neav�nd o perioad� exact�, fructele put�nd fi consumate �n orice anotimp al anului . Fiind o plant� tropical�, plantele se coc �n orice anotimp, cel puțin �n California, de aceea putem �nt�lni avocado �n supermarkete �n orice timp al anului.
Etimologie

Cuv�ntul "avocado" deriv� din cuv�ntul spaniol AguaCate, care deriv� din cuv�ntul Nahuatl āhuacatl awakatɬ,[1] care duce �napoi spre cuv�ntul proto-Aztec *pa:wa care totodat� �nseamn� "avocado".
Cultivare


Se �nmulțește prin semințe și prin but�șire. Deși nu este un fruct foarte apreciat �n Rom�nia, mulți rom�ni �l �nmulțesc deoarece este o plant� decorativ� cu frunze �nchise la culoare.



De asemenea cresc și pe unele insule tropicale singuratice, acolo unde au ajuns, probabil prin natur� sau prin mod accidental din vina oamenilor. Mai cresc s�lb�ticiți prin p�durile tropicale.
EXPORT

Afacerea cu Avocado este una profitabil� �n ț�rile tropicale s�race deoarece avocado se export� �n toat� lumea, fiind u fruct cu multe utiliz�ri și foarte s�n�tos. Ț�ranii locali din ț�rile s�race obțin un profit mic de circa 20-30% din cultivarea acestei plante, fiind �ns� destul pentru un necesar mic al familiei.

�ns� �n statele mai mari și civilizate precum California, se obține un profit uriaș adus statului de aproximativ 70-80%.

Avocado devine �ncet-�ncet un fruct din ce �n ce mai cultivat și mai apreciat �n statele europene.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Alun (arbust)


Alunul (Corylus avellana), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. El are o �n�lțime de 5 m, are frunze care cad toamna. Fructele sale fiind cunoscute de mii de ani ca fructe comestibile. Alunele aflate �n comerț provin de la Corylus maxima, un arbust �nrudit cu el. Specia Epitheton avellana, este amintit deja �n antichtate ca arbust cultivat �n regiunea orașului antic Abella, (azi Avella) aflat aproape de Vezuviu, �n provincia Avellino din Campania.



Morfologie

Alunul crește de regul� sub form� de tufe, cu tulpini drepte, puțin ramificate, ce ating o �n�lțime de 5 � 6 m. El crește rar ca arbore c�nd �ns� poate atinge 10 m �n�lțime. Un arbust poate atinge v�rsta de 80 - 100 de ani. Mugurii sunt acoperți cu peri fini, ei fiind numiți popular m�țișori. Frunzele sunt zimțate pe margine, au o form� rotunjit� fiind ascuțite la v�rf. Fața dorsal� a frunzei este acoperit de peri, iar pe fața ventral� se pot vedea nervurile. Lemnul alunului de culoare alb roșiatic�, este un lemn de esenț� relativ tare, dar puțin rezistent. Scoarța de culoare g�lbui cenușie pe ramurile tinere este neted�, iar pe cele mai b�tr�ne au striuri longitudinale. Florile alunului sunt separate cele femininine de cele masculine, ei fiind numiți popular m�țișori.
Utilizarea

Alunele, fructele sunt acoperite de coaj� tare, care conține un miez bogat �n vitaminele A, B, C și E, ca și �n calciu, fier, fosfor și potasiu.
Areal

�n flora spontan� este r�sp�ndit aproape �n toat� Europa ,Asia Mic� , regiunea Balcani ,Iran ,Caucaz , prin p�duri de foioase și mixte.
Ecologia

Alunul prefer� regiunile cu clim� oceanic� umed�. El crește �n p�durile luminoase de stejar, la liziera p�durilor, sau tufe pe marginea drumurilor agricole. Alunul este un arbust care tr�iește �n luminișuri, sau zone puțin umbrite, care sunt umede, fiind puțin pretențios �n ce privește compoziția solului. Totuși nu crește pe soluri nisipoase sau acide.
Bibliografie

1. Plante medicinale -Teleuț� A., Colțun M. ,Mih�lcescu C., Cioc�rlan N.. Chișin�u : Litera internațional ,2008 ISBN 978-9975-74-009-8 CZU 615.322 P70

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bananier



Bananierul este o plant� ierboas� din genul Musa, care, din cauza m�rimii și structurii, este deseori confundat cu un arbore. Este cultivat pentru fructele sale. Bananierul face parte din Familia Musaceae. �n lume, bananele ocup� locul patru dup� orez, gr�u și porumb �n consumul uman; sunt crescute �n 130 de ț�ri din lume, mai multe dec�t pentru orice alt fruct de cultur�. Bananele sunt originare din Asia de sud-est.

Marea parte a produc�torilor este format� din fermieri mici, care folosesc aceste culturi pentru consumul casnic sau pentru comercializarea local�. Deoarece bananele sunt produse �n continuu de-a lungul unui an, acestea reprezint� o surs� de hran� important� �n timpul sezonului foametei (acea perioad� a anului c�nd alimentele provenite din recoltarea anteioar� s-a terminat, iar cea din anul curent nu este gata de cules). Din aceste motive bananele sunt extrem de importante pentru siguranța alimentației.

�n anul 2014, recolta de banane a lumii era estimat� la valoarea de 31,4 miliarde de euro, fiind indispensabil� pentru hrana a mai bine de 400 de milioane de persoane.[1]


Comercializare
Cultivare

Marea parte a produc�torilor este format� din fermieri mici, care folosesc aceste culturi pentru consumul casnic sau pentru comercializarea local�. Deoarece bananele sunt produse �n continuu de-a lungul unui an, acestea reprezint� o surs� de hran� important� �n timpul sezonului foametei (acea perioad� a anului c�nd alimentele provenite din recoltarea anterioar� s-au terminat, iar cea din anul curent nu este gata de cules). Din aceste motive bananele sunt extrem de importante pentru securitatea alimentației.
Boli
Efectele bolilor bananierilor �n Africa de est
Fructul de banan�

Marea parte a bananelor cultivate pe plan mondial sunt folosite pentru consumul local. La tropice, bananele, �n special bananele pentru g�tit, reprezint� o surs� major� de hran�, ca și o surs� major� de venit pentru fermierii mici. �n ținuturile muntoase din Africa de Est bananele au importanța cea mai mare ca aliment de baz� al populației. �n ț�ri precum Uganda, Burundi sau Rwanda se estimeaz� c� exist� un consum de 450 kg pe an pe cap de locuitor, cel mai mare din lume. Ugandezii folosesc același cuv�nt "matooke" pentru a descrie și banana, și m�ncarea.

�n trecut, bananele reprezentau o cultur� cu o viaț� de plantație lung� și recolt�ri stabile �n decursul anului. Totuși, odat� cu apariția ciupercii Black Sigatoka, producția de banane �n Africa de est a sc�zut cu peste 40%. De exemplu, �n anii 1970, Uganda producea 15 p�n� la 20 de tone de banane pe hectar. Ast�zi, producția a sc�zut la doar 6 tone pe hectar.

Situația a �nceput s� se �mbun�t�țeasc� pe m�sur� ce variet�ți noi, rezistente la boli, au �nceput s� apar�, așa cum este FHIA-17 (cunoscut� �n Uganda drept Kabana 3). Aceste variet�ți noi au un gust diferit faț� de banana crescut� tradițional, acest lucru duc�nd la o acceptare a celor noi mai greoaie �n cadrul fermierilor. Prin ad�ugarea de �ng�ș�m�nt de provenienț� animal� la solul de la baza plantelor, aceste noi variet�ți au crescut �n producție �n locațiile �n care au fost testate.

Fundația Rockefeller a �nceput s� efectueze teste pentru bananieri modificați genetic care sunt rezistenți și la Black Sigatoka și la insectele d�un�toare. �n prezent dezvolt� variet�ți specifice pentru fermieri mici sau pentru subzistenț�.
Economie

Uniunea European� este cel mai mare importator de banane din lume, pe care le import� din Africa, America Latin� și Caraibe.[2]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

coub.com/view/3o5cs

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_plante_cu_fructe_com...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cais


Caisul (Prunus armeniaca, �n Latin�, sinonim Armeniaca vulgaris Lam.) e o specie de Prunus, clasificat �mpreun� cu prunul �n subgenul Prunus. Aria de r�sp�ndire nativ� e oarecum nesigur� datorit� cultiv�rii extensive �nc� din preistorie, dar cel mai probabil e originar din nordul și vestul Chinei si Asiei centrale, posibil deasemenea Coreea și Japonia.[1][2] Caisul (Prunus armeniaca), este un pom fructifer, ce aparține de familia Rosaceae, genul Prunus.



Morfologie

Caisul este un pom de m�rime mijlocie cu o coroan� larg� și deas�. Frunzele au form� lanceolat� cu o lungime medie de 8 cm. Florile sunt de culoare alb� sau rozalie. Fructele c�rnoase care pot fi acoperite de peri, sunt de culoare galben portocalie, cu nuanțe roșii, au �n centru un s�mbure dur.
Areal de r�sp�ndire

Caisul provine din China de Nord, regiune situat� aproape de granița cu Rusia. �n Armenia, de unde este cunoscut ca �Prunus armeniaca�, va ajunge numai peste 3000 de ani, dup� ce a ap�rut deja �n regiunile din Asia Central�. Caisul va fi adus de romani �n Anatolia și Europa. Regiune tradițional� pentru cultivarea caisului este C�mpia Ungar� care a fost extins� �n perioada ocupației otomane. Caisul fiind adecvat pentru regiuni calde cu clim� uscat�, a �nceput prin secolul XIX cultivarea lui �n regiunile nisipoase de deșert, ca Spania și Italia, fiind cultivat de asemenea �n Tirol, Wachau, cantonul Wallis (Elveția). Dar cele mai mari culturi de cais se afl� �n regiunea Malatya (Turcia) pe cursul superior al Eufratului.

S�mburele de cais�

S�mburele de cais� este cunoscut pentru conținutul de amygdalin, o glicozid� toxic cyanogenica.

Semințele sau s�mburii de caise cultivate �n Asia Central� și �n jurul Mediteranei sunt at�t de dulci �nc�t acestea pot �nlocui migdalele. Lichiorul Italian Amaretto și biscuiții amaretti sunt aromați cu extract de s�mburi de caise, mai degrab� dec�t cu migdale. Uleiul presat de la aceste soiuri este folosit ca ulei de g�tit. [2]

S�mburii de caise pot fi, uneori, cu gust puternic și amar. Se folosesc �n rețete pentru gem de caise, biscuiți italieni și lichior Amaretto. [Necesit� citare] Consumați �n exces, aceștia pot produce simptome ale intoxicației cu cianur�, inclusiv greaț�, febr�, erupții cutanate, dureri de cap, insomnie, creșterea setei, sl�biciune, letargie, nervozitate , diverse dureri articulare și musculare, sc�dere a tensiunii arteriale.

�n 1993, Departamentul Statului New York pentru Agricultur� și Piețe a testat conținutul de cianura a dou� pachete de s�mburi de caise de 250 gr., importate din Pakistan, care au fost v�ndute �n magazinele alimentare de s�n�tate, ca o gustare. Rezultatele au ar�tat c� fiecare pachet, dac� este consumat �n totalitate, conține cel puțin dublul dozei minime letale de cianur� pentru un om adult. Pachetele au fost scoase din magazine. [3] �n ciuda acestui fapt, nu au existat decese �n Statele Unite ale Americii și doar 1 toxicitate grav� provocat� de s�mburi de caise a fost raportat� intre 1979 și 1998. [4] �n medie, un s�mbure de cais� conține aproximativ 0,5 mg de cianur�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Castan comestibil

Castane comestibile coapte cu fructul deschis


Castanul comestibil (castanul dulce [1]) este un arbore, cu numele științific Castanea sativa (syn. Castanea vesca Gaertn.), din familia Fagaceae, originar din sudul Europei și al Asiei Mici.



Descriere general�

Castanea sativa este un arbore foios, cu o r�d�cin� r�muroas�, tulpina dreapt�, cilindric�, de dimensiuni mari, ating�nd frecvent �n�lțimea de 20�35 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea 2 m �n diametru. Arbori foarte b�tr�ni pot ajunge la diametrul de 4 m, �n cazuri extreme chiar și p�n� la 6 m. Arborii b�tr�ni de peste 100 de ani sunt de multe ori scorburoși. Castanul comestibil, de multe ori, ajunge v�rsta de 500�600 de ani. �n Europa Central� rareori sunt mai b�tr�ni de 200 de ani, �n Europa de Vest pot ajunge p�n� la 1000 ani[2]. Cel mai mare copac cunoscut este Castagno dei Cento Cavalli[3][4] (�Castanul de o sut� de cai�) �n Sicilia.

Frunzele sale lungi, lanceolate și pe margini spinos-dințate, cu nervura proeminent�, pot atinge �ntre 16�28 cm lungime și 5�9 cm l�țime.

Castanul comestibil �nflorește �n iunie-iulie și este una din speciile de plante ce are flori monosexuate situate pe aceeași plant�, dar separate. Florile de ambele sexe sunt dispuse pe dou� niveluri diferite, cele masculine �n partea superioar� a plantei, iar cele feminine �n partea sa inferioar�. Ambele tipuri de flori sunt erecte, m�sur�nd �ntre 10 și 20 cm lungime, sem�n�nd extrem de mult cu niște lum�n�ri și av�nd un miros puternic, tipic, capabil de a atrage insecte polenizatoare.
Fructele

Castanul comestibil �nflorește mai t�rziu dec�t alte specii de castan. Ambele tipuri de flori apar la sf�rșitul lui iunie și �nceputul lui iulie, dur�nd p�n� c�nd fecundarea celor feminine este realizat�. �nspre toamn�, florile feminine evolueaz� dintr-un singur receptacul �ngroșat �n 3-7 fructe independente, ce sunt protejate de o manta țepoas�.

La coacerea complet�, care are loc c�ndva �n mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, l�s�nd s� se vad� fructele coapte, a c�ror coaj� are o frumoas� culoare maroniu-castanie lucitoare.
Castan comestibil, din Thom�, Flora von Deutschland, �sterreich und der Schweiz, 1885.
Castanul comestibil �n Rom�nia

�n Rom�nia, dar și �n alte regiuni ale Europei, arborele este relativ ușor de crescut at�t �n livezi specializate, c�t și la marginea sau chiar �n mijlocul p�durii. �n livezi, poate fi cultivat at�t �n monocultur�, (doar exemplare de Castanea sativa), așa cum este cultivat �n special �n județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurinț� cu alte specii pomicole, form�nd livezi mixte, cum este frecvent cultivat �n Banat.

Arborele �n sine necesit� un climat bl�nd, cu umiditate suficient�, dar nu exagerat�. Deși originar dintr-o zon� cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte dou� tipuri de subclimate, cel de tip submediteranean, precum �n Banat, sau de tip temperat, dar moderat, �n v�ile protejate din jurul B�ii Mari din Maramureș.

Dac� sunt �ndeplinite condițiile de climat, protecție și umiditate, Castanea sativa are o creștere constant�, fiind un arbore productiv ce nu are "ani r�i". Este, �n schimb, sensibil la prim�verile t�rzii, reci și prea umede, precum și la �nghețurile din toamnele prea lungi, ploioase și reci. �n condiții de p�dure, unde este protejat de arborii din jurul s�u, poate tolera bine chiar și condiții de umbr� moderat�.
Utiliz�ri

Denumirea de castan comestibil se refer� desigur la fructele acestui arbore care sunt comestibile, fiind considerate �n anumite rețete de preparare (vedeți piure de castane) chiar o delicates�. Exist�, desigur, și alte modalit�ți de m�ncare a fructelor, dintre care castanele coapte sunt foarte cunoscute.

Castanul comestibil este cultivat �n multe zone ale Europei, fiind cunoscut și cultivat �nc� de pe vremea Romei antice, c�nd a fost introdus treptat �n regiuni mai nordice dec�t arealul s�u natural. Mai t�rziu, �ncep�nd cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a �nceput s� fie cultivat de c�lug�ri �n gr�dinile m�n�stirilor. Ast�zi, �n afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi g�site �n �ntreaga Europ�, din Anglia p�n� �n Rom�nia și din Italia p�n� �n Germania.

Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de c�tre fabricanții de ciocolat� și delicatese, fiind frecvent coapte sau pr�jite. Sub forma lor pr�jit� sunt foarte apreciate �n Franța, Italia și, mai ales, �n Corsica. Coacerea sau pr�jirea se pot face fie integral, fie sub form� granular�, obțin�ndu-se un fel de f�in�, din care se realizeaz� piureul de castane. Exist� o varietate de m�m�lig� corsican� (denumit� polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de baz� f�in� dulce de castane comestibile.

Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobil�, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul cl�dirilor, așa cum ar fi �n Alpujarra, Spania. Datorit� tendinței lemnului de a cr�pa �n lung și de a se curba accentuat �n timp, folosirea sa la piese mari de lemn este limitat�. Coaja arborelui este o surs� important� de tanin.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Compoziția fructului, partea comestibil�, la 100 g
Substanț� m�sur� crud[5] uscat[6]
Ap� g 50-63 11
Amidon g 23−27 41,7
Zah�r g 3,6�5,8 16,1
Fibr� vegetal� g 8,2�8,4 13,8
Protein� g 2,5�5,7 6,0
Gr�simi g 1,0�2,2 3,4
Vitamina A mg 12
Vitamina B1 mg 0,1�0,2 0,2
Vitamina B2 mg 0,2�0,3 0,4
Vitamina C mg 6�23
Niacin� mg 1,1 2,1
Potasiu mg 395�707 738
Fosfor mg 70 131
Magneziu mg 31�65
Sulf mg 48 126
Calciu mg 18�38 56

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***