Fructele si legumele---izvor de sanatate

P�staie

Bob
Fasole
Linte
Maz�re
N�ut
Soia

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bob (leguminoas�)
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Bob (dezambiguizare).
Vicia faba
Illustration Vicia faba1.jpg
Vicia faba (ilustrație din anul 1885)
Clasificare științific�
(ITIS [1])
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Vicia
Specie: V. faba
Nume binomial
Vicia faba
L.
Sinonime

Faba vulgaris Moench.

Modific� text Consultați documentația formatului

Bobul sau Vicia faba este o plant� leguminoas�, ag�ț�toare, anual� care este cultivat� pe �ntreg P�m�ntul pentru folosința sa �n buc�t�rie.

Cuprins

1 Caracteristici
2 Cultivare
3 Folosinț�
4 Valori nutritive
5 D�un�tori și boli
6 Note
7 Leg�turi externe

Caracteristici

Bobul are vrejul puternic,drept de p�n� la 1,6 m �n�lțime.S�m�nța bobului poate varia �n funcție de soi dar �n general e puțin mai mare dec�t bobul de fasole.Are culoarea galben� la recoltare care se schimb� la uscare �n brun.Puterea germinativ� a bobului dureaz� de la 4 la 6 ani.R�d�cina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa �n p�m�nt azotul din aer,.Chiar dac� 80% din azotul fixat va fi consumat �ns�și de plant� ,20% r�m�ne și �mbog�țește solul.
Cultivare

Bobul este originar din zona mediteranean� sau din Asia central� dar �n ziua de azi este cultivat pe tot globul. Australia, China, Egipt și Etiopia sunt ț�rile cu cele mai mari culturi ale bobului asigur�nd 4/5 din producția mondial�. Temperatura propice culturii bobului este �n jurul a 15 �C.

Crește pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Prefer� pH-ul �ntre 6 și 7,5 și suport� solurile argiloase.

Ca �ngr�ș�minte cele mai recomandate sunt cele sulfurose și cele fosfopotasice.
Folosinț�
Bob uscat

Bobul este cultivat pentru hrana uman�. Este un aliment hr�nitor bogat �n proteine și carbohidrați care se poate consuma at�t verde c�t și g�tit. Filum-ul �nchis la culoare sau chiar negru arat� c� bobul este matur și este recomandat consumului de c�tre oameni.
Valori nutritive
Vrej de bob �nflorit

Compoziția chimic� pentru 100g de boabe de bob verde este urm�toarea:

ap�_65-70%
hidrați de carbon 17-20%
proteine 7-9%
gr�simi 0,4-0,7%
Fibre alimentare 2.75%
s�ruri minerale și vitamine 2,5%

pH-ul este �ntre 5 și 6 iar valoarea energetic� ptr 100g produs este �ntre 70 și 100 calorii. S�ruri minerale și vitaminile(ptr 100gr de produs verde):

calciu 105 mg
potasiu 1,39 mg
fosfor 600 mg
magneziu 240 mg
cupru 3 mg
fier 2 mg
vitamina A 200U.I.
vitamina B1 0,3 mg
vitamina B2 0,18 mg
vitamina C 25 mg
niacina 1,8 mg.

D�un�tori și boli
Plant� afectat� de Aphis Fabae

D�un�tori

Arphis fabae se trateaz� cu Menazon, Malation, Dibrom Fenitrotion
Sitona Lineatus se trateaz� cu Lindano ,Triclorfon și Carbaril.
Lixus Algirus se trateaz� cu Lindano și Triclorfon
Kakothrips robustus se trateaz� cu Lindano+sulf

Boli

Peronospora Viciae provoac� pete galbene pe frunze care apoi se usuc�.Poate fi comb�tut� cu Amestec de Bordeaux sau cu fungicide (Zineb,Maneb).
Uromyces Fabae provoac� pete decolorate pe frunze și pustule din care iese un praf negru.Se trateaz� cu Zineb, Maneb și Ziram.
Sclerotinia Sclerotinorum tulpina afectat� de aceast� boal� prezint� mucegai alb asem�n�tor bumbacului. Se trateaz� cu Captafol+Folpet,TMTD, Camptan+PCNB sau se arunc� palntele afectate.
planta parazit� Orobanche Nu se cunoaște un tratament eficce �mpotriva acestei plante.Plantele afectate se �nl�tur�, iar pentru combaterea mai bun� a bolii se rotește cultura.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fasole
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Fasolea
A green bean.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Phaseolus
Specie: Phaseolus vulgaris
Nume binomial
Phaseolus vulgaris
Linnaeus, 1758
Modific� text Consultați documentația formatului

Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plant� leguminoas� ag�ț�toare anual� care este originar� din America și este �ntrebuințat� �n buc�t�rie.

Cuprins

1 Cultivare
2 Recoltare
3 Valori nutritive
4 Valorile nutritive ale p�st�ilor verzi
5 Leg�turi externe

Cultivare

Fasolea se cultiv� at�t �n zone cu climat mai r�coros c�t și �n cele cu climat mai cald. Planta are nevoie de soluri saline.
fasole pinto
Recoltare

De la fasole se pot consuma at�t p�staia t�n�r� c�t și bobul uscat. Principalele ț�ri produc�toare de fasole uscat� sunt:

Brazilia - 3,2 milione tone
India - 3,0 milione tone
Birmania - 1,7 milione tone
China - 1,2 milione tone
SUA - 1,1 milione tone

Principalele ț�ri produc�toare de p�st�i verzi:

China - 2,47 milione tone
Indonezia - 0,87 milione tone
Turcia - 0,52 milione tone
India - 0,42 milione tone
Spania - 0,22 milione tone

Fasole cu afum�tur�, m�ncare tradițional� �n Rom�nia
Valori nutritive

Fasolele uscate sunt bogate �n proteine și fibre deasemenea au și multe minerale. Tabloul pentru 100 grame se prezint� astfel:

kilocalorii 332
fibre 4,3 g
proteine 19,2 g
gr�simi 1,8 g
carbohidrați 61,5 g
ap� 7,9 g

Lipide

gr�simi totale 1,8 g
colesterol 0,0 mg
saturate totale 0,12 g
monoinsaturate (olecice) 0,06 g
polinesaturate (linoleice) g 0,18

Minerale

calciu 228 mg
fosfor 407 mg
fier 5,5 gr
magneziu 140 mg
sodiu 24 mg
potasiu 1406 mg
zinc 2,79 mg

Valorile nutritive ale p�st�ilor verzi

100 grame de p�st�i verzi conțin:

31 kcal
carbohidrați - 79 g
zaharuri - 1,4 g
fibre - 3,4 g
gr�simi - 0,1 g
proteine - 1,8 g
vitamina A - 35 μg
vitamina C - 16 mg
calciu - 37 mg

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fasole

Cultivarea fasolei: ce și cum s� semeni ca s� obții recolt� bogat�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Linte
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Familia Papaveraceae
Illustration Lens culinaris0.jpg
Ilustrație din anul 1885 a plantei Lens culinaris
Clasificare științific�
(Anca S�rbu, 1999 cu ad�ug�ri)
Regn: Plantae
Subregn: Cormobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta Angiospermatophyta
Clas�: Magnoliatae
Subclas�: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Lens
Specie: culinaris
Nume binomial
Lens culinaris
Medik.(5)
Modific� text Consultați documentația formatului

Lintea (denumit� științific Lens culinaris) este o plant� anual� leguminoas�, scund�, p�roas�, cu frunzele paripenat-compuse ale c�rei semințe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante �nseamn� lentil� și provine din latinescul lens, datorit� formei bombate și circulare a semințelor.

Planta are cca 40 cm iar semințele se g�sesc �n p�st�i, ca și maz�rea și fasolea. Spre deosebire de mazare și fasole, semințele de linte sunt �n general numai c�te dou� in fiecare p�staie. Exist� mai multe variet�ți de linte - semințele difer� at�t din punctul de vedere al culorii (portocaliu, verde, verde inchis, maro) c�t și al dimensiunii și timpului de fierbere.

Cuprins

1 Lintea ca aliment
2 Istoric și origini
3 Bibliografie
4 Leg�turi externe

Lintea ca aliment

Al�turi de soia, lintea este opțiunea alimentar� preferat� de vegetarieni și populațiile cu tradiție vegetarian�. Datorit� timpului de fierbere redus, lintea este o excelent� alternativ� la fasole, �n preparate pasate, �n sup�, �n asociație cu orez, carne și legume.

Lintea este catalogat� ca aliment de grad nutrițional A datorit� conținutului ridicat de fibre, fier, magneziu, fosfor și protein� și conținutului extrem de sc�zut de gr�simi. Lintea nu conține colesterol și aduce un aport caloric de cca 110-160 kcal/100g, �n funcție de varietatea preparat� și modul de preparare.
Istoric și origini

Lintea este o plant� originar� din Orientul Apropiat și a fost una dintre primele plante cultivate de om pentru a fi utilizat� �n alimentație, �nc� din Neolitic.

�n prezent, lintea este utilizat� extensiv la scar� global�, fiind preferat� de populația asiatic� și mediteranean�, precum și de c�tre vegetarieni.
Bibliografie

1.S�rbu Anca, Biologie vegetal�. Note de curs, Editura Universit�ții din București, 1999
2.Enciclopedia florei și faunei din Rom�nia
3.en Calories in Lentils
4.Wiki francez�
5. Wiki polonez�

Leg�turi externe

Lintea, simbolul abundentei, starii de bine si prosperitatii, 03-03-2010, Doina Mot, agenda.ro
Lintea, fasolea dacilor, 20 iunie 2010, Dragos Serban, agroromania.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Maz�re
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pisum sativum
Illustration Pisum sativum0.jpg
Pisum sativum
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Pisum
Specie: P. sativum
Nume binomial
Pisum sativum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Pisum sativum

Maz�rea (Pisum sativum) este o plant� ierboas�, cultivat�. Face parte din familia leguminoaselor,fiind dicotiledonat�. R�d�cina sa este pivotant�, cu nodozit�ți. Tulpina este aerian�, ierboas� și volubil�, �ns� f�r� țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termin� cu c�rcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește p�staie.

Cuprins

1 Specii și variet�ți
2 Caractere morfologice
3 �nsușiri fiziologice
4 Istoric
5 Importanț�
6 Cultura maz�rei
7 Tratamente naturale cu ajutorul maz�rei
8 Note
9 Bibliografie
10 Leg�turi externe

Specii și variet�ți

C�teva soiuri de maz�re cu bobul neted

Fina verde ,- este un soi semitimpuriu, boabele sunt fine și extrafine.

Alaska ,- este un soi de maz�re timpuriu, boabele sunt fine și extrafine.

Prima, - este un soi de maz�re timpuriu, boabele sunt fine și extrafine.

C�teva soiuri de maz�re cu bobul zb�rcit

Mingomark, - este un soi de maz�re timpuriu, rezistent la secet�.

Vidra 187,- este un soi semit�rziu, cu boabe fine și foarte fine.

Gotinga, - este un soi t�rziu, boabele de maz�re sunt mijlociu de fine.

Maz�rea, este o plant� nepretențioas� fața de solul unde este cultivat�, dar este sensibil� la condițiile climaterice, �n special la secet�, este recomandat� udarea culturilor, pentru a obține producții optime.
Caractere morfologice

R�d�cina nu prezint� rizoderm�

�nsușiri fiziologice

Maz�rea, Pisum sativum, posed� numeroase variet�ți și forme.

R�d�cina este pivotant� și puternic dezvoltat�, cu numeroase ramificații laterale pe care se g�sesc nodozitațiile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s� foloseasc� fosforul și alte substanțe nutritive din compușii greu solubili.

Tulpina are o lungime de 35 � 200 cm și poate fi simpl� sau ramificat� de la baz�.

Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. La baza frunzei se afl� dou� stipele mari, amplexicaule, de form� semi-cordat�. Are foliolele din v�rful frunzei compuse transformate �n c�rcei.

Florile, de culoare alb� sau puțin violet-roșcat�, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, c�te una la soiurile timpurii și c�te 2-5 la cele tardive. Corola are form� papilionat�. Staminele - organele de reproducere mascule � la maz�re sunt �n num�r de 9 concrescute prin filamentele lor și cea de-a 10-a liber�. �n mijlocul florii se afl� gineceul care este monocarpelar � carpelele sunt frunze modificate și adaptate la funcția de �nmulțire.

Este o plant� autogam�, la care polenizarea se face direct, polenul ajung�nd pe stigmatele aceleiași flori, �ns� nu este exclus� și polenizarea incrucișat�, c�nd polenul trece dintr-o floare �ntr-alta, prin mijlocirea v�ntului, a insectelor, a apei și sub acțiunea omului.

Fructul este o p�staie dehiscent�, cu 3-7 semințe globuloase, netede, de culoare galben�, verzuie sau brun�.

Dup� fecundație, din ovule se formeaz� semințele. Integumentele ovulului se transform� �n tegumentul seminței, din celula ou se dezvolt� embrionul, iar din celula secundar� se formeaz� endospermul, un țesut cu substanțe de rezerv�, necesare pentru hrana embrionului. Forma semințelor la maz�re este sferic�.
Istoric

Originar� din Asia Mica și Asia Central�, maz�rea a fost cultivat� �n antichitate de greci și romani �n sudul Europei, de unde apoi s-a r�sp�ndit �n tot continentul; �n Rom�nia este adus� �n secolul al XVII-lea.
Importanț�

Nu are o importanț� foarte mare, dar este comercializat� �n foarte multe ț�ri pentru gustul s�u deosebit.

Maz�rea, fasolea, lintea sunt folosite la prepararea unor m�nc�ruri. Leguminoasele sunt importante și pentru refacerea structurii și fertilit�ții solurilor.Semințele leguminoaselor sunt bogate �n substanțe dulci, proteine,gr�simi,iar din unele se extrag uleiuri.
Cultura maz�rei

Cerințe faț� de clim� și sol.

Maz�rea nu este foarte pretențioas� faț� de sol, dar faț� de clim� nu se poate spune același lucru; dac� este secet� nu se va obține aceeași producție ca atunci c�nd plou�, deci este recomandat� irigarea culturilor respective.

Zone ecologice.

Soiuri de maz�re.

Asolament.

Sistemul de �ngr�șare.

Lucr�ri de �ngrijire.

Boli și d�un�tori.

Tratamente naturale cu ajutorul maz�rei

Pe l�ng� utilizarea maz�rei �n preparatele culinare, se cunoaște și �ntrebuințarea acesteia ca remediu natural, ajut�nd �n vindecarea și tratarea numeroaselor afecțiuni. Maz�rea contribuie la tratamentul osteoporozei, hipertensiunii arteriale, constipației, diabetului etc.
Maz�rea verde mai este recomandat� a fi utilizat� și �n tratarea bolilor renale sau st�rilor de epuizare at�t fizic� c�t și psihic�. Maz�rea uscat� este și ea important�, deoarece asigur� organismului necesarul de energie.
Note
Bibliografie

Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvic�, București, 1967
Dicționar practic de agronomie, Editura Științific� și Enciclopedic�, București, 1979

Leg�turi externe

Tratamente naturale cu ajutorul maz�rei
Miracolele din bobul verde, Revista Magazin, 26 martie 2015, ADRIAN-NICOLAE POPESCU

Mazarea - aliment si remediu natural

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

N�ut
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Cicer arietinum
Chickpea.jpg
Dou� variet�ți de n�ut: bengalez� (st�nga) și european� (dreapta)
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Cicer
Specie: C. arietinum
Nume binomial
Cicer arietinum
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului
N�ut alb �i verde
M�ncare de n�ut, specific spaniol

N�utul (Cicer arietinum) , cunoscut și sub denumirea de maz�rea berbecilor, este o plant� leguminoas� anual�, originar� din Asia Mic�.

Cuprins

1 Descriere
2 Specii și variet�ți
3 Caractere morfologice și �nsușiri fiziologice
4 Istoric
5 Importanț�
6 Utilizare
7 Cultura n�utului
7.1 Cerințe faț� de clim� și sol
7.2 Zone ecologice
7.3 Soiuri de n�ut
7.4 Asolament
7.5 Sistemul de �ngr�șare
7.6 Lucr�ri de �ngrijire
7.7 Boli și d�un�tori
8 Etimologie
9 Bibliografie

Descriere

Aspectul exterior al acestei plante difer� de cel al maz�rii prin forma frunzelor și a p�st�ii, care de cele mai multe ori �nchide dou� sau trei boabe, foarte rar o singur� boab�. Boabele n�utului sunt asem�n�toare cu cele de maz�re, singura deosebire fiind excrescența caracteristic� a embrionului �n form� de cioc, ce se aseam�n� cu capul unui berbec; sunt colorate �n roz deschis, galben și foarte rar cafeniu.
Specii și variet�ți

N�utul face parte din genul Cicer L. care cuprinde mai multe specii. Specia cultivat� este Cicer arietinum L. care se �mparte �n patru subspecii (dup� G. Popova - 1937):

Subsp. mediteraneum, (talie: mijlocie; culoare semințe: alb�-g�lbuie; MMB=300-500g),
Subsp.euroasiaticum, (talie: �nalt�; culoare semințe: albicioas�; MMB=200-300g),
Subsp.asiaticum, (talie: mijlocie; culoare flori: alb�, sau mai rar roz�; culoare semințe: albicioas�, roz� sau cafenie; MMB=150-200g),
Subsp.orientale, (plante cu frunze mici, semințe mici, culoare semințe: cafenie sau neagr�; MMB=100-150g).

Dup� forma și culoarea semințelor se deosebesc urm�toarele variet�ți de n�ut, (dup� G. Popova și A. Pav.) :

var. bohemico-nigritum, cu semințe negre, colțuroase - "cap de berbec",
var. transcaucaziano-carneum, cu semințe roz-g�lbui, rotunjite - "cap de bufniț�,
var. transcaucaziano-lutescens, cu semințe galbene, rotunjite,
var. afganico-roseum, cu semințe roz, colțuroase,
var. turkestano-eborinum, cu semințe galbene, globuloase (ca de maz�re) cu cioc.

Caractere morfologice și �nsușiri fiziologice

Planta de n�ut este �n �ntregime acoperit� de perișori care secret� acid oxalic și acid malic.

Tulpina este erect�, (rareori aplecat� sau culcat�) și ramificat�. Tufa este r�sfirat� și are �n�lțimea cuprins� �ntre 30 � 70 cm.
Frunza este imparipenat�, cu 10 - 16 foliole mici.
Florile sunt mici, de culoare alb�, galben�, roz, albastr�.
P�staia este scurt� și umflat�, de form� oval� sau rombic�, de culoare galben�-deschis, sau uneori violet�-deschis, av�nd 1-3 semințe.
Semințele. Forma semințelor este neregulat-sferic� p�n� la colțuroas�. Pot fi semințe: globuloase, (ca de maz�re) cu un rostru (cioc); rotunjite, �n form� de cap de bufniț�; colțuroase, �n form� de cap de berbec. Suprafața semințelor poate fi neted� sau neregulat�, zb�rcit� sau cu asperit�ți. Culoarea semințelor este alb�, galben�, roz, roșcat�, brun� sau neagr�. M�rimea semințelor este cuprins� �ntre 6 � 12 mm. MMB variaz� �ntre 60 - 500 g. Cotiledoanele sunt de culoare galben�. Hilul este oval.
Perioada de vegetație poate fi de 75 p�n� la 130 zile.

[1]
Istoric

A fost introdus, drept cultur�, �n Evul Mediu, iar �n estul Europei, �ncepe s� fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea. Acum aceast� plant� este cultivat� �n unele republici din Federația Rus�, �n Asia Central�, Africa, India, precum și �n unele ț�ri din Europa precum Spania, Italia și Bulgaria. �n perioada c�nd Dobrogea f�cea parte component� a Imperiului Otoman și unde tr�ia o �nsemnat� comunitate turc�, au existat culturi de n�ut și pe teritoriul acestei provincii rom�nești, unde verile calde și secetoase erau prielnice acestei plante. De aici provine si denumirea alternativ� de maz�re a berbecilor. Turmele de oi ale mocanilor transilv�neni care transhumau �n Dobrogea provocau adesea pagube acestei culturi, fiind hrana preferat� a berbecilor.
Importanț�

N�utul este bogat �n proteine, s�ruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și �n complexul de vitamine B. Av�nd o concentrație ridicat� de proteine (24%), la care se adaug� și un procent consistent de hidrați de carbon și gr�simi, n�utul are o valoare alimentar� deosebit�, �nlocuind �n buna parte proteinele din carne.
Utilizare

De la n�ut se consum� at�t p�st�ile tinere, verzi, preparate ca supe sau m�nc�ruri, c�t și boabele pr�jite și m�cinate care se pot consuma �n amestec cu cafea sau chiar ca �nlocuitor de cafea.

N�utul este asem�n�tor cu soia și se poate folosi �n prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun �nlocuitor pentru carne, fiind și mai gustos dec�t soia. Boabele de n�ut fierte, pisate și apoi amestecate cu pasta din semințele de susan (denumit� și tahini) la care se adaug� condimente, poart� denumirea de humus sau houmous, un fel de m�ncare popular �n Orientul apropiat si Balcani. Chiftelele pr�jite din f�in� de n�ut se numesc falafel, populare mai ales in Liban și Israel.

N�utul poate constitui chiar un �nlocuitor foarte bun pentru cafea. Boabele de n�ut pr�jite și m�cinate au un efect puternic stimulent digestiv și nervos. N�utul amestecat cu cafea este asociat uneori cu restricțiile alimentare de pe timpul dictaturii lui Ceaușescu, c�nd cafeaua natural� nu era adesea disponibil� ca atare. Cu toate acestea se știe c� din n�ut și cicoare se poate realiza o cafea natural� care nu e contraindicata pentru copii, neavand cofeina.

R�ceala poate fi comb�tut� cu c�te un pahar de ap� de n�ut, conferind o stare de vitalitate. Calit�țile apei de n�ut nu se opresc aici, ea fiind apreciat� și ca revigorant masculin, m�rind potența. N�utul mai este recomandat pentru consum și datorit� faptului c� este un aliment nutritiv, diuretic, �n astenia fizic� și psihic�, și �n convalescenț�.
Cultura n�utului
Cerințe faț� de clim� și sol

Temperatura minim� la care germineaz� semințele de n�ut este de 3 - 4 �C. Sem�nat la 6 - 8 �C, n�utul va r�s�ri �n maxim 10 zile. Dup� r�s�rire, poate suporta �nghețul de scurt� durat� (p�n� la -6 �C). N�utul se caracterizeaz� printr-o foarte mare rezistenț� la secet� și la usc�ciune, fiind mai rezistent dec�t maz�rea, fasolea și soia, dar temperatura medie pe timpul perioadei de vegetație nu trebuie s� dep�șeasc� 20 - 21 �C. Creșterea este oprit� pe timp de secet�, dar se va relua dup� prima ploaie. O umiditate prea mare a solului, �n faza de creștere, are o influenț� negativ� asupra producției de boabe, favoriz�nd apariția bolilor criptogamice (�n special antracnoza). N�utul se comport�, faț� de lumin�, ca plant� de zi lung�, creșterea sa fiind redus� �n condiții de zi scurt�. Solulurile potrivite pentru n�ut sunt cele cu textur� mijlocie, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, bogate �n special �n calciu, fiind contraindicat� utilizarea solurilor cu aciditate mare și a s�r�turilor. Nu sunt recomandate solurile cu textur� argiloas� sau cele cu exces de umezeal�. Cernoziomurile �ndeplinesc toate cerințele de creștere și dezvoltare.
Zone ecologice

Pentru n�ut, condițiile cele mai favorabile de creștere și dezvoltare sunt cele din zona de sud a ț�rii. �n Dobrogea exist� o zon� favorabil� �n perimetrul localit�ților Negru-Vod�, Adamclisi și Medgidia, una potrivit de favorabil� la H�rșova, restul teritoriului dobrogean f�c�nd parte din zona mai puțin favorabil�. �n C�mpia Rom�n�, exist� condiții favorabile pentru n�ut �n zona cernoziomului și puțin favorabile �n zona terenurilor s�r�turoase, nisipoase, sau a celor joase și umede. �n Moldova, n�utul g�sește condiții bune de creștere și dezvoltare �n partea de sud a Podișului B�rladului și c�mpia de sud a Moldovei. �n Banat, zona favorabil� este �n c�mpia Timișoarei și Aradului.
Soiuri de n�ut

Cicero,
Gulnar.

�n cultur� exist� și populații locale: de Lovrin, n�utul galben, n�utul galben-cafeniu, n�utul brun-roșcat, n�utul galben de Moldova, etc.
Asolament
Sistemul de �ngr�șare
Lucr�ri de �ngrijire
Boli și d�un�tori
Etimologie

Numele de n�ut �și g�sește etimologia �n cuv�ntul turc nohut de unde mai apoi a intrat �n limba rom�n�, inițial �n varianta, azi arhaic�, n�hut. �n limba bulgar� a intrat sub forma нахут nahut.
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Cicer
Bibliografie

Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvic�, București, 1967
Dicționar practic de agronomie, Editura Științific� și Enciclopedic�, București, 1979

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Soia
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Soia
Soybean.USDA.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicote
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Subfamilie: Faboideae
Gen: Glycine
Specie: G. max
Nume binomial
Glycine max
(L.) Merr.
Sinonime[1]

Dolichos soja L.
Glycine angustifolia Miq.
Glycine gracilis Skvortsov
Glycine hispida (Moench) Maxim.
Glycine soja sensu auct.
Phaseolus max L.
Soja angustifolia Miq.
Soja hispida Moench
Soja japonica Savi
Soja max (L.) Piper
Soja soja H.Karst.
Soja viridis Savi

Modific� text Consultați documentația formatului

Soia (Glycine max)[2] este o plant� de cultur� din familia leguminoase, subfamilia Faboideae. Din aceast� familia mai face parte fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joac� un rol important �n industria alimentar�, ele conțin�nd 39 % proteine, 17 % ulei.
O plant� de soia
Referințe și note

^ �Glycine max�. Encyclopedia of Life. Accesat la 16 februarie 2012.
^ �Glycine max�. Multilingual Multiscript Plant Name Database. Accesat la 16 februarie 2012.

Bibliografie

doi:79 10.1007.2F978-94-007-1764-0 79
Aceast� referinț� va fi completat� automat �n urm�toarele minute. Puteți s�ri peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Soia

[1] - Genetic Resources of Leguminous Plants in the N.I. Vavilov Institute of Plant Industry
Soia pe DMOZ
Cooking with soybeans pe DMOZ
New Crop Resource Online Program � Large collection of Soybean information
Soybeans:complete listings Intech Open Science.. InTech Open Access Publisher - Open Science Open Minds | InTechOpen
The Solae Company, producer and marketer of soy; a joint venture of DuPont and Bunge Limited.
Mancare cu soia
Din ciocolat� �n carne. Soia modificat� genetic, antidotul foametei sau �bomb� de ucidere �n mas�?, 23 mai 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Tulpin�, bulb, tubercul sau rizom

Cardon (Pachycereus pringlei)
Cartof
Cartof dulce sau Batat
Ceap�
Ghimbir
Gulie
Hașm�
Praz
Revent sau Rubarb�
Sparanghel
Țelin�
Usturoi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cartof
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Cartof
Potatoes.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Solanum
Specie: S. tuberosum
Nume binomial
Solanum tuberosum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Cartoful (Solanum tuberosum) este o plant� erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de form� rotund�, oval� sau alungit�. Planta este cultivat� pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați �n amidon, motiv pentru care sunt folosiți �n alimentație, dar și ca furaj.

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. �n perioada precolumbian�, �n zonele aflate azi �n Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. Dup� orez, gr�u și porumb, cartofii reprezint� a patra surs� de energie alimentar�.

Cartofii sunt cultivați �n peste 120 de ț�ri și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni.[1] �n anul 2007, recolta total� de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.[1]

Cuprins

1 Etimologie
2 Istorie
3 Conținut
4 �n Rom�nia
5 Note
6 Bibliografie
7 Leg�turi externe

Etimologie

�n limba rom�n�, �cartof� deriv� din germanul Kartoffel, cuv�nt care deriv� prin intermediul limbii italiene din latinescul tuber (�umfl�tur�).
Istorie
Articole principale: Istoria cartofului �n Europa și Istoria cartofului �n imperiul incaș.

Cartoful a fost descoperit �n Peru, de c�tre spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin dup� aceea, �n Spania și �n Italia.
Portretul lui Parmentier

Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incașilor a fost importat� �n Spania și �n ț�rile din sudul Europei c�tre 1540. Patruzeci de ani mai t�rziu, amiralul englez Raleigh o introduce �n Insulele Britanice și �n Ț�rile de Jos. �n vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om, risc�nd s�-i dea lepra, și nu servea dec�t la hr�nirea vitelor.

Un farmacist al armatelor franceze, prizonier �n Germania, �l descoper� la fiecare mas� �n gamela lui. �ntors �n Franța, �n 1763 �spițerul Armatelor�, Antoine-Augustin Parmentier, se �ncumet� s� fac� tot posibilul ca leguma s� fie adoptat� �n Franța, �ncerc�nd s� g�seasc� un leac al foametei. �ns�, o violent� opoziție se declanșeaz� și, �n anumite provincii, se interzice cultivarea �plantei d�un�toare�. Parmentier a izbutit, totuși, s�-i conving� pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care �și �mpodobește butoniera cu flori de cartofi.[2]

Planta nu era apreciat� �n Franța dec�t pentru calit�țile ei ornamentale. �n secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a str�duit s-o introduc� �n alimentație și nu f�r� greut�ți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de sem�nat și a �nmulțit speciile, ceea ce, �n cele din urm�, i-a permis s� obțin� variet�ți cunoscute �n zilele noastre. Totuși, populația r�m�nea ne�ncrez�toare. �n 1771, Academia de Medicin� din Paris conchide c� tuberculul e ned�un�tor și recomand� folosirea sa.

Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (ast�zi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și �a pus s� fie p�zite �n mod ostentativ ziua, ca s� �ndemne populația s� le fure noaptea�.[3]
Morfologia
Conținut

Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.[4]

Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejeaz� planta, se g�sesc �n special �n frunze, germeni, vl�stari și fructe.[5] Expunerea la lumin�, deteriorarea fizic� și �mb�tr�nirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentrațiile lor puternice afl�ndu-se imediat sub piele. G�titul la temperaturi de peste 170 �C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe iar �n cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se �nt�mpl� �ns� foarte rar. Expunerea la lumin� produce �nverzire prin sintez� de clorofil�, aceasta indic�nd cazurile �n care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece �nverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una f�r� cealalt�.
�n Rom�nia
Flori de cartof

�n Rom�nia se cultiv� �n special urm�toarele soiuri de cartofi:[7]

Soiuri timpurii

Gloria 'N' D Sc 1988
Ostara X 1981

Soiuri semitimpurii

Semenic R 17 O 1976
Sucevița R 12 O 1982
Adretta D A 1978
Koretta D A 1989
Anosta 'N' NL Sc 1989
Concorde 'N' NL Sc 1989
Timate 'N' NL Sc 1991

Soiuri semit�rzii

Cașin R 17 O 1991
Mureșan R 17 O 1984
Super R 17 O 1979
Nicola 'N' D A 1985
Roxy 'N' D Sc 1988
Sante 'N' NL Sc 1989
Desiree X 1965

Soiuri t�rzii

Manuela D A 1976
Eba NL Sc 1973
Procura 'N' NL Sc 1976

Note

^ a b Supercartoful va scapa omenirea de foamete?, 20 iulie 2011, Revista Magazin, accesat la 30 octombrie 2012
^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 102.
^ Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, București 1991, pp. 97.
^ Prof.dr. Martijn B. Katan (2008:93) Wat is nu gezond? Fabels en feiten over voeding. Uitgeverij Bert Bakker, Amsterdam, a VI-a imprimare.
^ �Tomato-like Fruit on Potato Plants�. Iowa State University. Accesat la 8 ianuarie 2009.
^ �Greening of potatoes�. Food Science Australia. 2005. Accesat la 15 noiembrie 2008.
^ domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/306bbcb26e37b8a4c225655600784f6b...

Bibliografie

Ecaterina Constantinescu, M. Berindei, D. Torje, Gh. Perceali. Cultura cartofului. Editura Agro-Silvic�, București, 1965
Gavril� Morar. Cultura cartofului. Editura: Risoprint, Cluj-Napoca, 1999
Titus Catelly. Cartoful, banalitate sau miracol? Editura Ceres, București 1988
Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Pelaghia Chilom, Arsenie Horgoș, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu. Tratat de legumicultur�. Editura Ceres, București, 2004
Valeriu Tab�r�. Fitotehnie. Vol. II. Plante tehnice tuberculifere și r�d�cinoase. Ed. Brumar, Timișoara 2005.
Victor Starodub. Tehnologii �n fitotehnie. Universitatea Agrar� de Stat din Moldova. Chișin�u, 2008
Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean Claude Crosnier. La pomme de terre: production, am�lioration, ennemis et maladies, utilisations. Editions Quae, Paris 1996
William H. Bohl, Steven B. Johnson. Commercial Potato Production in North America. The Potato Association of America Handbook. 2010
Dick Vreugdenhil. Potato Biology and Biotechnology. Advances and Perspectives. Elsevier 2007
Roy Navarre, Mark J Pavek. The Potato: Botany, Production and Uses. Publisher: CABI 2014
P. M Harris. The Potato Crop: The scientific basis for improvement. Springer, 2013

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cartof
Wik�ionar
Caut� �cartof� �n Wikționar, dicționarul liber.
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Cartof

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfecl� de Zah�r (INCDCSZ) Brașov
Cartofi �n Gr�dinile Tuileries, Gr�dinaMea.ro
�Cartoful, la noi și �n lume�, Agro-Business
�Jurnalul unui cartof�, gustos.ro
Cum te ajut� cartofii s� scapi de obiceiurile alimentare proaste, 10 august 2011, Adela Constantinescu, Cotidianul
Istoria si performantele cartofului, 6 septembrie 2010, Amos News
Școala și cartoful, 8 ianuarie 2013, Constantin Schifirneț, Adev�rul
Povestea cartofului, cel mai mare dușman al siluetei la rom�ni, 27 iunie 2013, Paula Rotaru, CSID
en Cartoful �n The Cambridge World History of Food
en Potato world

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://en.wikipedia.org/wiki/Pachycereus_pringlei

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2016-03-21 09:51:47https://en.wikipedia.org/wiki/Pachycereus_pringlei[/quote]


www.google.ro/search?q=cardon&newwindow=1&tbm=isch&tbo=u&source=...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Batat
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
(Redirecționat de la Cartof dulce)
Batat
Ipomoea batatas (Sweet Potato) Flower.jpg
Sweet potato in flower in Hong Kong
Ipomoea batatas 006.JPG
Sweet potato roots
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Solanales
Familie: Convolvulaceae
Gen: Ipomoea
Specie: I. batatas
Nume binomial
Ipomoea batatas
(L.) Lam.
Modific� text Consultați documentația formatului
Ipomoea batatas 006.JPG
Sweet potatoes, Padangpanjang.jpg
Ipomoea batatasL ja01.jpg
5aday sweet potato.jpg

Batat sau cartof dulce (Ipomoea batatas) este o plant� dicotiledonat� care aparține familiei Convolvulaceae. Este originar� din America. R�d�cina este comestibil�, av�nd un gust dulce.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ceap�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Allium cepa
Allium cepa.jpg
Ceapa cultivat� (Allium cepa) cu floare
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Subclas�: Liliidae
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Gen: Allium
Specie: A. cepa
Nume binomial
Allium cepa
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului

Ceapa referitor la ceapa cultivat�, Ceapa de buc�t�rie sau Ceapa de gr�din� este o plant� bianual� din genul Allium, fiind și cea mai �ntrebuințat� legum� din lume.[necesit� citare]

Cuprins

1 Istoric
2 Descriere
3 Conținut
4 Soiuri de culoare
5 Cultura
5.1 Culturi mixte cu ceap�
6 Folosire
6.1 Propriet�ți
6.2 Indicații
7 Aspecte economice
8 Imagini
9 Note
10 Bibliografie
11 Leg�turi externe

Istoric

Ceapa provine din regiunile de step� din Asia central� și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur�, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani �n urm�, cultivat ca plant� medicinal�, condiment și ca legum�. �n Egiptul antic ceapa era considerat� un simbol al vieții eterne, datorit� formei sale rotunde și a inelelor concentrice[1] și era oferit� zeilor, sau era folosit� ca moned� de plat� de a ajunge �n rai, astfel au fost pl�tiți și lucr�torii care au cl�dit piramidele. S-au g�sit dovezi, resturi de ceap� la descoperirea morm�ntului lui Tutankhamon. O tabl� cu inscripții sumeriene cuneiforme dat�nd cu 4.000 de ani �.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceap�, precum era amitit și ajutorarea s�racilor cu p�ine și ceap�. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de baz�. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la r�sp�ndirea cepei �cepula� �n Europa central�. �n Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit� și ca amulet contra pestei. �n secolul al XV-lea olandezii �ncep s� cultive diferite variante de ceap� ca și culoare, form� și gust.
Descriere

Dup� metoda de cultivare, exist� "ceapa de var�" și "ceapa de iarn�" . Ceapa de var� este sem�nat� prim�vara timpuriu și recoltat� �n luna august și septembrie. E poate fi depozitat� p�n� �n luna martie a anului urm�tor. Ceapa de iarn�, mai zemoas� și mai puțin iute, este sem�nat� �n august, devine adult� numai �n prim�vara urm�toare și poate fi recoltat� �n luna iunie, �ns� nu poate fi depozitat� pentru o perioad� de timp �ndelungat�.
Conținut

�n foile de ceap� exist� o enzim�, Alliinase și un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) și Propanthial-S-Oxid care provoac� l�crimarea la t�ierea cepei.
Soiuri de culoare

Ceap� galben�
Ceap� roșie
Ceap� alb�

Cultura
Culturi mixte cu ceap�

Plantele care se dezvolt� bine �n cultur� �nvecinat� cu ceapa:

M�rar
C�pșuni
Castravete
Salata
Morcovi
Sfecla roșie
Ridichi

Folosire
Ogor cultivat cu ceap� �n nordul Republicii Moldova

�n buc�t�rie este folosit� ca și condiment. �n medicin�, �mpreun� cu usturoiul, ajut� la restabilirea și normalizarea circulației sanguine. Are o acțiune antimicrobian�, regleaz� metabolismul și mai ales a lipidele, stimuleaz� sistemulu imunitar, ajut� la combaterea r�celii.

Aliment apreciat �n antichitate pentru virtuțile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice și antiinfecțioase, ceapa este un factor de s�n�tate și de longevitate.

De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb� (dulce) de Tournon, �n Ardèche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu t�rgurile ei anuale speciale, ca și marile cepe trandafirii de Toulouges (�n Pirineii Orientali).

P�rți utilizate: bulbul și sucul lui.

Principalii constituenți cunoscuți: fructani, vitaminele A, B, C; s�ruri minerale - sodiu, potasiu, fosfat și nitrați calcaroși, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic și acetic; disulfur� de alil și de propil; ulei volatil; glucochinin�; oxidaze diostaze (acestea din urm� sterilizate; prin c�ldur�); principii antibiotice.

Compoziție medie pentru 100 g
Energie 3 kcal
Ap� 89 %
Glucide 7,1 %
Lipide 0,2 %
Proteine 1,3 %
Fibre 2,1 %
Calciu 25 mg
Magneziu 10 mg
Potasiu 170 mg
Fier 0,3 mg
Vitamina C 7 mg
Vitamina B1 0,06 mg
Vitamina B3 0,3 mg
Vitamina B6 0,14 mg
Vitamina B9 0,02 mg
Vitamina E 0,14 mg
Propriet�ți

Uz intern:

Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
Diuretic puternic, dizolvant și eliminator al ureii și al clorurilor.
Antireumatismal
Antiscorbutic
Antiseptic și antiinfecțios (antistafilococic: ceapa se comport� �n privința acestui microb ca un antibiotic: L. Binat).
Secretor, expectorant
Digestiv (ajut� �n digestia f�inoaselor).
Echilibrant glandular
Antisclerotic și antitrombozic
Afrodisiac(lucr�ri vechi, Hull Walton)
Hipoglicemiant
Antiscrofulos
Vermifug
Hipnotic ușor
Curativ al pielii și al sistemului pilos.

Uz extern:

Emolient și rezolutiv (resorbant).
Antiseptic.
Antalgic(sedativ, calmant).
�ndep�rteaz� ț�nțarii.

Indicații

Uz intern:

Astenii, surmenaj fizic și intelectual, creștere.
Oligurii, retchții lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite).
Hidropizie.
Azotemie, cloruremie
Reumatism, artritism
Litiaz� biliar�
Fermentații intestinale (diaree)
Infecții genitourinare
Afecțiuni respiratorii (guturai, bronșite, astm, laringit�)
Grip� .
Atonie digestiv�
Dezechilibr�ri glandulare
Obezitate
Ateroscleroz�, prevenirea trombozelor.
Prevenirea senescenței
Prostatism
Diabet
Adenite, limfatism, rahitism.
Paraziți intestinali.

Uz extern:

Abcese, panariții, furuncule, �nțep�turi de viespi.
Deger�turi, cr�p�turi
Migrene
Congestie cerebral�.
Surditate, țiuituri.
Nevralgii dentare.
Negi.
Pl�gi, ulcere, arsuri
Pistrui
Ț�nțari (pentru a-i �ndep�rta).

Aspecte economice

Producția 2004 �n mii de tone
Sursa FAO
Ț�ri Ceap�
uscat� Ceap�
proasp�t� Total
Lume 53 591 283 4 454 687 58 045 970
China 18 035 000 717 000 18 752 000
India 5 500 000 - 5 500 000
Ex URSS 3 323 600 1 000 3 324 600
SUA 3 162 750 - 3 162 750
Turcia 1 800 000 235 000 2 035 000
Japonia 1 200 000 510 000 1 710 000
Pakistan 1 657 900 - 1 657 900
Iran 1 500 000 - 1 500 000
Coreea de Sud 745 203 520 000 1 265 203
Mexic 100 000 1 130 660 1 230 660
Brazilia 1 133 240 - 1 133 240
Spania 980 000 35 000 1 015 000

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ghimbir
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Ghimbir
Zingiber officinale - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-146.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Ordin: Zingiberales
Familie: Zingiberaceae
Gen: Zingiber
Specie: Z. officinale
Nume binomial
Zingiber officinale
Roscoe 1807[1]
Modific� text Consultați documentația formatului

Ghimbirul (Zingiber officinale), denumit popular și �ghimber� sau �gingiber�, este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat �n uleiuri eterice. Este o specie peren� care are nevoie de o temperatur� ridicat� și constant� precum și de o umiditate permanent� pentru a se dezvolta corespunz�tor. Rizomul de ghimbir are o form� neregulat�, contorsionat� și e noduros, ating�nd p�n� la 5-6 centimetri �n lungime. Ghimbirul e deosebit de prețuit �n buc�t�riile orientale din India, Malaezia, Nepal, Bangladesh etc. Un nume alternativ al ghimbirului, introdus de turci �n Moldova și Muntenia a fost cel de 'piper alb'. Denumirea de ghimbir a fost folosit� mai ales �n Banat și Ardeal provenind din maghiarul gy�mber, iar apoi s-a impus �n �ntreaga țar�. �n fostele colonii britanice, cum ar fi Canada, Australia, Jamaica, Kenya, se consum� o așa-zis� "bere" din ghimber (ginger beer) care de fapt este o b�utur� ne-alcoolic�, r�coritoare.
Substanțele active importante pe care le conține ghimbirul sunt compuși specifici numiți gingeroli, fenoli, ulei volatil.

Cuprins

1 Etimologie
2 Utiliz�ri culinare
3 Utiliz�ri medicale
4 Alte utilizari
5 Cultivare
6 Vezi și
7 Note
8 Leg�turi externe
9 Bibliografie

Etimologie

Cuvantul "ghimbir" provine, asemenea altor denumiri ale plantei �n mai multe limbi europene (�Ingwer� �n german�, �gingembre� �n francez�, �ghimbir� �n rom�n�, �zenzero� �n italian�, �ginger� �n englez� etc.) din latinescul �zingiber�, �mprumutat și el din greaca veche (�zingiberis�).

Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei �n antichitate, denumirea greac� este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei �n acea perioad�: �singivera� �n pali și �shringavera� �n sanscrit�. Aceste denumiri �nseamn� ��n form� de corn de cerb�.

Cu toate c� denumirile �n majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, �n mod surprinz�tor grecii contemporani �l numesc �piperoriza� (r�d�cin� de piper), cu referire la gustul iute al rizomului.
Utiliz�ri culinare

Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit �n absolut toate tipurile de preparate, de la sosuri, supe și feluri principale, p�n� la deserturi și b�uturi. Deși a fost �nc� de pe vremea romanilor un condiment important, popularitatea acestuia a sc�zut temporar �n Europa, cel mai probabil din cauz� c� ghimbirul proasp�t era arareori comercializat pe continent. Situația s-a schimbat o dat� ce acesta a devenit mult mai disponibil, și datorit� popularit�ții crescute a buc�tariei asiatice.

Dac� ghimbirul proasp�t este fiert, iuțeala sa crește, iar aroma scade. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin r�z�toare, al�turi de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizeaz� frecvent paste condimentate pe baz� de ghimbir proasp�t și ardei iuți proaspeți, cu care marineaz� carnea �nainte de a o g�ti.

Ghimbirul pr�jit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine pr�jit al�turi de usturoi, sau ceap�. Indienii folosesc adesea aceast� tehnic� pentru a obține sosuri delicioase cu care asezoneaz� m�nc�rurile de legume și carne.

�n buc�t�ria chinez� ghimbirul este folosit at�t pr�jit c�t și fiert. M�ncarea care fierbe �n�bușit mai mult timp este aromat� cu feliuțe de ghimbir, care �și elibereaz� aroma destul de repede. Tehnica chinezeasc� stir-fry (chao), care �nseamn� g�tirea pe foc iute, rapid� a m�nc�rii, cu amestecare continu�, cere adesea ghimbir m�runțit sau dat prin r�z�toare.

Ghimbirul ocup� un loc important �n buc�t�ria japonez�, unde este folosit �n cantit�ți mici. De exemplu, carnea de pui este aromat� prin stropire cu sucul obținut prin stoarcerea ghimbirului proasp�t. Ghimbirul murat, (beni shoga), este preparat din rizomi foarte tineri și este adesea servit al�turi de sushi.

�Ginger ale� este o b�utur� foarte popular� �n America de Nord. Nu este o bere fermentat�, ci doar zah�r, extract de plante și ap� gazoas�. Oricum, �n Evul Mediu ghimbirul a fost folosit și la aromatizarea berii adev�rate.

�n Europa �nt�lnim ghimbirul �n mod special �n buc�t�ria ungureasc� tradițional� unde cunoaște o utilizare frecvent� �n condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la m�nc�ruri mai grele (din fasole, linte, varz�), dar și la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir proasp�t).

Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust și nu poate substitui rizomul proasp�t. El este doar un ingredient opțional �n unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry, �5 arome� și berebere. Ghimbirul uscat nu este folosit �n regiunile unde acesta este cultivat. Gustul s�u este mai mult aromat dec�t iute și este folosit și la prepararea unor deserturi.

Rizomul nu se consum� crud, ci se cur�ț� �ndep�rt�ndu-se coaja, și se taie �n felii care se g�tesc ca acompaniment la c�rnuri sau sosuri, �n salate, curry-uri etc. Ghimbirul se consum� c�teodat� �n forma sa pisat�, m�runțit�. �n acest caz ghimbirul e o pulbere fin� asem�n�toare piperului alb.
Utiliz�ri medicale

Abia la �nceputul anilor 1980 cercet�torii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului, �n special rizomul.

�n r�ceal�, acționeaz� asupra pl�m�nilor, stomacului și splinei. O r�d�cin� proasp�t� de ghimbir, ras� și fiart� �n 250 ml ap�, timp de 10 minute, produce un ceai cu efecte remarcabile �n tratarea edemelor, vomei sau tusei, induc�nd și o senzație puternic� de �nc�lzire a corpului, respectiv un efect sudorific pregnant. Atunci c�nd febra nu cedeaz�, fierbeți 100 g ghimbir proasp�t �n 500 ml ap� și sp�lați tot corpul cu zeama rezultat�. Dac� tusea nu vrea s� v� lase �n pace, stoarceți o r�d�cin� de ghimbir și amestecați sucul cu puțin� miere și 250 ml ap� fierbinte; beți c�te 1-2 c�ni pe zi. Ceaiul de ghimbir este un calmant ideal �n inflamațiile g�tului, sinuzite, r�gușeal�, febr�, eliminare de mucozit�ți și congestii respiratorii.
Indigestia poate fi tratat� dac� m�ncați c�teva buc�țele de tulpin� de ghimbir proasp�t. Este calmant pentru durerile abdominale, ajut� digestia, elimin� gazele, d� poft� de m�ncare, neutralizeaz� toxinele, �n vreme ce o can� de suc din aceeași parte a plantei v� poate sc�pa de un sughiț rebel, greaț� sau vom�, ori chiar de o toxiinfecție alimentar�.
Reumatism: Rapoarte medicale din diverse spitale chinezești arat� c� injectarea unei soluții de 5-10% suc de ghimbir �n zonele afectate, poate trata cu succes durerile reumatice.
Ghimbirul este folosit, adesea, ca antidot �n caz de r�u de mare. Este �ntrebuințat, de asemenea, pentru combaterea r�ului de altitudine, de mașin�, de mișcare de rotație. Ghimberul acționeaz� și �mpotriva st�rilor de vom�, grețurilor, deranjamentelor stomacale sau intestinale. �n caz de greaț�, se ține �n gur�, sub limb�, o buc�țic� de r�d�cin� de ghimbir. Senzația de greaț� și vom� va disp�rea imediat.
�n China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani, folosindu-se suc de ghimbir și morcovi. Astmul se mai poate trata cu tinctur� de ghimbir care elibereaz� pl�m�nul de secreții.0.5-1.5 g de praf de r�d�cin� de ghimbir, luat de 3 ori pe zi, �nainte de mas�, �nl�tur� durerile de cap de natur� nevralgic� și spastic�, grețurile și voma (la femeile �ns�rcinate), trateaz� bronșita și astmul bronșic, frigiditate, cataracta.

Alte utilizari

�n industria parfumurilor: grație uleiului esențial pe care �l conține, rizomul de ghimbir eman� o savoare de l�m�ie piperat� și confer� astfel c�ldur� și personalitate parfumurilor.
�n industria cosmeticelor: La spitalele din Beijing, este utilizat �n tratamentul alopeciilor (cheliilor) sub form� de rondele proaspete. Cosmetologii europeni au fabricat loțiuni cu ghimbir pentru tonificarea și revitalizarea p�rului. Loțiunile de corp pe baz� de ghimbir au efecte de �ntinerire: hr�nesc epiderma și �i confer� finețe și suplețe. Fiind bogat �n magneziu, fosfor și acizi aminați, ghimbirul este omniprezent �n formule revitalizante ale cremelor de faț�.
�n medicina alternativ�: Moleculele aromatice de ghimbir trimit impulsuri creierului imediat ce ating pielea, relax�nd și detension�nd musculatura. R�d�cina �nc�lzește meridianele de acupunctur�. Terapeuții folosesc uleiurile aromatice de ghimbir pentru fricționarea zonelor unde se acumuleaz� tensiuni negative: t�mpl�, ceaf�, �ncheieturi.
Ghimbirulr are și propriet�ți afrodiziace, stimulative, tonifiante, acțion�nd prin grupul de compuși numiți gingeroli, asupra sistemului nervos. Alte propriet�ți ale ghimberului: antitoxic, hipotensiv, antitusiv.

Cultivare

Cele mai mari plantații de ghimbir se afl� �n regiunile tropice și subtropice. Cu o suprafaț� de 181 mii ha (2005) și o recolt� de 125 mii tone Nigeria este cel mai mare cultivator de ghimbir ca extindere. �n schimb India produce anual 359 mii tone pe o suprafaț� de 95 mii ha (2005), dar �n mare parte pentru piața indigen�. Cel mai mare exportator de ghimbir este China cu 232 mii tone �n anul 2005.
Vezi și

Turt� dulce
Bere de "ghimber" (�n lb. englez�)
Galangal (�n lb. englez�)

Note

^ �Zingiber officinale information from NPGS/GRIN�. www.ars-grin.gov. Accesat la 24 noiembrie 2011.

Leg�turi externe

Efectele benefice ale siropului de ghimbir

Bibliografie

Dicționarul plantelor de leac. - Ed. a 2-a, rev. � Editura C�lin, 2008, București; pag. 55

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Gulie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți s� contribuiți la rezolvarea lor sau s� le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de �ndrum�ri.

Trebuie pus(�) �n formatul standard. Marcat din ianuarie 2012.
Are bibliografia incomplet� sau inexistent�. Marcat din ianuarie 2012.

Nu ștergeți etichetele �nainte de rezolvarea problemelor.
Gulie
Chou rave 2.jpg
Vedere general�
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliatae
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Brassica
Specie: B. oleracea
Nume binomial
Brassica oleracea var. gongyloides
Linnaeus, 1758
Modific� text Consultați documentația formatului

Gulia (lat. Brassica oleracea var. gongyloides) este o legum� cu o aroma dulce și delicat�, �ntre ridiche și varz�, cu un conținut bogat �n vitamina C și potasiu. Deși pare a fi o r�d�cinoas� care crește �n p�m�nt, gulia de fapt se dezvolt� la suprafața solului. Este o leguma vitalizant� si foarte dietetic�.

Conținut caloric: 100g gulie crud� = 25 cal Propriet�ți: Surs� excelent� de vitamina C (o can� de gulie aduce un aport de 140% din doza zilnic� recomandat� de vitamina C) și potasiu Vitaminele A, E, B, calciu, magneziu, zinc, fier Bogat� �n fibre

Indicații

Prin conținutul s�u caloric sc�zut este indicat� �n dietele de menținere a siluetei sau de sl�bire Ajut� la stabilizarea nivelului glucozei �n s�nge � util� �n controlul diabetului Elimin� apa din organism � indicat� �n edeme Ajut� la vindecarea infecțiilor virale, �n bronșite, tuse, angine Conține glicosinolați � substanțe care inhib� captarea iodului de tiroid� consumul guliei fiind nerecomandat la persoanele cu probleme tiroidiene Mod de consum

Guliile se pot p�stra nesp�late �n frigider �ntr-o pung� de plastic timp de o s�pt�m�n� sau chiar mai mult Dac� frunzele sunt proaspete ele pot fi folosite �n salat� Gulia poate fi consumat� crud�, fiart� sau coapt�; gulia fiart� este foarte digerabil� Gulia aduce o arom� special� unor ciorbe iar gulia murat� este o delicates� Sucul de gulie este foarte vitalizant dar trebuie amestecat �n proporție de ¼ cu alt tip de suc, de exemplu de morcovi sau mere
Leg�turi externe

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Hașm�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Allium ascalonicum
Shallots.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Subclas�: Liliidae
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Gen: Allium
Specie: A. ascalonicum
Modific� text Consultați documentația formatului
Tuf� de ha�m�
Bulbi de e�alot (ha�m�) comercializa�i �n sudul Fran�ei
E�alot: bulb �ntreg �i sec�ionat

Hașma (Allium ascalonicum), numit� și șalot�, eșalot sau ceap� franțuzeasc�, este o plant� erbacee peren� din familia Alliaceae (numit� anterior Lilliaceae), comestibil�, �nrudit� cu ceapa, cu care se aseam�n� mult. Este cultivat� ca plant� aromatic� și ca legum� comestibil�. Termenul denumește at�t planta �ntreag�, c�t și bulbul acesteia, care se utilizeaz� de mult� vreme �n gastronomie. Este specific� buc�t�riei franceze. A fost adus� �n Occident de franci, dup� asediul de la Ascalon, la sf�rșitul primei cruciade.

Nu exist� un consens deplin asupra speciei, pe care unii autori o consider� ca specie distinct� (Allium ascalonicum L., sin. Allium hierochuntinum Boiss.), �n timp ce alții o consider� doar o varietate de ceap� (Allium cepa L., var. aggregatum G. Don). Unii autori consider� c� eșalotul gri, originar din Asia Central� (Afganistan, Iran), este o specie diferit� (Allium oschaninii O. Fedtsch.).

Cuprins

1 Etimologie
2 Descriere
3 Utilizare culinar�
4 Leg�turi externe

Etimologie

Denumirea de hașm� deriv� din cuv�ntul maghiar hagyma (ceap�).

Denumirea de eșalot deriv� din latinescul ascalonia (cepa), (ceap�) de Ascalon. Ascalon era un oraș situat pe vechiul teritoriu al filistinilor. Numit �n prezent Ashkelon, orașul este situat pe teritoriul actual al statului Israel.
Descriere

Hașma este o plant� erbacee cu frunze cilindrice, cavitare, care formeaz� o tuf� cu �n�lțimea de 20�30 cm. Inflorescența este umbeliform�, sferic�. Semințele sunt mici și negre. Bulbul, mai mult sau mai puțin alungit, este constituit din șapte sau opt c�ței asem�n�tori cu niște cepe mici, deformate, cu gust și miros de usturoi. C�țeii diferiți nu sunt reuniți �ntr-un �nveliș comun. Comparativ cu ceapa, bulbul este �n general mai mic și de form� asimetric�.
Utilizare culinar�

Hașma sau ceapa franțuzeasc� are bulbul asem�n�tor usturoiului și cepei, dar f�r� mirosul �nțep�tor al usturoiului sau mirosul acru al cepei. Se folosește ca plant� aromatic� �n multe sosuri și, sub form� crud�, �n salate, tocat� sau t�iat� felii subțiri. �nlocuiește usturoiul c�nd se dorește obținerea unei arome mai delicate.
Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hașm�
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Hașm�

DEX online: Hașm�
Enciclopedia condimentelor: Ceapa franțuzeasc�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Praz
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Allium
Leeks produce-1.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Subclas�: Liliidae
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Gen: Allium
Specie: A. porum
Modific� text Consultați documentația formatului

Prazul, sau Allium porum, este o plant� erbacee, bienal�. Prazul este simbolul național al Ț�rii Galilor, fiind foarte renumit și �n Oltenia.[1]

Cuprins

1 Origine
2 Descrierea
3 Utiliz�ri medicinale
4 Vezi și
5 Note
6 Leg�turi externe

Origine

Originea prazului este �n zona Mediteranei.
Descrierea

Prazul are o tulpin� fals� groas�, alb�, cu o lungime de p�n� la 70 cm, cu frunze verzi alungite, cu o lungime de p�n� la 50 cm. Bulbul subteran este mic și alungit, cu un diametru de 4 � 9 cm. �n cel de-al doilea an �n�lțimea tulpinii se dubleaz�, iar pe v�rful tulpinii apar florile și semințele.
Utiliz�ri medicinale

Prazul este bogat �n vitamina C, PP, B6, fier și magneziu.
Prazul poate fi �ntrebuințat �n tratamentul unor diverse afecțiuni: arterioscleroz�, acnee, afecțiuni respiratorii, hemoragie nazal�, �ndep�rtarea roșeții tenului, tuse, ragușeal�, laringit�, faringit�, elimin� viermii intestinali.
Prazul este un bun laxativ, fiind recomandat persoanelor ce sufera de constipație, este calmant și diuretic. Poate fi utilizat și la �ngrijirea p�rului, pentru oferirea unor reflexe deosebite (decoct de praz).
Vezi și

Lista legumelor

Note

^ VIDEO Prazul f�cut celebru de marele Amza Pellea dispare din Oltenia. Fermierii nu mai vor s� cultive leguma-vedet� din �Nea M�rin Miliardar�, 11 martie 2015, Andreea Mitrache, Adev�rul, accesat la 29 iunie 2015

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Praz

ro Praz
Tratamente naturale pe baz� de praz

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Revent
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Blue question mark.svg
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastr�.
Puteți contribui la dezvoltarea și �mbun�t�țirea lui ap�s�nd butonul Modificare.
[[wiki]]
Acest articol sau aceast� secțiune nu este �n formatul standard.
Ștergeți eticheta la �ncheierea standardiz�rii.
Revent
Rheum rhabarbarum.2006-04-27.uellue.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Cormobionta
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliatae
Ordin: Caryophyllales
Familie: Polygonaceae
Gen: Rheum
Specii

Aproximativ 60, printre care:

R. nobile
R. officinale
R. palmatum
R. rhabarbarum
R. rhaponticum

Modific� text Consultați documentația formatului

Reventul, denumit și Rabarb�r sau Rabarbar� sau Rubarba, este o plant� ierboas� peren�, �nalt� de 1�2 m. �n p�m�nt posed� un rizom dezvoltat și numeroase r�dacini c�rnoase, lungi, galben-portocalii la interior. �n timpul primului an de vegetație, se dezvolt� o rozet� de frunze bazale; �n anii urm�tori apar și tulpinile florifere.

Cuprins

1 Descriere
2 Origine
3 Utilizare
4 Acțiune terapeutic�
5 Leg�turi externe

Descriere

Frunzele sunt mari, palmat-lobate la palmat-fidate; pețiolul lor este lung, c�rnos.

Florile sunt roșii, mici, dispuse �n cime, care reunite formeaz� un panicul mare.

Fructul de tip achen� piramidal�, este prev�zut cu aripioare pe muchii.
Origine

Specia este originar� din Asia central� (Tibet) și oriental�, fiind cultivat� și �n Europa.
Utilizare

Tulpinile sale sunt folosite la prepararea dulciurilor precum pl�cinta cu revent, compotul de revent si dulceața de revent. Produs farmaceutic: Rhei rhizoma.

Compoziție chimic�: antracenozide (reina, reum-emodina), tanin.
Acțiune terapeutic�

Este tonic amar�, astringent� (�n doze mici) - acțiune datorat� taninurilor; laxativ-purgativ� (�n doze mari) - acțiune datorat� antracenozidelor;

Indicații terapeutice: lipsa poftei de m�ncare, inflamații ale mucoasei bucale, constipații ocazionale.


Leg�turi externe

Rabarbar - definitia DEX Online
Rubarba: o plant� cu propriet�ți medicinale, folosit� �nc� din antichitate, 29 februarie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Revent

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sparanghel
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Sparanghel
Illustration Asparagus officinalis0b.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Ordin: Asparagales
Familie: Asparagaceae
Subfamilie: Asparagoideae
Gen: Asparagus
Specie: Asparagus officinalis
Sinonime[1]
List�
[ascunde]
Asparagus altilis (L.) Asch.
Asparagus caspius Schult. & Schult.f.
Asparagus esculentus Salisb.
Asparagus fiori Sennen
Asparagus hedecarpus Andrews ex Baker
Asparagus hortensis Mill. ex Baker
Asparagus littoralis Steven
Asparagus oxycarpus Steven
Asparagus paragus Gueldenst. ex Ledeb.
Asparagus polyphyllus Steven ex Ledeb.
Asparagus sativus Mill.
Asparagus setiformis Krylov
Asparagus vulgaris Gueldenst. ex Ledeb.
Modific� text Consultați documentația formatului
Sparanghel de v�nzare

Sparanghelul (Asparagus officinalis) este o specie de plante erbacee cu r�d�cini c�rnoase și ce conține frunze nedezvoltate asem�n�toare ca aspect cu solzii unui pește. Sparanghelul este cultivat pentru l�starii s�i tineri, ce au un gust pl�cut.
Leg�turi externe

Sparanghelul vine de la egipteni și greci, Laura DOBRE, REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010
Sparanghelul � leguma a c�rei producție poate trece de 100 tone la hectar, 27 mai 2013, Mircea Marin, Agrointel.ro

Asparagus Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 85 kJ (20 kcal)
Carbohidrați 3.88 g
- Zah�r 1.88 g
- Fibre alimentare 2.1 g
Gr�simi 0.12 g
Protein� 2.20 g
Tiamin� (vit. B1) 0.143 mg (12%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.141 mg (12%)
Niacin� (vit. B3) 0.978 mg (7%)
Acid pantothenic (B5) 0.274 mg (5%)
Vitamina B6 0.091 mg (7%)
Acid folic (vit. B9) 52 μg (13%)
Vitamina C 5.6 mg (7%)
Calciu 24 mg (2%)
Fier 2.14 mg (16%)
Magneziu 14 mg (4%)
Fosfor 52 mg (7%)
Potasiu 202 mg (4%)
Zinc 0.54 mg (6%)
Manganese 0.158 mg
Procentele din paranteze sunt �n funcție
de recomand�rile americane pentru adulți.
Sursa: USDA Nutrient Database
Asparagus officinalis with dewdrops.
Referințe

^ The Plant List, Asparagus officinalis L.

Bibliografie

dexonline.ro/definitie/sparanghel

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Țelin�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Țelin�
Illustration Apium graveolens0.jpg
Apium graveolens
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Apium
Specie: A. graveolens
Nume binomial
Apium graveolens
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Țelina, sau apium graveolens, este o plant� din familia apiaceae. Poate atinge o �n�lțime de p�n� la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei av�nd culoarea alb�. Fructul s�u este achen�. Poate rezista p�n� la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de �nflorire este la �nceputul toamnei. Este o plant� hidrofil�.

Cuprins

1 Utiliz�ri
2 Medicin�
2.1 Atenție
3 Reacții alergice
4 Referințe
5 Leg�turi externe

Utiliz�ri

Țelina este folosit� �n �ntregime ca legum�, fiind consumat� at�t r�d�cina c�t și tulpina.

�n ț�rile cu clim� temperat�, țelina este crescut� și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit �n industria parfumului și farmaceutic�. Semințele se pot folosi și pentru arom� sau combinate cu sare, devenind sare de țelin�. Este folosit� drept condiment �n cocktail-uri (notabil� este contribuția la cocktail-ul Bloody Mary).

R�d�cina de țelin� este indicat[de cine?] a fi inclus� �n alimentația copiilor, adolescenților, este ideal� pentru toți cei care sufer� de tulbur�ri de creștere și de maturizare.[necesit� citare]
Medicin�
Semințe de țelin�

Folosirea semințelor de țelin� ca medicament este descris� Aulus Cornelius Celsus.[1] Extractul din semințe se folosește mai ales �n tratamentul afecțiunilor inflamatorii. �ntreaga plant� este folosit� pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritiv�; poate fi lichefiat�, zeama fiind folosit� �n inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoas�.

Semințele, recoltate dup� ce planta �nflorește, sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. Se crede c� pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp, deci sunt bune �n special pentru gut� și artite. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. R�d�cina și fructele sunt folosite etnomedical pentru a trata anxietatea ușoar� și agitația, pentru lipsa de apetit, oboseal�, tuse, și ca un vermifug (substanț� care distruge viermii intestinali).
Atenție

Bergapten-ul din semințe poate crește fotosensibilitatea, deci dup� ce se aplic� uleiul, trebuie evitat contactul cu soarele
Trebuie evitat uleiul și consumul de țelin� �n cantit�ți mari �n timpul sarcinii
Semințele cultivate special pentru cultivare nu sunt comestibile fiind de cele mai multe ori tratate cu fungicide (Substanț� care se utilizeaz� pentru combaterea ciupercilor v�t�m�toare plantelor)

Reacții alergice

Deși mulți oameni consum� cu pl�cere m�ncarea preparat� cu țelin�, o mic� parte pot avea reacții alergice severe. Pentru aceste persoane, contactul cu țelina poate fi fatal, �ntr�nd �n șoc anafilactic.[2] O reacție alergic� poate fi pornit� consum�nd produse preparate cu mașini care mai devreme au procesat țelin�. �n contrast cu alergia provocat� de arahide, cea mai r�sp�ndit� �n S.U.A., alergia provocat� de țelin� este cel mai predominant� �n Europa Central�.[3]

Nu este indicat consumul de țelin� �n cantitate prea mare femeilor �ns�rcinate, sau persoanelor care au suferințe renale, persoanele care au tensiunea arteriala sc�zut�, este indicat sa nu consume țelin� �n mod constant, excesul unei cure cu țelin� duce la deranjamente digestive.[necesit� citare]
Referințe

^ Celsus, de Medicina
^ Celestin J, Heiner DC. West J, Alergiile și sistemul imunitar: Anafilactia produs� de m�ncare. West. J. Med. 1993 Jun; 158(6): 610-611.
^ Bublin M, Radauer C, Wilson IBH, Kraft D, Scheiner O, Breiteneder H and Hoffmann-Sommergruber K Cross-reactive N-glycans of Api g 5, a high molecular weight glycoprotein allergen from celery, are required for immunoglobulin E binding and activation of effector cells from allergic patients The FASEB Journal. 2003;17:1697-1699.

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Țelin�
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Țelin�
Wik�ionar
Caut� �țelin� �n Wikționar, dicționarul liber.

Țelin� (www.bonduelle.ro)
Țelina, aliment și medicament

Telina - o radacina cu multe beneficii culinare si medicinale

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Usturoi
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Usturoi (dezambiguizare).
Usturoi
Allium sativum Woodwill 1793.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
�ncreng�tur�: Magnoliophyta
Clas�: Liliopsida
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Subfamilie: Allioideae
Trib: Allieae
Gen: Allium
Specie: A. sativum
Nume binomial
Allium sativum
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Usturoiul (Allium sativum) este o plant� comestibil�, utilizat� ca aliment și condiment. �n medicina popular� este considerat, al�turi de ceap�, un adev�rat medicament, datorit� conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. �n Egiptul antic și �n timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit c� efectul usturoiului, �n combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic �n prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulbur�rilor digestive, sau a pneumopatiilor. �n afar� de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali).

Cuprins

1 Utilizare medicinal�
2 Vezi și
3 Note
4 Leg�turi externe

Utilizare medicinal�

Un studiu a demonstrat c� suplimentarea cu extract de usturoi inhib� calcificarea vascular� la pacienții umani care au colesterolul din s�nge ridicat[1].
Vezi și

Lista legumelor
Mujdei

Note

^ Durak I, Kavutcu M, Ayta� B, et al (June 2004). "Effects of garlic extract consumption on blood lipid and oxidant/antioxidant parameters in humans with high blood cholesterol". J. Nutr. Biochem. 15 (6): 373�7. doi:10.1016/j.jnutbio.2004.01.005. PMID 15157944.

Leg�turi externe
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Usturoi
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Usturoi

Usturoiul
Usturoi (www.gradinamea.ro)
Alimentul minune. Miroase ur�t, dar este un antibiotic natural, 3 septembrie 2012, Evenimentul zilei
Alimentul care face minuni pentru s�n�tate prevenind obezitatea și lup�nd �mpotriva infecțiilor și a impotenței, 11 aprilie 2013, Doctorul zilei
Cel mai puternic antibiotic natural din lume, 13 noiembrie 2010, Amos News
Farmacia naturii: cel mai puternic antibiotic, 7 august 2010, Amos News
Cu usturoiul nu e de glumit!, 22 februarie 2006, CrestinOrtodox.ro
Usturoiul, antibioticul natural, 20 iulie 2012, Teodor D�n�lache, CrestinOrtodox.ro
Ceapa și usturoiul: mituri, superstiții și adev�r, 21 noiembrie 2013, Descoper�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

R�d�cin�

Hrean
Morcov
P�st�rnac
Ridiche
Ridiche neagr�
Scorțoner�
Sfecl�
Țelin�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Hrean
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Hrean
Armoracia rusticanaAHA.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Armoracia
Specie: A. rusticana
Nume binomial
Armoracia rusticana
P.G. Gaertn., B. Mey. & Scherb
Modific� text Consultați documentația formatului

Hreanul (Armoracia rusticana), cunoscut și sub numele de usturoi, r�d�cin�-s�lbatic�, tormac, este o plant� legumicol� peren�, din familia Brassicaceae, cu tulpina subteran� cilindric�, groas�, alb� (folosit� �n alimentație drept condiment), cu frunzele mari și cu flori albe. Se presupune c� hreanul este originar din sud-estul Europei și din vestul Asiei, �ns� �n prezent este popular �n toat� lumea. Poate atinge p�n� la 1,5 metri �n�lțime și este cultivat �n special pentru r�d�cina mare și alb�, �ns� chiar și frunzele sale sunt comestibile.
Tratamente naturiste cu hrean

Hreanul pe l�ng� �ntrebuințarea �n alimentație este și un bun medicament, fiind utilizat �n tratamentul afecțiunilor renale, reumatismului, bronșitei, afecțiunilor dinților (parodontoz�), bolilor de inim�, inflamațiilor articulare, sinuzitei, paraziților intestinali.
Hreanul are multe calit�ți terapeutice, fiind utilizat și la stimularea poftei de m�ncare, tratarea gastritei și echilibrarea tranzitului intestinal. Aceast� plant� medicinal� se recomand� a se consuma proasp�t, sau ca principal ingredient �n prepararea anumitor produse naturale (exemplu: tinctura de hrean).
Leg�turi externe

Tratamente naturale cu hrean
Hreanul este cel mai bun conservant natural, Laura DOBRE, REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

P�st�rnac
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
P�st�rnac
Parsnips-1.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: 'Pastinaca'
Specie: P. sativa
Nume binomial
Pastinaca sativa
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Pastinaca sativa

P�st�rnacul sau albitura (lat. Pastinaca sativa) este o legum� care se cultiv� pentru consumul de r�d�cini, folosite drept condiment la prepararea m�nc�rurilor, deoarece sunt foarte aromate și bogate �n vitaminele B1, B2 și C.

Este o plant� bianual� care formeaz� �n primul an de cultur� partea comestibil� (r�d�cina �ngroșat�) și rozeta de frunze, iar �n anul al doilea �și dezvolt� tulpina florifer�. P�st�rnacul are r�d�cina simpl� sau puțin ramificat�, fusiform�, de culoare alb-murdar ori g�lbuie, acoperit� cu numeroase lenticele din cauza c�rora r�d�cina are un aspect neregulat. Pulpa este de culoare alb� sau alb-g�lbuie, suculent� și cu arom� specific�. Frunzele sunt lucioase pe faț� și pufoase pe dos, fiind cu mult mai mari dec�t cele de p�trunjel și de morcov.

P�st�rnacul are propriet�ți diuretice, depurative, antioxidante.
Surse

Gh.Ciobanu: Legumicultur�, Editura Agro-Silvic� 1964

Leg�turi externe

P�st�rnacul

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

.Morcov
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Morcov
Carrots with stems.jpg
Morcovi recoltați
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Subclas�: Liliidae
Ordin: Apiales
Familie: Apiaceae
Gen: Daucus
Specie: Daucus carota
Modific� text Consultați documentația formatului
Daucus carota subsp. maximus
Morcov Valoarea nutritiv� la 100 g
Energie 173 kJ (41 kcal)
Carbohidrați 9 g
- Zah�r 5 g
- Fibre alimentare 3 g
Gr�simi 0.2 g
Protein� 1 g
Vitamina A echiv. 835 μg (104%)
- betacaroten� 8285 μg (77%)
Tiamin� (vit. B1) 0.04 mg (3%)
Riboflavin� (vit. B2) 0.05 mg (4%)
Niacin� (vit. B3) 1.2 mg (8%)
Vitamina B6 0.09 mg (7%)
Acid folic (vit. B9) 19 μg (5%)
Vitamina C 7 mg (8%)
Calciu 33 mg (3%)
Fier 0.66 mg (5%)
Magneziu 18 mg (5%)
Fosfor 35 mg (5%)
Potasiu 240 mg (5%)
Sodiu 2.4 mg (0%)
Procentele din paranteze sunt �n funcție
de recomand�rile americane pentru adulți.

Morcovul (Daucus carota) este o r�d�cin� vegetal�, de culoare oranj. Partea comestibil� a plantei este r�d�cina. Este o plant� bienal�, �n primul an frunzele produc alimentul plantei, iar tuberculul �magazineaz� zaharuri pentru ca planta s� �nfloreasc� �n al doilea an. Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime, cu ramurele cu flori albe.

Cuprins

1 Compoziție
2 �ntrebuințare și calit�ți
3 Boli
4 Leg�turi externe

Compoziție

M�nc�nd doar o jum�tate de can� de morcovi �n fiecare zi, organismul nostru asimileaz�:

Fibre dietetice 2g
β-Carotin� 4960 mcg
Potasiu 127 mg
Vitamina C 6g

Conține �ntre altele și multe alte substanțe nutritive esențiale pentru organismul uman: acidul folic, vitamina K și calciu. Toate acestea �mpreun� cu doar 50 calorii.Morcovii �mpiedic� formarea depozitelor pe pereții arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz�. Un morcov mare m�ncat zilnic aduce un aport de 11.000 UI (Unit�ți Internaționale) de vitamina A din beta-caroten (sursa: Biblia Vitaminelor de Earl Mindell).
�ntrebuințare și calit�ți

Morcovii se pot m�nca sub form� crud�, �n salate sau g�tite �n supe și m�ncare. Se poate face de asemenea piure pentru noi n�scuți. Tulpina verde de asemenea se poate m�nca, deși nu este o practic� obișnuit�. �mpreun� cu ceapa și țelina, morcovii sunt ingredientele primare cele mai folosite la m�ncaruri. Morcovul deși este s�rac �n calorii, �n gr�simi și colesterol, completeaz� aportul zilnic de nutrienți cu vitamine și fibre alimentare, care hr�nesc organismul, induc senzația de sațietate și mențin s�n�tatea tractului intestinal. Vitamina A este substanța folosit� de ficat pentru evacuarea toxinelor din corp. Fibrele din morcovi contribuie la cur�țarea optim� a colonului și stimuleaz� eliminarea eficient� a materiilor fecale.
Boli

Putregaiul negru Guignardia bidwellii sau stemphylium radicinum frunzele se �nnegresc și mor, iar r�d�cina se distruge.
Floare de morcov
Strat de morcovi
Morcovul crud
Valoare nutrițional� pe 100 g
Ap� 89g
Valoare energetic� 40 kcal
Proteine 0,98g
Glucide 8,71g
Lipide 0,24g
Vitamina A 12 mg
Vitamina B1 0,039 mg
Vitamina B2 0,053 mg
Vitamina B6 0,09 mg
Vitamina C 7,1 mg
Vitamina PP 1,2 mg
Fier 0,66 mg
Calciu 33 mg
Magneziu 18 mg
Fosfor 35 mg
Potasiu 240 mg
Sodiu 2,4 mg
Fibre dietetice 3g
Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Morcov

Morcovul, agricool.ro
Cultivarea morcovului - morcovul in cultura tarzie, 7 Decembrie 2010, recolta.eu
Cultura ecologica a morcovului, gazetadeagricultura.info
Cum sunt morcovii mai s�n�toși - sp�lați sau cur�țați de coaj�?, 24 august 2012, Alexandra Postelnicu, Evenimentul zilei
Morcovul - acest medicament!, 17 iulie 2010, Amos News
Victoria morcovului impotriva cancerului!, 16 ianuarie 2010, Amos News
Morcovul numit și - Ginsengul s�racului

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ridiche
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Ridiche
Turnip.JPG
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Raphanus
Specie: R. sativus
Nume binomial
Raphanus sativus
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Ridichea (Raphanus sativus) este o legum� cultivat� �n regiunile temperate pentru r�d�cina ei suculent� și bulboas�. Latinii o numeau radicula, variet�țile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari și fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare �n Europa, �n special �n zonele reci, pentru ca pot fi p�strate mai multe luni dup� recoltare.

Specia comun� de ridiche cea mai comercializat� ca legum� �n Europa și America de Nord este de piele și interior alb, excepție f�c�nd cei 1�3 cm superiori care ies la suprafața p�m�ntului și care sub acțiunea razelor soarelui se schimba �n roșu sau roșu-verde. Aceast� parte superioar� se dezvolt� din țesutul tulpinii, dar r�m�ne sudat� de r�d�cin�, care este aproape sferic�, aproximativ de 5�15 cm diametru și nu are r�d�cini laterale. R�d�cina principal� care se g�sește sub r�d�cina �ngroșat� este slab� și de 10 cm lungime; se taie dup� recoltare.

Frunzele au o asem�nare cu muștarul, cresc direct �n partea superioar� aproape f�r� sa aib� g�t. Sunt comestibile dar trebuie s� fie proaspete, �n mod normal sunt eliminate �nainte s� ajung� la v�nzare. Ridichea are un gust �nțep�tor, asem�n�tor cu varza, gust care se suavizeaz� prin g�tire.

Ridichea ajunge s� c�nt�reasc� mai mult de 1 kg, totuși se poate recolta c�nd este mic�. M�rimea difer� �n funcție de varietate și de timpul �n care este l�sat� s� creasc�. Cele mai multe fac parte din variet�ți speciale, care sunt bune doar imediat dup� recolectare și nu se conserv� mult timp. Se folosesc �n salate (chiar și frunzele crude). Depinz�nd de varietate are pulpa galben�, alb�, puțin portocalie sau roșiatic�.

Ridichea este foarte popular� �n America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche alb�, care este mai mare dec�t ridichea european�.
Origine

Ridichea se cultiva �n Vechea Grecie și �n Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdus� și cultivat� pentru prima dat�, put�nd fi vorba despre Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. �naintea de apariția cartofului �n Europa, importat de spanioli �n secolul al XVI-lea, ridichea era un important aliment pentru europeni.

Alte variet�ți

B. campestris L.
B. campestris L. ssp. rapifera (Metzger) Sinsk.
B. campestris L. var. rapa (L.) Hartman
B. rapa L. ssp. campestris (L.) Clapham
B. rapa L. ssp. olifera DC.
B. rapa L. ssp. sylvestris Janchen
B. rapa L. var. campestris (L.) W.D.J. Koch
Caulanthus sulfureus Payson

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ridiche neagr�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Ridiche neagr�
Root z01 schwarzer rettich.JPG
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familie: Brassicaceae
Gen: Raphanus
Specie: Raphanus sativus var. niger
Nume binomial
Raphanus sativus var. niger
L.
Modific� text Consultați documentația formatului

Ridichea neagr� (Raphanus sativus varietatea niger) este un soi de ridiche folosit din cele mai vechi timpuri �n medicina naturist�, atribuindu-se puteri de vindecare a bolilor digestive, biliare, r�celi.
Conține

glucide
izotiocianați
uleiuri esențiale
enzime
inhibitori de enzime
microelemente
vitaminele B și C
Flavonoide

Leg�turi externe

R�d�cinoase de toamn�: ridichea neagr� și p�st�rnacul, 17 noiembrie 2009, Citynews.ro
Ridichea neagr�, un energizant de ne�ntrecut, 13 martie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei
Alimentul-minune care nu ar trebui s� lipseasc� din salatate: elimin� toxinele și regenereaz� ficatul, 1 mai 2013, Doctorul zilei

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sfecl�
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Sfecl�
Beta vulgaris z01.jpg
Beetroots (cultivated Beta vulgaris)
Clasificare științific�
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Core eudicots
Ordin: Caryophyllales
Familie: Amaranthaceae
Subfamilie: Chenopodioideae
Gen: Beta
L.
Species

see text
Modific� text Consultați documentația formatului
Sfecla cultivat� Beta vulgaris

Sfecla este un gen de plante din familia Amaranthaceae.

Specii s�lbatice de sfecl� pot fi g�site pe �ntreaga coast� a Mediteranei, pe coasta atlantic� a Europei (din Grecia spre Siria), Orientul Apropiat și �n p�rți din Asia, inclusiv India. Acest gen este format din specii bienale sau, rareori, perene. Este cultivat� specia Beta vulgaris.
Specii

Beta adanensis
Beta altissima
Beta atriplicifolia
Beta bengalensis
Beta bourgaei
Beta brasiliensis
Beta campanulata
Beta chilensis
Beta cicla
Beta corolliflora
Beta intermedia
Beta lomatogona
Beta macrocarpa
Beta macrorhiza
Beta maritima
Beta nana
Beta orientalis
Beta palonga
Beta patellaris
Beta patula
Beta perennis
Beta procumbens
Beta trigyna
Beta trojana
Beta vulgaris
Beta webbiana
Vezi și

Sfecl� de zah�r
Sfecl� roșie

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sfecl� de zah�r
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� secțiune are bibliografia incomplet� sau inexistent�.
Puteți contribui prin ad�ugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute.
Sfecl� de zah�r
SugarBeet.jpg
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Caryophyllales
Familie: Amaranthaceae
Subfamilie: Chenopodioideae
Gen: Beta
Specie: B. vulgaris
Subspecie: vulgaris
Nume binomial
Beta vulgaris
L.
Modific� text Consultați documentația formatului
Suikerbiet bloeistengel Beta vulgaris.jpg

Sfecla de zah�r (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o plant� bienal�, cultivat� pentru obținerea zah�rului.

R�d�cina este pivotant�, groas�, g�lbuie la exterior și alb� �n interior. Tulpina este �n primul an scurt� și �nconjurat� de un buchet de frunze mari, lucioase. �n al doilea an este ramificat� și mai lung�, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate �n inflorescenț�, pe tipul 5 (adic� au 5 sepale, 5 stamine și un pistil). Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de petale se numesc apetale, a=f�r�). Polenizarea este f�cut� de v�nt (direct�) și de insecte (�ncrucișat�). Fructele sunt mici, sub form� de ghemulețe, care se numesc glomerule. Fiecare fruct are o s�m�nț� �n interior.

Plante �nrudite cu sfecla de zah�r sunt: sfecla roșie, spanacul, loboda. Din r�d�cin� se extrage zah�rul și resturile de la industrializarea zah�rului sunt folositoare �n fabricarea spirtului.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sfecl� roșie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Sfecl� roșie
Beta vulgaris - K�hler�s Medizinal-Pflanzen-167.jpg
Beta vulgaris
Clasificare științific�
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas�: Magnoliopsida
Ordin: Caryophyllales
Familie: Amaranthaceae
Gen: Beta
Specie: B. vulgaris
Nume binomial
Beta vulgaris
L., 1753
Modific� text Consultați documentația formatului

Sfecla roșie (lat. Beta vulgaris) este o plant� cultivat� pentru r�d�cina sa c�rnoas� folosit� pe post de legum� �n alimentația omeneasc�, ca plant� furajer� și pentru producția de zah�r.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***