Info
x
Fructele si legumele---izvor de sanatate
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:45
Păstaie
Bob Fasole Linte Mazăre Năut Soia Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:47
Bob (leguminoasă)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pentru alte sensuri, vedeți Bob (dezambiguizare). Vicia faba Illustration Vicia faba1.jpg Vicia faba (ilustrație din anul 1885) Clasificare științifică (ITIS [1]) Regn: Plantae Subregn: Tracheobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Vicia Specie: V. faba Nume binomial Vicia faba L. Sinonime Faba vulgaris Moench. Modifică text Consultați documentația formatului Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agățătoare, anuală care este cultivată pe întreg Pământul pentru folosința sa în bucătărie. Cuprins 1 Caracteristici 2 Cultivare 3 Folosință 4 Valori nutritive 5 Dăunători și boli 6 Note 7 Legături externe Caracteristici Bobul are vrejul puternic,drept de până la 1,6 m înălțime.Sămânța bobului poate varia în funcție de soi dar în general e puțin mai mare decât bobul de fasole.Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer,.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăși de plantă ,20% rămâne și îmbogățește solul. Cultivare Bobul este originar din zona mediteraneană sau din Asia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul. Australia, China, Egipt și Etiopia sunt țările cu cele mai mari culturi ale bobului asigurând 4/5 din producția mondială. Temperatura propice culturii bobului este în jurul a 15 °C. Crește pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Preferă pH-ul între 6 și 7,5 și suportă solurile argiloase. Ca îngrășăminte cele mai recomandate sunt cele sulfurose și cele fosfopotasice. Folosință Bob uscat Bobul este cultivat pentru hrana umană. Este un aliment hrănitor bogat în proteine și carbohidrați care se poate consuma atât verde cât și gătit. Filum-ul închis la culoare sau chiar negru arată că bobul este matur și este recomandat consumului de către oameni. Valori nutritive Vrej de bob înflorit Compoziția chimică pentru 100g de boabe de bob verde este următoarea: apă_65-70% hidrați de carbon 17-20% proteine 7-9% grăsimi 0,4-0,7% Fibre alimentare 2.75% săruri minerale și vitamine 2,5% pH-ul este între 5 și 6 iar valoarea energetică ptr 100g produs este între 70 și 100 calorii. Săruri minerale și vitaminile(ptr 100gr de produs verde): calciu 105 mg potasiu 1,39 mg fosfor 600 mg magneziu 240 mg cupru 3 mg fier 2 mg vitamina A 200U.I. vitamina B1 0,3 mg vitamina B2 0,18 mg vitamina C 25 mg niacina 1,8 mg. Dăunători și boli Plantă afectată de Aphis Fabae Dăunători Arphis fabae se tratează cu Menazon, Malation, Dibrom Fenitrotion Sitona Lineatus se tratează cu Lindano ,Triclorfon și Carbaril. Lixus Algirus se tratează cu Lindano și Triclorfon Kakothrips robustus se tratează cu Lindano+sulf Boli Peronospora Viciae provoacă pete galbene pe frunze care apoi se usucă.Poate fi combătută cu Amestec de Bordeaux sau cu fungicide (Zineb,Maneb). Uromyces Fabae provoacă pete decolorate pe frunze și pustule din care iese un praf negru.Se tratează cu Zineb, Maneb și Ziram. Sclerotinia Sclerotinorum tulpina afectată de această boală prezintă mucegai alb asemănător bumbacului. Se tratează cu Captafol+Folpet,TMTD, Camptan+PCNB sau se aruncă palntele afectate. planta parazită Orobanche Nu se cunoaște un tratament eficce împotriva acestei plante.Plantele afectate se înlătură, iar pentru combaterea mai bună a bolii se rotește cultura. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:48
Fasole
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Fasolea A green bean.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Phaseolus Specie: Phaseolus vulgaris Nume binomial Phaseolus vulgaris Linnaeus, 1758 Modifică text Consultați documentația formatului Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plantă leguminoasă agățătoare anuală care este originară din America și este întrebuințată în bucătărie. Cuprins 1 Cultivare 2 Recoltare 3 Valori nutritive 4 Valorile nutritive ale păstăilor verzi 5 Legături externe Cultivare Fasolea se cultivă atât în zone cu climat mai răcoros cât și în cele cu climat mai cald. Planta are nevoie de soluri saline. fasole pinto Recoltare De la fasole se pot consuma atât păstaia tânără cât și bobul uscat. Principalele țări producătoare de fasole uscată sunt: Brazilia - 3,2 milione tone India - 3,0 milione tone Birmania - 1,7 milione tone China - 1,2 milione tone SUA - 1,1 milione tone Principalele țări producătoare de păstăi verzi: China - 2,47 milione tone Indonezia - 0,87 milione tone Turcia - 0,52 milione tone India - 0,42 milione tone Spania - 0,22 milione tone Fasole cu afumătură, mâncare tradițională în România Valori nutritive Fasolele uscate sunt bogate în proteine și fibre deasemenea au și multe minerale. Tabloul pentru 100 grame se prezintă astfel: kilocalorii 332 fibre 4,3 g proteine 19,2 g grăsimi 1,8 g carbohidrați 61,5 g apă 7,9 g Lipide grăsimi totale 1,8 g colesterol 0,0 mg saturate totale 0,12 g monoinsaturate (olecice) 0,06 g polinesaturate (linoleice) g 0,18 Minerale calciu 228 mg fosfor 407 mg fier 5,5 gr magneziu 140 mg sodiu 24 mg potasiu 1406 mg zinc 2,79 mg Valorile nutritive ale păstăilor verzi 100 grame de păstăi verzi conțin: 31 kcal carbohidrați - 79 g zaharuri - 1,4 g fibre - 3,4 g grăsimi - 0,1 g proteine - 1,8 g vitamina A - 35 μg vitamina C - 16 mg calciu - 37 mg Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fasole Cultivarea fasolei: ce și cum să semeni ca să obții recoltă bogată Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:48
Linte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Familia Papaveraceae Illustration Lens culinaris0.jpg Ilustrație din anul 1885 a plantei Lens culinaris Clasificare științifică (Anca Sârbu, 1999 cu adăugări) Regn: Plantae Subregn: Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Magnoliatae Subclasă: Rosidae Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Lens Specie: culinaris Nume binomial Lens culinaris Medik.(5) Modifică text Consultați documentația formatului Lintea (denumită științific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă, cu frunzele paripenat-compuse ale cărei semințe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă și provine din latinescul lens, datorită formei bombate și circulare a semințelor. Planta are cca 40 cm iar semințele se găsesc în păstăi, ca și mazărea și fasolea. Spre deosebire de mazare și fasole, semințele de linte sunt în general numai câte două in fiecare păstaie. Există mai multe varietăți de linte - semințele diferă atât din punctul de vedere al culorii (portocaliu, verde, verde inchis, maro) cât și al dimensiunii și timpului de fierbere. Cuprins 1 Lintea ca aliment 2 Istoric și origini 3 Bibliografie 4 Legături externe Lintea ca aliment Alături de soia, lintea este opțiunea alimentară preferată de vegetarieni și populațiile cu tradiție vegetariană. Datorită timpului de fierbere redus, lintea este o excelentă alternativă la fasole, în preparate pasate, în supă, în asociație cu orez, carne și legume. Lintea este catalogată ca aliment de grad nutrițional A datorită conținutului ridicat de fibre, fier, magneziu, fosfor și proteină și conținutului extrem de scăzut de grăsimi. Lintea nu conține colesterol și aduce un aport caloric de cca 110-160 kcal/100g, în funcție de varietatea preparată și modul de preparare. Istoric și origini Lintea este o plantă originară din Orientul Apropiat și a fost una dintre primele plante cultivate de om pentru a fi utilizată în alimentație, încă din Neolitic. În prezent, lintea este utilizată extensiv la scară globală, fiind preferată de populația asiatică și mediteraneană, precum și de către vegetarieni. Bibliografie 1.Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999 2.Enciclopedia florei și faunei din România 3.en Calories in Lentils 4.Wiki franceză 5. Wiki poloneză Legături externe Lintea, simbolul abundentei, starii de bine si prosperitatii, 03-03-2010, Doina Mot, agenda.ro Lintea, fasolea dacilor, 20 iunie 2010, Dragos Serban, agroromania.ro Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:48
Mazăre
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pisum sativum Illustration Pisum sativum0.jpg Pisum sativum Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Pisum Specie: P. sativum Nume binomial Pisum sativum L. Modifică text Consultați documentația formatului Pisum sativum Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă, cultivată. Face parte din familia leguminoaselor,fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este aeriană, ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește păstaie. Cuprins 1 Specii și varietăți 2 Caractere morfologice 3 Însușiri fiziologice 4 Istoric 5 Importanță 6 Cultura mazărei 7 Tratamente naturale cu ajutorul mazărei 8 Note 9 Bibliografie 10 Legături externe Specii și varietăți Câteva soiuri de mazăre cu bobul neted Fina verde ,- este un soi semitimpuriu, boabele sunt fine și extrafine. Alaska ,- este un soi de mazăre timpuriu, boabele sunt fine și extrafine. Prima, - este un soi de mazăre timpuriu, boabele sunt fine și extrafine. Câteva soiuri de mazăre cu bobul zbârcit Mingomark, - este un soi de mazăre timpuriu, rezistent la secetă. Vidra 187,- este un soi semitârziu, cu boabe fine și foarte fine. Gotinga, - este un soi târziu, boabele de mazăre sunt mijlociu de fine. Mazărea, este o plantă nepretențioasă fața de solul unde este cultivată, dar este sensibilă la condițiile climaterice, în special la secetă, este recomandată udarea culturilor, pentru a obține producții optime. Caractere morfologice Rădăcina nu prezintă rizodermă Însușiri fiziologice Mazărea, Pisum sativum, posedă numeroase varietăți și forme. Rădăcina este pivotantă și puternic dezvoltată, cu numeroase ramificații laterale pe care se găsesc nodozitațiile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei să folosească fosforul și alte substanțe nutritive din compușii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 200 cm și poate fi simplă sau ramificată de la bază. Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se află două stipele mari, amplexicaule, de formă semi-cordată. Are foliolele din vârful frunzei compuse transformate în cârcei. Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă papilionată. Staminele - organele de reproducere mascule la mazăre sunt în număr de 9 concrescute prin filamentele lor și cea de-a 10-a liberă. În mijlocul florii se află gineceul care este monocarpelar carpelele sunt frunze modificate și adaptate la funcția de înmulțire. Este o plantă autogamă, la care polenizarea se face direct, polenul ajungând pe stigmatele aceleiași flori, însă nu este exclusă și polenizarea incrucișată, când polenul trece dintr-o floare într-alta, prin mijlocirea vântului, a insectelor, a apei și sub acțiunea omului. Fructul este o păstaie dehiscentă, cu 3-7 semințe globuloase, netede, de culoare galbenă, verzuie sau brună. După fecundație, din ovule se formează semințele. Integumentele ovulului se transformă în tegumentul seminței, din celula ou se dezvoltă embrionul, iar din celula secundară se formează endospermul, un țesut cu substanțe de rezervă, necesare pentru hrana embrionului. Forma semințelor la mazăre este sferică. Istoric Originară din Asia Mica și Asia Centrală, mazărea a fost cultivată în antichitate de greci și romani în sudul Europei, de unde apoi s-a răspândit în tot continentul; în România este adusă în secolul al XVII-lea. Importanță Nu are o importanță foarte mare, dar este comercializată în foarte multe țări pentru gustul său deosebit. Mazărea, fasolea, lintea sunt folosite la prepararea unor mâncăruri. Leguminoasele sunt importante și pentru refacerea structurii și fertilității solurilor.Semințele leguminoaselor sunt bogate în substanțe dulci, proteine,grăsimi,iar din unele se extrag uleiuri. Cultura mazărei Cerințe față de climă și sol. Mazărea nu este foarte pretențioasă față de sol, dar față de climă nu se poate spune același lucru; dacă este secetă nu se va obține aceeași producție ca atunci când plouă, deci este recomandată irigarea culturilor respective. Zone ecologice. Soiuri de mazăre. Asolament. Sistemul de îngrășare. Lucrări de îngrijire. Boli și dăunători. Tratamente naturale cu ajutorul mazărei Pe lângă utilizarea mazărei în preparatele culinare, se cunoaște și întrebuințarea acesteia ca remediu natural, ajutând în vindecarea și tratarea numeroaselor afecțiuni. Mazărea contribuie la tratamentul osteoporozei, hipertensiunii arteriale, constipației, diabetului etc. Mazărea verde mai este recomandată a fi utilizată și în tratarea bolilor renale sau stărilor de epuizare atât fizică cât și psihică. Mazărea uscată este și ea importantă, deoarece asigură organismului necesarul de energie. Note Bibliografie Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvică, București, 1967 Dicționar practic de agronomie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979 Legături externe Tratamente naturale cu ajutorul mazărei Miracolele din bobul verde, Revista Magazin, 26 martie 2015, ADRIAN-NICOLAE POPESCU Mazarea - aliment si remediu natural Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:49
Năut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Cicer arietinum Chickpea.jpg Două varietăți de năut: bengaleză (stânga) și europeană (dreapta) Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Rosidae Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Cicer Specie: C. arietinum Nume binomial Cicer arietinum L., 1753 Modifică text Consultați documentația formatului Năut alb şi verde Mâncare de năut, specific spaniol Năutul (Cicer arietinum) , cunoscut și sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă leguminoasă anuală, originară din Asia Mică. Cuprins 1 Descriere 2 Specii și varietăți 3 Caractere morfologice și însușiri fiziologice 4 Istoric 5 Importanță 6 Utilizare 7 Cultura năutului 7.1 Cerințe față de climă și sol 7.2 Zone ecologice 7.3 Soiuri de năut 7.4 Asolament 7.5 Sistemul de îngrășare 7.6 Lucrări de îngrijire 7.7 Boli și dăunători 8 Etimologie 9 Bibliografie Descriere Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel al mazării prin forma frunzelor și a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre, singura deosebire fiind excrescența caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben și foarte rar cafeniu. Specii și varietăți Năutul face parte din genul Cicer L. care cuprinde mai multe specii. Specia cultivată este Cicer arietinum L. care se împarte în patru subspecii (după G. Popova - 1937): Subsp. mediteraneum, (talie: mijlocie; culoare semințe: albă-gălbuie; MMB=300-500g), Subsp.euroasiaticum, (talie: înaltă; culoare semințe: albicioasă; MMB=200-300g), Subsp.asiaticum, (talie: mijlocie; culoare flori: albă, sau mai rar roză; culoare semințe: albicioasă, roză sau cafenie; MMB=150-200g), Subsp.orientale, (plante cu frunze mici, semințe mici, culoare semințe: cafenie sau neagră; MMB=100-150g). După forma și culoarea semințelor se deosebesc următoarele varietăți de năut, (după G. Popova și A. Pav.) : var. bohemico-nigritum, cu semințe negre, colțuroase - "cap de berbec", var. transcaucaziano-carneum, cu semințe roz-gălbui, rotunjite - "cap de bufniță, var. transcaucaziano-lutescens, cu semințe galbene, rotunjite, var. afganico-roseum, cu semințe roz, colțuroase, var. turkestano-eborinum, cu semințe galbene, globuloase (ca de mazăre) cu cioc. Caractere morfologice și însușiri fiziologice Planta de năut este în întregime acoperită de perișori care secretă acid oxalic și acid malic. Tulpina este erectă, (rareori aplecată sau culcată) și ramificată. Tufa este răsfirată și are înălțimea cuprinsă între 30 70 cm. Frunza este imparipenată, cu 10 - 16 foliole mici. Florile sunt mici, de culoare albă, galbenă, roz, albastră. Păstaia este scurtă și umflată, de formă ovală sau rombică, de culoare galbenă-deschis, sau uneori violetă-deschis, având 1-3 semințe. Semințele. Forma semințelor este neregulat-sferică pânâ la colțuroasă. Pot fi semințe: globuloase, (ca de mazăre) cu un rostru (cioc); rotunjite, în formă de cap de bufniță; colțuroase, în formă de cap de berbec. Suprafața semințelor poate fi netedă sau neregulată, zbârcită sau cu asperități. Culoarea semințelor este albă, galbenă, roz, roșcată, brună sau neagră. Mărimea semințelor este cuprinsă între 6 12 mm. MMB variază între 60 - 500 g. Cotiledoanele sunt de culoare galbenă. Hilul este oval. Perioada de vegetație poate fi de 75 până la 130 zile. [1] Istoric A fost introdus, drept cultură, în Evul Mediu, iar în estul Europei, începe să fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea. Acum această plantă este cultivată în unele republici din Federația Rusă, în Asia Centrală, Africa, India, precum și în unele țări din Europa precum Spania, Italia și Bulgaria. În perioada când Dobrogea făcea parte componentă a Imperiului Otoman și unde trăia o însemnată comunitate turcă, au existat culturi de năut și pe teritoriul acestei provincii românești, unde verile calde și secetoase erau prielnice acestei plante. De aici provine si denumirea alternativă de mazăre a berbecilor. Turmele de oi ale mocanilor transilvăneni care transhumau în Dobrogea provocau adesea pagube acestei culturi, fiind hrana preferată a berbecilor. Importanță Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și în complexul de vitamine B. Având o concentrație ridicată de proteine (24%), la care se adaugă și un procent consistent de hidrați de carbon și grăsimi, năutul are o valoare alimentară deosebită, înlocuind în buna parte proteinele din carne. Utilizare De la năut se consumă atât păstăile tinere, verzi, preparate ca supe sau mâncăruri, cât și boabele prăjite și măcinate care se pot consuma în amestec cu cafea sau chiar ca înlocuitor de cafea. Năutul este asemănător cu soia și se poate folosi în prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne, fiind și mai gustos decât soia. Boabele de năut fierte, pisate și apoi amestecate cu pasta din semințele de susan (denumită și tahini) la care se adaugă condimente, poartă denumirea de humus sau houmous, un fel de mâncare popular în Orientul apropiat si Balcani. Chiftelele prăjite din făină de năut se numesc falafel, populare mai ales in Liban și Israel. Năutul poate constitui chiar un înlocuitor foarte bun pentru cafea. Boabele de năut prăjite și măcinate au un efect puternic stimulent digestiv și nervos. Năutul amestecat cu cafea este asociat uneori cu restricțiile alimentare de pe timpul dictaturii lui Ceaușescu, când cafeaua naturală nu era adesea disponibilă ca atare. Cu toate acestea se știe că din năut și cicoare se poate realiza o cafea naturală care nu e contraindicata pentru copii, neavand cofeina. Răceala poate fi combătută cu câte un pahar de apă de năut, conferind o stare de vitalitate. Calitățile apei de năut nu se opresc aici, ea fiind apreciată și ca revigorant masculin, mărind potența. Năutul mai este recomandat pentru consum și datorită faptului că este un aliment nutritiv, diuretic, în astenia fizică și psihică, și în convalescență. Cultura năutului Cerințe față de climă și sol Temperatura minimă la care germinează semințele de năut este de 3 - 4 °C. Semănat la 6 - 8 °C, năutul va răsări în maxim 10 zile. După răsărire, poate suporta înghețul de scurtă durată (până la -6 °C). Năutul se caracterizează printr-o foarte mare rezistență la secetă și la uscăciune, fiind mai rezistent decât mazărea, fasolea și soia, dar temperatura medie pe timpul perioadei de vegetație nu trebuie să depășească 20 - 21 °C. Creșterea este oprită pe timp de secetă, dar se va relua după prima ploaie. O umiditate prea mare a solului, în faza de creștere, are o influență negativă asupra producției de boabe, favorizând apariția bolilor criptogamice (în special antracnoza). Năutul se comportă, față de lumină, ca plantă de zi lungă, creșterea sa fiind redusă în condiții de zi scurtă. Solulurile potrivite pentru năut sunt cele cu textură mijlocie, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, bogate în special în calciu, fiind contraindicată utilizarea solurilor cu aciditate mare și a sărăturilor. Nu sunt recomandate solurile cu textură argiloasă sau cele cu exces de umezeală. Cernoziomurile îndeplinesc toate cerințele de creștere și dezvoltare. Zone ecologice Pentru năut, condițiile cele mai favorabile de creștere și dezvoltare sunt cele din zona de sud a țării. În Dobrogea există o zonă favorabilă în perimetrul localităților Negru-Vodă, Adamclisi și Medgidia, una potrivit de favorabilă la Hârșova, restul teritoriului dobrogean făcând parte din zona mai puțin favorabilă. În Câmpia Română, există condiții favorabile pentru năut în zona cernoziomului și puțin favorabile în zona terenurilor sărăturoase, nisipoase, sau a celor joase și umede. În Moldova, năutul găsește condiții bune de creștere și dezvoltare în partea de sud a Podișului Bârladului și câmpia de sud a Moldovei. În Banat, zona favorabilă este în câmpia Timișoarei și Aradului. Soiuri de năut Cicero, Gulnar. În cultură există și populații locale: de Lovrin, năutul galben, năutul galben-cafeniu, năutul brun-roșcat, năutul galben de Moldova, etc. Asolament Sistemul de îngrășare Lucrări de îngrijire Boli și dăunători Etimologie Numele de năut își găsește etimologia în cuvântul turc nohut de unde mai apoi a intrat în limba română, inițial în varianta, azi arhaică, năhut. În limba bulgară a intrat sub forma нахут nahut. Wikispecies Wikispecies conține informații legate de Cicer Bibliografie Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvică, București, 1967 Dicționar practic de agronomie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:49
Soia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Soia Soybean.USDA.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Angiosperme (neclasificat): Eudicote (neclasificat): Rosidae Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Subfamilie: Faboideae Gen: Glycine Specie: G. max Nume binomial Glycine max (L.) Merr. Sinonime[1] Dolichos soja L. Glycine angustifolia Miq. Glycine gracilis Skvortsov Glycine hispida (Moench) Maxim. Glycine soja sensu auct. Phaseolus max L. Soja angustifolia Miq. Soja hispida Moench Soja japonica Savi Soja max (L.) Piper Soja soja H.Karst. Soja viridis Savi Modifică text Consultați documentația formatului Soia (Glycine max)[2] este o plantă de cultură din familia leguminoase, subfamilia Faboideae. Din această familia mai face parte fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joacă un rol important în industria alimentară, ele conținând 39 % proteine, 17 % ulei. O plantă de soia Referințe și note ^ Glycine max. Encyclopedia of Life. Accesat la 16 februarie 2012. ^ Glycine max. Multilingual Multiscript Plant Name Database. Accesat la 16 februarie 2012. Bibliografie doi:79 10.1007.2F978-94-007-1764-0 79 Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Soia [1] - Genetic Resources of Leguminous Plants in the N.I. Vavilov Institute of Plant Industry Soia pe DMOZ Cooking with soybeans pe DMOZ New Crop Resource Online Program Large collection of Soybean information Soybeans:complete listings Intech Open Science.. InTech Open Access Publisher - Open Science Open Minds | InTechOpen The Solae Company, producer and marketer of soy; a joint venture of DuPont and Bunge Limited. Mancare cu soia Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau bombă de ucidere în masă?, 23 mai 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:50
Tulpină, bulb, tubercul sau rizom
Cardon (Pachycereus pringlei) Cartof Cartof dulce sau Batat Ceapă Ghimbir Gulie Hașmă Praz Revent sau Rubarbă Sparanghel Țelină Usturoi Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:51
Cartof
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Cartof Potatoes.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Asteridae Ordin: Solanales Familie: Solanaceae Gen: Solanum Specie: S. tuberosum Nume binomial Solanum tuberosum L. Modifică text Consultați documentația formatului Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.[1] În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.[1] Cuprins 1 Etimologie 2 Istorie 3 Conținut 4 În România 5 Note 6 Bibliografie 7 Legături externe Etimologie În limba română, cartof derivă din germanul Kartoffel, cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul tuber (umflătură). Istorie Articole principale: Istoria cartofului în Europa și Istoria cartofului în imperiul incaș. Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin după aceea, în Spania și în Italia. Portretul lui Parmentier Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incașilor a fost importată în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai târziu, amiralul englez Raleigh o introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om, riscând să-i dea lepra, și nu servea decât la hrănirea vitelor. Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 spițerul Armatelor, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca leguma să fie adoptată în Franța, încercând să găsească un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea plantei dăunătoare. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi.[2] Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea.[3] Morfologia Conținut Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.[4] Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe.[5] Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe iar în cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă. În România Flori de cartof În România se cultivă în special următoarele soiuri de cartofi:[7] Soiuri timpurii Gloria 'N' D Sc 1988 Ostara X 1981 Soiuri semitimpurii Semenic R 17 O 1976 Sucevița R 12 O 1982 Adretta D A 1978 Koretta D A 1989 Anosta 'N' NL Sc 1989 Concorde 'N' NL Sc 1989 Timate 'N' NL Sc 1991 Soiuri semitârzii Cașin R 17 O 1991 Mureșan R 17 O 1984 Super R 17 O 1979 Nicola 'N' D A 1985 Roxy 'N' D Sc 1988 Sante 'N' NL Sc 1989 Desiree X 1965 Soiuri târzii Manuela D A 1976 Eba NL Sc 1973 Procura 'N' NL Sc 1976 Note ^ a b Supercartoful va scapa omenirea de foamete?, 20 iulie 2011, Revista Magazin, accesat la 30 octombrie 2012 ^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 102. ^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 97. ^ Prof.dr. Martijn B. Katan (2008:93) Wat is nu gezond? Fabels en feiten over voeding. Uitgeverij Bert Bakker, Amsterdam, a VI-a imprimare. ^ Tomato-like Fruit on Potato Plants. Iowa State University. Accesat la 8 ianuarie 2009. ^ Greening of potatoes. Food Science Australia. 2005. Accesat la 15 noiembrie 2008. ^ domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/306bbcb26e37b8a4c225655600784f6b... Bibliografie Ecaterina Constantinescu, M. Berindei, D. Torje, Gh. Perceali. Cultura cartofului. Editura Agro-Silvică, București, 1965 Gavrilă Morar. Cultura cartofului. Editura: Risoprint, Cluj-Napoca, 1999 Titus Catelly. Cartoful, banalitate sau miracol? Editura Ceres, București 1988 Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Pelaghia Chilom, Arsenie Horgoș, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu. Tratat de legumicultură. Editura Ceres, București, 2004 Valeriu Tabără. Fitotehnie. Vol. II. Plante tehnice tuberculifere și rădăcinoase. Ed. Brumar, Timișoara 2005. Victor Starodub. Tehnologii în fitotehnie. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Chișinău, 2008 Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean Claude Crosnier. La pomme de terre: production, amélioration, ennemis et maladies, utilisations. Editions Quae, Paris 1996 William H. Bohl, Steven B. Johnson. Commercial Potato Production in North America. The Potato Association of America Handbook. 2010 Dick Vreugdenhil. Potato Biology and Biotechnology. Advances and Perspectives. Elsevier 2007 Roy Navarre, Mark J Pavek. The Potato: Botany, Production and Uses. Publisher: CABI 2014 P. M Harris. The Potato Crop: The scientific basis for improvement. Springer, 2013 Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cartof Wikţionar Caută cartof în Wikționar, dicționarul liber. Wikispecies Wikispecies conține informații legate de Cartof Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov Cartofi în Grădinile Tuileries, GrădinaMea.ro Cartoful, la noi și în lume, Agro-Business Jurnalul unui cartof, gustos.ro Cum te ajută cartofii să scapi de obiceiurile alimentare proaste, 10 august 2011, Adela Constantinescu, Cotidianul Istoria si performantele cartofului, 6 septembrie 2010, Amos News Școala și cartoful, 8 ianuarie 2013, Constantin Schifirneț, Adevărul Povestea cartofului, cel mai mare dușman al siluetei la români, 27 iunie 2013, Paula Rotaru, CSID en Cartoful în The Cambridge World History of Food en Potato world Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:51
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:52
De la: Fl_Orion999, la data 2016-03-21 09:51:47https://en.wikipedia.org/wiki/Pachycereus_pringlei[/quote] Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:52
Batat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Redirecționat de la Cartof dulce) Batat Ipomoea batatas (Sweet Potato) Flower.jpg Sweet potato in flower in Hong Kong Ipomoea batatas 006.JPG Sweet potato roots Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Angiospermae (neclasificat): Eudicotidae (neclasificat): Asteridae Ordin: Solanales Familie: Convolvulaceae Gen: Ipomoea Specie: I. batatas Nume binomial Ipomoea batatas (L.) Lam. Modifică text Consultați documentația formatului Ipomoea batatas 006.JPG Sweet potatoes, Padangpanjang.jpg Ipomoea batatasL ja01.jpg 5aday sweet potato.jpg Batat sau cartof dulce (Ipomoea batatas) este o plantă dicotiledonată care aparține familiei Convolvulaceae. Este originară din America. Rădăcina este comestibilă, având un gust dulce. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:53
Ceapă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Allium cepa Allium cepa.jpg Ceapa cultivată (Allium cepa) cu floare Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Subclasă: Liliidae Ordin: Asparagales Familie: Alliaceae Gen: Allium Specie: A. cepa Nume binomial Allium cepa L., 1753 Modifică text Consultați documentația formatului Ceapa referitor la ceapa cultivată, Ceapa de bucătărie sau Ceapa de grădină este o plantă bianuală din genul Allium, fiind și cea mai întrebuințată legumă din lume.[necesită citare] Cuprins 1 Istoric 2 Descriere 3 Conținut 4 Soiuri de culoare 5 Cultura 5.1 Culturi mixte cu ceapă 6 Folosire 6.1 Proprietăți 6.2 Indicații 7 Aspecte economice 8 Imagini 9 Note 10 Bibliografie 11 Legături externe Istoric Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urmă, cultivat ca plantă medicinală, condiment și ca legumă. În Egiptul antic ceapa era considerată un simbol al vieții eterne, datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice[1] și era oferită zeilor, sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai, astfel au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele. S-au găsit dovezi, resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tablă cu inscripții sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amitit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei cepula în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare, formă și gust. Descriere După metoda de cultivare, există "ceapa de vară" și "ceapa de iarnă" . Ceapa de vară este semănată primăvara timpuriu și recoltată în luna august și septembrie. E poate fi depozitată până în luna martie a anului următor. Ceapa de iarnă, mai zemoasă și mai puțin iute, este semănată în august, devine adultă numai în primăvara următoare și poate fi recoltată în luna iunie, însă nu poate fi depozitată pentru o perioadă de timp îndelungată. Conținut În foile de ceapă există o enzimă, Alliinase și un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) și Propanthial-S-Oxid care provoacă lăcrimarea la tăierea cepei. Soiuri de culoare Ceapă galbenă Ceapă roșie Ceapă albă Cultura Culturi mixte cu ceapă Plantele care se dezvoltă bine în cultură învecinată cu ceapa: Mărar Căpșuni Castravete Salata Morcovi Sfecla roșie Ridichi Folosire Ogor cultivat cu ceapă în nordul Republicii Moldova În bucătărie este folosită ca și condiment. În medicină, împreună cu usturoiul, ajută la restabilirea și normalizarea circulației sanguine. Are o acțiune antimicrobiană, reglează metabolismul și mai ales a lipidele, stimulează sistemulu imunitar, ajută la combaterea răcelii. Aliment apreciat în antichitate pentru virtuțile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice și antiinfecțioase, ceapa este un factor de sănătate și de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa albă (dulce) de Tournon, în Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu târgurile ei anuale speciale, ca și marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). Părți utilizate: bulbul și sucul lui. Principalii constituenți cunoscuți: fructani, vitaminele A, B, C; săruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat și nitrați calcaroși, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic și acetic; disulfură de alil și de propil; ulei volatil; glucochinină; oxidaze diostaze (acestea din urmă sterilizate; prin căldură); principii antibiotice. Compoziție medie pentru 100 g Energie 3 kcal Apă 89 % Glucide 7,1 % Lipide 0,2 % Proteine 1,3 % Fibre 2,1 % Calciu 25 mg Magneziu 10 mg Potasiu 170 mg Fier 0,3 mg Vitamina C 7 mg Vitamina B1 0,06 mg Vitamina B3 0,3 mg Vitamina B6 0,14 mg Vitamina B9 0,02 mg Vitamina E 0,14 mg Proprietăți Uz intern: Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal). Diuretic puternic, dizolvant și eliminator al ureii și al clorurilor. Antireumatismal Antiscorbutic Antiseptic și antiinfecțios (antistafilococic: ceapa se comportă în privința acestui microb ca un antibiotic: L. Binat). Secretor, expectorant Digestiv (ajută în digestia făinoaselor). Echilibrant glandular Antisclerotic și antitrombozic Afrodisiac(lucrări vechi, Hull Walton) Hipoglicemiant Antiscrofulos Vermifug Hipnotic ușor Curativ al pielii și al sistemului pilos. Uz extern: Emolient și rezolutiv (resorbant). Antiseptic. Antalgic(sedativ, calmant). Îndepărtează țânțarii. Indicații Uz intern: Astenii, surmenaj fizic și intelectual, creștere. Oligurii, retchții lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite). Hidropizie. Azotemie, cloruremie Reumatism, artritism Litiază biliară Fermentații intestinale (diaree) Infecții genitourinare Afecțiuni respiratorii (guturai, bronșite, astm, laringită) Gripă . Atonie digestivă Dezechilibrări glandulare Obezitate Ateroscleroză, prevenirea trombozelor. Prevenirea senescenței Prostatism Diabet Adenite, limfatism, rahitism. Paraziți intestinali. Uz extern: Abcese, panariții, furuncule, înțepături de viespi. Degerături, crăpături Migrene Congestie cerebrală. Surditate, țiuituri. Nevralgii dentare. Negi. Plăgi, ulcere, arsuri Pistrui Țânțari (pentru a-i îndepărta). Aspecte economice Producția 2004 în mii de tone Sursa FAO Țări Ceapă uscată Ceapă proaspătă Total Lume 53 591 283 4 454 687 58 045 970 China 18 035 000 717 000 18 752 000 India 5 500 000 - 5 500 000 Ex URSS 3 323 600 1 000 3 324 600 SUA 3 162 750 - 3 162 750 Turcia 1 800 000 235 000 2 035 000 Japonia 1 200 000 510 000 1 710 000 Pakistan 1 657 900 - 1 657 900 Iran 1 500 000 - 1 500 000 Coreea de Sud 745 203 520 000 1 265 203 Mexic 100 000 1 130 660 1 230 660 Brazilia 1 133 240 - 1 133 240 Spania 980 000 35 000 1 015 000 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:53
Ghimbir
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ghimbir Zingiber officinale - Köhlers Medizinal-Pflanzen-146.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Ordin: Zingiberales Familie: Zingiberaceae Gen: Zingiber Specie: Z. officinale Nume binomial Zingiber officinale Roscoe 1807[1] Modifică text Consultați documentația formatului Ghimbirul (Zingiber officinale), denumit popular și ghimber sau gingiber, este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat în uleiuri eterice. Este o specie perenă care are nevoie de o temperatură ridicată și constantă precum și de o umiditate permanentă pentru a se dezvolta corespunzător. Rizomul de ghimbir are o formă neregulată, contorsionată și e noduros, atingând până la 5-6 centimetri în lungime. Ghimbirul e deosebit de prețuit în bucătăriile orientale din India, Malaezia, Nepal, Bangladesh etc. Un nume alternativ al ghimbirului, introdus de turci în Moldova și Muntenia a fost cel de 'piper alb'. Denumirea de ghimbir a fost folosită mai ales în Banat și Ardeal provenind din maghiarul gyömber, iar apoi s-a impus în întreaga țară. În fostele colonii britanice, cum ar fi Canada, Australia, Jamaica, Kenya, se consumă o așa-zisă "bere" din ghimber (ginger beer) care de fapt este o băutură ne-alcoolică, răcoritoare. Substanțele active importante pe care le conține ghimbirul sunt compuși specifici numiți gingeroli, fenoli, ulei volatil. Cuprins 1 Etimologie 2 Utilizări culinare 3 Utilizări medicale 4 Alte utilizari 5 Cultivare 6 Vezi și 7 Note 8 Legături externe 9 Bibliografie Etimologie Cuvantul "ghimbir" provine, asemenea altor denumiri ale plantei în mai multe limbi europene (Ingwer în germană, gingembre în franceză, ghimbir în română, zenzero în italiană, ginger în engleză etc.) din latinescul zingiber, împrumutat și el din greaca veche (zingiberis). Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei în antichitate, denumirea greacă este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei în acea perioadă: singivera în pali și shringavera în sanscrită. Aceste denumiri înseamnă în formă de corn de cerb. Cu toate că denumirile în majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, în mod surprinzător grecii contemporani îl numesc piperoriza (rădăcină de piper), cu referire la gustul iute al rizomului. Utilizări culinare Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit în absolut toate tipurile de preparate, de la sosuri, supe și feluri principale, până la deserturi și băuturi. Deși a fost încă de pe vremea romanilor un condiment important, popularitatea acestuia a scăzut temporar în Europa, cel mai probabil din cauză că ghimbirul proaspăt era arareori comercializat pe continent. Situația s-a schimbat o dată ce acesta a devenit mult mai disponibil, și datorită popularității crescute a bucătariei asiatice. Dacă ghimbirul proaspăt este fiert, iuțeala sa crește, iar aroma scade. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin răzătoare, alături de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizează frecvent paste condimentate pe bază de ghimbir proaspăt și ardei iuți proaspeți, cu care marinează carnea înainte de a o găti. Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această tehnică pentru a obține sosuri delicioase cu care asezonează mâncărurile de legume și carne. În bucătăria chineză ghimbirul este folosit atăt prăjit cât și fiert. Mâncarea care fierbe înăbușit mai mult timp este aromată cu feliuțe de ghimbir, care își eliberează aroma destul de repede. Tehnica chinezească stir-fry (chao), care înseamnă gătirea pe foc iute, rapidă a mâncării, cu amestecare continuă, cere adesea ghimbir mărunțit sau dat prin răzătoare. Ghimbirul ocupă un loc important în bucătăria japoneză, unde este folosit în cantități mici. De exemplu, carnea de pui este aromată prin stropire cu sucul obținut prin stoarcerea ghimbirului proaspăt. Ghimbirul murat, (beni shoga), este preparat din rizomi foarte tineri și este adesea servit alături de sushi. Ginger ale este o băutură foarte populară în America de Nord. Nu este o bere fermentată, ci doar zahăr, extract de plante și apă gazoasă. Oricum, în Evul Mediu ghimbirul a fost folosit și la aromatizarea berii adevărate. În Europa întâlnim ghimbirul în mod special în bucătăria ungurească tradițională unde cunoaște o utilizare frecventă în condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la mâncăruri mai grele (din fasole, linte, varză), dar și la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir proaspăt). Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust și nu poate substitui rizomul proaspăt. El este doar un ingredient opțional în unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry, 5 arome și berebere. Ghimbirul uscat nu este folosit în regiunile unde acesta este cultivat. Gustul său este mai mult aromat decât iute și este folosit și la prepararea unor deserturi. Rizomul nu se consumă crud, ci se curăță îndepărtându-se coaja, și se taie în felii care se gătesc ca acompaniment la cărnuri sau sosuri, în salate, curry-uri etc. Ghimbirul se consumă câteodată în forma sa pisată, mărunțită. În acest caz ghimbirul e o pulbere fină asemănătoare piperului alb. Utilizări medicale Abia la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului, în special rizomul. În răceală, acționează asupra plămânilor, stomacului și splinei. O rădăcină proaspătă de ghimbir, rasă și fiartă în 250 ml apă, timp de 10 minute, produce un ceai cu efecte remarcabile în tratarea edemelor, vomei sau tusei, inducând și o senzație puternică de încălzire a corpului, respectiv un efect sudorific pregnant. Atunci când febra nu cedează, fierbeți 100 g ghimbir proaspăt în 500 ml apă și spălați tot corpul cu zeama rezultată. Dacă tusea nu vrea să vă lase în pace, stoarceți o rădăcină de ghimbir și amestecați sucul cu puțină miere și 250 ml apă fierbinte; beți câte 1-2 căni pe zi. Ceaiul de ghimbir este un calmant ideal în inflamațiile gâtului, sinuzite, răgușeală, febră, eliminare de mucozități și congestii respiratorii. Indigestia poate fi tratată dacă mâncați căteva bucățele de tulpină de ghimbir proaspăt. Este calmant pentru durerile abdominale, ajută digestia, elimină gazele, dă poftă de mâncare, neutralizează toxinele, în vreme ce o cană de suc din aceeași parte a plantei vă poate scăpa de un sughiț rebel, greață sau vomă, ori chiar de o toxiinfecție alimentară. Reumatism: Rapoarte medicale din diverse spitale chinezești arată că injectarea unei soluții de 5-10% suc de ghimbir în zonele afectate, poate trata cu succes durerile reumatice. Ghimbirul este folosit, adesea, ca antidot în caz de rău de mare. Este întrebuințat, de asemenea, pentru combaterea răului de altitudine, de mașină, de mișcare de rotație. Ghimberul acționează și împotriva stărilor de vomă, grețurilor, deranjamentelor stomacale sau intestinale. În caz de greață, se ține în gură, sub limbă, o bucățică de rădăcină de ghimbir. Senzația de greață și vomă va dispărea imediat. În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani, folosindu-se suc de ghimbir și morcovi. Astmul se mai poate trata cu tinctură de ghimbir care eliberează plămânul de secreții.0.5-1.5 g de praf de rădăcină de ghimbir, luat de 3 ori pe zi, înainte de masă, înlătură durerile de cap de natură nevralgică și spastică, grețurile și voma (la femeile însărcinate), tratează bronșita și astmul bronșic, frigiditate, cataracta. Alte utilizari În industria parfumurilor: grație uleiului esențial pe care îl conține, rizomul de ghimbir emană o savoare de lămâie piperată și conferă astfel căldură și personalitate parfumurilor. În industria cosmeticelor: La spitalele din Beijing, este utilizat în tratamentul alopeciilor (cheliilor) sub formă de rondele proaspete. Cosmetologii europeni au fabricat loțiuni cu ghimbir pentru tonificarea și revitalizarea părului. Loțiunile de corp pe bază de ghimbir au efecte de întinerire: hrănesc epiderma și îi conferă finețe și suplețe. Fiind bogat în magneziu, fosfor și acizi aminați, ghimbirul este omniprezent în formule revitalizante ale cremelor de față. În medicina alternativă: Moleculele aromatice de ghimbir trimit impulsuri creierului imediat ce ating pielea, relaxând și detensionând musculatura. Rădăcina încălzește meridianele de acupunctură. Terapeuții folosesc uleiurile aromatice de ghimbir pentru fricționarea zonelor unde se acumulează tensiuni negative: tâmplă, ceafă, încheieturi. Ghimbirulr are și proprietăți afrodiziace, stimulative, tonifiante, acționând prin grupul de compuși numiți gingeroli, asupra sistemului nervos. Alte proprietăți ale ghimberului: antitoxic, hipotensiv, antitusiv. Cultivare Cele mai mari plantații de ghimbir se află în regiunile tropice și subtropice. Cu o suprafață de 181 mii ha (2005) și o recoltă de 125 mii tone Nigeria este cel mai mare cultivator de ghimbir ca extindere. În schimb India produce anual 359 mii tone pe o suprafață de 95 mii ha (2005), dar în mare parte pentru piața indigenă. Cel mai mare exportator de ghimbir este China cu 232 mii tone în anul 2005. Vezi și Turtă dulce Bere de "ghimber" (în lb. engleză) Galangal (în lb. engleză) Note ^ Zingiber officinale information from NPGS/GRIN. www.ars-grin.gov. Accesat la 24 noiembrie 2011. Legături externe Efectele benefice ale siropului de ghimbir Bibliografie Dicționarul plantelor de leac. - Ed. a 2-a, rev. Editura Călin, 2008, București; pag. 55 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:54
Gulie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din ianuarie 2012. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din ianuarie 2012. Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. Gulie Chou rave 2.jpg Vedere generală Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliatae Ordin: Brassicales Familie: Brassicaceae Gen: Brassica Specie: B. oleracea Nume binomial Brassica oleracea var. gongyloides Linnaeus, 1758 Modifică text Consultați documentația formatului Gulia (lat. Brassica oleracea var. gongyloides) este o legumă cu o aroma dulce și delicată, între ridiche și varză, cu un conținut bogat în vitamina C și potasiu. Deși pare a fi o rădăcinoasă care crește în pământ, gulia de fapt se dezvoltă la suprafața solului. Este o leguma vitalizantă si foarte dietetică. Conținut caloric: 100g gulie crudă = 25 cal Proprietăți: Sursă excelentă de vitamina C (o cană de gulie aduce un aport de 140% din doza zilnică recomandată de vitamina C) și potasiu Vitaminele A, E, B, calciu, magneziu, zinc, fier Bogată în fibre Indicații Prin conținutul său caloric scăzut este indicată în dietele de menținere a siluetei sau de slăbire Ajută la stabilizarea nivelului glucozei în sânge utilă în controlul diabetului Elimină apa din organism indicată în edeme Ajută la vindecarea infecțiilor virale, în bronșite, tuse, angine Conține glicosinolați substanțe care inhibă captarea iodului de tiroidă consumul guliei fiind nerecomandat la persoanele cu probleme tiroidiene Mod de consum Guliile se pot păstra nespălate în frigider într-o pungă de plastic timp de o săptămână sau chiar mai mult Dacă frunzele sunt proaspete ele pot fi folosite în salată Gulia poate fi consumată crudă, fiartă sau coaptă; gulia fiartă este foarte digerabilă Gulia aduce o aromă specială unor ciorbe iar gulia murată este o delicatesă Sucul de gulie este foarte vitalizant dar trebuie amestecat în proporție de ¼ cu alt tip de suc, de exemplu de morcovi sau mere Legături externe Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:54
Hașmă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Allium ascalonicum Shallots.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Subclasă: Liliidae Ordin: Asparagales Familie: Alliaceae Gen: Allium Specie: A. ascalonicum Modifică text Consultați documentația formatului Tufă de haşmă Bulbi de eşalot (haşmă) comercializaţi în sudul Franţei Eşalot: bulb întreg şi secţionat Hașma (Allium ascalonicum), numită și șalotă, eșalot sau ceapă franțuzească, este o plantă erbacee perenă din familia Alliaceae (numită anterior Lilliaceae), comestibilă, înrudită cu ceapa, cu care se aseamănă mult. Este cultivată ca plantă aromatică și ca legumă comestibilă. Termenul denumește atât planta întreagă, cât și bulbul acesteia, care se utilizează de multă vreme în gastronomie. Este specifică bucătăriei franceze. A fost adusă în Occident de franci, după asediul de la Ascalon, la sfârșitul primei cruciade. Nu există un consens deplin asupra speciei, pe care unii autori o consideră ca specie distinctă (Allium ascalonicum L., sin. Allium hierochuntinum Boiss.), în timp ce alții o consideră doar o varietate de ceapă (Allium cepa L., var. aggregatum G. Don). Unii autori consideră că eșalotul gri, originar din Asia Centrală (Afganistan, Iran), este o specie diferită (Allium oschaninii O. Fedtsch.). Cuprins 1 Etimologie 2 Descriere 3 Utilizare culinară 4 Legături externe Etimologie Denumirea de hașmă derivă din cuvântul maghiar hagyma (ceapă). Denumirea de eșalot derivă din latinescul ascalonia (cepa), (ceapă) de Ascalon. Ascalon era un oraș situat pe vechiul teritoriu al filistinilor. Numit în prezent Ashkelon, orașul este situat pe teritoriul actual al statului Israel. Descriere Hașma este o plantă erbacee cu frunze cilindrice, cavitare, care formează o tufă cu înălțimea de 2030 cm. Inflorescența este umbeliformă, sferică. Semințele sunt mici și negre. Bulbul, mai mult sau mai puțin alungit, este constituit din șapte sau opt căței asemănători cu niște cepe mici, deformate, cu gust și miros de usturoi. Cățeii diferiți nu sunt reuniți într-un înveliș comun. Comparativ cu ceapa, bulbul este în general mai mic și de formă asimetrică. Utilizare culinară Hașma sau ceapa franțuzească are bulbul asemănător usturoiului și cepei, dar fără mirosul înțepător al usturoiului sau mirosul acru al cepei. Se folosește ca plantă aromatică în multe sosuri și, sub formă crudă, în salate, tocată sau tăiată felii subțiri. Înlocuiește usturoiul când se dorește obținerea unei arome mai delicate. Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hașmă Wikispecies Wikispecies conține informații legate de Hașmă DEX online: Hașmă Enciclopedia condimentelor: Ceapa franțuzească Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:55
Praz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Allium Leeks produce-1.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Subclasă: Liliidae Ordin: Asparagales Familie: Alliaceae Gen: Allium Specie: A. porum Modifică text Consultați documentația formatului Prazul, sau Allium porum, este o plantă erbacee, bienală. Prazul este simbolul național al Țării Galilor, fiind foarte renumit și în Oltenia.[1] Cuprins 1 Origine 2 Descrierea 3 Utilizări medicinale 4 Vezi și 5 Note 6 Legături externe Origine Originea prazului este în zona Mediteranei. Descrierea Prazul are o tulpină falsă groasă, albă, cu o lungime de până la 70 cm, cu frunze verzi alungite, cu o lungime de până la 50 cm. Bulbul subteran este mic și alungit, cu un diametru de 4 9 cm. În cel de-al doilea an înălțimea tulpinii se dublează, iar pe vârful tulpinii apar florile și semințele. Utilizări medicinale Prazul este bogat în vitamina C, PP, B6, fier și magneziu. Prazul poate fi întrebuințat în tratamentul unor diverse afecțiuni: arterioscleroză, acnee, afecțiuni respiratorii, hemoragie nazală, îndepărtarea roșeții tenului, tuse, ragușeală, laringită, faringită, elimină viermii intestinali. Prazul este un bun laxativ, fiind recomandat persoanelor ce sufera de constipație, este calmant și diuretic. Poate fi utilizat și la îngrijirea părului, pentru oferirea unor reflexe deosebite (decoct de praz). Vezi și Lista legumelor Note ^ VIDEO Prazul făcut celebru de marele Amza Pellea dispare din Oltenia. Fermierii nu mai vor să cultive leguma-vedetă din Nea Mărin Miliardar, 11 martie 2015, Andreea Mitrache, Adevărul, accesat la 29 iunie 2015 Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Praz ro Praz Tratamente naturale pe bază de praz Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:55
Revent
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Blue question mark.svg Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. [[wiki]] Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Revent Rheum rhabarbarum.2006-04-27.uellue.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Subregn: Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliatae Ordin: Caryophyllales Familie: Polygonaceae Gen: Rheum Specii Aproximativ 60, printre care: R. nobile R. officinale R. palmatum R. rhabarbarum R. rhaponticum Modifică text Consultați documentația formatului Reventul, denumit și Rabarbăr sau Rabarbară sau Rubarba, este o plantă ierboasă perenă, înaltă de 12 m. În pământ posedă un rizom dezvoltat și numeroase rădacini cărnoase, lungi, galben-portocalii la interior. În timpul primului an de vegetație, se dezvoltă o rozetă de frunze bazale; în anii următori apar și tulpinile florifere. Cuprins 1 Descriere 2 Origine 3 Utilizare 4 Acțiune terapeutică 5 Legături externe Descriere Frunzele sunt mari, palmat-lobate la palmat-fidate; pețiolul lor este lung, cărnos. Florile sunt roșii, mici, dispuse în cime, care reunite formează un panicul mare. Fructul de tip achenă piramidală, este prevăzut cu aripioare pe muchii. Origine Specia este originară din Asia centrală (Tibet) și orientală, fiind cultivată și în Europa. Utilizare Tulpinile sale sunt folosite la prepararea dulciurilor precum plăcinta cu revent, compotul de revent si dulceața de revent. Produs farmaceutic: Rhei rhizoma. Compoziție chimică: antracenozide (reina, reum-emodina), tanin. Acțiune terapeutică Este tonic amară, astringentă (în doze mici) - acțiune datorată taninurilor; laxativ-purgativă (în doze mari) - acțiune datorată antracenozidelor; Indicații terapeutice: lipsa poftei de mâncare, inflamații ale mucoasei bucale, constipații ocazionale. Legături externe Rabarbar - definitia DEX Online Rubarba: o plantă cu proprietăți medicinale, folosită încă din antichitate, 29 februarie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Revent Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:56
Sparanghel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sparanghel Illustration Asparagus officinalis0b.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Subregn: Tracheobionta Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Ordin: Asparagales Familie: Asparagaceae Subfamilie: Asparagoideae Gen: Asparagus Specie: Asparagus officinalis Sinonime[1] Listă [ascunde] Asparagus altilis (L.) Asch. Asparagus caspius Schult. & Schult.f. Asparagus esculentus Salisb. Asparagus fiori Sennen Asparagus hedecarpus Andrews ex Baker Asparagus hortensis Mill. ex Baker Asparagus littoralis Steven Asparagus oxycarpus Steven Asparagus paragus Gueldenst. ex Ledeb. Asparagus polyphyllus Steven ex Ledeb. Asparagus sativus Mill. Asparagus setiformis Krylov Asparagus vulgaris Gueldenst. ex Ledeb. Modifică text Consultați documentația formatului Sparanghel de vânzare Sparanghelul (Asparagus officinalis) este o specie de plante erbacee cu rădăcini cărnoase și ce conține frunze nedezvoltate asemănătoare ca aspect cu solzii unui pește. Sparanghelul este cultivat pentru lăstarii săi tineri, ce au un gust plăcut. Legături externe Sparanghelul vine de la egipteni și greci, Laura DOBRE, REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010 Sparanghelul leguma a cărei producție poate trece de 100 tone la hectar, 27 mai 2013, Mircea Marin, Agrointel.ro Asparagus Valoarea nutritivă la 100 g Energie 85 kJ (20 kcal) Carbohidrați 3.88 g - Zahăr 1.88 g - Fibre alimentare 2.1 g Grăsimi 0.12 g Proteină 2.20 g Tiamină (vit. B1) 0.143 mg (12%) Riboflavină (vit. B2) 0.141 mg (12%) Niacină (vit. B3) 0.978 mg (7%) Acid pantothenic (B5) 0.274 mg (5%) Vitamina B6 0.091 mg (7%) Acid folic (vit. B9) 52 μg (13%) Vitamina C 5.6 mg (7%) Calciu 24 mg (2%) Fier 2.14 mg (16%) Magneziu 14 mg (4%) Fosfor 52 mg (7%) Potasiu 202 mg (4%) Zinc 0.54 mg (6%) Manganese 0.158 mg Procentele din paranteze sunt în funcție de recomandările americane pentru adulți. Sursa: USDA Nutrient Database Asparagus officinalis with dewdrops. Referințe ^ The Plant List, Asparagus officinalis L. Bibliografie dexonline.ro/definitie/sparanghel Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:56
Țelină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Țelină Illustration Apium graveolens0.jpg Apium graveolens Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Apiales Familie: Apiaceae Gen: Apium Specie: A. graveolens Nume binomial Apium graveolens L. Modifică text Consultați documentația formatului Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. Cuprins 1 Utilizări 2 Medicină 2.1 Atenție 3 Reacții alergice 4 Referințe 5 Legături externe Utilizări Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât rădăcina cât și tulpina. În țările cu climă temperată, țelina este crescută și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit în industria parfumului și farmaceutică. Semințele se pot folosi și pentru aromă sau combinate cu sare, devenind sare de țelină. Este folosită drept condiment în cocktail-uri (notabilă este contribuția la cocktail-ul Bloody Mary). Rădăcina de țelină este indicat[de cine?] a fi inclusă în alimentația copiilor, adolescenților, este ideală pentru toți cei care suferă de tulburări de creștere și de maturizare.[necesită citare] Medicină Semințe de țelină Folosirea semințelor de țelină ca medicament este descrisă Aulus Cornelius Celsus.[1] Extractul din semințe se folosește mai ales în tratamentul afecțiunilor inflamatorii. Întreaga plantă este folosită pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritivă; poate fi lichefiată, zeama fiind folosită în inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoasă. Semințele, recoltate după ce planta înflorește, sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. Se crede că pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp, deci sunt bune în special pentru gută și artite. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. Rădăcina și fructele sunt folosite etnomedical pentru a trata anxietatea ușoară și agitația, pentru lipsa de apetit, oboseală, tuse, și ca un vermifug (substanță care distruge viermii intestinali). Atenție Bergapten-ul din semințe poate crește fotosensibilitatea, deci după ce se aplică uleiul, trebuie evitat contactul cu soarele Trebuie evitat uleiul și consumul de țelină în cantități mari în timpul sarcinii Semințele cultivate special pentru cultivare nu sunt comestibile fiind de cele mai multe ori tratate cu fungicide (Substanță care se utilizează pentru combaterea ciupercilor vătămătoare plantelor) Reacții alergice Deși mulți oameni consumă cu plăcere mâncarea preparată cu țelină, o mică parte pot avea reacții alergice severe. Pentru aceste persoane, contactul cu țelina poate fi fatal, întrând în șoc anafilactic.[2] O reacție alergică poate fi pornită consumând produse preparate cu mașini care mai devreme au procesat țelină. În contrast cu alergia provocată de arahide, cea mai răspândită în S.U.A., alergia provocată de țelină este cel mai predominantă în Europa Centrală.[3] Nu este indicat consumul de țelină în cantitate prea mare femeilor însărcinate, sau persoanelor care au suferințe renale, persoanele care au tensiunea arteriala scăzută, este indicat sa nu consume țelină în mod constant, excesul unei cure cu țelină duce la deranjamente digestive.[necesită citare] Referințe ^ Celsus, de Medicina ^ Celestin J, Heiner DC. West J, Alergiile și sistemul imunitar: Anafilactia produsă de mâncare. West. J. Med. 1993 Jun; 158(6): 610-611. ^ Bublin M, Radauer C, Wilson IBH, Kraft D, Scheiner O, Breiteneder H and Hoffmann-Sommergruber K Cross-reactive N-glycans of Api g 5, a high molecular weight glycoprotein allergen from celery, are required for immunoglobulin E binding and activation of effector cells from allergic patients The FASEB Journal. 2003;17:1697-1699. Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Țelină Wikispecies Wikispecies conține informații legate de Țelină Wikţionar Caută țelină în Wikționar, dicționarul liber. Țelină (www.bonduelle.ro) Țelina, aliment și medicament Telina - o radacina cu multe beneficii culinare si medicinale Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:57
Usturoi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pentru alte sensuri, vedeți Usturoi (dezambiguizare). Usturoi Allium sativum Woodwill 1793.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Liliopsida Ordin: Asparagales Familie: Alliaceae Subfamilie: Allioideae Trib: Allieae Gen: Allium Specie: A. sativum Nume binomial Allium sativum L. Modifică text Consultați documentația formatului Usturoiul (Allium sativum) este o plantă comestibilă, utilizată ca aliment și condiment. În medicina populară este considerat, alături de ceapă, un adevărat medicament, datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. În Egiptul antic și în timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor digestive, sau a pneumopatiilor. În afară de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali). Cuprins 1 Utilizare medicinală 2 Vezi și 3 Note 4 Legături externe Utilizare medicinală Un studiu a demonstrat că suplimentarea cu extract de usturoi inhibă calcificarea vasculară la pacienții umani care au colesterolul din sânge ridicat[1]. Vezi și Lista legumelor Mujdei Note ^ Durak I, Kavutcu M, Aytaç B, et al (June 2004). "Effects of garlic extract consumption on blood lipid and oxidant/antioxidant parameters in humans with high blood cholesterol". J. Nutr. Biochem. 15 (6): 3737. doi:10.1016/j.jnutbio.2004.01.005. PMID 15157944. Legături externe Wikispecies Wikispecies conține informații legate de Usturoi Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Usturoi Usturoiul Usturoi (www.gradinamea.ro) Alimentul minune. Miroase urât, dar este un antibiotic natural, 3 septembrie 2012, Evenimentul zilei Alimentul care face minuni pentru sănătate prevenind obezitatea și lupând împotriva infecțiilor și a impotenței, 11 aprilie 2013, Doctorul zilei Cel mai puternic antibiotic natural din lume, 13 noiembrie 2010, Amos News Farmacia naturii: cel mai puternic antibiotic, 7 august 2010, Amos News Cu usturoiul nu e de glumit!, 22 februarie 2006, CrestinOrtodox.ro Usturoiul, antibioticul natural, 20 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro Ceapa și usturoiul: mituri, superstiții și adevăr, 21 noiembrie 2013, Descoperă Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:57
Rădăcină
Hrean Morcov Păstârnac Ridiche Ridiche neagră Scorțoneră Sfeclă Țelină Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:57
Hrean
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Hrean Armoracia rusticanaAHA.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Brassicales Familie: Brassicaceae Gen: Armoracia Specie: A. rusticana Nume binomial Armoracia rusticana P.G. Gaertn., B. Mey. & Scherb Modifică text Consultați documentația formatului Hreanul (Armoracia rusticana), cunoscut și sub numele de usturoi, rădăcină-sălbatică, tormac, este o plantă legumicolă perenă, din familia Brassicaceae, cu tulpina subterană cilindrică, groasă, albă (folosită în alimentație drept condiment), cu frunzele mari și cu flori albe. Se presupune că hreanul este originar din sud-estul Europei și din vestul Asiei, însă în prezent este popular în toată lumea. Poate atinge până la 1,5 metri înălțime și este cultivat în special pentru rădăcina mare și albă, însă chiar și frunzele sale sunt comestibile. Tratamente naturiste cu hrean Hreanul pe lângă întrebuințarea în alimentație este și un bun medicament, fiind utilizat în tratamentul afecțiunilor renale, reumatismului, bronșitei, afecțiunilor dinților (parodontoză), bolilor de inimă, inflamațiilor articulare, sinuzitei, paraziților intestinali. Hreanul are multe calități terapeutice, fiind utilizat și la stimularea poftei de mâncare, tratarea gastritei și echilibrarea tranzitului intestinal. Această plantă medicinală se recomandă a se consuma proaspăt, sau ca principal ingredient în prepararea anumitor produse naturale (exemplu: tinctura de hrean). Legături externe Tratamente naturale cu hrean Hreanul este cel mai bun conservant natural, Laura DOBRE, REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:58
Păstârnac
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Păstârnac Parsnips-1.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Apiales Familie: Apiaceae Gen: 'Pastinaca' Specie: P. sativa Nume binomial Pastinaca sativa L. Modifică text Consultați documentația formatului Pastinaca sativa Păstârnacul sau albitura (lat. Pastinaca sativa) este o legumă care se cultivă pentru consumul de rădăcini, folosite drept condiment la prepararea mâncărurilor, deoarece sunt foarte aromate și bogate în vitaminele B1, B2 și C. Este o plantă bianuală care formează în primul an de cultură partea comestibilă (rădăcina îngroșată) și rozeta de frunze, iar în anul al doilea își dezvoltă tulpina floriferă. Păstârnacul are rădăcina simplă sau puțin ramificată, fusiformă, de culoare alb-murdar ori gălbuie, acoperită cu numeroase lenticele din cauza cărora rădăcina are un aspect neregulat. Pulpa este de culoare albă sau alb-gălbuie, suculentă și cu aromă specifică. Frunzele sunt lucioase pe față și pufoase pe dos, fiind cu mult mai mari decât cele de pătrunjel și de morcov. Păstârnacul are proprietăți diuretice, depurative, antioxidante. Surse Gh.Ciobanu: Legumicultură, Editura Agro-Silvică 1964 Legături externe Păstârnacul Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 09:59
.Morcov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Morcov Carrots with stems.jpg Morcovi recoltați Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Subclasă: Liliidae Ordin: Apiales Familie: Apiaceae Gen: Daucus Specie: Daucus carota Modifică text Consultați documentația formatului Daucus carota subsp. maximus Morcov Valoarea nutritivă la 100 g Energie 173 kJ (41 kcal) Carbohidrați 9 g - Zahăr 5 g - Fibre alimentare 3 g Grăsimi 0.2 g Proteină 1 g Vitamina A echiv. 835 μg (104%) - betacarotenă 8285 μg (77%) Tiamină (vit. B1) 0.04 mg (3%) Riboflavină (vit. B2) 0.05 mg (4%) Niacină (vit. B3) 1.2 mg (8%) Vitamina B6 0.09 mg (7%) Acid folic (vit. B9) 19 μg (5%) Vitamina C 7 mg (8%) Calciu 33 mg (3%) Fier 0.66 mg (5%) Magneziu 18 mg (5%) Fosfor 35 mg (5%) Potasiu 240 mg (5%) Sodiu 2.4 mg (0%) Procentele din paranteze sunt în funcție de recomandările americane pentru adulți. Morcovul (Daucus carota) este o rădăcină vegetală, de culoare oranj. Partea comestibilă a plantei este rădăcina. Este o plantă bienală, în primul an frunzele produc alimentul plantei, iar tuberculul îmagazinează zaharuri pentru ca planta să înflorească în al doilea an. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime, cu ramurele cu flori albe. Cuprins 1 Compoziție 2 Întrebuințare și calități 3 Boli 4 Legături externe Compoziție Mâncând doar o jumătate de cană de morcovi în fiecare zi, organismul nostru asimilează: Fibre dietetice 2g β-Carotină 4960 mcg Potasiu 127 mg Vitamina C 6g Conține între altele și multe alte substanțe nutritive esențiale pentru organismul uman: acidul folic, vitamina K și calciu. Toate acestea împreună cu doar 50 calorii.Morcovii împiedică formarea depozitelor pe pereții arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroză. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11.000 UI (Unități Internaționale) de vitamina A din beta-caroten (sursa: Biblia Vitaminelor de Earl Mindell). Întrebuințare și calități Morcovii se pot mânca sub formă crudă, în salate sau gătite în supe și mâncare. Se poate face de asemenea piure pentru noi născuți. Tulpina verde de asemenea se poate mânca, deși nu este o practică obișnuită. Împreună cu ceapa și țelina, morcovii sunt ingredientele primare cele mai folosite la mâncaruri. Morcovul deși este sărac în calorii, în grăsimi și colesterol, completează aportul zilnic de nutrienți cu vitamine și fibre alimentare, care hrănesc organismul, induc senzația de sațietate și mențin sănătatea tractului intestinal. Vitamina A este substanța folosită de ficat pentru evacuarea toxinelor din corp. Fibrele din morcovi contribuie la curățarea optimă a colonului și stimulează eliminarea eficientă a materiilor fecale. Boli Putregaiul negru Guignardia bidwellii sau stemphylium radicinum frunzele se înnegresc și mor, iar rădăcina se distruge. Floare de morcov Strat de morcovi Morcovul crud Valoare nutrițională pe 100 g Apă 89g Valoare energetică 40 kcal Proteine 0,98g Glucide 8,71g Lipide 0,24g Vitamina A 12 mg Vitamina B1 0,039 mg Vitamina B2 0,053 mg Vitamina B6 0,09 mg Vitamina C 7,1 mg Vitamina PP 1,2 mg Fier 0,66 mg Calciu 33 mg Magneziu 18 mg Fosfor 35 mg Potasiu 240 mg Sodiu 2,4 mg Fibre dietetice 3g Legături externe Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Morcov Morcovul, agricool.ro Cultivarea morcovului - morcovul in cultura tarzie, 7 Decembrie 2010, recolta.eu Cultura ecologica a morcovului, gazetadeagricultura.info Cum sunt morcovii mai sănătoși - spălați sau curățați de coajă?, 24 august 2012, Alexandra Postelnicu, Evenimentul zilei Morcovul - acest medicament!, 17 iulie 2010, Amos News Victoria morcovului impotriva cancerului!, 16 ianuarie 2010, Amos News Morcovul numit și - Ginsengul săracului Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 10:00
Ridiche
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ridiche Turnip.JPG Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Brassicales Familie: Brassicaceae Gen: Raphanus Specie: R. sativus Nume binomial Raphanus sativus L. Modifică text Consultați documentația formatului Ridichea (Raphanus sativus) este o legumă cultivată în regiunile temperate pentru rădăcina ei suculentă și bulboasă. Latinii o numeau radicula, varietățile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari și fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare în Europa, în special în zonele reci, pentru ca pot fi păstrate mai multe luni după recoltare. Specia comună de ridiche cea mai comercializată ca legumă în Europa și America de Nord este de piele și interior alb, excepție făcând cei 13 cm superiori care ies la suprafața pământului și care sub acțiunea razelor soarelui se schimba în roșu sau roșu-verde. Această parte superioară se dezvoltă din țesutul tulpinii, dar rămâne sudată de rădăcină, care este aproape sferică, aproximativ de 515 cm diametru și nu are rădăcini laterale. Rădăcina principală care se găsește sub rădăcina îngroșată este slabă și de 10 cm lungime; se taie după recoltare. Frunzele au o asemănare cu muștarul, cresc direct în partea superioară aproape fără sa aibă gât. Sunt comestibile dar trebuie să fie proaspete, în mod normal sunt eliminate înainte să ajungă la vânzare. Ridichea are un gust înțepător, asemănător cu varza, gust care se suavizează prin gătire. Ridichea ajunge să cântărească mai mult de 1 kg, totuși se poate recolta când este mică. Mărimea diferă în funcție de varietate și de timpul în care este lăsată să crească. Cele mai multe fac parte din varietăți speciale, care sunt bune doar imediat după recolectare și nu se conservă mult timp. Se folosesc în salate (chiar și frunzele crude). Depinzând de varietate are pulpa galbenă, albă, puțin portocalie sau roșiatică. Ridichea este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche albă, care este mai mare decât ridichea europeană. Origine Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă și cultivată pentru prima dată, putând fi vorba despre Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. Înaintea de apariția cartofului în Europa, importat de spanioli în secolul al XVI-lea, ridichea era un important aliment pentru europeni. Alte varietăți B. campestris L. B. campestris L. ssp. rapifera (Metzger) Sinsk. B. campestris L. var. rapa (L.) Hartman B. rapa L. ssp. campestris (L.) Clapham B. rapa L. ssp. olifera DC. B. rapa L. ssp. sylvestris Janchen B. rapa L. var. campestris (L.) W.D.J. Koch Caulanthus sulfureus Payson Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 10:00
Ridiche neagră
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ridiche neagră Root z01 schwarzer rettich.JPG Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Brassicales Familie: Brassicaceae Gen: Raphanus Specie: Raphanus sativus var. niger Nume binomial Raphanus sativus var. niger L. Modifică text Consultați documentația formatului Ridichea neagră (Raphanus sativus varietatea niger) este un soi de ridiche folosit din cele mai vechi timpuri în medicina naturistă, atribuindu-se puteri de vindecare a bolilor digestive, biliare, răceli. Conține glucide izotiocianați uleiuri esențiale enzime inhibitori de enzime microelemente vitaminele B și C Flavonoide Legături externe Rădăcinoase de toamnă: ridichea neagră și păstârnacul, 17 noiembrie 2009, Citynews.ro Ridichea neagră, un energizant de neîntrecut, 13 martie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei Alimentul-minune care nu ar trebui să lipsească din salatate: elimină toxinele și regenerează ficatul, 1 mai 2013, Doctorul zilei Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 10:01
Sfeclă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sfeclă Beta vulgaris z01.jpg Beetroots (cultivated Beta vulgaris) Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Angiospermae (neclasificat): Eudicotidae (neclasificat): Core eudicots Ordin: Caryophyllales Familie: Amaranthaceae Subfamilie: Chenopodioideae Gen: Beta L. Species see text Modifică text Consultați documentația formatului Sfecla cultivată Beta vulgaris Sfecla este un gen de plante din familia Amaranthaceae. Specii sălbatice de sfeclă pot fi găsite pe întreaga coastă a Mediteranei, pe coasta atlantică a Europei (din Grecia spre Siria), Orientul Apropiat și în părți din Asia, inclusiv India. Acest gen este format din specii bienale sau, rareori, perene. Este cultivată specia Beta vulgaris. Specii Beta adanensis Beta altissima Beta atriplicifolia Beta bengalensis Beta bourgaei Beta brasiliensis Beta campanulata Beta chilensis Beta cicla Beta corolliflora Beta intermedia Beta lomatogona Beta macrocarpa Beta macrorhiza Beta maritima Beta nana Beta orientalis Beta palonga Beta patellaris Beta patula Beta perennis Beta procumbens Beta trigyna Beta trojana Beta vulgaris Beta webbiana Vezi și Sfeclă de zahăr Sfeclă roșie Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 10:01
Sfeclă de zahăr
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Question book-4.svg Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. Sfeclă de zahăr SugarBeet.jpg Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Caryophyllales Familie: Amaranthaceae Subfamilie: Chenopodioideae Gen: Beta Specie: B. vulgaris Subspecie: vulgaris Nume binomial Beta vulgaris L. Modifică text Consultați documentația formatului Suikerbiet bloeistengel Beta vulgaris.jpg Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o plantă bienală, cultivată pentru obținerea zahărului. Rădăcina este pivotantă, groasă, gălbuie la exterior și albă în interior. Tulpina este în primul an scurtă și înconjurată de un buchet de frunze mari, lucioase. În al doilea an este ramificată și mai lungă, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate în inflorescență, pe tipul 5 (adică au 5 sepale, 5 stamine și un pistil). Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de petale se numesc apetale, a=fără). Polenizarea este făcută de vânt (directă) și de insecte (încrucișată). Fructele sunt mici, sub formă de ghemulețe, care se numesc glomerule. Fiecare fruct are o sămânță în interior. Plante înrudite cu sfecla de zahăr sunt: sfecla roșie, spanacul, loboda. Din rădăcină se extrage zahărul și resturile de la industrializarea zahărului sunt folositoare în fabricarea spirtului. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 21 Martie 2016, ora 10:02
Sfeclă roșie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sfeclă roșie Beta vulgaris - Köhlers Medizinal-Pflanzen-167.jpg Beta vulgaris Clasificare științifică Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Caryophyllales Familie: Amaranthaceae Gen: Beta Specie: B. vulgaris Nume binomial Beta vulgaris L., 1753 Modifică text Consultați documentația formatului Sfecla roșie (lat. Beta vulgaris) este o plantă cultivată pentru rădăcina sa cărnoasă folosită pe post de legumă în alimentația omenească, ca plantă furajeră și pentru producția de zahăr. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|